Liderii Uniunii Europene reiau vineri discuțiile pentru a doua zi a summitului de la Bruxelles, în cadrul căruia președintele ucrainean Volodimir Zelenski va cere mai mult sprijin pentru Ucraina, potrivit Politico.
Cererea președintelui Ucraine vine pe fondul neîncrederii tot mai mari dintre aliați, provocată de ultimele demersuri ale lui Donald Trump în favoarea Rusiei.
Ulterior, liderii europeni urmează să discute despre protejarea Uniunii Europene în fața atacurilor hibride rusești, securitatea maritimă și situația din Orientul Mijlociu. Pe agendă se află și gestionarea migrației, iar subiectul ar putea duce la noi dispute privind controalele.
Discuțiile de joi au fost date peste cap de o dezbatere de trei ore privind taxarea emisiilor automobilelor. Aceasta a întârziat planurile pregătite de președintele Consiliului European, Antonio Costa, care dorea să discute despre problemele blocului comunitar: redresarea economiei și stabilirea priorităților de cheltuieli.
Întârzierea a provocat nemulțumirea unor diplomați de rang înalt ai Uniunii Europene.
În jurul miezului nopții, după 14 ore de discuții, liderii au plecat cu mașinile oficiale fără să fi ajuns la un consens privind următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.
Negocierile par să fie la fel de departe de un acord, iar următoarea rundă importantă de discuții privind bugetul a fost amânată pentru luna noiembrie.
„Nu vom ajunge la un acord luna aceasta. Nici luna viitoare. Nici măcar nu știu dacă este posibil să ajungem la un acord înainte de sfârșitul anului”, a declarat premierul interimar al Suediei, Ulf Kristersson.
Problemele tehnice care au afectat controlul traficului aerian din Italia au provocat anulări și întârzieri pe aeroportul Roma Fiumicino.
Patru zboruri au fost anulate, iar aproximativ 20 de curse înregistrează întârzieri de până la o oră.
Autoritățile au introdus restricții temporare în gestionarea traficului aerian, în timp ce greva easyJet complică și mai mult situația.
Pasagerii sunt sfătuiți să verifice statusul zborurilor înainte de a pleca spre aeroport.
Articolul complet pe Mediafax Italia:
Într-o postare pe Facebook, ministrul Educației a condamnat agresarea unui profesor de sport de la Școala Gimnazială nr. 15 din Timișoara de către membri ai familiei unui elev și a subliniat necesitatea întăririi autorității cadrelor didactice.
„Susțin creșterea disciplinei și a exigenței la ore, iar acest lucru presupune întărirea autorității profesorului și protejarea sa împotriva amenințărilor, agresiunilor și presiunilor menite să îl împiedice să își exercite responsabilitățile profesionale”, a transmis Mihai Dimian.
Ministrul a subliniat că profesorii trebuie să poată cere respectarea regulilor, să evalueze corect și să intervină atunci când comportamentul unui elev afectează desfășurarea orei, având sprijinul conducerii școlii și al instituțiilor statului.
El a precizat că a susținut aceste măsuri atât în propunerea de program de guvernare, cât și în cadrul audierilor din Parlament.
Ministrul Educației condamnă agresiunea de la TimișoaraMihai Dimian a salutat intervenția autorităților judiciare în cazul profesorului agresat la Timișoara.
„Condamn ferm agresiunea asupra profesorului de educație fizică și sport de la Școala Gimnazială nr. 15 din Timișoara. Salut intervenția promptă a autorităților judiciare. Instanța a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a bărbatului de 39 de ani și pentru 20 de zile a minorului de 16 ani, cercetați în acest dosar”, a scris ministrul.
Ministrul a anunțat că profesorul agresat va beneficia de sprijinul Ministerului Educației și Cercetării, al Inspectoratului Școlar Județean și al conducerii școlii.
„Ministerul Educației și Cercetării, atât direct, cât și prin Inspectoratul Școlar Județean și conducerea școlii, va acorda întregul sprijin cadrului didactic agresat și va coopera cu organele judiciare pentru clarificarea faptelor și tragerea la răspundere a celor vinovați, potrivit legii. Este necesară și asigurarea sprijinului psihologic pentru cei afectați de incident”, a adăugat Mihai Dimian.
Ce măsuri propune ministrul pentru protejarea profesorilorMihai Dimian a prezentat trei măsuri suplimentare pentru protejarea profesorilor.
Prima măsură vizează introducerea unei „protecții penale speciale explicite pentru personalul din învățământ amenințat sau agresat în exercitarea atribuțiilor ori în legătură cu acestea”.
Ministrul propune și „asistență juridică finanțată și sprijin psihologic pentru profesorii amenințați sau agresați, acordate prompt, fără a aștepta finalizarea procesului”.
O a treia măsură privește „posibilitatea restricționării rapide și proporționale a accesului în școală și a contactului direct cu profesorul pentru persoanele care prezintă un risc, prin decizii motivate și contestabile”.
Ministrul Educației a subliniat că părinții au dreptul să formuleze sesizări privind conduita profesorilor, însă nemulțumirile nu justifică amenințările sau violența.
„Orice părinte are dreptul să formuleze o sesizare și să primească un răspuns motivat. Orice acuzație privind conduita unui profesor trebuie verificată obiectiv. Nicio nemulțumire nu justifică însă intimidarea sau violența la adresa profesorului. În concluzie, profesorul trebuie să apere regulile școlii, iar statul trebuie să apere profesorul”, a mai transmis ministrul.
Un accident grav s-a produs în noaptea de joi spre vineri, în jurul orei 01:00, pe autostrada A1. La kilometrul 530, cinci autovehicule s-au ciocnit, dintre care trei erau mașini, iar două, tiruri.
În accident au fost implicate, în total, 12 persoane.
Cât de gravă era stare victimelorȘapte victime au fost găsite la locul accidentului. În urma impactului, ele au necesitat îngrijiri medicale atât pe loc, cât și la spital, unde au fost transportate ulterior.
Din datele transmise de ISU Arad, toate persoanele erau conștiente și cooperante la momentul la care au sosit medicii. Din fericire, printre victime nu se aflau și minori.
Cine a intervenitPompierii Detașamentului din Arad s-au prezentat la locul accidentului. Ei au venit cu
De asemenea, autoritățile s-au asigurat că, în urma impactului, nu se va produce un incendiu.
Contestatarii susțin că nu ar fi fost îndeplinite condițiile legale pentru desemnarea celor doi. USR și PNL au sesizat anterior și Curtea Constituțională în legătură cu numirile.
Plângerea prealabilă a fost semnată de Cătălin Drulă, Diana Stoica, Gheorghe Șipoș, Cynthia Ioana Păun, Narcis Mircescu și Paul Alexandru Dimitriu, potrivit documentelor citate de Gândul.
Cei șase parlamentari solicită revocarea hotărârii din 8 septembrie 2026 prin care Sorina Matei a fost desemnată la conducerea interimară a Societății Române de Televiziune (SRTv), iar Răzvan Ioan Dincă, la conducerea SRR.
Ce motive invocă parlamentarii USRSemnatarii plângerii contestă legalitatea procedurii prin care au fost desemnați cei doi conducători interimari.
Potrivit documentului, hotărârea publicată în Monitorul Oficial nu ar preciza ședința comună a Camerelor Parlamentului care nu s-ar fi putut desfășura din lipsă de cvorum și nici actul de respingere a raportului anual care ar fi determinat încetarea de drept a mandatelor consiliilor de administrație.
Parlamentarii USR solicită prezentarea documentelor care să ateste îndeplinirea condițiilor legale la momentul adoptării hotărârii.
Aceștia cer revocarea deciziei, susținând că procedura de numire nu ar fi respectat prevederile legale aplicabile.
USR și PNL au sesizat Curtea ConstituționalăDemersul parlamentarilor USR vine după ce USR și PNL au sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu hotărârile privind numirea conducerilor interimare ale televiziunii și radioului public.
Cele două partide au solicitat revocarea hotărârilor, invocând neîndeplinirea condițiilor legale pentru desemnarea noilor conduceri.
În sesizarea lor, reprezentanții USR și PNL au susținut că parlamentarii nu au avut posibilitatea de a se pronunța asupra numirii președinților consiliilor de administrație ale celor două instituții, funcții care presupun și exercitarea atribuțiilor de director general.
Cine conduce interimar TVR și Radio RomâniaÎn septembrie 2026, Birourile permanente reunite ale Parlamentului au aprobat numirile interimare la conducerea celor două instituții publice de media.
Răzvan Ioan Dincă a fost desemnat președinte-director general al Societății Române de Radiodifuziune, în timp ce Sorina Matei a fost numită director general și președinte al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune.
Contestațiile formulate de parlamentarii USR și de reprezentanții USR și PNL vizează legalitatea procedurii de numire a celor două conduceri interimare.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Brașov anunță că intervine pe Transfăgărășan din cauza ninsorii abundente. Un start de zăpadă s-a format pe șosea, în special în zonele alpine.
„Ninsoare abundentă pe DN7C -Transfăgărășan ! Intervenim cu utilajele de deszăpezire și materiale antiderapante în zona alpină a Transfăgărășanului pentru a curăța carosabilul de acumulările semnificative de zăpadă”, transmite DRDP.
Recomandările autorităților
Autoritățile le recomandă șoferilor să nu meargă pe Transfăgărășan dacă nu au mașinile pregătite pentru iarnă.
„Condițiile meteo vor rămâne asemănătoare și în următoarele zile așa că vă rugăm să nu circulați pe acest sector dacă nu sunteți pregătiți să circulați în condiții de iarnă”, precizează DRDP.
În urma evenimentului rutier, șase persoane au fost transportate la spital pentru acordarea îngrijirilor medicale de specialitate. O altă persoană a fost declarată decedată.
Știrea inițială:
Potrivit ISU Dolj, accidentul a avut loc vineri dimineață, în municipiul Craiova, pe strada Brestei. Accidentul rutier s-a produs între un autoturism și un autobuz de transport persoane. Din primele informații sunt implicate 20 de persoane, dintre care 7 necesită îngrijiri medicale (1 în SCR). A fost activat planul roșu de intervenție începând cu ora 09:05.
„În urmă cu scurt timp, în municipiul Craiova, s-a produs un accident rutier în care au fost implicate un autoturism și un autobuz destinat transportului de persoane.
Având în vedere numărul persoanelor implicate, a fost activat Planul Roșu de Intervenție, pentru gestionarea eficientă a evenimentului și acordarea asistenței medicale persoanelor afectate.
Din primele informații, în accident sunt implicate 20 de persoane, dintre care 7 necesită îngrijiri medicale. O persoană se află în stare critică, în stop cardio-respirator.
La fața locului intervin echipaje de pompieri și medicale, cu următoarele mijloace: 1 autospecială de stingere, 1 descarcerare, 2 ambulanțe SMURD, 1 autospecială pentru transportul personalului și victimelor multiple și 1 echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean”, a transmis ISU Dolj.
Unii dintre cei mai mari producători de somon din Europa au început să înlocuiască o parte dintre ingredientele tradiționale din hrana peștilor cu proteine obținute din resturi de pui, potrivit unei investigații publicate de Financial Times.
Până de curând, marile lanțuri de supermarketuri europene evitau să comercializeze somon hrănit cu subproduse provenite de la găini, de teama reacțiilor negative ale consumatorilor. Acum, însă, unii dintre cei mai mari producători de somon au început să folosească aceste ingrediente pentru a reduce costurile de producție.
În realitate, alimentația somonului de crescătorie este deja foarte diferită de cea a somonului sălbatic. În mediul natural, acesta se hrănește cu pești mici, crustacee și alte organisme acvatice. În ferme, primește granule produse industrial, care conțin un amestec de proteine, grăsimi, vitamine și minerale.
Somon hrănit cu resturi de pui. Ce companii au făcut deja schimbareaLerøy Seafood Group, unul dintre cei mai mari producători norvegieni de somon, a confirmat pentru Financial Times că utilizează deja subproduse de pui în toate fermele sale piscicole marine.
Mowi, cel mai mare producător mondial de somon, intenționează, la rândul său, să introducă ingrediente provenite de la păsări în hrana utilizată în fermele sale din Norvegia și Scoția, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile companiei.
Mowi este și furnizor și pentru unele supermarket-uri din România.
Alți doi producători importanți au început deja să experimenteze această soluție.
Grieg Seafood a introdus făină și ulei provenite de la pui în iulie 2026, în timp ce SalMar, al doilea mare producător mondial de somon, a început testarea ingredientelor de origine avicolă în luna martie.
Subprodusele utilizate în hrana somonului provin din părți ale păsărilor care nu sunt destinate consumului uman, inclusiv oase și anumite organe interne. Acestea sunt procesate industrial pentru obținerea de făină proteică și grăsimi.
Practica nu este complet nouă. Producătorii de somon din Chile și Canada utilizează de mai mulți ani astfel de ingrediente, însă industria europeană a manifestat până recent o reticență mai mare.
Cu ce era hrănit până acum somonul de crescătorie: aproape trei sferturi din hrană proveneau din planteUn studiu realizat de institutul norvegian de cercetare alimentară Nofima, pe baza ingredientelor utilizate de marii producători norvegieni în 2020, arată că hrana somonului era compusă astfel:
Transformarea s-a produs treptat, în ultimele decenii, pe măsură ce producătorii au încercat să reducă dependența de capturile de pește sălbatic.
Printre ingredientele folosite sau cercetate pentru hrănirea somonului se numără proteinele din soia, grâul, uleiul de rapiță, microalgele, făina de insecte și proteinele obținute prin fermentație.
Aceste formule trebuie să asigure necesarul nutrițional al peștelui, inclusiv acizii grași esențiali, importanți și pentru valoarea nutritivă a produsului final.
De ce au început mai nou producătorii să folosească pui costă mai puțin de jumătate față de făina de peștePrincipalul motiv este economic.Prețul făinii de pește, produsă din capturi de pești sălbatici și din resturi provenite din industria pescuitului, aproape s-a dublat în ultimii doi ani, potrivit Financial Times.
În același timp, făina obținută din subproduse de pui costă mai puțin de jumătate din prețul făinii de pește, raportat la tonă.
Industria se confruntă cu două probleme majore: capturile mondiale de pește sălbatic nu pot crește la infinit, iar cererea pentru făină de pește continuă să fie ridicată, inclusiv din partea Chinei.
Situația a fost complicată de perturbarea pescuitului de anșoa în largul statului Peru, un producător major de făină de pește.
Pentru companiile care cresc milioane de somoni, înlocuirea unei părți din ingredientele scumpe poate însemna economii importante.
În plus, producătorii susțin că utilizarea subproduselor din industria avicolă permite valorificarea unor materiale care altfel ar avea o întrebuințare economică mai redusă.
Este sigur să mănânci somon hrănit cu pui?Utilizarea proteinelor animale procesate provenite de la animale nerumegătoare, inclusiv păsări, în hrana peștilor de acvacultură este permisă în Uniunea Europeană din 2013, în condiții sanitare și de trasabilitate reglementate.
Restricțiile anterioare au fost legate de temerile privind transmiterea encefalopatiei spongiforme bovine, cunoscută drept boala vacii nebune.
Normele europene impun condiții privind proveniența materiilor prime, procesarea lor și prevenirea contaminării cu proteine provenite de la rumegătoare.
Faptul că un somon a fost hrănit cu ingrediente provenite de la pui nu înseamnă, în sine, că peștele este periculos pentru consum. Totuși, siguranța și calitatea nutrițională depind de ingredientele utilizate, de modul în care sunt procesate și de respectarea standardelor sanitare.
Nofima desfășoară un proiect de cercetare între 2024 și 2027 tocmai pentru a analiza digestibilitatea proteinelor de pui și efectele utilizării lor pe termen lung asupra sănătății, creșterii și calității somonului.
Cercetătorii avertizează că digestibilitatea acestor proteine poate varia în funcție de materia primă și de tratamentul termic aplicat.
Consumatorii nu pot afla de pe etichetă dacă somonul a fost hrănit cu puiUna dintre cele mai controversate probleme este lipsa informațiilor de pe ambalaje. Producătorii și comercianții nu sunt obligați, în mod obișnuit, să menționeze pe eticheta somonului destinat consumului uman toate ingredientele din hrana peștelui.
Un cumpărător poate vedea țara de origine, tipul de producție și alte informații obligatorii, fără să știe dacă somonul a fost hrănit cu făină de pește, soia, insecte sau subproduse de pui.
O investigație publicată, de The Washington Post dezvăluie pentru prima dată amploarea contribuțiilor financiare și identitatea unor donatori care au susținut proiectul prezidențial. Jurnaliștii au obținut un tabel intern care cuprinde 67 de contribuții individuale de peste 10.000 de dolari, înregistrate până la sfârșitul lunii septembrie.
Valoarea totală a contribuțiilor consemnate ajunge la aproximativ 333 de milioane de dolari, în timp ce documentele suplimentare arată că cel puțin 77 de milioane de dolari provin de la finanțatori care au solicitat anonimatul.
Apple și Nvidia, câte 25 de milioane de dolari. Cine sunt cei mai mari finanțatoriPrintre cei mai importanți donatori identificați de The Washington Post se află unele dintre cele mai cunoscute companii tehnologice din lume. Apple și Nvidia au angajat fiecare contribuții de 25 de milioane de dolari, cele mai mari sume individuale din lista analizată.
Fundația familiei Adelson și miliardarul Charles Ergen, cofondatorul Dish Network, figurează tot cu câte 25 de milioane de dolari. Google apare cu o contribuție de 22 de milioane de dolari, provenită din fondurile aferente soluționării unui proces intentat de Trump împotriva YouTube.
Jensen Huang, președinte și CEO al NVIDIA. Compania NVIDIA figurează pe listă cu 25 de milioane de dolari donați pentru finanțarea sălii de bal a Casei Albe. Foto: Vernon Yuen/Nexpher via ZUMA Press Wire/dpa
Fundația familiei Laura și Isaac Perlmutter, acesta din urmă fost director general al Marvel Entertainment, figurează cu aproximativ 20,3 milioane de dolari. Microsoft, Palantir și producătorul de armament Lockheed Martin au angajat fiecare câte 10 milioane de dolari.
Potrivit investigației, sectorul tehnologic reprezintă cea mai importantă categorie de finanțatori, cu contribuții de aproximativ 126 de milioane de dolari. Documentele arată că Nvidia solicitase ca donația sa să nu fie făcută publică. Compania a transmis însă că sprijinul acordat proiectului este independent de interesele sale comerciale.
Aproximativ jumătate din bani provin de la companii sau lideri ai unor firme cu contracte federaleUna dintre principalele concluzii ale anchetei privește relația dintre finanțatori și guvernul american. Potrivit calculelor The Washington Post, companiile care au avut contracte federale în actualul mandat al lui Trump, împreună cu lideri ai unor asemenea firme, au reprezentat aproximativ jumătate din totalul contribuțiilor.
Publicația a identificat și donatori ale căror afaceri au beneficiat de decizii favorabile ale administrației, inclusiv aprobări de tranzacții sau contracte importante.
De exemplu, Salesforce și directorul său general, Marc Benioff, au angajat contribuții separate, în valoare totală de trei milioane de dolari. Între două dintre donațiile companiei, armata americană i-a atribuit Salesforce un contract cu o valoare potențială de până la 5,6 miliarde de dolari, valabil până în 2035. Pentagonul a declarat că relațiile politice și afilierile externe nu influențează atribuirea contractelor.
Un alt exemplu este compania Rocket, printr-o entitate afiliată, care a angajat 10 milioane de dolari la câteva săptămâni după obținerea unei aprobări federale pentru o achiziție importantă. Reprezentanții Rocket au negat existența unei legături între donație și aprobarea tranzacției.
Donația de 2,5 milioane de dolari, urmată de grațierea tatălui finanțatoareiUnul dintre cele mai sensibile cazuri documentate de jurnaliști îl privește pe bancherul internațional Julio Herrera Velutini. Acesta fusese inculpat în 2022 într-un dosar de corupție din Puerto Rico, fiind acuzat că ar fi contribuit la finanțarea campaniei unui guvernator în schimbul înlăturării unui reprezentant al autorității care îi investiga banca.
Bancherul internațional Julio Herrera Velutini a fost pus sub acuzare pentru luare de mită în 2022. Sursa foto: X
După victoria electorală a lui Trump, fiica bancherului, Isabela Herrera, a contribuit cu 3,5 milioane de dolari la un comitet politic care îl susținea pe președinte. În septembrie 2025, ea s-a angajat să doneze încă 2,5 milioane de dolari pentru sala de bal de la Casa Albă. Documentele arată că prima tranșă, de 835.000 de dolari, a fost achitată în octombrie 2025.
În ianuarie 2026, Donald Trump l-a grațiat pe Julio Herrera Velutini. Casa Albă a susținut că dosarul acestuia, precum și alte urmăriri penale din aceeași cauză, au avut motivații politice.
Un miliardar a promis 25 de milioane de dolari, după o investigație federală asupra companiei saleAncheta prezintă și situația lui Charles Ergen, cofondatorul Dish Network și președintele EchoStar. În 2025, autoritatea americană pentru comunicații, FCC, a început o investigație privind respectarea unor obligații de dezvoltare a rețelei de telefonie mobilă. După discuții între Ergen și oficiali ai administrației, compania a negociat vânzarea unor licențe către AT&T. Investigația FCC a fost închisă ulterior.
Ergen s-a angajat să doneze 12,5 milioane de dolari pentru sala de bal în decembrie și încă 12,5 milioane în februarie 2026. Documentele arată că finanțatorul a solicitat anonimatul pentru contribuția sa. Tranzacția privind licențele a primit aprobările autorităților federale în luna mai. Ergen și EchoStar au refuzat să comenteze informațiile prezentate de publicație.
Cum sunt colectați banii și de ce finanțarea ridică întrebăriDonațiile pentru proiect sunt colectate prin Trust for the National Mall, o organizație nonprofit din Washington implicată în conservarea și restaurarea unor obiective publice. Spre deosebire de finanțarea campaniilor electorale, donațiile către asemenea organizații nu sunt, în general, supuse acelorași obligații de publicare a identității finanțatorilor.
Banii sunt ulterior direcționați către guvern, printr-un cont al Casei Albe aflat sub controlul direct al președintelui, potrivit investigației. Un acord de 12 pagini între guvern și organizație prevede protejarea anonimatului donatorilor în limitele legii.
Experți independenți au avertizat asupra riscului ca un asemenea mecanism să faciliteze cumpărarea influenței sau presiuni asupra unor potențiali finanțatori. Democrații din Congres au solicitat informații suplimentare despre contribuții, fără să obțină dezvăluirea completă a acestora.
Șantierul construcției noii săli de bal la Casa Albă. Sursa foto: X
Cât va costa, în realitate, noua construcție de la Casa AlbăDonald Trump a declarat anterior că proiectul sălii de bal va fi finanțat integral din contribuțiile sale și ale unor apropiați, fără costuri pentru contribuabili. Documentele obținute de The Washington Post nu îl identifică pe președinte printre donatorii înregistrați. Administrația a anunțat că urmărește să strângă 400 de milioane de dolari pentru proiect, în timp ce fondurile consemnate în documentele analizate ajung la aproximativ 333 de milioane.
Potrivit unei estimări anterioare citate de publicație, costul construcției noii aripi estice, care include sala de bal, spații de birouri și o facilitate militară subterană, ar fi crescut la 600 de milioane de dolari. Acestea sunt două valori diferite: suma estimată pentru întreaga construcție nu reprezintă exclusiv costul sălii de bal. The Washington Post relatează și că documentele arată utilizarea unor fonduri publice pentru anumite costuri de construcție.
Casa Albă a refuzat să discute contribuțiile individuale, dar a apărat proiectul și mecanismul de finanțare. Purtătorul de cuvânt Davis Ingle a afirmat că donatorii provin dintr-o gamă largă de companii și persoane generoase care doresc să îmbunătățească reședința prezidențială pentru generațiile viitoare. Oficialul a respins acuzațiile privind conflictele de interese și a declarat că administrația va încerca să identifice persoanele responsabile de divulgarea documentelor interne.
Ucraina se pregătește să intensifice atacurile cu drone asupra aeroporturilor rusești, cu ajutorul unor aparate ghidate de inteligență artificială, care pot evita sistemele de apărare antiaeriană, lovind infrastructura aviatică, potrivit revistei The Atlantic.
Operațiunea, care poartă numele de cod „M&Ms”, a fost dezvoltată sub coordonarea fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov.
Planul prevede folosirea unor drone mici și ieftine, capabile să navigheze și să identifice ținte fără intervenția unui operator uman, potrivit a două surse care cunosc proiectul.
Dronele ar urma să fie programate cu hărți detaliate și imagini ale țintelor. Calculatoarele de la bord ar compara imaginile înregistrate în timp real cu datele stocate, pentru a găsi obiectivul.
După identificarea țintei, drona ar plonja spre aceasta și ar exploda, fără să mai fie necesară confirmarea unui operator, potrivit raportului.
Oficialii ucraineni au declarat pentru The Atlantic că această noua operațiune ar urma să fie mult mai agresivă decât altele care au existat în trecut.
Dronele nu ar depinde de informațiile furnizate de serviciile secrete americane și ar putea intra în curând în producție de masă.
Un oficial ucrainean a precizat că un prototip a fost deja folosit în luptă în regiunea Donbas, deși dezvoltarea continuă. Până acum, aceste drone nu au fost folosite împotriva aeroporturilor rusești.
Atacurile cu drone au provocat întârzieri și anulări de zboruri în RusiaCampania actuală a Ucrainei a perturbat deja traficul aerian din zona Rusiei.
În perioada 3-9 octombrie, aeroporturile rusești au anulat 345 de zboruri, înregistrând întârzieri pentru aproape 4.000 de curse. Unii pasageri au fost nevoiți să aștepte 10 ore sau chiar mai mult.
Pe 10 octombrie, alte 692 de zboruri au avut întârzieri, iar 93 au fost anulate. Pe 14 octombrie, 238 de zboruri au fost întârziate și 124 au fost anulate.
Potrivit raportului, aeroporturile din Moscova au fost închise, în medie, aproximativ trei ore pe zi.
Nici avionul președintelui rus Vladimir Putin nu ar fi putut ateriza la Moscova pe 9 octombrie, în timp ce acesta se întorcea din Turkmenistan. Două dintre cele patru aeroporturi ale capitalei au fost închise timp de șapte ore din cauza unui atac cu drone.
Companiile aeriene internaționale ar putea reconsidera zborurile către MoscovaÎnchiderea aeroporturilor pentru perioade mai lungi ar putea determina companiile aeriene internaționale, precum Turkish Airlines și Emirates, să își regândească zborurile către Moscova.
O astfel de decizie ar putea afecta foarte serios una dintre legăturile importante dintre elita politică rusească și restul lumii.
Potrivit relatărilor, planul privind intensificarea atacurilor cu drone i-a fost prezentat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la începutul anului 2026.
Deși acesta a spus că este îngrijorat de riscurile pentru avioanele civile, pasageri și angajații aeroporturilor, el a permis continuarea pregătirilor, potrivit unui material publicat anterior de The Atlantic.
Liderul de la Casa Albă a susținut că loviturile contribuie la creșterea prețurilor globale la petrol și a calificat decizia Kievului drept „o rușine”, într-un interviu acordat postului Newsmax, difuzat pe 15 octombrie.
Declarațiile lui Trump au venit după ce forțele ucrainene au atacat o rafinărie a companiei ruse Rosneft, situată la sud-est de Moscova și care contribuie la aprovizionarea capitalei ruse cu combustibil.
Atacul a avut loc după ce Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina renunță la încetarea focului care viza infrastructura energetică, anunțată anterior de Trump. Președintele ucrainean a criticat, de asemenea, disponibilitatea liderului american de a încheia acorduri cu Moscova, informează Reuters.
„Tot ce face este să crească prețul mondial al petrolului. Ei bine, cred că este o rușine”, a declarat Donald Trump, referindu-se la atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.
Trump îl consideră pe Zelenski mai dificil de abordat decât pe PutinÎn același interviu, Donald Trump și-a reiterat convingerea că Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin se urăsc reciproc, ceea ce ar îngreuna încheierea războiului.
„Nu sunt un mare admirator al lui Zelenski. Cred că amândoi ar vrea, de fapt, să vadă conflictul încheiat, dar consider că Zelenski este mai dificil de abordat decât Putin”, a afirmat liderul american.
Declarațiile reflectă presiunea exercitată de administrația de la Washington asupra Kievului pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești. Trump a susținut că astfel de lovituri contribuie la menținerea prețurilor la energie la un nivel ridicat, în contextul în care războiul continuă să afecteze piețele internaționale.
Ucraina, afectată de restricții privind sistemul de comunicații StarshieldÎn paralel cu presiunile americane pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor, Ucraina s-a confruntat cu o reducere a accesului la sistemul satelitar Starshield, pe care îl utilizează pentru comunicațiile de pe front și pentru operațiunile cu drone.
Potrivit Reuters, ordinul de limitare a utilizării sistemului a venit din interiorul Casei Albe, conform declarațiilor a doi oficiali americani și ale unui oficial occidental informat despre această măsură. Sursele nu au precizat cine a luat decizia sau cine a fost responsabil de punerea ei în aplicare.
Restricțiile pot avea implicații pentru capacitatea Ucrainei de a coordona operațiunile militare, în condițiile în care comunicațiile prin satelit reprezintă o componentă importantă a infrastructurii sale de apărare.
Reluarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești și presiunile exercitate de administrația Trump evidențiază divergențele privind strategia de încheiere a războiului. În timp ce Washingtonul insistă asupra reducerii loviturilor care pot influența piețele energetice, Kievul continuă să vizeze infrastructura petrolieră a Rusiei, utilizată pentru susținerea economiei și a efortului de război.
Ministrul interimar al Apărării și Transporturilor, Radu Miruță, critică social-democrații din Guvernul Ciolacu și spune că nu au făcut economie în privința deplasărilor externe, cu scopul de a reprezenta România.
„Până acum, la cabinetul ministrului am cheltuit de 5,43 ori mai puțini bani pe deplasări în străinătate decât o făcuse PSD în anul 2024”, a declarat ministrul USR, într-o postare pe Facebook.
Miruță: Se poate să zbori la clasa economicMinistrul USR și-a argumentat afirmațiile și a acuzat foștii guvernanți PSD că ar fi stat la hoteluri care costau 2.000 de euro pe noapte.
„N-am cumpărat niciodată bilete la clasa business, n-am stat niciodată la hoteluri de 2.000 de euro/noapte, așa cum obișnuiau miniștrii dinaintea mea. Deși am avut alocați bani pentru asta. M-am uitat pe cifrele anului 2026 și chiar se văd: 1,6 milioane de lei au fost cheltuite pe deplasări ale cabinetului ministrului în 2024, față de 0,29 milioane cheltuite în 2026”, a mai precizat Radu Miruță.
„Nu înseamnă că România nu a fost reprezentată”Miruță mai clarifică faptul că, pe bani puțini, ar fi reușit să participe la toate reuniunile internaționale la care a fost invitat.
„Am făcut deplasări în condiții decente, fără cheltuieli inutile, iar România a fost reprezentată cu succes. Deci se poate. Și, da, am început prin a tăia de la mine, înainte de a cere altora să facă economii. Iar asta se vede în cifre, în bani direcționați spre ce contează cu adevărat”, a concluzionat ministrul Apărării.
USR va decide vineri dacă votează sau nu Guvernul Niculescu. Dominic Fritz, președintele partidului, a declarat recent că nu ar vota un executiv care are în componență PSD. Totuși, USR a ales să ia decizia finală după ce vede programul de guvernare și lista de miniștri, care au fost depuse joi la Parlament de Luca Niculescu, premierul desemnat.
Dacă Guvernul Niculescu va trece de votul de învestire, Radu Miruță ar trebui să îi cedeze scaunul său fostului său coleg din Cabinetul Bolojan, Radu Oprea. Social-democratul este nominalizarea lui Luca Niculescu pentru funcția de ministru al Apărării.
Votul nu este un referendum direct privind independența. Alberta, care deține a patra cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume, va decide dacă va rămâne provincie sau va instrui guvernul să înceapă procesul legal în vederea unui viitor referendum privind separarea, potrivit AP.
„Acest referendum vine în cel mai prost moment posibil”, a declarat Carney la un miting pro-Canada de amploare din Calgary. „Lumea a devenit mai periculoasă și mai divizată. Unii din afara granițelor noastre încearcă să ne distrugă pentru a ne putea stăpâni.”
El nu a menționat direct SUA sau pe președintele Donald Trump, în acel pasaj, dar a făcut-o în discursuri similare anterioare. Avertismentul lui Carney a venit în contextul în care președintele american Donald Trump poartă un război comercial cu Canada și după amenințările sale repetate de a face din Canada al 51-lea stat american. Carney a susținut că Canada trebuie să devină mai rezistentă din punct de vedere economic și mai puțin dependentă de Statele Unite.
Un rezultat decisiv ar putea rezolva chestiunea separăriiCarney a îndemnat locuitorii Albertei să nu folosească votul doar pentru a transmite un mesaj către Ottawa, spunând că un rezultat decisiv ar putea rezolva chestiunea separării.
„Nu vă lăsați păcăliți de ideea că puteți «transmite un mesaj» prin votul dumneavoastră”, a spus Carney. „Acesta nu este poker. Un vot împotriva Canadei este o cacealma periculoasă care va duce la ani de diviziune profundă și mare incertitudine.”
Carney, care a crescut în Alberta, a fost joi în Calgary înainte de a se adresa la mitingul Forever Canadian de la Centrul BMO. Biroul său a estimat că au participat aproximativ 5.000 de persoane, unele așteptând mai mult de două ore pentru a trece de controlul de securitate. Organizatorii au organizat, de asemenea, vineri un al doilea miting cu Carney în Edmonton.
Joi, el a indicat numeroșii locuitori ai Albertei care s-au născut sau au fost educați în alte părți ale Canadei și pompierii care vin din toată țara pentru a ajuta Alberta în timpul incendiilor de vegetație, ca exemple ale legăturilor care leagă provincia de restul Canadei.
La miting, Carney a recunoscut și nemulțumirile care au alimentat alienarea în Alberta.
