Primul meci al zilei de marți din Liga Campionilor este Galatasaray – Juventus, programat de la ora 19:45.
Cele două echipe s-au întâlnit de șase ori în competițiile UEFA, toate duelurile având loc în grupele Ligii Campionilor. Galatasaray are avantaj (două victorii față de una a italienilor, trei remize).
Clubul turc se pregătește pentru meciul cu numărul 200 în competiție și este la două goluri de borna 250. Juventus a pierdut doar două dintre cele zece confruntări cu echipe din Turcia, ambele în fața lui Galatasaray.
Italienii nu au cedat în prima manșă a ultimelor șase duble europene (3 victorii, 3 egaluri) și revin în faza eliminatorie pentru a zecea oară în ultimele 12 sezoane.
De la ora 22:00 sunt programate trei partide.
Benfica – Real Madrid
La ultima confruntare directă, în faza ligii, Benfica s-a impus cu 4-2, după un gol marcat pe final de portarul Anatoliy Trubin.
Real Madrid a câștigat zece dintre ultimele 12 duble manșe disputate în competiție. Se află la a 29-a prezență consecutivă în fazele eliminatorii. De cealaltă parte, Benfica a pierdut ultimele cinci duble împotriva adversarelor din Spania.
Kylian Mbappé, golgheterul competiției, traversează o formă excelentă, cu 13 goluri în șapte apariții în acest sezon, opt dintre ele în ultimele trei meciuri.
Pentru antrenorul Benficăi, José Mourinho, duelul reprezintă reîntâlnirea cu echipa pe care a pregătit-o între 2010 și 2013.
AS Monaco – Paris Saint-Germain
Primul duel european între cele două rivale din Ligue 1. Monaco a pierdut ultimele cinci deuluri eliminatorii din competițiile UEFA. Însă, are o singură înfrângere în ultimele șapte meciuri din competiție.
PSG, deținătoarea trofeului, a câștigat șase dintre ultimele șapte duble în Liga Campionilor și participă în faza eliminatorie pentru al 14-lea sezon consecutiv.
Borussia Dortmund – Atalanta
Singurele confruntări directe au avut loc în Europa League 2017/18, când Dortmund s-a calificat cu 4-3 la general.
Un succes ar însemna victoria cu numărul 100 pentru clubul german în competiție. Atalanta a pierdut doar două dintre ultimele 11 meciuri europene cu echipe germane și este neînvinsă în ultimele patru deplasări în Germania.
Inter Milano joacă miercuri, cu Bodø/GlimtEchipa pregătită de antrenorul Cristian Chivu, Inter Milano, va juca miercuri, de la ora 22:00. Formația din fruntea Serie A va juca în Norvegia, cu Bodø/Glimt.
Cele două echipei s-au mai întâlnit o singură dată. Inter a câștigat precedenta dublă directă, în 1978/79, cu 7-1 la general. Norvegienii sunt debutanți în faza eliminatorie, în timp ce Inter a jucat două finale în ultimele trei sezoane.
Miercuri mai sunt programate meciurile Qarabağ FK – Newcastle United (ora 19:45), Club Brugge – Atlético Madrid, Olympiacos – Bayer Leverkusen (ambele, de la ora 22:00).
Calificate direct în optimile de finală sunt echipele Arsenal, FC Barcelona, Bayern München, Chelsea, Liverpool, Manchester City, Sporting CP și Tottenham Hotspur.
Manșele retur sunt programate pe 24 și 25 februarie.
Tragerea la sorți pentru stabilirea tabloului începând din optimi va avea loc pe 27 februarie.
Și, ca orice reflux recurent, apare atunci când tensiunea crește, când ceva nu mai este digerat ușor, în cazul de față, deficitul bugetar și urcă brusc în spațiul public sub forma unei soluții aproape terapeutice; produce arsură mediatică, creează impresia de intervenție rapidă și, după ce își consumă efectul retoric, se retrage la contactul cu realitatea constituțională.
Rețeta anului 2026 în privința cumulului pensie-salariu este una compensată de care nu mai beneficiază cei cu pensii de serviciu sau pensii militare care lucrează în sectorul public, într-un moment în care România accesează miliarde de euro prin programul SAFE pentru înzestrare militară, iar criminalitatea și presiunea pe structurile de ordine publică cresc, ceea ce face ca penalizarea să pară mai degrabă un gest contabil, decât o decizie strategică.
Și dacă ar fi să numim operațiunea ca fiind una de „curățenie”, nu avem cum să nu ne mirăm că se calcă, din nou, într-o zonă pe care Curtea Constituțională a marcat-o cu bandă roșie – nu ai voie să restrângi drepturi selectiv, pe criterii alese aleatoriu, invocând excepții artificiale.
Decuparea pensionărilor timpurii și lipsa unei politici coerente de HRCu alte cuvinte, în cea mai recentă decizie a sa (Decizia nr. 521/2023), Curtea Constituțională spune explicit că o asemenea îngrădire nu trebuie să aibă în vedere doar o categorie socio-economică, nu poate viza doar sectorul public și poate încălca dreptul la muncă, dreptul la pensie și dreptul de proprietate.
Și ca ironia să fie completă, proiectul aflat în lectură în prezent exact asta face, decupează, ignorându-se cauzele profunde ale fenomenului – pensionările timpurii și lipsa unei politici coerente de resurse umane – pentru ca, la nevoie, să se arate cu degetul spre CCR care blochează reforma.
Iar dacă vorbele nu v-au convins, haideți să privim puțin spre cifre- România urmează să acceseze aproximativ 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE pentru modernizarea armatei și a infrastructurii de securitate, vom cumpăra echipamente pentru Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră, transportoare Piranha 5, elicoptere H225M, sisteme antinavă NSM, radare, drone, nave de patrulare.
Cu atât mai greu de înțeles devine politica Guvernului cu cât, pe de o parte, achiziționează echipamente de miliarde de euro, iar pe de altă parte riscă să rămână fără resursa umană care să le opereze, pentru că cei mai mulți oameni care cumulează salariul cu pensia se află tocmai în MApN și în structurile MAI (Poliție, Jandarmerie, Poliția de Frontieră), unde avem nevoie ca de aer de oameni cu experiență.
De aceea, teza cu „blocarea posturilor” rămâne, în fond, doar o poveste convenabilă; dacă într-adevăr ar exista cozi de candidați pregătiți la ușa sistemului, Guvernul n-ar mai avea nevoie să reangajeze pensionari, ci i-ar înlocui, pur și simplu cu oameni noi.
Datele oficiale arată că armata română se confruntă cu un deficit cronic de personal și că obiectivul de 120.000 de militari nu este încă atins, rezerva fiind îmbătrânită, iar ieșirile din sistem prin pensionare au fost constante în ultimii ani; potrivit analizelor interne, în Ministerul Apărării aproximativ 36.000 de beneficiari de pensie de serviciu au pensii nete între 3.000 și 5.000 de lei, iar 20% între 5.000 și 7.000 de lei, cifre care nu descriu o elită extravagantă, ci o masă consistentă de personal cu experiență acumulată în zeci de ani de activitate.
Or, dacă o parte semnificativă dintre acești specialiști aleg să părăsească definitiv sistemul pentru a nu pierde 85% din pensie, impactul va fi dramatic.
Problema nu este existența unei reglementăriRealist vorbind, armata nu mai are aura de altădată. Uniforma militară e un concept străin pentru cei mai mulți dintre tineri, iar ideea de a-și lega viața de disciplina cazărmii și de riscul real al luptei pe front este una de respingere, ceea ce face cu atât mai nesăbuit gestul de a scoate pe linia moartă o generație care încă mai știe cum se ține o armă în mână.
Dar să vorbim și despre excepții, pentru că tocmai ele riscă să trimită modificările direct la examenul de constituționalitate.
Cei exceptați sunt beneficiarii de pensii contributive (pensiile obișnuite), precum și aleșii locali și persoanele cu mandat stabilit expres prin Constituție, pe durata mandatului, plus cadrele didactice din instituția publică de formare inițială și continuă a magistraților și cadrele didactice din învățământul militar și juridic superior.
Pentru o înțelegere cât mai ușoară a acestei chestiuni, problema nu este existența unei reglementări privind interdicția cumulului pensie-salariu, ci caracterul ei selectiv, pentru că, ori de câte ori legiuitorul a încercat să ajusteze legislația prin excepții convenabile politic, Curtea Constituțională a sancționat acest demers.
Într-un stat de drept, Curtea Constituțională nu decide în funcție de climatul politic al momentului, ci în litera și spiritul Constituției, iar Constituția României așază cetățenii pe poziție de egalitate în fața legii, obligând statul să trateze egal situații comparabile și să justifice orice diferență de tratament.
Potrivit Organizației Mondiale de Meteorologie, Europa este continentul care se încălzește la cel mai rapid nivel, iar efectele se văd asupra economiei și siguranței populației, potrivit Reuters.
Datele Uniunii Europene arată că pagubele economice provocate anual infrastructurii și clădirilor de fenomenele meteo extreme au ajuns la aproximativ 45 de miliarde de euro, de cinci ori mai mult decât în anii 1980.
Consiliul consultativ științific european privind schimbările climatice (ESABCC) susține că măsurile de adaptare la efectele deja resimțite ale schimbărilor climatice rămân insuficiente, deși Bruxelles-ul și-a asumat obiective ambițioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Președintele Consiliului susține că fără adoptarea unor măsuri solide, fenomenele meteo extreme vor afecta competitivitatea Uniunii Europene, vor pune presiune suplimentară pe bugetele publice și vor amplifica riscurile de securitate.
Un alt punct identificat de consilieri este necesitatea investițiilor în sisteme publice de avertizare timpurie și extinderea acoperirii prin asigurări, inclusiv prin analizarea posibilității unui mecanism de reasigurare la nivel european.
Pe fondul avertismentelor, în decursul acestui an, Comisia Europeană urmează să prezinte o nouă strategie privind schimbările climatice. Inițiativa vine după o serie de dezastre precum inundații, incendii de vegetație și valuri extreme de căldură. Printre dezastre se numără inundațiile din 2023 din Slovenia, ale căror costuri de reconstrucție au reprezentat 11% din PIB-ul țării.
Petrolul Brent a scăzut cu 0.2%, până la 68.59 dolari pe baril, după un avans de 1,3% înregistrat luni. În același timp, petrolul West Texas Intermediate (WTI) se tranzacționa la 63.73 dolari pe baril, în creștere cu 1,34%, mișcare care a inclus însă întreaga evoluție de luni, întrucât nu a existat cotație oficială din cauza Zilei președinților, informează Reuters.
Contextul tensionat vine pe fondul exercițiilor militare începute de Iran în Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru exporturile de petrol la nivel global.
Prin acest culoar tranzitează cea mai mare parte a petrolului exportat de Iran, alături de alți membri OPEC+ precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, în principal către piețele asiatice.
Tensiunile sunt amplificate de negocierile SUA – Iran. Președintele Trump a declarat că va fi implicat „indirect” în discuțiile de la Geneva și că este de părere că Iranul își dorește un acord,însă, la finalul săptămânii trecute, sugerase că o schimbare de regim la Teheran „ar fi cel mai bun lucru posibil”.
Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot, a anunțat convocarea de urgență a ambasadorului american Bill White. Decizia vine ca reacție la declarațiile publice ale diplomatului american, care a acuzat Belgia de antisemitism și a cerut intervenția autorităților într-o anchetă în desfășurare, notează Politico.
Cazul în cauză vizează trei moheli (n.r. – lideri religioși evrei responsabili de ritualul circumciziei) din Antvers, care sunt anchetați după ce au făcut mai multe circumcizii rituale fără prezența unui medic autorizat, așa cum prevede legislația belgiană. Legislația impune ca toate procedurile medicale să fie realizate exclusiv de medici licențiați.
„Către Belgia, În mod specific, trebuie să abandonați acum „urmărirea penală” ridicolă și antisemită a celor trei figuri religioase evreiești (moheli) din Anvers. Aceștia fac ceea ce au fost instruiți să facă de mii de ani. Către (foarte nepoliticosul) ministru al sănătății din Belgia, Frank Vandenbroucke:Trebuie să creați o prevedere legală care să le permită mohelilor religioși evrei să își îndeplinească îndatoririle aici, în Belgia”, a spus White.
Prévot a calificat afirmațiile ambasadorului drept „false, ofensatoare și inacceptabile”, subliniind că Belgia condamnă antisemitismul „cu cea mai mare fermitate”, însă White a răspuns: „Este absolut o problemă de antisemitism. Ori trebuie să faceți o schimbare în privința acreditării procedurale, ori trebuie să numiți antisemită urmărirea penală a acestor trei oameni minunați, calificați din punct de vedere religios și deosebiți”.
Cazul a atras atenția și la nivel european. În luna mai 2025, aproximativ 60 de lideri religioși evrei s-au adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, solicitând o poziție fermă a Uniunii Europene după perchezițiile efectuate de poliția belgiană la domiciliile mohelilor.
Decizia a fost comunicată luni platformei X iar scopul ei este de a verifica dacă aceasta și-a respectat obligațiile conform Regulamentului General privind Protecția Datelor, notează Reuters.
Grok a fost implicat luna trecută într-un scandal global după ce a generat imagini sexualizate cu persoane reale, la cererea utilizatorilor, stârnind indignare internațională și anchete în mai multe țări.
Deși compania a anunțat restricții privind generarea imaginilor cu caracter sexual, chatbotul a continuat să producă conținut sexualizat atunci când era i se cerea.
Graham Doyle, comisarul adjunct din DPC, a anunțat că agenția colaborează cu X Internet Unlimited Company (XIUC) pentru a evalua respectarea obligațiilor fundamentale impuse de GDPR.
Ancheta irlandeză se alătură altor investigații. Comisia Europeană a deschis la finalul lunii ianuarie o anchetă privind distribuirea de conținut ilegal de către Grok în UE, iar Autoritatea de supraveghere a protecției datelor din Marea Britanie a lansat pe 3 februarie o investigație similară privind procesarea datelor și potențialul chatbotului de a genera conținut sexualizat.
Autoritatea irlandeză poate impune amenzi de până la 4% din cifra de afaceri globală a companiei în cazul încălcării GDPR, întrucât XIUC își are sediul european în Irlanda.
Președintele Donald Trump a subliniat că va fi implicat indirect și că discuțiile vor fi foarte importante și că, potrivit evaluării sale, Iranul ar fi motivat să ajungă la un acord.
„Voi fi implicat în acele discuții, indirect. Și vor fi foarte importante”, a spus Trump. Președintele american a amintit că negocierile anterioare s-au blocat, în principal din cauza cererii Washingtonului ca Teheranul să renunțe la îmbogățirea uraniului, un proces considerat de SUA un pas spre obținerea unei arme nucleare.
„Nu cred că vor consecințele de a nu face un acord”, a spus Trump, aminitind de episodul din iunie 2025 când Statele Unite au atacat siturile nucleare iraniene.
Potrivit Reuters, tensiunile în regiune rămân ridicate, iar Forțele Armate ale SUA au trimis un al doilea portavion în regiunea și se pregătesc pentru eventualitatea unei campanii militare prelungite dacă negocierile nu vor avea succes.
În paralel, Organizația de apărare civilă a Iranului a organizat luni un exercițiu de apărare chimică pentru pregătirea populației în cazul unor incidente chimice în zona energetică din sudul Iranului.
Judecătoarea federală Cynthia Rufe a decis luni reinstalarea imediată a expozițiilor care prezentau informații despre deținerea de sclavi de către George Washington și despre măsurile speciale luate de acesta pentru a împiedica eliberarea persoanelor înrobite în perioada în care a locuit la Philadelphia, între 1790 și 1797.
În decizia emisă luni, Rufe a comparat încercarea administrației Trump de a elimina expoziția cu romanul 1984 de George Orwell care prezintă un univers distopic și autoritar și a susținut că îndepărtarea expozițiilor a urmărit să șteargă detalii esențiale despre moștenirea sclaviei în Statele Unite.
„Guvernul afirmă, de asemenea, că adevărul nu mai este evident, ci mai degrabă proprietatea magistratului șef ales și a persoanelor numite și delegate de acesta. O agenție nu poate decide în mod arbitrar ce este adevărat, pe baza propriilor capricii sau a capriciilor noii conduceri”, se arată în decizia citată de Politico.
Potrivit președintelui Trump, monumentele publice trebuie să aibă un caracter „înălțător” și critică expozițiile ce prezintă Statele Unite drept „rasiste, sexiste sau opresive”, astfel, în luna martie a anului trecut a semnat ordinul executiv intitulat „Restaurarea adevărului în istoria americană”.
„Restaurarea Casei Prezidențiale nu încalcă libertatea de exprimare a guvernului [federal] și nici guvernul nu este împiedicat să transmită orice mesaj dorește să transmită prin ștergerea istoriei modului în care cel mai mare Părinte Fondator a gestionat persoanele pe care le-a ținut în robie”, mai notează instanța.
„Cu profundă tristețe, Zipporah Films și familia Wiseman anunță trecerea în neființă a lui Frederick Wiseman, regizor, producător și regizor de teatru, care a decedat pe 16 februarie 2026”, a transmis compania, citată de Le Figaro.
Într-o carieră de peste 60 de ani, operele sale au oferit o perspectivă necosmetizată asupra instituțiilor, de la închisori și spitale, până la școli, magazine universale, teatre și opere.
Frederick Wiseman a studiat dreptul la Universitatea Yale și a predat ulterior la Universitatea din Boston. Înainte de a începe cariera academică, a petrecut doi ani la Paris, unde a realizat primele sale filme de amator.
Revenit în Statele Unite, a produs filmul The Cool World, o combinație de ficțiune și documentar despre un cartier afro-american, experiență care l-a determinat să se apuce de regie.
Acesta și-a făcut debutul prin documentarul Titicut Follies care surprinde viața cotidiană dintr-un spital de psihiatrie criminală din Massachusetts.
Considerat un reper al cinematografiei directe, Wiseman a realizat 45 de filme, cu durate cuprinse între una și șase ore, filmate cu echipe extrem de restrânse și montate integral de el însuși din sute de ore de material brut, iar opera sa a influențat generații întregi de regizori precum Stanley Kubrick, Miloš Forman, Gus Van Sant sau Wes Anderson.
În 2016, Frederick Wiseman a fost recompensat cu un Oscar onorific pentru contribuția sa excepțională la cinematografie.
Kim Jong Un a participat luni la ceremonia de inaugurare a celor 10.000 de locuințe din districtul Hwasong, un proiect care completează obiectivul stabilit în urmă cu cinci ani de construire a 50.000 de case noi în capitala nord-coreană, a relatat agenția de stat KCNA, citată de Reuters.
În ultimele luni, liderul nord-coreean a efectuat numeroase vizite pe șantiere de construcții, promovând progresele realizate, în contextul în care Coreea de Nord se pregătește să organizeze în luna februarie cel de-al Nouălea Congres al Partidului Muncitoresc, cel mai important eveniment politic din țară.
Oficialul a anunțat: „Pe baza realizărilor transformatoare din perioada a opta, al nouălea Congres al partidului va stabili un obiectiv mai amplu de restaurare și creare”.
În plus, a început să fie anunțată sosirea delegaților la congres. Referitor la acest aspect, analistul Hong Min din cadrul Institutul Coreean pentru Unificare Națională cu sediul la Seul a spus că n edițiile precedente ale congresului, organizate în 2016 și 2021, lucrările au debutat la cel mult patru zile după sosirea delegaților.
„Am semnat un term sheet, împreună cu o mare companie minieră din America, care deja are licențele de exploatare a unor zăcăminte rare din Groenlanda”, a spus Ivan, luni, la Antena 3 CNN.
Etapele proiectului„Până la final lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materialele pe care le vom procesa în România, care sunt condițiile, care sunt finanțările”, a adăugat ministrul.
Acesta a anunțat etapele viitoare în realizarea proiectului: „ la jumătatea lunii aprilie vom ajunge cu un memorandum în Guvernul României, prin care vom accepta toate aceste lucruri între România și SUA, și astfel vom face primul proiect integrat între extracție, rafinare și consum ulterior, pentru că acea companie deja are contracte cu companii foarte mari din industria aerospațială din SUA, pentru a livra mai departe aceste echipamente”.
Impactul industrial„În clipa în care noi în România avem deja rafineria de materiale rare, automat acele companii care astăzi fac industria aerospațială la șapte mii de kilometri o să se gândească că nu e mai simplu pentru mine să pun în Brașov sau în Sibiu o altă fabrică care să proceseze mai departe, să facă micro conductori lângă fabrica Feldioara”, a continuat ministrul Energiei.
Potrivit lui Ivan, România pierde foarte mult din cauza lipsei capacităților de rafinare. „Dacă noi astăzi exploatăm minereu de cupru în România, la o puritate de 3-5%, îl ducem până în Portul Constanța, îl punem pe vapoare, îl ducem până în Turcia, după asta acolo îl rafinează și îl aducem înapoi în puritate de 98% ca să facem cablu la firmele din România, este evident cât de mult pierdem. Iar cu doar 300 de milioane începutul, poți să faci prima rafinărie de cupru din țara noastră, care să se servească și România, dar și statele vecine”.
Acesta a spus că proiectul va transforma România în „jucători mondiali” privind resursele rare.
Anunțul a fost făcut de Tina Goncalves, comisarul șef de poliție din Pawtucket, Rhode Island. „Se pare că a fost un eveniment țintit, că ar putea fi o dispută familială”, a spus oficialul, citat de Associated Press.
Oficialii nu au oferit detalii despre identitatea suspectului sau vârsta exactă a victimelor, însă au precizat că persoanele ucise par să fi fost adulți. Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile continuă să discute cu martorii pentru a reconstitui desfășurarea evenimentelor.
Atacul a avut loc la Dennis M. Lynch Arena, situată la câțiva kilometri de Providence, capitala statului Rhode Island.
În urma incidentului, drumurile din jurul arenei au fost închise, iar un număr ridicat de polițiști a rămas la fața locului, în timp ce elicoptere survolau zona.
Biroul Federal de Investigații a anunțat că atacatorului nu mai prezintă „nicio amenințare iminentă la adresa siguranței publice”, iar Dan McKee, guvernatorul statului a transmis un mesaj de condoleanțe: „Mă rog pentru Pawtucket și pentru toți cei implicați”.
În Havana, deșeurile au început să se înmulțească, pe fondul lipsei de combustibil. Doar 44 din cele 106 camioane de gunoi ale orașului mai sunt operaționale, din cauza lipsei de carburant, ceea ce a dus la încetinirea semnificativă a colectării gunoiului, relatează publicația locală Cubadebate, citată de Reuters.
„Este peste tot în oraș. Au trecut mai bine de 10 zile de când a venit ultima dată un camion de gunoi”, a spus un cetățean, cu privire la situația colectării gunoiului.
Grămezi de deșeuri, printre care cutii de carton, pungi uzate, sticle de plastic și cârpe pot fi văzute pe străzile capitalei, inclusiv în zonele de pe litoral, iar unii locuitori caută prin gunoaie obiecte pe care le-ar putea reutiliza.
Situații similare au fost semnalate și în alte orașe, iar cetățenii au avertizat asupra riscurilor pentru sănătatea publică.
Guvernul cubanez a introdus măsuri de raționalizare a carburanților, pe fondul crizei în care se află. De la jumătatea lunii decembrie, Venezuela, principalul furnizor de petrol al Cubei, a întrerupt livrările, iar pe fondul amenințărilor administrației americane, acestea au fost întrerupte și de Mexic.
Deși Cuba se află sub un embargo american încă din anii 1960, președintele Trump a înăsprit măsurile, sancționând navele care transportă petrol către Cuba și amenințând furnizorii cu tarife comerciale, deși state precum Venezuela și Mexic au avertizat asupra efectelor umanitare ale măsurilor.
