Mihai Călin acuză că András István Demeter, ministrul Culturii, nu a fost obligat de Curtea de Conturi să impună această decizie.
„Domnul ministru a spus că este obligat de Curtea de Conturi, ceea ce nu este adevărat. Curtea de Conturi a făcut o recomandare și Monica Davidescu, colega mea, chiar are citatul. Curtea de Conturi recunoaște că este un tip de muncă foarte greu cuantificabilă pe ore, dar aici este povestea și responsabilitatea managementului instituției, fiecare instituție, care are grijă ca resursa umană să fie folosită în mod optim, să facă tot felul de proiecte”, a declarat Mihai Călin.
Actorii TNB au protestat, marți, față de decizia Ministerului Culturii de a implementa un proiect-pilot în cadrul căruia actorii să completeze rapoarte zilnice, pentru a ține evidența în timpul programului de muncă.
„Toate măsurile astea ne afectează, nu numai pe noi, ci și pe cei de la tehnic, dar mai ales zona artistică. Practic, noi trebuie să facem niște fișe care, adevărat, se raportează, se depun lunar, dar trebuie făcută în fiecare zi.
(…)Trebuie spus oră de oră ce faci, ce repeți, în ce scop, care-i scopul repetițiilor, dacă să aprofundezi personajul sau să înveți textul sau să faci mișcare sau să te duci la gimnastică, să-ți păstrezi condiția fizică sau, nu știu, dacă citești în parc sau la bibliotecă.
Deci trebuie să scrii acolo toate, toate, ca să se convingă cine trebuie să se convingă că fiecare oră plătită este justificată. Acuma, e dificil așa, în puține vorbe, să povestim acum ce facem noi. Nu vreau să ne victimizăm, nu muncim mai mult decât alții, e un alt tip de muncă, nu se poate cuantifica”, a declarat Mihai Călin, actor al TNB.
Ministrul Culturii András Demeter retrage proiectul-pilot care urma să normeze munca artiștilor și să impună pontajul zilnic pentru actori.
„Răspunsul este afirmativ: ele se retrag. Dar ele nu pot fi retrase, că ele nu sunt un act normativ, ele sunt o propunere. Retragem propunerea colegilor și le mulțumim pentru tot efortul prin care după 2 luni de munca le-au elaborat. Mai lucrăm până găsim o formă”, a declarat ministrul András Demeter.
UPDATE Ada Galeș: „ar trebui să ne uităm la obiectivele pe care le are cultura”„Sunt niște meserii vocaționale pe care le facem în niște condiții așa cum sunt ele. Le respectăm foarte tare, atât noi cât și personalul care ajută spectacolele. Mai mult decât atât, în cultură, ar trebui să ne uităm la obiectivele pe care le are cultura (…) Să faci mai multe spectacole care să aibă un impact. Nu să demonstrezi câte ore ai făcut pe foaie, că de cele mai multe ori facem chiar mai multe”, a declarat actrița Ada Galeș.
UPDATE Mihai Călin: „e un alt tip de muncă, nu se poate cuantifica”„Toate măsurile astea ne afectează, nu numai pe noi, ci și pe cei de la tehnic, dar mai ales zona artistică. Practic, noi trebuie să facem niște fișe care, adevărat, se raportează, se depun lunar, dar trebuie făcută în fiecare zi. Și, v-au spus colegii mei, trebuie spus oră de oră ce faci, ce repeți, în ce scop, care-i scopul repetițiilor, dacă să aprofundezi personajul sau să înveți textul sau să faci mișcarea sau să te duci la gimnastică, să-ți păstrezi condiția fizică sau, nu știu, dacă citești în parc sau la bibliotecă”, a declarat actorul Mihai Călin.
„Nu vreau să ne victimizăm, nu muncim mai mult decât alții, e un alt tip de muncă, nu se poate cuantifica”, a adăugat acesta.
UPDATE Monica Davidescu: Munca artistică nu poate fi „contorizată”Actrița Monica Davidescu a declarat, marți, la protestul de la TNB, că actorii și lucrătorii de scenă cer Ministerului Culturii retragerea proiectului-pilot.
Davidescu a susținut că raportările zilnice cerute sunt imposibil de pus în practică la scara unei instituții precum TNB, invocând volumul de formulare care ar trebui completate, verificate și aprobate: „Toți facem aceste liste, 500 de oameni, 500 de declarații în fiecare zi”.
Actrița a adăugat că munca artistică nu poate fi „contorizată” în acest fel, pentru că pregătirea unui rol presupune documentare și „treabă de teren”, iar procesul creativ înseamnă muncă continuă, nu doar orele petrecute pe scenă.
Știrea inițială: Protestul a început la ora 14:30.
Potrivit comunicatului actorilor TNB, programul pilot le-a fost adus la cunoştinţă prin Circulara nr. 766/03.02.2026 – Instrucţiuni privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă pentru personalul de execuţie din instituţiile publice de spectacol sau concert.
Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB protestează faţă de faptul că această Circulară transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru.
„Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine – începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână, iar o oră în scenă presupune un consum emoțional greu de cuantificat. Din aceste motive, marţi, 10 februarie a.c., la ora 14.30, vom protesta paşnic în faţa teatrului nostru, pentru ca acest program pilot să nu fie aplicat. Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program”, au transmis actorii TNB.
În decembrie anul trecut, autoritățile europene au cerut retragerea mai multor loturi de produse nutriționale pentru sugari, după ce au primit rapoarte despre diaree la bebelușii care le consumaseră, notează El Espanol.
Unul dintre bebeluși a fost testat pozitiv pentru Bacillus cereus, o bacterie comună care cauzează toxiinfecții alimentare.
Buletinul de alertă al Centrului European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (ECDC) a anunțat săptămâna aceasta că au fost raportate opt cazuri de vărsături, cinci dintre acestea necesitând spitalizare.
Cu toate acestea, s-a observat că niciunul dintre cazurile suspectate nu a fost confirmat prin teste de laborator, astfel încât nu s-a putut stabili o relație cauzală între tabloul clinic și consumul loturilor afectate.
Ce este cereulida și care sunt simptomele acesteia?B. cereus este o bacterie frecvent întâlnită în toxiinfecțiile alimentare. De obicei, provoacă vărsături și diaree și, la sugari și persoane vulnerabile, poate duce la complicații cauzate de deshidratare.
Poate produce două tipuri de toxine: cereulidă, care provoacă în principal vărsături, și alte toxine termolabile, care provoacă diaree.
Este asociat în principal cu conservarea deficitară a orezului sau a pastelor făinoase, deși poate fi găsit în carne, legume, creme și supe.
Conform unui raport recent privind intoxicațiile alimentare al Institutului de Sănătate Carlos III , între 2015 și 2023 au existat 73 de focare cauzate de B. cereus , care au dus la 1.353 de cazuri, 13 spitalizări și 3 decese.
Dintre cele 73 de focare, trei s-au remarcat cu 100 sau mai multe cazuri: două dintre ele legate de mediul educațional (alimentele contaminate au fost un piure de legume și un preparat cu pui cu roșii prăjite), iar al treilea, într-un restaurant.
De fapt, industria restaurantelor a fost principalul mediu pentru intoxicațiile cu această bacterie, ceea ce o diferențiază de altele, precum C. Perfringens și S. aureus, care sunt mai legate de domeniul educațional.
Principalele simptome ale infecției cu B. cereus au fost diareea (86%), durerile abdominale (79%) și vărsăturile (79%). Într-o măsură mai mică, au fost raportate și greața (51%) și febra (26%).
Câți bebeluși ar putea fi afectați?Un total de opt cazuri care au raportat vărsături au fost raportate la buletinul epidemiologic european, dintre care cinci au necesitat spitalizare, dar au fost deja externate.
Toate cazurile consumaseră lapte praf aparținând unuia dintre loturile rechemate, deși nu a existat nicio confirmare a bacteriei prin analize de laborator.
Totuși, având în vedere consumul pe scară largă de lapte praf, nu se poate exclude și mai mult.
Ce fac autoritățile?La nivel european, ECDC și Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentară pregătesc un raport pentru evaluarea focarului.
În plus, au fost stabilite niveluri de risc pentru concentrațiile de cereulidă, acestea trebuie să fie foarte mari pentru a avea un efect, pentru a determina ce produse ar trebui retrase.
Belgia, Danemarca, Franța și Regatul Unit au raportat, de asemenea, cazuri și spitalizări potențial legate de laptele praf contaminat.
Centrul European pentru Controlul și Prevenirea Bolilor notează că, având în vedere răspândirea largă a produselor afectate, riscul de expunere la acestea este moderat spre ridicat.
Totuși, riscul de a dezvolta simptome gastrointestinale este scăzut spre moderat, deoarece depinde de vârsta bebelușului, nou-născuții și sugarii sub șase luni fiind cei mai vulnerabili la deshidratare.
„Vot final – Am adoptat măsurile de sprijin pentru fermieri în contextul Acordului UE – Mercosur”, a anunțat europarlamentarul Siegfried Mureșan printr-un mesaj publicat pe Facebook.
Mureșan a anunțat că măsurile au fost votate în contextul aprobării acordului dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur, punctând că aceasta au rolul de a proteja fermierii europeni împotriva riscurilor generate de creșterea importurilor din America Latină.
Măsurile stabilesc praguri pentru declanșarea investigațiilor în cazul unor dezechilibre de piață. Astfel, investigațiile vor putea fi inițiate dacă importurile cresc cu peste 5% față de media ultimilor trei ani sau dacă prețurile scad cu mai mult de 5% sub nivelul pieței Uniunii Europene.
În plus, sunt introduse proceduri accelerate pentru produsele agricole considerate sensibile. Investigațiile vor trebui finalizate în maximum patru luni, iar în situații urgente pot fi aplicate măsuri provizorii în cel mult 21 de zile de la constatarea riscurilor.
„Prin votul de astăzi, ne asigurăm că fermierii sunt protejați din prima zi în care acordul UE – Mercosur va intra în vigoare”, mai spune europarlamentarul liberal.
Aderarea Ucrainei la UE s-ar putea realiza până în 2027, cel puțin parțial, într-o primă etapă.
Este concluzia unei analize publicate de Politico, în care se face referire la una dintre cele mai ambițioase și controversate tentative de remodelare a politicii de extindere a UE.
Ideea se află într-un stadiu incipient, însă ea reflectă nu doar presiunea exercitată de războiul declanșat de Rusia, ci și o criză mai profundă a mecanismelor tradiționale prin care UE își integrează noi membri.
Se împlinesc patru ani de la invazia rusă în Ucraina, iar Bruxelles-ul pare acum să abandoneze logica „reforme mai întâi, aderare pe urmă” în favoarea unui model de integrare graduală, care ar avea ca scop să-i ofere Kievului un ancoraj politic mai clar în spațiul european.
Ucraina, „în interiorul cortului”Publicația citează că zece oficiali și diplomați UE iau în calcul o formă de „extindere inversă”, prin care Ucraina ar urma să fie adusă „în interiorul cortului”, înainte de finalizarea criteriilor clasice de aderare.
Această abordare este alimentată și de presiunea explicită venită de la Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia va încerca să blocheze integrarea europeană a țării sale și că stabilirea unei date clare de aderare este esențială: „Rusia va încerca probabil să oprească intrarea noastră în UE. De aceea spunem să se stabilească o dată. De ce o dată specifică? Pentru că data va fi semnată de Ucraina, Europa, SUA și Rusia.” Pentru Kiev, UE nu este doar un proiect economic sau instituțional, ci „garanții de securitate”.
„Extinderea inversă” sau când Europa are mai multe vitezeConceptul discutat la Bruxelles reia, într-o formă adaptată contextului actual, viziunea unei Europe cu mai multe viteze, promovată de președintele francez Emmanuel Macron încă din 2017. Potrivit oficialilor europeni, ideea ar presupune „o recalibrare a procesului — te alături, iar apoi ți se acordă treptat drepturi și obligații”.
Susținătorii acestei abordări insistă că nu este vorba despre coborârea standardelor, ci despre transmiterea unui semnal politic puternic către statele blocate în anticamera UE din motive geopolitice sau politice.
„Ucraina are nevoie și de sprijin psihologic”„Este important să transmitem un mesaj politic”, a explicat un diplomat UE, subliniind că „războiul de agresiune durează de patru ani” și că Ucraina are nevoie nu doar de sprijin militar, ci și „politic și psihologic”.
În acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat statelor membre mai multe scenarii pentru depășirea blocajelor din procesul de extindere, inclusiv ideea aderării graduale.
„NU putem discuta despre două categorii de state membre UE”Mesajul este dublu: menținerea presiunii pentru reforme, dar și prevenirea unei deziluzii strategice care ar putea împinge Ucraina „să întoarcă spatele Occidentului”.
Totuși, scepticismul persistă.
Un oficial UE avertizează că „nu se poate discuta despre două categorii de state membre”, o astfel de arhitectură riscând să submineze însăși coeziunea proiectului european.
Germania este menționată explicit ca fiind reticentă față de crearea unor niveluri diferite de apartenență, temându-se că promisiunile politice nu vor putea fi onorate instituțional.
„Nu vor exista scurtături”În pofida dorinței de accelerare, mesajul oficialilor europeni rămâne ferm în privința reformelor.
„Nu vor exista scurtături”, a declarat un oficial UE, subliniind că adevărata valoare a apartenenței la UE constă în „transformarea prin procesul de extindere”.
Această poziție este reiterată inclusiv de statele cele mai favorabile Ucrainei.
Kievul, la rândul său, încearcă să transmită că este pregătit.
„Vom fi pregătiți din punct de vedere tehnic până în 2027”, a afirmat Zelenski, legând explicit aderarea la UE de discuțiile privind încheierea războiului și garanțiile de securitate.
„Este o chestiune personală între Orban și Zelenski”Principalul obstacol politic rămâne însă premierul ungar Viktor Orbán, descris de diplomați drept „cel mai apropiat aliat al lui Putin în UE”.
Opoziția sa față de aderarea Ucrainei este considerată nu doar strategică, ci profund personală. „Este o chestiune personală între Orbán și Zelenski”, afirmă un diplomat de rang înalt, amintind de schimburile dure de replici dintre cei doi lideri.
Orbán a folosit tema Ucrainei ca armă electorală, declarând că „Ucraina este dușmanul nostru” și că nu ar trebui „niciodată” să adere la UE. În acest context, Bruxelles-ul își leagă parțial speranțele de alegerile din Ungaria din aprilie.
O eventuală înfrângere a lui Orbán ar putea deschide calea unei schimbări de tactică, mai ales dacă opoziția condusă de Péter Magyar va opta pentru un referendum pe tema aderării Ucrainei, consideră sursa citată.
Dacă Orbán rămâne la putere, liderii europeni par pregătiți să joace o ultimă carte: influența lui Donald Trump.
Faptul că aderarea Ucrainei la UE până în 2027 apare într-un proiect de propunere în 20 de puncte pentru încheierea războiului indică o schimbare de paradigmă: extinderea UE nu mai este doar o politică internă a blocului, ci o piesă integrantă a arhitecturii de securitate europene și transatlantice.
Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, marți, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a dispus punerea în mișcare a a urmăririi penale și a formulat propunere de arestare preventivă a unui inculpat, reținut, sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de nerespectare a regimului armelor şi al muniţiilor.
Inculpatul, împreună cu o altă persoană, au vândut în județul Dâmbovița în octombrir 2025 în mod ilegal două arme letale cu țeavă lungă și lisă pentru suma de 2500 de euro, iar în 12 noiembrie 2025 o armă letală cu țeavă lungă și lisă pentru suma de 2000 de euro.
Procurorii și polițiștii au făcut luni în acest dosar 11 percheziții la domiciliile unor persoane din județul Dâmbovița, suspectate că au adus ilegal în România arme din Turcia, apoi le vindeau în județ.
„Din datele și probele administrate în cauză a reieșit faptul că, în perioada ianuarie – mai 2024, un bărbat, în vârstă de 29 de ani, ar fi închiriat în regim hotelier, fără drept, mai multe locuințe ale persoanei vătămate. Prejudiciul cauzat a fost estimat la 40.000 de lei”, se arată în comunicatul transmis de Poliția Capitalei.
Potrivit surselor judiciare, bărbatul a închiriat inițial cele patru apartamente ale proprietarului și așa a aflat unde sunt cheile. Tânărul de 29 de ani era cel care păstra banii, iar proprietarul nu știa că tânărul dădea spre închiriere apartamentele sale.
Marți, anchetatorii au descins la două adrese din București, în dosarul ce vizează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune.
„Bărbatul bănuit de comiterea faptei a fost depistat și urmează să fie condus la audieri, urmând ca față de acesta să fie dispuse măsurile legale care se impun”, a transmis Poliția Capitalei.
Cercetările sunt continuate de Polițiștii Secției 2, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
„Astăzi, 10 februarie 2026 (n.r. marți), polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 4 Poliție au pus în executare un mandat de percheziție domiciliară, în municipiul București, într-un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat”, a transmis Poliția Capitalei.
Ancheta a fost demarată în urma unei sesizări din noiembrie 2025, când un bărbat ar fi tăiat sistemul antifurt și ar fi furat un scuter care aparține unui nepalez, creând astfel un prejudiciu de 4.500 de lei.
Scuterul furat a fost găsit abandonat, întrucât suspectul nu a reușit să-l pornească, și a fost restituit proprietarului.
În urma cercetărilor, polițiștii au identificat un bărbat în vârstă de 39 de ani, bănuit de comiterea faptei.
În urma perchezițiilor, a fost identificat și fratele acestuia, bănuit că ar fi sustras luni o bicicletă electrică, tot prin tăierea sistemului antifurt, de pe o stradă din Sectorul 1.
Bărbații au fost conduși la audieri. „Cercetările sunt continuate de către polițiștii din cadrul Secției 4 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat”, mai transmit autoritățile.
Percepția germanilor asupra principalelor riscuri la adresa păcii globale s-a modificat semnificativ în ultimii ani, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Institutul Allensbach și citat de agenția DPA. Conform cercetării, aproape două treimi dintre respondenți consideră că Statele Unite vor reprezenta o amenințare majoră pentru pacea mondială în următorii ani.
Astfel, 65% dintre germani au declarat că SUA constituie cel mai mare pericol pentru pacea globală, un procent în creștere accentuată față de 46% într-un sondaj similar realizat în 2025. Evoluția este cu atât mai notabilă cu cât, în 2024, doar 24% dintre respondenți erau de părere că Statele Unite reprezintă o amenințare la adresa păcii mondiale.
China e și ea privită cu îngrijorareÎn pofida acestei creșteri, Rusia rămâne statul perceput drept principala amenințare de către majoritatea populației germane.
De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, între 75% și 82% dintre germani au indicat constant Rusia ca fiind cel mai mare pericol pentru pacea globală.
China este, de asemenea, privită cu îngrijorare de o parte semnificativă a populației.
Potrivit sondajului, 46% dintre germani consideră că Beijingul pune în pericol pacea mondială.
3% – Germania să fie implicată înttr-un conflictCercetarea a analizat și percepția respondenților asupra riscului ca Germania însăși să fie implicată într-un conflict militar în anii următori.
Doar 3% dintre cei chestionați au apreciat că un astfel de scenariu este foarte probabil, în timp ce 28% îl consideră mai degrabă probabil.
Un procent de 24% s-a declarat indecisPe de altă parte, patru din zece germani (40%) cred că este mai degrabă improbabil ca Germania să fie implicată într-un război în viitorul apropiat, iar 5% consideră acest scenariu foarte improbabil.
Sondajul Institutului Allensbach a fost realizat în perioada 6–9 ianuarie, pe un eșantion de 1.077 de persoane cu vârsta de peste 16 ani.
Rezultatele reflectă o schimbare semnificativă în percepția publică din Germania cu privire la echilibrul geopolitic și la actorii considerați responsabili pentru menținerea sau destabilizarea păcii globale.
Potrivit IPJ Girugiu, accidentul a avut loc pe DN 5, în afara localității Adunații Copăceni.
Din primele cercetări a reieșit că un tânăr de 22 ani, în timp ce conducea un microbuz, a intrat într-un autoturism care se afla în fața sa, și, ulterior, într-un utilaj care efectua lucrări de întreținere a părții carosabile, aflat pe banda unu a sensului de mers către București.
Cei trei șoferi au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
ISU Giurgiu anunță că trei persoane au fost găsite încarcerate în microbuz, una dintre acestea fiind inconștientă. A fost necesară folosirea accesoriilor de descarcerare pentru extragerea acestora.
O tânără a fost preluată de elicopter și transportată la spital, iar alte șapte persoane, conștiente, au ajuns la spital cu echipajele SMURD și SAJ.
Unul dintre cei 9 judecători constituționali se află în concediu legal de 8 zile, astfel că, potrivit legii de organizare și funcționare a CCR, instanța constituțională nu poate lua mâine o decizie pe constituționalitatea sau nu a proiectului privind pensiile speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan, dacă magistratul care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.
Prezența lui Dacian Dragoș în CCR se decide de către Curtea de Apel BucureștiCeremonia de depunere a juramantului de investitura in functie a unor membri ai Curtii Constitutionale, la Palatul Cotroceni, duminica, 13 iulie 2025. In imagine: Dacian Cosmin Dragos si Nicusor Dan. ALEXANDRA PANDREA/GMN/MEDIAFAX FOTO
Judecătorii Curții de Apel București judecă azi o altă cerere de suspendare din CCR a judecătorului Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan. Solicitarea avocatei Silvia Uscov se judecă de către Secția de Contencios a Curții de Apel, primul termen pe fond al procesului fiind astăzi.
Potrivit legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, „judecătorii Curţii Constituţionale trebuie sa aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.
Judecătorul Dacian Dragoș susține că numirea sa îndeplinește condițiile de vechime impuse de lege și nu crede că va fi suspendat. „Am chiar mai mult de 18 ani, am peste 20 de ani doar la Babeș-Bolyai, plus experiența din altă parte. CV-ul meu a fost citit selectiv sau s-a trecut peste niște lucruri evidente, cum ar fi faptul că sunt la școala doctorală a UBB, am cursuri și doctoranzi în coordonare din 2013, deci nu văd cum poți ignora astfel de lucruri.
Este vorba despre o activitate juridică, așa cum cere Constituția, pentru că și CCR a interpretat acest lucru foarte clar”, a spus judecătorul pentru Antena 3.
Președintele Nicușor Dan a spus că în cazul în care judecătorul Dacian Dragoș va fi suspendat printr-o decizie a instanței – nu va lăsa CCR fără judecător: „În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”.
Decizia Curții de Apel București este executoriePotrivit avocatei, ieri, avocații judecătorului Dacian Dragoș ar fi depus la Curtea de Apel București o cerere de strămutare a procesului ca ulterior, tot ieri, apărătorii lui Dragoș să o retragă.
În cazul în care magistrații decid că judecătorul CCR Dacian Dragoș a fost numit cu încălcarea legii în forul constituțional, decizia este executorie iar Dragoș este suspendat din instanță.
O altă cerere a avocatei Silvia Uscov, care-i privește pe Dacian Dragoș dar și pe Mihai Busuioc este judecată mâine tot la Curtea de Apel București. Data coincide cu ședința în care CCR ar fi trebuit să ia decizia – după mai multe amânări – pe proiectul privind pensiile speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan.
A 5-a amânare la CCR?Membrii Curtii Constitutionale/ miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
În ceea ce privește ședința de mâine CCR, potrivit unor surse din magistratură, nu este exclusă o nouă amânare, a 5-a – pe reforma pensiilor speciale pe care insistă premierul Ilie Bolojan.
Unul dintre cei 9 judecători ai CCR, Gheorghe Stan, se află în concediu legal de 8 zile astfel că instanța constituțională nu poate lua legal o decizie pe constituționalitatea sau nu a proiectului, dacă un judecător care a participat la dezbateri nu este prezent la deliberări.
Potrivit legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, art.58. – „Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri.”
Curtea Supremă: „Tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale”Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, o scrisoare în care susține că România depinde de decizia CCR pentru a mai avea șanse să primească cele 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR.
Magistratura a considerat scrisoarea premierului Bolojan asupra CCR ca pe o formă de presiune.
„Curtea Constituţională nu este parte a procesului de implementare a politicilor guvernamentale şi nici un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului. Singurul său rol este acela de a garanta supremaţia Constituţiei, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară. (…)
Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influenţare a unei instanţe constituţionale riscă să aducă prejudicii grave credibilităţii instituţiilor statului şi încrederii publice în funcţionarea democratică a acestuia.
Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susține Curtea Supremă care a avertizat Guvernul, „orice demers susceptibil de a fi interpretat ca o ingerinţă în activitatea autorităţilor jurisdicţionale”.
