Declarația sa vine la o zi după ce Azerbaidjanul a anunțat că patru drone iraniene au trecut granița și au rănit patru persoane în exclava Nakhchivan, care au lovit Aeroportul din regiune, dar și alte ținte.
În cadrul unei conferințe de presă susținute, joi, Bayramov a declarat că Azerbaidjanul evacuează angajații din ambasada sa din Teheran și din consulatul general din Tabriz, în nord-vestul Iranului.
„Nu putem pune în pericol viețile oamenilor noștri”, a afirmat el.
Reamintim că atacurile au fost clasificate de președintele azer, Ilham Aliyev, drept „atacuri teroriste”. Forțele Armate azere au fost puse în stare de alertă maximă, potrivit președintelui, care a precizat că Teheranul trebuie să răspundă penal pentru atacurile săvârșite.
Teheranul a negat, însă, responsabilitatea atacurilor, dând vina în schimb pe forțele israeliene pentru acest atac.
Planul celor cinci state prevede crearea unor facilități în afara teritoriului UE. Acolo vor fi găzduiți migranții care au primit decizii de returnare, până la repatrierea lor în țările de origine. Miniștrii de interne ai celor cinci state au discutat proiectul la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni europene, la care a participat și comisarul european pentru Afaceri Interne și Migrație, Magnus Brunner, arată Euronews.
Potrivit oficialilor europeni, repatrierile reprezintă o parte esențială a unui sistem funcțional de gestionare a migrației. Statele membre caută soluții noi pentru a crește eficiența acestor proceduri.
Mai puțin de o treime dintre migranți sunt repatriațiDatele Eurostat arată că mai puțin de o treime dintre persoanele cărora li se cere să părăsească Uniunea Europeană sunt efectiv returnate în țările de origine. În acest context, coaliția formată din Germania, Olanda, Austria, Danemarca și Grecia dorește să accelereze implementarea centrelor externe și să demonstreze că modelul poate funcționa în practică.
Noua reglementare europeană, convenită de statele membre în decembrie, ar permite guvernelor să trimită migranții respinși în state terțe, pe baza unor acorduri bilaterale. Diplomați europeni spun că statele implicate analizează deja posibile țări care ar putea găzdui aceste centre. Deocamdată numele lor nu sunt făcute publice pentru a evita blocarea negocierilor.
În schimbul găzduirii centrelor, țările respective ar urma să primească stimulente economice sau politice. Grecia, singura țară din sudul Europei implicată în inițiativă, consideră că proiectul ar putea avea și un efect de descurajare a migrației ilegale.
Un proiect controversatIdeea centrelor de deportare în afara Uniunii Europene este intens criticată de organizațiile pentru drepturile omului. ONG-urile avertizează că astfel de facilități ar putea transforma migranții în persoane reținute pe termen lung în condiții asemănătoare detenției. Astfel, ar apărea riscul unor încălcări grave ale drepturilor fundamentale.
Propunerea legislativă urmează să fie analizată de Parlamentul European. Dacă va fi aprobată, vor începe negocierile finale cu statele membre pentru implementarea proiectului.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a doi angajați vamali, Parfenie Octavian-Lică și Gudu Christian, acuzați de luare de mită și complicitate la luare de mită, pentru facilitarea importurilor de containere în Portul Constanța. Cei doi urmează să fie prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, în timp ce ancheta continuă și față de alte persoane.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
În data de 24 noiembrie 2025, inculpatul Parfenie Octavian-Lică, în calitatea menționată anterior, ar fi pretins, prin intermediul unei alte persoane, de la administratorul unei societăți comerciale care desfășura activități în Portul Constanța, sume de bani cuprinse între 100 și 350 de euro pentru fiecare container importat.
Aceste sume ar fi fost solicitate în schimbul promisiunii că formalitățile vamale aferente importurilor de mărfuri transportate în respectivele containere se vor desfășura cu prioritate și fără dificultăți.
Astfel, în perioada decembrie 2025 – martie 2026, inculpatul Parfenie Octavian-Lică ar fi primit, prin intermediul aceleiași persoane (colaborator în cauză), suma totală de 15.100 de euro pentru facilitarea acestor proceduri.
În două dintre situații, inculpatul Parfenie Octavian-Lică ar fi fost sprijinit de inculpatul Gudu Christian.
Celor doi inculpați li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.
La data de 06 martie 2026, cei doi inculpați vor fi prezentați Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În cauză, se desfășoară acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție, se arată în comunicat.
Tensiunile militare încep să perturbe transportul maritim și lanțurile globale de aprovizionare. Compania daneză Maersk, unul dintre cei mai mari operatori de transport maritim din lume și un indicator al comerțului mondial, a anunțat vineri suspendarea temporară a două servicii importante care leagă Orientul Mijlociu de Asia și Europa.
Potrivit companiei, citată de CNBC, este vorba despre două rute maritime: una care leagă Asia de Orientul Mijlociu și alta între Orientul Mijlociu și Europa. Decizia este o măsură de precauție pentru a asigura siguranța personalului și a navelor. „Siguranța echipajelor, a navelor și a mărfurilor clienților rămâne prioritatea noastră principală”, a transmis compania într-un comunicat.
Navele ocolesc sudul AfriciiConflictul dintre Statele Unite, Israel și Iran, care a intrat în a șaptea zi, a dus la creșterea riscurilor pentru navele comerciale din regiune. În ultimele zile, traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz a fost grav afectat, iar unele companii au decis să evite complet această rută.
Situația afectează în special Strâmtoarea Hormuz, coridor maritim strategic care leagă Golful Persic de Golful Oman. În mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale transportate pe mare trec prin acest coridor îngust.
Din cauza riscurilor de securitate, mai multe nave au fost redirecționate pe rute mai lungi, inclusiv în jurul Capului Bunei Speranțe, în sudul Africii. Această schimbare poate prelungi transportul cu aproape două săptămâni și poate crește costurile de transport și de asigurare.
Blocaje în Golful PersicÎn Golful Persic, aproximativ 147 de nave container au rămas blocate, potrivit datelor companiei de analiză a transportului maritim Xeneta. Situația provoacă întârzieri în livrări, aglomerarea porturilor și creșterea tarifelor de transport, efecte care se resimt deja pe piețele lumii.
De exemplu, pe o rută care leagă Orientul Mijlociu de nordul Europei, navele nu vor mai opri temporar în portul Jebel Ali din Emiratele Arabe Unite, dar vor continua să facă escală în India și Oman.
În același timp, Maersk a anunțat că a suspendat până la noi ordine transportul pe rutele scurte din regiunea Golfului Persic.
După anunț, acțiunile Maersk au scăzut cu aproximativ 0,6%.
După mai bine de un secol, Real Madrid este un reper în sportul de performanță. Clubul spaniol are în palmares 26 de Cupe ale Europei câștigate în total – 15 la fotbal și 11 la baschet – și titlul de cel mai bun club al secolului XX, acordat de FIFA.
Cu ocazia aniversării clubului madrilen, și fostul mare internațional român Gheorghe Hagi a transmis un mesaj special, amintind de perioada în care a îmbrăcat tricoul „los blancos”.
„Un club legendar, o istorie încărcată de performanțe fantastice. Mândru că am făcut parte din ea. La mulți ani, Real Madrid C.F.!”, a scris Hagi pe rețelele de socializare.
Supranumit „Regele”, fostul căpitan al naționalei României a evoluat pentru Real Madrid între 1990 și 1992.
Hagi a ajuns la Real Madrid CF după prestațiile remarcabile de la Steaua București și după evoluțiile de la Cupa Mondială din 1990. În perioada petrecută la Madrid, Hagi a marcat 20 de goluri și a oferit 13 pase decisive, în 84 de partide.
Este unul dintre puținii jucători români care au evoluat pentru legendarul club spaniol.
58 de trofee, în ultimii 15 aniUna dintre cele mai legendare perioade din istoria clubului a fost în timpul președinției lui Santiago Bernabéu, când madrilenii au câștigat primele cinci Cupe ale Campionilor Europeni consecutiv (1956-1960), cu jucători emblematici precum Alfredo Di Stéfano, Francisco Gento, Ferenc Puskás, Raymond Kopa și José Santamaría.
În ultimii 15 ani, Real Madrid a cucerit 58 de trofee, printre care 6 trofee ale Ligii Campionilor la fotbal și 3 în Euroliga de baschet. Palmaresul echipei de fotbal include printre altele 15 Ligi ale Campionilor, 36 de titluri în La Liga, 20 de Cupe ale Regelui și 9 Cupe Mondiale ale Cluburilor.
Echipa de baschet a clubului madrilen are la rândul ei o istorie impresionantă, cu 100 de trofee, dintre care 11 Cupe ale Europei, 38 de titluri de campioană a Spaniei și 29 de Cupe ale Regelui.
Complexul sportiv Ciudad Real Madrid este considerat unul dintre cele mai moderne centre de pregătire din lume. Cu o suprafață de 1,2 milioane m², include 12 terenuri de fotbal, stadionul Estadio Alfredo Di Stéfano, facilități pentru prima echipă și academie, dar și infrastructură pentru echipa de baschet, potrivit datelor clubului madrilen.
Totodată, prin Fundația Real Madrid, clubul desfășoară numeroase proiecte sociale în peste 100 de țări, ajutând anual aproximativ 400.000 de persoane, în special copii aflați în situații vulnerabile.
Real Madrid este și unul dintre cele mai puternice branduri din sport. Clubul a depășit 1 miliard de euro venituri pentru al doilea an consecutiv. Și, potrivit clubului, este prima organizație sportivă care a trecut de 660 de milioane de urmăritori pe rețelele de socializare.
Odată cu promulgarea reformei privind pensiile speciale ale magistraților, discuțiile și presiunea publică a politicienilor s-au domolit, însă problemele tot nu s-au rezolvat în domeniul Justiției.
Ce se întâmplă cu grupul înființat de Guvern pentru modificarea Legilor Justiției, cu referendumul propus de Președintele României, poate sau nu să fie desființat CSM? Ce cred judecătorii despre intervențiile Executivului în magistratură? Au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA și câtă corupție există în Justiție?
Aceste teme fac subiectul discuției în ediția de astăzi a emisiunii OFF The Record, al cărui invitat este Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Convorbirea dintre Ilie Bolojan și Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan a avut loc în spiritul relației de prietenie și cooperare dintre România și Emiratele Arabe Unite.
Bolojan și-a exprimat deplina solidaritate cu poporul emirian în contextul actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu care au afectat și Emiratele Arabe Unite. Acesta a transmis un mesaj de susținere și a urat putere și reziliență pentru depășirea acestor momente dificile.
Totodată, prim-ministrul a mulțumit personal AS Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan și autorităților pentru sprijinul acordat cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau se află ca turiști în Emiratele Arabe Unite.
Premierul Ilie Bolojan a solicitat sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru facilitarea culoarelor de zbor necesare operării companiilor aeriene românești, astfel încât cetățenii români să poată reveni în siguranță acasă.
Cei doi lideri au convenit să continue cooperarea și coordonarea pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români aflați în regiune.
În urmă cu aproape doi ani, Belgia a promis că va livra Ucrainei până la 30 de avioane de vânătoare F-16. Totuși, niciunul dintre aceste aparate nu a fost transferat până acum. Relatările care evidențiază această întârziere provin adesea din publicații puternic pro-ucrainene, care tind să prezinte situația ca pe un eșec politic. În realitate, explicația pare mai degrabă tehnică și legată de structura actuală a forțelor armate belgiene, scrie Defence24.com.
Principalul motiv al amânării este modernizarea în curs a Forțelor Aeriene ale Belgiei. Bruxellesul își înlocuiește în prezent flota îmbătrânită de F-16 cu avioane F-35 noi. Până când un număr suficient din aceste aparate va intra în serviciu, Belgia trebuie să păstreze avioanele existente pentru a-și menține apărarea aeriană națională și pentru a-și îndeplini obligațiile în cadrul NATO.
Potrivit generalului-maior al Forțelor Aeriene Gert De Decker, transferul avioanelor F-16 va deveni posibil doar după ce această tranziție va avansa suficient, iar cerințele operaționale ale Belgiei vor fi asigurate. Ministerul belgian al Apărării a subliniat, de asemenea, că nu a fost stabilit niciodată oficial un calendar precis pentru livrare.
Alți parteneri europeni s-au mișcat mai rapid. Olanda a livrat toate cele 24 de avioane F-16 promise până la jumătatea anului 2025. Danemarca a promis 19 aparate și a început livrările în 2024, în timp ce Norvegia a transferat aproximativ 14 avioane. În total, Ucraina a primit aproximativ 44 de avioane de vânătoare din cele aproximativ 87–95 promise de partenerii europeni.
Chiar și acolo unde avioanele au ajuns, problemele operaționale au rămas. Unitățile ucrainene de F-16 s-ar fi confruntat timp de câteva săptămâni cu o lipsă de rachete aer-aer, după ce livrările din partea partenerilor internaționali au încetinit. În acea perioadă, piloții au fost nevoiți să se bazeze în principal pe tunurile de bord și să efectueze mai ales misiuni pe timp de zi. Situația s-a îmbunătățit abia după livrarea unor rachete suplimentare AIM-9 Sidewinder, cu puțin timp înaintea unei campanii aeriene majore a Rusiei.
Din punct de vedere tehnic, F-16 rămâne un avion multirol foarte capabil. Variantele modernizate pot utiliza o gamă largă de arme ghidate de precizie, inclusiv bombe JDAM, precum și rachete aer-aer AIM-120 și AIM-9. Totuși, valoarea reală pe câmpul de luptă depinde nu doar de avionul în sine, ci și de instruire, logistică, infrastructura de mentenanță și de o aprovizionare stabilă cu muniție.
Ce se întâmplă cu MirageO poveste similară s-a derulat și în cazul avioanelor franceze. Franța a promis că va furniza Ucrainei avioane de vânătoare Mirage. Din aproape 20 de aparate așteptate până la jumătatea anului, au fost livrate doar șase, iar unul dintre ele s-a prăbușit deja.
În acest stadiu, livrări suplimentare par puțin probabile. Instruirea piloților ucraineni pe platforma Mirage s-a dovedit mult mai consumatoare de timp decât s-a estimat inițial, iar integrarea acestor avioane în mediul operațional al Ucrainei s-a dovedit mai complexă decât se anticipa.
De ce are nevoie UcrainaÎn același timp, Ucraina și-ar fi exprimat interesul pentru achiziționarea, pe termen lung, a până la 100 de avioane de vânătoare Rafale. Un astfel de program ar reprezenta un salt major de capabilitate pentru Forțele Aeriene ucrainene. Deocamdată, însă, rămâne mai degrabă o ambiție strategică decât un plan realist de achiziție.
Concluzia generală este clară. Anunțurile politice privind livrarea avioanelor de vânătoare sunt adesea făcute rapid, însă livrarea și integrarea unor aeronave avansate durează ani de zile. Pentru Ucraina, avioanele occidentale rămân o capabilitate importantă, dar pe termen scurt războiul aerian continuă să depindă în principal de sistemele de apărare antiaeriană, nu de flote mari de avioane occidentale.
Subianto a făcut declarațiile în cadrul unei întâlniri cu lideri ai unor organizații islamice din Indonezia. El a răspuns criticilor privind decizia de a se alătura „Consiliului de Pace”, o inițiativă internațională care vizează stabilizarea Fâșiei Gaza după războiul dintre Israel și Hamas. Potrivit unui comunicat oficial al guvernului, președintele indonezian le-a transmis liderilor religioși că Jakarta se va retrage din această structură dacă participarea nu va aduce beneficii palestinienilor sau nu va servi intereselor naționale ale Indoneziei, mai arată Reuters.
Declarația a fost confirmată și de reprezentanți ai organizațiilor islamice participante la discuții.
Critici din partea organizațiilor musulmaneParticiparea Indoneziei la „Consiliul de Pace” a stârnit nemulțumiri în țara cu cea mai mare populație musulmană din lume. Consiliul Ulema din Indonezia, una dintre cele mai importante autorități religioase din țară, a cerut deja guvernului să se retragă din platformă. A fost invocat rolul Statelor Unite în conflictul din Orientul Mijlociu și în războiul împotriva Iranului.
Alte organizații, precum Nahdlatul Ulama – cea mai mare organizație musulmană din Indonezia – au sugerat că Jakarta ar putea folosi această platformă pentru a promova dezescaladarea tensiunilor și negocieri de pace în regiune.
„Consiliul de Pace” a fost lansată de administrația Trump pentru a sprijini reconstrucția Fâșiei Gaza și stabilizarea zonei după războiul cu Hamas. Platforma reunește aproape 30 de state, inclusiv SUA, Israel, Egipt, Arabia Saudită, Turcia, Indonezia și mai multe țări din Asia și Europa.
În cadrul acestei inițiative mai multe state au promis finanțări pentru reconstrucția Gaza. Unele țări au acceptat să antreneze o nouă forță de poliție palestiniană. Altele, inclusiv Indonezia, s-au oferit să contribuie cu trupe pentru o forță internațională de stabilizare.
Indonezia ar putea trimite până la 8.000 de militari, ceea ce ar face-o unul dintre cei mai mari contributori ai misiunii.
Poziția tradițională a IndonezieiIndonezia nu are relații diplomatice oficiale cu Israelul și susține de mult timp soluția celor două state. Aceasta ar presupune crearea unui stat palestinian independent.
Guvernul de la Jakarta a argumentat că participarea la „Consiliul de Pace” este o modalitate de a apăra interesele palestinienilor din interiorul procesului decizional, în condițiile în care reprezentanții palestinieni nu fac parte din această structură.
