Sistemul de inteligență artificială a fost construit la comandă de experți de la Mass General Brigham, un sistem integrat de asistență medicală academică non-profit din Massachusetts, pentru a estima vârsta biologică și a prezice direct rezultatele supraviețuirii la pacienții diagnosticați cu cancer, potrivit The Guardian.
Este una dintre cele mai cuprinzătoare demonstrații de până acum despre modul în care analiza prin inteligență artificială a unui selfie ar putea ajuta la evaluarea stării de sănătate a unui pacient și ar putea ghida îngrijirea medicală a acestuia și a fost antrenată pe baza datelor provenite de la peste 40 de milioane de fotografii faciale, provenind de la o gamă largă de etnii și vârste. Detalii despre descoperire au fost publicate în revista Lancet Digital Health.
Sistemul poate estima vârsta biologică a unei persoane – vârsta la care arată o persoană, mai degrabă decât vârsta sa reală, cronologică – și poate prezice șansele de supraviețuire ale pacienților cu cancer pornind de la o fotografie obișnuită a feței acestora, conform rezultatelor unui studiu care a examinat modelul.
Informații diferite și complementare despre starea de sănătateMedicii au folosit tehnologia pentru a dezvolta două instrumente complementare. FAHR-FaceAge estimează vârsta biologică a unui pacient și prezice supraviețuirea în cazul cancerului. FAHR-FaceSurvival prezice supraviețuirea direct dintr-o fotografie facială, în loc să deducă supraviețuirea prin vârsta biologică.
Deși FAHR-FaceAge și FAHR-FaceSurvival au fost derivate din același model, ele au surprins informații diferite și complementare despre starea de sănătate a unui pacient.
Fiecare algoritm s-a bazat, de asemenea, pe părți distincte ale feței pentru a face predicții respective privind vârsta și riscul de mortalitate. FAHR-FaceAge se concentrează pe ridurile care se întind de la părțile laterale ale nasului până la colțurile gurii, zona frunții chiar deasupra orbitelor și tâmple. Între timp, FAHR-FaceSurvival evaluează regiunea de sub ochi și din jurul podului nazal.
În caz contrar, Meta, proprietarul Facebook, Instagram și WhatsApp, va trebui să plătească o amendă de un milion de reali (aproximativ 200.000 de dolari) pe zi, potrivit unui document judiciar, relatează Le Figaro.
Președintele de stânga Lula, în vârstă de 81 de ani, care candidează pentru un al patrulea mandat, și Flávio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, sunt la egalitate în sondaje cu câteva zile înainte de al doilea tur de scrutin.
Lula a denunțat „ingerința” companiei Meta în alegerile braziliene, după ce a pierdut la limită primul tur în fața lui Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Președintele de stânga a acuzat platforma americană că restricționează circulația conținutului său pe Instagram și WhatsApp. În plus, Lula a avertizat împotriva „selectivității” algoritmilor de inteligență artificială ai WhatsApp. Potrivit acestuia, acest model refuză să genereze conținut electoral favorabil lui, ceea ce nu ar fi cazul lui Flávio Bolsonaro.
Meta a negat orice părtinirePartidul său a depus o plângere la curtea electorală și la Organizația Statelor Americane (OAS). Zeci de susținători ai ei au manifestat luni în fața sediului Meta din São Paulo, ținând pancarte și scandând sloganuri împotriva directorului general al grupului, Mark Zuckerberg, și a președintelui american Donald Trump.
Meta a negat orice părtinire în alegeri. Compania a recunoscut dezactivarea eronată a reclamelor de campanie ale lui Lula, atribuind-o unor „incidente” tehnice care nu au afectat doar Brazilia.
Joi, un judecător al Curții Electorale Superioare a ordonat platformei americane să aplice aceleași reguli ambilor candidați. Instanța a interzis Meta să limiteze în mod inegal acoperirea conținutului electoral, a recomandărilor și a rezultatelor căutării. De asemenea, Meta a fost obligată să nu favorizeze niciun candidat cu instrumentul său de inteligență artificială, așa cum s-au plâns utilizatorii. Hotărârea instanței prevedea deja o amendă de 500.000 de reali pe zi (100.000 de dolari) pentru nerespectare.
În noua sa hotărâre, tribunalul electoral a concluzionat că Meta nu a dovedit că a pus în aplicare majoritatea ordonanțelor anterioare. „Neexercitarea continuă a neîndeplinirii (deciziilor), cu doar câteva zile înainte de al doilea tur de scrutin, evidențiază caracterul inadecvat al amenzii”, conform hotărârii anterioare.
Zelenski a acuzat deja Washingtonul că nu mai furnizează Kievului informații care i-ar permite să detecteze rachetele rusești care sosesc înainte ca acestea să lovească și că limitează funcționarea sistemului Starshield, versiunea militară a rețelei Starlink a SpaceX, utilizată de armata ucraineană pentru comunicațiile și operațiunile sale. Statele Unite neagă orice schimbare în furnizarea de informații către Ucraina, potrivit Le Figaro.
Luni seară, în fața senatorilor americani, Volodimir Zelenski a afirmat că „Pentagonul întârzie livrarea rachetelor deja plătite” de europeni către Ucraina în cadrul programului PURL. Potrivit acestuia, acest lot „așteaptă semnătura lui (Pete) Hegseth”, secretarul american al Apărării. Volodimir Zelenski a mai declarat că țările europene sunt pregătite să livreze rachete interceptoare Patriot – singurele capabile să doboare rachetele rusești mai sofisticate și de care Kievul are o lipsă disperată – din propriile stocuri, dar așteaptă „autorizarea SUA”.
„Rachetele sunt gata. Ar putea fi deja în Ucraina. (…) Dar, din păcate, autorizația încă nu a fost dată”, a declarat Zelenski, conform unui comunicat emis de președinția ucraineană. „Toate acestea sugerează că s-a luat o decizie politică de a încetini sprijinul pe care îl primim”, a adăugat el.
Zelenski și Trump fac schimb de criticiUcraina pune sub semnul întrebării continuarea sprijinului SUA, crucial în războiul împotriva Rusiei, încă de săptămâna trecută, într-un moment în care Volodimir Zelenski și Donald Trump fac schimb de critici dure prin intermediul mass-media. Președintele SUA este deosebit de critic la adresa dlui Zelenski pentru că vizează rafinăriile rusești, despre care spune că exacerbează deficitul global de combustibil și contribuie la creșterea prețurilor.
„New Mexico ar trebui să își schimbe imediat numele în New America. Nu suntem Mexic, suntem Statele Unite ale Americii!”, a scris Trump pe Truth Social, cu puțin timp înainte de a părăsi Casa Albă pentru un miting electoral în Kansas.
Comentariile sale despre New Mexico, un stat democrat pe care l-a pierdut la o diferență de 6 puncte procentuale în 2024, vin în contextul în care republicanii sunt îngrijorați de menținerea majorităților în Congres în noiembrie, alegătorii afirmând în sondaje că președintele nu acordă suficientă atenție celor mai presante probleme ale țării, relatează CNN.
Trump a susținut, fără a cita nicio dovadă, că „valorile locuințelor și veniturile ar crește” din cauza unei schimbări de nume. Și și-a repetat afirmațiile nefondate despre alegerile trucate, adăugând: „Poate chiar și alegerile strâmbe, pentru care este cunoscut New Mexico, ar deveni din nou oneste!”
Trump a sugerat anterior redenumirea statului New Mexico, deși nu cu atâta vehemență. În septembrie, a postat pe rețelele de socializare o hartă a statului cu cuvântul „Mexic” tăiat și „America” scris dedesubt – o imagine care a fost repostată de contul White House X.
A propus redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea TrumpEste doar cea mai recentă inițiativă de redenumire din partea lui Trump. El a semnat un ordin executiv în august pentru a schimba numele Lacului Ontario în „Lacul America”, ca parte a războiului comercial continuu cu Canada. Anul trecut, a luat măsuri similare pentru a redenumi Golful Mexic în „Golful Americii”. Președintele a propus, de asemenea, în repetate rânduri redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”.
Însă, deși Trump are puterea de a redenumi reperele geografice, cum ar fi apele, care sunt denumite în Sistemul Informațional privind Numele Geografice, el nu are capacitatea constituțională de a redenumi legal statele. Acest proces ar trebui să aibă loc în interiorul statului.
Mackenzie le-a ordonat membrilor cultului său să-și înfometeze copiii pentru a-l putea „întâlni pe Iisus”. Doctrina sa spunea că educația era interzisă, iar medicina modernă era „rea”, potrivit BBC.
Alți douăzeci și opt de lideri ai sectei au fost, de asemenea, condamnați pentru crimă. Toți au pledat nevinovați.
Pronunțând sentința în orașul portuar Mombasa, judecătoarea Diana Mochache a declarat că adepții lui Mackenzie îl credeau „purtătorul de cuvânt al lui Isus”.
Unul dintre coacuzații săi a declarat că Mackenzie le-a spus adepților săi că oricine „se opune directivei de a posti trebuie forțat să meargă în rai prin lovituri și picioare”.
Înmormântați în pădureÎnmormântările din pădurea unde se afla cultul erau numite „nunți”. Cei care mureau „erau sărbătoriți ca și cum s-ar fi căsătorit cu Iisus”, a spus judecătorul.
Un martor a declarat că unei femei însărcinate i s-a interzis să-și alăpteze nou-născutul, care a murit 12 zile mai târziu. „I s-a poruncit să postească până la moarte și să-și urmeze copiii”, a spus martorul.
Fostul șef al securității lui Mackenzie, Enos Amanya Ngala, a fost inițial acuzat, dar apoi a încheiat o înțelegere de recunoaștere a vinovăției și a devenit martor al acuzării.
Acuzații de terorism și radicalizareMackenzie și alți lideri ai cultului se confruntă, de asemenea, cu o serie de alte procese, inclusiv pentru terorism, radicalizare și refuzul educației copiilor.
Dar aceasta este prima dată când pastorul se confruntă cu un verdict pentru cele mai grave acuzații de crimă. Sentința sa urmează să fie pronunțată pe 6 noiembrie.
El a fost arestat în 2023, după descoperirea a peste 400 de cadavre în morminte puțin adânci în pădurea Shakahola, lângă coasta Kenyei, unde Mackenzie își condusese adepții din întreaga țară.
Mineritul ilegal este una dintre principalele surse de finanțare pentru grupările criminale care operează în Nariño, o regiune de graniță cu Ecuadorul. „Mai multe persoane sunt îngropate de vii… numărul actual al morților este de nouă”, a declarat Alex Gonzalez, secretarul departamentului pentru Pace și Securitate, pentru Caracol TV, citate de Le Figaro.
Potrivit agenției regionale de gestionare a dezastrelor, între 12 și 15 persoane sunt dispărute. Guvernul regiunii Nariño spune că echipele de salvare au dificultăți în a ajunge la locul accidentului din cauza terenului dificil și a prezenței grupurilor criminale care se finanțează prin trafic de droguri, extorcare și minerit ilegal. „Comunitățile nu au alte alternative economice la aceste activități extrem de riscante. Mineritul artizanal la scară mică a dispărut practic ”, a declarat o sursă din cadrul guvernului regional.
Biroul Avocatului Poporului a solicitat sprijin aerian din partea armatei și acces garantat pentru personalul medical și umanitar. În august, un accident minier din Nariño a făcut treisprezece victime. Astfel de accidente sunt frecvente în Columbia, în special în siturile ilegale care nu au controale de siguranță.