Astăzi, Guvernul se va întâlni în ședință, de la ora 11:00, pentru a analiza mai multe acte normative, care includ modificări în domeniul fiscal-bugetar, stabilirea plafonului cheltuielilor pentru locuințele de serviciu, cheltuielilor pentru cazare și deplasări ale prefecților și subprefecților, și măsuri pentru sprijinirea producerii de biometan.
Un proiect de ordonanță de urgență privind fiscalitatea propune măsuri care să reducă riscul neplății accizelor și TVA de către operatorii economici care comercializează produse accizabile, în special produse energetice.
Documentul prevede că prin ordin comun al președintelui ANAF și al președintelui Autorității Vamale Române se vor stabili condițiile pentru obținerea atestatului de distribuție și comercializare angro pentru băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice precum benzină, motorină, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, păcură și biocombustibili.
Totodată, un alt proiect de ordonanță modifică reglementările din domeniul energiei pentru a susține producerea biometanului.
Actul stabilește obligațiile și drepturile producătorilor, condițiile tehnice și financiare pentru injectarea biometanului în sistemele de transport și distribuție a gazelor naturale, comercializarea acestuia, racordarea la rețele și colaborarea cu operatorii de sistem.
Guvernul va analiza și un proiect de hotărâre pentru suplimentarea sumei acordate despăgubirilor proprietarilor afectați de lucrările de interes național pentru dezvoltarea carierei Tismana I, județul Gorj, cu capacitatea de 5.000.000 tone/an lignit.
De asemenea, se propune modificarea hotărârii privind clasificarea drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației.
În 2026, pentru fiecare funcție de prefect sau subprefect, plafonul anual pentru cheltuielile legate de locuința de serviciu, cazare și deplasarea dus-întors va fi de 18.000 lei, respectiv 1.500 lei lunar.
Excepția apare în cazul în care chiria depășește plafonul, deoarece suma decontată nu va putea depăși valoarea contractului.
Pe ordinea de zi se află și eliberări sau numiri de prefecți și subprefecți, declararea unui teren ca bun de interes public național și încredințarea acestuia Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Guvernul va discuta și un memorandum privind Programul legislativ pentru 2026.
Modele sofisticate de inteligență artificială, precum ChatGPT, Claude și Gemini, au optat pentru escaladarea nucleară în majoritatea simulărilor de crize geopolitice, conform unei cercetări condusă de un specialist de la King’s College London. În fiecare scenariu testat, cel puțin un sistem AI a recurs la amenințări cu armament atomic. Acest lucru ridică semne de întrebare serioase privind influența tehnologiei AI asupra deciziilor strategice viitoare, mai scrie Euronews.
Metodologia cercetăriiAnaliza, publicată într-o versiune preliminară (pre-print), a comparat trei platforme lingvistice majore: ChatGPT (OpenAI), Claude (Anthropic) și Gemini Flash (Google). Fiecare algoritm a primit rolul de conducător al unei superputeri atomice într-un context inspirat din Războiul Rece.
Pe parcursul exercițiilor, sistemele trebuiau să răspundă la manevrele adversarului și să elaboreze tactici diplomatice și militare. Rezultatul a fost îngrijorător: în fiecare rundă, cel puțin un participant virtual a ales să intensifice conflictul prin intimidare nucleară.
Kenneth Payne, autorul studiului, a remarcat că „toate cele trei modele au tratat armele nucleare tactice drept o simplă treaptă în lanțul escaladării”.
Particularități ale fiecărui sistemDeși au avut comportamente distincte, toate platformele au manifestat aceeași tendință periculoasă:
Într-o situație concretă, Gemini a emis chiar un ultimatum explicit: oprirea imediată a operațiunilor adverse sau declanșarea „unei lansări strategice nucleare complete”.
Opțiunile de detensionare, marginalizateEchipa de cercetare a pus la dispoziție opt căi de de-escaladare, de la compromisuri diplomatice minore până la reluarea jocului de la zero. Aceste alternative au fost aproape ignorate. Revenirea la situația inițială s-a produs în doar 7% din cazuri.
Analiza indică faptul că algoritmii percep retragerea drept un pericol pentru imagine. Ei aleg consecvent poziții dure sau ostile, chiar dacă acestea amplifică riscul unui război devastator.
Implicațiile descoperirilorDeși Kenneth Payne precizează că nu există intenția de a încredința codurile nucleare inteligenței artificiale, integrarea acestor sisteme în analiza strategică și asistarea decizională le conferă o importanță crescândă.
O explicație plauzibilă constă în faptul că software-ul procesează conflictul în termeni abstracti. Este lipsit de încărcătura emoțională și istorică care îi face pe oameni să conștientizeze tragedia de la Hiroshima. De asemenea nu poate „înțelege” consecințele reale ale unui război atomic.
Verdictul final al studiului este neechivoc: având în vedere expansiunea IA în sectoare critice, este important să decodificăm mecanismele lor de „raționament” înainte de a le include în procese cu impact planetar.
Nicușor Dan a anunțat vineri dimineață că a promulgat legea privind pensiile magistraților, în urma publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale.
„Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Încrederea cetățenilor în stat se recâștigă atunci când reformele așteptate de societate devin realitate, când există coerență între ceea ce se promite și ceea ce se face”, a afirmat Nicușor Dan.
În același timp, șeful statului a transmis un mesaj clar către sistemul judiciar, arătând că reforma nu pune sub semnul întrebării importanța sau independența magistraților.
„Îi asigur pe magistrați că munca lor este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută. Independența justiției rămâne un pilon fundamental al democrației românești”, a precizat președintele.
De asemenea, acesta a promis sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru din sistem.
„Voi susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor în care își desfășoară activitatea. Reforma trebuie să meargă mână în mână cu respectul față de profesioniștii care asigură funcționarea justiției”, a adăugat Nicușor Dan.
Curtea Constituțională a trimis joi, spre publicare în Monitorul Oficial, motivarea pe controversata lege a pensiilor de serviciu ale magistraților, declarată constituțională zilele trecute. Mai mulți judecători CCR au formulat opinii separate, având în vedere că votul în CCR pentru declararea constituționalității a fost 6 la 3.
În motivarea de 40 de pagini, judecătorii CCR spun de ce au respins sesizarea CJUE și susțin că instanța europeană nu se pronunță dacă o normă de drept intern este în conformitate cu dreptul UE și nici nu oferă avize consultative cu caracter general. CCR spune că admisibilitatea întrebărilor preliminare țin de o cauză aflată pe rolul unei instanțe naționale și de „utilitatea reală” a răspunsului oferit de CJUE.
Zilele trecute, șefii celor 16 Curți de Apel din România, dar și UNJR, i-au cerut președintelui României, Nicușor Dan, să întoarcă la Parlament, spre reexaminare, legea, judecătorii considerând că proiectul încalcă statutul magistratului, generează trei categorii de pensionari speciali și discriminări în Justiție.
Administrația Prezidențială a comunicat că Nicușor Dan așteaptă motivarea CCR pentru a promulga legea pentru ca aceasta să intre în vigoare.
Curtea Supremă de Justiție, autoarea sesizării de neconstituționalitate, a anunțat, după decizia CCR, că „va utiliza toate mijloacele legale și instituționale” pentru a apăra independența Justiției, „inclusiv prin sesizarea instituțiilor europene competente”.
În această dimineață, câteva sute de salarii s-au adunat la pavilionul administrativ din incinta Șantierul Naval Damen din Mangalia pentru un protest spontan. Angajații sunt nemulțumiți deoarece ieri, fiind ziua de plată a salariilor, nu și-au încasat drepturile salariale.
„Sunt peste două luni de când nu au mai primit salariile. Li s-a promis că după livrarea celor două proiecte care se aflau la reparații vor fi plătiți. Au fost plătiți doar parțial pentru luna decembrie, în urmă cu aproximativ două săptămâni, dar pentru ianuarie și februarie nu și-au primit drepturile salariale și în perioada următoare nici nu mai sunt nave la reparat și nici nu mai au de lucru. Sunt îngrijorați ce se va întâmpla în continuare. Luni ne întâlnim cu actualul ministru al economiei, domnul Irineu Darău, la sediul Ministerului Economiei”, a declarat pentru Mediafax Laurențiu Gobeajă, liderul Sindicatului Liber Navalistul.
Au programat o întâlnire cu ministrul EconomieiLa întâlnirea cu ministrul Economiei sindicaliștii își doresc să afle care sunt soluțiile și măsurile de redresare a acestui șantier pe care atât ministrul apărării cât și ministrul economiei intenționează să le implementeze în perioada următoare.
„Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, deși s-a adoptat ordonanța, încă nu a fost aprobat memorandumul astfel încât acest șantier să fie declarat de interes strategic și nici normele de aplicare. Dacă se vor adopta aceste două măsuri, se va putea accesa pentru o perioadă extinsă de până la 12 luni, dar a reprezentat doar o soluție pe termen scurt pentru menținerea forței de muncă calificate în șantier”, a declarat Laurențiu Gobeajă.
Puțin după ora 9.00 angajații Șantierului Naval Mangalia au încetat protestul și și-au reluat lucrul.
Autoritățile au transmis un nou mesaj RO-Alert la ora 08:48 pentru zona de nord a județului Tulcea, avertizând din nou populația cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
În mesajul transmis este menționat caracterul de alertă extremă, iar cetățenii sunt sfătuiți să își păstreze calmul și să se adăpostească în beciuri sau în adăposturi de protecție civilă. În lipsa acestora, oamenii sunt îndemnați să rămână în interiorul locuinței, departe de geamuri și pereți exteriori.
Durata estimată a alertei este de 90 de minute, potrivit informațiilor transmise de ISU.
Autoritățile precizează că măsurile au caracter preventiv și sunt luate în contextul monitorizării situației din proximitatea graniței cu Ucraina.
Știrea inițială:Potrivit comunicatului transmis de ISU Tulcea, mesajul RO-Alert a fost trimis prin sistemul național de avertizare la solicitarea autorităților competente în monitorizarea spațiului aerian, în baza informărilor primite de la Statul Major al Forțelor Aeriene.
Autoritățile au precizat că măsura a avut un caracter strict preventiv, pentru a permite cetățenilor să adopte eventuale măsuri de autoprotecție în cazul apariției unor riscuri.
Conform ISU Tulcea, începând cu ora 07:47, măsura de alertare aeriană a fost ridicată.
Pe durata situației nu au fost înregistrate apeluri la numărul unic de urgență 112, iar autoritățile au subliniat că mesajele RO-Alert sunt utilizate pentru informarea rapidă a populației în situații care pot genera pericole.
„Mesajele RO-Alert au un rol preventiv și sunt utilizate pentru a informa rapid populația în situații care pot genera riscuri, astfel încât cetățenii să poată adopta din timp măsuri de autoprotecție”, a transmis ISU Tulcea.
De la cei mai înalți oficiali ai Republicii Islamice până la protestatarii din stradă, iranienii încearcă să anticipeze următoarea mișcare a Washingtonului, în condițiile unei acumulări masive de forțe militare americane în regiune.
Potrivit unei analize publicate de Washington Post, riscul unui conflict direct crește pe măsură ce negocierile nucleare stagnează.
Un factor care influențează percepțiile Teheranului este operațiunea americană desfășurată în Venezuela, care l-a vizat pe liderul de la Caracas, Nicolás Maduro. Deși raidul a încurajat o parte dintre activiștii iranieni, mesajul transmis conducerii de la Teheran a fost ambiguu. Mai mulți oficiali occidentali și iranieni consideră că astfel de acțiuni întăresc ideea că Trump preferă intervenții militare limitate și rapide. Această percepție este sintetizată de acronimul „TACO” – „Trump Always Chickens Out” – termen popularizat de Financial Times.
Negocieri și blocaje în tensiunile SUA-IranTrump l-a desemnat pe Steve Witkoff pentru a relansa negocierile nucleare cu Iranul, solicitând rezultate rapide. Spre deosebire de acordul din 2015, negociat timp de aproape doi ani sub administrația Obama, actuala abordare este percepută de liderii iranieni drept una coercitivă.
Sina Azodi, profesor la Universitatea George Washington, avertizează că Teheranul vede acceptarea unui acord „nedrept” ca pe un precedent periculos, care ar putea deschide calea unor noi atacuri americane sau israeliene.
În paralel, Iranul se confruntă cu proteste interne de amploare, reprimate violent de forțele de securitate. În orașe precum Teheran, populația se pregătește pentru un posibil război, în timp ce universitățile devin focare de nemulțumire.
Ali Vaez, director al Proiectului Iran din cadrul International Crisis Group, avertizează că escaladarea actuală crește riscul unei confruntări regionale majore, cu consecințe imprevizibile.
Fondul Monetar Internațional a decis lansarea unui nou program de finanțare destinat Ucrainei, cu o valoare totală de 8,1 miliarde de dolari, pe o durată de patru ani, notează Ukrinform.
Autoritățile de la Kiev consideră că acest sprijin va contribui la menținerea echilibrului economic și la susținerea reformelor necesare în perioada următoare.
Anunțul a fost făcut de premierul ucrainean, Yulia Svyrydenko, care a explicat că prima parte din bani va ajunge în curând în Ucraina și va fi utilizată pentru stabilizarea bugetului de stat.
„Prima tranșă, în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, este așteptată în curând. Fondurile vor acoperi deficitul bugetar și vor sprijini stabilitatea macrofinanciară”, a declarat ea.
Potrivit premierului, acordul cu FMI face parte dintr-un plan financiar destinat acoperirii deficitului bugetar estimat la 136,5 miliarde de dolari pentru următorii patru ani. Programul oferă continuitate măsurilor economice adoptate în ultimii ani.
Oficialii din Ucraina anunță că înțelegerea cu Fondul Monetar Internațional va facilita accesul la alte surse importante de finanțare internațională.
„Noul program de cooperare cu FMI pentru Ucraina este un punct de sprijin pentru tot sprijinul financiar internațional, în special pentru obținerea împrumutului de 90 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană”, a menționat prim-ministrul.
Pe lângă fondurile care pot veni din partea Uniunii Europene, Ucraina mizează și pe sprijin financiar oferit de statele care fac parte din Grupul celor Șapte și de alte instituții financiare internaționale.
În același timp, partenerii externi au acceptat continuarea suspendării temporare a plăților pentru o parte din datoria oficială, iar autoritățile speră că procesul de restructurare va continua după stabilizarea situației economice.
În ultimele zile, guvernul ucrainean a discutat cu FMI și despre modificări fiscale care îi privesc pe antreprenorii mici. Autoritățile vor crește plafonul anual de venit peste care aceștia trebuie să se înregistreze ca plătitori de TVA.
În cadrul unei vizite la Kiev, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a spus că autoritățile trebuie să clarifice problema introducerii TVA pentru întreprinzătorii individuali, care este o măsură importantă pentru stabilitatea finanțelor publice.
