După ce a vândut compania, în 1964, unui grup de investitori, Sanders a rămas imaginea publică a brandului și a continuat să vorbească deschis despre schimbările din restaurante, potrivit publicației The Takeout.
Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale sale era sosul gravy, extrem de popular printre clienți.
„Doamne, sosul ăla este îngrozitor”, a spus Sanders într-un interviu din 1978 pentru Courier-Journal din Louisville, Kentucky, potrivit documentelor din instanță.
Fondatorul KFC a comparat sosul cu „pastă de lipit tapet”, susținând că nu mai are nicio legătură cu rețeta originală pe care o servea el.
„Cumpără apă de la robinet cu 15 sau 20 de cenți pentru 1.000 de galoane, apoi o amestecă cu făină și amidon și obțin o pastă pură de lipit tapet”, a spus acesta.
„Nu are nicio valoare nutritivă și nici nu ar trebui să li se permită să îl vândă”, a mai afirmat Sanders.
Interviul a creat controverseCriticile sale au stârnit controverse la acea vreme. Un restaurant KFC din Bowling Green, Kentucky, a dat în judecată atât pe Sanders, cât și ziarul care a publicat interviul.
Procesul a fost însă respins, iar Curtea Supremă din Kentucky a confirmat decizia, stabilind că declarațiile lui Sanders vizau compania în general și nu făceau referire directă la acel restaurant.
În ciuda acestor critici dure, sosul gravy a rămas popular până astăzi și are în continuare numeroși fani. Pe platforma Reddit, unii utilizatori au apărat produsul, în timp ce alții au fost de acord cu fondatorul KFC.
„Este foarte bun pentru un produs de tip fast-food și pentru mulți este o mâncare reconfortantă”, a scris un utilizator.
Un alt comentator a susținut că rețeta din perioada lui Sanders era diferită de cea actuală și includea bucăți crocante de pui, crustă condimentată, lapte și smântână.
Mai mulți utilizatori au discutat și despre variante făcute acasă, împărtășind rețete și trucuri pentru a recrea gustul sosului în propria bucătărie.
Aurul a depășit obligațiunile guvernamentale americane ca principal activ de rezervă la nivel mondial, după ani de achiziții neîncetate din partea băncilor centrale și o creștere istorică care a dus la aproape dublarea prețurilor în ultimii doi ani.
Lingourile au reprezentat 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale globale la sfârșitul anului 2025, în creștere față de 20% cu un an mai devreme, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală Europeană, citat de Financial Times.
Obligațiunile de trezorerie americane au scăzut la 22%, de la 25% în aceeași perioadă.
Ponderea activelor de rezervă denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. Compoziția schimbătoare a activelor de rezervă — dețineri cu lichiditate ridicată pe care băncile centrale le utilizează pentru a-și susține monedele, a-și îndeplini obligațiile de plată internaționale și a oferi lichiditate în perioadele de turbulențe financiare — reflectă o încercare a multor țări de a căuta alternative la dolarul american, moneda de rezervă de facto a lumii.
Aceste eforturi s-au accelerat din 2022, când Washingtonul a folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele de dolari ale Rusiei în urma invaziei la scară largă a Ucrainei. „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale”, a scris președinta BCE, Christine Lagarde, în raportul de marți.
Cine are cele mai mari rezerve de aurCu peste 36.000 de tone de aur, băncile centrale ale lumii stochează aproape la fel de mult aur ca în perioada de vârf a erei Bretton Woods, potrivit BCE.
Când dolarul american era legat de lingouri, iar cursurile de schimb valutar față de alte monede erau fixe, băncile centrale dețineau 38.000 de tone de aur.
Însă creșterea prețului aurului peste valoarea obligațiunilor de trezorerie americane — în mod tradițional, piatra de temelie a rezervelor internaționale în dolari — este și rezultatul creșterilor spectaculoase ale prețului său din ultimii ani. Metalul a atins un maxim de peste 5.500 de dolari pe uncie troy în ianuarie.
Datele BCE arată că activele denominate în dolari, în ansamblu, reprezintă încă cea mai mare parte a rezervelor, de 42%.
Achizițiile de aur ale băncilor centrale au încetinit ușor la 850 de tone în 2025, după trei ani de achiziții nete de peste 1.000 de tone pe an. Cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022 au fost China, Polonia, Turcia și India, arată raportul.
După ce a cumpărat 220 de tone de aur de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, Turcia a implementat la începutul anului 2026 ceea ce BCE a numit „una dintre cele mai mari reduceri de rezerve din ultimii ani”, vânzând sau împrumutând 130 de tone de aur după începerea războiului din Iran.
Raportul BCE a precizat că rolul internațional al monedei euro a crescut „treptat, dar constant, în ultimul deceniu”. Emisiunile de datorie internațională denominate în euro au crescut cu 30%, atingând un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, în timp ce investitorii internaționali au investit un net de 850 de miliarde de euro în activele din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin „aproape de nivelurile maxime de la crearea monedei euro”.
Inițiativa a întrunit 48 de voturi „pentru”, venite din partea senatorilor AUR, USR și PACE – Întâi România, 56 de voturi „împotrivă”, din partea PNL, PSD și UDMR, și o abținere.
Proiectul prevedea ca primar să fie declarat ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciun candidat nu întrunea această majoritate, urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin, la două săptămâni după primul, la care să participe primii doi candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute.
De asemenea, propunerea reglementa organizarea unui al doilea tur și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar, situație în care ar fi urmat să participe toți candidații aflați la egalitate. După al doilea tur, câștigător ar fi fost declarat candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi.
O procedură similară era prevăzută și pentru alegerea președinților de Consilii Județene.
În expunerea de motive, inițiatorii au susținut că este necesară revenirea la un sistem de vot care să răspundă „dublei exigențe privind reprezentativitatea și legitimitatea”.
În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat că, într-un sistem electoral cu un singur tur pentru aleșii locali, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce, în cazul scrutinului în două tururi, „intervine politicul”.
Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone, a vorbit astăzi, pentru Al Arabiya, despre modul în care Alianța își consolidează flancul estic pe fondul preocupărilor legate de securitate din Europa de Est, după atacul cu drona rusă din Galați.
„Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac”„NATO deja ia măsuri. Întărește Flancul Estic al NATO. Luăm în considerare să întărim eforturile acolo pentru a înfrunta astfel de evenimente. Acesta (n.r drona din Galați) a fost un accident, bineînțeles. Nu este o acțiune împotriva noastră, nu este un atac. Ca atare, noi va trebui să luăm măsuri împotriva escaladării și dezescaladării. Și aceasta este cazul aici. Însă NATO ia măsuri, nu doar vorbește. Luăm măsuri acolo, întărim și ne așteptăm să fim mai eficienți”, a spus Dragone.
„Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic”El susține că în perioada următoare NATO va muta capabilități pe Flancul Estic.
„Da, vom muta mai multe capabilități în Flancul Estic. Vom organiza și vom coordona astfel încât totul va fi legat de zona Baltică și Marea Neagră și ne gândim care sunt cele mai bune capabilități de contracarare ale SUA pe care le putem folosi pentru a le trimite”.
Giuseppe Cavo Dragone i-a răspuns și lui Pete Hegseth, după criticile aduse de acesta Europei: „Nu vom sta pe umerii nimănui. Avem angajamentele de la Haga de anul trecut și ne așteptăm să le respectăm astfel încât să fie concluzii bune la Summitul NATO de la Ankara. Noi, ca militari, ne așteptăm ca Summitul NATO de la Ankara să confirme ceea ce s-a promis și ceea ce s-a angajat la Haga anul trecut”.
Ultima dată când adolescenta a fost văzută a fost pe 24 iunie 2017, în orașul Cuautla, în estul statului Morelos. De atunci, familia și autoritățile au încercat fără succes să o găsească, iar cazul a devenit unul dintre numeroasele episoade din criza disparițiilor din Mexic, scrie El Pais.
Autoritățile nu au oferit detalii despre locul în care a fost găsită tânăra și nici despre condițiile în care a trăit în acești ani, invocând motive de siguranță și protejarea vieții sale private. De asemenea, nu au fost făcute publice informații despre starea ei de sănătate, însă aceasta se află în proces de reintegrare în familie.
Cazul a readus în atenție amploarea problemei disparițiilor din Mexic, unde, potrivit datelor oficiale, există peste 130.000 de persoane dispărute și nerezolvate din 1952 până în prezent. State precum Statul Mexic, Tamaulipas, Jalisco, Michoacán și Nuevo León se află în fruntea acestei statistici.
Autoritățile mexicane au explicat că baza de date a fost împărțită în mai multe categorii, inclusiv cazuri cu informații incomplete, persoane care au avut ulterior activitate oficială și cazuri confirmate, dar fără niciun semn ulterior al persoanei dispărute.
Organizațiile pentru drepturile omului și grupurile de căutare au criticat modul de gestionare a statisticilor, acuzând autoritățile că încearcă să diminueze amploarea reală a fenomenului, pe care îl descriu drept o criză umanitară.
Comisia Interamericană pentru Drepturile Omului a descris fenomenul disparițiilor din Mexic drept unul „generalizat” și „indiscriminat”, subliniind că este alimentat atât de criminalitatea organizată, cât și de posibile abuzuri ale unor agenți ai statului. De asemenea, raportul atrage atenția că majoritatea cazurilor rămân nerezolvate.
Microsoft, chiar primul investitor masiv al OpenAI, încearcă de câțiva ani să reducă dependența față de partenerul său condus de Sam Altman. Compania a renegociat, anul trecut, alianța cu OpenAI și deține doar o licență neexclusivă asupra tehnologiei sale până în 2032, potrivit AFP, citată de France24.
„Este important să fim autosuficienți”, a declarat Sophie Lebrecht, angajată în martie în echipa de
Inteligență Artificială a grupului, în timpul unei vizite a presei la campusul său din Silicon Valley.
MAI-Thinking-1, un nou „ChatGPT” care oferă analize pas cu pasÎn cadrul conferinței anuale a dezvoltatorilor „Microsoft Build”, grupul a prezentat primul său model de raționament bazat pe tehnologia AI, numit MAI-Thinking-1, care analizează problemele pas cu pas înainte de a răspunde, similar cu ofertele de la OpenAI, Google sau Anthropic.
Potrivit Microsoft, modelul a fost construit „de la zero”, fără a „prelua” elemente din modelele concurenților, o scurtătură obișnuită ce implică copierea rezultatelor unui concurent pentru a antrena un nou sistem mai ieftin și mai rapid.
Instrumentul, încă limitat la un grup select de clienți, apare cu aproximativ un an și jumătate după pionieri din tech precum OpenAI sau Google.
Au fost prezentate modele și pentru generarea de imagini, transcrierea audio, crearea de voci sintetice sau codificare.
Compania a lansat și „Microsoft Scout”, un asistent „mereu activ” ce are scopul de a pregăti ședințe și gestiona calendare. Programul poate fi folosit și pentru redactarea e-mailurilor. Este bazat pe software-ul Open Claw, care a câștigat popularitate la sfârșitul anului 2025. Cu toate acestea, „asistentul” este valabil deocamdată pentru un număr restrâns de clienți.
Decizie cel puțin surprinzătoare a reprezentanților Ministerului Transporturilor, care a validat, în Adunarea generală a Acționarilor (AGA) a Metrorex situațiile financiare și execuția bugetară ale companiei pe anul 2025, potrivit clubferoviar.ro.
Decizia contrastează puternic cu declarațiile recente ale ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, privind neregulile descoperite la societate și intenția de a schimba conducerea acesteia.
O decizie cu care Miruță se contrazice de unul singurPotrivit Hotărârii AGA nr. 147 din 25 mai, membrii AGA Mariana Ioniță și Dragoș Anoiaca au aprobat situațiile financiare anuale, raportarea contabilă și execuția bugetară pentru anul 2025.
Decizia reprezintă, practic, validarea activității desfășurate anul trecut de conducerea Metrorex, inclusiv a directoarei generale Mariana Miclăuș, căreia, la sfârșitul lui aprilie, ministrul Transporturilor îi cerea demisia pentru neregulile descoperite la Metrorex de Corpul de Control al ministerului.
„Îți trebuie curaj, ca la Salrom”„În cele două zile de când am ajuns la Ministerul Transporturilor, m-am uitat la situația financiară și am încercat să analizez argumentele pentru care a fost luată decizia de a crește prețul biletelor la metrou de la 5 la 7 lei. Suma rezultată din această creștere ar fi de 59 de milioane de lei pe an, ceea ce înseamnă aproape 2,5% din întreg bugetul Metrorex”, a spus atunci Radu Miruță, care a adăugat: „nu e normal ca cetățeanul să plătească dacă există situații în care angajați ai statului se îndestulează din acești bani care se cumulează la bugetul unei companii de stat”.
Ba mai mult, Miruță mai spusese atunci că e nevoie de curaj s-o îndepărtezi pe Miclăuș de la conducerea Metrorex: „Îți trebuie curaj, ca la Salrom”, în timp ce azi, 2 iunie, Ministerul Transporturilor îi validează acesteia activitatea, decizie de natură să îngreuneze demiterea ei.
„Este o situație neplăcută pentru Armata Română. Vom avea o analiză împreună cu domnul președinte, pe care l-am informat despre această situație, cel mai probabil în perioada următoare”, a declarat ministrul Apărării la Antena 3 CNN.
Întrebat dacă este nevoie de o discuție în CSAT pe această temă, Miruță a spus că este necesară o analiză a situației.
„Noi nu interferăm cu ce face justiția, însă trebuie să facem o analiză pe cum arată lucrurile acum. Și această analiză trebuie să fie făcută, în perspectiva mea, coordonat de președintele României care probabil va analiza această situație”, a afirmat ministrul.
Ministrul Apărării spune că programul SAFE nu este afectatÎntrebat dacă situația poate afecta discuțiile privind programul SAFE și programele aflate în derulare, ministrul Apărării a spus că dosarul nu are legătură cu acestea.
„Ceea ce s-a întâmplat din perspectiva cercetării nu are nicio legătură, pentru că contractele nu au fost semnate de șeful Statului Major. Contractele sunt deja semnate, ministerul are o serie de structuri care se ocupă de desfășurarea acestor contracte. Absolut nicio legătură”, a declarat Radu Miruță.
Ministrul a mai spus că nu a discutat marți cu generalul Gheorghiță Vlad, deoarece se află la Bruxelles.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a fost pus oficial sub acuzare de DNA. Gheorghiță Vlad ar fi intervenit pentru fiica fostului secretar CSAT, Mihai Șomordolea, și el acuzat oficial de DNA.
DNA îl acuză pe Gheorghiță Vlad de săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Asociația Corespondenților de la Casa Albă a anunțat că va organiza pe 24 iulie o nouă ediție a cinei sale anuale.
„Această cină nu va fi doar o oportunitate de a ne desfășura programul. Va fi o declarație că violența nu are ce căuta în viața americană și că presa liberă nu va fi intimidată și redusă la tăcere. Nu vom permite unui act de violență să aibă ultimul cuvânt, mai ales într-un an în care reflectăm asupra celei de-a 250-a aniversări a Americii și a tot ceea ce reprezentăm”, a transmis președinta asociației, Weijia Jiang, citată de CBS News.
Evenimentul din iulie va avea un format mai restrâns și va beneficia de măsuri de securitate semnificativ consolidate, precum și de proceduri noi de acces. Detaliile privind locul de desfășurare urmează să fie anunțate ulterior.
Evenimentul din aprilie a fost marcat de un atac armat în momentul în care un bărbat înarmat a încercat să forțeze un punct de control al securității.
În urma incidentului, președintele Donald Trump, vicepreședintele JD Vance și mai mulți membri ai guvernului au fost evacuați, iar participanții s-au adăpostit sub mese până la securizarea zonei.
Suspectul atacului a fost identificat drept Cole Allen, în vârstă de 31 de ani. Acesta a fost pus sub acuzare pentru tentativa de asasinare a președintelui, agresarea unui agent federal cu o armă mortală și încălcarea legislației privind armele de foc.
Potrivit procurorilor, bărbatul era înarmat cu o pușcă, un pistol și mai multe cuțite în momentul atacului.
În timpul incidentului, un agent al Serviciului Secret a fost împușcat, însă vesta antiglonț pe care o purta a împiedicat rănirea gravă a acestuia.
Cole Allen a pledat nevinovat pentru toate capetele de acuzare și va rămâne în detenție până la începerea procesului.
Un număr uriaș de oameni a sosit în Marea Britanie între 2021 și 2024, un val fără precedent pe care Reform UK, un partid populist de dreapta, îl numește „valul Boris”. La apogeu, în anul până în martie 2023, aproape 1,5 milioane de imigranți au venit în Marea Britanie. Office for National Statistics consideră că mult mai puțini oameni au plecat, astfel că migrația netă a ajuns la 944.000.
Mulți dintre migranți erau lucrători atrași de un regim de vize recent liberalizat. Alții erau studenți, cărora li s-a permis recent să lucreze după absolvire. Alții erau locuitori din Hong Kong și ucraineni care fugeau de opresiune și invazie, scrie The Economist.
Cât de mult s-au schimbat lucrurile în Marea BritanieMigrația netă către Marea Britanie anul trecut a fost de 171.000, cel mai scăzut nivel din 2012, dacă excludem anii pandemiei. Numărul total va fi probabil și mai mic anul acesta, în mare parte pentru că numărul migranților economici continuă să scadă rapid.
Între ianuarie și martie, doar 5.900 de persoane au solicitat vize pentru lucrători calificați, față de 19.100 în urmă cu doi ani. Cererile pentru vize de studenți sunt, de asemenea, în scădere. James Bowes de la Universitatea Warwick consideră că migrația netă ar putea deveni chiar negativă în 2026.
În doar câțiva ani, Marea Britanie a trecut de la o țară remarcabil de deschisă la una remarcabil de închisă, o realizare considerabilă, dar nu una lăudabilă. Sub presiunea publică, guvernele succesive au redus toate tipurile de imigrație pe care le-au putut controla. Au oprit fluxul nu doar al celor cu venituri mici, precum lucrătorii din îngrijire, ci și al celor cu venituri mari.
Nu au obținut însă un beneficiu politic. Jumătate dintre britanici cred în continuare că imigrația este în creștere, probabil pentru că se concentrează asupra solicitanților de azil, al căror număr a rămas relativ constant, la aproximativ 100.000 pe an.
Noile restricții au apărut odată cu BrexitulMadeleine Sumption, autoarea unei noi cărți, „What is Immigration Policy For?”, spune că Marea Britanie este atrasă de măsuri dure. Țara este atractivă la nivel global, în parte pentru că folosește limba engleză și în parte pentru că are reputația, meritată, de a fi un loc bun pentru imigranți. Pentru a atinge un anumit nivel de migrație, Marea Britanie va avea probabil nevoie de restricții mai stricte decât, de exemplu, Portugalia sau Suedia.
Noile restricții au apărut după eliminarea libertății de circulație în ianuarie 2021, odată cu ieșirea din Uniunea Europeană. Imigrația din Europa, care depășise imigrația din alte regiuni în mare parte a anilor 2010, a scăzut brusc. În același timp însă, pentru a compensa, guvernul a introdus un regim mai liberal pentru non-europeni, permițând intrarea multor lucrători cu salarii modeste. Africanii și asiaticii au profitat de oportunitate. Numărul vizelor de muncă și studiu acordate indienilor, cel mai mare grup de migranți în ultimii ani, s-a triplat între 2019 și 2022. Numărul vizelor acordate nigerienilor a crescut de zece ori.
Marea Britanie a schimbat direcția de atunci în mod constant. În 2024, a crescut pragurile salariale pentru companiile care doreau să angajeze migranți calificați și a impus imigranților o taxă mai mare pentru utilizarea sistemului public de sănătate, ceea ce înseamnă, practic, o dublă taxare, deoarece aceștia plătesc deja impozit pe venit. Lucrătorilor din îngrijire li s-a interzis să își aducă membrii familiei. Venitul necesar pentru a aduce un soț sau o soție din străinătate a crescut cu 55%.
Presiunea a continuat sub guvernarea laburistăPragurile salariale au crescut din nou în 2025. Vizele de muncă pe termen lung sunt acordate, în mod normal, doar celor considerați foarte calificați. În decembrie 2025, taxa pe care companiile trebuie să o plătească statului pentru a angaja astfel de persoane a fost majorată cu o treime, până la 1.320 de lire pe an. Cerințele lingvistice au fost înăsprite. Studenții străini pot încă lucra în Marea Britanie după absolvire, dar din ianuarie perioada va fi redusă de la doi ani la 18 luni.
Între timp, Ministerul de Interne intensifică controalele asupra angajatorilor. Aproximativ 124.000 de companii au licențe pentru a sponsoriza lucrători calificați din străinătate. În ultimul an, guvernul britanic a revocat 4.369 de licențe, mai multe decât în cei opt ani precedenți la un loc. Autoritățile susțin că vizează firmele incorecte, dar sunt afectate și cele oneste.
Chetal Patel, de la firma de avocatură Bates Wells, spune că firmele sunt sancționate pentru abateri minore, cum ar fi faptul că nu anunță concediul de maternitate al angajaților străini, ceea ce poate părea că salariile scad sub pragurile stabilite.
Dacă oamenii obișnuiți nu au observat încă restricțiile, companiile le simt deja. Jarmila Entezari de la IMD Solicitors observă că tot mai puține firme solicită licențe pentru a sponsoriza lucrători migranți. „Este foarte costisitor să sponsorizezi pe cineva”, spune ea. În același timp, numărul solicitărilor din partea companiilor amenințate cu pierderea licențelor este în creștere.
Încercarea guvernului de a selecta doar imigranți „dezirabili” nu funcționeazăDin punct de vedere economic, limitarea imigrației la persoane foarte calificate și bine plătite pare o idee bună. Este mai eficient decât acordarea de excepții pentru industrii care susțin că nu pot supraviețui fără imigranți, ceea ce ar încuraja lobby-ul. Totuși, abordarea guvernului este ciudată. Deoarece se aplică praguri salariale specifice fiecărui post, precum și unul general, un director de marketing cu un salariu de 87.000 de lire poate fi respins, în timp ce un cercetător în știința sportului poate fi acceptat cu 42.000 de lire.
Încercarea guvernului de a selecta doar imigranți „dezirabili” nu funcționează în practică. Numărul vizelor pentru lucrători în îngrijire a scăzut, așa cum era de așteptat. Dar și numărul vizelor pentru specialiști IT a scăzut, de la aproximativ 28.000 în 2022 la 10.000 anul trecut. Unii lucrători calificați pot să nu îndeplinească noile cerințe salariale și lingvistice sau pot fi descurajați de climatul politic. Premierul Keir Starmer s-a plâns că sunt acordate prea multe vize pentru ingineri.
Mulți dintre imigranții africani și asiatici ajunși în Marea Britanie după începutul anilor 2020 sunt descriși ca necalificați și neproductivi. Keir Starmer a declarat anul trecut că unele industrii au devenit „aproape dependente de importul de forță de muncă ieftină”. „Nu am avut niciodată, în istoria acestei țări, atât de multă migrație slab calificată într-un timp atât de scurt”, a spus ministrul de interne, Shabana Mahmood, în martie.
Nu toți migranții sunt însă slab plătiți sau necalificațiIndiferent de tipul de viză, salariul mediu al unui angajat născut în India este de 32.400 de lire pe an, iar al unui angajat născut în Nigeria este de 34.000 de lire. Britanicii nativi au un salariu mediu de 30.900 de lire. Deși nu toți migranții lucrează, adulții dintre ei au o probabilitate ușor mai mare de a avea un loc de muncă decât localnicii.
Migration Observatory a arătat că persoanele din afara UE câștigă inițial mai puțin. Totuși, veniturile migranților recenți depășesc rapid media națională. Această creștere poate fi explicată parțial prin faptul că lucrătorii slab plătiți, precum studenții care lucrează part-time, pleacă mai devreme din țară. De asemenea, reflectă progresul rapid al migranților, care sunt adesea foarte motivați. Dawood Ibtehsam, venit din Pakistan, a început ca șofer de livrări și muncitor în depozit, iar acum are 77 de angajați.
Cel mai recent plan al guvernului pentru reducerea migrației nete implică îngreunarea obținerii rezidenței permanente și, implicit, a cetățeniei. Ministerul de Interne analizează prelungirea perioadei standard de calificare de la cinci la zece ani. Persoanele cu venituri mici ar trebui să aștepte mult mai mult. Propunerea ar putea să nu fie adoptată. Politicieni laburiști, inclusiv Angela Rayner, au criticat ideea ca fiind „nebritanică”, deoarece ar afecta oameni deja stabiliți în țară.
S-a demonstrat în mod repetat că obținerea cetățeniei aduce beneficii economicePrelungirea perioadei în care migranții rămân într-un statut incert poate părea avantajoasă pentru bugetul de stat, deoarece aceștia și angajatorii lor continuă să plătească taxe și contribuții la sistemul de sănătate, fără a beneficia de prestații sociale. În același timp, ei rămân legați de angajatori, ceea ce le reduce productivitatea. Limitarea mobilității forței de muncă este dăunătoare atât pentru migranți, cât și pentru economie.
Un studiu realizat în Olanda de Floris Peters, Maarten Vink și Hans Schmeets a estimat că naturalizarea crește rata de ocupare cu 12% în rândul bărbaților și cu 13% în rândul femeilor. De asemenea, migranții își găsesc mai repede un loc de muncă înainte de a obține cetățenia.
Guvernele succesive au reușit să facă Marea Britanie mai puțin atractivă pentru imigranți. Din păcate, este posibil să fi făcut și imigranții care ajung acolo mai puțin atractivi pentru britanici. Pe măsură ce numărul lucrătorilor migranți a scăzut, solicitanții de azil au devenit o parte mai mare a totalului. Modificările propuse privind rezidența și cetățenia ar putea face ca cei care vin pentru muncă să aibă mai puțin succes și, implicit, să fie mai puțin apreciați. Numerele nu sunt totul.
Proiectul de lege ar urma să interzică elevilor cu vârste între 7 și 15 ani folosirea telefoanelor în incinta școlilor, inclusiv în pauzele dintre ore, și să ofere școlilor o bază legală pentru crearea unor spații de depozitare a telefoanelor, informează Reuters.
„Propunem interzicerea utilizării telefoanelor mobile în școlile primare în timpul orelor și al pauzelor… Suntem convinși că părinții și profesorii ar trebui să dispună de un astfel de instrument”, a declarat Tusk.
„Ne confruntăm cu o problemă civilizațională legată de dependența aproape a tuturor, în special a celor mai tineri, de platforme, jocuri etc. Ne dăm seama că acest lucru poate avea consecințe dezastruoase asupra vieții copiilor și asupra țării”, a adăugat premierul Poloniei.
Un proiect separat, propus de ministrul pentru digitalizare, ar impune noi obligații site-urilor care oferă conținut pornografic, pentru a limita accesul copiilor.
În februarie, ministrul Educației, Barbara Nowacka, a prezentat și planuri privind interzicerea folosirii rețelelor sociale de către copiii sub 15 ani, deschizând calea către un posibil conflict cu marile companii americane de tehnologie.
Companiile din domeniul tehnologiei susțin că accentul ar trebui pus pe modul în care sunt folosite dispozitivele, nu pe interdicții totale, în condițiile în care există controale parentale și alte restricții țintite. Ele invocă, de asemenea, beneficiile smartphone-urilor pentru învățare, comunicare și siguranță.
Țări precum Olanda, Coreea de Sud și Italia au interzis smartphone-urile în școli, pe fondul îngrijorărilor legate de impactul acestora asupra concentrării și comportamentului. Alte state au interzis sau iau în calcul interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale.
