Autoritățile locale au activat sistemul de alertă de urgență 112 și au transmis instrucțiuni pentru locuitorii și turiștii aflați în zonele afectate.
Consulatul României îi îndeamnă pe cetățenii români să urmărească mesajele transmise prin sistemul 112 și să respecte cu strictețe indicațiile autorităților elene.
„Evitați deplasările care nu sunt necesare și nu îngreunați accesul echipajelor de pompieri și al forțelor de intervenție”, transmite Consulatul General al României la Salonic.
Reprezentanții misiunii diplomatice amintesc că în această perioadă numeroși cetățeni români se află în Halkidiki, în vacanță, și le recomandă acestora să rămână vigilenți și să acorde o atenție deosebită siguranței personale și a membrilor familiei.
Municipalitatea Kassandra cer localnicilor și turiștilor să țină seama de mesajele venite prin sistemul 112
Municipalitatea Kassandra a transmis, la rândul său, un apel către toți locuitorii și vizitatorii din zonă să respecte instrucțiunile autorităților și mesajele primite prin sistemul 112.
„Evitați deplasările care nu sunt necesare și facilitați intervenția forțelor de pompieri și de Protecție Civilă”, a transmis Municipalitatea Kassandra, precizând că siguranța oamenilor reprezintă prioritatea absolută.
Consulatul General al României la Salonic precizează că monitorizează îndeaproape evoluția situației și rămâne alături de cetățenii români aflați în regiune.
Autoritățile române îi sfătuiesc pe cei aflați în Halkidiki să transmită informația și persoanelor apropiate care se află în zonă.
Într-o intervenție telefonică realizată joi seara la B1 TV, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă.
„Diferența de la centrimetrii lui Miruță și inacțiunea lui Grindeanu este oprirea centralei de la Cernavodă astăzi, pentru că un proiect de la Ministerul transporturilor coordonat de domnul Glindeanu a fost ținut la sertar”, a declarat acesta.
Întrebat la ce proiect face referire, ministrul a explicat că e vorba despre „proiectul de la Bala”.
„Presupunea fix un debit mai mare de apă, care să ajungă la răcirea reactoarelor de la Cernavodă, și care era o soluție serioasă și sănătoasă, făcută din timp și gândită de specialiști și aprobată cu avize de la mediu. A fost băgat în sertar și încuiat acolo din aprilie 2024”, a explicat Miruță.
El a precizat că „se poate ca pe domnul Grindeanu să-l macine niște vinovăție, având în vedere că vede ce se întâmplă astăzi. Cu toate că ceea ce ar fi trebuit să se întâmple acolo nu s-a întâmplat, în urma soluției propuse de cei de la Apele Române, s-a câștigat o săptămână de funcționare suplimentară a centralei de la Cernavodă”.
„Avem o centrală oprită de la Cernavodă, pentru că proiectul care ar fi putut fi făcut după ce a trecut toate etapele de aprobare în 2024, și care era în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, nu a fost inițiat cu toate că a depășit toată birocratia asta complicată din România, ci a fost blocată. Poate că astăzi, când știe că l-a lăsat să se depună praful pe el în sertar, se gândește că românii ar fi putut avea un reactor care să funcționeze”, a conchis Radu Miruță.
A fost declarat un incident major după ce trei vagoane ale trenului au deraiat și s-au răsturnat pe o parte. Mai multe persoane au rămas blocate în interior, au fost evacuate în siguranță, a declarat Poliția Britanică de Transport, relatează The Independent.
Ofițerii continuă să intervină în urma deraierii trenului. Poliția estimează că două persoane au suferit leziuni grave, iar alte nouă persoane au suferit leziuni mai ușoare. Persoanele rănite au fost examinate și tratate la fața locului, unele dintre ele fiind transportate la spitalele locale.
Ofițerii continuă să intervină la fața locului alături de colegii de la Poliția din Sussex și de la serviciile locale de pompieri, salvare și ambulanță.
Incidentul a implicat un tren al companiei Southern care circula de la Londra Victoria spre Eastbourne.
„O operațiune amplă”Comisarul adjunct Ian Drummond-Smith a declarat: „Am declarat un incident major, iar la fața locului se desfășoară o operațiune amplă a serviciilor de urgență, dar toți pasagerii din tren au fost acum evacuați în siguranță. Gândurile noastre se îndreaptă, desigur, către toți cei afectați, și aș dori să asigur publicul că sprijinim Direcția de Investigare a Accidentelor Feroviare pentru a stabili exact ce s-a întâmplat. Vom furniza informații suplimentare de îndată ce vom putea”.
Un pasager care se afla la bordul trenului deraiat a declarat că, în timp ce reușea să iasă din tren, a văzut mai multe persoane rănite.
„Erau mai multe persoane așezate în ambulanțe care suferiseră leziuni grave la cap, iar pe capetele lor și, știți, pe haine se vedeau urme vizibile de sânge.”
Ministerul Transporturilor a declarat pentru BBC că nu există răniți gravi sau victime.
Știrea inițială
Într-o declarație adresată BBC, un purtător de cuvânt al Network Rail și Southern Rail a afirmat: „Avem cunoștință de faptul că un tren de călători a deraiat în zona Lewes din East Sussex. Serviciile de urgență se află la fața locului și vom oferi informații suplimentare de îndată ce vom putea”.
Printre personalul de urgență prezent la fața locului se află și ofițeri ai Poliției Britanice de Transport, potrivit The Independent.
Într-un comunicat al poliției se menționează: „Ofițerii se află în prezent la fața locului, în apropierea gării din Lewes, în urma unor sesizări privind deraierea unui tren la ora 15:54 astăzi (n.r – joi). Intervenim alături de paramedici și pompieri și vom oferi mai multe informații cât de curând posibil”.
Serviciul de Pompieri și Salvare din East Sussex a anunțat că a fost chemat la un incident în apropierea gării din Lewes.
„Au fost alertate și alte servicii de urgență. Continuăm să lucrăm la fața locului alături de colegii noștri din serviciile de urgență și de alți parteneri. Vă rugăm să evitați zona”, a precizat serviciul într-un comunicat.
Cristian Bușoi a explicat că un astfel de scenariu nu este luat în calcul pentru perioada imediat următoare. Cel puțin pentru săptămâna viitoare, România poate asigura necesarul de energie inclusiv prin importuri.
Planul ar deveni necesar dacă România nu ar mai putea importa suficientă electricitate și ar epuiza rezervele disponibile de la Rovinari și Hidroelectrica. În acest caz, în orele de vârf ar putea apărea un deficit de câteva sute de megawați, care ar urma să fie compensat prin reducerea temporară a consumului marilor companii.
„Dacă nu avem destulă electricitate din import, ceea ce nu e cazul pentru următoarea săptămână cel puțin (…) dacă epuizăm rezerva de la Rovinari 4 și de la Hidroelectrica, apele din lacuri, atunci probabil avem nevoie de câteva sute de megawați, în orele de vârf doar, care s-ar reduce din aceste limitări de consum”, a declarat Cristian Bușoi, invitat joi la Antena 3 CNN.
Companiile ar fi anunțate cu 24 de ore înainteReducerea consumului nu s-ar face în mod arbitrar. Limitările ar fi stabilite proporțional și în funcție de posibilitățile tehnice ale fiecărei companii. Pentru a putea lua măsurile necesare de siguranță, acestea ar fi anunțate cu 24 de ore înainte.
Bușoi a insistat că reducerea consumului nu trebuie să provoace avarii sau să pună în pericol echipamentele industriale.
„E evident contraproductiv (…) ca un echipament să se deterioreze, să trebuiască să fie înlocuit, să trebuiască să fie plătit, să ajungem în procese. Din punctul acesta de vedere, toleranță zero și atenție 100% (…) să nu fie afectate echipamentele”, a spus secretarul de stat.
Transelectrica discută deja cu firmele aflate pe lista marilor consumatori pentru a stabili ce reduceri ar putea fi făcute în mod realist. Decizia de activare a măsurilor, dacă situația o va impune, aparține Dispecerului Energetic Național din cadrul Transelectrica.
Dacia și Ford ar putea intra în plan doar în ultima etapăDacia și Ford, doi dintre marii consumatori industriali, se află în această perioadă în mentenanță programată. Bușoi a precizat că oprirea producției nu a avut legătură cu apelurile autorităților pentru reducerea consumului.
Celor două companii li s-ar putea cere să își reducă consumul doar în ultima etapă a planului, dacă România nu ar mai putea asigura necesarul de energie prin importuri.
„Doar în situația ultimei trepte, ultima soluție, în cazul în care nu vom avea importuri”, a explicat Bușoi.
Mallurile și supermarketurile nu vor fi închisePlanul include și sectorul comercial, dar Bușoi a exclus închiderea mallurilor și supermarketurilor sau reducerea programului acestora în perioada următoare.
Într-un scenariu în care ar fi nevoie de economii suplimentare în orele de vârf, între 19.00 și 22.00, marile centre comerciale ar putea reduce, de exemplu, iluminatul. Unele complexe comerciale au venit deja cu propuneri pentru reducerea voluntară a consumului.
„Pot fi reduceri, pot fi discuții despre reduceri de luminozitate. Cred că am primit și câteva propuneri de reducere voluntară a complexelor comerciale, care au înțeles apelul”, a afirmat Bușoi.
Secretarul de stat a subliniat însă că este vorba despre un scenariu îndepărtat, care s-ar putea să nu fie necesar.
Bușoi: Niciun risc pentru consumatorii casniciPopulația nu este vizată de planul de limitare obligatorie a consumului, iar Bușoi susține că nu există un scenariu în care consumatorii casnici să rămână fără energie electrică.
„Nicio problemă, niciun risc. Nu există niciun fel de scenariu sau situație în care nu am avea electricitate”, a declarat secretarul de stat.
Românii sunt însă în continuare îndemnați să reducă voluntar consumul, în special în orele de vârf. Astfel de economii reduc presiunea asupra sistemului și cantitatea de energie pe care România trebuie să o cumpere din import, ceea ce poate conta ulterior și în evoluția prețurilor.
„Există recomandări, rugăminți, apeluri, pentru că orice fel de ajutor, pe de o parte, reduce stresul pe sistemul energetic, dar, mai important, reduce cantitatea de electricitate importată. Și asta înseamnă că impactul asupra prețurilor din perioada următoare, perioada toamnei, va fi mai mic”, a explicat Bușoi.
Reducerea voluntară a consumului a avut efectApelurile făcute până acum au avut deja efect. Consumul a scăzut cu aproximativ 200-300 MW față de prognoze în orele de seară, iar autoritățile intenționează să continue și săptămâna viitoare solicitările pentru reducerea voluntară.
Bușoi a comparat situația cu cea din Ungaria, unde consumul în orele de vârf este de aproximativ 7.000 MW, similar celui din România, dar ponderea industriei este mai mare. În urma apelurilor adresate populației și companiilor pentru reducerea consumului de energie, în Ungaria consumul a scăzut cu aproximativ 500 MW.
Problemele provocate de lipsa apei nu afectează doar România. Există îngrijorări și în Bulgaria, inclusiv în rândul specialiștilor și autorităților care gestionează resursele de apă, situația fiind mai dificilă decât indicau cele mai pesimiste prognoze.
Executivul Uniunii Europene a reiterat că se află în contact cu autoritatea competentă din România, care îi furnizează informații actualizate periodic, în contextul în care aceasta monitorizează îndeaproape situația și se coordonează cu toate instituțiile responsabile.
Răspunsul a venit la întrebarea reporterului Mediafax, care a solicitat detalii privind cadrul în care România a putea apela și beneficia de asistență din partea statele membre în caz de nevoie.
Așa cum a transmis și Ministerul Energiei după finalizarea procedurilor de oprire a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă, deci unica unitate de producție a energiei nucleare din țară rămasă în operare din 28 iunie, Regulamentul (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice prevede expres obligația statelor membre de a acționa și coopera în spiritul solidarității pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică. În măsura în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își pot acorda asistență reciprocă prin măsuri regionale și bilaterale convenite.
„Aceste mecanisme sunt prevăzute și în Planul național de pregătire pentru riscuri și includ notificarea situației la nivelul ENTSO-E, consultarea urgentă cu operatorii și autoritățile din statele vecine, sincronizarea răspunsului la nivel regional și bilateral, utilizarea rezervelor disponibile și stabilirea cantităților de energie care pot fi livrate în situații de criză, au conchis oficialii”, explicau oficialii Ministerului Energiei, după ce au notificat Bruxellesul despre acțiunea de la Cernavodă și planul de măsuri pentru securitatea aprovizionării.
Măsurile-cadru ale UE„UE are un cadru de reglementare solid pentru a garanta securitatea aprovizionării cu energie electrică și pentru a face față situațiilor care ar putea pune presiune pe rețeaua electrică interconectată a UE. Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice impune autorităților competente din toate țările UE să coopereze între ele pentru a se asigura că, în cazul unei crize de energie electrică, energia electrică ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie de ea”, a transmis oficialul de la Bruxelles pentru Mediafax.
Potrivit sursei citate, acest cadru legislativ introduce o serie de măsuri imediat aplicabile, în timp real, care sunt implementate pentru a acoperi dezechilibrul din sistem. Exemplul oferit este în cazul unui scenariu de subfrecvență în cadrul rețelei, în care unitatea de stocare a energiei care acționează ca furnizor de servicii de echilibrare pentru o anumită zonă de control al frecvenței consumului va trece automat în modul de generare.
„Pe lângă măsurile imediate, avem o arhitectură de măsuri pentru a preveni orice eveniment care ar destabiliza sistemul. Țările UE trebuie să elaboreze planuri de pregătire pentru riscuri pentru prevenirea și gestionarea crizelor de energie electrică pe baza scenariilor regionale și naționale identificate. Comisia Europeană poate emite avize cu privire la aceste planuri, care ar trebui actualizate periodic și cel puțin o dată la patru ani. În ultimii ani, am intensificat schimbul de informații prin intermediul Grupului de coordonare a energiei electrice, un forum esențial pentru autoritățile naționale, ENTSO-E și ACER, care permit schimbul de bune practici și expertiză privind securitatea aprovizionării, pregătirea pentru riscuri și stabilitatea rețelei transfrontaliere”, a comunicat purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Cum poate primi România ajutor, în caz de nevoieDincolo de importurile comerciale și fără să aducă în niciun fel atingere regulilor pieței, orice stat membru poate face apel la ajutor, în spiritul solidarității europene, conform arată oficialul.
Documentul legislativ prevede clar obligațiile, competențele, și limitele fiecărei entități parte arhitecturii energetice de la nivelul blocului comunitar, unde Comisia are strict rolul de a coordona și facilita cooperarea și nu se substituie nici statelor membre, nici pieței.
Pe scurt, potrivit oficialului Comisiei, regulamentul prevede:
Articolul 15 „Cooperare și asistență” din regulamentul citat include pașii pentru a beneficia de sprijin, iar plata promptă a unei compensații echitabile – pentru energie și toate costurile pe care le implică transportul ei – este esențială:
„(1) Statele membre acționează și cooperează în spiritul solidarității pentru a preveni sau a gestiona situațiile de criză de energie electrică.
(2) În cazul în care dispun de capacitatea tehnică necesară, statele membre își oferă asistență reciprocă prin intermediul unor măsuri regionale sau bilaterale convenite în temeiul prezentului articol și al articolului 12 înainte de acordarea asistenței respective. În acest scop și pentru a proteja siguranța publică și securitatea personală, statele membre aleg și convin asupra unor măsuri regionale sau bilaterale în scopul de a livra energie electrică într-o manieră coordonată.
(3) Statele membre se pun de acord cu privire la dispozițiile tehnice, juridice și financiare necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor regionale sau bilaterale înainte de acordarea asistenței. Aceste acorduri prevăd, printre altele, cantitatea maximă de energie electrică ce urmează să fie livrată la nivel regional sau bilateral, factorul declanșator pentru asistență și pentru suspendarea asistenței, modul în care va fi livrată energia electrică și dispozițiile privind compensația echitabilă între statele membre în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6).
(4) Asistența se acordă sub rezerva unui acord prealabil între statele membre în cauză privind compensația echitabilă, ce acoperă cel puțin:
(a) costul energiei electrice livrate pe teritoriul statului membru care solicită asistență, precum și costurile de transport aferente; și
(b) orice alte costuri rezonabile suportate de statul membru care acordă asistență, inclusiv în ceea ce privește rambursarea asistenței pregătite, dar care nu a fost acordată efectiv, precum și orice costuri rezultate din procedurile judiciare, din procedurile de arbitraj sau din proceduri și din soluționări similare.
(5) Compensația echitabilă în temeiul alineatului (4) include, printre altele, toate costurile rezonabile pe care statul membru care acordă asistență le suportă ca urmare a unei obligații de a plăti o compensație în virtutea drepturilor fundamentale garantate de dreptul Uniunii și în virtutea obligațiilor internaționale aplicabile în momentul punerii în aplicare a dispozițiilor prezentului regulament în ceea ce privește asistența, precum și costurile rezonabile suplimentare suportate ca urmare a plății unei compensații în temeiul normelor naționale în materie de compensare.
(6) Statul membru care solicită asistență plătește prompt compensația echitabilă statului membru care acordă asistență sau asigură cu promptitudine o astfel de plată.
(7) Până la 5 ianuarie 2020 și după consultarea GCEE și a ACER, Comisia furnizează orientări fără caracter obligatoriu privind elementele esențiale ale compensației echitabile menționate la alineatele (3)-(6) și privind alte elemente esențiale ale dispozițiilor tehnice, juridice și financiare menționate la alineatul (3), precum și privind principiile de asistență reciprocă menționate la alineatul (2).
(8) În cazul unei crize de energie electrică în care statele membre nu au convenit încă asupra unor măsuri regionale sau bilaterale și asupra unor dispoziții tehnice, juridice și financiare în temeiul prezentului articol, statele membre convin, pentru aplicarea prezentului articol, asupra unor măsuri și dispoziții ad hoc, inclusiv în ceea ce privește compensația echitabilă în temeiul alineatelor (4), (5) și (6). În cazul în care un stat membru solicită asistență înainte să fi fost convenite astfel de măsuri și dispoziții ad hoc, acesta se angajează, înainte de a primi asistență, să plătească o compensație echitabilă în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6).
(9) Statele membre se asigură că dispozițiile prezentului regulament privind asistența sunt puse în aplicare în conformitate cu tratatele, cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cu alte obligații internaționale aplicabile. Acestea iau măsurile necesare în acest sens”.
„Măsurile care nu se bazează pe piață nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței”„Respectarea normelor pieței”, obligația detaliată la Articolul 16, este, de asemenea, fără echivoc:
„(1) Măsurile întreprinse pentru a preveni sau a atenua crizele de energie electrică respectă normele care reglementează piața internă a energiei electrice și operarea sistemului.
(2) Măsurile care nu se bazează pe piață sunt activate într-o situație de criză de energie electrică doar în ultimă instanță, în cazul în care toate opțiunile furnizate de piață au fost epuizate sau dacă este evident că, singure, măsurile bazate pe piață nu sunt suficiente pentru a preveni o deteriorare semnificativă suplimentară a situației alimentării cu energie electrică. Măsurile care nu se bazează pe piață nu trebuie să denatureze în mod nejustificat concurența și funcționarea eficace a pieței interne a energiei electrice. Ele trebuie să fie necesare, proporționale, nediscriminatorii și temporare. Autoritatea competentă informează părțile interesate relevante din statul său membru cu privire la aplicarea oricărei măsuri care nu se bazează pe piață.
(3) Restricționarea tranzacțiilor, inclusiv restricționarea capacității interzonale deja alocate, limitarea furnizării de capacitate interzonală pentru alocarea de capacitate sau limitarea furnizării de programe se inițiază numai în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2019/943 și cu normele adoptate pentru punerea în aplicare a respectivei dispoziții”.
„Am luat legătura cu omologii de la Ministerul Apărării din Ucraina pe linia statului major. Ei au spus, au transmis că nu au vreo informație la momentul zilei de duminică, la momentul zilei în care s-a întâmplat, cum că drona aceea ar fi venit din România. Nu au vreo astfel de confirmare”, a declarat Miruță, joi seara, la B1 TV.
Ministrul interimar al Apărării a precizat că România a luat legătura cu reprezentanții Ministerului ucrainean al Apărării, pe linia Statului Major, după incident.
„Pe radarele Ministerului Apărării, care sunt acoperitoare în zona respectivă, că e o zonă cu relief plan, nu a fost observată. Pe radarele celor de la Poliția de Frontieră, din comunicările pe care ni le-au dat, de asemenea, pe radarele Ministerului Apărării din Bulgaria și ale autorităților, nu a fost”, a spus Miruță.
„O dronă atipică”El a afirmat că a văzut resturile dronei și că aparatul este unul de dimensiuni mici și atipic.
„Drona, am văzut-o și eu, resturi de acolo, e o dronă atipică, o dronă mică”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Miruță, ancheta privind originea și modelul dronei este responsabilitatea autorităților bulgare, întrucât aparatul a căzut pe teritoriul Bulgariei.
„Având în vedere că nu e pe teritoriu românesc căzută, nu putem fi parte la anchetă. Adică autoritățile din Bulgaria fac ancheta respectivă, încearcă să-și dea seama despre model, despre distanța de la care putea fi lansată”, a explicat el.
Ministrul interimar al Apărării a precizat că stabilirea distanței de la care putea fi lansată drona ar putea restrânge zona în care trebuie căutată originea acesteia.
„E o dronă care putea fi lansată de la 10 km, de la 100, de la 500, pentru că atunci încep să limitez un pic cercul posibilităților”, a spus Miruță, subliniind că ancheta este coordonată exclusiv de instituțiile bulgare.
Referitor la incidentul de la Costinești, unde plaja a fost închisă după descoperirea unei drone, Miruță a spus că oamenii trebuie să respecte indicațiile autorităților aflate la fața locului.
„Unii oameni au o curiozitate care depășește capacitatea de a înțelege niște riscuri. Și în astfel de momente autoritățile statului sunt cele care totuși sunt coordonate de cineva și cel puțin pentru perimetrare și pentru ordinea efectuării operațiilor acolo pentru eliminarea pericolului sunt cele mai îndreptățite să stabilească secvența de pași”, a afirmat ministrul.
„Este un exercițiu aliat”Miruță a atras atenția și asupra informațiilor false apărute în contextul incidentelor cu drone. El a spus că a primit imagini cu silueta unei drone Bayraktar și a unui avion de vânătoare în zona Vaslui-Bârlad, prezentate ca fiind o operațiune de interceptare a unor drone.
„N-are nicio legătură cu avioane care vânează drone, ci pur și simplu este un exercițiu aliat”, a precizat ministrul interimar al Apărării.
În ceea ce privește comunicarea cu autoritățile ucrainene, Miruță a spus că, după evenimentul de la Constanța, pe zona militară aceasta este mai rapidă. El a precizat că a fost solicitat un canal de comunicare direct între forțele navale române și cele ucrainene, prin intermediul unei persoane de contact disponibile permanent.
„Confirmăm cu ei, aproape în timp real, diverse evenimente pentru care noi avem nevoie de date”, a spus Miruță.
Premierul bulgar Rumen Radev a anunțat, săptămâna trecută, că o dronă a intrat în spațiul aerian al Bulgariei dinspre nord și a explodat la aproximativ 100 de metri de frontieră. Incidentul nu s-a soldat cu victime sau pagube asupra infrastructurii. Premierul bulgar a precizat că aparatul nu fusese detectat de sistemele radar nici în România, nici în Bulgaria.
Grecia s-a impus în trei seturi, scor 25-20, 25-19, 25-14. Cele două echipe au disputat și un al patrulea set, câștigat tot de gazde, scor 25-17.
Românii au avut probleme la blocaj și la finalizare. Grecia a reușit 18 blocaje, în timp ce eficiența României în atac a fost de doar 40%, față de 57% pentru formația elenă, potrivit statisticilor Federației Române de Volei.
Chițigoi, cel mai bun marcator al RomânieiDaniel Chițigoi a fost principalul marcator al naționalei României, cu 17 puncte. David Țăranu a contribuit cu 10 puncte, Alexandru Rață a înscris nouă, iar Rareș Bălean și Ștefan Lupu au încheiat partida cu câte șapte puncte.
Pentru România au mai punctat Marian Bala și Bela Bartha, câte cinci puncte, David Dinculescu, trei, și Tudor Magdaș, două.
Din lot au mai făcut parte libero-ul Sergio Diaconescu, Claudiu Dumitru, Carol Kosinski, de asemenea libero, și Gabriel Bratu.
Cele două selecționate se vor întâlni din nou vineri, de la ora 18:00, tot la Atena.
Joi, o persoană a fost amendată după ce a trezit un urs polar folosind o sirenă de ceață, conform BBC.
Potrivit guvernatorului teritoriului Svalbard din Norvegia, unde a fost trezit ursul din somn, persoana a avut de plătit o amendă de aproximativ 4.500 de euro (50.000 de coroane).
Incidentul s-a produs la începutul acestei luni, după ce un individ a dat alarma de la bordul unei nave. Aceasta naviga într-un fiord din nord-vestul insulei Svalbard, la aproximativ 1.000 km de Polul Nord.
Ce prevede legea din SvalbardConform reglementărilor locale din regiune, „este interzisă deranjarea, atragerea sau urmărirea inutilă a unui urs polar”. Legea mediului din Svalbard prevede că tot traficul din arhipelag trebuie să se desfășoare într-un mod care să nu ducă la perturbări inutile ale faunei sălbatice locale. Aceasta include urșii polari, focile, balenele, renii și vulpile arctice.
Animalul a fost declarat specie protejată în Svalbard în 1972, potrivit sursei citate.
Aproximativ 250 de urși polari au fost numărați în arhipelag în timpul ultimei estimări științifice, efectuate în 2015.
Într-un comunicat, guvernatorul Lars Fause a declarat că, atunci când nava a trecut pe lângă animal, „se spune că ocupanții acesteia au observat un urs polar dormind pe uscat”.
„O persoană de la bord a folosit apoi sirenele de ceață ale navei, trezind animalul, care s-a mutat într-o altă locație”, a adăugat acesta.
Cu toate acestea, persoana respectivă a fost de acord să plătească amenda.
Un incident similar s-a produs în urmă cu doi aniNu este prima dată când oamenii sunt amendați pentru că au deranjat animalele în regiunea Svalbard.
În 2024, un turist a fost amendat cu 11.500 de coroane (puțin peste 1.000 de euro). Acesta s-a apropiat prea mult de o morsă, potrivit aceleiași surse.
„Seara, într-adevăr, ne bazăm pe importuri (…). La niște prețuri sensibil mai mari”, a declarat Bușoi, la Antena 3 CNN.
Potrivit acestuia, prețurile de pe piața zilei următoare sunt în prezent de aproximativ 2-2,5 ori mai mari decât cele care ar fi rezultat din contractele bilaterale.
„Vindem și la zero, dar nu vindem totul la zero. Cumpărăm poate și la 500, dar nu e totul la 500. Aici sunt niște prețuri medii. Așa cum vă spuneam, în general, sunt cam de 2-2,5 ori mai mari decât ce ar fi însemnat contractul bilateral.
Dacă această închidere va rămâne, va fi în vigoare 10 zile, 2 săptămâni, cred că efectul pe prețurile consumatorilor la renegocierea contractelor, așa cum s-a spus mai devreme în materialul informativ, va fi unul marginal, nesemnificativ”, a explicat secretarul de stat.
„Dacă vorbim doar de o săptămână, două, foarte puțin”, a spus el, explicând ce înseamnă marginal.
În schimb, o criză prelungită ar putea duce la creșteri mai importante la renegocierea contractelor. „Pot apărea alte situații, în toamnă sau, mă rog, atunci când se vor renegocea contractele. Să fie o creștere mai mare, să zicem, de 10-15%”, a declarat Bușoi.
Bușoi a subliniat că o astfel de estimare depinde de durata crizei și de evoluția prețurilor de pe piețele regionale.
În cazul în care cantitățile disponibile pentru import nu vor fi suficiente, România are la dispoziție și capacități de producție păstrate ca rezervă. Printre acestea se află grupul energetic Rovinari 4, de la Complexul Energetic Oltenia, cu o putere nominală de 330 MW, din care probabil aproximativ 300 MW ar putea fi disponibili.
Ce spune Bușoi despre Rovinari 4Potrivit lui Bușoi, pornirea grupului nu este justificată în acest moment din punct de vedere economic, deoarece energia produsă pe bază de cărbune este scumpă, iar producția presupune și plata certificatelor de CO2, precum și costuri de personal.
„Pentru că și electricitatea produsă de acest grup nu este chiar ieftină. Pornirea ar însemna niște costuri, cărbunele este sensibil, destul de scump să zic așa. De asemenea, plătim certificate de CO2 pe orice electricitate pe care o generăm cu cărbune”, a explicat secretarul de stat.
Rovinari 4 este păstrat astfel ca grup de rezervă pentru situații de criză. Bușoi a precizat că există o rezervă semnificativă de cărbune, însă aceasta ar trebui refăcută dacă grupul ar fi pornit și utilizat.
Secretarul de stat a vorbit și despre folosirea energiei hidro pentru reducerea importurilor. El a avertizat că apa din lacurile de acumulare trebuie utilizată cu atenție, în condițiile în care nu există garanția unor precipitații suficiente în toamnă pentru refacerea rezervelor.
„Și atunci o folosim pentru orele de vârf, ca să reducem importurile, și în caz de rezervă mai putem avea încă 300 MW, care împreună cu Rovinari 4 ar compensa total cei 680 MW, care ar fi pierderea prin Cernavodă 2”, a declarat Bușoi.
Cel mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49 a fost câștigat joi, 13 august 2026. Câștigătorul va încasa peste 52,83 milioane de lei, echivalentul a peste 10 milioane de euro.
Numerele extrase joi, 13 august 2026, la Loto 6/49 au fost:
45, 12, 13, 44, 36, 37.
Așezate în ordine crescătoare, acestea formează un tipar care atrage imediat atenția:
12-13 | 36-37 | 44-45
Practic, fiecare dintre cele șase numere face parte dintr-o pereche de numere consecutive.
Bilet de numai 8,50 lei, jucat în OradeaBiletul câștigător a fost jucat la agenția 50-05 din Oradea și conținea o singură variantă simplă la Loto 6/49.
Prețul total al biletului a fost de numai 8,50 lei.
Jucătorul a nimerit toate cele șase numere cu cea mai simplă formulă posibilă de participare, fără scheme sau mai multe variante pe același bilet.
Câștigătorul are acum la dispoziție 90 de zile de la data extragerii pentru a-și revendica premiul, conform regulamentului Loteriei Române.
Al doilea jackpot câștigat în 2026Este doar al doilea premiu de categoria I câștigat anul acesta la Loto 6/49.
Ultima dată, jackpotul fusese câștigat pe 12 februarie 2026, când premiul a fost de 22.948.891,68 lei.
Premiul acordat joi este astfel de peste două ori mai mare decât cel câștigat în februarie și stabilește un nou record pentru Loto 6/49.
Înaintea tragerii din 13 august, la categoria I era anunțat un report de peste 51,62 milioane de lei, adică peste 9,82 milioane de euro. După adăugarea sumelor aferente tragerii de joi, premiul efectiv câștigat a ajuns la 52,84 milioane de lei.
O combinație inedită de numereParticularitatea extragerii este că niciunul dintre cele șase numere nu rămâne izolat atunci când combinația este ordonată.
12 este urmat de 13, 36 de 37, iar 44 de 45.
Apariția numerelor consecutive este perfect posibilă la Loto și nu indică nimic anormal în privința extragerii. Orice combinație precisă de șase numere are aceeași probabilitate de a fi extrasă.
Din cele 13.983.816 combinații posibile de șase numere din 49, există 15.180 de combinații care pot avea această structură. Asta înseamnă aproximativ 0,109% din toate combinațiile, adică un astfel de tipar apare, statistic, în aproximativ una din 921 de combinații.
Rezultatele Loto de joi, 13 augustLa tragerile de joi au ieșit următoarele numere:
Loto 6/49: 45, 12, 13, 44, 36, 37
Noroc: 5 3 1 2 5 1 4
Joker: 31, 25, 18, 30, 23 + 19
Noroc Plus: 3 4 9 8 7 3
Loto 5/40: 37, 1, 28, 29, 33, 24
Super Noroc: 4 7 6 7 8 3
Invitat joi seara la Antena 3 CNN, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a vorbit despre criza din energie.
Întrebat dacă România dă energie gratis Moldovei, Bușoi a răspuns că „nu am dat niciodată energie gratis Moldovei sau Ucrainei”.
Energia, exportată „la prețul pieței”„Am dat energie la prețul pieței. Întotdeauna la prețul pieței”, a continuat el.
Potrivit secretarului de stat în Ministerul Energiei, „lucrurile acestea s-au explicat și s-au spus de mult. Ele amplifică o anumită retorică din zona domnului Georgescu, din zona partidelor extremiste”.
Bușoi dezminte „falsa propagand㔄Am mai avut ocazia să vorbesc de-a lungul momentelor tensionate ale anului 2024-2025. Și atunci, în preajma alegerilor prezidențiale, a fost această falsă propagandă că am dat electricitate gratis Ucrainei și Republicii Moldova. Nu, o dăm la prețurile pieței”, a adăugat el.
De asemenea, „dacă, cumva am fi într-o situație de criză, chiar și la prețurile pieței, exporturile ar fi limitate sau chiar oprite. Știți prevederele din hotărârea de guvern. Lucrul acesta (n. r. – exportul de energie gratis) nu se întâmplă și, evident, nu se va întâmpla nici în continuare”, a conchis Cristian Bușoi.
Zelenski cere Washingtonului să pună la dispoziția Ucrainei o parte din stocurile americane de rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. El afirmă că Ucraina are nevoie de 5% dintre acestea doar pentru a trece iarna și pentru a „salva vieți”.
„Dacă ne vând 5%, vom trece iarna și vom salva vieți. Dacă ne pot vinde 10%, vom distruge toate rachetele balistice rusești”, a declarat Zelenski într-un interviu pentru CNN, citat de Euronews.
Kievul are în prezent doar 1% din ceea ce îi este necesar, a spus el.
„De la 1% la 5%, am câteva luni și milioane de telefoane (de dat) și orice altceva”.
Întrebat dacă SUA au răspuns solicitării, Zelenski a sugerat că există eforturi diplomatice despre care nu poate vorbi public.
„Fac unele lucruri despre care nici măcar nu pot vorbi. Asta nu înseamnă că sunt în afara legii. Dar nu pot vorbi despre ele”.
Ucraina nu mai are suficiente rachete interceptoareApelul vine în contextul în care Rusia și-a intensificat bombardamentele asupra Kievului, lansând atacuri masive cu rachete aproximativ o dată pe săptămână, în urma cărora au fost uciși civili și au fost distruse locuințe.
Într-un astfel de atac, la începutul lui august, apărarea antiaeriană ucraineană nu a reușit să doboare niciuna dintre cele 28 de rachete balistice lansate asupra orașului.
Zelenski a declarat că Ucraina are acum „de două ori și jumătate mai puține rachete interceptoare decât avea în 2025”, în timp ce „Rusia are de două ori mai multe rachete balistice pe lună decât avea înainte”.
Rachetele balistice sunt mult mai greu de interceptat decât rachetele de croazieră sau dronele, din cauza vitezei și traiectoriei lor abrupte. Stocurile de rachete interceptoare Patriot ale Kievului au fost reduse după ce SUA și Israelul au intrat în război cu Iranul, ceea ce a dus la redirecționarea unor provizii ale acestor sisteme către alte zone.
Rusia a lansat peste 450 de rachete asupra Ucrainei luna trecută, dintre care aproape 200 au urmat traiectorii balistice. ONU a descris bombardamentele drept cele mai mortale pentru civili de la începutul invaziei pe scară largă din 2022.
Lista inițială pentru precalificările FIBA EuroBasket 2029 cuprinde 17 jucători.
Lotul este următorul: Emanuel Cățe, Daron Russell, Lucas Tohătan, Nandor Kuti, Mihai Măciucă, Dragoș Diculescu, Bogdan Nicolescu, Ștefan Grasu, Rareș Uță, Bogdan Popa, Tudor Șomăcescu, Christian Nițu, Luca Colceag, Dragoș Lungu, Andrei Oinaru, Denis Bădălău, Sebastian Lăpuște.
Herscu va debuta astfel pe banca României într-o campanie în care obiectivul este calificarea în faza preliminariilor propriu-zise pentru EuroBasket 2029. România face parte din Grupa D, alături de Danemarca și Bulgaria.
Debut cu DanemarcaPrimul meci al tricolorilor este programat joi, 27 august, în deplasare, cu Danemarca, la Farum. Partida este primul joc al ferestrei din august a celei de-a doua runde a precalificărilor.
Trei zile mai târziu, pe 30 august, România va întâlni Bulgaria, pe teren propriu, la Tulcea.
Cele trei selecționate vor disputa meciuri tur-retur în trei ferestre internaționale, în august 2026, noiembrie 2026 și februarie 2027. Câștigătoarea grupei se califică direct în preliminariile FIBA EuroBasket 2029.
Antrenorul Jonah Herscu a fost numit miercuri în funcția de selecționer al României. Americanul are experiență în NBA, NBA G League și WNBA și este în prezent în stafful lui Chicago Bulls.
Bruxelles-ul a dezvăluit un covor uriaș de flori, inspirat de operă de artă „Marele val de la Kanagawa” a artistului japonez Katsushika Hokusai, potrivit Euronews.
Sute de mii de dalii au dat viață operei lui HokusaiAproximativ 500.000 de dalii au fost așezate pe o suprafață de 1.300 de metri pătrați de piatră cubică, în Grand Place.
Mai mulți voluntari au lucrat până joi dimineața. Ei au așezat florile manual pe un covor numerotat, pentru a dezvălui treptat modelul inspirat de faimoasa gravură pe lemn a artistului japonez Katsushika Hokusai.
Vizitatorii s-au adunat în jurul pieței pentru a urmări cum lucrarea prinde contur și pentru a fotografia secțiunile finalizate. Ambasadorul Japoniei în Belgia, Takeshi Osuga, s-a alăturat și el voluntarilor. Acesta a așezat flori pe covor, în timp ce sponsorii japonezi au susținut evenimentul, potrivit sursei citate.
Aniversarea relațiilor diplomatice dintre Belgia și JaponiaDesignul face parte din cea de-a 24-a ediție a bienalului eveniment „Covorul Floral”. Acesta este o celebrare o dată la un deceniu la Bruxelles. Evenimentul marchează cea de-a 160-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre Belgia și Japonia.
Sunt reunite tradițiile culturale belgiene și japoneze. Modelul a fost creat de artistul japonez Hiro Sugiyama și colectivul său. Lucrarea este descrisă drept „Neo-Hokusai”, o reinterpretare modernă a capodoperei lui Hokusai.
Voluntarii au pornit de la o mică imagine de referință. Fiecărei culori i s-a atribuit un număr, pentru a se asigura că modelul a fost reprodus cu acuratețe. Covorul finit are o lungime de 70 de metri și o lățime de 24 de metri. Aceste va oferi vizitatorilor o nouă modalitate de a vedea una dintre cele mai cunoscute opere de artă japoneze, încadrată de clădirile istorice din Grand Place din Bruxelles.
Opera realizată din flori va rămâne expusă până duminică, 16 august. De asemenea, va fi însoțită de un spectacol de sunet și lumini în fiecare seară, între orele 21:00 și 23:00, potrivit sursei citate.
