Într-o analiză publicată pe Contributors, intitulată „Cancerul extracției de rente”, acesta arată că situația de la metrou reflectă un model mai larg de „extragere de rente” din economia de stat, în care pierderile sunt suportate de populație, în timp ce neregulile din interior rămân neatinse.
Rădulescu atrage atenția că majorarea prețului biletelor, chiar și până la 7 sau 10 lei, nu ar face decât să transfere povara asupra călătorilor, fără să rezolve cauza reală a problemelor. Potrivit acestuia, scumpirea ar acoperi doar parțial pierderile generate de practici ineficiente sau abuzive din interiorul companiei.
„Abaterile descoperite arată de ce prețul unui bilet ar trebui mult majorat doar pentru a acoperi o parte a hoției”, subliniază consilierul BNR, sugerând că problema nu este lipsa banilor, ci felul în care aceștia sunt gestionați.
Orice creștere de tarif va avea efect limitatÎn opinia sa, fără măsuri ferme împotriva celor responsabili de aceste disfuncționalități, orice creștere de tarif va avea un efect limitat și va contribui doar la scăderea nivelului de trai al populației.
Astfel, avertizează Rădulescu, România riscă să perpetueze un sistem în care cetățenii plătesc mai mult pentru servicii publice tot mai slabe, în timp ce problemele structurale rămân nerezolvate.
„Mă tem că adevărata luptă în acest moment nu este între partide, ci ea se referă numai și numai la prezervarea extragerii de rente din economia națională, după ce guvernul Bolojan va pleca acasă. Privit în această cheie, baletul politic de acum contează doar în măsura în care prezervă jaful sau continuă obturarea lui, începută de guvernul Bolojan.
După părerea mea, riscul ca noul executiv să nu se atingă de cei care extrag rente este foarte ridicat. Dacă acest lucru se întâmplă, România va pierde pentru o lungă perioadă de timp șansa apropierii de țările dezvoltate ale lumii. Dacă rezolvăm pierderile de la metrou scumpind biletul la 7 lei sau la 10 lei, dar nu ne atingem de jefuitori, vom trăi mai prost pentru multă vreme de aici înainte”, a scris consilierul.
Brigada Rutieră a Capitalei anunță că a fost sesizată prin apel la 112, în jurul orei 23.07, cu privire la producerea unui accident de circulație pe strada Iuliu Hațieganu.
Din primele verificări a rezultat că un motociclist de 40 de ani, din cauze ce urmează a fi stabilite în urma cercetărilor, ar fi pierdut controlul asupra direcției și a căzut pe partea carosabilă.
Echipajele de prim-ajutor sosite la fața locului i-au aplicat victimei manevre de resuscitare, însă medicii au fost nevoiți să declare decesul bărbatului.
Cercetările sunt continuate de polițiști pentru stabilirea cauzelor și împrejurărilor în care s-a produs accidentul.
Trump a anunțat operațiunea comună din cea mai populată țară din Africa printr-o postare pe rețelele de socializare.
El a spus că Abu Bakr al-Mainuki era al doilea la comanda grupării Statul Islamic la nivel global și „credea că se poate ascunde în Africa, dar nu știa că aveam surse care ne țineau la curent cu ceea ce făcea”.
Figură cheie în organizarea SIAl-Mainuki era considerat figura-cheie în organizarea și finanțarea SI și plănuia atacuri împotriva Statelor Unite și a intereselor acestora, potrivit unui oficial care a vorbit sub protecția anonimatului.
Născut în provincia Borno din Nigeria în 1982, al-Mainuki a preluat conducerea filialei SI din Africa de Vest după ce fostul lider al grupului din regiune, Mamman Nur, a fost ucis în 2018, potrivit Counter Extremism Project, care urmărește grupurile militante.
Al-Mainuki avea baza în zona Sahel, a declarat grupul de monitorizare, și se crede că a luptat în Libia când SI era activ în această țară nord-africană cu mai bine de un deceniu în urmă. El a fost sancționat de SUA în 2023.
Trupe americane în AfricaÎn decembrie, Trump a ordonat forțelor americane să lanseze atacuri împotriva grupării Statul Islamic din Nigeria.
Nigeria se confruntă cu mai multe grupări armate, printre care cel puțin două afiliate la Statul Islamic, pe fondul unei crize de securitate complexe.
În februarie, Statele Unite au trimis trupe în această țară din Africa de Vest pentru a oferi consultanță armatei locale, iar în martie au desfășurat acolo și drone, după ce Trump a afirmat că creștinii sunt vizați în contextul crizei de securitate din Nigeria.
Operațiunea de vineri seara a fost cel mai recent exemplu dintr-o serie de misiuni secrete în străinătate pe care Trump le-a anunțat în acest an, începând cu uimitorul raid nocturn din ianuarie pentru capturarea și îndepărtarea liderului de atunci al Venezuelei, Nicolás Maduro, și transportarea lui în SUA, urmat, aproape două luni mai târziu, de lansarea atacurilor care au declanșat războiul cu Iranul.
Diverse grupuri ecologiste, precum grupul Fondo Lobo sau Alianza Verde, au depus contestații la propunerea de decret elaborată de Guvernul asturian pentru a adapta Planul de Gestionare a Lupului (care ar permite continuarea controalelor populaționale ale speciei) la hotărârea Tribunalului Suprem, care autorizează vânătoarea acestuia atunci când este singura soluție pentru a evita daunele aduse animalelor domestice, scrie EFE VERDE.
Alianza Verde, care s-a adresat Guvernului Principatului pentru a-și exprima profunda nemulțumire față de politica sa anti-științifică, care nu face decât să alimenteze ura față de lup și pentru a-i cere să oprească vânătorile, arată în contestațiile sale că Directiva Habitate a Uniunii Europene permite gestionarea speciei doar dacă aceasta se află într-o stare de conservare favorabilă.
Starea lupului iberic în Spania, nefavorabilăPotrivit acestui colectiv, realitatea științifică arată că nu este cazul lupului iberic, întrucât raportul pe șase ani 2013-2018, ultimul aprobat oficial, clasifică starea lupului în Spania ca fiind nefavorabilă-inadecvată în toate regiunile, iar recensământul național din 2024 indică existența a 333 de haite.
În hotărârea pronunțată în luna februarie, Tribunalul Suprem autorizează vânătoarea de lupi „doar atunci când constituie singura soluție pentru a evita daunele aduse animalelor domestice” și subliniază că măsurile de gestionare care includ uciderea exemplarelor „trebuie să fie supuse unor condiții stricte”.
Guvernul asturian (n.r. regiunea Asturias) a anunțat deja că noul decret va include, în noua sa redactare, criteriile stabilite de Tribunalul Suprem privind modul în care trebuie realizate controalele populaționale și cine trebuie să le efectueze, pentru a oferi suport juridic planului de gestionare a speciei.
Astfel, odată ce va fi cunoscută situația speciei în Asturias, pe baza datelor din 2025, care vor fi transmise comitetului consultativ al lupului, și având deja suportul juridic oferit de noul decret, Principatul va elabora un nou program de control al populației pentru perioada 2026-2027.
Executivul regional, care estimează că va aproba decretul înainte de sfârșitul acestui semestru, pentru a oferi acoperire juridică noilor partide de vânătoare de lupi, a detectat „o creștere semnificativă” a numărului de haite, astfel încât, în lipsa unor măsuri, anumite activități zootehnice ar deveni „nesustenabile”.
Studiul a fost coordonat de Laura Cancedda și Valter Tucci de la Institutul Italian de Tehnologie din Genova. Echipa a expus modele animale la stres intens în patru etape distincte: prima copilărie, copilărie, adolescență și vârsta adultă tânără. Abordarea a integrat neuroștiințe, proteomică avansată și psihiatrie clinică, conform La Stampa.
Concluzia: un eveniment traumatic programează specific și durabil comportamentul și biochimia cerebrală, în funcție de momentul în care este trăit.
„Comportamentele inadaptate induse de stres persistă în timp și nu depind de intervalul dintre expunere și evaluare”, explică Cancedda.
Semnăturile comportamentale ale traumeiCercetătorii au identificat tipare clare. Traumele din prima copilărie duc la izolare socială pronunțată. Cele din copilărie generează ulterior dificultăți de concentrare. Adolescența traumatică produce trăsături de agresivitate și dorință de dominare. Trauma trăită la vârsta adultă tânără se manifestă predominant prin simptome depresive.
Anxietatea este singura trăsătură comună tuturor vârstelor, nespecifică unei anumite etape.
Confirmare și în date clinice umaneEchipa a analizat datele a 72 de pacienți ai Institutului Gaslini care au suferit traume precoce. Rezultatele confirmă tiparele observate în laborator.
Traumele din prima copilărie sunt asociate cu tendințe schizoide.
Cele din copilărie, cu trăsături paranoice sau obsesive.
Adolescența traumatică se corelează cu personalități narcisiste sau antisociale.
„Creierul uman urmează traiectorii de dezvoltare universale care, dacă sunt întrerupte, duc la rezultate potențial previzibile”, concluzionează Tucci.
O speranță terapeutică concretăStudiul a identificat o alterare specifică a proteinei BDNF, esențială pentru plasticitatea neuronală, la subiecții traumatizați la vârsta adultă tânără.
Cercetătorii au folosit larotrectinibul, un medicament aprobat în oncologie, pentru a inversa efectele. Rezultatul: recuperarea deficitelor sociale și depresive la modelele animale traumatizate în acea fază specifică.
Speranța este că, știind momentul traumei, să se ajungă la tratamente personalizate pentru tulburări psihiatrice rezistente.
România s-a calificat în ultimul act al competiției din semifinala a doua.
Alexandra Căpitănescu a reprezentat țara noastră cu piesa „Choke Me”, o combinație de rock alternativ, pop întunecat și influențe nu-metal, considerată una dintre cele mai neobișnuite propuneri românești din ultimii ani.
Lista pieselor din finalăIată toate piesele care vor fi participa la finală de sâmbătă:
Danemarca: Søren Torpegaard Lund – Før Vi Går Hjem
Germania: Sarah Engels – Fire
Israel: Noam Bettan – Michelle
Belgia: ESSYLA – Dancing on the Ice
Albania: Alis – Nân
Grecia: Akylas – Ferto
Ucraina: LELÉKA – Ridnym
Australia: Delta Goodrem – Eclipse
Serbia: LAVINA – Kraj Mene
Malta: AIDAN – Bella
Cehia: Daniel Zizka – CROSSROADS
Bulgaria: DARA – Bangaranga
Croația: LELEK – Andromeda
Regatul Unit: LOOK MUM NO COMPUTER – Eins, Zwei, Drei
Franța: Monroe – Regarde !
Moldova: Satoshi – Viva, Moldova!
Finlanda: Linda Lampenius x Pete Parkkonen – Liekinheitin
Polonia: ALICJA – Pray
Lituania: Lion Ceccah – Sólo Quiero Más
Suedia: FELICIA – My System
Cipru: Antigoni – JALLA
Italia: Sal Da Vinci – Per Sempre Sì
Norvegia: JONAS LOVV – YA YA YA
România: Alexandra Căpitănescu – Choke Me
Austria: COSMÓ – Tanzschein.
Potrivit organizatorilor, publicul poate contribui la desemnarea câștigătorului celei de-a 70-a ediții a Concursului Eurovision.
Publicul are la dispoziție 10 voturi de persoană, astfel că acestea pot fi împărțite între melodiile preferate.
„Dacă te afli într-o țară participantă, instrucțiunile privind modul de votare vor fi afișate pe ecran în timpul transmisiunilor. În marea finală, votarea se va deschide chiar înainte de interpretarea primei melodii. Aceasta va rămâne deschisă pe durata tuturor interpretărilor și timp de aproximativ 40 de minute după interpretarea ultimei melodii. Poți vota prin telefon, SMS sau pe esc.vote, în funcție de locul în care te afli, și poți vota de până la 10 ori”, se arată pe site-ul concursului.
Ceilalți telespectatori pot vota pe esc.vote: „Perioada de votare se va deschide online la aproximativ miezul nopții CEST înainte de spectacol, se va închide pentru scurt timp la începutul spectacolului live și se va deschide din nou chiar înainte de interpretarea primei piese. Va rămâne apoi deschisă pe durata spectacolului live până la aproximativ 40 de minute după prezentarea ultimei piese concurente”, arată organizatorii.
FavoritaAP amintește de două dintre melodiile favorite care au ieșit în evidență în timpul unei săptămâni în care au avut loc semifinalele concursului.
Piesa „Viva, Moldova” a rapperului Satoshi combină „o interpretare uimitoare, plină de energie, cu un mesaj politic pro-european subtil”, provenind dintr-o țară care se îndreaptă spre Uniunea Europeană după decenii petrecute în orbita Moscovei, a declarat istoricul Eurovision Dean Vuletic.
Piesa „Ferto” a artistului grec Akylas abordează într-o manieră jucăușă tema consumului ostentativ într-o țară încă marcată de urmele crizei financiare din 2008.
Jurnaliștii agenției scriu că ambele piese au șanse mari să obțină un punctaj ridicat din partea telespectatorilor, deși juriile naționale, care tind să fie mai impresionate de excelența tehnică, ar putea fi mai puțin impresionate.
AP transmite că Finlanda este favorită în cotele de pariuri cu „Liekinheitin”, sau „Flamethrower”, un duet aprins între vocea starului pop Pete Parkkonen și vioara clasică a lui Linda Lampenius.
O surpriză ar fi o victorie a Australiei, participantă la Eurovision din 2015, care a trimis-o pe vedeta consacrată Delta Goodrem. Balada ei elegantă „Eclipse” a urcat în cotele pariurilor.
ProtesteConcurentul israelian Noam Bettan a fost primit cu căldură în sală, deși patru protestatari au fost dați afară după ce au încercat să-i întrerupă prestația în timpul semifinalei de marți.
Protestele de stradă împotriva participării Israelului, pe fondul războiului pe care acesta îl duce împotriva Hamas în Gaza, au fost mai puțin numeroase la Viena decât la ediția din 2024 de la Malmö, Suedia, și la evenimentul de anul trecut de la Basel, Elveția.
O demonstrație împotriva participării Israelului este planificată înaintea finalei de sâmbătă, iar grupurile pro-palestiniene au organizat vineri un concert în aer liber sub sloganul „Nicio scenă pentru genocid”.
Povestea Fátimei, o tânără de 29 de ani, arată cât de puternic poate fi acest impact. După ce a fugit din calea războiului din Ucraina și a ajuns în Spania, s-a confruntat nu doar cu dificultăți practice, ci și cu anxietate, teamă și nesiguranță. „Nu era doar războiul, ci faptul că am lăsat totul în urmă”, spune ea, notează EFE.
Creierul intră în „modul de supraviețuire”Potrivit psihologului Juan José Iriarte, experiențele extreme prin care trec migranții activează mecanisme de apărare puternice. Creierul intră într-un „mod de supraviețuire”, în care scopul principal devine adaptarea rapidă la noul mediu, chiar dacă emoțional persoana nu este pregătită.
Această stare îi ajută să meargă mai departe, dar vine cu un cost. Mulți oameni își ignoră propriile emoții pentru a face față realității imediate: găsirea unei locuințe, învățarea limbii, integrarea. În timp, însă, această presiune continuă poate duce la epuizare psihică și la apariția anxietății sau depresiei.
Între depresie și anxietateUn element central este „doliul migrațional”, adică procesul de pierdere a tot ceea ce însemna „acasă”: familie, prieteni, identitate, stabilitate. Este un tip de doliu diferit, pentru că nu are un final clar și poate reveni în valuri.
Psihologul explică faptul că mintea este prinsă între trecut și viitor. Dacă persoana rămâne blocată în ce a pierdut, apare depresia. Dacă se concentrează pe incertitudinea viitorului, apare anxietatea. De aceea, una dintre intervențiile esențiale este aducerea persoanei în prezent, acolo unde poate începe reconstrucția.
Ce trebuie să facă un imigrant pentru a-și proteja sănătatea mintalăSpecialiștii subliniază că primul pas este acceptarea faptului că aceste stări sunt normale. Frica, confuzia sau tristețea nu sunt semne de slăbiciune, ci reacții firești la o schimbare majoră de viață. Negarea lor nu face decât să prelungească suferința.
În același timp, este esențial ca persoana să caute sprijin. Fie că este vorba despre psihologi, consilieri sau chiar grupuri de suport, simplul fapt de a avea un spațiu unde poate vorbi fără a fi judecată ajută enorm. „Este important să existe un loc în care oamenii să se poată descărca emoțional și să își exprime temerile”, explică Iriarte.
Pașii concreți care ajută la adaptareIntegrarea nu înseamnă doar rezolvarea problemelor administrative, ci și recâștigarea unui sentiment de control. În cazul Fátimei, învățarea limbii a fost un punct de cotitură. Faptul că a început să înțeleagă și să comunice i-a redus semnificativ anxietatea și i-a oferit mai multă autonomie.
La fel de important este accesul la sprijin practic: ajutor pentru locuință, ghidare în sistemul medical sau juridic și susținere în găsirea unui loc de muncă. Toate aceste elemente reduc stresul zilnic și permit creierului să iasă treptat din starea de alertă constantă.
Rolul terapiei și al sprijinului pe termen lungTerapia joacă un rol esențial în procesarea traumelor și în reconectarea cu prezentul. Nu este vorba doar despre a vorbi, ci despre a înțelege ce s-a întâmplat și cum poate fi integrată acea experiență fără a afecta constant viața de zi cu zi.
În cazul Fátimei, sprijinul primit din partea psihologilor și a echipei de integrare a ajutat-o să își recapete echilibrul. Astăzi, spune că începe o nouă viață și că este recunoscătoare pentru ajutorul primit: un exemplu clar că recuperarea este posibilă.
O lecție despre reziliențăDeși migrația este unul dintre cele mai dificile procese prin care poate trece o persoană, mulți reușesc să își reconstruiască viața. În spatele traumelor există și o capacitate impresionantă de adaptare.
Psihologii spun că cei care lucrează cu migranți ajung adesea să învețe de la ei. În ciuda pierderilor și dificultăților, acești oameni merg mai departe. Iar asta transformă fiecare astfel de poveste într-o lecție reală despre reziliență și puterea de a o lua de la capăt.
11 victorii, cinci remize și doar trei înfrângeri este palmaresul înregistrat de bucureșteni în campionatul curent pe teren propriu, în timp ce ardelenii au câștigat opt dintre cele 19 deplasări din sezonul actual, iar de alte cinci ori au terminat la egalitate, scrie LPF în avancronica meciului.
Sursa citată arată că partida ar putea oferi și un duel între cei mai productivi jucători autohtoni eligibili U 21, Alexandru Musi, cu 11 contribuții ofensive (6 goluri, două pase decisive, 3 penalty-uri scoase) vs. Lorenzo Biliboc, cu 10 contribuții ofensive (7 goluri, două pase decisive, un penalty scos).
În cazul în care va fi utilizat, Adrian Păun va bifa meciul cu numărul 300 în Superligă, toate în tricoul grupării din Gruia.
Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiție internă de 63 de ori, de 21 de ori s-au impus dinamoviștii, de 29 de ori au câștigat clujenii, iar alte 13 partide s-au terminat la egalitate.
În prima partidă a etapei a 9-a a play-off-ului, disputată vineri, FC Argeș și Rapid au terminat la egalitate, 2-2.
În play-out, sâmbătă ets programat, de la ora 18.30, meciul FK Csikszereda Miercurea Ciuc – FC Botoșani.
Potrivit cercetătorilor citați de CNN, alcoolul este responsabil direct pentru 62 de afecțiuni, printre care ciroza, pancreatita, gastrita, boli cardiovasculare provocate de alcool și tulburări psihotice. „Aceste boli nu ar exista fără consumul de alcool”, a explicat Jürgen Rehm, cercetător în cadrul Institute for Mental Health Policy Research din Toronto. În plus, alcoolul contribuie la alte aproximativ 30 de boli, inclusiv cancer, diabet, accident vascular cerebral, demență și afecțiuni cardiace. Medicii atrag atenția că inclusiv cantități mici de alcool afectează organismul. Potrivit specialiștilor, chiar și un singur pahar poate reduce temporar capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor.
Sistemul imunitar poate fi afectat în doar câteva minuteCercetările arată că alcoolul începe să afecteze sistemul imunitar la aproximativ 20 de minute după consum. Un episod de consum excesiv poate slăbi răspunsul imun timp de 24 de ore, iar consumul cronic poate afecta pe termen lung celulele esențiale pentru apărarea organismului. Specialiștii spun însă că organismul își poate reveni relativ rapid dacă alcoolul este eliminat. „În funcție de nivelul consumului, corpul își poate reveni în câteva zile sau într-o săptămână”, a declarat Rehm. În cazurile severe de alcoolism, unele efecte asupra imunității pot deveni permanente.
Riscul de cancer rămâne una dintre cele mai mari problemeAlcoolul este considerat a treia cauză prevenibilă de cancer în Statele Unite, după tutun și obezitate. Toate tipurile de alcool contribuie la apariția cancerului prin deteriorarea ADN-ului și creșterea inflamației cronice. La femei, cel mai frecvent este cancerul de sân asociat alcoolului, iar la bărbați cancerul colorectal. Experții spun că renunțarea la alcool poate opri progresia riscului, însă efectele complete se văd pe termen foarte lung. „Durează aproximativ 30 de ani până când riscul revine la nivelul unei persoane care nu a consumat alcool regulat”, a explicat Rehm.
Creierul și memoria pot fi afectateȘtiința modernă arată că alcoolul nu „omoară” direct celulele cerebrale, dar afectează conexiunile dintre neuroni și poate provoca micșorarea anumitor zone ale creierului. Studiile au descoperit că inclusiv trei băuturi pe săptămână pot crește riscul de demență. Totuși, o parte din efectele asupra creierului pot fi reversibile. „Micșorarea țesutului cerebral poate începe să se recupereze în câteva săptămâni sau luni după oprirea consumului”, a declarat Sinclair Carr, cercetător afiliat Harvard T.H. Chan School of Public Health. Memoria, atenția și capacitatea de concentrare pot de asemenea să se îmbunătățească după abstinență.
Mitul „alcoolului bun pentru inimă”, tot mai contestatAni la rând, unele studii au sugerat că un consum redus de alcool ar putea avea efecte benefice pentru inimă. Tot mai mulți experți contestă însă această teorie. Un studiu publicat în 2023 a arătat că și un singur pahar de alcool pe zi poate crește tensiunea arterială. Medicii avertizează că persoanele cu hipertensiune, diabet sau obezitate abdominală sunt expuse unor riscuri și mai mari dacă consumă alcool regulat. „Există suficientă dovadă acum că alcoolul poate fi mai dăunător decât benefic”, a declarat cardiologul Andrew Freeman. Specialiștii recomandă persoanelor care beau alcool să reducă cât mai mult consumul sau să renunțe complet, mai ales înainte ca efectele să devină ireversibile.
Astronomii au identificat un grup de stele ciudate care ar putea fi rămășițele unei galaxii pitice numite Loki, care a fuzionat cu Calea Lactee în urmă cu peste 10 miliarde de ani, potrivit Live Science. Cercetătorii au studiat chimia și mișcarea lor pentru a ajunge la ideea că reprezintă resturile unei galaxii înghițite de Calea Lactee.
Studierea acestor stele ar putea fi „foarte importantă” în înțelegerea istoriei Căii Lactee și a universului în sine, a declarat pentru Live Science, autorul principal al studiului, Federico Sestito, astrofizician la Universitatea din Hertfordshire din Marea Britanie. Sestito a adăugat că Loki ar fi putut fi printre „primele galaxii mici formate în universul tânăr”.
Studiul a fost publicat în Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. Astronomii au identificat 20 de stele vechi, foarte sărace în metale, care orbitează neobișnuit de aproape de discul galactic, regiunea plată și rotativă a Căii Lactee unde se află majoritatea stelelor, inclusiv soarele.
Cercetătorii au folosit și simulări de computer care au arătat că o singură galaxie pitică înghițită de tânăra Cale Lactee în urmă cu 10 miliarde de ani ar fi putut să-și împrăștie stelele exact în modelul orbital observat în prezent.
Echipa a poreclit galaxia dispărută Loki după numele unui zeu din mitologia nordică. Cercetările vor continua.
Din ruinele orașului Kostiantynivka, un comandant ucrainean cu peste un deceniu de război în spate transmite un mesaj direct către Europa: pregătiți-vă. Cheltuiți mai mult pe apărare. Nu vă bazați pe promisiunile Moscovei, potrivit tvpworld.com.
Comandantul, cunoscut după indicativul său de apel Kurt, a vorbit cu corespondenta TVP World Diana Skaya în timp ce trupele ruse atacau pozițiile ucrainene din jurul orașului din regiunea Donețk – un nod strategic aflat pe rutele dintre Bakhmut și Pokrovsk, aproape complet distrus după luni de lupte.
„Nu a mai rămas nicio clădire intactă”Forțele rusești atacă Kostiantynivka din trei direcții, în timp ce trupele ucrainene încearcă să mențină o linie defensivă în și în jurul orașului.
Majoritatea civililor au fugit; cei rămași trăiesc sub bombardamente și atacuri aeriene constante.
Orașul rămâne totuși strategic: forțele ucrainene controlează încă o porțiune din drumul Bakhmut-Pokrovsk, perturbând logistica rusească și încetinind mișcarea trupelor și a muniției inamice.
Declarațiile vin după ce cel mai recent armistițiu anunțat de Rusia nu a reușit nici el să oprească atacurile, oficialii ucraineni raportând noi bombardamente cu drone și artilerie imediat după expirarea sa.
„Au existat aproximativ treizeci de armistițiuri – rușii nu au onorat niciunul”Kurt a spus că soldații au avut încredere în eforturile președintelui Zelenski de a obține un armistițiu, dar nu și în promisiunile Moscovei.
Experiența din teren îi dă dreptate: în toți anii de serviciu, niciun armistițiu declarat de ruși nu a fost respectat.
Războiul s-a schimbat profund în ultimii ani, spune comandantul. Dronele, roboții și inteligența artificială au devenit centrale în operațiuni.
Sistemele asistate de AI folosite de unitatea sa au crescut brusc numărul de ținte rusești pe care le pot identifica și ataca.
Filosofia rămâne însă aceeași: „Pentru noi, viața umană este cel mai valoros lucru. Putem pierde o sută de drone, dar pierderea unui soldat este foarte grea.”
Mesajul pentru EuropaÎntrebat ce nu înțeleg adesea europenii despre acest război, Kurt a dat un răspuns fără echivoc: Ucraina nu este națiunea „frate” a Rusiei – o narațiune pe care Kremlinul o folosește pentru a-și justifica agresiunea – și Moscova nu își va abandona ambițiile imperiale indiferent de ce se întâmplă pe câmpul de luptă.
Sfatul său pentru liderii europeni este la fel de direct: „Consolidați-vă granițele, consolidați-vă liniile de apărare” și cheltuiți mai mult pe armată – nu mai puțin.
Avertismentul unui om care luptă împotriva Rusiei din 2014, dintr-un oraș din care nu a mai rămas nicio clădire intactă, vine într-un moment în care Europa dezbate tocmai cât și cum să investească în propria apărare.
John Travolta și-a stăpânit cu greu lacrimile pe scena de la Cannes după ce a primit o Palme d’Or onorifică – echivalentul unui premiu pentru întreaga carieră la unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de film din lume, relatează BBC.
Gestul a fost cu atât mai neașteptat cu cât actorul în vârstă de 72 de ani venise la festival nu ca oaspete de onoare, ci pentru a-și prezenta debutul regizoral.
Se afla la Cannes pentru un debut regizoral„O surpriză totală. Nu-mi vine să cred. E ultimul lucru la care mă așteptam”, a exclamat Travolta în franceză, în timp ce sala aplauda.
John Travolta, 72, looks unrecognizable at Cannes
The 72-year-old showed up in a cream beret, round glasses, sharp beard & black suit for his directorial debut premiere pic.twitter.com/QBvy8CEWtk
— TaraBull (@TaraBull) May 15, 2026
„Acest lucru depășește cu mult premiul Oscar” – o declarație remarcabilă din partea unui actor nominalizat de două ori la premiile Academiei, pentru „Pulp Fiction” și „Get Shorty”.
Travolta se afla la Cannes pentru premiera filmului „Propeller One-Way Night Coach”, pe care l-a scris, regizat, coproodus și în care a jucat unul dintre roluri – un debut regizoral bazat pe propria sa carte pentru copii din 1997.
Peter Jackson și Barbra Streisand vor lua și eu premiulAcțiunea filmului de aventură pentru familie se petrece în „epoca de aur a aviației”, iar în distribuție apare și fiica sa, Ella Bleu Travolta.
Filmul va avea premiera pe Apple TV+ la sfârșitul acestei luni.
Cunoscut pentru roluri iconice în „Grease”, „Febra de sâmbătă seara” și „Pulp Fiction”, Travolta nu este singurul care primește o Palme d’Or onorifică la ediția din acest an a festivalului.
Același premiu le va fi acordat regizorului Peter Jackson, cel din spatele trilogiei „Stăpânul Inelelor”, și cântăreței și actriței Barbra Streisand.
Cannes are o tradiție a acestor gesturi surpriză: anul trecut, Denzel Washington a primit o Palme onorifică în condiții similare, iar în 2022, același lucru s-a întâmplat cu Tom Cruise.
Gerardo Mérida Sánchez, fostul secretar al Securității Publice din statul mexican Sinaloa, a apărut vineri în fața unui tribunal federal din Manhattan – primul dintre cei 10 oficiali mexicani puși sub acuzare de SUA luna trecută care se prezintă în instanță, relatează AP.
El este acuzat că a luat mită de la „Los Chapitos”, facțiunea Cartelului Sinaloa condusă de fiii lui „El Chapo”, pentru a proteja operațiunile de trafic de droguri.
În vârstă de 66 de ani, Mérida Sánchez a fost reținut luni de Serviciul Mareșalilor SUA la punctul de trecere a frontierei Nogales, în Arizona, după ce intrase în SUA din Hermosillo.
conspirație la importul de narcoticeA compărut mai întâi în instanță în Arizona, înainte de a fi transferat la New York.
Nu a fost obligat să pledeze la prima înfățișare, s-a dispus încarcerarea sa și urmează să revină în instanță pe 1 iunie.
Dacă va fi găsit vinovat, riscă între 40 de ani și închisoare pe viață.
Acuzațiile includ conspirație la importul de narcotice, deținere de mitraliere și dispozitive distructive.
100.000 de dolari pe lună și avertizări despre raiduriPotrivit rechizitoriului, Mérida Sánchez a primit mită lunară în numerar de cel puțin 100.000 de dolari de la „Los Chapitos” în schimbul unor servicii concrete: aresta rivalii cartelului, furniza informații despre anchetele în curs și avertiza membrii familiei Chapitos despre raidurile antidrog planificate.
Numai în 2023, i-a avertizat de cel puțin 10 ori, permițându-le să evacueze personal, droguri, arme și bani înainte ca autoritățile să intervină.
Mérida Sánchez a ocupat funcția de secretar al Securității Publice – poziție la nivel de cabinet – în guvernul statului Sinaloa din septembrie 2023 până la demisia sa din decembrie 2024, perioadă în care a supravegheat întreaga Poliție a Statului Sinaloa.
Guvernator și primar, puși și ei sub acuzarePrintre cei 10 inculpați se numără și Rubén Rocha Moya, guvernatorul statului Sinaloa, și Juan de Dios Gámez Mendívil, primarul capitalei Culiacán – ambii membri ai partidului Morena al președintei mexicane Claudia Sheinbaum.
Cei doi au declarat că și-au luat concediu temporar pentru a face față acuzațiilor și nu au fost încă reținuți.
Sheinbaum a reacționat după anunțarea rechizitoriului declarând că nu va apăra pe nimeni găsit vinovat, dar că oficialii mexicani ar trebui judecați în Mexic, nu în SUA.
„Nu ne vom subordona niciodată, pentru că este o chestiune de demnitate a poporului mexican”, a spus ea, într-un context în care președintele Trump a amenințat în repetate rânduri cu acțiuni militare împotriva cartelurilor pe teritoriul mexican.
Context: ascensiunea și decăderea Cartelului SinaloaCartelul Sinaloa a evoluat, sub conducerea lui „El Chapo” Guzmán și Ismael „El Mayo” Zambada, dintr-un jucător regional în cea mai mare organizație de trafic de droguri din lume, potrivit procurorilor americani.
Guzmán a fost condamnat la închisoare pe viață în 2019.
Zambada a pledat vinovat anul trecut pentru acuzații de trafic de droguri și urmează să fie condamnat în iulie tot la închisoare pe viață.
Israelul și Libanul au convenit vineri să prelungească cu 45 de zile armistițiul care a redus intensitatea conflictului dintre Israel și Hezbollah în sudul Libanului, după două zile de discuții facilitate de Washington, relatează Reuters.
Acordul era programat să expire duminică.
„Încetarea ostilităților din 16 aprilie va fi prelungită cu 45 de zile pentru a permite progrese suplimentare”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, pe X, adăugând că discuțiile au fost „extrem de productive”.
Declarații pozitiveCele două delegații au emis și ele declarații pozitive – cea mai înaltă formă de contact diplomatic între cele două țări din ultimele decenii.
Conflictul a escaladat după ce Hezbollah a tras rachete asupra Israelului pe 2 martie, la trei zile de la izbucnirea războiului americano-israelian cu Iranul.
Israelul a răspuns cu o campanie aeriană și o invazie terestră în sudul Libanului, care a dus la strămutarea a circa 1,2 milioane de persoane.
Negocieri pe două palierePreședintele american Donald Trump a anunțat armistițiul luna trecută, după primele discuții dintre ambasadorii celor două țări la Washington.
De atunci, schimburile de focuri au continuat, cu ostilitățile concentrate în zona de securitate autoproclamată pe care forțele israeliene o ocupă în sudul Libanului.
Negocierile continuă pe două paliere.
Pe 29 mai va fi lansat un „track de securitate” la Pentagon, cu participarea unor oficiali militari, iar pe 2-3 iunie Departamentul de Stat va reuni cele două delegații pentru un track politic.
Discuții „sincere și constructive”„Sperăm că aceste discuții vor avansa spre o pace durabilă, recunoaștere reciprocă a suveranității și integrității teritoriale și securitate reală de-a lungul frontierei comune”, a declarat Pigott.
Libanul participă la negocieri în ciuda obiecțiilor Hezbollah și prioritizează încetarea completă a ostilităților.
Israelul condiționează orice acord de pace mai larg de dezarmarea Hezbollah.
Miza este și mai mare în contextul diplomatic regional: Iranul a declarat că încheierea războiului israelian din Liban este una dintre condițiile sale pentru un acord în conflictul mai amplu cu SUA.
Ambasadorul israelian în SUA, Yechiel Leiter, a descris discuțiile drept „sincere și constructive”, avertizând totodată că „vor exista suișuri și coborâșuri”, dar că „potențialul de succes este mare”.
Washingtonul și-a îndreptat din nou atenția spre resursele Americii Latine, de data aceasta spre Guyana: subsecretarul american pentru afaceri economice, Jacob Helberg, a purtat săptămâna aceasta discuții cu președintele guyanez Irfaan Ali și cu alți înalți oficiali despre oportunitățile de afaceri în sectorul bauxitei și al altor minerale, potrivit AP.
Anunțul vine pe fondul unei strategii mai ample a administrației Trump de a-și consolida accesul la resursele din America Latină – de la extinderea producției de petrol în Venezuela după intervenția militară americană din ianuarie, până la acorduri de minerale critice cu Brazilia.
Guyana, aflată în plin boom petrolier după descoperirea unor rezerve masive în ultimul deceniu, a dobândit o importanță geopolitică suplimentară în contextul crizei energetice globale provocate de războiul cu Iranul. Rezervele sale de bauxită – materia primă esențială pentru producerea aluminiului – sunt un alt activ strategic de prim rang.
China, deja instalatăMiza competiției este clară: în sectorul local al bauxitei, operatorul chinez Bosai Minerals este deja jucătorul dominant.
Oficialii guyanezi au recunoscut că firmele americane nu au fost „la fel de agresive” ca cele chineze, care oferă frecvent finanțare și soluții de forță de muncă pentru megaproiecte.
Helberg a recunoscut indirect această realitate, spunând că rezervele de bauxită sunt deja cunoscute și că SUA vor fi interesate de sector – un semnal că Washingtonul încearcă să recupereze terenul pierdut.
„SUA încearcă să învețe din greșelile din trecut, care au permis Chinei să câștige un punct de sprijin în regiune”, a declarat Jason Marczak, vicepreședinte al Centrului Adrienne Arsht pentru America Latină din cadrul Consiliului Atlantic.
Pe lângă bauxită, Helberg a sugerat că SUA ar putea ajuta Guyana să realizeze studii de înaltă tehnologie pentru a identifica alte minerale exploatabile în subsol.
Guyana, interesată, dar și prudentăSecretarul de externe al Guyanei, Robert Persaud, a confirmat interesul țării pentru investitori americani, dar a subliniat că Guyana urmărește valoare adăugată, nu doar extracție brută. „Suntem interesați de procesare și de îmbunătățiri în generarea de energie”, a declarat el pentru AP, adăugând că SUA rămân „partenerul strategic” al țării.
Analiștii confirmă că relația este solidă, dar că Guyana urmărește și diversificarea partenerilor. „Președintele Ali este foarte apropiat de Statele Unite și recunoaște importanța SUA ca partener cheie”, a spus Marczak.
Contextul regional întărește miza acestor discuții.
„În vremuri de penurie energetică la nivel global, accentul se pune mult mai mult pe America Latină ca sursă alternativă stabilă de aprovizionare”, a explicat Benjamin Gedan, director al programului pentru America Latină al Centrului Stimson. „Iar Guyana este liderul acestei povești.”
Andy Burnham, primarul comitatului Greater Manchester și considerat cel mai puternic rival al lui Keir Starmer, a primit aprobarea oficială a Comitetului Executiv Național al Partidului Laburist să candideze la alegerile parțiale din circumscripția Makerfield – primul pas concret al unui posibil traseu de întoarcere în Parlament și, potențial, spre șefia partidului, relatează news.sky.com.
„Organul de conducere al Partidului Laburist i-a dat astăzi permisiunea lui Andy Burnham să candideze în procesul de selecție a candidaților la următoarele alegeri parțiale pentru circumscripția Makerfield”, a declarat un purtător de cuvânt al partidului.
Burnham și-a confirmat deja intenția, spunând că vrea „să aducă schimbarea pe care am adus-o în Greater Manchester în întregul Regat Unit”.
Decizia vine într-un moment de turbulențe acute pentru laburiștiJoi, Wes Streeting a demisionat din funcția de secretar al sănătății, înmânându-i premierului Sir Keir Starmer o scrisoare în care acuza guvernul de „derivă” și îl critica pe premier pentru că a lăsat un „vid” în conducere.
Streeting nu a declanșat imediat o cursă pentru șefia partidului, cerând în schimb o dezbatere „amplă” despre viitorul acestuia – dar aliații săi au confirmat că va candida la orice viitoare competiție pentru conducere.
Streeting l-a susținut public pe Burnham pentru Makerfield, scriind pe X: „Avem nevoie de cei mai buni jucători ai noștri pe teren.
Nu există nicio îndoială că Andy Burnham este unul dintre ei.”
Criza internă a laburiștilor a devenit vizibilă și prin declarațiile unui apropiat al lui Starmer: Steve Reed, secretarul pentru locuințe, a recunoscut vineri dimineață că premierul este „nepopular”, adăugând că „nu a fost o săptămână bună”.
Întrebat dacă schimbarea liderului ar fi necesară pentru a învinge Reform UK la viitoarele alegeri, Reed a evitat un răspuns direct, notând că „fiecare dintre ultimii patru prim-miniștri a fost, la rândul său, cel mai nepopular prim-ministru pe care l-am avut vreodată”.
Armata israeliană a efectuat vineri seară un atac aerian în orașul Gaza care l-a vizat pe Izz al-Din al-Haddad, liderul brigăzilor Qassam – aripa militară a Hamas -, au anunțat premierul Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării, Israel Katz, potrivit AP.
Nu este clar dacă al-Haddad a fost ucis sau rănit. Hamas nu a comentat.
Vineri seară au avut loc cel puțin două atacuri israeliene în oraș: unul asupra unei clădiri rezidențiale și altul asupra unui vehicul.
Șapte persoane au fost ucise și zeci rănite, potrivit oficialilor medicali de la Spitalul de câmp Saraya al Societății Semilunii Roșii Palestiniene și de la spitalul Shifa.
Palestinienii raportează și alte atacuriCetățenii palestinieni au raportat și alte atacuri aeriene ulterioare, ale căror ținte nu au fost imediat clare.
Netanyahu și Katz l-au descris pe al-Haddad drept „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023, în care militanții Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane și au luat 251 de ostatici. „Mai devreme sau mai târziu, Israelul vă va ajunge”, au transmis cei doi oficiali, amenințând că Israel va continua să îi urmărească pe toți cei implicați în acel atac.
Atacul de vineri vine în contextul unui armistițiu fragil încheiat în octombrie, pe care atât Israelul, cât și Hamas l-au acuzat reciproc că îl încalcă.
de la declanșarea ofensivei israeliene, peste 72.000 de persoane au fost uciseGaza a fost lovită aproape zilnic, iar de la semnarea acordului au murit peste 850 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.
Ultimul precedent similar a fost atacul care l-a vizat pe fiul negociatorului principal al Hamas, Khalil al-Hayya.
De la declanșarea ofensivei israeliene ca răspuns la atacul Hamas din 2023, peste 72.700 de persoane au fost ucise în Gaza, conform acelorași surse medicale palestiniene – considerate în general fiabile de comunitatea internațională, în ciuda faptului că ministerul face parte din guvernul condus de Hamas.
