Opt persoane au suferit răni grave, iar una dintre ele se afla în stare critică, potrivit informațiilor furnizate de poliție și preluate de Stern. Alte aproximativ 25 de persoane fuseseră raportate inițial cu răni ușoare.
Autocarul a ieșit singur de pe șoseaAccidentul s-a produs în jurul orei locale 06:00, pe A96, între nodurile rutiere Buchloe-Ost și Landsberg am Lech-West, pe sensul de mers către München.
Din primele informații ale anchetatorilor, autocarul a părăsit carosabilul spre dreapta fără să intre în coliziune cu un alt vehicul. Ulterior s-a răsturnat și a rămas în afara șoselei.
Vehiculul aparținea unei companii italiene, iar la bord se aflau aproximativ 40-50 de persoane. Poliția a precizat că pasagerii erau cetățeni filipinezi. Cele două persoane decedate se aflau în autocar, iar șoferul nu se numără printre victimele care și-au pierdut viața.
Identitatea persoanelor decedate și a celor rănite grav nu fusese făcută publică.
Traseul autocarului ridică semne de întrebarePotrivit primelor informații, autocarul ar fi avut ca punct de plecare Zürich și ca destinație Milano. Locul accidentului se află însă la distanță considerabilă de ruta directă dintre cele două orașe, vehiculul deplasându-se în direcția München.
Stern notează că în capitala Bavariei se desfășoară în această perioadă Oktoberfest. Autoritățile nu stabiliseră însă dacă grupul de turiști intenționa să facă o oprire la München, însă există posibilitatea ca turiștii să fi dorit să se deplaseze la petrecerea Oktoberfest.
A96, închisă în ambele direcțiiLa locul accidentului au fost mobilizate numeroase echipaje de intervenție. Pentru desfășurarea operațiunilor de salvare și recuperare, autostrada A96 a fost închisă complet circulației în ambele sensuri.
Cauza accidentului nu este deocamdată cunoscută. Parchetul a solicitat efectuarea unei expertize tehnice pentru a stabili împrejurările în care autocarul a părăsit carosabilul.
„Acum, prioritatea este salvarea și îngrijirea persoanelor care au fost implicate în accident”, a declarat o purtătoare de cuvânt a poliției, citată de publicația germană. Aceasta a precizat că este prea devreme pentru concluzii privind cauza tragediei.
Concluzia despre somn aparține unor cercetători de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA). Studiul a fost publicat în revista The Lancet Healthy Longevity.
Tratamentul analizat este terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie. Pacientul lucrează cu un specialist asupra gândurilor, comportamentelor și obiceiurilor care îl împiedică să doarmă.
Analiza a inclus aproape 100 de vârstnici cu insomnie, selectați dintr-un studiu mai amplu cu 291 de participanți. O parte a primit terapie, iar ceilalți doar informații generale despre somnul sănătos.
Cercetătorii au analizat probe de sânge prelevate înainte de tratament și până la doi ani după aceea. La cei din grupul educațional, ritmul îmbătrânirii a crescut semnificativ.
În schimb, terapia a fost asociată cu o îmbătrânire biologică mai lentă, după un indicator numit DunedinPACE. Acesta estimează viteza îmbătrânirii pe baza modificărilor din ADN.
Scorurile DunedinPACE nu arată când va muri cineva. Ele sunt însă asociate cu o sănătate mai precară și o mortalitate mai ridicată.
Potrivit autorilor, este primul studiu care verifică dacă tratarea insomniei influențează ritmul îmbătrânirii biologice.
Autoarea principală, Judith Carroll, spune că insomnia vârstnicilor este tratată adesea doar ca o problemă de calitate a vieții. Rezultatele sugerează însă că ar putea fi un factor de risc care poate fi modificat.
Terapia necesită de obicei între patru și opt ședințe până la apariția primelor beneficii. Comparativ cu medicamentele pentru somn, duce la mai puține recidive, iar efectele durează adesea mult după tratament.
Studiul a inclus doar persoane în vârstă, iar mecanismele care explică efectul trebuie studiate mai amănunțit.
În SUA, între 10% și 25% dintre adulții de peste 65 de ani suferă de insomnie clinică.
Suveranul pontif a insistat asupra caracterului inviolabil al demnității umane și a afirmat că adoptarea unei norme juridice nu îi conferă automat, din perspectiva doctrinei catolice, legitimitate morală, relatează Franceinfo.
„Ceea ce este legal nu este neapărat moral”„Este imposibil să considerăm normal să dăm moartea”, a declarat Leon al XIV-lea în discursul susținut la Accueil Notre-Dame din Lourdes.
Papa a adăugat că „ceea ce este legal nu este neapărat moral”, în contextul în care Parlamentul francez a votat un text privind ajutorul pentru moarte.
Adresându-se persoanelor bolnave și celor care le îngrijesc, Leon al XIV-lea a afirmat că demnitatea nu depinde de starea de sănătate sau de alte circumstanțe ale vieții.
„Persoana umană este demnă prin simplul fapt că există (…) demnitatea sa nu se măsoară și nu se discută”, a spus Papa.
Apel către personalul medicalSuveranul pontif a respins ceea ce a descris drept o formă de „falsă compasiune” și a făcut apel la cadrele medicale să rămână concentrate asupra îngrijirii persoanelor aflate în suferință.
„Nicio lege umană nu trebuie să vă facă să vă pierdeți certitudinea demnității”, a afirmat Leon al XIV-lea.
„Tentația de a da moartea sub forma unei false compasiuni trebuie respinsă ferm”, a continuat Papa. Suveranul pontif a susținut că vocația personalului medical este aceea de „a veghea asupra persoanei care suferă și nu de a o suprima”.
Declarațiile reprezintă poziția Papei și se înscriu în doctrina Bisericii Catolice privind protejarea vieții umane. Ele intervin într-un moment în care Franța dezbate cadrul legislativ referitor la ajutorul pentru moarte.
Aproximativ 200.000 de persoane, la slujba de la LourdesDiscursul a fost susținut în cea de-a treia zi a vizitei lui Leon al XIV-lea în Franța. În cursul dimineții, Papa a celebrat o slujbă în aer liber la Lourdes, la care au participat aproximativ 200.000 de persoane.
În timpul celebrării, suveranul pontif a lansat un apel la „pace” și „dialog”.
Vizita de la Lourdes include și tema abuzurilor sexuale comise în cadrul Bisericii. Leon al XIV-lea le-a transmis episcopilor francezi că trebuie să continue măsurile adoptate împotriva acestui fenomen și să mențină „cea mai mare vigilență”.
Papa urma, de asemenea, să se întâlnească cu șapte persoane care au suferit abuzuri sexuale în contexte legate de Biserică. Întâlnirea era programată să se desfășoare cu ușile închise.
Datele oficiale din situațiile financiare depuse la Agenția Națională de Administrare Fiscală și publicate de Ministerul Finanțelor arată că Waldevar a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri netă de 436.027.100 de lei, față de 190.067.130 de lei în anul precedent. Creșterea a fost de 129,4%, astfel că cifra de afaceri a ajuns la mai mult decât dublul celei din 2024.
Profitul net a crescut și mai mult, cu 151,2%, de la 20.064.953 de lei în 2024 la 50.402.132 de lei în 2025. În același interval, numărul mediu de salariați a urcat de la 504 la 1.071.
Saltul cifrei de afaceri și al profitului atrage atenția după apariția dosarului DNA în care este cercetat directorul executiv al Waldevar Energy. Ancheta vizează un contract pentru construirea unui sistem de stocare a energiei electrice, în legătură cu care procurorii susțin că ar fi fost solicitată o mită de 450.000 de euro plus TVA, reprezentând 2% din valoarea contractului.
Waldevar, 20 de șantiere la finalul lui 2024În noiembrie 2024, Waldevar declara că avea organizări de șantier în 20 de locații, cu termene de predare în 2024 sau 2025, și că ajunsese la aproximativ 800 MWp contractați și construiți. Compania indica la acel moment o echipă de 850 de angajați. Bilanțul pentru 2024 depus la Ministerul Finanțelor consemnează un număr mediu anual de 504 salariați.
Tot atunci, Waldevar anunța că în primele opt luni din 2024 realizase o cifră de afaceri de 25,7 milioane de euro, față de 10,1 milioane de euro în perioada similară din 2023. La finalul anului, compania a raportat în bilanț o cifră de afaceri netă de 190,07 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 38,2 milioane de euro, calculat la cursul BNR de la sfârșitul lunii decembrie 2024.
În prezentările publice ale companiei din această perioadă apar mai multe proiecte realizate sau aflate în lucru, între care unul de 130 MWp la Călugăreni, unul de 63 MWp la Mihăilești, un proiect de 23 MWp la Albina, în județul Timiș, precum și unul de 45 MWp la Petershagen, în Germania.
În iunie 2024, Waldevar a semnat primele contracte pentru proiecte din România cu o companie din grupul polonez R.Power. Contractele prevedeau furnizarea, instalarea, construcția și punerea în funcțiune a unor centrale fotovoltaice, fără furnizarea panourilor fotovoltaice și a invertoarelor. Valoarea exactă a contractelor nu a fost făcută publică.
Grupul polonez a precizat însă că valoarea lor totală nu depășea 10% din capitalurile sale proprii. Raportat la capitalurile proprii de aproximativ 780,9 milioane de zloți din ultimele situații financiare anuale disponibile la acel moment, pragul de 10% însemna circa 78,1 milioane de zloți, echivalentul a aproximativ 18 milioane de euro.
Cum au crescut afacerile Waldevar în ultimii 10 aniDatele Ministerului Finanțelor arată că Waldevar Energy avea, în urmă cu zece ani, o cifră de afaceri de 42.700 de lei și un profit net de 26.995 de lei. În 2017, societatea a raportat venituri zero. În 2018, cifra de afaceri a fost de 54.138 de lei, iar în 2019 de 38.740 de lei.
Creșterea a devenit vizibilă începând din 2020, când cifra de afaceri a ajuns la 472.250 de lei, apoi la 3,39 milioane de lei în 2021, 31,09 milioane în 2022 și 80,47 milioane în 2023. În următorii doi ani, cifra de afaceri a crescut de peste cinci ori, ajungând la 190,07 milioane de lei în 2024 și la 436,03 milioane de lei în 2025.
Profitul net a crescut, la rândul său, de la 227.845 de lei în 2020 la 1,08 milioane în 2021, 7,33 milioane în 2022, 15,28 milioane în 2023 și 20,06 milioane de lei în 2024, pentru ca în 2025 să ajungă la 50,40 milioane de lei.
În valoare absolută, 2025 marchează cea mai mare creștere anuală din perioada 2016–2025: cifra de afaceri a avansat cu aproape 246 de milioane de lei față de anul precedent, iar profitul net cu peste 30,3 milioane de lei.
Dosarul mitei de 450.000 de euroDosarul DNA privește un contract încheiat în iulie 2026 pentru construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii la Gheorgheni. Potrivit datelor publicate de GEN-I Sonce, contractul încheiat cu Waldevar Energy prevede o capacitate de 55 MW/220 MWh și a fost semnat de Gregor Hudohmet, directorul GEN-I Sonce, și Cristian Dragomir, directorul executiv al Waldevar Energy.
Cu o lună înainte, cele două companii semnaseră un alt contract pentru lucrări la Gheorgheni, care prevede realizarea unei stații electrice de 110 kV și 63 MVA și lucrări de racordare la rețeaua de transport.
Procurorii susțin că Gregor Hudohmet ar fi solicitat 450.000 de euro plus TVA, reprezentând 2% din valoarea contractului pentru sistemul de stocare. Pentru disimularea destinației reale a banilor, suma urma să fie plătită de Waldevar Energy către o altă societate comercială, al cărei nume nu a fost făcut public, în baza unui contract de recomandare („referral”), cu „comision de succes”.
Potrivit anchetatorilor, Cristian Theodor Dragomir ar fi exercitat în mod repetat presiuni asupra administratorului Waldevar Energy pentru ca societatea să achite cei 450.000 de euro către firma indicată pentru plata „comisionului de succes”.
Dragomir este cercetat pentru complicitate la luare de mită, iar Hudohmet pentru luare de mită. Cei doi au fost arestați preventiv pentru 30 de zile.
Poziția Waldevar Energy în dosarul DNAWaldevar Energy s-a delimitat de faptele investigate și a transmis că societatea nu a participat la faptele de corupție cercetate și nu a beneficiat de acestea. Compania susține că activitatea lui Dragomir era verificată intern de aproximativ un an și jumătate și că a sesizat autoritățile după identificarea unor nereguli.
Potrivit mărturiilor culese de publicația germană Bild, unii dintre localnici ar fi ajuns să consume iarbă și câini pentru a supraviețui. Reporterii Bild afirmă că au intract în contact cu persoane care cunosc situația din Oleșki, dar fiind că accesul în regiunea respectivă este limitat.
Aproximativ 1.500 de adulți și 50 de copii ar mai fi în orașPotrivit publicației germane, aproximativ 1.500 de adulți și 50 de copii ar mai fi rămas în Oleșki, iar alte circa 4.000 de persoane s-ar afla în zonele periferice.
Locuitorii contactați de Bild descriu un oraș puternic distrus, în care deplasarea în exterior ar fi extrem de periculoasă. Publicația susține că drumurile din jurul localității sunt minate și relatează existența unor mine de mici dimensiuni lansate din drone.
Bild acuză, pe baza mărturiilor obținute, și militari ruși că ar folosi drone împotriva civililor și că ar comite jafuri și ucideri arbitrare.
În oraș nu ar mai exista alimentare cu energie electrică, iar unele dintre persoanele rămase folosesc panouri solare. Conexiunile de telefonie sunt, la rândul lor, foarte greu accesibile.
Ultima livrare de alimente ar fi ajuns în luna maiConform relatării, ultima livrare de alimente care a reușit să ajungă în Oleșki înaintea operațiunii recente a fost efectuată pe 26 mai.
Autoritățile ucrainene ar fi încercat între timp să organizeze evacuarea locuitorilor. Publicația germană susține că partea rusă ar fi acceptat inițial discuțiile, dar că ulterior contactul s-a întrerupt, fără un răspuns de mai bine de patru luni.
Bild relatează și despre o tentativă de a ajunge în localitate cu un convoi, la 1 septembrie, care ar fi fost atacat.
Ucraina anunță că a trimis patru tone de alimente cu droneÎntr-o evoluție ulterioară relatării inițiale, armata ucraineană a anunțat că a reușit să transporte aproximativ patru tone de alimente către populația din Oleșki.
Operațiunea s-ar fi desfășurat pe timpul nopții, proviziile fiind transportate cu drone și lansate în aproximativ 100 de puncte stabilite în prealabil. Mai multe unități militare ucrainene ar fi participat la acțiune, iar imagini despre care Kievul susține că surprind operațiunea au fost făcute publice.
Livrarea aeriană indică dificultatea accesului terestru în localitate și amploarea problemelor cu aprovizionarea descrise de persoanele contactate de publicația germană.
Condiții extreme de supraviețuirePublicația afirmă că lipsa alimentelor ar fi ajuns atât de gravă încât unii locuitori consumă iarbă și câini. Articolul menționează inclusiv existența unor zvonuri privind cazuri de canibalism, însă nu există dovezi sau cazuri confirmate care să demonstreze că acestea s-au produs.
Yona Tukuser, originară din Odesa și cercetătoare a marilor perioade de foamete din istoria Ucrainei, avertizează asupra efectelor psihologice și sociale extreme pe care înfometarea prelungită le poate produce.
Oleșki se află pe malul stâng al Niprului, la sud de Herson. Situația exactă a populației rămase în oraș este greu de stabilit, relatările provenind de la autoritățile ucrainiene și de la surse care au discutat cu publicația germană.
Testul a avut loc în Marea Chinei de Sud, lângă Insulele Weizhou, în largul coastei sudice a Chinei, potrivit Euronews. Cercetarea a fost publicată în revista științifică Joule.
Studiile anterioare despre energia solară subacvatică se opreau la adâncimi de cel mult doi metri. Motivul este că lumina soarelui se estompează foarte repede sub suprafața apei.
La 10 metri, o mare parte din energia solară este deja absorbită sau împrăștiată. Totuși, lumina albastră și verde pătrunde suficient de adânc pentru a genera electricitate.
Echipa a folosit celule din perovskit, o alternativă la siliciul din majoritatea panourilor solare. Acestea pot fi ajustate să absoarbă anumite lungimi de undă ale luminii.
Soarele, captat sub valuri. Ce au descoperit cercetătorii în Marea Chinei de SudÎn laborator, în condiții care imitau adâncimea de zece metri, celulele au transformat în electricitate aproximativ 35% din lumina primită.
În mare, un panou de 115 centimetri pătrați a produs 1.416 milivat-oră în două ore, la doi metri adâncime. Cantitatea reprezintă aproximativ jumătate din capacitatea unei baterii AA reîncărcabile.
La zece metri, panoul a generat 324 de milivat-oră în două ore. Cantitatea este mică, dar mult peste așteptările cercetătorilor.
Panourile aproape că nu și-au pierdut performanța după 1.160 de ore în condiții subacvatice simulate. Pe baza testelor, cercetătorii estimează că ar putea funcționa la zece metri adâncime circa cinci ani și jumătate.
Autorul studiului este Wen-Hua Zhang, de la Universitatea Yunnan. El spune că lucrarea este prima validare practică a unor astfel de celule la zece metri.
Tehnologia ar putea alimenta senzori oceanici, camere și echipamente de comunicații, care acum trebuie recuperate când li se descarcă bateriile. Următorul pas al cercetătorilor este să afle până la ce adâncime poate ajunge energia solară.
Ziua este rânduită în calendarul Bisericii Ortodoxe Române pentru pomenirea generală a celor trecuți la cele veșnice. De obicei, pomenirea are loc în prima sâmbătă din noiembrie, înainte de începutul Postului Nașterii Domnului.
Credincioșii merg dimineața la biserică, la Sfânta Liturghie și la slujba Parastasului. Ei aduc pomelnice cu numele rudelor adormite.
La biserică se sfințesc coliva, colacii, vinul și lumânările. Acestea simbolizează lumina lui Hristos și jertfa curată.
După slujbă, credincioșii împart pachete cu alimente de pomană pentru sufletul celor adormiți.
Pomana reflectă adesea roadele toamnei. Coliva, simbol al Învierii, este nelipsită de la orice parastas. În pachete se pun și fructe din noua recoltă: mere, pere, struguri sau nuci.
Multe familii dau de pomană și mâncare gătită, precum sarmale, orez cu legume, friptură sau plăcinte. Acestea pot fi de post sau de dulce, în funcție de ziua săptămânii ori de preferință.
Pâinea sau colacul și vinul nu lipsesc. Ele sunt folosite la pomenirea făcută de preot la mormânt sau la biserică.
Înainte de această zi, oamenii curăță mormintele rudelor și aprind candele în memoria lor.
În unele sate se păstrează tradiția de a nu face munci grele în gospodărie în Sâmbăta Morților. Localnicii evită atunci spălatul sau măturatul.
Ziua este dedicată păcii sufletești, rugăciunii și milosteniei față de cei săraci, iar certurile trebuie evitate.
Tribunele celui mai mare stadion al țării vor rămâne complet goale în urma unei decizii a Comisiei de Disciplină a UEFA. Restricția este una totală: spre deosebire de alte partide în care România a evoluat cu porțile închise, de această dată nici copiii nu vor putea asista la meci.
România, fără sprijinul publicului în tentativa de a obține primele puncteAbsența spectatorilor intervine într-un moment important pentru tricolori, care încearcă să obțină primele puncte din actuala ediție a Ligii Națiunilor.
România a început campania cu o înfrângere, 1-2 în deplasarea cu Suedia, în timp ce Bosnia și Herțegovina a remizat, scor 0-0, pe terenul Poloniei.
Cele patru formații alcătuiesc Grupa B4, astfel că partida de luni reprezintă pentru naționala României prima ocazie de a puncta în clasament, însă selecționata va trebui să o facă fără susținerea publicului de pe Arena Națională.
Sancțiunea vine după incidentele de la România – Kosovo din 2024Meciul cu porțile închise este consecința sancțiunii dictate de UEFA după partida România – Kosovo, disputată pe Arena Națională în 15 noiembrie 2024, în Liga Națiunilor. Jocul nu a mai fost reluat după ce fotbaliștii kosovari au părăsit terenul în prelungiri, iar UEFA a acordat ulterior României victoria cu 3-0, considerând Kosovo responsabil pentru abandonarea partidei.
În același timp, Federația Română de Fotbal a primit mai multe sancțiuni pentru incidentele din tribune, amenzile însumând 128.000 de euro. Cea mai severă pedeapsă a fost o amendă de 50.000 de euro și obligația ca România să dispute următorul meci de pe teren propriu dintr-o competiție UEFA fără spectatori, sancțiune aplicată pentru comportamentul discriminatoriu al suporterilor, UEFA invocând scandări xenofobe.
Pedeapsa nu a fost executată în preliminariile Cupei Mondiale, acestea fiind organizate sub egida FIFA, astfel că interdicția se aplică acum, la revenirea naționalei într-o competiție UEFA. În consecință, partida cu Bosnia și Herțegovina din Liga Națiunilor se va disputa cu tribunele Arenei Naționale închise.
Cititul de plăcere este asociat cu un risc mai mic de declin cognitiv la bătrânețe, arată o nouă analiză.
Studiul a fost publicat în revista Psychological Medicine.
Cercetătorii au analizat sondaje, studii pe termen lung și cercetări de imagistică cerebrală despre lectura de plăcere. Analiza nu prezintă un experiment nou, ci identifică domeniile în care dovezile sunt cele mai solide.
Un studiu pe termen lung a urmărit adulți de peste 64 de ani. Cei care citeau săptămânal aveau un risc mai mic de declin cognitiv. Rezultatul s-a menținut în următorul deceniu, indiferent de nivelul de educație. Alte cercetări au asociat cititul regulat la bătrânețe cu un risc mai mic de demență.
Un sondaj a inclus peste 4.000 de adulți. Cei care citeau doar 30 de minute pe săptămână declarau mai des că înțeleg sentimentele celorlalți. Peste o treime au spus că lectura este metoda lor preferată de a gestiona stresul.
Un alt sondaj a inclus aproximativ 2.000 de participanți la un program de lectură în grup. Aproape trei sferturi au spus că cititul le-a îmbunătățit sănătatea mintală, iar mulți s-au simțit mai conectați cu ceilalți.
Efectele ar putea apărea încă din copilărie. Adolescenții care au început devreme să citească de plăcere aveau o atenție mai bună. Ei aveau și mai puține probleme de sănătate mintală. Cercetările au găsit și diferențe în zonele creierului legate de limbaj și de controlul emoțiilor.
Cercetătorii avertizează însă că studiile arată o asociere, nu o relație de cauzalitate. Cititorii pot fi mai educați, mai activi social sau pot avea și alte obiceiuri sănătoase.
Nu se știe încă dacă și cei care încep să citească la bătrânețe obțin beneficii similare. Editorialul semnalează și că cititul de plăcere este în scădere în rândul copiilor și adolescenților.
Mesajul lui Peiu vine în contextul relatărilor și comentariilor apărute în spațiul public privind o presupusă implicare americană în căderea Cabinetului Bolojan și, în particular, rolul atribuit ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Ann Guilfoyle. Peiu respinge o asemenea implicare.
Peiu: Conducerile PSD și AUR au decis depunerea moțiunii„Cum a fost demis guvernul Bolojan și cine a contribuit la aceasta- episoade la care am participat direct”, își începe Petrișor Peiu mesajul publicat duminică pe Facebook.
Senatorul AUR susține că decizia privind inițierea moțiunii a fost luată de un grup restrâns din conducerile celor două formațiuni politice.
„Conducerea partidelor AUR și PSD (în total 5 persoane) au decis sa depună o motiune de cenzură in comun; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat la acea întâlnire și nimeni nu a invocat-o”, afirmă Peiu.
Faptul că PSD și AUR au decis să pregătească împreună o moțiune de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan a fost anunțat public pe 27 aprilie. La acel moment, Marian Neacșu și Petrișor Peiu au fost desemnați să se ocupe de detaliile tehnice ale demersului.
„Eu împreună cu Marian Neacșu am redactat textul moțiunii”Peiu afirmă că el și Marian Neacșu au fost cei care au redactat efectiv documentul parlamentar și susține că ambasadoarea americană nu a avut nicio contribuție.
„Eu împreună cu Marian Neacșu am redactat textul moțiunii de cenzură; Kimberly Ann Guilfoyle nu a participat cu nicio idee, nu a scris niciun cuvânt și nici nu cred că a auzit vreodată de mine sau de dl Neacșu”, a scris liderul senatorilor AUR.
Implicarea directă a celor doi parlamentari în pregătirea moțiunii a fost făcută publică încă din aprilie, când Peiu și Neacșu au anunțat demersul comun PSD-AUR.
Moțiunea, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost depusă de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România și prezentată ulterior în plenul reunit.
Peiu invocă și votul celor 281 de parlamentariAl treilea episod indicat de senatorul AUR este votul parlamentar prin care Cabinetul Bolojan a fost demis.
„În Parlament au votat peste 280 de deputați și senatori demiterea guvernului Bolojan; Kimberly Ann Guilfoyle nu se află printre ei”, a transmis Petrișor Peiu.
Moțiunea de cenzură a fost adoptată pe 5 mai cu 281 de voturi pentru, patru împotrivă și trei voturi anulate, ceea ce a dus la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
Prin mesajul de duminică, Peiu respinge astfel ideea că Kimberly Ann Guilfoyle ar fi contribuit la procesul politic și parlamentar care a dus la căderea Cabinetului Bolojan.
Oficialul invocă presiunile generate de cheltuielile pentru apărare, salarii și pensii, datoria publică și diminuarea finanțării excepționale prin PNRR.
Într-un mesaj publicat duminică pe Facebook, Nazare arată că deficitul bugetar a coborât după primele opt luni ale anului la 2,89% din PIB, de la 4,51% în perioada similară din 2025, în timp ce investițiile publice au depășit 97 de miliarde de lei.
Deficit mai mic cu aproape 27 de miliarde de lei„Datele la 8 luni reconfirmă că efortul demarat de guvernul Ilie Bolojan în vara anului trecut continuă să producă rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, vorbim despre aproape 27 de miliarde de lei mai puțin deficit”, a transmis Alexandru Nazare.
Datele publicate de Ministerul Finanțelor indică un deficit de 59,42 miliarde de lei în perioada ianuarie-august 2026, comparativ cu 86,36 miliarde de lei în intervalul similar din 2025.
Ministrul susține că ajustarea bugetară nu a fost realizată prin sacrificarea investițiilor. Potrivit acestuia, investițiile publice au trecut de 97 de miliarde de lei, fiind cu aproximativ 25 de miliarde peste nivelul consemnat în primele opt luni ale anului trecut.
„Pentru o perspectivă de ansamblu asupra dimensiunii acestui efort: în doar 8 luni din 2026 am alocat investiții publice pentru susținerea economiei de 97 de miliarde de lei – aproape cât a cheltuit România pentru investiții în întreg anul 2023”, afirmă Nazare.
„Nu avem motive de relaxare”Șeful Finanțelor avertizează însă că îmbunătățirea execuției bugetare nu justifică o relaxare a politicii fiscale.
„Acesta este modelul pe care trebuie să îl continuăm: mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni. În continuare, nu avem motive de relaxare. Dacă nu vrem să continuăm să rostogolim datoria publică generațiilor următoare, consolidarea trebuie să continue obligatoriu”, a scris ministrul.
Una dintre problemele invocate este factura dobânzilor. Statul a cheltuit 42,05 miliarde de lei cu dobânzile în primele opt luni, cu 26,7% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.
„România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele 8 luni ale anului. Este una dintre cele mai clare explicații pentru care credibilitatea fiscală și ratingul de țară nu sunt subiecte abstracte – ci sunt teme care ne afectează pe toți”, afirmă Nazare.
S&P evaluează RomâniaMesajul ministrului vine în timpul unei noi evaluări a ratingului suveran al României de către S&P Global Ratings. Agenția menține în prezent calificativul României la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, adică la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. Următoarea decizie este programată pentru 2 octombrie.
Nazare afirmă că autoritățile au prezentat agenției atât rezultatele consolidării fiscale, cât și riscurile existente.
„Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile”, a transmis ministrul.
Acesta declarase și după discuțiile cu reprezentanții S&P că execuția bugetară și continuarea consolidării fiscale reprezintă principalele argumente ale României în actualul proces de evaluare.
Nazare: 2027 poate fi chiar mai dificil bugetarO parte importantă a mesajului este dedicată construcției bugetului pentru anul viitor. Ministrul avertizează că statul intră în 2027 cu o serie de obligații deja existente.
„Prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026”, afirmă Nazare.
Printre presiunile enumerate se numără creșterea cheltuielilor pentru apărare, inclusiv investițiile finanțate prin instrumentul european SAFE, problemele structurale ale administrației publice, precum și revendicările privind recuperarea puterii de cumpărare după perioada în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate.
Nazare amintește și de obligațiile de plată rezultate din hotărâri judecătorești rămase neachitate.
Pe partea de venituri, ministrul susține că există în continuare un potențial important de recuperat prin combaterea evaziunii și a economiei gri, în pofida îmbunătățirii colectării.
Finalul PNRR schimbă ecuația investițiilorO altă provocare identificată de ministru este apropierea finalului componentei excepționale de finanțare prin PNRR. Granturile europene au permis susținerea unui volum ridicat de investiții, dar această sursă nu va mai avea aceeași pondere în anii următori.
Nazare susține că România trebuie să compenseze prin fondurile politicii de coeziune, o selecție mai strictă a proiectelor finanțate de la buget și atragerea într-o măsură mai mare a capitalului privat.
„De aceea, statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente, fără surse solide de finanțare. Bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. Trebuie să spunem clar ce constrângeri avem și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate”, afirmă ministrul Finanțelor.
„Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere”Nazare susține că reducerea deficitului nu trebuie să devină singurul obiectiv al politicii economice și cere o tranziție către un model bazat mai mult pe investiții private și producție.
„În același timp, consolidarea fiscală nu poate fi singura noastră ambiție. Trebuie să trecem de la stabilizare la creștere: mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite”, a transmis acesta.
Ministrul avertizează, în final, asupra costului amânării reformelor și deciziilor bugetare.
„Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe. Iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean – prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice”, a conchis Alexandru Nazare.
Întrebarea i-a fost adresată de un jurnalist român în timpul conferinței de presă susținute de Lavrov după săptămâna la nivel înalt a celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, relatează agenția rusă de stat TASS.
„Ei bine, acesta este un secret”Jurnalistul a amintit declarațiile făcute în urmă cu aproximativ un deceniu de președintele rus Vladimir Putin în legătură cu baza de la Deveselu și l-a întrebat pe șeful diplomației ruse dacă Moscova „mai țintește România”.
„Ei bine, acesta este un secret”, a răspuns Lavrov, râzând, potrivit relatării TASS.
Ministrul rus nu a oferit ulterior clarificări privind poziția actuală a Moscovei față de instalația militară din România.
Întrebarea făcea trimitere la reacțiile Rusiei după operaționalizarea sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, în mai 2016. La acel moment, Moscova a susținut că instalarea componentelor sistemului american de apărare antirachetă în România reprezintă o amenințare pentru securitatea sa și a avertizat că va adopta contramăsuri.
Disputa privind Deveselu datează din 2016Sistemul Aegis Ashore de la baza militară Deveselu, din județul Olt, a fost declarat operațional la 12 mai 2016. Instalația reprezintă contribuția Statelor Unite la arhitectura de apărare împotriva rachetelor balistice a NATO în Europa.
La scurt timp după operaționalizarea bazei, Vladimir Putin a avertizat că Rusia va fi nevoită să ia măsuri pentru a contracara ceea ce Moscova considera o amenințare rezultată din amplasarea sistemului american în România.
TASS amintește că liderul de la Kremlin a susținut atunci că infrastructura de la Deveselu ar putea dobândi în timp capacități cu raze mai mari de acțiune.
Poziția NATO a fost și rămâne diferită. Alianța Nord-Atlantică afirmă că sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice este „strict defensiv”, iar instalația Aegis Ashore din România este una dintre componentele acestei arhitecturi.
NATO: Sistemul este defensiv și nu este îndreptat împotriva RusieiLa momentul inaugurării bazei, NATO preciza explicit că Aegis Ashore este destinat protejării aliaților europeni împotriva amenințărilor cu rachete balistice provenite din afara spațiului euro-atlantic și că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei.
Alianța a reiterat ulterior că instalația nu dispune de capacități ofensive. În 2019, când sistemul de la Deveselu a trecut printr-o actualizare programată, NATO a precizat că modificările nu i-au conferit nicio capacitate ofensivă.
În prezent, baza de la Deveselu continuă să facă parte din sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, alături de instalația Aegis Ashore din Polonia, radarul american din Turcia și alte elemente ale arhitecturii aliate. NATO menține caracterizarea sistemului drept unul pur defensiv.
Pensionara ține în fiecare noapte trei găleți cu apă lângă fereastră, pentru turiștii gălăgioși din Trastevere.
Simonetta Marcellini, 74 de ani, locuiește în cartierul în care s-a născut, potrivit inews.co.uk.
Gălețile sunt destinate mai ales britanicilor și americanilor care fac zgomot noaptea sub apartamentul ei.
Femeia spune că la început le cere politicos să facă liniște, pentru că oamenii dorm. „În momentul în care încep să mă insulte, torn apă peste ei”, a declarat Marcellini.
Ea face parte dintr-un grup de localnici care procedează la fel cu petrecăreții beți. În 2019, pensionara a înființat Comitato Emergenza Trastevere, care are acum aproximativ o mie de membri.
Marcellini s-a săturat să vadă turiști urinând pe clădirea în care s-a născut. Potrivit ei, magazinele de cartier au fost înlocuite cu baruri, iar aproape jumătate dintre locuitori s-a mutat în ultimul deceniu.
Presiunea turismului se simte în toată Italia. Roma a găzduit 22,9 milioane de vizitatori în 2025, de peste șapte ori populația orașului.
În această vară, Italia a înregistrat 256 de milioane de nopți de cazare, un record.
Incidentele cu turiști străini nu lipsesc.
În septembrie anul trecut, un britanic și iubita lui româncă au sărit în Marele Canal din Veneția. Fiecare a primit o amendă de 450 de euro și interdicție de 48 de ore în centrul istoric.
La Veneția, localnicii se plâng că au devenit ei înșiși atracție turistică. Jane da Mosto, cofondatoare a grupului We Are Here Venice, spune că ghizii duc turiștii în zonele rezidențiale. Orașul are acum mai multe paturi pentru vizitatori decât pentru locuitori.
Sardinia are cea mai mare creștere a turiștilor din Italia. În Alghero au apărut fluturași care le cer turiștilor să plece.
Marcellini spune că gălețile vor rămâne la fereastră până când autoritățile vor lua măsuri.
Momentul a fost făcut public de Elisabeta Lipă, președintele Federației Române de Canotaj, care a relatat pe rețelele de socializare că cererea în căsătorie a avut loc după finala de la Shanghai.
„Claudiu a cerut-o în căsătorie pe Cristina, iar odată cu acel «DA», cei doi au pornit împreună pe un nou drum — drumul iubirii”, a scris Elisabeta Lipă.
Claudiu Neamțu, născut în 2002, și Cristina Drugă, născută în 2001, sunt componenți ai loturilor naționale ale României. Amândoi au fost incluși în echipa României pentru competiția Shanghai Sprints 2026, organizată de World Rowing, forul mondial de canotaj, sâmbătă și duminică.
Competiția de la Shanghai este o întrecere nouă și inedită, desfășurată pe un traseu de numai 500 de metri, în centrul orașului. A reunit la start 88 dintre cei mai valoroși canotori din lume.
Elisabeta Lipă a reacționat după momentul petrecut la finalul cursei.
„Până la urmă, noi știm cel mai bine că o barcă merge frumos atunci când doi oameni trag în aceeași direcție”, a completat ea.
Echipajul de 8 mixt al României a încheiat pe locul 4 la Shanghai.
Cristina Drugă este dublă campioană mondială în 2026. Canotoarea română a cucerit aurul atât în proba feminină de 8+1, cât și în cea de 8+1 mixt la Mondialele de la Amsterdam, în august. În proba feminină, România a stabilit și un nou record mondial. Claudiu Neamțu este, la rândul său, campion european în 2026, după aurul cucerit cu echipajul masculin de 8+1 la Varese.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează că au fost identificate astfel de site-uri, create special pentru a da impresia că utilizatorul se află pe pagina oficială a unui magazin.
Adresele folosite pot fi asemănătoare domeniilor reale, iar paginile reproduc aspectul magazinelor cunoscute. Pentru a atrage cumpărătorii, unele dintre ele afișează reduceri foarte mari sau oferte care îi presează să ia rapid o decizie.
În imaginea publicată de DNSC apare exemplul brandului Musette, care își avertizează clienții că au apărut site-uri false ce îi copiază numele, logo-ul și produsele.
Cum îți dai seama că ai ajuns pe un site falsUnul dintre primele lucruri care trebuie verificate este adresa din bara browserului. Dacă aceasta diferă de domeniul oficial al magazinului, chiar dacă pagina arată identic cu cea originală, poate fi vorba despre o tentativă de fraudă.
Alte semnale de alarmă sunt reducerile neobișnuit de mari, ofertele care expiră foarte repede, solicitarea datelor personale sau bancare și lipsa unor informații clare despre companie, datele de contact ori condițiile de retur.
DNSC recomandă ca magazinele online să fie accesate prin introducerea manuală a adresei oficiale în browser sau prin sursele oficiale ale companiei. Logo-ul, numele brandului și aspectul paginii nu sunt suficiente pentru a demonstra că un site este autentic.
Ce trebuie să faci dacă ai introdus datele carduluiPersoanele care au furnizat informații bancare pe un site suspect sunt sfătuite să contacteze cât mai repede banca, folosind canalele oficiale ale acesteia.
Tentativele de fraudă și site-urile suspecte pot fi raportate către DNSC prin platforma PNRISC sau la numărul 1911.
Directoratul precizează că lista sa cu site-uri frauduloase este actualizată permanent, iar extensia de browser pusă la dispoziție de instituție poate bloca automat accesul la paginile incluse pe această listă.
Ivan susține că importurile americane ar putea contribui la securitatea energetică și la obținerea unor prețuri competitive și acuză USR și adversarii săi politici că încearcă să transforme disputa privind politica energetică într-un scandal politic.
„Mi-au făcut o plângere penală pentru trădare”„Sunt atât de disperați încât mi-au făcut o plângere penală pentru trădare! Intimidează, hărțuiesc și mint o țară întreagă. Atâta pot, atâta știu. Dar indiferent de mizeriile pe care le fac împotriva mea, eu nu voi ceda! Dimpotrivă! Voi merge până la capăt și voi demonta public, punct cu punct, dezinformările și minciunile lor!”, a scris Bogdan Ivan pe Facebook.
Reacția vine după ce deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că a formulat plângeri penale pentru trădare împotriva lui Ivan, a liderului PSD Sorin Grindeanu și a liderului AUR George Simion. Demersul a fost făcut în contextul controverselor apărute în jurul discuțiilor privind GNL-ul american și Coridorul Vertical. Existența plângerii nu înseamnă stabilirea vinovăției persoanelor vizate.
Ivan: LNG-ul american poate reduce dependența de RusiaÎn mesajul publicat duminică, Ivan argumentează că Statele Unite au devenit unul dintre principalii furnizori de gaze ai Uniunii Europene și susține că LNG-ul american reprezintă o alternativă la resursele rusești.
„SUA este furnizorul nr 2 de gaz la nivelul UE cu volume de 75,6 mld m³ în 2025. Numai Norvegia furnizează mai mult gaz în UE decât SUA și asta prin conducte, nu pe mare. Volumele de gaz rusesc folosite în UE nu sunt zero, sunt încă 36 de mld metri cubi. Ce înseamnă asta? Înseamnă că LNG-ul american scoate UE din dependența istorică față de Rusia!”, a scris Ivan.
Fostul ministru contestă și ideea că LNG-ul american ar fi, în mod necesar, prea scump pentru România.
„TTF a închis recent cu prețul de 71,89 €/MWh! Atât plătesc europenii pentru gaz acum. Acum, pe piață sunt contracte pe termen lung, cu LNG american în Europa, la 27 €/MWh! Cu toate costurile și taxele incluse. Mai puțin de jumătate cât plătește Bolojan pe gaz acum. Să fie foarte clar. Nu vă lăsați mințiți și manipulați. LNG-ul din SUA vine la un preț competitiv. Sigur, există alternativa gazului rusesc, doar că pe acela nu îl plătești doar cu bani ci și cu sânge”, afirmă Ivan.
Prețul LNG-ului american și oportunitatea unor angajamente pe termen lung au făcut însă obiectul unor evaluări diferite. Presa a relatat anterior că unele companii au considerat necompetitive anumite variante de aprovizionare prin Coridorul Vertical, iar analizele privind ruta au semnalat costuri ridicate de transport.
Avertisment privind depozitele de gazeIvan afirmă, de asemenea, că nivelul de umplere a depozitelor de gaze din România este mai redus decât în aceeași perioadă a anilor precedenți și leagă această situație de posibile presiuni asupra prețurilor.
„Depozitele de gaz ale României sunt acum la sub 80%! În septembrie 2024 erau deja pline, iar acum un an erau la peste 91%!”, susține fostul ministru.
„Să fie cât se poate de simplu. Acești incompetenți nu au reușit să umple depozitele de gaz, ceea ce evident că va avea inclusiv un impact pe preț și economie”, a continuat Ivan.
El admite însă în aceeași postare că situația nu este exclusiv românească și că România se situează peste media europeană.
Miza Coridorului VerticalO parte importantă a mesajului este consacrată Coridorului Vertical, infrastructura regională destinată transportului gazelor pe axa sud-nord, inclusiv din terminalele LNG din Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către Europa Centrală, Republica Moldova și Ucraina. Proiectul este promovat de mai mulți ani ca instrument pentru diversificarea surselor de aprovizionare regională.
Ivan susține că România ar putea obține venituri importante din tranzitul gazelor și afirmă că Transgaz ar putea beneficia de profituri suplimentare.
„România a pierdut sute de milioane de euro anual din lipsă de decizie! Sume enorme din potențiale tarife de tranzit pe Coridorul Vertical dar să nu uităm cum ne-au ocolit și alte proiecte regionale”, a scris fostul ministru.
„Numai din tarifare pe potențialele volume din Coridorul Vertical, doar Transgaz (companie majoritar de stat), ar avea profituri suplimentare de 250 de milioane euro pe an. Aici vorbim numai de tranzit, dar dacă adăugăm factorul de multiplicare efectele cresc exponențial”, susține Ivan.
Estimarea de 250 de milioane de euro reprezintă afirmația lui Bogdan Ivan din mesajul publicat și nu este prezentată aici ca o evaluare financiară independentă.
„LNG-ul american nu înlocuiește resursele din Neptun Deep”Fostul ministru respinge și argumentul potrivit căruia viitoarea producție din Neptun Deep ar face inutil accesul României la alte surse de gaze.
„Se poate să avem prea mult gaz? LNG-ul american nu înlocuiește resursele din Neptun Deep. Poate face însă ca prețul final în România să fie mai mic!”, afirmă Ivan.
El invocă perspectiva creșterii consumului odată cu funcționarea unor mari consumatori industriali și a centralelor electrice pe gaze și susține că România trebuie să își construiască strategia energetică inclusiv pentru perioada de după exploatarea volumelor din Marea Neagră.
„Doar Mintia și AzoMures acoperă 4 miliarde de metri cubi/an, adică tot ce produce Romgaz din Neptun Deep. Aceste volume ar putea fi obținute prin participarea României la Coridorul Vertical și încheierea unor relații comerciale pe termen lung care să ne asigure accesul la LNG american. Acesta este adevărul. Restul sunt povești”, a transmis Ivan.
Ivan susține că Guvernul Mureșan va fi respinsMesajul fostului ministru se încheie cu un atac politic la adresa premierului desemnat Siegfried Mureșan și a formulei guvernamentale propuse de PNL, USR și UDMR. PSD anunțase anterior că intenționează să voteze împotriva candidaturii lui Mureșan.
„Indiferent de cantitatea de lături și mizerii pe care le aruncați în mine, indiferent de tentativa jenantă de a crea o diversiune publică care să vă acopere incompetența, indiferent de plângerile penale mincinoase și calomnioase pe care le faceți, guvernul Mureșan va fi respins în Parlament pentru că nu a convins că poate face ceva bun pentru România și pentru români”, a scris Ivan.
„Va fi respins pentru că este arogant, va fi respins pentru că nu are viziune. Nu mai încercați să exportați acest eșec în alte state. Problema este la voi, eșecul vă aparține!”, a încheiat Bogdan Ivan.
Fostul fotbalist David Beckham a apărut în zeci de campanii publicitare pe parcursul turneului din această vară din SUA, colaborând cu mărci precum Lenovo, McDonald’s, Bank of America, Verizon și marca de chipsuri PepsiCo Lay’s, potrivit The Guardian.
Munca la Campionatul Mondial a contribuit la un an record pentru DRJB Holdings, compania comercială pentru brandurile lui Beckham, unde veniturile au crescut cu o cincime, ajungând la 110,5 milioane de dolari anul trecut, față de 92,3 milioane de dolari în 2024.
Profiturile înainte de impozitare au urcat, de asemenea, la un nivel record de 65,7 milioane de dolari, o creștere de 46% față de 2024.
Beckham a devenit ambasador pentru programul sportiv globalDRJB Holdings – care este alcătuită din trei divizii, cea mai mare dintre acestea fiind DB Ventures, care acoperă majoritatea parteneriatelor sale cu mărci precum Hugo Boss – a plătit 51,1 milioane de dolari acționarilor anul trecut, comparativ cu 53 de milioane de dolari în anul precedent.
Fostul căpitan al Angliei, care s-a retras din fotbalul profesionist în 2013, a vândut o participație de 55% din afacerile sale în 2022 grupului american Authentic Brands pentru 200 de milioane de lire sterline, ceea ce înseamnă că a încasat 45% din dividendele totale de anul trecut.
Cu toate acestea, documentele depuse la Registrul Comerțului, care vor fi publicate săptămâna viitoare, au arătat că în acest an au fost plătite dividende speciale suplimentare de 61,6 milioane de dolari. Aceasta a însemnat că Beckham a primit aproximativ 51 de milioane de dolari.
Înainte de Cupa Mondială din acest an, compania a încheiat parteneriate, inclusiv un acord multianual cu Bank of America: el a devenit ambasador pentru programul său sportiv global.
Isak a deschis scorul în minutul 22 al meciului cu România, disputat vineri, la Stockholm, și a fost integralist în victoria Suediei.
La două zile după partidă, Liverpool a anunțat că atacantul de 27 de ani revine la club pentru a fi evaluat de stafful medical.
„Alexander Isak va reveni la Liverpool după ce a părăsit lotul național din cauza unei accidentări ușoare”, a transmis clubul englez, duminică.
Astfel, Isak nu va mai fi disponibil pentru următoarele trei partide ale Suediei din această fereastră internațională.
Suedia mai are de jucat cu Polonia, luni, cu Bosnia și Herțegovina, vineri, și din nou cu România, pe 5 octombrie.
Accidentarea vine într-un moment bun pentru atacant, care a înscris de cinci ori în acest sezon pentru club și națională. Liverpool urmează să-l evalueze pentru a stabili cât timp va fi indisponibil.
