Agregator de ştiri

Alexandru Nazare a participat vineri la reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor naționale din Uniunea Europeană. Pe agenda reuniunii se află subiecte precum competitivitatea economiei europene, mobilizarea capitalului și impactul inteligenței artificiale asupra economiei. 

În marja evenimentului, ministrul Nazare s-a întâlnit cu Nadia Calvino, președinta Băncii Europene de Investiții. Cei doi au discutat despre fondul RoBOOST un mecanism prin care capitalul public atrage și mobilizează resurse private și instituționale, inițiativă la care BID ar putea contribui cu 100 de milioane de euro. 

„în primele ore ale reuniunii am avut ocazia să mă reîntâlnesc cu Nadia Calviño, președintele Băncii Europene de Investiții, cu care am discutat despre RoBOOST, noul fond de fonduri dedicat companiilor românești. RoBOOST este un mecanism prin care capitalul public poate contribui la atragerea și mobilizarea capitalului privat și instituțional, prin fonduri de private equity și venture capital, pentru finanțarea startup-urilor, IMM-urilor și companiilor românești aflate în diferite etape de creștere. BID – Banca de Investiții şi Dezvoltare a României are în vedere o contribuție de 100 de milioane de euro la acest mecanism”, a transmis Nazare, printr-un mesaj publicat pe Facebook. 

Ministrul a subliniat că participarea activă a României la aceste negocieri la nivel înalt este esențială pentru susținerea intereselor naționale înainte de definitivarea deciziilor comunitare. 

„Prezența la masa negocierilor înseamnă să putem pune pe agendă prioritățile României și să contribuim la deciziile care vor modela economia europeană. În perioada următoare avem nevoie de o Românie tot mai prezentă și mai bine conectată la aceste dezbateri”, a mai notat Nazare. 

Decretul semnat de Vladimir Putin transferă către L.E.V. Management administrarea participațiilor deținute în mai multe companii rusești asociate grupurilor occidentale. În total, măsura vizează participații și acțiuni în 16 societăți, potrivit informațiilor publicate după apariția documentului.

În cazul Auchan, măsura privește compania rusă controlată până acum prin structurile grupului francez. Retailerul este unul dintre marii jucători occidentali care au continuat să opereze pe piața rusă după invadarea Ucrainei în februarie 2022.

Decretul vizează și entități ale Nestlé. Grupul elvețian are șase fabrici și aproximativ 7.000 de angajați în Rusia, potrivit Reuters. După începutul războiului, Nestlé și-a redus activitatea în țară, a oprit noi investiții și a retras de pe piață o parte dintre produsele sale, între care KitKat și Nesquik.

Nestlé a reacționat vineri și a anunțat că analizează decretul și opțiunile pe care le are la dispoziție pentru a-și proteja drepturile și continuitatea operațiunilor sale din Rusia.

În cazul fostului Leroy Merlin, decretul include participația deținută de grupul francez Adeo în compania rusă Le Monlid. Adeo anunțase încă din 2023 că transferă controlul operațiunilor Leroy Merlin din Rusia managementului local, iar magazinele au fost ulterior redenumite Lemana Pro.

Auchan și Leroy Merlin fac parte din universul de companii controlate în Franța de familia Mulliez. Spre deosebire de acestea, Decathlon, un alt brand important asociat familiei, și-a suspendat operațiunile în Rusia încă din martie 2022.

L.E.V. Management este o companie relativ nouă și puțin cunoscută. Potrivit informațiilor citate de AFP din publicația independentă Novaia Gazeta Europa, societatea a fost înființată la sfârșitul anului 2025 și este condusă de Andrei Kraiushkin, un fost oficial de rang înalt al Ministerului rus de Interne. Documentele financiare citate de publicație indicau că firma nu desfășurase activitate comercială semnificativă până la sfârșitul anului trecut.

Decizia se înscrie într-o serie de intervenții ale Kremlinului asupra companiilor occidentale rămase în Rusia după declanșarea războiului din Ucraina. Moscova a introdus începând din 2023 mecanisme care permit plasarea activelor aparținând unor investitori din state considerate de Rusia „neprietenoase” sub administrare temporară.

Kremlinul susține că astfel de măsuri sunt legate de acțiunile statelor occidentale împotriva Rusiei și de sancțiunile impuse după invadarea Ucrainei. Companiile occidentale și guvernele lor au criticat în repetate rânduri intervențiile asupra activelor private, în contextul deteriorării puternice a relațiilor economice dintre Rusia și Occident.

Erdoğan a făcut anunțul vineri, 18 septembrie, la ceremonia de inaugurare a celei de-a patra piste principale a aeroportului din Istanbul.

Noua pistă are 2.820 de metri lungime și 45 de metri lățime și este prima pistă a Aeroportului Istanbul orientată pe direcția est-vest.

Erdoğan a subliniat că noile investiții urmăresc să reducă timpul petrecut de aeronave la sol și consumul de combustibil și să crească eficiența operațiunilor.

„De la operațiunile de aviație generală la timpii de rulare și așteptare, de la siguranța aterizărilor și decolărilor la economiile de combustibil și timp, aceste investiții vor ridica și mai mult standardele de servicii ale aeroportului nostru”, a declarat președintele turc.

Noua pistă va fi utilizată în special pentru decolările către est.

Potrivit ministrului Transporturilor, Abdulkadir Uraloğlu, acest lucru va permite reducerea timpului de rulare pe platformă și a manevrelor efectuate de aeronave după decolare.

Planul prezentat de autoritățile turce merge însă mult dincolo de noua pistă inaugurată vineri.

În etapa următoare sunt prevăzute încă două piste principale și una de rezervă, ceea ce ar duce infrastructura aeroportului la șase piste principale și trei de rezervă.

În paralel, Turcia intenționează să construiască un nou terminal, astfel încât capacitatea aeroportului să ajungă la 200 de milioane de pasageri anual.

„Nu vom rămâne la această pistă”, a declarat Uraloğlu, explicând că obiectivul final este o infrastructură cu nouă piste. Ministrul a susținut că nu cunoaște în prezent un alt aeroport din lume cu nouă piste, menționând că în Statele Unite există unul cu opt.

Aeroportul Istanbul operează în prezent cu trei piste principale și două de rezervă.

Noua pistă est-vest duce numărul total al pistelor la șase.

Investițiile vin în contextul creșterii traficului aerian.

Potrivit autorităților turce, aeroportul a transportat deja peste 475 de milioane de pasageri de la deschidere, iar pentru acest an este estimat un trafic de aproximativ 87 de milioane de pasageri.

Potrivit datelor Eurostat prezentate vineri, autoturismele au reprezentat 65,8% din transportul de pasageri din România, în timp ce transportul cu autocare și autobuze a avut o pondere de 11,3%.

Avionul a reprezentat 19,9% din total, în timp ce trenul a ajuns la doar 3,1%. Astfel, ponderea transportului aerian a fost de peste șase ori mai mare decât cea a transportului feroviar.

Eurostat calculează aceste ponderi în funcție de distanța parcursă de pasageri, exprimată în pasager-kilometri, nu după numărul efectiv de călătorii. Cu alte cuvinte, o călătorie cu avionul pe o distanță mare cântărește mai mult în statistici decât o deplasare scurtă cu trenul.

La nivelul Uniunii Europene, în 2024, autoturismele au avut o pondere de 69,2% din transportul de pasageri. Avionul a reprezentat 15,8%, trenul 7,5%, iar autocarele, autobuzele și troleibuzele 7,3%.

Datele arată astfel o diferență importantă între România și media europeană în ceea ce privește transportul feroviar. În România, trenul a reprezentat doar 3,1% din totalul transportului de pasageri măsurat prin pasager-kilometri, mai puțin de jumătate din ponderea de 7,5% înregistrată la nivelul UE.

În schimb, transportul aerian are în România o pondere de 19,9%, cu peste patru puncte procentuale peste media europeană de 15,8%.

La nivelul UE, transportul feroviar a avut în 2024 cea mai mare pondere în acest indicator din ultimii ani și a depășit pentru prima dată după 2014 transportul cu autocare, autobuze și troleibuze.

„A fost finalizat procesul de evaluare a documentațiilor încărcate de beneficiarii proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu rezultate care confirmă atingerea și depășirea țintelor asumate, de peste 100%. Fiecare euro a fost cheltuit în folosul dezvoltării comunităților locale din România”, a transmis ministrul interimar Cseke Attila, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Dezvoltării. 

Ministerul a anunțat că fondurile din PNRR au fost folosite pentru a construi 115 creșe și 894 de locuințe nZEB+ pentru tineri și specialiști din domeniile sănătății și educației. 

De asemenea, au fost renovate energetic și consolidate seismic peste 1.000 de blocuri de locuințe, cu o suprafață totală de aproximativ 3.4 milioane de metri pătrați, dar și 750 de clădiri publice. 

În plus, au fost renovate alte peste 1.800 de clădiri publice, cu o suprafață de peste un milion de metri pătrați. 

Investițiile au vizat și tranziția către transportul verde, prin achiziționarea a 1.142 de vehicule nepoluante pentru transportul public și montarea a peste 2.000 de puncte de reîncărcare destinate vehiculelor electrice. 

Autoritățile au construit și 644 de kilometri de infrastructură pentru biciclete în localități, dar și alți 236 de kilometri de trasee cicloturistice, în afara localităților. 

„Investițiile finanțate prin PNRR înseamnă astăzi mii de proiecte și rezultate concrete în comunitățile din întreaga țară. De la creșe noi și blocuri renovate energetic, la clădiri publice renovate, transport public nepoluant, stații de reîncărcare și infrastructură pentru biciclete, investițiile gestionate de Ministerul Dezvoltării contribuie la modernizarea localităților și la îmbunătățirea serviciilor publice”, a mai transmis Cseke Attila. 

Executivul a aprobat, în ședința de joi, amplasamentul suplimentar necesar proiectului „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad”, precum și declanșarea procedurilor de expropriere pentru proprietățile private aflate în această zonă.

Banii pentru despăgubiri vor fi asigurați de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.

Procedurile de expropriere se aplică unor „imobile proprietate privată” situate în 12 localități din județele Caraș-Severin, Timiș și Arad.

Proprietățile se află în Caransebeș, Păltiniș, Constantin Daicoviciu și Sacu, în județul Caraș-Severin, în Găvojdia, Dudeștii Noi, Sânandrei și Orțișoara, în județul Timiș, precum și în Vinga, Șagu, Arad și Vladimirescu, în județul Arad.

Valoarea totală estimată a despăgubirilor pentru proprietățile private aflate pe amplasamentul suplimentar este de 4,7 milioane de lei.

Guvernul a aprobat lista imobilelor private supuse exproprierii, precum și listele proprietăților statului și ale autorităților locale aflate pe amplasamentul suplimentar necesar modernizării căii ferate.

Proiectul de modernizare a liniei feroviare Caransebeș–Timișoara–Arad vizează reabilitarea a aproximativ 162 de kilometri de cale ferată.

Lucrările sunt proiectate pentru a permite trenurilor de călători să circule cu viteze de până la 160 km/h, iar celor de marfă, cu până la 120 km/h.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a participat vineri, 18 septembrie, la reuniunea miniștrilor Energiei ai țărilor membre OECD. La Paris, locul unde a avut loc Conferința anuală ministerială OECD, reprezentantul României a prezentat perspectiva României în domeniul energiei.

„Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a participat, la Paris, la Conferința anuală ministerială OECD, co-prezidată de SUA, «Roadmaps to New Nuclear», și la reuniunile dedicate cooperării internaționale în domeniul energiei, unde a prezentat poziția României privind rolul strategic al energiei nucleare pentru securitatea energetică și procesul de decarbonizare”, a transmis Cristian Bușoi, într-o postare pe Facebook.

Secretarul de stat a discutat la Paris și despre proiectele care se află pe lista scurtă a Ministerului Energiei din România. Acesta a transmis că energia nucleară este unul dintre principalele obiective ale ministerului.

„În sesiunea plenară, a vorbit despre importanța energiei nucleare pentru România, care reprezintă un pilon al securității energetice și contribuie în prezent cu aproximativ 18–20% la producția de energie electrică a țării, precum și despre necesitatea dezvoltării pe termen lung a sectorului nuclear civil, prin proiecte precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, construcția Unităților 3 și 4 și dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR). În calitate de speaker în panelul «Financing Nuclear New Build», Cristian Bușoi a abordat tema finanțării noilor proiecte nucleare, subliniind că acestea presupun investiții semnificative și pe termen lung și au nevoie de mecanisme de finanțare predictibile, sprijin guvernamental, participare de capital privat și politici stabile. În acest context, este important ca la nivel european să existe instrumente de finanțare mai concrete și procese mai rapide și mai simple pentru aprobarea ajutorului de stat”, a mai explicat Cristian Bușoi.

Reprezentanții executivului au avut și discuții cu oficialii SUA. Aceștia au discutat atât despre parteneriatul strategic dintre cele două țări, cât și despre proiectele comune pe care le au, și anume punerea în funcțiune a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, lucrări care au fost începute în urmă cu peste 30 de ani și care nu au mai fost duse la bun sfârșit.

„Delegația României, condusă de secretarul de stat Cristian Bușoi, a avut, de asemenea, o întrevedere bilaterală cu delegația americană condusă de secretarul adjunct pentru Energie al Statelor Unite, James Danly. S-a discutat despre componenta energetică a Parteneriatului Strategic România–SUA, în care energia nucleară reprezintă un pilon important, precum și despre proiectele comune privind Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și cooperarea în domeniul reactoarelor modulare mici”, a mai transmis secretarul de stat din Ministerul Energiei.

Guvernul României a aprobat o hotărâre prin care modifică și completează HG 732/2025 privind metodologia și cuantumul burselor acordate elevilor. Una dintre principalele prevederi este menținerea burselor sociale pentru „întregul an, inclusiv în perioadele de vacanță”.

Potrivit hotărârii, bursele de merit și cele tehnologice se acordă „în perioada cursurilor școlare și în anumite perioade destinate pregătirii și susținerii examenelor naționale, așa cum se plătesc și în prezent”.

Pentru anul școlar 2026-2027, elevii înscriși la forma de învățământ cu frecvență din învățământul preuniversitar obligatoriu pot beneficia de mai multe tipuri de burse.

Bursa de merit este de 450 de lei pe lună și se acordă elevilor de gimnaziu, liceu și învățământ profesional, inclusiv dual. Bursa socială este de 300 de lei pe lună și poate fi acordată elevilor din învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional, inclusiv dual.

Bursa tehnologică are tot valoarea de 300 de lei pe lună și se acordă elevilor din învățământul profesional, inclusiv dual. Pentru elevele care devin mame există o bursă de 700 de lei pe lună.

Aceasta se acordă elevelor minore care revin la școală după naștere și poate continua și după împlinirea vârstei de 18 ani, în condițiile prevăzute de lege.

Hotărârea prevede că „menținerea și clarificarea sistemului de burse” urmărește să recompenseze performanța școlară și să sprijine elevii aflați în situații dezavantajate, astfel încât aceștia să poată continua studiile.

În cazul bursei tehnologice, măsura are și rolul de a încuraja participarea elevilor la învățământul profesional și dual. Ei sunt sprijiniți în formarea competențelor pentru integrarea lor pe piața muncii.

Regulile se aplică și anumitor elevi din unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional. Astfel, de la bugetul de stat pot fi acordate burse sociale elevilor înscriși la forma de învățământ cu frecvență în ciclurile primar, gimnazial și liceal, dacă aceștia învață în unități în care nu se percep taxe de școlarizare.

De asemenea, elevii din învățământul profesional, inclusiv dual, pot beneficia de burse tehnologice, în condițiile stabilite prin metodologia-cadru.

Sprijinul financiar este prevăzut și pentru elevii din unitățile de învățământ preuniversitar care funcționează în cadrul sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat, în condițiile prevăzute de legislație.

Hotărârea stabilește și că elevii pot primi alte burse în baza unor contracte încheiate cu operatori economici sau cu alte persoane fizice ori juridice.

Acestea pot fi acordate și de autoritățile administrației publice locale sau județene și „se pot cumula cu bursele acordate de la bugetul de stat”, în condițiile legii.

Cadrul legal pentru acordarea burselor este stabilit prin articolul 108¹ din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Prevederile sunt aplicabile începând cu 1 septembrie 2025, în baza articolului LV din Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

În anii 2000, media familiilor occidentale din mediul urban petrecea, în timpul liber, aproximativ patru ore lunar pentru activități comune la care erau prezente simultan cel puțin trei generații. În anii de după pandemie, această cifră a scăzut sub o oră. Este un declin dramatic, care spune, în subtext, ceva ce nu se articulează des în discursul public. Locurile fizice în care generațiile pot coexista real, nu doar în timpul vizitelor de duminică, s-au împuținat drastic.

Împotriva acestei tendințe merge un concept pe care Rock and Roll Fun City l-a adus în Cosmopolis, și anume un centru premium de divertisment în care copiii se joacă în timp ce părinții stau la o cafea în același spațiu, adolescenții au propriile zone de jocuri arcade și bowling, iar bunicii pot rămâne prezenți, fără să simtă că ar interveni în distracția celor mai tineri. Este, în esență, o infrastructură socială gândită pentru a repara ceea ce viața urbană tinde, în ultimii ani, să destrame. Practic, propunerea 360 grade a Rock and Roll, aduce și o disponibilitate dincolo de zilele de weekend, căci spațiul este deschis și în timpul săptămânii,  ceea ce desosebește acest concept față de altele existente în oraș. Astfel, în locația din Cosmopolis, copiii pot veni oricând după școală, în timpul zilei, pentru activități recreative, împreună cu părinții și bunicii, întrucât la Rock and Roll, întreaga familie găsește un refugiu distractiv.  

Filozofia locului este simplă: divertismentul ar trebui să aducă oamenii împreună, indiferent de vârstă, iar spațiul a fost gândit ca atare, cu jocuri, piste de bowling, cu experiențe de realitate virtuală, biliard, o zonă de dining și spații sociale confortabile care încurajează interacțiunea reală. Deși copiii rămân, în mod natural, principalul motiv pentru care familiile vin, adulții au fost proiectați ca participanți activi, nu ca spectatori.

Rezultatul, măsurabil în date interne ale operatorului, este că vizitele durează mai mult, clienții revin mai des, iar legătura emoțională cu locația este mai puternică decât la un model clasic de divertisment. Familiile rămân cel mai mare segment de clientelă, dar ceea ce face conceptul să funcționeze este că fiecare generație se simte inclusă, nu tolerată.

O componentă a poziționării care contrastează vizibil cu modelul tradițional de divertisment din România este eliminarea taxei de intrare. Familiile pot vizita spațiul oricând, chiar dacă doresc doar să bea o cafea, să se întâlnească cu prieteni sau să lase copiii să se bucure de câteva atracții. Iar programul de membership și recompense construiește loialitate în timp, în locul unei simple tranzacții pentru un bilet.

Reacția comunității a fost pozitivă. Bariera psihologică a taxei de intrare, care limita frecvența vizitelor, a dispărut. Iar frecvența medie a vizitelor unei familii membre depășește ceea ce operatorii de divertisment clasic pot obține în piața românească.

Un al doilea pilon al modelului este componenta de petreceri aniversare pentru copii. Ce diferențiază oferta este că părinții nu se ocupă de nimic logistic. Echipa gestionează totul, iar familia se poate concentra pe crearea amintirilor. Iar, adesea, aniversarea devine punctul de start al unei relații de fidelizare pe termen lung cu locația.

„Locația din Cosmopolis este, în același timp, o investiție strategică, operațiunea noastră emblematică din România și un teren de învățare pentru viitoarea extindere. Ilustrează standardele, experiența oaspeților și modelul operațional care definesc brandul Rock and Roll Fun City. Viziunea noastră este să construim o rețea de centre premium de divertisment pentru familie, care să devină parte din comunitățile pe care le deservesc, iar Cosmopolis este un exemplu excelent al acestei viziuni puse în practică”, spune Erol Arat, General Manager Rock and Roll Fun City Cosmopolis.

Erol Arat, General Manager Rock and Roll Fun City Cosmopolis

Alegerea Cosmopolis pentru locația emblematică nu este întâmplătoare. Comunitatea, cu peste 17.000 de rezidenți stabili și o dinamică demografică marcată de familii tinere, oferă un profil de clientelă rar în peisajul rezidențial românesc. Iar apropierea de zona de business din nordul Capitalei extinde bazinul de clienți dincolo de rezidenții proiectului, atrăgând familii din zonele învecinate care caută un centru de divertisment de calitate fără să traverseze orașul.

„Cosmopolis a fost gândit, de la început, ca o comunitate în care activitățile de weekend să se poată desfășura relaxat, fără stress și  fără să fie nevoie de deplasări în oraș. Iar operatori ca Rock and Roll Fun City nu vin la noi pentru chirii avantajoase, ci pentru că masa critică de rezidenți și profilul lor demografic susțin, în mod real, formate premium de divertisment. Este exact ce înseamnă un cartier integrat matur”, spune Gabriel Voicu, Chief Commercial Officer Cosmopolis.

Pentru o tânără familie care este astăzi în căutarea acelui ”acasă” ideal  Cosmopolis Evolia este un răspuns multifațetat, care vine la pachet cu o infrastructură solidă și o comunitate dinamică, ceea ce constituie una dintre garanțiile că printre alte beneficia, weekend-urile nu vor mai însemna, obligatoriu, cursa cu mașina prin traficul Capitalei către un mall aglomerat. Este, în esență, o promisiune că trei generații ale aceleiași familii pot găsi, la câteva minute de mers pe jos, un loc în care fiecare se simte real acasă.

Proiectul de memorandum aprobat de Guvern vineri a fost inclus pe agenda după ce a fost trimis de conducerea Romgaz la Ministerul Energiei săptămâna trecută, din informațiile Mediafax.

Solicitarea vizează posibilitatea de a angaja personalul necesar pentru trei segmente strategice de dezvoltare a Romgaz, cel mai mare producător național de gaze, dar și furnizor, precum și producător și furnizor de energie electrică, companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 70% din acțiuni.

Proiectul de memorandum de pe agenda Guvernului privește aprobarea aplicării în anul 2026, de către S.N.G.N. ROMGAZ S.A., a prevederilor art. XXXVI alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2025 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

OUG 89/2025, „ordonanța-trenuleț” de la finalul anului trecut, împiedică societățile de stat ca în 2026 să își crească personalul, dar și cheltuielile de natură salarială aferente, față de anul trecut, cu excepția cazului în care este vorba de dezvoltarea activității, după aprobarea unui memorandul în Guvern pe baza unei „analize temeinic justificate”.

Articolele citate în memorandum reglementează chiar regulile privind ocuparea posturilor vacante și creșterea numărului de personal pentru anumiți operatori economici de stat în anul 2026.

Conducerea companiei a reușit anterior să obțină pentru angajați o creștere salarială de 6,5%, printr-un memorandum adoptat pe 8 mai, dar nu și creșterea efectivului de angajați, care este în prezent de 5.292 de personal. Conform documentelor publicate pe site, Romgaz a derulat încă din decembrie anul trecut concursuri pentru departamentul de furnizare și chiar a declarat admiși candidații care au trecut de toate probele, respectiv 72 de angajați la nivel național.

Pe de o parte, compania vrea să avea să poată face angajări pentru a completa schema de personal necesar pentru Direcția Furnizare Piață Retail, din moment de numărul de persoane pe care a reușit să îl angajeze înainte să intre în vigoare „ordonanța-trenuleț” este insuficient pentru a demara furnizarea – dincolo de opreliștile care și de mecanismul de reglementare a prețurilor, în vigoare până la 31 martie anul viitor.

„Departamentul este înființat din anul 2025, însă numericul de personal efectiv este în acest moment subdimensionat față de necesarul real pentru a putea funcționa în parametri. Dată fiind necesitatea de a ocupa aceste posturi am înaintat către Ministerul Energiei un memorandum spre aprobare”, a declarat Răzvan Popescu, în exclusivitate pentru Mediafax.

În al doilea rând, are nevoie de angajați în plus pentru finalizarea centralei în ciclu combinat de la Iernut, aflată pe ultima sută de metri, care va avea o capacitate instalată de 430 MW, deci aproximativ 60% din cea a unui reactor de la Cernavodă, care ar putea reduce deficitul din sistemul energetic național în situații de alertă energetică precum cea în care se află România oficial din 1 august, din cauza debitelor reduse ale Dunării care au dus la oprirea centralei nucleare.

A treia direcție este preluarea celor 860 de angajați ai combinatului Azomureș, după finalizarea recentă a tranzacției, personal fără de care se poate relua activitatea de producție.

Pe total, este vorba de 1.130 de angajați peste cei care lucrau efectiv la termenul inclus în „ordonanța-trenuleț”. Astfel, aplicarea celor două măsuri solicitate prin prezentul document determină următorul impact financiar, potrivit documentului citat:

• ocuparea a 270 de posturi vacante din cele 529 posturi vacante existente la finele anului 2025, pentru segmentele de furnizare și pentru Iernut: impact salarial estimat pentru anul 2026 de 12.285.021 lei;
• preluarea a 860 salariați aferenți activității AZOMUREȘ: impact salarial estimat pentru perioada septembrie-decembrie 2026 de 49.014.653 lei;
• număr de personal prognozat la finele anului 2026 după aplicarea măsurilor: 6422 salariați, față de 5.292 realizat în 2025.

Documentul integral, AICI.