Agregator de ştiri

Firmele japoneze de valori mobiliare au recurs la aparate de fax pentru a confirma tranzacțiile, după ce o întrerupere globală a serviciului Microsoft 365 a blocat poșta electronică, au relatat Nikkei și Bloomberg. Traderii din cadrul companiilor japoneze au apelat vineri la fax și telefon, după ce o defecțiune a software-ului Microsoft, la nivel mondial, a paralizat sistemele de e-mail utilizate pentru confirmarea ordinelor.

Un departament de tranzacționare dintr-un fond de investiții japonez a precizat că o firmă de valori mobiliare, care utilizează serviciul de e-mail de la Microsoft, i-a solicitat să suspende plasarea de noi ordine. De asemenea, unele fonduri de investiții au amânat publicarea prețurilor de referință.

Instituțiile guvernamentale resimt dificultățile

Perturbările au ajuns în Japonia vineri dimineață, pe măsură ce pana informatică, începută joi în America, s-a extins. Masanao Ozaki, secretar-șef adjunct al Cabinetului, a confirmat că sistemele informatice guvernamentale au fost afectate. Angajații nu au putut utiliza Outlook sau alte produse Microsoft și au fost nevoiți să realizeze copii pe hârtie ale documentelor.

Un studiu realizat în 2025 a arătat că peste 78% dintre companiile chestionate în Japonia utilizează produse Microsoft.

Publicația Clash Report a relatat anterior că întreruperea a afectat serviciile Outlook și Teams în 74 de țări, perturbând activitatea băncilor, a instanțelor judecătorești și a agențiilor guvernamentale.

Bursele recurg la telefonie

Problema nu s-a limitat doar la Japonia. Bursa Euronext a solicitat companiilor listate să utilizeze telefonul, după ce echipele sale responsabile de listări au pierdut accesul la e-mail. De asemenea, Nasdaq și Deutsche Börse au raportat probleme similare cu poșta electronică. În Singapore, traderii au semnalat că unele bănci nu au putut finaliza tranzacții de finanțare. În India, firmele de brokeraj au avertizat cu privire la întârzieri în răspunsurile la solicitările primite prin e-mail.

Microsoft anunță restabilirea serviciilor

Microsoft a comunicat sâmbătă că „a finalizat eforturile de remediere a problemei care a stat la baza incidentului și a restabilit serviciile pentru clienții și regiunile care mai erau afectate”. Anterior, compania precizase că un număr mare de servere au devenit indisponibile după ce nu au trecut verificările de stare a sistemului și că nu există indicii privind o activitate malițioasă sau cibernetică.

Daunele cauzate de defecțiunea masivă a Microsoft ar putea depăși 7 miliarde de dolari

Defecțiunea sistemului Microsoft 365 a început în seara zilei de 12 noiembrie și a durat mai bine de 35 de ore. Milioane de utilizatori din întreaga lume nu au putut accesa Outlook, Teams și Copilot. Defecțiunea la nivel global a afectat spitale, poliție, bănci, companii aeriene și servicii de informații. În Marea Britanie, polițiștii s-au confruntat cu probleme la înregistrarea online a plângerilor, iar instituțiile medicale au revenit la documentele pe hârtie și la sistemele IT de rezervă.

Defecțiunile au afectat, de asemenea, operatorul bursier Euronext, companiile aeriene IndiGo, Akasa Air și Air India, precum și OpenAI și Anthropic. Una dintre companiile financiare din Taiwan a anulat răscumpărarea de obligațiuni.

Microsoft a explicat că defecțiunea a fost cauzată de o actualizare eronată, care a supraîncărcat treptat serverele. Nu au fost detectate semne de atac cibernetic.

Amenda vizează funcția „sugestii din galeria foto la navigarea pe Facebook”, care propune utilizatorilor fotografii și videoclipuri din galeria telefonului pentru a le adăuga la postări, conform Politico.

Funcția încalcă legea italiană de transpunere a Directivei UE privind confidențialitatea în mediul electronic (ePrivacy), a precizat autoritatea. Este, de departe, cea mai mare amendă aplicată vreodată de instituția italiană de reglementare.

Ancheta, începută în 2025, a stabilit că accesul la galeria foto a utilizatorului este solicitat printr-o singură permisiune pentru întreaga aplicație, care acoperă mai multe funcții cu nevoi diferite, potrivit autorității.

Solicitarea permisiunii era precedată de un avertisment generic, care nu le permitea utilizatorilor să înțeleagă că autorizau inclusiv sugestiile de fotografii și videoclipuri, a precizat instituția.

„Dacă este acordată integral, acest tip de permisiune permite aplicației să acceseze întreaga arhivă foto a dispozitivului, de regulă permanent, fără ca utilizatorul sau autoritățile să poată verifica ce informații sunt utilizate efectiv”, se arată în comunicat.

Meta are la dispoziție 60 de zile pentru a obține consimțământul separat și explicit al utilizatorilor pentru această funcție, pentru a explica în mod clar cum funcționează și cum poate fi dezactivată, a transmis Autoritatea italiană pentru protecția datelor.

De asemenea, funcția trebuie să fie dezactivată în mod implicit, inclusiv pentru cei care au autorizat-o deja.

Patru bărbați, cu vârste între 32 și 59 de ani, au fost reținuți de polițiștii din Moreni, fiind cercetați pentru braconaj cinegetic, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă fără drept.

Unul dintre cei arestați este Petre Ilie, cunoscut drept Petre „Geamănu”, membru al clanului „Frații Geamănu”, supranumit „Împăratul lumii interlope”, potrivit informațiilor obținute în exclusivitate de MEDIAFAX.

La data de 12 noiembrie, în urma investigațiilor, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Moreni, Biroul Investigații Criminale, sub coordonarea unui procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, au reținut pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță, patru bărbați cu vârste cuprinse între 32 și 59 de ani.

Cercetările au loc într-un dosar penal în care sunt investigate infracțiuni de braconaj, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și uz de armă fără drept.

Potrivit probelor strânse de anchetatori, în perioada februarie 2025 – martie 2026, cei patru ar fi vânat în mod repetat, fără să dețină permise de vânătoare, în zonele din afara localităților I.L. Caragiale, Dărmănești și Vlădeni.

Aceștia ar fi folosit arme deținute ilegal și câini ogari antrenați pentru vânătoare, care îi aparțineau lui Petre Geamănu.

Polițiștii, sub coordonarea procurorului de caz, au pus în aplicare și cinci mandate de percheziție domiciliară, la locuințele celor patru bărbați.

În urma descinderilor, au fost găsite și ridicate pentru continuarea cercetărilor patru arme de vânătoare, printre care puști cu lunetă, peste 830 de cartușe, 20 de kilograme de alice de plumb, aproximativ 90 de kilograme de vânat, 10 câini ogari, trei autovehicule de teren și șase telefoane mobile.

Pe 13 noiembrie, cei patru au fost prezentați în fața magistraților, pentru stabilirea măsurilor preventive.

Doi dintre bărbați, în vârstă de 55 și 59 de ani, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile. Ceilalți doi, de 32 și 53 de ani, au fost plasați sub control judiciar pentru 60 de zile.

La acțiune au participat și polițiști din cadrul Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, Biroului pentru Protecția Animalelor și Serviciului Criminalistic, precum și luptători ai Serviciului pentru Acțiuni Speciale Dâmbovița.

Conferința s-a desfășurat în cadrul Forum Europa, eveniment organizat de AUR. Printre participanți s-au numărat președintele partidului, George Simion, prim-vicepreședintele Dan Dungaciu, dar și politicieni din alte state europene și reprezentanți ai mediului academic.

Ryszard Czarnecki: Uniunea Europeană încearcă să creeze un stat unic

Politicianul polonez Ryszard Czarnecki, membru al partidului Lege și Justiție și fost vicepreședinte al Parlamentului European, a avertizat asupra direcției în care se îndreaptă Uniunea Europeană, acuzând instituțiile europene că urmăresc transformarea blocului comunitar într-o entitate centralizată, în detrimentul statelor naționale.

„Uniunea Europeană încearcă, prin mijloace tehnice, să creeze ceea ce este, în esență, un stat unic al UE, în timp ce statele-națiune urmează să devină simple fragmente în lumea marilor puteri. Lupta dintre Bruxelles și statele-națiune face parte dintr-un război mult mai îndelungat, purtat între globaliști, internaționaliști și noi. Aceasta este adevărata, reala diviziune pe scena continentală. În fiecare țară, pe fiecare continent, ​​oricât de controversat ar putea părea, poate, la prima vedere, această diviziune este mai importantă decât diviziunea națională dintre dreapta și stânga”, a precizat Czarnecki în discursul său.

Anne Cecilie Kristensen critică instituțiile europene

În cadrul conferinței a luat cuvântul și Anne Cecilie Kristensen, lidera partidului Norgesdemokratene din Norvegia, care a criticat modul în care instituțiile europene se raportează la cetățeni, dar și curentul progresist, afirmând că „acuzațiile lor la adresa noastră sunt o oglindă”.

„Ei nu caută bărbați și femei libere, ci caută materiale. Ceva ce poate fi gestionat și uniformizat. Nu au niciun interes față de ceea ce generează schimbarea. Ordinea lor se bazează pe o singură premisă: aceea că popoarele europene nu mai sunt capabile să-și determine propriul viitor. Ei vor decide legile voastre, granițele voastre și discursul vostru”, a spus Kristensen.

Lidera Democraților Norvegieni a lansat critici și la adresa liderilor progresiști, acuzându-i că aplică un dublu standard în discursul public.

„În procesul de integrare, ei au produs dezintegrare. Ne numesc autoritari, ne acuză de ură. Acuzațiile lor la adresa noastră sunt o oglindă”, a spus politiciana.

De asemenea, Kristensen a mai lansat un mesaj de afirmare a suveranității naționale.

„Ești dresat să aștepți, să ceri, să rămâi în siguranță și mic. Statul care deschide porțile este același stat care îți spune că te va proteja. Nu le mai cere încredere, nu le mai cere acces și nu le mai cere permisiune. Avem nevoie doar de voința de a fi suverani și aceasta este soluția”, a conchis pliticiana din Norvegia.

Vasile Neacșa: Avem dreptul de a lupta pentru cultura noastră

La rândul său, profesorul Vasile Neacșa a avertizat că modul de viață din Europa este pus sub o presiune și a criticat modul în care sunt etichetați oamenii care se opun politicilor europene.

„Miliarde de oameni au conștientizat acest proces de alienare culturală promovat de Bruxelles și au început să se organizeze în consecință. O parte a elitei conducătoare de la Bruxelles a urmărit să anihileze imediat astfel de mișcări, catalogându-le drept extremiste, populiste sau naționaliste. Așadar, dacă îți aperi moștenirea și valorile consacrate de-a lungul timpului, devii extremist, populist sau naționalist”, a spus profesorul.

„Conservarea culturală reprezintă proiectul de a ne reda oportunitatea, legitimitatea și transmiterea intergenerațională a patrimoniului cultural, a cărui existență însăși este amenințată de elite antinaționale și nemiloase. Suntem aici, în Europa, și avem dreptul de a lupta pentru cultura noastră”, a mai spus profesorul Vasile Neacșa.

Evenimentul Forum Europa „Viziune, Identitate, Educație”, organizat de AUR la Palatul Parlamentului, se desfășoară de vineri până duminică. Potrivit organizatorilor, la eveniment participă peste 200 de invitați străini, printre care lideri politici, parlamentari, europarlamentari, diplomați, oameni de afaceri și reprezentanți ai societății civile, care iau parte la mai multe discuții privind viitorul Europei.

Vortexul polar a înregistrat o schimbare neobișnuită a circulației vânturilor la mare altitudine, după o încălzire bruscă a stratosferei de deasupra Arcticii. Fenomenul s-a produs cu peste două săptămâni mai devreme decât precedentul record, potrivit datelor meteorologice care datează din 1958.

Schimbarea ar putea avea consecințe importante asupra vremii din emisfera nordică, inclusiv în Europa, unde meteorologii urmăresc posibilitatea apariției unor perioade cu temperaturi mult sub valorile obișnuite.

Ce s-a întâmplat cu vortexul polar

Vortexul polar este un sistem vast de vânturi puternice care circulă în jurul Polului Nord, la altitudini de zeci de kilometri. În condiții normale, acesta contribuie la izolarea aerului foarte rece în regiunea arctică.

Pe măsură ce se apropie iarna, vortexul se întărește, atingând de regulă intensitatea maximă în lunile de iarnă.

Uneori însă, circulația sa este perturbată de un fenomen cunoscut drept încălzire stratosferică bruscă (Sudden Stratospheric Warming – SSW).

În timpul unui asemenea episod, temperatura din stratosferă poate crește rapid, iar vânturile dominante își pot reduce viteza sau chiar inversa direcția.

Acest lucru poate slăbi vortexul polar, îl poate deforma sau poate favoriza divizarea sa, modificând circulația atmosferică la scară continentală.

De data acesta, fenomenul a apărut neobișnuit de devreme, înainte ca iarna meteorologică să înceapă în emisfera nordică.

Europa ar putea fi afectată de episoade de frig

Perturbarea vortexului polar crește probabilitatea unor schimbări ale circulației atmosferice care pot permite aerului arctic să avanseze spre sud.

În asemenea situații, anumite regiuni ale Europei pot înregistra scăderi importante de temperatură, episoade de ger și ninsori, în funcție de poziționarea sistemelor de presiune atmosferică.

Efectele unei încălziri stratosferice bruște nu sunt neapărat imediate. Modificările produse la mare altitudine pot influența circulația atmosferică din apropierea solului după câteva zile sau chiar săptămâni.

Meteorologii avertizează că este încă imposibil de stabilit cu certitudine care regiuni vor fi afectate și cât de puternice ar putea deveni eventualele episoade de frig.

O altă particularitate a fenomenului este momentul producerii sale. În noiembrie, temperaturile din Arctica și Siberia nu au coborât încă la nivelurile extreme caracteristice mijlocului iernii, ceea ce ar putea limita intensitatea unor eventuale invazii de aer rece.

Ce înseamnă fenomenul pentru România

România s-ar putea afla printre țările influențate indirect de perturbarea vortexului polar.

Pentru ca aerul polar să ajungă în România, este necesară o configurație atmosferică favorabilă, care să permită transportul maselor de aer rece dinspre nordul sau nord-estul continentului.

În funcție de evoluția anticiclonilor și a zonelor de joasă presiune, Europa Centrală și de Est poate experimenta perioade de răcire accentuată, dar există și scenarii în care aerul foarte rece rămâne concentrat în alte regiuni ale emisferei nordice.

Legătura cu fenomenul El Niño

Oamenii de știință analizează și posibila influență a fenomenului El Niño, caracterizat prin încălzirea neobișnuită a apelor de suprafață din Pacificul tropical.

Acesta poate modifica circulația atmosferică la scară globală și poate influența propagarea undelor atmosferice către stratosfera polară.

Cercetătorii analizează dacă intensitatea actuală a fenomenului El Niño a contribuit la destabilizarea atât de timpurie a vortexului polar.

Totuși, relația dintre cele două fenomene este complexă, iar specialiștii nu pot atribui cu certitudine această perturbare unui singur factor.

Președintele AUR, George Simion, a participat sâmbătă la mitingul de susținere a lui Călin Georgescu, organizat în București, în apropierea Palatului Parlamentului.

În discursul său de început, liderul AUR a susținut că manifestația nu este una a partidului, ci a românilor care îl sprijină pe fostul candidat la alegerile prezidențiale.

George Simion a spus la microfon, în fața mulțimii de participanți, că oamenii s-au adunat în jurul lui Călin Georgescu pentru că acesta i-a unit și pentru că, în opinia susținătorilor săi, ar fi trebuit să ajungă președintele României.

„Suntem aici pentru că un om, din sânul poporului român, ne-a unit! Iar acest om este omul care trebuia să fie președintele României! Și are Călin Georgescu, în ochii sistemului care a îngenuncheat românii și România, o mare vină: aceea că a câștigat alegerile și inimile românilor!”, a declarat liderul AUR.

„Acest miting nu este așa cum încercau vuvuzelele sistemului să mintă! Nu este mitingul AUR! Noi am răspuns numai unei chemări venite din partea fraților noștri! Acest miting este mitingul românilor!”, a spus George Simion.

Liderul AUR a susținut că au existat încercări de a contesta dreptul participanților de a protesta, însă fără succes.

„Au încercat în fel și chip să ne facă să ne învrăjbim între noi, să ne împărțim în mai multe mitinguri! Au încercat să conteste dreptul nostru, sacru, scris în Constituție, de a protesta! Au pus toate vuvuzelele media împotriva noastră și au încercat, dar n-au reușit! Noi nu ne dezicem de Călin Georgescu! Noi nu ne dezicem de poporul român!”, a declarat Simion.

George Simion cere un proces corect pentru Călin Georgescu

Președintele AUR a declarat că scopul manifestației este ca fostul candidat la alegerile prezidențiale să fie tratat corect de instituțiile statului.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și omul de afaceri Ioan Russen au fost trimiși în judecată în dosarul în care sunt acuzați că ar fi înșelat o persoană cu 1,1 milioane de euro, au anunțat joi procurorii DIICOT – Structura Centrală.

„Scopul acestei manifestări este ca domnul Călin Georgescu să fie tratat corect de către instituțiile statului! Ca domnul Călin Georgescu să nu mai fie ținut în închisoare pentru că nu este hoț ca cei care au condus România! Nu este criminal ca cei care au condus România! Nu este dispus să cedeze șantajului celor care au distrus România!”, a afirmat liderul AUR.

Potrivit președintelui AUR, susținătorii lui Georgescu vor continua să protesteze.

„În ciuda întregului sistem care nu mai poate de grija noastră, a românilor care vor o altă cale pentru țara noastră, nu calea care merge spre prăpastie, noi vom rămâne aici pentru că avem dreptul să vorbim! Avem dreptul să protestăm! Avem dreptul să spunem că noi credem în Dumnezeu! Avem dreptul să spunem că ne iubim țara! Avem dreptul să spunem că iubim și familia noastră mică, și familia noastră mare!”, a spus George Simion.

„Așa că vom rămâne alături de români, vom rămâne alături de Călin Georgescu! Vom rămâne alături de familia domnului Călin Georgescu!”, a transmis liderul AUR.

Simion acuză Comisia Europeană și democrații din SUA

În discursul său, George Simion a afirmat că în România se află, în acest weekend, observatori internaționali care ar considera că țara nu mai este o democrație.

„La acest sfârșit de săptămână sunt prezenți în România observatori internaționali care apreciază că România nu mai este o democrație”, a declarat Simion.

Acesta a acuzat, de asemenea, mai multe televiziuni, persoane pe care le-a numit „criminali” și instituții europene că ar fi contribuit la anularea alegerilor prezidențiale din 2024. În același discurs, el a făcut referire și la democrații din Statele Unite.

„Poate și pe noi, mulți dintre români nu ne-au auzit prima oară și nu ne-au înțeles, dar cred că cu toții trebuie să învățăm, cu toții trebuie să auzim mesajul domnului Călin Georgescu și cu toții trebuie să izbândim în această luptă care se poartă de generații și generații și generații pentru libertatea și propășirea materială și spirituală a poporului român și nu ne vor înfrânge câteva televiziuni, câțiva criminali care au anulat alegerile. Ei și sistemul murdar de la Comisia Europeană și din partea democraților din Statele Unite”, a afirmat George Simion.

„Lupta noastră pentru libertate se duce din generație în generație și mulțumesc parlamentarilor care de la AUR sau din alte părți nu au trădat în Parlamentul României când ni l-au adus pe marioneta Veștea, pe marioneta Siegfried și pe marioneta Luca Niculescu ca să-i votăm”, a transmis Simion.

Fiica fostului premier se căsătorește cu Daniel Bota, fost fotbalist la FC Bihor și actual antreprenor.

Cei doi vor avea două perechi de nași: Victor și Lavinia Puternity, respectiv Andrei și Iulia Săftescu, potrivit Gândul.

Cine este ginerele lui Ilie Bolojan

Lucia Maria Bolojan este arhitectă. Aceasta a absolvit Colegiul Național „Emanuil Gojdu” din Oradea, iar ulterior a studiat la Facultatea de Arhitectură și Urbanism a Universității Politehnica din Timișoara.

De-a lungul anilor, fiica premierului a fost implicată în proiecte arhitecturale importante și a colaborat cu clienți din Italia, Marea Britanie, Germania, Israel, Spania și, mai recent, din Asia de Est.

Lucia Maria Bolojan

Daniel Bota este originar din zona Munților Apuseni și a fost coleg de liceu cu Lucia Maria Bolojan. Cei doi au o relație de lungă durată, potrivit informațiilor apărute în presa locală.

Bota a făcut parte din lotul echipei FC Bihor în 2013, când formația evolua în Liga a II-a. Ulterior, acesta s-a retras din activitatea sportivă și s-a orientat către mediul de afaceri.

Unde va avea loc nunta

Cununia religioasă este programată la Biserica cu Lună, în centrul orașului. Petrecerea va avea loc la Palazzo Grand Hall, o sală de evenimente cu o capacitate de aproximativ 400 de persoane.

Potrivit publicației locale Știri Oradea, la nuntă ar putea participa mai mulți lideri PNL, printre care Daniel Buda, Florin Roman, Dan Motreanu și Mihai Jurca. Purtătorul de cuvânt al partidului, Ionel Bogdan, a declarat că „nu este o nuntă de partid”, fără să precizeze dacă a fost invitat.

O amplă anchetă a început în Ungaria fiind vizate cazuri de corupție din timpul mandatului lui Viktor Orban. Potrivit Nexta, se pare că un membru al cabinetului Orban a ascuns milioane de dolari în pădure.

Ancheta îl vizează pe fostul ministru al dezvoltării naționale, Miklós Seszták. Acesta este suspectat de primire de mită în cadrul alocării contractelor guvernamentale. În cazul său, au fost confiscate aproape 20 de milioane de dolari.

Banii au fost îngropați în diferite locuri, nu doar în pădure. Este vorba despre spații agricole și de depozitare, în case locative și într-un seif secret. Fondurile confiscate au fost transferate la Trezoreria de Stat a Ungariei.

Anchetele îl vizează și pe fratele lui Orban

Anterior, în timpul anchetelor din Ungaria, a fost arestat fratele mai mic al lui Viktor Orban. Inițial, Aron Orban a fost reținut sub suspiciunea de trafic de persoane.

„Potrivit informațiilor apărute în presă, fratele lui Viktor Orbán, Aron Orban, a fost reținut sub suspiciunea de trafic de persoane”, a scris Peter Magyar pe Facebook.

Informația provine dintr-un articol publicat de Kontroll, un site de știri deținut de fratele premierului ungar.

Ce spun anchetatorii

Poliția ungară a anunțat luni dimineață că mai multe persoane au fost arestate în cadrul unei operațiuni desfășurate în două dosare penale aflate în curs de investigare. Acțiunile au avut loc în două localități și într-un oraș din regiunea învecinată Pest.

„În prezent se efectuează percheziții la domiciliile persoanelor implicate”, se arată în comunicatul poliției, care a transmis că va oferi mai multe detalii în cursul după-amiezii cu privire la presupusele infracțiuni.

Conservatorul pro-european Peter Magyar a ajuns la putere în luna mai cu promisiunea de a desființa sistemul Orbán și de a combate corupția.

Trei foști miniștri se află în prezent în arest, printre care și György Matolcsy, care a condus banca centrală timp de 12 ani și a fost considerat odată de Orban drept „mâna sa dreaptă”.

 

Viceprimărița orașului Bari, Giovanna Iacovone, a fost înlăturată din funcție după ce a fost surprinsă de două ori parcând neregulamentar.

Prima dată, ea a parcat pe un loc rezervat persoanelor cu dizabilități, dar a fost iertată după ce a prezentat scuze publice.

A doua oară, femeia și-a lăsat mașina pe un loc destinat vehiculelor municipalității. A doua abatere a provocat un întreg scandal în orașul din sudul Italiei.

Primarul Vito Leccese a decis să o înlăture din funcție. Unii au lăudat decizia, în timp ce alții susțin că de fapt este o răfuială politică. Continuarea pe Mediafax Italia.

„Adresez mulțumirile mele Republicii Democratice Congo pentru încrederea acordată viziunii mele politice privind viitorul Francofoniei. Îmi exprim, de asemenea, aprecierea pentru angajamentul ferm al acesteia în favoarea construirii consensului de care comunitatea noastră are nevoie pentru a asigura o legitimitate largă viitoarei conduceri a Francofoniei”, a transmis Dacian Cioloș, într-o postare pe Facebook.

Fostul premier a subliniat că România și Republica Democrată Congo împărtășesc aceleași valori și aceeași dorință de a consolida rolul organizației internaționale.

„Împărtășim aceleași valori de solidaritate, moderație și cooperare, care au constituit dintotdeauna forța Francofoniei. Împărtășim, de asemenea, dorința de a ridica împreună Francofonia la nivelul adevăratului său potențial, cu Africa în inima rețelei noastre mondiale și cu toți ceilalți membri implicați în proiectele noastre comune”, a adăugat acesta.

Cioloș face apel la consens pentru desemnarea viitorului secretar general al Francofoniei

Dacian Cioloș a insistat asupra necesității unui acord între statele membre pentru alegerea viitoarei conduceri a Francofoniei, în locul unei competiții între candidați.

„Pentru desemnarea viitorului Secretar General al Francofoniei sau a viitoarei Secretare Generale a Francofoniei, comunitatea noastră trebuie să-și mobilizeze toate resursele diplomatice necesare pentru a ieși din logica competiției și a intra într-o dinamică a cooperării și consensului”, a afirmat fostul premier.

El a susținut că programul său politic poate constitui baza unei cooperări durabile între statele membre ale organizației, de pe cele cinci continente.

Cioloș i-a mulțumit și Julianei Lumumba, candidata Republicii Democrate Congo, pentru angajamentul său față de organizație.

„Rămânem deschiși dialogului cu toate statele și guvernele francofone pentru a ajunge la consensul care va consolida legitimitatea și credibilitatea organizației noastre și ne va permite să continuăm împreună construcția Francofoniei”, a încheiat Dacian Cioloș.

RD Congo ia în calcul retragerea propriei candidate

Reacția fostului premier vine după ce Republica Democrată Congo a transmis, într-un comunicat al Ministerului de Externe, că, în urma consultărilor cu România, este pregătită să analizeze retragerea candidaturii Julianei Amato Lumumba și un demers comun în favoarea lui Dacian Cioloș.

„În urma consultărilor cu România, Republica Democrată Congo s-a declarat dispusă să ia în considerare retragerea candidaturii congoleze și să analizeze un demers comun în favoarea domnului Dacian Cioloș, candidat propus de România”, a anunțat Ministerul de Externe din RD Congo.

Desemnarea noului secretar general al Francofoniei este programată luni, 16 noiembrie, la Phnom Penh, în Cambodgia.

În cursă se află Dacian Cioloș, actuala secretară generală Louise Mushikiwabo, din Rwanda, care candidează pentru un al treilea mandat, Juliana Amato Lumumba, din RD Congo, și Coumba Ba, din Mauritania.

Împăratul Romei a făcut o comparație șocantă între păianjeni și cuceritori

Reflecția neobișnuită despre putere, război și orgoliu poate fi descoperită în „Meditații”, de Marcus Aurelius, una dintre operele incluse în colecția „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera. Cartea oferă acces la gândurile personale ale unui conducător care încerca să înțeleagă ce înseamnă dreptatea, responsabilitatea și adevărata măreție. Descoperă „Meditații” și află de ce unul dintre cei mai puternici împărați ai lumii antice considera că victoria asupra altora nu este neapărat o dovadă de superioritate morală!

Marcus Aurelius a condus Imperiul Roman între anii 161 și 180 d.Hr., o perioadă marcată de conflicte militare și de presiuni tot mai mari asupra frontierelor. Deși a rămas în istorie drept unul dintre împărații filosofi, el nu a fost un conducător retras în biblioteci, departe de problemele războiului. Dimpotrivă, a petrecut ani întregi în apropierea armatelor romane, coordonând campanii împotriva populațiilor germanice și sarmatice. Tocmai de aceea, un pasaj din cartea a X-a, secțiunea 10, a lucrării „Meditații” este atât de surprinzător. Marcus Aurelius compară mândria unui păianjen care a prins o muscă cu satisfacția oamenilor care capturează animale și, în cele din urmă, cu aceea a celor care îi înving pe sarmați, adversari reali ai Romei.

În pasajul respectiv, Marcus Aurelius construiește o succesiune de exemple care devin tot mai surprinzătoare. Un păianjen este mândru că a prins o muscă. Un om se laudă că a capturat un iepure, altul că a prins un pește, iar alții că au vânat mistreți sau urși. La capătul acestei enumerări apar cei care i-au învins pe sarmați. Într-o traducere liberă, împăratul încheie întrebând dacă asemenea oameni nu pot fi considerați tâlhari atunci când le sunt examinate principiile.

Comparația este remarcabilă deoarece sarmații nu erau un popor îndepărtat, ales întâmplător pentru un exemplu filosofic. Ei se numărau printre adversarii cu care armatele romane se confruntaseră în timpul domniei lui Marcus Aurelius. Împăratul introducea astfel în propria reflecție un tip de victorie militară cu care era direct asociat.

Nu știm dacă pasajul a fost inspirat de un eveniment militar precis sau de o discuție purtată cu vreun comandant. Ceea ce știm este că Marcus Aurelius a ales să privească gloria cuceritorilor dintr-o perspectivă neașteptat de critică.

Cine erau sarmații, poporul pe care Marcus Aurelius îl pomenea alături de muște și animale vânate?

Dacă asemenea episoade istorice te fac să privești altfel lumea antică, colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera îți oferă posibilitatea de a descoperi opere esențiale la un preț avantajos. Primele două volume costă 49,99 lei, adică aproximativ 25 de lei pe carte. Ulterior, abonamentul este de 99,98 lei lunar pentru două volume, față de 139,98 lei cât ar costa acestea cumpărate separat, la prețul individual de 69,99 lei. Descoperă oferta și începe să îți construiești o bibliotecă de cărți care merită citite și recitite!

Sarmații reprezentau un ansamblu de populații de origine iraniană, cunoscute în Antichitate pentru tradițiile lor războinice și pentru folosirea cavaleriei. Unele grupuri sarmatice locuiau în regiunile din apropierea Dunării și a stepei pontice, unde au intrat în contact și în conflict cu Imperiul Roman. În timpul domniei lui Marcus Aurelius, iazigii, un grup sarmatic stabilit în Câmpia Panonică, au participat la confruntările militare care au afectat frontiera dunăreană. Pentru Roma, aceste războaie nu reprezentau simple expediții de prestigiu, ci probleme majore de securitate.

Războaiele marcomanice, denumirea sub care sunt cunoscute o serie de conflicte desfășurate în timpul domniei sale, au implicat mai multe populații de la frontierele nordice ale imperiului. Printre acestea se numărau marcomanii, cvazii și iazigii. Confruntările au afectat provinciile romane și au obligat autoritățile imperiale să mobilizeze resurse militare considerabile.

Marcus Aurelius a petrecut perioade îndelungate în apropierea frontului, inclusiv în regiunea dunăreană. Pentru un împărat format în spiritul filosofiei, realitatea războiului era foarte diferită de exercițiile intelectuale din tinerețe. Trebuia să ia decizii care puteau provoca moartea a numeroși oameni, să coordoneze operațiuni militare și să apere teritoriile aflate sub autoritatea sa.

În acest context, menționarea sarmaților în „Meditații” capătă o semnificație aparte. Împăratul nu vorbește despre un inamic abstract, ci despre adversari ai propriilor armate. În loc să îi prezinte pe învingători drept eroi incontestabili, îi introduce într-o comparație despre mândria de a captura alte ființe. Pasajul nu demonstrează că Marcus Aurelius considera toate războaiele nedrepte sau că respingea folosirea forței militare. Propria sa domnie arată că era dispus să recurgă la aceasta. Dar sugerează că nu identifica automat succesul militar cu virtutea.

De ce îi compara Marcus Aurelius pe cuceritori cu niște tâlhari?

Dacă vrei să descoperi cum judeca Marcus Aurelius puterea, gloria și responsabilitatea, abonează-te la colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera. Poți începe cu primele două volume la 49,99 lei și poți continua cu două cărți lunar, la 99,98 lei. Abonamentul poate fi întrerupt oricând, fără obligația de a cumpăra toate cele aproximativ 80 de volume ale colecției. Abonează-te și descoperă operele care au influențat felul în care oamenii gândesc despre viață și societate!

Pentru filosofia stoică, succesul exterior nu reprezenta criteriul fundamental după care trebuia judecată valoarea unui om. Bogăția, funcțiile, faima și victoriile puteau fi obținute atât de persoane virtuoase, cât și de oameni conduși de ambiție, cruzime sau lăcomie. Marcus Aurelius încerca să facă diferența dintre rezultatul unei acțiuni și principiile morale care o motivau. Un comandant putea câștiga o bătălie și putea primi onoruri, dar victoria nu demonstra, prin ea însăși, că acționase drept.

În pasajul despre păianjen, împăratul folosește o tehnică simplă, dar eficientă: pune alături activități pe care oamenii le consideră foarte diferite. Capturarea unei muște pare un eveniment lipsit de importanță, în timp ce înfrângerea unui popor putea fi sărbătorită la Roma prin ceremonii, monumente și onoruri militare. Marcus Aurelius sugerează însă că, din perspectiva mândriei celui care capturează, între aceste situații poate exista o asemănare.

Un păianjen nu devine mai important pentru că a prins o muscă. La fel, un om nu devine automat mai bun pentru că a reușit să domine alte ființe. Întrebarea decisivă este ce l-a determinat să acționeze și dacă fapta sa poate fi justificată moral.

Referirea la tâlhari este partea cea mai dură a pasajului. În tradiția romană, cuceritorii puteau fi prezentați drept apărători ai statului și binefăcători ai comunității. Marcus Aurelius introduce posibilitatea ca, în anumite condiții, comportamentul lor să nu fie atât de diferit de acela al unor oameni care iau prin forță ceea ce aparține altora.Aceasta nu reprezintă o condamnare explicită a tuturor campaniilor romane. Este însă o provocare la adresa orgoliului militar și a convingerii că puterea oferă, prin ea însăși, dreptate.

Roma își transforma generalii victorioși în adevărate vedete

Pentru a înțelege cât de neobișnuită era comparația împăratului, trebuie să privim felul în care romanii sărbătoreau victoriile militare. În tradiția republicană, triumful reprezenta una dintre cele mai importante ceremonii publice acordate unui comandant victorios. Generalul intra în Roma într-o procesiune solemnă, însoțit de soldați, prizonieri și prăzi de război. Spectacolul avea o semnificație politică și religioasă, dar contribuia și la construirea reputației celui care câștigase războiul.

În perioada imperială, asemenea onoruri au devenit strâns legate de familia conducătoare. Împărații își prezentau victoriile prin monede, inscripții, monumente și titluri oficiale. Succesul militar era o sursă importantă de legitimitate, deoarece demonstra capacitatea conducătorului de a proteja imperiul și de a-i învinge pe adversari.

Marcus Aurelius nu a făcut excepție de la această practică. A primit titluri asociate victoriilor împotriva populațiilor germanice și sarmatice, inclusiv Germanicus și Sarmaticus. Aceste denumiri făceau parte din reprezentarea oficială a puterii imperiale și aminteau publicului de succesele militare ale conducătorului. Contrastul dintre imaginea oficială și reflecțiile personale este fascinant. În spațiul public, împăratul putea apărea drept învingătorul unor adversari redutabili. În „Meditații”, același om punea sub semnul întrebării mândria celui care se laudă că a capturat alte ființe.

Nu este neapărat o contradicție imposibil de explicat. Un conducător putea considera necesară apărarea frontierelor și, în același timp, să creadă că satisfacția de a-i domina pe ceilalți reprezintă un pericol moral. Diferența dintre îndeplinirea unei datorii și plăcerea de a exercita puterea era esențială pentru filosofia sa.

Marcus Aurelius a purtat războaie, deși filosofia sa vorbea despre dreptate și cumpătare

Una dintre întrebările inevitabile este dacă Marcus Aurelius putea să critice gloria militară în timp ce conducea armate implicate în conflicte sângeroase. Răspunsul nu poate fi redus la ideea că împăratul era fie un pacifist convins, fie un ipocrit. Stoicismul roman nu interzicea participarea la viața politică sau militară, iar îndeplinirea îndatoririlor față de comunitate era considerată o responsabilitate importantă.

Pentru Marcus Aurelius, conducerea imperiului presupunea și apărarea teritoriilor aflate sub autoritatea Romei. În cazul atacurilor asupra provinciilor, împăratul putea considera folosirea forței o obligație a funcției sale. Totuși, această justificare nu elimina necesitatea de a examina motivele și consecințele acțiunilor militare.

În „Meditații”, el revine frecvent asupra ideii că omul trebuie să acționeze drept și să nu se lase condus de furie sau de dorința de răzbunare. Aceste principii nu ne spun exact cum au fost luate toate deciziile sale militare, dar arată idealurile morale pe care încerca să le urmeze.

Este important să nu confundăm aceste idealuri cu o descriere completă a comportamentului său real. Marcus Aurelius a fost conducătorul unui imperiu expansionist, iar armatele romane au folosit violența pentru a-și atinge obiectivele. Izvoarele istorice nu permit transformarea sa într-un model modern de conducător pacifist.

Tocmai această tensiune face pasajul despre păianjen atât de interesant. Împăratul nu vorbea despre război din poziția unui observator lipsit de responsabilități. Era implicat direct în conflictele pe care filosofia sa îl obliga să le examineze critic.

Păianjenul, musca și gloria militară. Ce încerca să demonstreze împăratul?

Alegerea păianjenului nu pare întâmplătoare. Este o ființă mică, iar captura sa, o muscă, nu reprezintă pentru oameni o realizare spectaculoasă. Prin această imagine, Marcus Aurelius reduce importanța aparentă a victoriei și atrage atenția asupra relativității gloriei.

Pentru păianjen, prinderea unei muște poate fi un succes. Pentru un vânător, capturarea unui urs poate reprezenta un motiv de mândrie. Pentru un general, înfrângerea unui adversar militar poate aduce prestigiu și recunoaștere publică. Dar, dacă toate aceste reușite sunt privite exclusiv ca forme de capturare sau dominare, diferențele de prestigiu devin mai puțin impresionante.

Marcus Aurelius nu susține că o muscă și un om au aceeași valoare morală. Comparația nu urmărește să elimine diferențele dintre ființe, ci să pună în discuție satisfacția celui care se laudă cu propria putere. Este o tehnică întâlnită și în alte pasaje din „Meditații”. Împăratul încearcă să privească lucrurile de la distanță, să le reducă la dimensiunile lor reale și să nu fie impresionat de prestigiul pe care societatea îl atribuie anumitor experiențe.

Această perspectivă se aplică inclusiv propriei sale funcții. Deși era împărat, Marcus Aurelius își amintea că puterea politică este trecătoare și că faima nu garantează valoarea morală a unei persoane.

Într-o lume în care victoriile militare erau celebrate prin monumente și ceremonii, asemenea reflecții aveau un caracter neobișnuit de autocritic.

De ce era atât de importantă faima militară pentru împărații romani?

Imperiul Roman se sprijinea în mare măsură pe autoritatea armatei. Împăratul era comandantul suprem, iar loialitatea legiunilor reprezenta un element esențial pentru stabilitatea regimului. Un conducător incapabil să apere frontierele sau să păstreze sprijinul militarilor risca să își piardă prestigiul și, în anumite situații, chiar tronul.

În aceste condiții, victoriile militare aveau o valoare politică uriașă. Ele demonstrau că împăratul era capabil să protejeze statul, să pedepsească adversarii și să mențină ordinea. Titlurile onorifice, monedele comemorative și monumentele publice contribuiau la consolidarea acestei imagini. Marcus Aurelius a fost nevoit să acționeze în interiorul acestui sistem. Chiar dacă filosofia sa punea accent pe modestie și autocontrol, funcția imperială presupunea folosirea simbolurilor tradiționale ale puterii.

Aici apare una dintre cele mai interesante diferențe dintre Marcus Aurelius ca personaj public și Marcus Aurelius ca autor al „Meditațiilor”. În primul rol, trebuia să reprezinte autoritatea Romei. În cel de-al doilea, încerca să își amintească faptul că gloria, prestigiul și admirația celorlalți nu reprezintă scopurile fundamentale ale vieții.

Nu știm în ce măsură această distincție îi influența fiecare decizie politică. Dar faptul că a formulat asemenea reflecții arată că era conștient de pericolul moral al puterii.

Ce spunea Marcus Aurelius despre Alexandru cel Mare și ceilalți cuceritori?

Critica orgoliului militar nu apare doar în comparația cu păianjenul. În „Meditații”, Marcus Aurelius amintește în mai multe rânduri nume celebre ale istoriei pentru a sublinia caracterul trecător al puterii și al faimei. Alexandru cel Mare, Pompei și Iulius Cezar sunt invocați în reflecții despre moarte, timp și destinul comun al oamenilor. Pentru romani, asemenea personaje reprezentau exemple de succes militar și ambiție politică. Alexandru cel Mare cucerise un imperiu uriaș într-un interval relativ scurt, iar Cezar și Pompei influențaseră decisiv istoria Republicii Romane.

Marcus Aurelius îi privește însă din perspectiva mortalității. Oricât de mari ar fi fost victoriile lor, acești oameni au murit, la fel ca persoanele necunoscute care nu au condus niciodată o armată. Această observație nu înseamnă că împăratul nega importanța istorică a cuceririlor. El încerca să reducă puterea pe care admirația pentru glorie o putea avea asupra propriei judecăți. Dacă până și cei mai cunoscuți conducători ajung, în cele din urmă, să dispară, atunci faima nu poate reprezenta singurul criteriu după care este evaluată o viață.

În acest context, păianjenul care prinde o muscă și generalul care se laudă cu o victorie militară devin două exemple ale aceleiași tentații: dorința de a considera succesul exterior drept dovada propriei superiorități.

Ce poate învăța lumea modernă de la împăratul care își compara victoriile cu prinderea unei muște?

Pasajul din „Meditații” poate fi citit și ca o reflecție asupra felului în care oamenii se raportează la succes. În societatea contemporană, realizările sunt adesea măsurate prin poziții ocupate, bani câștigați, competitori învinși sau influență acumulată. În anumite situații, satisfacția nu vine doar din atingerea unui obiectiv, ci și din sentimentul că altcineva a fost depășit.

Marcus Aurelius ar fi pus probabil o întrebare diferită: ce valoare morală are reușita respectivă și prin ce mijloace a fost obținută? Un succes profesional nu este automat lipsit de valoare, după cum nici o victorie sportivă sau militară nu trebuie considerată condamnabilă doar pentru că presupune înfrângerea unui adversar. Dar rezultatul nu spune totul despre caracterul celui care l-a obținut.

În filosofia stoică, intențiile, dreptatea și capacitatea de autocontrol erau mai importante decât admirația publicului. Un om putea pierde o competiție și totuși să se comporte virtuos, după cum putea câștiga folosind metode nedrepte.

Această distincție explică de ce Marcus Aurelius nu era impresionat automat de gloria cuceritorilor. Pentru el, adevărata întrebare nu era câți adversari a învins un om, ci dacă a acționat în conformitate cu principiile dreptății. În același timp, reflecția împăratului nu oferă o soluție simplă pentru toate conflictele politice sau militare. Ea reprezintă mai degrabă un avertisment împotriva confuziei dintre forță și superioritate morală.

Împăratul care a câștigat războaie, dar nu voia să fie orbit de victorie

Marcus Aurelius a rămas în istorie drept unul dintre cei mai cunoscuți conducători ai Imperiului Roman. Domnia sa a fost marcată de conflicte, epidemii și dificultăți administrative, iar războaiele de la frontierele dunărene i-au ocupat o parte importantă din viață. Cu toate acestea, reflecțiile sale filosofice arată că nu privea gloria militară ca pe un bine absolut.

Comparația dintre păianjenul care prinde o muscă și omul care îi învinge pe sarmați este una dintre cele mai puternice expresii ale acestei atitudini. În câteva rânduri, împăratul reduce distanța dintre o captură neînsemnată și o victorie care putea fi sărbătorită de întregul imperiu.

Nu pentru că toate aceste acțiuni ar avea aceleași consecințe, ci pentru că mândria de a domina poate apărea în situații foarte diferite. Marcus Aurelius nu putea renunța pur și simplu la responsabilitățile militare ale funcției sale. Dar putea încerca să nu transforme succesul armatei într-un motiv de vanitate personală și să își examineze propriile principii.

Unul dintre cei mai puternici oameni ai Antichității a ales să compare gloria cuceritorilor cu satisfacția unui păianjen care tocmai a prins o muscă. Iar detaliul cel mai surprinzător este că, printre exemplele sale, apar chiar sarmații împotriva cărora luptaseră armatele Romei. Dincolo de imaginea solemnă a împăratului victorios, „Meditații” dezvăluie un conducător preocupat de o întrebare incomodă: dacă poți învinge un adversar, înseamnă neapărat că ești și un om mai bun?

Pe ecranele amplasate la manifestație a fost difuzat un montaj video cu declarații ale lui JD Vance, extrase din discursul susținut în februarie 2025 la Conferința de Securitate de la München.

Vicepreședintele american critica atunci autoritățile europene pentru ceea ce considera a fi o diminuare a libertății de exprimare și pentru modul în care sunt tratate anumite opinii politice. Vance făcuse referire explicită și la anularea alegerilor prezidențiale din România.

După încheierea videoclipului, persoana care avea microfonul pe scenă a început să strige: „JD Vance! JD Vance!”

Inițial, scandarea nu a fost preluată de protestatari. După mai multe repetări, o parte dintre participanți au început să strige, la rândul lor, numele vicepreședintelui american.

Momentul a fost urmat de scandări în favoarea lui Călin Georgescu, numele fostului candidat la prezidențiale fiind strigat de manifestanți.

Ce spunea JD Vance la München despre România și libertatea de exprimare

Discursul susținut de JD Vance la Conferința de Securitate de la München, pe 14 februarie 2025, a provocat controverse în Europa, după ce vicepreședintele american a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile democratice fundamentale.

Vance a susținut că principala amenințare la adresa Europei nu este una externă, venită din partea Rusiei sau Chinei, ci una internă, legată de restrângerea libertăților și de pierderea încrederii în propriile principii democratice.

„Mă tem că libertatea de exprimare este în retragere în Marea Britanie și în întreaga Europă”, declara vicepreședintele american.

Unul dintre cele mai controversate pasaje ale discursului a vizat direct România și anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Vicepreședintele american a afirmat că o democrație nu ar trebui să fie atât de vulnerabilă încât să poată fi destabilizată de o campanie de publicitate online finanțată din străinătate.

„Victorie importantă! România a câștigat definitiv procesul de arbitraj internațional privind Roșia Montană. Este o decizie finală în favoarea țării noastre, care închide, practic, ultima cale extraordinară de atac împotriva României și ne scutește, astfel, de plata unor despăgubiri imense, în valoare de 6,5 miliarde de dolari”, afirmă Nicușor Dan. În opinia sa, proiectul Roșia Montană a fost „profund ilegal, o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național, parte a patrimoniului UNESCO, printr-o uriașă afacere de corupție”. Felicitări celor care și-au asumat o luptă lungă și de uzură pentru România Roșia Montană, adaugă șeful statului, înseamnă cu mult mai mult decât reglementarea corectă a unei probleme de mediu. „Înseamnă și o mișcare civică și socială, un manifest al societății civile mature și capabile să se coalizeze pentru a stopa decizii fundamental greșite, cu impact politic, economic și social major în România. Roșia Montană a devenit simbol al spiritului civic, al verticalității și al promovării unor conduite bazate pe valori, nu pe interese ilegitime. Le mulțumesc și îi felicit pe toți cei care, încă de la început, și-au asumat o luptă lungă și de uzură pentru România, care părea să nu aibă sorți de izbândă”, încheie președintele Dan. România câștigă definitiv arbitrajul Roșia Montană România a obținut o victorie definitivă în procesul arbitral internațional privind proiectul Roșia Montană, după ce Comitetul ad-hoc ICSID a respins cererea de anulare formulată de Gabriel Resources. Compania nu va primi despăgubirile de 6,5 miliarde de dolari solicitate statului român. Mesajul lui Nazare

„Decizia definitivă în dosarul Roșia Montană confirmă poziția României într-un litigiu în care compania reclamantă a solicitat despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari. Este rezultatul unui efort instituțional și juridic susținut, asumat cu maximă responsabilitate de Ministerul Finanțelor pe parcursul a peste zece ani, pentru a proteja interesul public, mediul și resursele țării noastre prin intermediul unei apărări riguroase”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Rezultatele arată însă că aceste reacții nu demonstrează o întărire de durată a imunității sau o protecție sporită împotriva infecțiilor.

Cercetarea, prezentată de publicația germană Fitbook, a analizat efectele imediate ale expunerii la temperaturi ridicate asupra celulelor imunitare și a substanțelor implicate în comunicarea dintre acestea.

Experiment cu 51 de participanți și temperaturi de peste 70 de grade

La studiu au participat 51 de adulți din orașul finlandez Jyväskylä, dintre care 27 de femei și 24 de bărbați, cu vârste medii de aproximativ 50 de ani.

Participanții nu prezentau simptome de boală și nu sufereau de afecțiuni cardiovasculare acute sau preexistente, însă fiecare avea cel puțin un factor de risc cardiovascular, precum hipertensiunea arterială, colesterolul crescut sau antecedente familiale.

Aceștia au petrecut 30 de minute la saună, cu o pauză de două minute pentru duș la jumătatea intervalului. Temperatura medie a fost de 73 de grade Celsius, iar umiditatea relativă s-a situat între 10% și 20%.

Cercetătorii au recoltat probe de sânge înaintea expunerii la căldură, imediat după ședință și la 30 de minute de la încheierea acesteia.

Au fost monitorizate, de asemenea, temperatura corporală măsurată la nivelul urechii, numărul diferitelor categorii de globule albe și concentrațiile a 37 de citokine, molecule implicate în reglarea răspunsului imunitar.

Numărul globulelor albe a crescut imediat după saună

Rezultatele au indicat o creștere a temperaturii măsurate la nivelul urechii, de la o medie de 36,4 grade Celsius la 38,4 grade Celsius.

În paralel, numărul total al leucocitelor, cunoscute drept globule albe, a crescut semnificativ imediat după expunerea la căldură.

Au fost observate creșteri ale neutrofilelor și limfocitelor, două categorii importante de celule ale sistemului imunitar. Valorile acestora au revenit însă la nivelurile inițiale după aproximativ 30 de minute.

Alte categorii de leucocite, analizate împreună de cercetători, au rămas crescute pentru o perioadă mai lungă. În cazul femeilor, numărul total al globulelor albe era încă ușor ridicat la finalul intervalului de recuperare.

În schimb, modificările citokinelor au fost mai limitate. Dintre cele 37 de substanțe analizate, numai două, sCD30 și pentraxina-3, au înregistrat scăderi semnificative statistic.

Cercetătorii au identificat și asocieri între creșterea temperaturii și modificările unor citokine, fără a putea demonstra însă o relație directă de cauzalitate.

De ce crește numărul celulelor imunitare?

Medicul german Enrico Zessin, specialist în medicină internă și medicină sportivă, a explicat că această reacție este determinată în mare parte de stresul termic.

Expunerea la căldură determină dilatarea vaselor de sânge, accelerarea ritmului cardiac și eliberarea unor hormoni de stres, inclusiv adrenalina.

În aceste condiții, o parte dintre globulele albe aflate în mod obișnuit în apropierea pereților vaselor de sânge ajung să circule în cantitate mai mare în fluxul sanguin.

Prin urmare, creșterea observată după saună reflectă în principal o reacție fiziologică temporară, nu neapărat o îmbunătățire a capacității organismului de a combate agenții patogeni.

Beneficiile pe termen lung nu au fost demonstrate de acest studiu

Autorii cercetării subliniază că rezultatele nu permit stabilirea unei durate sau frecvențe optime a ședințelor de saună pentru întărirea sistemului imunitar.

Studiul a urmărit doar efectele unei singure expuneri la căldură și nu a inclus un grup de control format din persoane care să nu utilizeze sauna.

În plus, numărul participanților a fost relativ redus, iar aceștia proveneau din aceeași regiune geografică și aveau caracteristici de sănătate asemănătoare.

Cercetarea nu demonstrează că o ședință de saună reduce inflamația, previne infecțiile sau îmbunătățește pe termen lung funcționarea sistemului imunitar.

Specialiștii atrag atenția și asupra faptului că temperaturile ridicate solicită sistemul cardiovascular, astfel încât sauna poate să nu fie potrivită pentru toate persoanele, în special pentru cele cu anumite probleme de sănătate.

Concluziile oferă însă informații suplimentare despre modul în care organismul răspunde la stresul termic și pot contribui la viitoare cercetări privind posibilele beneficii ale utilizării regulate a saunei.

MAI avertizează sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că în spațiul online au apărut mesaje care îndeamnă la violență și urmăresc să influențeze cetățenii să provoace confruntări cu forțele de ordine. Aceste mesaje au apărut în contextul protestului AUR care are loc sâmbătă în Capitală, în zona Palatului Parlamentului.

MAI transmite că apariția unor astfel de mesaje indică o posibilă acțiune orchestrată, menită să provoace tensiuni și să determine confruntări cu forțele de ordine.

„În spațiul on-line au apărut îndemnuri la violență, cu scopul de a influența cetățenii pentru a iniția confruntări cu forțele de ordine. Majoritatea conturilor care promovează astfel de mesaje sunt fie false, fie înființate recent. Acest amănunt arată faptul că există o acțiune orchestrată. Facem apel la calm. Dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic trebuie respectat. Violența și instigarea la violență nu sunt forme de exprimare a acestui drept. Structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt la datorie pentru siguranța tuturor cetățenilor”, a transmis MAI.

Instituția le recomandă cetățenilor să verifice informațiile înainte de a le distribui, să nu redistribuie mesaje alarmiste, zvonuri sau apeluri la violență și să se informeze din surse oficiale. De asemenea, oamenii sunt îndemnați să evite reacțiile impulsive la provocările din mediul online și să semnaleze autorităților mesajele care conțin amenințări sau îndemnuri la acte de violență.

Avertismentul vine în contextul în care sâmbătă are loc un protest organizat de AUR în București, în Parcul Izvor, în apropierea Palatului Parlamentului.