Agregator de ştiri

Strâmtoarea Ormuz, cunoscută în principal ca rută strategică pentru transportul petrolului, joacă un rol esențial și în transmiterea traficului global de internet, scrie Reuters.

Pe fundul mării traversează mai multe rețele de fibră optică ce conectează Asia de Sud și de Sud-Est cu Europa, prin statele din Golf și Egipt. Aproximativ 99% din traficul mondial de internet este transportat prin cabluri submarine, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), ceea ce transformă aceste infrastructuri în componente vitale pentru comunicații, servicii cloud și tranzacții financiare.

Țările din Golf, în special Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită, investesc masiv în inteligență artificială și infrastructură digitală pentru a reduce dependența de veniturile generate din petrol. Aceste investiții depind în mare măsură de funcționarea optimă a cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz.

Printre cele mai importante rețele care traversează această zonă se află Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1), care conectează Asia de Sud-Est cu Europa, rețeaua FALCON, ce leagă India și Sri Lanka de statele din Golf, precum și Gulf Bridge International Cable System, care conectează toate țările din Golf, inclusiv Iranul.

Experții avertizează că orice avarie majoră asupra acestor cabluri poate produce încetinirea internetului, blocaje în comerțul electronic, întârzieri în tranzacțiile bancare și probleme majore pentru companiile care depind de transferul rapid de date.

Deși sabotajul sponsorizat de state reprezintă o amenințare posibilă, cele mai multe avarii ale cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz sunt provocate accidental. Potrivit International Cable Protection Committee (ICPC), între 70% și 80% dintre incidente sunt cauzate de activități umane precum pescuitul și ancorele navelor.

Pe lângă riscurile provocate de oameni, infrastructura este expusă și la fenomene naturale precum cutremurele submarine, curenții puternici, taifunurile și activitatea vulcanică. În contextul conflictului regional, riscul crește deoarece navele afectate de atacuri pot deriva și pot secționa cablurile cu ancorele.

Un precedent s-a produs în 2024, când o navă comercială atacată în Marea Roșie a rupt mai multe cabluri submarine după ce a plutit necontrolat în apropierea infrastructurii subacvatice.

În cazul unei avarii, reparațiile cablurilor submarine din Strâmtoarea Ormuz pot fi complicate de contextul militar și de accesul restricționat în apele teritoriale. Deși tehnic repararea unui cablu nu este extrem de dificilă, procedurile administrative și riscurile pentru echipele de intervenție pot întârzia semnificativ procesul.

Companiile de reparații și firmele de asigurare analizează atent condițiile din teren înainte de a trimite nave specializate în regiuni unde există pericol de mine marine sau atacuri armate. Obținerea autorizațiilor pentru accesul în apele teritoriale reprezintă adesea unul dintre cele mai mari obstacole.

După încetarea conflictelor, operatorii trebuie să cartografieze din nou fundul mării pentru a identifica eventuale epave sau obstacole care pot pune în pericol noile trasee ale cablurilor.

Experții susțin că sateliții nu pot înlocui cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei întreruperi majore. Rețelele prin satelit au o capacitate mai redusă de transfer și costuri mai ridicate, fiind utilizate mai ales pentru avioane, nave și zone izolate.

Sistemele de tip Low-Earth-Orbit, precum Starlink, sunt considerate o soluție complementară, dar nu pot susține volumul uriaș de trafic necesar pentru milioane de utilizatori și pentru funcționarea economiei digitale globale.

În lipsa unor alternative viabile, cablurile submarine din Strâmtoarea Ormuz rămân o infrastructură critică pentru internetul mondial și pentru stabilitatea economică a regiunii.

România se află într-o criză socială profundă. Acutizarea unor probleme sociale structurale se manifestă din cauza crizei economice profunde în care a intrat România. De la criză bugetară rezolvabilă, prin pachetul de austeritate prost gândit și greșit implementat – s-a ajuns la o criză economică comparabilă cu cea din pandemie și chiar criza din 2009-2011. Așezarea, din nou, a poverii măsurilor de ajustare fiscal-bugetară pe 95% din populația României – cea cu venituri reduse și aflată în clasa de mijloc – a condus la destructurarea plasei de siguranță socială țesută în ultimii ani, la polarizare economică și socială accentuată și la explozia riscului de sărăcie și excluziune socială. Pachetul de măsuri prost fundamentat a condus deja la cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani și a pensiilor din ultimii 25 de ani. Și mai grav, 54.000 de salariați au dispărut din mai până în prezent, ilustrând eliminarea celui mai bun instrument de protecție socială activă – pierderea locului de muncă.

Astăzi analizez evoluția principalilor indicatori relevanți pentru starea socială a României. Scăderea efectivului salariaților, reducerea ratei ocupării și accelerarea șomajului în rândul tinerilor, puternica polarizare a veniturilor din salarii și pensii și reducerea puternică a puterii de cumpărare a acestora sunt semne evidente ale unei crize sociale ce riscă să se adâncească. Semnale ce indică o accentuare a sărăciei și excluziunii sociale și a deprivării materiale.

1. Salariați, locuri de muncă. Efectivul salariaților a scăzut cu 54.000 în perioada mai 2025-ianuarie 2026. Conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, în perioada descrisă mai sus, efectivul salariaților în România a scăzut de la 5.175.900 persoane în mai 2025 la 5.121.900 persoane în ianuarie 2026. (Infografic 1) În fiecare săptămână câte o companie anunță că închide sau restrânge afacerea și dă oameni afară. Nu a stat și nu stă nimeni de vorbă cu ei, sunt prea puține măsuri luate pentru păstrarea/creșterea investițiilor și menținerea locurilor de muncă. Structural este faptul că 79% din concedieri (42.400 persoane) sunt din industrie. (Tabel 1)

Infografic 1

Tabel 1

Iată câteva exemple de concedieri și suspendări de activitate în România în perioada mai 2025 – martie 2026, date publice: Haier Tech (producție electrocasnice (frigidere), Prahova, 519 concedieri; Adient Automotive (producție scaune auto), Prahova, 1.010 concedieri; Aptiv (componente electronice auto / cablaje), Arad (Ineu), 900 concedieri; Leoni Wiring Systems (cablaje auto), Arad / Bihor, 700 concedieri; Aumovio (fosta divizie Continental Automotive) (sisteme electronice pentru industria auto), Iași / Sibiu / Timiș, 641 concedieri; ArcelorMittal Hunedoara (siderurgie / producție oțel), Hunedoara, 477 concedieri; Automobile Dacia (auto), Argeș (Mioveni), 1.200 concedieri / reducere personal; JTEKT România (producție rulmenți pentru industria auto), Teleorman (Alexandria), 820 concedieri; Complexul Energetic Oltenia (producție energie), Gorj / Dolj, 1.800 concedieri; Forvia-Hella (cercetare și dezvoltare sisteme electronice auto), Iași, 79 concedieri; Fabrică componente auto Oradea, Bihor, 120 concedieri; Liberty Galați (Sidex) (siderurgie / producție oțel), Galați, 3.000 angajați în șomaj tehnic; Azomureș (producție îngrășăminte chimice), Mureș, 600 angajați în șomaj tehnic; Contractori industriali Azomureș (servicii industriale / mentenanță / logistică), Mureș, 1.500 locuri de muncă afectate indirect. Deci un total impact estimat doar din aceste exemple de 13.366 salariați concediați.

2. Ocupare și șomaj. Rata ocupării (15-64 ani) a scăzut în anul 2025 la 63%, fiind mai mică cu 0,8 puncte procentuale față de anul anterior, conform datelor oficiale INS. Șomajul în rândul tinerilor s-a accelerat.

În ultimele două trimestre din anul 2025, rata ocupării a scăzut abrupt, de la 63,4% în Q3 2025 (cu 0,1 pp mai mare decât trimestrul anterior) la 62,6% în Q4 2025. Din Infograficul 2 se poate observa evoluția ratei ocupării (15-74 ani), pe grupe de vărstă în perioada 2017-2025.

Infografic 2

Cea mai mare problemă din perspectiva ocupării se regăsește în rândul tinerilor (15-24 ani). De altfel, analiza evoluției ratei șomajului în rândul tinerilor relevă o înrăutățire abruptă, de la 22,9% în Q2 2025 la 29,4% în Q4 2025. Un simptom structural, având în vedere că incidența șomajului de lungă durată în rândul tinerilor a variat între 42 și 55% în ultimii ani. Putem spune că, într-o mare măsură, analog situației din pandemie și a crizei financiare, tinerii suportă povara crizei economice și sociale în care se află România.

3. Polarizarea economică și socială accentuată. Măsurile inechitabile au făcut ca povara cea mai mare să fie pusă pe românii cu venituri mici și cei din clasa mijlocie. Conform Eurostat, în anul 2025, România a avut cel mai mic venit disponibil mediu net din UE (8748 euro anual, 729 euro lunar) și cel mai mic venit disponibil median net din UE (8187 euro anual, 682 euro lunar) (echivalate în funcție de mărimea și structura gospodăriei).

Interesant, puternica polarizare a veniturilor salariale se vede și din structura acestora, România înregistrând o bază mare a salariaților cu venituri mici. Actualizarea datelor INS privind repartizarea salariaților cu program complet în funcție de veniturile nete indică faptul că 63% dintre salariații români cu program complet au venituri nete sub 1000 euro și 92% din total au venituri nete mai mici de 2000 euro net lunar. Estimarea arată un venit net median la nivelul salariaților cu program complet de 830 euro, adică 4233 lei lunar (Infografic 3).

Infografic 3

Și la structura veniturilor tip pensie de asigurări sociale de stat se observă o polarizare accentuată, cu o bază mare a pensiilor mici. Iată de exemplu, ultimele date oficiale publicate de Casa Națională de Pensii arată că pensia medie în sistem este de 2782 lei. Peste un sfert dintre pensionari (27%, 1.263.816 persoane) au pensii mai mici de 1500 lei lunar și peste jumătate dintre pensionari (52%, 2.418.771 persoane) au pensii mai mici de 2500 lei lunar (Infografic 4).

Infografic 4

4. Sărăcie, excluziune socială și deprivare materială severă. Consiliul Fiscal arată că ”ajustarea fiscală are un caracter regresiv, care a afectat mai ales cetățenii cu venituri foarte mici”. Conform ultimelor date oficiale Eurostat, pentru anul 2025, 5.169.000 români trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, din care 3.148.000 în zona rurală (conform datelor Eurostat pentru anul 2025). Ponderea angajaților care trăiesc în risc de sărăcie este în România de 10,8% din total, pe locul 4 după Luxemburg, Bulgaria și Spania, conform ultimelor date Eurostat pentru anul 2025. 3.160.000 români trăiesc în deprivare materială și socială severă. 758.000 dintre aceștia sunt copii, cu vârsta mai mică de 18 ani.

5. Puterea de cumpărare. Asistăm la cea mai puternică cădere a puterii de cumpărare a salariilor din ultimii 15 ani. Sunt 8 luni de scădere consecutivă a puterii de cumpărare a salariilor. În industrie și Construcții, puterea de cumpărare a scăzut cu 6%. Ultimele date oficiale INS indică cea mai mare scădere a puterii de cumpărare – în perioada mai 2025 – februarie 2026: în Învățământ există o cădere record a puterii de cumpărare minus 14%, în Administrație minus 14% iar în Sănătate minus 10% (Infografic 5).

Infografic 5

În ultima perioadă, datele statistice oficiale indică cea mai abruptă reducere a puterii de cumpărare a pensiilor din ultimii 25 de ani (Infografic 6).

Infografic 6

În concluzie, destructurarea plasei de siguranță socială din ultima perioadă aruncă România într-o criză socială, suprapusă crizei economice. Fragmentarea societății și polarizarea economică și socială sunt premise ale creșterii incertitudinii la nivel economic și politic.

Ceea ce trăim astăzi este un efect al unei abordări reducționiste asupra economiei. Obiectivul final al oricărui set de politici publice trebuie să fie bunăstarea cetățenilor. Reconstruirea unei plase de siguranță socială care să demonstreze echitate este singura șansă pe termen mediu și lung pentru România.

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca anunță o nouă recunoaștere internațională: prof. univ. dr. Alida Timar-Gabor a fost aleasă membru al Academia Europaea, una dintre cele mai prestigioase organizații academice din Europa.

Potrivit unui comunicat al universității, această distincție reflectă performanțele științifice ale cercetătoarei, câștigătoare a două granturi ale European Research Council (ERC) – considerate printre cele mai competitive finanțări pentru cercetarea exploratorie la nivel european.

Alida Timar-Gabor este, de asemenea, director al Institutului de Cercetări Interdisciplinare în Bio-Nano-Științe din cadrul UBB.

Rectorul UBB, Daniel David, a declarat că alegerea acesteia în Academia Europaea confirmă contribuția universității la dezvoltarea științei la nivel național și internațional și consolidează poziția instituției ca pol de excelență în cercetare.

Fondată în 1988, Academia Europaea reunește peste 5.000 de membri din diverse domenii științifice, selectați printr-un proces riguros de evaluare.

România este reprezentată în prezent de 48 de membri, dintre care 11 sunt afiliați UBB.

Un element notabil îl reprezintă faptul că, în cadrul clasei de științe exacte a Academiei – unde România are doar nouă reprezentanți – Alida Timar-Gabor devine prima cercetătoare din țară afiliată acestei secțiuni, marcând o premieră pentru mediul academic românesc.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică din România a introdus un set nou de instrumente destinate protecției spațiului digital civil, pentru un acces mai rapid la raportarea incidentelor, se arată într-un comunicat de presă.

Măsurile au fost activate la București și fac parte din modernizarea infrastructurii naționale de securitate informatică.

Platforma Națională de Raportare a Incidentelor de Securitate Cibernetică, disponibilă la pnrisc.dnsc.ro, a fost restructurată pentru a permite o nouă utilizare, mai rapidă.

Noul format acoperă atât utilizatorii individuali, cât și organizațiile care au obligații legale de notificare în baza reglementărilor europene NIS2.

Pe lângă optimizarea procesului de raportare, instituția a lansat și o platformă publică separată, de tip Blacklist, accesibilă la pnrisc.dnsc.ro/blacklist.

Aceasta include domenii web asociate cu activități frauduloase sau riscante, identificate prin analize tehnice. Lista este actualizată permanent și oferă un instrument de verificare rapidă pentru utilizatori.

Reprezentanții DNSC susțin că noile instrumente au rolul de a crea un sistem de protecție colaborativ, în care utilizatorii au un rol esențial în semnalarea amenințărilor.

Datele raportate sunt analizate de experți și, după validare, pot fi incluse în lista publică de domenii periculoase. Instituția declară că acest mecanism are rol preventiv și urmărește reducerea timpului de reacție în fața incidentelor cibernetice.

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, intervalul 29 aprilie, ora 09:00 – 2 mai, ora 10:00, este marcat de o informare meteorologică ce vizează condiții meteo deosebit de reci pentru această dată din calendar.

În intervalul 29 aprilie, ora 09:00 – 30 aprilie, ora 09:00, vremea va deveni rece pentru această perioadă. Cerul va fi mai mult noros, iar ploile vor apărea temporar pe parcursul zilei. Vântul va sufla în general moderat, contribuind la senzația de răcire. Temperatura maximă, în scădere față de ziua anterioară, va ajunge la 13–14 grade Celsius, în timp ce minima va coborî la 5–7 grade.

Răcirea se va accentua în intervalul 30 aprilie, ora 09:00 – 1 mai, ora 09:00, când vremea va deveni deosebit de rece pentru sfârșitul lunii aprilie. Cerul va avea înnorări persistente și va ploua temporar, cu o probabilitate mai mare în timpul zilei și seara. Vântul va sufla moderat, cu intensificări pe parcursul zilei, rafalele atingând 35–45 km/h.

Temperatura maximă va coborî până în jurul valorii de 8 grade Celsius, iar minima va fi de 3–4 grade, cu valori chiar mai scăzute, spre 1 grad, în zonele periferice ale orașului.

În intervalul 1 mai, ora 09:00 – 2 mai, ora 10:00, vremea se va menține deosebit de rece pentru această perioadă. Temperatura maximă va urca ușor, până la 12–14 grade, însă nopțile vor rămâne reci, cu minime de 3–4 grade și valori apropiate de 1 grad în zona preorășenească. Cerul va avea înnorări temporare, iar ploile vor apărea mai ales în a doua parte a zilei. Vântul va continua să sufle moderat.

Pe întreaga perioadă analizată, Bucureștiul se află sub o informare meteorologică pentru vreme deosebit de rece, ploi moderate cantitativ și intensificări ale vântului. Administrația Națională de Meteorologie precizează că prognoza poate fi actualizată în funcție de evoluția fenomenelor, inclusiv prin emiterea unor avertizări de tip nowcasting pentru fenomene severe imediate.

Episodul de răcire vine într-un moment în care temperaturile normale pentru această perioadă ar fi trebuit să fie semnificativ mai ridicate, ceea ce face ca diferența resimțită să fie accentuată pentru locuitorii Capitalei.

O analiză realizată de Confederația Patronală Concordia evidențiază faptul că instabilitatea de pe scena politică din România generează deja costuri suplimentare pentru economie, reflectate în creșterea dobânzilor la care se împrumută statul, evoluția cursului valutar și presiuni asupra ratelor la credite.

„România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație”, se arată în comunicatul de presă.

Confederația Patronală Concordia atrage atenția asupra faptului că ratele la credite ar putea crește cu 7,5-10%, reducând veniturile disponibile ale populației și afectând consumul, iar cursul euro ar putea ajunge spre 5,20 lei, de la 5,09 lei, cu impact rapid în inflație.

Pe termen mediu și lung, Concordia avertizează că deteriorarea situației fiscale ar putea duce la pierderea ratingului de țară „investment grade”.

„Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani”, se mai arată în analiză.

În ceea ce privește fondurile europene, analiza realizată de Confederația Patronală Concordia indică riscuri semnificative privind implementarea PNRR. În scenariul optimist, România ar putea pierde cel puțin 30% din sumele aferente anului 2026, aproximativ 3,5 miliarde euro.

„În această situație, există două variante posibile. Dacă proiectele se opresc, creșterea economică scade cu 0,2-0,3 puncte procentuale, statul pierde 600-700 de milioane de euro din taxe nerealizate, iar deficitul bugetar ajunge la 6,43% din PIB, însoțit de șomaj mai mare și firme în faliment. Dacă, în schimb, statul acoperă diferența din bugetul propriu pentru a continua investițiile, deficitul urcă la 6,9% din PIB, un nivel greu de finanțat în contextul costurilor de împrumut în creștere”, se mai menționează în analiza Concordia.

În scenariul negativ însă, pierderile ar fi și mai mari și ar putea ajunge la 50%, respectiv circa 5,7 miliarde euro.

„Fără compensare bugetară, creșterea economică scade cu 0,35-0,40 puncte procentuale, statul pierde 1,4-1,5 miliarde euro din încasări fiscale, iar deficitul crește la 6,61% din PIB. Cu compensare din bani publici, deficitul depășește 7,2%, un nivel care pune în pericol direct ratingul de țară”, arată analiză.

În scenariul critic la 70%, echivalentul pierderilor este de aproximativ 8 miliarde euro, majoritatea reformelor asumate prin PNRR fiind ratate.

„Fără compensare, PIB-ul scade cu 0,6-0,7 puncte procentuale, pierderile fiscale ating 1,9-2,0 miliarde euro, iar deficitul urcă la 6,75%. Cu acoperire din fonduri naționale, deficitul ajunge la 7,8% din PIB, cu probabilitate ridicată de retrogradare la statutul de junk”, mai notează Concordia în analiză.

Reprezentanții organizației subliniază că efectele instabilității politice sunt suportate atât de companii, cât și de cetățeni și fac apel la decidenții politici să restabilească rapid încrederea investitorilor și predictibilitatea politicilor economice.

Ministrul mediului din Liban, Tamara El Zein, a calificat impactul acestor acțiuni drept „ecocid”, într-un document care analizează perioada octombrie 2023 – decembrie 2024. Raportul, realizat de National Council for Scientific Research Lebanon și citat de The Guardian, arată că intervențiile militare au „remodelat peisajul fizic și ecologic” al sudului țării, afectând păduri, terenuri agricole, resurse de apă și ecosisteme marine.

„Amploarea și caracterul intenționat al acestor distrugeri constituie un act de ecocid”, a afirmat oficialul libanez, subliniind că efectele depășesc sfera mediului și afectează direct securitatea alimentară și sănătatea publică.

Potrivit datelor incluse în raport, aproximativ 5.000 de hectare de pădure au fost distruse, inclusiv zone importante pentru biodiversitate. Alte peste 2.100 de hectare de livezi – printre care plantații de măslini și citrice – au fost afectate. Sectorul agricol a suferit pierderi semnificative, estimate la sute de milioane de dolari, atât prin distrugerea infrastructurii, cât și prin scăderea producției. De asemenea, solul a fost contaminat în anumite zone, iar episoadele de poluare a aerului au fost raportate pe arii extinse, dincolo de zonele direct lovite. Raportul evaluează impactul total la aproximativ 25 de miliarde de dolari, incluzând pagube materiale, pierderi economice și costuri de reconstrucție. Autoritățile libaneze cer sprijin internațional pentru refacerea mediului, argumentând că amploarea distrugerilor depășește capacitatea țării de a interveni singură.

Un purtător de cuvânt al Israel Defense Forces a declarat că armata este conștientă de potențialul impact asupra mediului și că acționează pentru a minimiza efectele asupra civililor și mediului. În paralel, organizații independente atrag atenția că unele concluzii ale raportului ar putea fi deja depășite, având în vedere continuarea confruntărilor și noile distrugeri din regiune. Experții în mediu avertizează că efectele conflictelor armate asupra naturii pot persista ani sau chiar decenii. În cazul Libanului, degradarea ecosistemelor ar putea afecta nu doar biodiversitatea, ci și stabilitatea economică și socială a regiunii. Raportul readuce în atenție o dimensiune mai puțin expusă sau discutată a războaielor: costul ecologic, care se resimte mult timp după încetarea luptelor.