Agregator de ştiri

Tezaurul a fost descoperit în apropiere de Wesseling, la sud de Köln, după ce un pasionat care folosea un detector de metale a găsit succesiv mai multe monede de argint, relatează publicația Welt. După recuperarea primelor 15 piese, aparatul continua să indice prezența metalului în sol, semn că descoperirea era mult mai importantă.

Bărbatul a oprit căutările și a anunțat autoritățile responsabile de protejarea patrimoniului. Arheologii au preluat cercetarea și au scos la lumină, în total, 934 de denari romani din argint, cu o greutate cumulată de peste trei kilograme.

Specialiștii consideră descoperirea una excepțională: ar fi cel mai mare tezaur monetar din perioada împăratului Hadrian identificat până acum în Germania și al cincilea ca mărime din lume pentru această perioadă. Monedele ar fi fost ascunse în al doilea sfert al secolului al II-lea d.Hr.

Hadrian a condus Imperiul Roman între anii 117 și 138, însă multe dintre monede fuseseră bătute cu mult înaintea domniei sale.

Cea mai veche piesă din tezaur datează din anul 148 î.Hr., din perioada Republicii Romane. În momentul în care comoara a fost ascunsă, moneda avea deja o vechime de peste 270 de ani și, cu toate acestea, putea fi încă utilizată ca mijloc de plată.

Arheologii nu știu cu certitudine de ce a fost îngropată averea și, mai ales, de ce proprietarul nu s-a întors după ea. Una dintre ipoteze este că banii au fost ascunși pentru siguranță, într-o epocă în care nu existau instituții bancare în sensul modern. Proprietarul ar fi putut muri înainte de a recupera tezaurul sau de a dezvălui altcuiva locul în care îl ascunsese.

Dimensiunea averii devine mai clară prin raportarea la veniturile vremii. Un legionar roman câștiga aproximativ 300 de denari pe an, însă circa jumătate din sumă era reținută pentru hrană și echipament. Astfel, unui militar i-ar fi trebuit aproximativ șase ani pentru a strânge, fără să cheltuiască venitul rămas disponibil, echivalentul tezaurului descoperit.

Valoarea argintului din cele 934 de monede ar depăși în prezent doar 6.000 de euro, însă importanța lor arheologică și istorică este considerabil mai mare.

Cercetările au indicat și modul în care fusese ascunsă averea. Arheologii au identificat fragmente ceramice și urme de paie, ceea ce sugerează că monedele fuseseră introduse într-un vas căptușit cu paie și apoi îngropate.

Cel care a făcut descoperirea avea autorizația necesară pentru folosirea detectorului și a anunțat specialiștii fără să continue săpăturile pe cont propriu. Tezaurul a devenit proprietatea landului Renania de Nord-Westfalia, iar descoperitorul urmează să primească o recompensă. Monedele sunt prezentate publicului la muzeul regional din Bonn.

Arteta a preluat Arsenal în decembrie 2019 și a condus echipa la primul titlu de campioană a Angliei după 22 de ani, în sezonul trecut.

Potrivit informațiilor publicate marți de BBC, noul contract îi va aduce antrenorului o creștere importantă a salariului. Arteta câștigă în prezent aproximativ 10 milioane de lire sterline pe sezon, la care se pot adăuga bonusuri.

În ultimele luni, Arteta a transmis în repetate rânduri că își dorește să rămână la Arsenal.

Săptămâna trecută, el le-a spus suporterilor că nu au motive să se îngrijoreze în privința viitorului său și că vrea să continue la club.

Arteta a câștigat cu Arsenal o Cupă a Angliei și două Community Shield, iar în sezonul trecut a pus capăt perioadei de 22 de ani fără titlu în Premier League pentru clubul londonez.

În urma unei percheziții la domiciliul suspectului, identificat drept Pawel G.. anchetatorii au confiscat cuțite, o baionetă, precum și cărți și obiecte care aveau simboluri fasciste și naziste.

Potrivit procurorilor, analiza telefoanelor și a computerului acestuia a scos la iveală conversații referitoare la pregătirea unor atacuri în masă, relatează AFP. 

Agenția pentru Securitate Internă a transmis, într-un comunicat separat, că alți doi minori au fost arestați recent în legătură cu cazul lui Pawel G. Cei trei ar fi schimbat mesaje cu activiști de extremă dreapta pe platformele Telegram și Discord. 

Potrivit anchetatorilor, aceștia discutau inclusiv despre autorii unor atacuri anterioare. „Participanții au analizat modul de operare al atacatorilor teroriști și s-au inspirat din acesta”, a transmis ABW. 

Ministrul polonez al Justiției, Waldemar Zurek, a declarat că autoritățile nu vor tolera „fascismul, ura și planificarea unor atacuri sângeroase” în Polonia. 

De asemenea, oficialul a precizat că, în locuința principalului suspect, au fost găsite și materiale explozive. 

Pawel G., care respinge acuzațiile formulate împotriva sa de anchetatori, riscă o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat de instanță. 

Vizita Papei Leon în Franța va dura de vineri până luni.

Potrivit AFP, consilierii lui Emmanuel Macron au fost dornici să minimalizeze dezacordurile dintre Franța și Vatican, relatate de mai multe instituții media, cu privire la pregătirile pentru vizită.

În timpul vizitelor de stat sau apostolice, protocolul francez oferă oaspetelui său un „pachet” complet , inclusiv toate aspectele ceremoniale posibile, care este apoi „adaptat” cazului specific, a explicat unul dintre ei.

El a considerat că, de exemplu, trecerea în revistă a trupelor la Les Invalides sau procesiunea pe Champs-Élysées escortată de Garda Republicană călare „nu erau în mod clar potrivite pentru o vizită papală”.

Programul a fost dezvoltat în deplină „încredere”, „într-o atmosferă calmă” și fără „nicio tensiune”, a insistat el.

Palatul Élysée a recunoscut, însă, că președintele francez ar fi dorit ca „Sfântul Părinte să se întâlnească cu reconstructorii” Catedralei Notre-Dame. Însă, a menționat că acest lucru „nu s-a putut realiza” din cauza „conflictelor de program”.

În ultima dintre cele patru zile ale vizitei sale apostolice în Franța, Papa va călători la Metz, în estul țării. Acolo va susține un discurs intitulat „La rădăcinile Europei pentru pace și unitate” la Centrul de Convenții Robert Schuman, numit după unul dintre părinții fondatori ai uniunii politice europene.

Macron va fi, de asemenea, prezent la acest eveniment și va introduce discursul cu propriile sale observații „pe tema integrării europene ca model pentru pace”, a declarat Palatul Élysée presei, conform sursei citate.

Șefii de stat și de guvern ai celorlalte 26 de țări ale Uniunii Europene au fost invitați să participe la discursul Papei, care va fi introdus de Emmanuel Macron, a anunțat Palatul Élysée marți. Totuși, președinția nu a putut furniza o listă a liderilor care și-au confirmat prezența în această etapă.

Emmanuel Macron și soția sa îl vor primi pe Papa Leon al XIV-lea vineri, la sosirea sa pe aeroportul Orly din Paris. Ulterior, se vor vedea la Palatul Élysée pentru o întâlnire privată și discursuri în fața autorităților politice, a corpului diplomatic și a societății civile.

Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, o proporție ridicată a europenilor consideră că politica agricolă comună (PAC) a Uniunii Europene își îndeplinește prioritățile.

Rezultatele arată, de asemenea, că europenii acordă o importanță deosebită calității și originii alimentelor atunci când fac cumpărături.

Pe baza acestor rezultate, Comisia Europeană va lansa o nouă campanie privind „alimentele europene”, anunțată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul privind starea Uniunii de anul trecut.

Comisarul european pentru agricultură și sectorul alimentar, Christophe Hansen, a declarat că rezultatele sondajului arată un sprijin puternic pentru agricultura europeană și pentru fermieri.

„Este încurajator să vedem un sprijin public atât de puternic pentru agricultura europeană și pentru fermierii noștri. Aceste rezultate arată că suntem aliniați cu cetățenii noștri în ceea ce privește prioritățile care contează cel mai mult: asigurarea unor alimente sigure și de înaltă calitate, sprijinirea fermierilor și consolidarea zonelor rurale, protejând în același timp mediul înconjurător”, a spus Hansen.

Comisarul european a subliniat că politica agricolă comună este esențială pentru atingerea acestor obiective și pentru sprijinirea fermierilor astfel încât aceștia să poată răspunde așteptărilor cetățenilor europeni.

Acesta este al zecelea sondaj Eurobarometru privind „Europenii, agricultura și PAC”. Sondajul oferă o imagine de ansamblu asupra atitudinilor europenilor față de fermieri și politica agricolă europeană.

Procurorii DNA Suceava au dispus reținerea pentru 24 de ore a 11 persoane, printre acestea aflându-se mai mulți lucrători vamali de la Biroul Vamal de Frontieră Racovăț, un agent al Poliției de Frontieră și persoane fără calitate specială.

Acuzațiile formulate în dosar includ luare și dare de mită, trafic și cumpărare de influență, precum și complicitate la unele dintre aceste infracțiuni. Cei 11 inculpați urmează să fie prezentați Tribunalului Suceava, procurorii solicitând arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

Alte opt persoane au fost plasate sub control judiciar pentru 60 de zile. Printre acestea se numără lucrători vamali, polițiști de frontieră și un funcționar din cadrul administrației fiscale.

Potrivit anchetatorilor, presupusul mecanism ar fi funcționat în perioada octombrie 2024 – septembrie 2025, în punctele de trecere a frontierei Racovăț și Siret.

Într-o primă etapă, un lucrător vamal ar fi primit în mod repetat sume de câte 200 de euro pentru a permite tranzitarea punctului Racovăț cu bunuri interzise sau în cantități care depășeau limita legală, aduse din Ucraina, fără documentele necesare și fără aplicarea măsurilor prevăzute de lege.

Controlul vamal asupra autovehiculului ar fi fost efectuat doar formal. Aceeași persoană ar fi primit bani și susținând că poate interveni pe lângă alți funcționari vamali atunci când nu se afla în serviciu, astfel încât și aceștia să realizeze controale superficiale.

Anchetatorii susțin că mecanismul ar fi continuat ulterior cu implicarea altor lucrători vamali. În perioada februarie – septembrie 2025, aceștia ar fi primit diverse sume de bani și produse pentru a efectua controale formale și pentru a asigura un tratament favorabil la trecerea frontierei.

Fapte similare sunt investigate și în legătură cu tranzitarea punctelor Racovăț și Siret, unde mai mulți funcționari ar fi primit bani sau produse în schimbul unor controale formale. Procurorii susțin că una dintre persoanele care ofereau aceste foloase ar fi beneficiat și de sprijinul unor intermediari.

Într-un episod separat, un polițist de frontieră este acuzat că nu ar fi sesizat autoritățile după o tentativă de mituire și după ce ar fi aflat despre o presupusă faptă de luare de mită. Dosarul cuprinde și acuzația că un alt agent ar fi oferit foloase unui polițist pentru a evita efectuarea unor verificări asupra a două persoane depistate în apropierea frontierei.

Persoanele aflate sub control judiciar au, între altele, interdicția de a părăsi România fără acordul procurorilor și de a comunica cu anumite persoane din dosar.