Partida este programată în localitatea Koprivnica, în sala Josip Samaržija-Bepo, și va fi transmisă pe canalul de youtube al Federației Croate de Handbal.
Reprezentativa pregătită de selecționerul Ovidiu Mihăilă a efectuat un stagiu centralizat la București, în perioada 19-22 octombrie, înainte de deplasarea în Croația. Cele două partide de verificare oferă echipei naționale ocazia de a testa formule de joc și de a consolida relațiile dintre jucătoare înaintea turneului final continental.
Al doilea meci dintre cele două selecționate este programat sâmbătă, de la ora 15:00, la Prelog.
Lot de 18 jucătoare pentru acțiunea din CroațiaOvidiu Mihăilă a convocat 18 handbaliste pentru această acțiune. Printre numele importante din lot se numără portarii Diana Ciucă, Bianca Curmenț și Yulia Dumanska, coordonatoarea Cristina Laslo, interii Sorina Grozav și Bianca Bazaliu, precum și pivoții Lorena Ostase și Crina Pintea.
Lotul este completat de Oana Borș, Mihaela Mihai, Eva Kerekes, Mariam Mohamed, Alisia Boiciuc, Rebeca Necula, Diana Lixăndroiu, Andreea Popa, Elena Roșu și Iaroslava Burlachenko.
Pentru Croația, pregătită de Ivica Obrvan, acțiunea din această săptămână este afectată de absențele cauzate de accidentări. Petra Frančić și Iva Bule au devenit indisponibile, iar selecționerul croat le-a convocat în locul lor pe surorile Paula și Stela Posavec, care anunțaseră anterior retragerea din echipa națională, și pe Tara Đelekovčan.
România a încheiat pe locul al treilea turneul final EHF EURO Cup din septembrie, după ce a învins Ungaria cu 33-30 în meciul pentru medaliile de bronz. EHF EURO Cup a fost o competiție rezervată echipelor deja calificate la turneul final al Campionatului European.
România va juca la Cluj-Napoca în grupele Campionatului EuropeanCampionatul European de handbal feminin din 2026 se va desfășura între 3 și 20 decembrie, fiind organizat în premieră de cinci țări: România, Polonia, Cehia, Slovacia și Turcia.
România va evolua în grupa B, ale cărei meciuri vor fi găzduite de Cluj-Napoca, alături de deținătoarea titlului, Norvegia, Elveția și Macedonia de Nord. Tricolorele vor debuta pe 4 decembrie, împotriva Norvegiei, vor întâlni Macedonia de Nord pe 6 decembrie și vor încheia prima fază a competiției pe 8 decembrie, contra Elveției.
Croația va juca în grupa D, la Brno, alături de Țările de Jos, Cehia și Austria.
Cele două reprezentative s-au întâlnit de 25 de ori până în prezent, bilanțul fiind favorabil României, cu 18 victorii. Ultimul succes al Croației în confruntările directe datează de la Campionatul European din 2020, când selecționata croată s-a impus cu 25-20.
„Pe baza constatărilor autorităților austriece de securitate, Ministerul de Externe al Austriei a luat măsuri împotriva a patru diplomați ruși din Viena”, a transmis ministerul într-un comunicat, precizând că aceștia au fost declarați persona non grata și li s-a ordonat să părăsească țara, relatează Reuters.
Trei dintre diplomați lucrau la Ambasada Rusiei în Austria, iar unul la delegația rusă pentru securitate militară și controlul armamentelor din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), a precizat ministerul.
Viena, un important centru diplomatic cu o lungă istorie a spionajuluiPrin această decizie, numărul diplomaților ruși expulzați de Austria începând din 2020 a ajuns la 18. Deși Austria este un stat neutru și nu face parte din NATO, guvernele sale au sprijinit politic Ucraina de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.
Austria nu oferă, de regulă, detalii despre motivele expulzării diplomaților. Totuși, în luna mai, când a expulzat alți trei diplomați ruși, autoritățile austriece au explicat că decizia a avut legătură cu numărul mare de antene instalate pe acoperișurile clădirilor diplomatice rusești, care ar putea fi folosite pentru activități de spionaj.
Viena este unul dintre principalele centre diplomatice internaționale, găzduind sediul OSCE și mai multe organizații ale Națiunilor Unite, printre care Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).
Țări mari, precum Rusia și Statele Unite, au adesea ambasadori separați acreditați pe lângă Austria, OSCE și organizațiile ONU, fiecare conducând propria ambasadă sau misiune diplomatică.
Viena, care a fost împărțită în sectoare administrate de puterile aliate după cel de-Al Doilea Război Mondial, are de mult timp reputația unui centru al spionajului. Numărul mare de misiuni diplomatice din capitala Austriei oferă serviciilor de informații posibilitatea de a plasa agenți sub acoperire diplomatică, beneficiind astfel de imunitate.
Instituțiile financiare din Statele Unite restricționează accesul agenților AI dezvoltați de companii terțe, potrivit unor surse, citate de Reuters. Măsurile vin după ce publicația Axios a relatat, joi, 22 octombrie, că unele sisteme autonome de inteligență artificială au fost detectate în conturile bancare ale clienților, încercând să realizeze acțiuni care păreau să depășească instrucțiunile primite. Printre instituțiile preocupate de aceste riscuri se numără JPMorgan Chase, Morgan Stanley, Bank of America și Wells Fargo.
Agenții AI pot intra în conturi folosind parolele oferite chiar de cliențiProblema este legată de dezvoltarea agenților AI, o categorie de programe capabile să execute sarcini în numele utilizatorilor, fără ca fiecare etapă să necesite intervenția directă a acestora. Spre deosebire de un chatbot obișnuit, care oferă răspunsuri la întrebări, un agent AI poate naviga pe platforme digitale, completa formulare și iniția operațiuni, în funcție de permisiunile primite.
Exemplu de agent AI Grock Bot. Sursa foto: X
În anumite situații, clienții băncilor și-au oferit voluntar numele de utilizator și parolele acestor sisteme, potrivit unei surse din industria bancară citate de Reuters. Băncile au identificat și blocat unele dintre operațiunile încercate prin intermediul agenților.
Totuși, dacă utilizatorul a furnizat în mod voluntar datele de autentificare, stabilirea caracterului neautorizat al unei operațiuni devine mai complicată. Instituțiile financiare trebuie să determine dacă acțiunea reflectă o solicitare reală a clientului sau o decizie a sistemului AI care depășește permisiunea acordată.
Morgan Stanley a blocat accesul agenților AI externiMorgan Stanley a decis să împiedice agenții AI dezvoltați de terți să acceseze platformele sale. Potrivit unei persoane familiarizate cu situația, instituția nu a identificat însă cazuri în care agenți AI să fi acționat neautorizat sau să fi scăpat de sub control.
Această distincție este importantă, deoarece blocarea accesului nu înseamnă automat că o bancă a suferit pierderi sau că au fost efectuate tranzacții frauduloase.
Alte instituții financiare încearcă să reducă riscurile asociate utilizării unor programe autonome în operațiunile bancare. Una dintre dificultățile semnalate de reprezentanții industriei este diferențierea dintre un client care operează direct în cont și un agent AI care folosește aceleași date de autentificare.
Șeful JPMorgan avertizează asupra riscurilor pentru bănci și cliențiJamie Dimon, directorul general al JPMorgan Chase, a declarat anterior, în octombrie, că instituția dezvoltă instrumente pentru gestionarea riscurilor asociate agenților AI. Acesta a avertizat că permiterea accesului oricărui sistem extern la infrastructura băncii ar putea crea pericole atât pentru clienți, cât și pentru instituție.
Jamie Dimon, directorul general al JPMorgan Chase. Sursa foto: X
O poziție similară a fost exprimată de Richard Wurster, directorul general al companiei de servicii financiare Charles Schwab. Wurster a precizat că primește zilnic un raport privind tentativele de acces ale agenților AI blocate de companie. Numărul acestora nu este deocamdată ridicat, potrivit directorului, însă instituția preferă să păstreze controlul asupra autentificării și modului în care sunt utilizate serviciile sale.
Ce riscă utilizatorii care își oferă datele bancare unui agent AIControversa evidențiază o problemă nouă pentru industria financiară: cine răspunde atunci când un sistem AI execută o acțiune pe care utilizatorul nu a intenționat să o autorizeze? Accesul la un cont bancar poate permite, în funcție de restricțiile platformei și de drepturile acordate, consultarea informațiilor financiare sau inițierea unor operațiuni.
Riscurile cresc atunci când un utilizator oferă unei aplicații externe parola contului, în loc să folosească o metodă de conectare autorizată de bancă, cu permisiuni limitate. Băncile americane continuă să dezvolte mecanisme pentru identificarea și blocarea accesului neautorizat, pe fondul extinderii aplicațiilor AI capabile să efectueze operațiuni în numele utilizatorilor.
A închiriat o mașină pentru o săptămână de vacanță și a primit factură pentru 28.933 de kilometri . Ar fi trebuit să conducă cu 172 km/h, zi și noapte.
„Mi-am zis: nu se poate așa ceva”, a povestit Yuehao Huang pentru roadandtrack.com.
Pe 11 septembrie, bărbatul a zburat din Toronto la Montreal, unde a ridicat o mașină închiriată și plătită în avans. A urmat o excursie de o săptămână cu rudele venite în vizită: Montreal, Mont-Tremblant, Ottawa și înapoi în Quebec. Întors acasă, a găsit pe card o taxă de 5.900 de dolari canadieni, peste cei peste 1.000 de dolari plătiți deja pentru închiriere.
Ar fi trebuit să conducă cu 172 km/h, fără oprireCompania de la care a închiriat mașina i-a explicat că depășise cu mult kilometrii incluși în contract.
„După calculele mele, ar fi însemnat să conduc cu 180 km/h, 24 de ore, fără oprire, fără benzină, fără somn”, a spus Huang.
Ar fi fost de ajuns o simplă împărțire ca să se vadă că factura nu are sens.
Șapte zile au 168 de ore, așa că distanța facturată ar fi cerut o medie de 172 km/h în fiecare oră, iar orice oprire ar fi trebuit recuperată cu viteză și mai mare. Cu opt ore de somn pe noapte, media ar urca la aproximativ 258 km/h.
Huang a contestat imediat factura și a trimis dovezi. Compania a promis o anchetă, dar când a revenit după câteva săptămâni, i s-a spus să depună din nou plângerea. A contestat plata și prin American Express, însă compania de închirieri a transmis băncii că taxele sunt valide.
Scuzele au venit după intervenția preseiBărbatul s-a adresat apoi rubricii Speakers Corner a CityNews. Compania a transmis răspunsul pentru jurnaliști într-o singură zi: „În urma unei analize amănunțite, am confirmat că o eroare la introducerea datelor a dus la taxarea incorectă a clientului”.
Compania și-a cerut scuze, a anunțat rambursarea și a promis că își va consolida procedurile.
Nu este primul caz de acest fel. În 2022, o femeie din Vancouver a fost taxată de aceeași companie cu peste 8.000 de dolari canadieni pentru 36.482 de kilometri parcurși în trei zile, după ce condusese aproximativ 300. Și ea a primit banii înapoi abia după ce povestea a apărut în presă.
Ce să faci când închiriezi o mașinăHuang a fotografiat bordul la returnarea mașinii, dar nu și la preluare, ceea ce i-a îngreunat contestația. „Oricât ai avea încredere în compania de închirieri, nu uita să faci o fotografie înainte să pornești și după”, îi sfătuiește el pe ceilalți șoferi.
„Am susținut public de multe ori ideea că un loc de muncă trebuie să însemne mai mult decât un salariu la sfârșitul lunii. El trebuie să ofere siguranță, respect și șansa la un trai decent”, a scris Florin Manole vineri pe Facebook.
Potrivit Ministrului Muncii, acesta a aprobat joi Declarația ministerială PES EPSCO, alături de colegii săi miniștri social-democrați europeni responsabili de ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.
„Prin aceasta susținem o legislație europeană mai puternică pentru protejarea angajaților și pentru locuri de muncă de calitate”, a afirmat el.
Despre ce priorități este vorba „1. Locuri de muncă în care omul este pe primul loc, inclusiv în raport cu inteligența artificială. 2. Drepturi egale pentru toți angajații. 3. Locuri de muncă sigure și sănătoase. 4. Echilibru între viața profesională și cea personală, inclusiv dreptul la deconectare. 5. Consolidarea drepturilor angajaților, a sindicatelor și a negocierii colective. 6. Egalitate de șanse și de remunerare între femei și bărbați. 7. Acces la locuri de muncă de calitate pentru fiecare. 8. Salarii corecte, care să asigure un trai decent. 9. Finanțare europeană pentru locuri de muncă de calitate, competențe și protecție socială”, a menționat Manole.Ministrul Muncii consideră că aceste priorități sunt „de bun-simț, indiferent de orientarea ideologică a fiecăruia”.
„Pentru mine, aceasta este miza unei Europe sociale puternice: o economie care funcționează și în interesul oamenilor”, a conchis Florin Manole.
Planul Comisiei Europene de a crea o nouă formă de parteneriat cu Canada întâmpină rezistență în mai multe capitale europene. Șase diplomați implicați în negocieri și doi oficiali europeni au declarat pentru POLITICO că principala problemă nu este apropierea dintre Bruxelles și Ottawa, ci denumirea și implicațiile noului statut.
Germania conduce opoziția față de includerea expresiei „membru asociat” în declarația comună care urmează să fie adoptată la summit. Franța, Italia și Belgia se numără printre țările care și-au exprimat rezervele.
Statele contestatare consideră că Uniunea Europeană încearcă să ofere Canadei un statut care nu a fost încă definit juridic și politic. De asemenea, mai multe guverne sunt nemulțumite că președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat propunerea fără consultări prealabile cu statele membre.
„Am pus cu siguranță căruța înaintea boilor. Anunțăm ceva și abia apoi încercăm să stabilim ce înseamnă”, a declarat unul dintre diplomații citați de POLITICO.
România și Franța susțin extinderea cooperării nucleare cu Canada. Austria se opuneDincolo de disputa privind noul statut al Canadei, negocierile au scos la iveală și divergențe între statele europene asupra viitoarei cooperări energetice.
Potrivit POLITICO, Austria se opune includerii în declarația comună a unor angajamente privind aprofundarea cooperării în domeniul energiei nucleare.
În schimb, România, Franța, Slovacia și alte state membre susțin menționarea explicită a energiei nucleare printre domeniile în care UE și Canada ar urma să colaboreze mai strâns.
Poziția României are și o componentă economică și strategică importantă, având în vedere relația de lungă durată cu industria nucleară canadiană.
Centrala nucleară de la Cernavodă utilizează reactoare de tip CANDU, tehnologie dezvoltată în Canada. Cele două țări cooperează de decenii în domeniul nuclear, inclusiv prin acorduri care reglementează transferul de tehnologie și schimbul de informații între autoritățile de reglementare.
Pentru România, consolidarea parteneriatului nuclear dintre UE și Canada ar putea crea oportunități suplimentare în domeniul tehnologiei, investițiilor și securității energetice, inclusiv în contextul proiectelor nucleare naționale.
De ce nu vor marile state europene ca Ottawa să devină „membru asociat”Propunerea a fost lansată de Ursula von der Leyen în discursul său privind starea Uniunii, din septembrie 2026. Șefa Comisiei Europene a prezentat Canada drept primul posibil „membru asociat” al blocului comunitar.
Conceptul nu există însă ca statut distinct în tratatele Uniunii Europene.
Canada nu poate deveni membru cu drepturi depline al UE în actualul cadru juridic, deoarece articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană permite aderarea statelor europene.
Noul statut ar urma, în schimb, să creeze o relație privilegiată între cele două părți, diferită de acordurile pe care Bruxelles-ul le are cu Regatul Unit, Elveția sau țările din Spațiul Economic European.
Aceste parteneriate sunt concentrate în mare parte asupra accesului la piața unică europeană. Canada nu urmărește însă adoptarea aceluiași model și nici aplicarea integrală a celor patru libertăți de circulație din cadrul UE.
Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț internațional din Parlamentul European, a declarat că susține consolidarea relațiilor cu Ottawa, dar că ar evita expresia „membru asociat”, deoarece aceasta poate crea confuzie cu alte forme de asociere existente.
Comisia Europeană încearcă să găsească o formulare acceptabilă pentru statele membre. Un oficial european a insistat că obiectivul de fond, respectiv extinderea cooperării economice, militare și instituționale, nu este contestat.
„Ceea ce contează este ce facem, nu cum numim acest lucru”, a declarat oficialul.
Ce ar putea primi Canada în schimbul unui parteneriat mai strâns cu UEPlanurile discutate la Bruxelles prevăd identificarea a șase domenii prioritare de cooperare, urmate de evaluarea progreselor după șase luni și de un bilanț mai amplu peste un an.
Printre obiectivele analizate se numără participarea extinsă a Canadei la programele europene Horizon Europe și Erasmus, dezvoltarea unor infrastructuri comune de cabluri submarine, constituirea de rezerve strategice de materii prime critice și explorarea investițiilor realizate prin fonduri de pensii.
Cooperarea ar putea include și apărarea, tehnologiile digitale, inteligența artificială și securitatea lanțurilor de aprovizionare.
Un diplomat european a descris noul mecanism ca pe un experiment, precizând că există posibilitatea ca Ottawa să rămână singurul partener care va primi vreodată un asemenea statut.
Apropierea Canadei de UE, pe fondul tensiunilor comerciale cu Statele UniteInițiativa apare într-un moment în care Canada încearcă să își reducă dependența economică de Statele Unite.
Tarifele comerciale și presiunile politice exercitate de Washington au determinat guvernul premierului Mark Carney să caute parteneriate economice mai puternice în afara continentului nord-american.
Pentru Uniunea Europeană, apropierea de Canada face parte dintr-un efort mai amplu de diversificare a relațiilor strategice, pe fondul presiunilor exercitate de Statele Unite, China și Rusia.
Relația economică dintre cele două părți are deja la bază acordul comercial CETA, aplicat provizoriu din septembrie 2017. România a ratificat acordul în 2020.
Următoarea etapă a negocierilor va avea loc luni, 26 octombrie, când ambasadorii statelor membre urmează să discute din nou proiectul declarației comune.
Summitul din 29–30 octombrie, de la Montreal, îi va reuni pe premierul canadian Mark Carney, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa.
Bulgaria a devenit un furnizor tot mai important de energie electrică în regiune, datorită investițiilor în baterii de mare capacitate, care permit stocarea energiei produse de panourile solare în timpul zilei și utilizarea acesteia seara, când consumul crește.
Potrivit Reuters, țara vecină a primit astfel supranumele de „bateria Balcanilor”. Dezvoltarea acestui sector a fost susținută de finanțări europene în valoare de 700 de milioane de euro, dar și de investiții private atrase prin modificarea reglementărilor din domeniul energetic.
Capacitatea de stocare în baterii a crescut de la aproximativ 3 gigawați, în urmă cu un an, la 6 gigawați în prezent. Aceasta reprezintă puterea maximă pe care bateriile o pot furniza simultan în rețeaua electrică, contribuind la acoperirea consumului în orele de vârf.
Exporturile de energie au crescut cu 62%Potrivit datelor Asociației pentru Producția, Stocarea și Comercializarea Energiei Electrice din Bulgaria (APSTE), exporturile de electricitate ale țării au crescut cu 62% față de anul trecut, ajungând la 3,5 terawați-oră. La un consum mediu estimat de 2.000 de kilowați-oră pe locuință, această cantitate de energie ar fi suficientă pentru a acoperi consumul anual al circa 1,75 milioane de gospodării.
Exporturile de energie electrică ale Bulgariei au crescut semnificativ în lunile iulie și august, când valurile de căldură și seceta au dus la creșterea consumului în mai multe țări din regiune.
Energia din Bulgaria a compensat și deficitul din RomâniaO parte din energia exportată de Bulgaria a ajuns în România, unde seceta a creat dificultăți în producția de electricitate.
În august, reactorul 2 al centralei nucleare de la Cernavodă a fost oprit controlat din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, ale cărei ape sunt utilizate în sistemele de răcire ale centralei. Reactorul 1 fusese deja oprit pe 28 iulie, din același motiv.
Nuclearelectrica a confirmat, la 11 octombrie, că ambele reactoare erau în continuare oprite, fără riscuri pentru securitatea nucleară. Compania a precizat că acestea vor fi repornite numai atunci când nivelul Dunării va permite funcționarea în condiții de siguranță.
Importurile de energie din Bulgaria au contribuit și la menținerea rezervelor de apă din lacurile de acumulare ale României. Astfel, hidrocentralele au fost folosite mai puțin pentru acoperirea consumului ridicat din anumite intervale ale zilei.
Până la 50.000 MWh exportați zilnicDimitar Zarchev, directorul Centrului Național de Dispecerizare din cadrul operatorului de transport al energiei electrice din Bulgaria (ESO), a explicat că exporturile au ajuns în unele zile la 50.000 de megawați-oră.
Aceasta înseamnă că Bulgaria a exportat, în medie, aproximativ 2.000 de megawați de electricitate pe oră, echivalentul puterii produse de centrala nucleară Kozlodui, situată în nord-vestul țării.
Bateriile permit folosirea energiei solare și searaBateriile de mare capacitate stochează energia electrică produsă în timpul zilei, când panourile solare generează mai multă electricitate, iar prețurile sunt mai mici. Energia este apoi livrată în rețea seara, când consumul crește.
„Stocarea energiei în baterii este esențială acum. Nu mai este ceva opțional, ci o necesitate”, a explicat Nikola Gazdov, președintele APSTE.
În Europa, dezvoltarea acestui sector a fost încetinită de procedurile administrative greoaie și de dificultățile legate de conectarea bateriilor la rețelele electrice.
Bulgaria a depășit Grecia în stocarea energieiGrecia, care beneficiază de numeroase zile însorite, a investit masiv în energia solară. Capacitatea sa de producție s-a triplat între 2020 și 2025, însă dezvoltarea sistemelor de stocare a avansat mai lent.
Primele baterii de mare capacitate au fost instalate în aprilie 2026, iar până la sfârșitul anului Grecia ar trebui să ajungă la o capacitate de stocare de un gigawatt, față de 6 gigawați în Bulgaria.
Există diferențe importante și între prețurile electricității din cele două țări. Potrivit datelor Eurostat, în prima jumătate a anului 2026, energia electrică pentru consumatorii casnici a fost cu aproximativ 76% mai scumpă în Grecia decât în Bulgaria, fără taxe și alte contribuții.
La rândul lor, autoritățile elene vor să accelereze investițiile cu ajutorul fondurilor europene și estimează că până în 2030 vor fi instalate baterii cu o capacitate suplimentară de 5 gigawați.
Extinderea rețelei electrice, principala provocare pentru BulgariaDeși investițiile în baterii au adus rezultate importante, Bulgaria trebuie să își extindă rețeaua electrică pentru a putea conecta noi capacități de stocare a energiei.
În același timp, creșterea numărului de baterii a redus diferențele dintre prețurile energiei din timpul zilei și cele din orele de vârf. Astfel, investitorii câștigă mai puțin din stocarea energiei atunci când este ieftină și vânzarea acesteia când prețurile cresc.
Ministerul Energiei din Bulgaria a explicat că operatorii vor trebui să câștige bani și din serviciile prin care contribuie la menținerea echilibrului în rețeaua electrică, nu doar din diferențele de preț ale energiei.
O altă problemă apare în sezonul rece, când zilele sunt mai scurte și producția de energie solară scade.
Autoritățile bulgare estimează că, în timpul iernii, țara va trebui să se bazeze într-o măsură mai mare pe centralele electrice convenționale.
„Din cercetări a reieșit că, în ultimii trei ani, un bărbat, în vârstă de 28 de ani, din municipiul București, ar fi efectuat acte medicale fără a deține calitatea de medic, în cadrul unui punct de lucru situat în orașul Bragadiru, județul Ilfov”, transmite IPJ Ilfov.
Polițiștii fac cercetări într-un dosar penal deschis sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu.
Joi, anchetatorii au percheziționat două adrese din Capitală, dar și din orașul Bragadiru. În cadrul perchezițiilor, anchetatorii au găsit și ridicat 264.100 de lei și 1.650 de euro, despre care există suspiciunea că ar proveni din activitatea infracțională a presupusului escroc.
La percheziții au participat și reprezentanți ai Direcției de Sănătate Publică Ilfov. Aceștia au suspendat activitatea punctului de lucru al clinicii în care bărbatul profesa.
De asemenea, reprezentanți ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, urmează să dispună măsurile legale privind aparatura medicală utilizată.
Tânărul de 28 de ani a fost dus la sediul sediul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Ilfov, pentru audieri, dar și continuarea cercetărilor.
Poliția continuă cercetările sub coordonarea unității de parchet competente, pentru stabilirea întregii activități infracționale și dispunerea măsurilor legale, potrivit IPJ Ilfov.
În discursul susținut la ceremonia de depunere a jurământului militar, Radu Oprea a vorbit despre semnificația acestui moment pentru viitorii ofițeri, amintind de propria sa experiență.
„Am asistat la depunerea jurământului militar și mi-aduc aminte în 1988, eram ca dumneavoastră, am depus jurământul militar și nu pot să uit niciodată emoția de atunci, am depus apoi jurământul de mai multe ori în viață, dar totuși jurământul militar are însemnătatea lui, are emoția lui”, a declarat ministrul Apărării.
Dotare cu sprijin extern și necesitatea inovării interneRadu Oprea a subliniat că, deși că Armata Română se află în plin proces de modernizare, dotările externe nu sunt suficiente dacă nu sunt dublate de cercetare și inovație internă.
„Dotăm Armata Română, suntem într-un program accelerat, SAFE și fonduri americane de a veni cu tehnologie nouă România. Poate că nu este suficient, poate că trebuie să câștigăm cu creativitatea noastră, cu faptul că trebuie să putem împreună să fim în fruntea tehnologiei, inteligența artificială, alte provocări vin rapid peste noi, trebuie să fiți deschiși, trebuie să fiți creativi”, a continuat ministrul.
Pariul lansat viitorilor ofițeri ingineriOficialul a insistat pe rolul pe care inginerii militari îl vor avea în dezvoltarea industriei naționale de apărare, lansânud-le o provocare.
„Haideți să punem un pariu astăzi și să mergem mai departe cu un proiect pe care-l enunțasem de mult și care se cheamă „Drona Românească”. Putem să avem astfel de capacități pe care dumneavoastră, viitorii ofițeri, viitorii ingineri, să reușiți să o creați? Eu zic că da”, a spus Oprea.
„De astăzi și noi vom fi alături de dumneavoastră, Armata Română, vom avea grijă de ei, vor fi bine, vor fi în siguranță, așa cum vor fi și toți cetățenii României. Vă urez succes, nu uitați, fiți creativi”, a conchis ministrul.
Față de programul anunțat anterior pentru etapa a 14-a din Superliga, partida FC Rapid – FK Csikszereda Miercurea Ciuc, programată vineri, 30 octombrie, va începe la ora 20:30, în loc de 21:00.
De asemenea, cele două meciuri programate luni, 2 noiembrie, vor începe mai devreme. FC Voluntari – Farul Constanța a fost mutat de la ora 18:00 la 17:30, iar Universitatea Cluj – FCSB, ultima partidă a etapei, se va disputa de la ora 20:30, în loc de 21:00.
Programul complet al etapei a 14-a:Vineri, 30 octombrie
Ora 20:30 – FC Rapid – FK Csikszereda Miercurea Ciuc
Sâmbătă, 31 octombrie
Ora 16:00 – Corvinul Hunedoara – FC Argeș
Ora 19:00 – Petrolul Ploiești – CFR 1907 Cluj
Duminică, 1 noiembrie
Ora 15:00 – Oțelul Galați – Sepsi OSK Sfântu Gheorghe
Ora 17:30 – Universitatea Craiova – FC Botoșani
Ora 20:30 – Dinamo București – UTA Arad
Luni, 2 noiembrie
Ora 17:30 – FC Voluntari – Farul Constanța
Ora 20:30 – Universitatea Cluj – FCSB
Pantalonul larg e în continuare baza. Diferența față de acum doi ani e materialul. Un pantalon larg din stofă subțire cade ca o pijama și se lipește de picior la primul vânt. Unul din denim gros sau din bumbac dens stă drept, face o linie curată de la șold până la pantof și arată intenționat, nu întâmplător. De asta vezi tot mai mulți blugi grei, cu croi drept și larg, și tot mai puțini pantaloni de trening subțiri purtați pe stradă.
Lungimea contează la fel de mult. Pantalonul bun pentru toamna asta se oprește exact pe pantof sau cu un pliu mic deasupra lui, nu se târâie pe asfalt. Un pantalon prea lung se udă la tiv la prima ploaie și se rupe în două săptămâni. La fete apare deja și blugiul drept, mai apropiat de picior, semn că lărgimea extremă a atins vârful. Pe stradă, însă, croiul larg rămâne regula.
Straturile, răspunsul la cele 10 grade diferență din ziOctombrie în România înseamnă 8 grade la 8 dimineața și 18 grade la prânz. Gen Z rezolvă asta cu trei straturi care se dau jos pe rând. Jos, un tricou simplu, puțin mai lung decât hanoracul de peste el, ca să iasă un deget de material sub tiv. La mijloc, un hanorac cu fermoar, un polo tricotat sau un pulover cu dungi late, în stil rugby. Peste tot, o geacă cu buzunare mari, de genul celor de șantier, sau o geacă scurtă, matlasată.
Logica e simplă: fiecare strat trebuie să arate bine și singur. Dacă dai jos geaca la 11, hanoracul și tricoul de sub el trebuie să fie o ținută completă, nu un strat ascuns. De aceea culorile straturilor se aleg împreună, nu separat. Un tricou crem, un hanorac gri cărbune și o geacă kaki merg în orice combinație de două din trei.
Culori de pământ și o singură pată de culoarePaleta toamnei pentru gen Z se construiește pe nuanțe de piatră, gri cărbune, verde măsliniu spălăcit, maro ciocolată și crem. Motivul e practic: cu cinci piese în culorile astea poți face zece ținute care arată toate bine, fără să te gândești dimineața. Neonul și combinațiile stridente au ieșit din peisaj pentru că nu se combină între ele.
Pata de culoare vine dintr-o singură piesă. Roșul cireșiu e accentul sezonului: o șapcă, o geantă mică purtată pe piept, un pulover sau o pereche de pantofi. Una, nu două. Dacă pui roșu și pe șapcă, și pe geantă, ținuta devine zgomotoasă. Un singur accent face o ținută neutră să pară gândită și dă fotografiei un punct în care se oprește ochiul.
Pantofii se aleg primii, restul ținutei vine dupăLa gen Z, pantofii nu se pun la final. Se aleg primii, iar hainele vin după ei. Modelul pe care îl vezi cel mai des pe stradă e sneakerul gros, cu talpă lată și ondulată, inspirat din anii 2000: o pereche de sneakers New Balance 9060 ține în echilibru un pantalon larg, pentru că talpa lată nu se pierde sub cracul pantalonului. Pe un pantalon drept, același pantof pare prea mare.
Regula de proporție e asta: cu cât pantalonul e mai larg, cu atât pantoful trebuie să fie mai masiv, ca să nu pară că picioarele se termină în nimic. Cu un pantalon mai apropiat de picior, pantoful devine mai subțire și mai jos. Șoseta se vede în ambele cazuri. Șoseta albă, groasă, trasă peste gleznă, e o piesă a ținutei, nu un detaliu ascuns.
La polul opus stă pantoful curat, alb, fără nimic în plus. Când ținuta are deja o piesă puternică, o geacă colorată sau un pulover cu dungi, o pereche de sneakers Air Force 1 albi liniștește restul și lasă acea piesă să fie vedeta. Albul merge cu orice culoare de pământ, se curăță ușor cu o lavetă umedă și, la final de sezon, tot arată bine.
Second-hand și piese noi, purtate în aceeași ținutăUn studiu Reveal Marketing Research publicat în iunie 2026 arată că 62% dintre românii din orașe au cumpărat cel puțin un produs second-hand în ultimul an, iar tinerii din gen Z sunt cei mai entuziaști cumpărători. Pe stradă, asta se traduce într-un amestec: geaca sau puloverul vin din second-hand, pantofii vin noi.
Împărțirea nu e întâmplătoare. O geacă veche din bumbac gros, cu buzunare la piept, e de multe ori mai bine făcută decât una nouă la același preț, iar urmele de purtare o fac să pară a ta de ani de zile. Un sneaker purtat de altcineva, în schimb, și-a pierdut amortizarea, s-a îngălbenit și s-a deformat pe piciorul celui dinainte. De asta pantofii se cumpără noi, iar straturile de deasupra se vânează în second-hand. Amestecul mai are un rol: două persoane cu aceeași pereche de sneakers nu vor arăta niciodată la fel dacă restul ținutei vine din surse diferite.
Accesoriile fac diferența între două ținute la felCând hainele sunt neutre și largi, accesoriile duc tot greul personalității. O șapcă cu cozoroc curbat sau o căciulă subțire trasă pe urechi. O geantă mică, purtată pe piept, cu breloc sau cu o jucărie agățată de fermoar. Un lanț gros, câteva inele late sau o pereche de ochelari cu forme înguste. Fiecare dintre ele costă mult mai puțin decât o geacă și schimbă ținuta complet.
Mecanismul e de buget și de identitate în același timp. Un adolescent nu își poate schimba garderoba în fiecare lună, dar își poate schimba șapca, geanta și bijuteriile. Cu aceleași cinci piese de bază și trei seturi de accesorii, aceeași persoană arată diferit luni, miercuri și sâmbătă.
Outfitul complet pentru gen Z în toamna asta nu e o listă de cumpărături, ci o formulă: un pantalon larg din material gros, trei straturi care funcționează și separat, culori de pământ cu un singur accent, pantofi aleși înaintea hainelor și accesorii care schimbă totul. Nu contează ce ai reușit să găsești. Contează cum le combini.
„E o onoare pentru mine să fiu cu dumneavoastră azi, la un moment așa de important în viața dumneavoastră, pentru că jurământul înseamnă angajamentul dumneavoastră de a sluji România pe tot parcursul vieții dumneavoastră și cred că nu este nimic mai important, mai interesant de a face asta cu viața noastră”, a declarat Nicușor Dan la începutul discursului său.
Nicușor Dan: „Istoria nu începe cu noi”Potrivit președintelui, jurământul „ne aduce aminte că din nou și din nou istoria nu începe cu noi, și pentru că noi suntem aici, în forma asta, în țara asta, pentru că niște oameni înaintea noastră și niște soldați înaintea dumneavoastră s-au sacrificat uneori cu prețul vieții lor pentru ce suntem noi azi. Și de asta aveți datoria și v-ați angajat prin jurământul de azi nu numai să le respectați memoria, dar și să activați astfel încât ce-au început ei, noi să continuăm cu demnitatea”.
Nicușor Dan a precizat că „trăim niște momente în care apărarea țării a ieșit dintr-o zonă teoretică”.
„După al Doilea Război Mondial, 80 de ani de pace, părea că pacea este de la sine înțeleasă. Iată că nu mai este așa. Cu atât mai important este ce face fiecare dintre noi”, a menționat acesta.
Rolul armatei, din ce în ce mai importantPreședintele a declarat că sunt niște momente în care armata în cadrul unei societății devine din ce în ce mai importantă. „Totodată sunt niște momente în care statele României a înțeles asta și investește masiv în echipamente militare. Deci dumneavoastră veți educa, veți perfecționa cu echipamente de ultimă generație”, a mai precizat el.
„Mai mult decât atât, trăim niște momente în care rolul inovației, al cercetării, al dezvoltării este tot mai important. Va câștiga bătălia și economică și militară, vor câștiga acele țări care vor înțelege să pună accent pe cercetare și dezvoltare”, a explicat Nicușor Dan.
„Astăzi sunteți studenți la o academie tehnică militară. Așteptarea noastră de la dumneavoastră este să contribuiți la echipamentele viitorului care vor face diferența. Sunt convins că cu ajutorul cadrelor universitare de aici veți dobândi cunoștințele și veți avea motivarea să o faceți. Mult succes!”, a conchis președintele Nicușor Dan.
Cercetarea, publicată joi, 22 octombrie, prezintă o nouă metodă de utilizare a inteligenței artificiale în diagnosticarea medicală, potrivit Reuters. Sistemul, denumit Microsoft AI Diagnostic Orchestrator (MAI-DxO), nu oferă pur și simplu un răspuns pe baza unui set complet de simptome.
În schimb, simulează procesul prin care un medic investighează un pacient, luând decizii succesive în funcție de informațiile disponibile.
Cum funcționează AI-ul care gândește diagnosticul în mai multe etapeMajoritatea sistemelor medicale bazate pe inteligență artificială sunt evaluate folosind cazuri în care simptomele și rezultatele analizelor sunt prezentate simultan. MAI-DxO funcționează diferit. Sistemul începe prin a identifica întrebările importante despre istoricul medical al pacientului și informațiile necesare din examinarea clinică. Ulterior, decide ce analize sau investigații ar trebui solicitate.
Microsoft AI Diagnostic Orchestrator (MAI-DxO) este o nouă metodă de utilizare a inteligenței artificiale în diagnosticarea medicală. Imagine ilustrativă. Foto: Freepik
După primirea rezultatelor, reevaluează diagnosticele posibile și stabilește dacă sunt necesare verificări suplimentare. Procesul este coordonat de un mecanism numit „orchestrator”, care simulează colaborarea dintre mai mulți experți medicali virtuali. Aceștia propun explicații diferite, compară informațiile și încearcă să ajungă la diagnosticul cel mai probabil, evitând investigațiile inutile.
AI-ul a identificat corect 83% dintre cazuri, față de 36% în cazul medicilorCercetătorii au evaluat sistemul folosind 304 cazuri medicale complexe, publicate anterior în revista The New England Journal of Medicine. Acestea includeau situații neobișnuite, în care stabilirea diagnosticului necesita examinarea succesivă a mai multor indicii. Potrivit rezultatelor prezentate de Microsoft, sistemul AI a identificat diagnosticul corect în aproximativ 83% dintre cazuri.
Medicii generaliști participanți la comparație au obținut o precizie de 36% atunci când au avut acces la manuale și resurse online. Fără aceste resurse, rata lor de succes a fost de aproximativ 22%. Într-o evaluare separată, realizată pe baza unor cazuri provenite dintr-o bază de date a departamentelor de urgență, AI-ul a atins o precizie de 80%, față de 47% pentru medici.
Rezultatele sugerează un avantaj important al sistemului în condițiile testelor, dar nu demonstrează că acesta este superior medicilor în toate situațiile clinice.
Mai puține investigații și costuri mai mici pentru stabilirea diagnosticuluiCercetătorii au analizat nu doar precizia diagnosticelor, ci și costurile investigațiilor solicitate. Sistemul a fost conceput să compare valoarea informațiilor obținute printr-un test medical cu cheltuielile asociate acestuia. În anumite configurații experimentale, AI-ul a păstrat o precizie de aproximativ 81%, cu un cost estimat al investigațiilor sub jumătate din cel al sistemelor utilizate pentru comparație.
Harsha Nori, responsabil pentru inteligența artificială în divizia Microsoft AI Health, a explicat că obiectivul cercetătorilor este să evalueze atât corectitudinea diagnosticului, cât și modul în care sistemul decide ce investigații sunt justificate. Aceste economii sunt calculate în cadrul simulărilor și nu reprezintă reduceri de cost deja demonstrate în spitale.
Mustafa Suleyman on Microsoft AI’s Science cover paper, diagnosing very rare conditions from health records, radiology and pathology images:
„You know, we can do that better than humans.” https://t.co/qZCTeQQkVA
— Big Brain AI (@realBigBrainAI) October 22, 2026
Rezultatele nu înseamnă că AI-ul poate înlocui mediciiDominic King, vicepreședinte al diviziei de sănătate din Microsoft AI, a atras atenția asupra limitelor testelor tradiționale pentru sistemele medicale. Potrivit acestuia, modelele AI au devenit foarte performante la întrebările cu variante de răspuns, dar consultațiile reale sunt mult mai complexe. Pacienții nu ajung la medic cu toate simptomele, analizele și informațiile relevante deja organizate.
În plus, studiul Microsoft a folosit cazuri simulate, în care sistemul solicita informații dintr-un set de date existent. În practica medicală, diagnosticul poate fi influențat de examinarea fizică, comunicarea cu pacientul, simptomele incomplete și numeroși alți factori. Tehnologia nu a fost încă validată pentru stabilirea autonomă a diagnosticelor în spitale.
Urmează testarea într-un spital din BostonMicrosoft colaborează cu Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston pentru următoarea etapă a cercetării. Specialiștii vor evalua capacitatea sistemului de a contribui la triajul pacienților care așteaptă în departamentele de urgență. Triajul presupune evaluarea rapidă a gravității cazurilor, astfel încât persoanele care necesită îngrijiri imediate să poată fi prioritizate.
Testele vor urmări dacă metoda de analiză secvențială poate funcționa în condiții clinice reale și dacă poate sprijini personalul medical fără a compromite siguranța pacienților. Rezultatele studiului au fost publicate în revista Science, iar Microsoft a anunțat că pune la dispoziția cercetătorilor o parte dintre instrumentele de evaluare, pentru reproducerea și verificarea performanțelor raportate.
Compania Națională de Căi Ferate CFR SA urmează să realizeze o serie de intervenții tehnice, în perioada 28 – 30 octombrie 2026, zilnic în intervalul orar 09:00 – 14:00, programate la infrastructura liniei feroviare care asigură legătura dintre Capitală și principalul aeroport al țării.
Modificări pe sensul Aeroport Henri Coandă – București NordPe sensul de mers de la aeroport către Capitală, trei garnituri regulate sunt anulate și înlocuite cu trenuri care vor parcurge un traseu deviat.
„Trenul R-M 7922 Aeroport Henri Coandă (plecare 10:32) – Parc Mogoșoaia – București Nord (sosire 10:57) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13122 Aeroport Henri Coandă (plecare 10:32) – Parc Mogoșoaia – Chitila – București Nord (sosire 11:16);
Trenul R-M 7924 Aeroport Henri Coandă (plecare 11:52) – Parc Mogoșoaia – București Nord (sosire 12:17) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13124 Aeroport Henri Coandă (plecare 11:52) – Parc Mogoșoaia – Chitila – București Nord (sosire 12:43);
Trenul R-M 7926 Aeroport Henri Coandă (plecare 13:12) – Parc Mogoșoaia – București Nord (sosire 13:37) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13126 Aeroport Henri Coandă (plecare 13:12) – Parc Mogoșoaia – Chitila – București Nord (sosire 14:11)”, anunță CFR.
Curse înlocuite dinspre București Nord spre AeroportȘi plecările din Gara de Nord programate în intervalul lucrărilor vor suferi modificări.
„Trenul R-M 7921 București Nord (plecare 11:10) – Parc Mogoșoaia – Aeroport Henri Coandă (sosire 11:31) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13121 București Nord (plecare 11:10) – Chitila – Parc Mogoșoaia –Aeroport Henri Coandă (sosire 11:38);
Trenul R-M 7923 București Nord (plecare 12:30) – Parc Mogoșoaia – Aeroport Henri Coandă (sosire 12:51) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13123 București Nord (plecare 12:30) – Chitila – Parc Mogoșoaia –Aeroport Henri Coandă (sosire 12:58);
Trenul R-M 7925 București Nord (plecare 13:50) – Parc Mogoșoaia – Aeroport Henri Coandă (sosire 14:11) este anulat, iar în locul lui va circula Trenul R-M 13125 București Nord (plecare 13:50) – Chitila – Parc Mogoșoaia –Aeroport Henri Coandă (sosire 14:18)”, după cum se arată în informare.
Hotărârea în dosarul violențelor de la Urziceni a fost pronunțată pe 21 octombrie 2026. Potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, 39 de inculpați au primit pedepse cu închisoarea, iar un inculpat care era minor la data faptelor a primit măsura educativă a asistării zilnice pentru cinci luni.
Cele mai mari pedepse, după închisoarea pe viață, sunt de 29 și 26 de ani de închisoare. Instanța a reținut că omorul și tentativele de omor au fost comise cu premeditare.
Conflict pe străzile din UrziceniConflictul a avut loc pe 8 februarie 2025, în jurul orei 17.00, pe străzile municipiului Urziceni, între două grupuri provenite din familii din județele Prahova și Ialomița.
Potrivit procurorilor, între cele două familii exista o stare tensionată mai veche.
„Deși una dintre familii a propus o înțelegere, membrii celeilalte au refuzat și s-au deplasat cu mai multe autoturisme la Urziceni, pentru a se confrunta cu familia adversă”, arată anchetatorii. Membrii ambelor grupuri s-au înarmat înainte de confruntare cu arme de foc letale și neletale, bâte, topoare, răngi, cuțite și macete.
În urma violențelor, două persoane au murit, iar alte șase au fost rănite. Patru dintre răniți au fost împușcați, iar în cazul a două persoane leziunile le-au pus viața în primejdie.
SentințeleDintre cei 19 inculpați din grupul care s-a deplasat la Urziceni, autorul dublului omor a primit detențiune pe viață, iar ceilalți 18 au fost condamnați la pedepse cuprinse între 19 ani și patru luni și 29 de ani de închisoare. Doi dintre aceștia au fost condamnați și pentru tentative de omor calificat: unul a tras cu o armă cu alice asupra a două persoane, pe care le-a rănit, iar celălalt a lovit un bărbat în zona capului cu o macetă.
În cazul grupului advers, un inculpat a primit 19 ani de închisoare pentru tentativă de omor calificat și alte infracțiuni, iar cinci complici au fost condamnați la pedepse între 11 ani și opt luni și 14 ani și patru luni de închisoare. Alți 14 inculpați majori au primit pedepse cuprinse între patru ani și opt luni și șase ani și opt luni de închisoare.
Confiscări și măsuri asigurătoriiInstanța a dispus confiscarea armelor, muniției și obiectelor folosite în conflict și a menținut măsurile preventive și asigurătorii. De asemenea, au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse de procurori în vederea reparării prejudiciului: indisponibilizarea bunurilor prezente și viitoare ale inculpatului condamnat pentru omor și ale celor 18 complici ai săi, până la concurența sumei de 13 milioane de euro, respectiv ale inculpatului care a tras cu pistolul și ale celor cinci complici ai acestuia, până la concurența sumei de 1 milion de euro, sechestrul asupra a patru autoturisme folosite de inculpați și poprirea conturilor bancare ale 18 inculpați.
Acțiunea civilă a fost disjunsă și va fi soluționată într-un dosar separat.
Parchetul precizează că sentința poate fi atacată cu apel.
