Potrivit IGSU, pompierii români au fost relocați vineri din localitatea Grebenat în zona Šušara, situată în centrul Rezervației Deliblato Sands.
Pompierii au degajat un drum pe o lungime de aproximativ 7 kilometri, permițând pătrunderea autospecialelor în zonele în care accesul era dificil.
În același timp, în zona de intervenție a fost realizat un cordon de protecție de aproximativ 300 de metri, prin lucrări de defrișare și demineralizare a solului, cu scopul de a limita propagarea incendiului și de a crea o zonă de siguranță.
„Fiecare etapă a presupus muncă susținută, folosirea uneltelor și mijloacelor tehnice din dotarea modulului și, mai presus de toate, implicare și rezistență într-o misiune care continuă zi după zi”, a transmis IGSU.
România participă la operațiunea europeană de sprijin pentru Serbia, unde incendiile de vegetație au afectat deja peste 3.500 de hectare în Rezervația naturală specială Deliblato Sands.
Rezultatul este greu de anticipat. Un sondaj Gallup publicat vineri arată un mic avantaj pentru cei care se opun reluării negocierilor. Sondajele anterioare indicau, în schimb, un avans ușor al susținătorilor discuțiilor cu Bruxelles-ul, potrivit Reuters.
Susținătorii taberei „Da” spun că aderarea la UE ar putea contribui la scăderea dobânzilor și ar oferi Islandei mai multă siguranță într-un context internațional marcat de războiul din Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump privind Groenlanda.
Tabăra „Nu” susține că aderarea la Uniunea Europeană ar pune în pericol suveranitatea țării și controlul asupra apelor de pescuit.
Islanda a mai încercat să adere la UEUn vot favorabil nu ar însemna că Islanda intră automat în UE. Ar permite doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Pentru aderarea propriu-zisă ar fi nevoie de un al doilea referendum, cel mai probabil peste câțiva ani.
„Cred că Islanda este mai bine în afara UE”, le-a spus jurnaliștilor fostul premier Katrin Jakobsdottir, după ce a participat joi, la Reykjavik, la un eveniment al celor care se opun aderării.
„Pentru o țară ca a noastră, cu o economie mică, este foarte important să ne păstrăm suveranitatea și să nu transferăm către UE mai multă putere decât este necesar”, a spus ea.
Islanda a depus prima cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în timpul crizei financiare care a afectat puternic economia țării. Negocierile au fost oprite în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic.
Noile tensiuni geopolitice au readus însă în atenție o temă dezbătută de islandezi de mai multe decenii.
Ministrul de Externe, Thorgerdur Gunnarsdottir, care susține tabăra „Da”, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că votul de sâmbătă ridică o întrebare simplă: își mai poate permite Islanda să rămână în afara UE într-o lume în care vechile certitudini dispar?
„Ordinea internațională care ne-a asigurat securitatea și prosperitatea timp de decenii este supusă unei presiuni serioase”, a spus ea. „În astfel de vremuri, țările mici trebuie să se gândească atent unde se poziționează și cine le este alături”.
Dobânzile și costul vieții, în centrul dezbateriiÎn Islanda, dezbaterile s-au concentrat mai ales pe dobânzi, drepturile de pescuit și costul vieții, și mai puțin pe securitate.
Țara s-a confruntat cu o inflație ridicată și cu dobânzi care au scumpit puternic creditele ipotecare. Susținătorii taberei „Da” spun că aderarea la UE și, eventual, adoptarea euro ar putea contribui la îmbunătățirea situației.
Lidera opoziției, Gudrun Hafsteinsdottir, care conduce campania pentru „Nu”, susține însă că avantajele economice ale aderării sunt exagerate.
„Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles-ul le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a spus ea.
Pescuitul, principalul punct sensibilUna dintre cele mai controversate teme este controlul asupra pescuitului, un sector important pentru economia Islandei.
Potrivit regulilor UE, cotele de pescuit sunt stabilite ținând cont, printre altele, de activitatea de pescuit din trecut. Unii oficiali islandezi susțin că țara și-ar putea păstra în mare parte controlul asupra apelor sale, deoarece navele statelor membre UE nu au mai pescuit acolo de zeci de ani.
Oponenții aderării nu sunt însă convinși.
„Știu că Uniunea Europeană va face unele promisiuni de flexibilitate, mai ales la început, dar știm că acestea nu vor dura la nesfârșit”, a spus Hafsteinsdottir.
Potrivit unui document al Ministerului de Externe, negocierile de aderare ar putea începe până la sfârșitul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni, dacă referendumul de sâmbătă se încheie cu victoria taberei „Da”.
Islanda trebuie să organizeze și alegeri parlamentare până în noiembrie 2028, ceea ce adaugă un nou element de incertitudine unui eventual proces de negociere.
Secțiile de votare se deschid la ora 09:00, ora locală, și se închid la ora 22:00. Islanda are aproximativ 400.000 de locuitori.
Fragmentele de dronă au fost descoperite pe o plajă din Eforie Nord, unde se aflau și turiști, scrie Ziua de Constanța.
La fața locului au intervenit polițiști și jandarmi, care verifică zona.
Autoritățile urmează să stabilească natura și proveniența fragmentelor.
În ultimele zile, mai multe fragmente despre care s-a presupus că provin de la drone au fost găsite în zona litoralului românesc, inclusiv în Olimp, Constanța și Costinești.
De asemenea, mai multe drone și fragmente ale acestora, similare celor găsite în România, au fost descoperite, miercuri, și pe litoralul bulgăresc, în apropierea orașului Varna. Unele drone au fost detonate în mare, în timp ce alte fragmente au fost ridicate pentru examinări amănunțite.În ultima săptămână din august, depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de 63%, mult sub media de aproximativ 80% înregistrată în această perioadă în ultimii ani. Este unul dintre cele mai scăzute niveluri consemnate vreodată la sfârșitul lunii august, notează The Guardian.
Stocurile de gaze, mult sub media ultimilor aniDacă ritmul actual de umplere se menține, UE ar urma să intre în sezonul de încălzire cu stocuri cu aproximativ 20% sub media ultimilor cinci ani și la cel mai redus nivel din 2013, potrivit lui Greg Molnar, analist în domeniul gazelor și profesor universitar.
„Nivelurile scăzute ale stocurilor cresc, în mod firesc, riscul unei volatilități mai mari a prețurilor în timpul iernii”, a spus el. Situația s-ar putea agrava în cazul unor perioade de frig sau al unor intervale cu vânt slab, care ar duce la un consum mai mare de gaze.
Regatul Unit ar putea fi printre cele mai expuse țări la fluctuațiile pieței. Este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, dar are o capacitate internă de stocare redusă.
UE încearcă să ajungă la o țintă de umplere a depozitelor de 80% până la începutul iernii, însă ritmul a fost afectat de războiul din Orientul Mijlociu care a perturbat puternic exporturile de petrol și gaze din regiunea Golfului.
În mod normal, depozitele sunt umplute în timpul verii, când cererea și prețurile sunt mai mici.
Traderii se așteaptă la noi creșteri de prețuriPrețurile gazelor în Europa au „rămas relativ calme” în această vară, pe fondul speranțelor că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă și că stocurile pentru iarnă vor putea fi refăcute. Totuși, „nimeni nu se așteaptă ca acest lucru să se întâmple prea curând”, a declarat Bjarne Schieldrop, analist-șef pentru materii prime la grupul bancar nordic SEB.
„Drept urmare, piața europeană a gazelor naturale a intrat într-un fel de panică de iarnă în ultima săptămână”, a adăugat Schieldrop.
Europa nu ar urma să se confrunte cu o penurie de gaze în această iarnă, însă traderii se așteaptă ca prețurile să crească.
Astfel, în București, de sâmbătă până duminică dimineața, vremea se va menține frumoasă, dar va fi călduroasă.
Cerul va fi mai mult senin ziua și va avea înnorări temporare noaptea, iar spre finalul intervalului vor fi condiții pentru ploaie slabă. Vântul va sufla slab până la moderat.
Temperatura maximă va fi de 29-30 de grade, iar cea minimă de 15-17 grade.
Duminică, între orele 9.00 și 21.00, vremea se va menține călduroasă. La începutul zilei vor fi înnorări și condiții de ploaie slabă, apoi cerul va deveni variabil. Vântul va sufla slab până la moderat.
Temperatura maximă va fi de 30.-31 de grade.
O informare meteorologică este în vigoare la nivelul întregii țări.
ANM a emis o informare meteorologică în vigoare de sâmbătă de la ora 10.00 până duminică la ora 21.00.
Conform acesteia, vremea va deveni treptat călduroasă în cea mai mare parte a țării.
Temperaturile maxime se vor situa între 30 și 34 de grade, mai scăzute pe litoral și în depresiuni, dar și mai ridicate în regiunile vestice unde izolat se vor înregistra 35-36 de grade.
În Banat și Crișana, disconfortul termic va fi ridicat, astfel indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și depăși ușor pragul critic de 80 de unități.
ANM: Averse și vântANM anunță că vor fi și perioade cu instabilitate atmosferică în a doua parte a zilei de sâmbătă în sud-vestul țării și în zona Carpaților Occidentali, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică în centrul și nord-estul teritoriului, precum și în zona de munte, iar duminică după-amiază și seara, local în Carpații Orientali și Meridionali.
În aceste zone vor fi averse torențiale moderate cantitativ, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și vijelii și izolat grindină de mici dimensiuni.
Meteorologii transmit că la începutul săptămânii viitoare vremea călduroasă va persista, iar în vest și sud-vest va fi caniculă și disconfort termic ridicat.
Cod galben în Caraș-SeverinANM a emis și o avertizare Cod galben de vânt pentru județul Caraș-Severin.
Avertizarea este în vigoare de sâmbătă de la ora 10.00 până duminică la ora 16.00.
Vor fi intensificări ale vântului cu viteze de 50-70 km/h. Meteorologii spun că intensificări ale vântului cu viteze de 40-50 km/h vor fi pe arii restrânse și în vestul și nordul țării.
Pentru milioane de oameni, pierderea vederii începe într-un loc minuscul aflat în partea din spate a ochiului: retina. Aici se găsesc celule specializate care captează lumina și fac posibil primul pas al procesului care ne permite să vedem.
Atunci când aceste celule mor, așa cum se întâmplă în unele boli degenerative ale ochiului, lumina continuă să pătrundă în ochi, dar semnalul de care creierul are nevoie nu mai pornește pe traseul său obișnuit.
Cercetătorii încearcă de multă vreme să găsească o modalitate de a reface această legătură. Potrivit ScienceDaily, o echipă internațională coordonată de Institutul pentru Bioinginerie din Catalonia (IBEC), din Spania, a reușit să facă un pas important: a creat molecule care reacționează la lumină și pot prelua o parte din funcția celulelor pierdute.
Oamenii de știință le descriu drept „proteze moleculare”.
Nu este vorba despre o proteză în sensul obișnuit al cuvântului. „Proteza” este, în acest caz, o moleculă – atât de mică încât poate fi administrată sub forma unui medicament – care ajută circuitul rămas în retină să reacționeze din nou la lumină.
Ce se întâmplă atunci când fotoreceptorii disparPentru a înțelege descoperirea, trebuie mai întâi să vedem, foarte simplificat, cum funcționează ochiul.
Retina poate fi comparată cu suprafața sensibilă la lumină a unei camere foto. În ea se află fotoreceptorii, celule al căror rol este să detecteze lumina. Ei transformă ceea ce vine din exterior într-un semnal care poate fi prelucrat de restul retinei și, în cele din urmă, transmis creierului.
În boli precum degenerescența maculară legată de vârstă sau retinita pigmentară, acești fotoreceptori se deteriorează și mor treptat.
Prima afectează în special zona centrală a retinei și poate face tot mai dificile activități precum cititul sau recunoașterea fețelor. Cea de-a doua cuprinde un grup de boli, de regulă moștenite genetic, în care celulele retinei se degradează progresiv, iar vederea se diminuează în timp.
Potrivit datelor prezentate de cercetători, cele două afecțiuni afectează, împreună, aproximativ 200 de milioane de oameni la nivel mondial.
Dar există un lucru esențial care le-a oferit oamenilor de știință o posibilă cale de intervenție. Chiar dacă fotoreceptorii dispar, o bună parte din „instalația” aflată în spatele lor poate rămâne intactă. Sunt celule nervoase care încă ar putea funcționa, însă nu mai primesc informația luminoasă pe care înainte le-o furnizau fotoreceptorii.
Este ca și cum o parte dintr-un circuit electric ar fi încă în stare de funcționare, dar senzorul care îl activa ar fi dispărut. Exact aici încearcă să intervină noul medicament.
Cum funcționează „proteza moleculară”Metoda folosită poartă numele de fotofarmacologie. Termenul pare complicat, însă ideea din spatele lui este relativ simplă: cercetătorii creează medicamente a căror activitate poate fi controlată cu ajutorul luminii.
Moleculei îi este adăugată o componentă sensibilă la lumină, asemănătoare unui întrerupător microscopic. Când asupra ei cade lumina, molecula își schimbă forma, iar această modificare îi schimbă și activitatea.
Echipa de specialiști coordonată de IBEC a creat astfel o familie de molecule numită „prosthe6”.
În cazul retinei, acestea acționează asupra unor celule nervoase care, într-un ochi sănătos, primesc informația de la fotoreceptori și contribuie la transmiterea mai departe a semnalului vizual.
Cu alte cuvinte, cercetătorii nu încearcă să recreeze fotoreceptorii care au murit. Încearcă să facă celulele rămase în viață să răspundă din nou la lumină, compensând o parte din funcția pierdută.
De aici și numele de „proteză moleculară”.
„Scopul nostru a fost să restabilim vederea folosind un mecanism molecular cât mai apropiat posibil de modul în care funcționează retina sănătoasă”, a explicat cercetătoarea spaniolă Rosalba Sortino.
În loc să ocolească mecanismele naturale prin care retina prelucrează informația, oamenii de știință încearcă astfel să reactiveze circuitul chiar în apropierea locului în care s-a produs ruptura – acolo unde fotoreceptorii au dispărut.
Animalele incluse în studiu au putut distinge din nou lumina de întunericUna dintre cele mai sugestive părți ale experimentului nu necesită aproape nicio explicație medicală.
Un șoarece sănătos preferă în mod natural locurile întunecate și încearcă să evite spațiile puternic luminate. Pentru a putea face însă această alegere, animalul trebuie să distingă lumina de întuneric.
Șoarecii orbi folosiți în experimente își pierd această preferință pentru că nu mai percep diferența dintre zona luminată și cea întunecată.
Însă, după administrarea moleculelor prosthe6, comportamentul lor s-a schimbat. Spontan, animalele au început din nou să prefere zonele întunecate.
Nu fuseseră antrenate să facă acest lucru. Faptul că au ales din nou întunericul le-a indicat cercetătorilor că puteau percepe lumina și puteau folosi informația vizuală pentru a-și ghida comportamentul.
Efectul nu a fost obținut doar cu o lumină extrem de puternică, produsă special într-un laborator. Moleculele au funcționat la niveluri de iluminare comparabile cu cele întâlnite în mod obișnuit într-o încăpere sau afară, într-o zi cu cer acoperit.
Cercetătorii au efectuat teste și pe larve de pește-zebră, animale folosite frecvent în studiul sistemului vizual. Și în cazul acestora au fost recuperate anumite răspunsuri ale ochilor la stimulii vizuali.
Viitorul tratament ar putea fi administrat ca picăturiPoate cea mai interesantă perspectivă pentru un eventual tratament destinat oamenilor vine însă din modul în care substanțele au putut fi administrate.
Două dintre moleculele dezvoltate de cercetători au produs efecte atât atunci când au fost injectate în ochi, cât și atunci când au fost administrate local, sub formă de picături.
Acest lucru este important deoarece alte metode experimentale prin care oamenii de știință încearcă să redea vederea pot presupune intervenții mult mai complicate. Există, de exemplu, terapii genetice, prin care sunt introduse sau modificate informații genetice în celulele pacientului. Acestea se adresează însă numai anumitor pacienți și anumitor mutații genetice.
Au fost dezvoltate și proteze electronice pentru retină – dispozitive implantate care încearcă să suplinească funcția sistemului vizual, însă acestea presupun intervenții invazive, costuri ridicate și o perioadă lungă de adaptare.
În cazul noilor molecule nu este necesar un implant și nici modificarea genetică a celulelor. De asemenea, mai există un avantaj: ele reacționează la lumina vizibilă obișnuită. Pacientul nu ar trebui, în principiu, să poarte un dispozitiv care să producă o lumină specială pentru activarea lor.
Tocmai combinația dintre aceste caracteristici face ca cercetătorii să privească metoda drept o posibilă cale spre un tratament mai simplu.
„Aceste molecule nu vindecă orbirea”Entuziasmul provocat de rezultate vine însă cu o precizare esențială. Experimentele au fost realizate, deocamdată, pe animale, iar cercetătorii mai au de parcurs mai multe etape înainte ca metoda să poată fi testată și, eventual, folosită în cazul oamenilor.
În plus, moleculele nu repară cauza care a determinat distrugerea fotoreceptorilor. Cu alte cuvinte, nu fac celulele pierdute să crească la loc și nici nu opresc neapărat boala care le-a distrus.
Chiar coordonatorul cercetării, Pau Gorostiza, atrage atenția asupra acestei diferențe.
„Aceste molecule nu vindecă orbirea, deoarece nu acționează asupra cauzei degenerării fotoreceptorilor. Dar sunt remarcabil de eficiente în restabilirea vederii și fac acest lucru printr-o abordare foarte simplă și ușor de utilizat de către pacienți”, a explicat cercetătorul.
Metoda nu vindecă, așadar, boala care a afectat retina, ci încearcă să redea o parte din vedere folosind celulele care au rămas funcționale.
Speranța că vederea ar putea fi redată și oamenilorCercetătorii studiază acum siguranța substanțelor și încearcă să îmbunătățească formula astfel încât efectul asupra vederii să dureze mai mult.
Tehnologia a fost brevetată, iar echipa caută investițiile necesare pentru continuarea cercetărilor și pentru a putea ajunge, în viitor, la studii clinice pe oameni.
Există deja un precedent încurajator. Un alt medicament bazat pe fotofarmacologie – aceeași metodă prin care activitatea unei substanțe este controlată cu ajutorul luminii – a ajuns la primul studiu clinic pentru restabilirea vederii. Acesta acționează însă diferit de moleculele prosthe6 dezvoltate de echipa IBEC.
Pentru noua „proteză moleculară”, drumul până la un posibil tratament rămâne încă lung. Iar cercetătorii nu ascund acest lucru: „transformarea acestui lucru într-o terapie este un proces lung și laborios”.
Există însă o perspectivă realistă ca medicamentele să poată reda, într-o zi, o vedere de bună calitate, printr-o metodă reversibilă, fără intervenții invazive și care să nu depindă de o anumită mutație genetică.
Dacă rezultatele vor putea fi reproduse în siguranță la oameni, miza ar putea fi uriașă. În special pentru persoanele ajunse în stadii avansate ale bolilor degenerative ale retinei, pentru care posibilitățile actuale de recuperare a vederii sunt extrem de limitate.
Ilie Bolojan a participat, alături de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, la inaugurarea noului Centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj.
„Sunt onorat să particip la acest eveniment și sunt aici, în primul rând, în semn de respect pentru școala de medicină din Cluj-Napoca, pentru medicii din acest oraș”, a declarat premierul.
Bolojan a apreciat activitatea medicilor din Cluj și contribuția acestora la pregătirea specialiștilor care lucrează în spitalele din regiune.
„Atunci când în Transilvania apar cazuri grave, cele mai multe se rezolvă la Cluj. Le mulțumesc pentru studenții pe care îi pregătesc aici, pentru că lucrează la toate spitalele din Transilvania, și le sunt recunoscător pentru ceea ce fac în sistemul nostru de medicină. Clujul este unul dintre cele mai puternice centre din acest punct de vedere. Sunt aici în semn de respect pentru doctorul Florian și echipa pe care dânsul a format-o, pentru viețile pe care le-a salvat, pentru profesioniștii pe care i-a format de-a lungul anilor și pentru exemplul pe care dânsul l-a dat de profesionalism și de calitate în medicina românească. Am și o obligație personală, pentru că mi-a salvat câțiva prieteni”, a spus Ilie Bolojan.
Bolojan: Clujul, una dintre locomotivele dezvoltării RomânieiȘeful Guvernului a vorbit și despre dezvoltarea Clujului, pe care l-a descris drept una dintre principalele „locomotive” economice ale țării.
„Sunt aici din respect pentru acest mare oraș care este Cluj-Napoca, pentru oamenii de aici, pentru că este o locomotivă a dezvoltării României. Știm că țara noastră se dezvoltă în jurul câtorva locomotive, iar una dintre cele mai puternice zone de dezvoltare este Clujul”, a adăugat Bolojan.
Bolojan a vorbit și despre importanța investițiilor și a dotărilor pentru buna funcționare a noului centru.
„Mă bucur că astăzi se finalizează o investiție și sper că, în cel mai scurt timp, odată ce și partea de dotări va fi recepționată, să fim în situația în care echipa doctorului Florian lucrează în condiții mult mai bune. Pentru că fără investiții, fără dotări, nu ne putem aștepta la o medicină de calitate în anii următori”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul le-a mulțumit celor care au contribuit de-a lungul anilor la realizarea proiectului, de la reprezentanții ministerelor și ai autorităților locale până la proiectanți și constructori.
Incidentul s-a produs sâmbătă, în jurul orei 00.10. Polițiștii din Lugoj au încercat să oprească un autoturism care circula pe strada Bucegi din oraș.
Șoferul nu a respectat semnalul regulamentar și și-a continuat deplasarea, astfel că polițiștii au pornit în urmărirea acestuia.
Pe strada Timișorii, bărbatul de 27 de ani a pierdut controlul direcției și a intrat într-o mașină care circula regulamentar din sens opus. Mașina lovită, condusă de o tânără de 20 de ani, a fost proiectată într-o terasă.
În urma accidentului, patru persoane au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale: șoferul de 27 de ani, tânăra de 20 de ani, o pasageră de 16 ani aflată în autoturismul acesteia și un bărbat de 44 de ani care se afla pe terasa restaurantului.
Polițiștii l-au testat pe bărbatul de 27 de ani cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 1,02 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, la spital, acestuia i-au fost recoltate probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei.
Reținut de polițiștii din LugojVerificările în bazele de date au arătat că bărbatul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Totodată, autoturismul pe care îl conducea aparținea unei alte persoane.
Polițiștii au deschis un dosar penal pentru conducerea unui vehicul fără permis, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, furt în scop de folosință și vătămare corporală din culpă.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Timiș.
Planurile de dezvoltare ale Costineștiului au inclus, de-a lungul timpului, proiecte care vizează atât profilul turistic al zonei, cât și dezvoltarea comunității locale: extinderea zonelor rezidențiale, dezvoltarea unui port turistic și investiții în locuire și educație. Printre direcțiile prevăzute în planurile de dezvoltare ale localității se află extinderea zonelor rezidențiale cu aproximativ 35 de hectare în nord și alte 30 de hectare în sud. Pentru aceste zone a fost prevăzută și realizarea infrastructurii necesare: drumuri, rețele de apă și canalizare și alimentare cu energie electrică. Prin această extindere, Costineștiul urmărește să creeze spațiu pentru o comunitate locală mai mare și mai stabilă, nu doar pentru dezvoltări dedicate exclusiv sezonului estival.
Cel mai ambițios proiect din zona turistică este construirea unui port în partea de nord a stațiunii, investiție estimată la aproximativ opt milioane de euro. Dacă va fi realizat, portul ar putea aduce Costineștiului o nouă categorie de vizitatori și ar deschide stațiunea către activități nautice, agrement și experiențe turistice care nu există în prezent la această scară.
Un astfel de proiect ar putea modifica inclusiv poziționarea stațiunii. Costineștiul este cunoscut în primul rând pentru plajă, muzică, festivaluri și energia publicului tânăr. Un port turistic ar adăuga o dimensiune nouă destinației și ar putea genera activitate economică dincolo de modelul tradițional bazat pe câteva luni de vârf.
Împreună, aceste investiții conturează o schimbare de perspectivă. Costineștiul nu își propune doar să atragă mai mulți turiști, ci să își consolideze infrastructura, comunitatea și capacitatea de a funcționa dincolo de sezon.
Implementarea acestor direcții de dezvoltare poate susține transformarea Costineștiului pe termen lung: de la o destinație predominant estivală la o localitate turistică mai dezvoltată și activă pe tot parcursul anului.
Regele Harald V al Norvegiei a murit vineri, 28 august, la vârsta de 89 de ani, la Spitalul Național din Oslo. Moartea suveranului a declanșat o amplă reacție de tristețe în Norvegia.
Vineri seara, sicriul regelui a fost transportat de la capela spitalului către Palatul Regal. Cortegiul funerar a traversat centrul capitalei, în timp ce oamenii s-au adunat de-a lungul traseului.
Norvegienii au venit să-și ia rămas-bun de la monarhul care a domnit aproape 35 de ani. Mulți au adus flori, pe care le-au depus în fața Palatului Regal, transformând zona într-o mare de buchete.
La sosirea cortegiului, atmosfera a fost una solemnă. Oamenii au aplaudat și au urmărit în liniște trecerea sicriului.
La Palatul Regal, sicriul lui Harald V a fost depus pe catafalc, unde va putea fi văzut de public înaintea funeraliilor.
Harald V a devenit rege al Norvegiei în 1991, după moartea tatălui său, regele Olav V. În cei aproape 35 de ani de domnie, a devenit una dintre cele mai populare figuri publice ale țării.
Funeraliile regelui Harald V vor avea loc la Oslo, în cadrul ceremoniei oficiale organizate de Casa Regală a Norvegiei.
Haakon VIII, cel mai tânăr rege din EuropaDupă moartea lui Harald V, tronul Norvegiei a revenit fiului său, Haakon, care a devenit rege sub numele de Haakon VIII.
La câteva ore după decesul tatălui său, noul șef al statului a convocat primul său consiliu de stat pentru a proclama oficial moartea regelui Harald și pentru a-și anunța numele de domnie.
Haakon al VIII-lea, în vârstă de 53 de ani, devine cel mai tânăr rege din Europa. Soția sa, Mette-Marit, în vârstă de 52 de ani, devine regină a Norvegiei, potrivit publicației Histoires Royales.
Pe 6 august 1945, Statele Unite au detonat bomba atomică „Little Boy” deasupra orașului Hiroshima, Japonia. Explozia, cu o putere estimată la aproximativ 15 kilotone, a generat în câteva secunde temperaturi de mii de grade Celsius și a vaporizat sau topit materiale provenite din clădiri, sol și obiecte metalice.
În urma exploziei au rămas și particule microscopice de material vitrificat, cunoscute sub denumirea de hiroshimate. Aceste particule păstrează urmele proceselor fizice și chimice produse în interiorul imensei mingi de foc, scrie Science Alert.
O echipă de cercetători coordonată de geologul Luca Bindi, de la Universitatea din Florența, a analizat 34 de astfel de probe pentru a identifica faze metalice neobișnuite.
Ce au găsit cercetătorii în cenușa bombei atomice de la HiroshimaÎntr-una dintre probe, oamenii de știință au descoperit mai multe fragmente microscopice de aliaj fier-crom. Unul dintre acestea s-a remarcat prin concentrația neobișnuit de mare de siliciu.
Particula are doar aproximativ 10 micrometri și conține în principal fier, alături de crom, siliciu, nichel, molibden, mangan și aluminiu.
Pentru a determina exact structura materialului, cercetătorii au extras manual patru granule microscopice și le-au analizat prin difracție de raze X pe monocristal.
Trei dintre fragmente prezentau structura cubică simplă, de tip centrat în volum, caracteristică oțelurilor obișnuite. Al patrulea fragment avea însă o structură complet diferită.
Bomba atomică de la Hiroshima a creat condiții imposibil de reprodus ușorAnaliza a arătat că atomii din noul aliaj sunt organizați într-o structură cubică mult mai complexă, de tip AlAu₄, derivată din structura beta-manganului.
Cercetătorii consideră că materialul s-a format în timpul exploziei nucleare. Temperaturile extreme au vaporizat și amestecat materiale provenite din surse diferite, iar răcirea extrem de rapidă a permis „înghețarea” unei structuri atomice neobișnuite înainte ca aceasta să se transforme într-o formă mai stabilă.
„O explozie nucleară expune multe materiale la căldură extremă, amestecare violentă și răcire extraordinar de rapidă, toate în câteva secunde”, a explicat Luca Bindi.
Potrivit cercetătorului, o astfel de explozie poate produce, fără control, numeroase combinații de materiale și structuri care ar necesita ani de cercetare pentru a fi explorate în laborator.
Cenușa bombei atomice de la Hiroshima ar putea ascunde și alte materiale necunoscuteDescoperirea sugerează că particulele rezultate în urma exploziilor nucleare istorice ar putea conține și alte faze metastabile, extrem de rare și dificil de identificat.
Bindi și colegii săi au făcut anterior o descoperire similară în materialele rezultate în urma testului Trinity, prima explozie nucleară din istorie, desfășurată în iulie 1945 în Statele Unite.
Cercetătorii subliniază însă că valoarea științifică a descoperirii nu poate fi separată de tragedia umană care a produs materialul. Hiroshima a fost primul oraș atacat cu o armă nucleară, iar bombardamentul a provocat moartea și suferința unui număr uriaș de oameni.
Studiul privind noul aliaj format în urma bombei atomice de la Hiroshima a fost publicat în revista Science Advances.
„Nu vrem ca Germania să iasă din zona euro, ci să fie rezolvate problemele structurale existente ale sistemului euro”, a declarat Jean-Pascal Hohm, liderul organizației de tineret Generation Deutschland (GD), pentru ziarul Bild.
GD urmează să își stabilească oficial poziția sâmbătă, la congresul federal organizat la Magdeburg.
Un proiect de declarație arată că moneda euro a consolidat piața unică europeană, dar are „probleme structurale” și propune reforme pentru creșterea stabilității, fără a renunța la unitatea economică a Europei.
Alice Weidel vrea ca Germania să părăsească zona euro și SchengenAfD, fondat în 2013 ca partid eurosceptic, a cerut în programul electoral din 2025 ieșirea Germaniei din sistemul euro și revenirea la o monedă națională.
Poziția a fost reafirmată recent de co-lidera AfD, Alice Weidel, care a declarat că partidul va încerca să scoată Germania atât din zona euro, cât și din spațiul Schengen dacă va ajunge la guvernare. Weidel a susținut că Germania „o ducea mult mai bine înainte de introducerea monedei euro” și că moneda comună a afectat economia țării și averea gospodăriilor.
Hohm, care face parte și din conducerea federală a AfD, are o poziție diferită de cea a liderului partidului, Alice Weidel, și în privința Schengen. În timp ce Weidel a cerut retragerea Germaniei din spațiul european de liberă circulație, Hohm susține că țara ar trebui să rămână în Schengen.
Generation Deutschland a fost înființată anul trecut ca noua organizație de tineret a AfD, după ce partidul a desființat fosta aripă de tineret, Junge Alternative (JA).
Doi lideri politici germani cer interzicerea unor filiale AfDÎn același timp, presiunile politice asupra AfD cresc în Germania.
Doi lideri politici germani au cerut vineri interzicerea filialelor AfD considerate „etno-naționaliste”, cu o săptămână înaintea alegerilor din Saxonia-Anhalt, unde partidul de extremă dreapta ar putea ajunge pentru prima dată la putere într-un land.
Într-un articol comun publicat în ediția de duminică a Frankfurter Allgemeine Zeitung, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), și Cem Özdemir, premierul landului Baden-Württemberg și membru al Verzilor, au cerut declanșarea procedurilor pentru interzicerea AfD în patru landuri din estul Germaniei.
„Pe baza convingerilor noastre personale, cerem din nou inițierea cât mai rapidă a procedurilor pentru interzicerea partidului, cu accent pe filialele AfD din Turingia, Saxonia, Saxonia-Anhalt și Brandenburg, care au în mod clar o orientare etno-naționalistă”, au scris cei doi politicieni.
Filialele AfD din cele patru landuri sunt clasificate de serviciile germane de informații drept mișcări de extremă dreapta „confirmate”, din cauza unor poziții considerate anticonstituționale.
În pofida acestei clasificări, AfD a crescut puternic în sondaje în ultimii ani, pe fondul nemulțumirii față de partidele tradiționale.
