Vineri, în ultima înfățișare la Înalta Curte din Glasgow, un bărbat din Scoția, numit Leigh Sutherland, în vârstă de 31 de ani, influencer pe TikTok, a susținut că un român îi testa mașina în momentul accidentului rutier care a dus la moartea unei femei de 77 de ani, notează Sky News.
Judecătorul Hughes de la Înalta Curte din Glasgow a calificat declarația sa drept „o poveste fără sens” și l-a condamnat la nouă ani de închisoare pentru cauzarea morții prin conducere periculoasă. De asemenea, acestuia i s-a interzis dreptul de a conduce pe o perioadă de 13 ani.
Accidentul s-a petrecut în orășelul Cumbernauld din Scoția în iunie 2023. Victima, o femeie în vârstă de 77 de ani își aducea nepotul de 10 ani de la școală, când a fost lovită în plin de bărbatul de 31 de ani, numit Leigh Sutherland, care conducea un Ford Mondeo.
Atât femeia, cât și nepotul său au fost transferați la spital. Ea a murit ulterior la spitalul Glasgow Royal Infirmary, potrivit raportului Poliției din Scoția.
După accident, bărbatul a fugit de la fața locului, până să fie prins de polițiști, cărora le-ar fi povestit că nu el era cel care conducea mașina și că un român ar fi testat-o ca să o cumpere.
Sutherland a fost avertizat că sistemul de frânare al mașinii nu funcționa. Cu toate acestea, el conducea cu viteză excesivă, dar și cu bateria nesigură, când a intrat în coliziune cu mașina femeii pe șoseaua de centură Condorrat.
Bărbatul a făcut comentarii jignitoare la adresa victimei saleUlterior, influencerul a făcut comentarii jignitoare la adresa femeii de 77 de ani. În timp ce se afla în arest preventiv, acesta a postat pe internet videoclipuri despre accident, lucru pe care judecătorul Hughes de la Înalta Curte din Glasgow l-a calificat drept „total inadecvat”.
Judecătorul a precizat, vineri, în timpul procesului că atitudinea bărbatului de a fugi de la fața locului a fost „complet inacceptabilă”. „Ai plecat din zonă, fără să ții cont de cei pe care i-ai rănit și i-ai lăsat în voia sorții”, i-a spus judecătorul bărbatului.
Poliția scoțiană a precizat că bărbatul avea dreptul de a conduce suspendat pe o perioadă de 6 luni, decizie care a fost dată cu doar o săptămână înainte de accident.
Declarația vine în contextul tensiunilor generate de afirmațiile președintelui SUA, Donald Trump, privind posibilitatea preluării controlului asupra Groenlandei.
Aflat într-o vizită oficială în Finlanda, generalul Grynkewich a subliniat că, din punct de vedere militar, situația este stabilă.
„Până acum, acest lucru nu a avut niciun impact asupra activității mele la nivel militar. Suntem pregătiți să apărăm fiecare centimetru al Alianței, chiar și astăzi. Consider că suntem departe de a fi într-o situație de criză”, a declarat acesta.
Danemarca, stat membru NATO care include Groenlanda în teritoriul său, a reacționat ferm la declarațiile liderului american. Premierul Mette Frederiksen a avertizat că un atac al SUA asupra unui stat membru NATO ar reprezenta „sfârșitul a tot”.
Groenlanda, teritoriu strategic situat în zona arctică, este considerată importantă din punct de vedere geopolitic, în special în contextul competiției dintre marile puteri. Donald Trump a susținut în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să preia controlul asupra insulei pentru a-și asigura securitatea în fața amenințărilor venite din partea Chinei și Rusiei.
Poziția Casei Albe și declarațiile lui TrumpCasa Albă nu a exclus varianta militară, însă a indicat că președintele Trump analizează „activ” posibilitatea cumpărării Groenlandei, fără a preciza forma pe care ar putea-o lua o astfel de tranzacție. Mai mult, într-un interviu acordat publicației New York Times, Trump a admis că ar putea fi nevoit să aleagă între menținerea integrității NATO și obținerea controlului asupra teritoriului danez.
Întrebat despre aceste afirmații, generalul Grynkewich a evitat să comenteze aspectele politice.
„Încercăm să descurajăm orice acțiune împotriva teritoriului Alianței. Cred că reușim. Vedem asta în fiecare zi”, a declarat el în orașul Vantaa, situat la nord de Helsinki.
Declarațiile președintelui american au stârnit îngrijorări serioase în rândul statelor europene membre NATO, care percep aceste poziții drept o amenințare existențială la adresa Alianței Nord-Atlantice. Danemarca a primit deja sprijin oficial din partea Italiei, Franței, Germaniei, Poloniei, Spaniei și Regatului Unit.
Liderii europeni insistă asupra importanței unității și respectării angajamentelor asumate în cadrul NATO, într-un context internațional marcat de instabilitate și rivalități geopolitice tot mai accentuate.
„Uniunea Națională a Barourilor din România a semnalat autorităților dificultățile generate de eliminarea serviciului de scrisoare recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire, folosit frecvent în procedura ordonanței de plată și în alte proceduri civile și arbitrale care prevăd notificarea prealabilă a părților”, a transmis UNBR într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, de la 1 ianuarie 2026, Poșta Română a renunțat la acest serviciu, ceea ce face imposibilă respectarea obligațiilor legale de comunicare și afectează activitatea avocaților, care nu mai pot face dovada completă a conținutului trimiterilor.
UNBR a solicitat clarificări Poștei Române cu privire la modul în care se poate asigura respectarea prevederilor legale referitoare la scrisoarea recomandată cu conținut declarat și confirmare de primire și a informat Ministerul Justiției despre impactului asupra aplicării Codului de procedură civilă.
UNBR a subliniat că schimbarea „încalcă prevederile Codului de procedură civilă și ale altor norme aplicabile” și „poate afecta eficiența actului de justiție, inclusiv în procedurile urgente sau simplificate”.
„Vedeți cum arată lumea în care trăim, cum arată relațiile cu America Latină, care este nivelul de stres. Să ai un acord comercial cu un bloc cu 700 de milioane de oameni, nu e puțin lucru în lumea în care trăim, în care OMC-ul este distrus, în care ni se cer tarife din toate părțile. Să ai un acord comercial în care poți să profiți, să poți să vinzi o parte din producția ta, este foarte important, este o continuare a spiritului ultimilor 80 de ani”, a spus Nicu Ștefănuță, vineri la B1 TV.
„Eu cred că România poate câștiga din acordurile comerciale internaționale mari pentru că producem foarte mult”, a mai spus Ștefănuță, făcând precizări și despre modificările pe care acordul le-a suferit: „Mercosurul care a fost negociat a alterat, a schimbat radical în ultimele săptămâni. S-au pus frâne de consum. Adică dacă importăm prea multe carne, cum se spune, Uniunea Europeană poate să spună halt, oprim pentru șase luni, pentru două luni. Perioada de aclimatizare, de care a vorbit domnul ministru de două ani, și ea este în discuție. Fondurile suplimentare pentru agricultori, și ele au fost adaptate”.
Problemele din agricultura româneascăAcesta a subliniat că poziția ministerului Agriculturii nu reprezintă interesele tuturor agricultorilor, punctând: „Poziția Ministrului reflectă insula Marea Brăilei și încă 5-6 mari producători. Nu reflectă marea masa agricultorii. Peste 90% din producătorii din România, în continuare, au între 2-4 sub 10 hectare. Deci despre asta este vorba. În continuare sunt foarte mici. Iar eu, în Parlamentul European, lucrez pentru ca ei să aibă mai multe subvenții, ei să aibă mai multă putere ca să ajungă în piață”.
În plus, vicepreședintele a atras și atenția asupra problemelor din agricultura românească. „În România se folosesc pesticide neautorizate în toată Uniunea Europeană. Se omoară albine, an de an. Deci eu nu m-aș îngrijora atât pentru pesticidele care se pun peste papaya din Paraguay, cât m-aș îngrijora pentru pesticidele care la noi fac ravagii în ciuda interdicției europene”.
Ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a purtat o convorbire importantă cu ministra de Externe a României, Oana Țoiu, despre importanța cooperării bilaterale cu România.
Mesajul a fost transmis pe pagina de Facebook a Ambasadei Ucrainei în România.
Discuția dintre cei doi oficiali a avut loc în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei și a cuprins dezbateri despre consolidarea apărării și asistenței militare pentru Kiev.
„Ca parte a activităților diplomatice de informare a partenerilor noștri cu privire la consecințele atacului brutal al Rusiei din timpul nopții și de asigurare a asistenței militare suplimentare și a apărării aeriene pentru Ucraina, am avut o convorbire substanțială cu ministrul de externe al României, Oana Toiu”, a transmis Andrii Sybiha.
Armata rusească a anunțat că a folosit, în noaptea de joi spre vineri, racheta hipersonică Oreshnik într-un atac major asupra unei ținte din Ucraina.
Moscova spune că atacul a avut loc ca reacție la o presupusă tentativă a Ucrainei de a lovi cu drone una dintre reședințele președintelui Vladimir Putin, scrie Reuters.
Ministrul ucrainean a adăugat că discuția a vizat coordonarea unor pași suplimentari pentru a consolida reziliența Ucrainei și intensificarea cooperării bilaterale a țării.
„Sunt recunoscător pentru poziția principială a colegului meu și eforturile personale în sprijinul Ucrainei. De asemenea, apreciem foarte mult recenta decizie a conducerii României de a se alătura inițiativei PURL a NATO pentru consolidarea armatei Ucrainei”, a mai spus ministrul de Externe.
Mai mult, Andrii Sybiha a spus că este vitală colaborarea dintre Ucraina și România, nu doar pentru sprijinul militar, ci și pentru securitatea regională.
„Cooperarea eficientă Ucraina-România aduce o contribuție importantă la consolidarea securității Mării Negre și la promovarea stabilității regionale”, a explicat el.
Discuțiile au inclus și dialogul politic bilateral pentru perioada următoare și continuarea cooperării în cadrul formatului „Triunghiul Odesa – Ucraina, Republica Moldova, România”.
Ministrul ucrainean a declarat cât contează angajamentul Kievului de a menține relații strânse cu România, pe plan militar, dar și diplomatic, transmite Ambasada Ucrainei în România.
Înaltul Reprezentant al UE pentru politică externă, Kaja Kallas, a declarat că imaginile din capitala iraniană arată o reacție „disproporționată și brutală” a autorităților, avertizând că orice violență împotriva protestatarilor pașnici este inacceptabilă, transmite Euronews.
Comisia Europeană a denunțat, la rândul său, creșterea numărului de morți și răniți în urma reprimării protestelor din Iran și a cerut respectarea dreptului fundamental la liberă întrunire. Un purtător de cuvânt al instituției a precizat că populația Iranului își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, însă UE nu susține oficial schimbarea de regim, aceasta nefiind parte din politica sa consolidată față de Teheran.
Nemulțumiri economice transformate în revoltă politicăProtestele din Iran au izbucnit pe 28 decembrie, pe fondul unei crize economice severe, caracterizate prin inflație galopantă, deprecierea monedei naționale și scăderea nivelului de trai.
Inițial motivate de nemulțumiri sociale, manifestațiile s-au transformat rapid în contestări directe la adresa regimului teocratic, cu scandări precum „Moarte dictatorului” și „Moarte Republicii Islamice”.
După întreruperea internetului și a apelurilor internaționale, măsură adoptată de autoritățile iraniene pentru a limita comunicarea protestatarilor, reacțiile liderilor europeni s-au intensificat.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a elogiat „generația care vrea să rupă lanțurile opresiunii”, iar premierii Belgiei și Suediei, Bart De Wever și Ulf Kristersson, au transmis mesaje de susținere pentru iranienii care luptă pentru libertate.
Ministrul german de externe a criticat „utilizarea excesivă a forței” și a cerut Iranului să respecte obligațiile internaționale privind drepturile omului. În replică, misiunea Iranului pe lângă UE a calificat aceste poziții drept „intervenționiste” și a acuzat un dublu standard.
Reprimarea protestelor din Iran are loc într-un context extrem de tensionat, după conflictul armat cu Israelul și loviturile americane asupra instalațiilor nucleare iraniene. Franța, Germania și Marea Britanie au decis recent reimpunerea sancțiunilor ONU, invocând nerespectarea acordului nuclear.
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 42 de persoane au fost ucise și peste 2.270 arestate de la începutul protestelor, cifre care accentuează gravitatea situației și sporesc presiunea internațională asupra regimului de la Teheran.
