Sorin Grindeanu, președintele PSD, a transmis astăzi un mesaj pe pagina sa de Facebook cu ocazia Zilei Internaționale pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor.
Palatul Parlamentului a fost iluminat marți seară în portocaliu, semn al solidarității față de victimele acestui fenomen. Liderul social democrat a scris despre responsabilitatea pe care societatea și instituțiile o au în protejarea femeilor aflate în situații de risc.
„În spatele fiecărei lumini se află o poveste nespusă, o viață marcată, o femeie care a trecut prin suferință – sau care, poate, încă așteaptă ajutor.”, a scris Sorin Grindeanu pe Facebook.
Președintele PSD a declarat că violența împotriva femeilor nu trebuie să fie un subiect ignorat și că problema necesită o implicare majoră din partea instituțiilor statului.
„Violența nu trebuie tolerată niciodată, sub nicio formă”, a afirmat el.
Grindeanu a cerut ca societatea și autoritățile să ofere sprijin concret victimelor violenței aflate în situații de risc.
„Responsabilitatea noastră, ca instituții și ca societate, este să facem mai mult, să ascultăm, să protejăm, să acționăm”, a scris Grindeanu.
Britanicul Karl Bushby, un fost parașutist în vârstă de 56 de ani, călătorește în jurul lumii de 27 de ani. În curând, el se va întoarce în Marea Britanie, după aproape trei decenii petrecute pe drumuri, potrivit express.co.
Fostul parașutist își dorește să devină prima persoană care realizează o călătorie continuă în jurul lumii. El a început „Expediția Goliat” în Chile în 1998 și a trecut prin numeroase aventuri. A parcurs circa 36.000 de mile, a înotat prin Marea Caspică și a trecut prin continentele american și asiatic.
Aproape de finalul călătoriei sale, el a dezvăluit care au fost cele mai înfricoșătoare locuri prin care a trecut. Prima mare încercare a avut loc în timp ce britanicul traversa faimoasa Strâmtoare Darién, care leagă America Centrală de America de Sud. El s-a trezit „în mijlocul unei zone de război”.
„Și apoi există un strat întreg deasupra acestuia, format din carteluri și plantații de droguri, și apoi o junglă cu adevărat, cu adevărat dură”, a relatat aventurierul pentru CBS News.
Aflată în Panama și Columbia și recunoscută ca una dintre cele mai periculoase rute de migrație de pe Pământ, Strâmtoarea Darién este o trecere de 96 de kilometri, cu munți, ape și păduri tropicale. Pericolele sale includ temperaturi ridicate, ploi abundente, râuri vijelioase, țânțari purtători de boli, crocodili, șerpi veninoși, dar și numeroși criminali, traficanți de droguri și de persoane.
Aventuri înfricoșătoare în Strâmtoarea BeringKarl Bushby a relatat și o aventură înfricoșătoare pe care a avut-o în Strâmtoarea Bering, situată între oceanele Pacific și Arctic. Acolo, el a întâlnit un urs polar.
„Ești într-o lume foarte serioasă care te va ucide în 20 de minute dacă dai greș”, a spus Bushby.
Situată între Alaska și Rusia, strâmtoarea este un paradis pentru animalele sălbatice, inclusiv balenele și urșii polari. În ciuda pericolului, Karl a reușit să finalizeze traversarea alături de un american numit Dimitri Kieffer.
Cei doi au trecut din Alaska în Siberia, navigând pe bucăți de gheață și înotând prin porțiuni de apă deschisă. La sosire au fost arestați de autoritățile ruse pentru intrare ilegală. Ei au fost deportați și s-au îndreptat către Budapesta și apoi Marea Britanie.
În ciuda aventurilor înfricoșătoare, britanicul susține că „99,99% din lume este bună”. În schimb, el se declară înfricoșat de întoarcerea și readaptarea la traiul normal.
Deși informația a circulat deja în presa internațională, guvernul de la Budapesta nu a confirmat oficial deplasarea, anunțând că programul premierului va fi făcut public „la momentul oportun”, scrie Euronews.
Sursele citate afirmă că oficiali din cadrul guvernului ungar, implicați direct în pregătirea vizitei, au confirmat faptul că o întâlnire Viktor Orban – Vladimir Putin este în lucru. Agenda discuțiilor nu este încă făcută publică, însă legăturile strânse dintre cei doi lideri sugerează că subiectul central va fi războiul din Ucraina și perspectivele de pace.
Orban și Putin au menținut un dialog constant chiar și după invazia Rusiei în Ucraina, întâlnindu-se în mod repetat din 2022 până în prezent. Premierul ungar se poziționează ca unul dintre cei mai vocali lideri europeni în favoarea unui armistițiu imediat și a unor negocieri directe cu Moscova.
Implicațiile europene ale unei întâlniriÎn weekend, Viktor Orban a cerut public Uniunii Europene să susțină inițiativa de pace a Statelor Unite și să inițieze negocieri diplomatice „autonome și directe” cu Rusia. Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, el a subliniat că „europenii trebuie să sprijine imediat și necondiționat inițiativa de pace a președintelui Statelor Unite”.
Ungaria continuă să fie una dintre puținele țări UE care importă masiv petrol și gaze din Rusia, în condițiile în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de combustibilii fosili proveniți de la Moscova. În plus, în timpul unei vizite recente la Washington, Orban a obținut scutiri de la tarifele secundare impuse companiilor rusești Rosneft și Lukoil.
În dialog cu președintele american Donald Trump, premierul ungar a criticat din nou Bruxellesul, susținând că instituțiile europene „preferă să continue războiul” deoarece cred că „Ucraina poate câștiga pe front”.
Rămâne de văzut dacă întâlnirea Viktor Orban – Vladimir Putin va fi confirmată oficial și ce impact va avea asupra poziționării UE în contextul războiului din Ucraina.
Adolescența nu se încheie în jurul a 20 de ani, așa cum știam, ci abia la începutul vârstei de 30 de ani. Aceasta este concluzia surprinzătoare a unui amplu studiu realizat de Universitatea Cambridge.
Cercetătorii au analizat scanări cerebrale de la aproape 4.000 de persoane cu vârste între 0 și 90 de ani. Studiul nu a analizat separat bărbații și femeile.
De la copilărie la bătrânețe: 5 etape distincteCercetarea, relatată de BBC, arată că creierul trece prin cinci faze majore. Prima este copilăria, care acoperă intervalul dintre zero și 9 ani. Urmează adolescența, între 9 și 32 de ani. A treia etapă este vârsta adultă, ce cuprinde perioada dintre 32 și 66 de ani. Îmbătrânirea timpurie apare între 66 și 83 de ani, iar îmbătrânirea târzie începe după vârsta de 83 de ani.
Fiecare dintre aceste etape este însoțită de transformări majore în modul în care neuronii comunică între ei.
Cea mai mare surpriză: adolescența până la 32 de aniPotrivit cercetătorilor, la vârsta de 9 ani creierul intră într-o perioadă de „eficiență nemiloasă”, în care rețelele neuronale se optimizează într-un ritm accelerat. „Este o schimbare uriașă”, a explicat Dr. Alexa Mousley, autoarea studiului. Ea a subliniat că aceasta este „cea mai profundă tranziție între fazele creierului”.
Această perioadă prelungită explică și vulnerabilitatea crescută la tulburări mintale. „Este momentul în care există cel mai mare risc de apariție a problemelor de sănătate mintală”, a explicat specialista.
Dr. Mousley este cercetătoare în neuroștiințe la Universitatea Cambridge, specializată în analiza dezvoltării și reorganizării rețelelor neuronale.
Creierul atinge apogeul în jurul vârstei de 30 de aniAdolescența este singura etapă în care eficiența rețelelor cerebrale crește constant, susținând ideea că funcțiile cognitive ating un vârf în jurul vârstei de 30 de ani. „Este foarte interesant că creierul rămâne în aceeași fază între 9 și 32 de ani”, a precizat cercetătoarea.
După 32 de ani, creierul intră într-o perioadă lungă de stabilitate, în care schimbările sunt mult mai lente. Dr. Mousley spune că această etapă „se aliniază cu un platou al inteligenței și personalității”. Nivelurile cognitive și trăsăturile individuale rămân relativ constante, însă fără transformări accelerate ca în anii anteriori.
Cum îmbătrânește, de fapt, creierulÎncepând cu 66 de ani, creierul nu mai funcționează ca un întreg perfect sincronizat, ci ca un ansamblu de „subgrupuri” neuronale, asemenea „membrilor unei trupe care încep proiecte solo”. Această fragmentare a rețelelor nu înseamnă un declin brusc, ci o reorganizare treptată a modului în care diferitele regiuni cooperează între ele.
Este etapa în care apar primele schimbări asociate îmbătrânirii. În același timp, încep să se manifeste și probleme precum demența sau hipertensiunea, care pot afecta sănătatea creierului. După 83 de ani, această separare devine și mai pronunțată, marcând intrarea în ultima fază a vieții cerebrale, unde modificările sunt similare, dar accentuate.
De ce contează aceste descopeririSpecialiștii spun că aceste rezultate pot explica de ce riscurile de tulburări mintale, demență sau probleme cognitive apar la anumite vârste.
„Diferențele în structura conexiunilor cerebrale pot prezice dificultăți de atenție, limbaj sau memorie”, consideră prof. Duncan Astle, co-autor al cercetării realizate la Universitatea Cambridge.
Prof. Tara Spires-Jones, de la Universitatea din Edinburgh, specialistă în neurodegenerare, a rezumat impactul descoperirii: „Este un studiu foarte interesant, care evidențiază cât de mult se schimbă creierul nostru de-a lungul vieții”.
Rezultatele lui „se potrivesc bine” cu înțelegerea noastră despre îmbătrânirea creierului, spune prof. Spires-Jones, dar a atenționat că „nu toată lumea va experimenta aceste schimbări ale rețelelor cerebrale exact la aceleași vârste”.
Florin Cîțu afirmă că Guvernul transmite zilnic mesaje de alarmă privind situația financiară a țării – de la avertismente privind „aproape incapacitate de plată” până la îndemnuri la „strâns cureaua”. În acest context, fostul premier susține că Ministerul Finanțelor ar fi realizat o operațiune complet contrară acestor avertismente.
Potrivit acestuia, în octombrie 2025 statul român s-a împrumutat de pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%, utilizând o parte din sumă pentru a răscumpăra înainte de scadență obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.
Obligațiuni vechi, dobânzi mult mai miciCîțu subliniază că obligațiunile răscumpărate aveau dobânzi considerabil mai reduse decât cele ale noului împrumut. El enumeră dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026, ceea ce – susține fostul premier – face inexplicabilă decizia Guvernului.
„Statul român a decis, în plină austeritate, să înlocuiască datorie ieftină cu datorie scumpă”, afirmă Cîțu, adăugând că măsura contrazice inclusiv declarațiile Executivului, care susține că dobânzile ar fi în scădere.
„Nu există justificare economică”Fostul prim-ministru spune că Guvernul ar fi putut aștepta până în 2026 pentru a răscumpăra obligațiunile vechi, moment în care, dacă dobânzile ar fi scăzut, statul s-ar fi putut împrumuta mai ieftin.
„Nu există nicio justificare economică pentru o asemenea decizie”, subliniază el, sugerând că operațiunea ar putea crește artificial deficitul bugetar și, în final, presiunea asupra contribuabililor.
Întrebarea lui Cîțu către GuvernFostul premier cere clarificări urgente: „Cine a decis această tranzacție bizară prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, viitoarele taxe ale românilor?”.
În opinia sa, Guvernul nu poate solicita populației să accepte „taxe mai mari, prețuri mai mari și tăieri”, în timp ce statul „arde bani publici într-o operațiune complet nejustificată economic”.
În final, Cîțu ridică și un semn de întrebare cu privire la eventuale beneficii neoficiale: „Dar dacă cineva a avut de profitat personal? Atunci da — are sens”.
J-Beauty, alternativa japoneză la rutinele complexe K-Beauty
Intrarea Onshindo Osaka pe piața locală are loc într-un context în care segmentul J-Beauty, filosofia japoneză de îngrijire minimalistă captează tot mai mult atenția la nivel global, fiind perceput ca o alternativă mai echilibrată la rutinele elaborate popularizate de K-Beauty.
Skincare-ul japonez pune accent pe simplitate, formule concentrate și rezultate măsurabile, combinând ingrediente multifuncționale cu cercetare biotehnologică.
În această zonă, Onshindo Osaka se poziționează ca un brand premium autentic, care îmbină tradiția japoneză cu inovația științifică.
Citeşte comunicatul integral AICI
Vehiculele electrice cu baterie au reprezentat 16,4% din mașinile nou înmatriculate în UE în primele zece luni ale anului 2025, potrivit cifrelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut.
În primele zece luni ale anului 2025, au fost înmatriculate 1.473.447 de autoturisme electrice noi, reprezentând 16,4% din cota de piață a UE. Germania este țara care a cumpărat cele mai multe astfel de vehicule: peste 434.600 de înmatriculări de vehicule electrice noi. Astfel, țara a înregistrat și una dintre cele mai puternice rate de creștere din bloc, în creștere cu 39,4% față de anul precedent, scrie Euronews.
Cifrele din octombrie 2025 au arătat, de asemenea, că înmatriculările de mașini hibride noi în UE au crescut la peste 3,1 milioane de unități. Creșteri s-au înregistrat pe piețele din Spania (+27,1%), Franța (+26,3%), Germania (+10,3%) și Italia (+8,9%). Modelele hibride electrice reprezintă 34,6% din totalul pieței UE.
Înmatriculările de autoturisme hibride plug-in continuă să crească, ajungând la 819.201 de unități în aceeași perioadă. Aceasta a fost determinată de creșterea volumului pe piețele cheie, precum Spania (+109,6%), Italia (+76,5%) și Germania (+63,4%).
Autovehiculele hibride au rămas cea mai populară alegere în rândul cumpărătorilor din UE, cu o cotă de piață de 34,6%. Modelele pe benzină și motorină au reprezentat împreună 36,6%, în scădere față de 46,3% în anul precedent.
Până în acest moment au fost identificate 4 victime, una fiind în stop cardio-respirator, iar celelalte 3 sunt conștiente.
UPDATEImobilul prezintă risc de prăbușire la nivelul apartamentului în care s-a produs explozia.
Au fost constituite echipe de căutare-salvare în vederea identificării și evacuării persoanelor posibil surprinse. Până în acest moment două persoane evaluate de către echipajele medicale.
Se evacuează persoanele pe o rază de 50m.
Știrea inițialăDeflagrația s-a produs pe Aleea Tineretului, într-un bloc cu regim de înălțime P+1. Explozia a avut loc într-un apartament situat la parter, iar martorii au alertat imediat autoritățile, semnalând zgomotul puternic și impactul asupra locuinței.
Potrivit ISU, incidentul nu a fost urmat de incendiu, însă amploarea exploziei impune verificări amănunțite.
Dispozitiv major de intervenție trimis la fața loculuiPentru gestionarea situației, pompierii au mobilizat cinci autospeciale de stingere, o autospecială de descarcerare, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, precum și Detașamentul Special de Salvatori. Alături de acestea, la fața locului au fost trimise cinci ambulanțe SMURD, autospeciala pentru transport victime multiple și șase echipaje SABIF.
Echipajele lucrează coordonat pentru evaluarea situației, verificarea eventualelor victime și analiza posibilelor pagube structurale.
Evaluări medicale și verificări structurale în desfășurareIntervenția este în desfășurare. Pompierii și echipajele medicale verifică persoanele din imobil și din zona adiacentă pentru a stabili dacă există răniți în urma deflagrației. Specialiștii urmează să determine dacă explozia a afectat sau nu structura clădirii.
Ministerul Finanțelor a făcut anunțul marți prin intermediul unui comunicat de presă.
„Comisia Europeană validează progresele României. Procedura de suspendare a fondurilor europene a fost înghețată. Comisia Europeană confirmă eficiența măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar adoptate de România, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP), aplicată din aprilie 2020, rămâne deschisă (în suspensie), dar suspendarea fondurilor europene a fost înghețată. Astfel, Comisia apreciază că datorită măsurilor consistente de consolidare fiscală adoptate în ultimele luni, creșterea netă a cheltuielilor în 2025 este estimată la doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se va încadra în limitele stabilite. În plus, deficitul bugetar este estimat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la aproximativ 6% în 2026”, a transmis ministerul.
Ca urmare a progresului realizat, Comisia Europeană nu propune măsuri procedurale suplimentare în cadrul acestei etape a procedurii de deficit excesiv (care continuă dar este trecută în suspensie) și nu va propune suspendarea fondurilor europene în această etapă, a adăugat ministerul.
Explicațiile ministrului de FinanțeMinistrul Alexandru Nazare a explicat ce efecte va produce decizia CE.
„Pentru România, aceasta nu este doar o validare tehnică, ci un câștig strategic: ne păstrăm accesul deplin la finanțările europene, ne consolidăm credibilitatea și oferim economiei un cadru mai stabil și mai predictibil. Am reușit să construim cu Comisia Europeană un parteneriat bazat pe transparență, dialog constant și încredere – elemente care ne permit să privim cu mai multă siguranță către anii următori. În continuare, odată cu înlăturarea riscurilor unor sancțiuni asupra fondurilor UE, România poate aspira la mai mult: la consolidarea investițiilor publice, accelerarea proiectelor strategice și crearea unui cadru fiscal care să sprijine creșterea economică pe termen lung”, a declarat Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Monitorizarea României va continuaRomânia este încurajată să își consolideze administrația fiscală și planificarea bugetară, pentru a evita depășirea cheltuielilor în raport cu planurile aprobate. În concluzie, vor fi necesare eforturi continue pentru reducerea datoriei publice și a deficitului, a mai spus Nazare.
În perioada următoare, progresele României vor fi analizate la Consiliul ECOFIN din 12 decembrie 2025, unde Comisia va prezenta, în contextul implementării Pactului de stabilitate și creștere/PSC, documentele publicate în data de 25 noiembrie, împreună cu eventuale actualizãri privind procedurile de deficit excesiv în curs de desfãșurare. De asemenea, România va continua raportarea semestrialã cu privire la mãsurile de reducere a deficitului (urmãtorul termen de raportare: primãvarã 2026 – final aprilie).
La rândul sãu, Comisia va monitoriza activ situația fiscal-bugetarã, urmând sã revinã cu elemente suplimentare de evaluare odatã cu pachetul de primãvarã 2026 al Semestrului European, a adăugat ministerul.
„Confirmarea Comisiei vine în contextul în care aceasta a adoptat astãzi Pachetul de Toamnã al Semestrului European 2026, care stabilește prioritãțile de politicã economicã și în domeniul ocupãrii forței de muncã pentru a spori competitivitatea. În cadrul acestui Pachet, Comisia a evaluat respectarea de cãtre toate statele membre a cadrului fiscal al UE și a oferit orientãri pentru a se asigura cã politica fiscalã a acestora pentru 2026 este aliniatã recomandãrilor relevante ale Consiliului. Ministerul Finanțelor reafirmã angajamentul ferm pentru continuarea ajustãrii fiscale, astfel încât datoria publicã și deficitul sã fie reduse în mod sustenabil în anii urmãtori”, a precizat Ministerul Finanțelor.
Pe măsură ce fermierii români continuă să se confrunte cu presiunea secetei recurente, a temperaturilor extreme și a schimbării tiparelor de dăunători și boli, expertiza globală a companiei de top în știința și tehnologia agricolă, adaptată la condițiile locale, îi ajută pe agricultori să își consolideze atât reziliența, cât și competitivitatea.
„Tehnologia transformă agricultura, iar Corteva investește aproape 4 milioane de dolari în fiecare zi la nivel global în cercetare și dezvoltare, pentru a le asigura fermierilor instrumentele de care au nevoie atât astăzi, cât și în sezoanele viitoare. La nivel local, obiectivul nostru este să sprijinim fermierii cu soluții adaptate realității fiecărui sezon și care să-i ajute să gestioneze riscurile într-un mod sustenabil”, a declarat Maria Cîrjă, Director de Marketing pentru România și Republica Moldova în cadrul Corteva, prezentând cele mai recente inovații introduse de companie pe piața românească.
Citeşte comunicatul integral AICI
