Premierul interimar, Ilie Bolojan, l-a numit astăzi pe Ionel Stoica, un fost jurnalist fără experiență în domeniul achizițiilor publice, secretar general al Agenției Naționale pentru Achiziții Publice.
Potrivit Monitorului Oficial, Bolojan l-a numit pe Ionel Stoica pe o perioadă de 6 luni, plasându-l pe funcția publică vacantă, din categoria înalților funcționari publici.
Datele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice arată că până la numirea din 6 mai, Ionel Stoica era șef serviciu, grad II, în cadru Serviciului de stabilire drepturi salariale și organizare, în Direcția Generală Economică a ANAP.
Surse politice susțin că Ionel Stoica a fost adus în Guvern, la cabinetul președintelui ANAP, Raluca Rogoz, de către purtătorul de cuvânt al Executivului, Ioana Ene Dogioiu, apropiata lui Bolojan, cu care Stoica a lucrat la ziare com.
Fără experiență în domeniul achizițiile publice, absolvent de Istorie, Ionel Stoica a activat ca jurnalist pe domeniul Justiției la publicațiile Evenimentul Zilei, Adevărul, Ziare.com, la fundația Freedom House, pentru ca ulterior să lucreze ca ofițer de presă la Primăria Sectorului 1, condusă de Clotilde Armand și să devină activist USR, lipind afișe prin București pentru fostul candidat perdant la Primărie al USR, Cătălin Drulă.
Potrivit G4 Media, în rândul USR au existat nemulțumiri și cu privire la numirea Ralucăi Rogoz la ANAP, Dominic Fritz fiind acuzat că ia decizii în mod autoritar și că sunt numiți în funcții oameni din afara partidului sau dintr-un număr mic de organizații USR.
Un videoclip din regiunea Papua a Indoneziei, a devenit viral pe internet, potrivit NEXTA.
În imagini apar turiști chinezi care sunt atacați de membrii unui trib local în timpul unei excursii în junglă.
Papuașii îmbrăcați în costume tradiționale sunt violenți în comportament și după ce îi înconjoară pe turiști îl răpesc pe unul dintre ei.
Turistul este dus în junglă de bărbați înarmați cu sulițe.
Ulterior, s-a aflat că totul făcea parte dintr-un scenariu. Scena a fost inclusă într-un program de divertisment pentru turiștii străini.
A video from Papua, Indonesia has gone viral showing a staged “tribal attack” on Chinese tourists during a jungle tour.
In the footage, people in traditional costumes grab one of the tourists and drag him into the forest. It was later revealed to be part of an entertainment… pic.twitter.com/zzsGx7habk
— NEXTA (@nexta_tv) May 6, 2026
Polonia va contesta acordul comercial al Uniunii Europene cu blocul sud-american Mercosur la Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu scopul de a proteja fermierii polonezi, a declarat miercuri viceprim-ministrul Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, potrivit Anadolu.
Kosiniak-Kamysz a declarat că guvernul polonez a aprobat o moțiune privind depunerea unei plângeri la instanța supremă a UE. Anunțul vine după ce ministrul polonez al agriculturii a declarat în aprilie că Varșovia se opune modului în care acordul a fost finalizat.
Varșovia și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea cu privire la impactul potențial al acordului asupra agriculturii europene, securității alimentare și standardelor de producție. Polonia a făcut lobby pentru garanții suplimentare pentru fermierii polonezi.
UE și Mercosur au semnat în ianuarie acordul de liber schimb negociat timp de aproape 25 de ani de discuții. Cu toate acestea, acordul a atras critici din mai multe țări europene, inclusiv din Polonia. Fermierii se tem că importurile agricole mai ieftine din America de Sud ar putea afecta producătorii interni.
Blocul Mercosur include Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Susținătorii acordului spun că acesta ar consolida legăturile comerciale dintre cele două regiuni și ar crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, au discutat miercuri despre dezvoltarea relațiilor bilaterale și punerea în aplicare a acordurilor încheiate în timpul vizitei lui Zelenski în Azerbaidjan, de acum câteva săptămâni.
Potrivit Ukrinform, președintele ucrainean a declarat acest lucru pe pagina sa de Facebook.
„Continuăm să lucrăm la dezvoltarea atât a relațiilor bilaterale dintre Ucraina și Azerbaidjan, cât și a relațiilor cu alte țări din regiune, pentru a spori securitatea și stabilitatea”, a scris Volodimir Zelenski.
Cele două părți au făcut schimb de detalii privind contactele cu partenerii și au convenit asupra pașilor următori.
„Împreună putem cu siguranță să le oferim mai multă putere popoarelor noastre”, a declarat el.
Conform Ukrinform, președintele Ilham Aliyev vede mai multe perspective de extindere a cooperării cu Ucraina, în special în sectoarele energetic și al apărării.
Colaborarea marchează una dintre cele mai importante alianțe din industria inteligenței artificiale și consolidează poziția ambelor companii în competiția globală pentru dezvoltarea de tehnologii AI avansate, scrie Reuters.
Prin acest acord, Anthropic va utiliza întreaga capacitate de procesare a centrului Colossus 1 pentru a îmbunătăți performanțele asistenților săi AI, Claude Pro și Claude Max. Totodată, compania urmărește să elimine limitările de capacitate apărute în urma cererii tot mai mari pentru produsele sale, în special pentru instrumentul de programare asistată de inteligență artificială Claude Code.
Colossus 1 devine unul dintre cele mai importante centre AI din lumeColossus 1 este considerat unul dintre cele mai mari centre de date dedicate inteligenței artificiale la nivel mondial. Facilitățile sale găzduiesc peste 220.000 de procesoare Nvidia, inclusiv modelele H100, H200 și noile acceleratoare GB200, utilizate pentru antrenarea și rularea modelelor AI de ultimă generație.
Pentru SpaceX, parteneriatul reprezintă o oportunitate majoră de a atrage investitori înaintea unui posibil IPO dedicat diviziei sale AI. În același timp, colaborarea validează ambițiile lui Elon Musk de a transforma infrastructura AI într-un nou pilon strategic al companiei.
SpaceX și Anthropic analizează dezvoltarea unor centre de date spațialePe lângă utilizarea infrastructurii existente, Anthropic și-a exprimat interesul pentru dezvoltarea unor centre de date spațiale de ordinul gigawaților, unul dintre proiectele considerate prioritare de Elon Musk. Astfel de facilități ar urma să fie amplasate în spațiu pentru a beneficia de energie solară continuă și de costuri operaționale reduse pe termen lung.
Proiectul este considerat extrem de costisitor și reprezintă unul dintre motivele principale pentru care SpaceX pregătește noi surse de finanțare și o posibilă listare publică.
SpaceX și Anthropic lansează noi funcții AI pentru companiiAnunțul parteneriatului a fost făcut în cadrul unui eveniment organizat de Anthropic la San Francisco, unde compania a prezentat și o nouă funcție pentru Claude AI, denumită „dreaming”.
Funcția, disponibilă momentan în versiune experimentală, permite agenților AI să își analizeze activitatea între sesiuni, să identifice modele comportamentale și să actualizeze automat fișierele care stochează preferințele utilizatorilor și alte informații relevante.
Anthropic încearcă astfel să își consolideze poziția pe segmentul enterprise, într-un moment în care piața AI generează presiuni tot mai mari asupra companiilor tradiționale de software. Startup-ul susținut de Google și Amazon a anunțat recent și o serie de agenți AI specializați pentru sectorul financiar.
Experții din industrie consideră că noile soluții dezvoltate de Anthropic și SpaceX ar putea accelera transformarea pieței software și automatizarea proceselor enterprise la scară globală.
Sorin Grindeanu i-a răspuns miercuri, printr-o postare pe Facebook, vicepremierului interimar, Oana Gheorghiu, după ce aceasta a publicat un document în care susține că anul trecut, liderul PSD, pe atunci ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara.
„Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.”, a scris Grindeanu.
Sorin Grindeanu a explicat faptul că documentul invocat conține mai multe etape și liste diferite.
„1. Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare». Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură:
• Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5-6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie.
• Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6).
• Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, «Concluzii») – trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România
• TAROM nu este în lista finală.
• Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală.
• Aeroportul Timișoara nu este în lista finală.
• CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală. Sunt propuneri respinse.
Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!”
Liderul PSD a mai spus că nu a aprobat vânzarea companiilor, ci doar un document tehnic.
„2. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care:
• analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări,
• enumeră propunerile primite de la diverse instituții,
• filtrează acele propuneri și
• propune Guvernului o listă scurtă de trei companii.
Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine». A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.”
Grindeanu a adăugat că documentul nu promovează privatizarea rapidă.
„3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu. Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită:
• Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea «se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare». Adică nu acum.
• TAROM (pagina 7): «nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei» prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie.
• CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată – pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege. Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.”
Totodată, președintele PSD a precizat că „ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România”.
„4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România.
Jalonul 443 din PNRR – «cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor» – este:
• asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană,
• recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului),
• condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026.
Eu nu am inventat această țintă.
Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci!
A susține că «Grindeanu voia să vândă țara» pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.”
El a ținut să clarifice diferența dintre listare și vânzare.
„5. «Listare la bursă» nu înseamnă «vânzarea companiei». Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere:
• majorare de capital social prin aport privat – statul rămâne acționar majoritar,
• pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar),
• în cazul Fondului Proprietatea – vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.”
Șeful companiei Ryanair, Michael O’Leary, solicită interzicerea vânzărilor de alcool în aeroporturi din cauza comportamentului deranjant al unor pasageri, potrivit The Times.
Compania aeriană deviază aproape zilnic un zbor din cauza incidentelor provocate de pasagerii beți, a explicat O’Leary. Vânzarea de alcool ar putea fi interzisă înainte de zboruri, în special pe parcursul dimineții, conform propunerii.
Directorul executiv a mai spus că incidentele s-au înmulțit foarte mult, în condițiile în care în urmă cu un deceniu era, în medie, un singur zbor deviat pe săptămână.
„Devine o adevărată provocare pentru toate companiile aeriene. Nu înțeleg de ce cineva din barurile din aeroporturi servește oameni la ora cinci sau șase dimineața. Cine trebuie să bea bere la acea oră?”, a spus el.
Ryanair a inițiat mai multe acțiuni în justiție împotriva pasagerilor care au perturbat zborurile pentru a recupera pierderile suferite.
Gazele naturale rămase în depozitele României reprezentau aproape un sfert din capacitatea națională de stocare la finalul sezonului rece, când se încheie, teoretic, și ciclul de extracție.
Depogaz Ploiești este controlată de Romgaz, producătorul național de gaze și principalul operator de înmagazinare din România, având o cotă de aproximativ 90,54% din capacitatea activă totală de înmagazinare a României. Restul îî revine companiei Depomureș, deținută de Grupul Engie SA prin Engie Group Participations (59%) și de S.N.G.N. Romgaz S.A. (40%).
Romgaz este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni (70,0071%), este listată la Burse de Valori București, și are o cotă de peste 52% din producția națională de gaze naturale.
Cât s-a consumat și cât s-a extras în sezonul receÎntr-un răspuns la solicitarea Mediafax, directorul general al Depogaz, Mădălina Moise, a subliniat că, și după 1 aprilie, când începe sezonul de injecție, depozitele sunt operate într-un mod coordonat, cu accent pus pe utilizarea etapizată a acestora, pentru a asigura menținerea livrărilor în condiții de stabilitate pe întreaga durată a sezonului.
Oficialii Depogaz Ploiești anunțat oficial recent că în sezonul rece 2025–2026 asigurat funcționarea în parametri normali a depozitelor, în condiții de operare prudentă, adaptată evoluției consumului, pe întreaga perioadă de iarnă.
Consumurile de gaze naturale înregistrate în România în perioada noiembrie 2025 – martie 2026 au fost de 6,46 mld mc, ușor mai scăzute comparativ cu cele înregistrate anul trecut , care s-au situat la 6,49 mld mc, arată analiza operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, Transgaz, transmisă la soșicitarea Mediafax chiar pe 1 aprilie, când a început oficial sezonul de extracție, pe baza datelor finale valabile în data de 30 martie.
„Față de media ultimilor 3 ani, consumurile de gaze naturale din perioada sezonului rece 2025-2026 sunt cu 4,0% mai mari din cauza temperaturilor mai scăzute din această perioadă”, au transmis la acea dată oficialii Transgaz.
În ceea ce privește cantitățile de gaze naturale extrase din depozitele de înmagazinare subterană acestea au fost de 2,36 mld mc, cu 5,3% mai mici față de cea înregistrată în ciclul de extracție 2024-2025, dar cu 17% mai mare decât media din ultimii trei ani.
Cu o zi înainte de finalul oficial al sezonului de extracție, la data de 30 martie 2026, stocul în depozitele de înmagazinare subterană a fost de 769,3 mil mc, respectiv un grad de umplere 24,3%, comparativ cu cel de anul trecut, la aceeași dată de 803,4 mil mc, când România mai avea stocuri de 25,3% din capacitatea de depozitare, arătau datele Transgaz.
Depozite operate coordonatPotrivit datelor Depogaz Ploiești, la începutul sezonului rece, la 1 noiembrie 2025, gradul de umplere a depozitelor Depogaz era de 97,84%. Conform Regulamentului (UE) 2024/2995, statele membre aveau obligația de a atinge un nivel minim de 90% până la această dată. Depogaz a îndeplinit această țintă încă din 20 septembrie 2025, devansând, astfel, termenul limită impus de reglementările europene și depășind media de umplere la nivel european. La finalul sezonului, la 1 aprilie 2026, gradul de umplere a depozitelor operate de Depogaz era de 23,6%, un nivel comparabil cu cel înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior (24,82% la 1 aprilie 2025).
Potrivit oficialilor Depogaz, gazele rămase în depozite sunt distribuite în continuare într-o structură echilibrată, inclusiv în depozitele Bilciurești și Urziceni, care permit menținerea livrărilor în această perioadă. Depozitele sunt operate integrat, iar extracția este realizată în funcție de caracteristicile tehnice ale fiecăruia și de necesarul sistemului.
Conform reglementărilor în vigoare, ciclul de injecție a început la 1 aprilie 2026. În această perioadă, operarea depozitelor este adaptată cererii și poate include atât injecție, cât și extracție, în funcție de solicitările clienților și de condițiile pieței.
„Depozitele Depogaz sunt operate într-un mod coordonat, iar în prezent, accentul este pus pe utilizarea etapizată a acestora, în funcție de caracteristicile tehnice specifice fiecărui depozit. Această abordare permite o utilizare mai eficientă a capacităților disponibile și asigură menținerea livrărilor în condiții de stabilitate pe întreaga durată a sezonului”, a transmis Mădălina Moise pentru Mediafax.
Întrebată în ce condiții sunt acceptate extracțiile/livrările din depozite și daă se remarcă în această perioadă o cerere mai ridicată de gaze care să impună urgența extracției, directorul general al Depogaz a precizat că nu există situații care să afecteze funcționarea normală a sistemului.
„Conform reglementărilor, ciclul de injecție începe pe 1 aprilie, însă operarea depozitelor rămâne flexibilă. În funcție de nominalizările clienților, condițiile de piață și de factorii meteorologici, pot fi derulate atât operațiuni de injecție, cât și extracție, de regulă prin mecanisme comerciale specifice, precum swap-ul — o practică uzuală în domeniu. În această perioadă operarea este adaptată evoluției consumului, fără a exista situații care să afecteze funcționarea normală a sistemului”,
Planuri de extindereDepogaz operează cinci depozite de înmagazinare subterană, dezvoltate în zăcăminte de gaze depletate, care asigură aproximativ 90,54% din capacitatea totală de înmagazinare a României: Bilciurești (capacitate activă – 1,31 miliarde mc, capacitate de extracție – 14 milioane mc/zi), Urziceni (capacitate activă – 0,36 miliarde mc, capacitate de extracție – 4,5 milioane mc/zi), Bălăceanca (capacitate activă – 0,05 miliarde mc, capacitate de extracție – 1,2 milioane mc/zi), Ghercești (capacitate activă – 0,25 miliarde mc, capacitate de extracție – 2 milioane mc/zi) și Sărmășel (capacitate activă – 0,9 miliarde mc, capacitate de extracție – 7,5 milioane mc/zi).
Capacitate de depozitare a României este așteptată să crească anul viitor, potrivit răspunsului șefei Depogaz la solicitarea Mediafax.
„Pentru următorul sezon rece, capacitatea totală de înmagazinare rămâne la un nivel comparabil cu cel actual. Depogaz are însă în derulare proiecte de modernizare la depozitul Bilciurești, care vizează creșterea capacității zilnice de extracție cu până la 6 milioane mc/zi și îmbunătățirea performanței operaționale. Aceste investiții vor avea un impact gradual în perioada următoare, termenul estimat de finalizare fiind anul 2027”, a trasmis directorul general al Depogaz, pentru Mediafax.
Potrivi oficialului, în paralel, compania are în vedere dezvoltarea unor proiecte de extindere, de exemplu la depozitul Ghercești, acesta fiind în faza de identificare fonduri. Implementarea acestui proiect va duce la creșterea capacității de înmagazinare cu 350 milioane mc/an și o creștere a capacității zilnice de extracție / injecție cu 4 milioane mc/zi.
„Capacitatea zilnică totală de extracție este de 29,2 milioane metri cubi, acest nivel fiind atins la începutul ciclului de extracție, când depozitele sunt pline. Debitul scade progresiv pe măsură ce stocurile se diminuează. Depogaz are în derulare proiecte de modernizare și dezvoltare a capacităților de înmagazinare, inclusiv la depozitul Bilciurești, precum și proiecte de extindere, cum este cel de la Ghercești. Aceste investiții vizează creșterea performanței operaționale și a flexibilității sistemului. Strategia noastră urmărește majorarea capacității de înmagazinare și a capacității zilnice de extracție, pentru a reduce variațiile sezoniere și a consolida rolul depozitelor în asigurarea securității energetice”, a declarat Mădălina Moise.
Vicepremierul interimar, Oana Gheorghiu, a publicat miercuri un document în care susține că anul trecut, ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, ar fi avizat listarea la bursă a mai multor companii de stat, printre care Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime, Carpactica Feroviar, Aeroportul Timișoara.
Ea a prezentat informația într-o postare pe Facebook, în care îl critică pe liderul PSD.
„Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Țara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul președinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Martime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Națională Aeroportul International Timișoara Traian Vuia”, a precizat Oana Gheorghiu.
Potrivit documentului prezentat, lista companiilor vizate pentru listare ar fi fost și mai amplă, incluzând mai multe instituții și societăți din energie, transporturi și economie.
În același document sunt menționate și: CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Imprimeria Națională, Eximbank, Romarm, Cuprumin, Societatea Națională a Sării Salrom, ROMGAZ S.A., OIL Terminal S.A., Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia, SN a Apelor Minerale.
„Am primit acest document astăzi. Evident, am verificat autenticitatea sa și am primit confirmarea că documentul este original. Documentul cuprinde lista de companii, argumentație, calendar, plan de acțiune. Toate aceste elemente, avizate de domnul Sorin Grindeanu”, a mai precizat Oana Gheorghiu.
În document se mai menționează că listarea companiilor de stat este recomandare OECD, că e obiectiv asumat prin PNRR, că e necesară pentru atingerea jalonului 443, că trebuie selectați intermediari autorizați, adoptate hotărâri de guvern, pregătite ofertele publice.
„Așadar, domnul Sorin Grindeanu l-a dat jos pe Ilie Bolojan pentru că acesta din urmă voia listarea companiilor de stat. Adică exact ceea ce domnul Sorin Grindeanu avizase el însuși anul trecut. Astăzi, domnul Sorin Grindeanu este propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru”, afirmă Oana Gheorghiu.
Întrebat dacă exclude complet o revenire la guvernare într-o formulă care să permită refacerea încrederii între parteneri, Bolojan a reiterat decizia luată de conducerea liberală după moțiunea de cenzură.
„Partidul Național Liberal a luat ieri o decizie și este răspunderea Partidului Social Democrat să vină cu o propunere pentru criza pe care a creat-o”, a afirmat liderul liberal.
Acesta a susținut că PSD trebuie să își asume responsabilitatea pentru actuala situație politică.
„Dacă nu sunt în stare să vină cu o soluție, trebuie să recunoască asta, măcar e o chestiune de bun simț să facă acest lucru”, a spus Bolojan.
Liderul PNL a avertizat că România nu își permite să rămână fără un executiv funcțional, indiferent de formula politică ce va fi găsită în perioada următoare.
„România nu poate să rămână fără un guvern funcțional, pentru că indiferent cine pleacă și cine ar veni, problemele grave rămân și nu pot fi rezolvate de pe zi pe alta”, a declarat acesta.
Întrebat dacă ar susține un guvern minoritar, Bolojan a afirmat că soluția optimă rămâne existența unei majorități parlamentare.
„Cred că pentru a fi eficient în guvernare, e bine să ai o majoritate. Dacă nu ai o majoritate care să te susțină să treacă legile, există riscul să intri cu o lege de un fel și să iasă total diferit”, a explicat liderul liberal.
Totuși, acesta a admis că România ar putea ajunge din nou în situația unui executiv minoritar.
„Țările și România au funcționat mulți ani de zile cu guverne minoritare. E posibil să fim în această situație în perioada următoare”, a spus Bolojan.
Un marș pro-Europa va avea loc sâmbătă, 9 mai, în București, de Ziua Europei, iar organizatorii au spus că manifestația este „în favoarea democraţiei şi a statului de drept”
Aceștia au transmis, totodată, că evenimentul este și un apel la unitate europeană în fața problemelor interne și a amenințărilor care vin pe plan extern.
„Acum este momentul să susţinem vocea comună a Europei – împotriva slăbiciunilor interne şi a ameninţărilor externe, împotriva injustiţiei, a minciunii, a corupţiei şi dezbinării”, au transmis organizatorii.
Evenimentul începe la ora 17:00 în Piața Universității, considerată „km 0 al democrației românești”, de unde participanții vor porni la ora 18:00 în marș spre Piața Victoriei. Organizatorii spun că mesajul este legat de dezamăgirea față de clasa politică și de nevoia de a continua parcursul european al României, sub sloganul „Un singur drum: EUROPA!”.
Într-un comunicat al Asociației MEA (Mediu-Educație-Activism), organizatorii îi invită pe oameni să participe la continuarea unei mișcări începute în anii trecuți în mai multe orașe din țară și să susțină valorile europene.
„Democraţia este un efort continuu – adesea obositor şi, nu de puţine ori, aproape lipsit de speranţă – dar rămâne singura alternativă în faţa nedreptăţii sistemice, a autoritarismului, extremismului, războiului şi urii. Apartenenţa la Europa este cea mai sigură garanţie a transparenţei şi a dreptăţii. Acum este momentul să susţinem vocea comună a Europei – împotriva slăbiciunilor interne şi a ameninţărilor externe, împotriva injustiţiei, a minciunii, a corupţiei şi dezbinării”.
Marian Rădună, reprezentant al Asociației MEA (Mediu-Educație-Activism), a spus că, deși oamenii sunt obosiți și dezamăgiți, există o responsabilitate față de generațiile viitoare.
„Ştiu că suntem obosiţi, toţi cei care ne dorim justiţie, respect, o ţară din care copiii noştri să nu vrea să plece, dar cu atât mai mult pentru generaţiile viitoare avem datoria să ieşim în stradă ca România să-şi păstreze drumul european”, a afirmat Marian Rădună.
La eveniment vor lua cuvântul reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale, ai mediului academic și privat, precum și jurnaliști independenți.
Dacă ar exista alte alegeri duminica aceasta, 61% din întreaga populație cu drept de vot ar vota pentru Partidul Tisza, în timp ce proporția susținătorilor Fidesz a scăzut la 21%, potrivit unui sondaj realizat de Median între 27 aprilie și 2 mai 2026, comandat de compania de sondaje a opiniei publice HVG.
Conform studiului, tot mai puțini oameni cred acum că Viktor Orbán era potrivit pentru funcția de prim-ministru. În retrospectivă, doar 39% îl consideră acum destul de potrivit pentru poziția de premier, iar 59% nu sunt deloc mulțumiți de el. În schimb, 72% dintre respondenți consideră că Péter Magyar este potrivit pentru poziția de premier, ceea ce arată o creștere puternică pentru Magyar, de 18 puncte procentuale, față de momentul de dinaintea alegerilor.
Peter Magyar, leader of Hungary’s Tisza Party, speaks at an international press conference in Budapest, Hungary, on April 13, 2026. Hungary’s opposition party Tisza, led by Peter Magyar, defeated Prime Minister Viktor Orban’s ruling coalition by securing a majority in Sunday’s parliamentary elections, according to preliminary results released by the National Election Office (NEO). Photo by David Balogh/Xinhua/ABACAPRESS.COM
65% din întreaga societate, precum și o optime din restul alegătorilor Fidesz, consideră că Orbán ar trebui tras la răspundere pentru acțiunile sale în instanță, iar doar 28% consideră că nu ar fi corect să se inițieze proceduri legale.
Alegătorii Partidului Tisza sunt cei mai stricți în această privință: 88% dintre ei l-ar trage la răspundere pe prim-ministrul demisionar în fața Justiției. Pe măsură ce baza de electorat a lui Tisza a crescut, la fel a crescut și starea de spirit a publicului, ceea ce a deteriorat percepția asupra prim-ministrului demisionar:
De la alegeri, numărul optimiștilor aproape s-a dublat, în timp ce numărul pesimiștilor a scăzut și mai mult.
Presa maghiară relatează și despre gândurile lui Orbán după pierderea alegerilor:
„Orbán a vorbit în privat despre cum Fidesz, ca brand politic, a devenit atât de uzat încât nu ar mai exista nicio șansă pentru o altă candidatură de succes sub acest nume. De fapt, premierul demisionar ia în considerare faptul că nu ar putea să-și reia în viitor mandatul, așa că nu exclude posibilitatea de a se retrage din punct de vedere politic.
Conform unor surse, modelul lui este fostul lider al PiS-ului polonez, Jarosław Kaczyński – care are o participare extrem de reținută în politica Poloniei”.
Un trend ciudat a apărut în Rusia acolo unde unii bărbați se automutilează pentru a semăna cu luptătorii de MMA (Mixed Martial Arts-Arte Marțiale Mixte).
Potrivit NEXTA, pentru o astfel de „procedură”, se percepe taxă cu o valoare în jur de 60 de euro pe ureche. Sursa menționată susține că procedura are succes deoarece programările la unii specialiști sunt făcute pentru săptămâni întregi.
Urechea este deteriorată până la cartilaj, iar clientul alege el cât de gravă să fie rana.
În schimb, medicii avertizează că rana la ureche poate avea consecințe grave. Printre riscuri se numără pierderea auzului, inflamația și infecția
De asemenea, dacă nu se face tratament, urechea se poate deforma în mod iremediabil.
„Am publicat ordinul ministrului Transporturilor prin care introducem plata electronică a taxei de pod la Giurgiu – Ruse. Este un pas important pentru fluidizarea traficului”, a transmis Horațiu Cosma într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, noul sistem, denumit eTarifGiurgiuPod, va permite plata online a taxei, iar șoferii care achită cu cel puțin trei minute înainte de traversare vor putea utiliza benzi dedicate, unde bariera se va deschide automat.
Oficialul precizează că tarifele actuale și categoriile de scutiri rămân neschimbate.
Horațiu Cosma a mai anunțat că, din luna iunie, se finalizează și lucrările de reparații de pe partea bulgărească a podului Giurgiu-Ruse, ceea ce ar urma să contribuie suplimentar la reducerea cozilor de la frontieră în sezonul estival.
„Drumul spre Bulgaria și Grecia va fi mult mai rapid, fără cozile cu care ne-am obișnuit în ultimii ani la Giurgiu”, a afirmat secretarul de stat.
Cazul, relatat de Science Alert, a fost prezentat de o echipă medicală de la Spitalul Universitar din Bruxelles și Universitatea Liberă din Bruxelles, într-un studiu publicat pe platforma medRxiv înainte de evaluarea independentă realizată de experți din domeniu.
Țesut congelat aproape 20 de aniPacientul, care suferă de anemie falciformă, avea aproximativ 10 ani când medicii i-au îndepărtat unul dintre testicule înaintea tratamentului cu chimioterapie. Țesutul a fost congelat și păstrat pentru o eventuală utilizare viitoare.
La maturitate, bărbatul și-a exprimat dorința de a avea copii, însă medicii au descoperit că testiculul rămas nu mai producea celule reproductive viabile. În 2025, în cadrul unui studiu clinic, echipa medicală a decis să îi transplanteze țesutul păstrat din copilărie.
Medicii au obținut celule reproductive viabilePotrivit cercetătorilor, la un an de la intervenție, unele dintre grefele transplantate produc deja spermatozoizi maturi și mobili. Totuși, acestea nu sunt conectate la canalul spermatic, ceea ce înseamnă că pacientul va avea probabil nevoie de proceduri de fertilizare asistată, prin care spermatozoizii vor fi combinați în laborator cu ovulele partenerei, pentru a putea avea un copil biologic.
Rezultatul oferă o speranță importantă copiilor care trec prin tratamente agresive, precum chimioterapia sau radioterapia, și care riscă să își piardă fertilitatea înainte de pubertate, spun medicii.
Șansă pentru copiii tratați de cancerTratamentul standard pentru adulți presupune conservarea spermei înainte de terapie, însă această opțiune nu există pentru copiii care nu au ajuns încă la maturitate sexuală. În schimb, testiculele conțin încă din copilărie celule stem speciale, care se pot transforma mai târziu în spermatozoizi.
„Dacă îngheți țesut și menții celulele vii, atunci ele ar trebui să își păstreze potențialul. Apoi reintroduci țesutul în mediul perfect pentru a fi stimulat”, a explicat endocrinologul pediatru Rod Mitchell, de la Universitatea din Edinburgh.
Primul caz reușit. Cercetările continuăSpitalul Universitar din Bruxelles a fost primul din lume care a început, în 2002, să conserve prin congelare țesut testicular imatur pentru astfel de cazuri. De atunci, peste 3.000 de băieți din întreaga lume au beneficiat de această procedură experimentală.
Specialiștii avertizează însă că rezultatul obținut la un singur pacient nu este suficient pentru a demonstra eficiența metodei. Medicii vor continua să monitorizeze evoluția pacientului și eventualele rezultate ale procedurilor de fertilizare asistată.
„Dar este un pas important în cercetarea privind conservarea fertilității copiilor cu cancer sau alte boli grave ale sângelui”, a declarat specialistul în fertilitate Veerle Vloeberghs, de la clinica de fertilizare Brussels IVF din Belgia.
