„Marți, 27.10.2026, ora 18:00 din cauza fenomenelor meteorologice nefavorabile (ninsoare, ceață și temperaturile scăzute) se închide circulația rutieră pe Transfăgărășan (DN 7C), între Piscul Negru (județul Argeș) si Bâlea Cascadă (județul Sibiu) pe sectorul cuprins între km 108+000 si km 130+800”, a transmis CNAIR.
Reprezentanții companiei au explicat că, la altitudini mari, condițiile meteorologice se pot schimba rapid, iar apariția unor fenomene imprevizibile poate pune în pericol siguranța șoferilor.
Redeschiderea Transfăgărășanului depinde de evoluția vremiiAutoritățile vor decide dacă sectorul de drum va fi redeschis sau dacă va rămâne închis pe întreaga perioadă a iernii, în funcție de evoluția condițiilor meteorologice.
„Redeschiderea sectorului închis temporar sau inchiderea definitiva a intregului sectorul pe perioada iernii se va face in functie de evolutia conditiilor meteorologice cu verificarea prealabila a condițiilor de viabilitate și siguranță, potrivit reglementărilor aplicabile”, a precizat CNAIR.
De asemenea, reprezentanții secțiilor de drumuri naționale din Sibiu și Pitești vor monta indicatoarele rutiere necesare pentru semnalizarea sectorului închis.
„Reprezentantii SDN Sibiu – DRDP Brasov cat si SDN Pitesti – DRDP Bucuresti vor monta semnalizarea rutiera specifica pentru sectorul de drum inchis in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare”, se arată în anunț.
Șoferii pot obține informații suplimentare despre starea drumurilor naționale și a autostrăzilor de la Dispeceratul CNAIR, la numărul de telefon 021/9360. De asemenea, informațiile sunt disponibile pe site-ul companiei, www.cnadnr.ro, în secțiunea „Dispecerat – Situația Drumurilor Naționale”.
Radu Marinescu a condus marți o ședință de lucru privind aplicarea măsurilor din Programul de guvernare, în cadrul căreia a fost constituit un grup de lucru pentru analizarea reorganizării DNP în cadrul ANP, a transmis Ministerul Justiției.
Grupul va evalua implicațiile juridice, administrative, bugetare și operaționale ale reorganizării și va propune modificările legislative și măsurile necesare. Din acesta fac parte reprezentanți ai Ministerului Justiției, ai Administrației Naționale a Penitenciarelor și ai Direcției Naționale de Probațiune.
Raportul cu rezultatele analizei trebuie prezentat conducerii Ministerului Justiției până la 1 decembrie 2026.
În aceeași ședință au fost discutate măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii penitenciare, digitalizarea activităților și echilibrarea schemelor de personal. Ministerul urmărește crearea a cel puțin 500 de noi locuri de detenție până la finalul anului 2026, cu respectarea standardelor europene.
Totodată, ministrul a dispus urgentarea demersurilor pentru operaționalizarea monitorizării electronice a deținuților, cu respectarea cadrului legal aplicabil.
Ministerul Justiției susține că reorganizarea urmărește eficientizarea activității instituționale și consolidarea unei abordări unitare în executarea pedepselor, reeducarea și reintegrarea socială a persoanelor condamnate.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a afirmat marți, în cadrul emisiunii „Ai Aflat!” de la Gândul, că apropierea PNL de USR, promovată de Ilie Bolojan, nu face altceva decât să îndepărteze electoratul conservator al PNL de partid.
Fostul premier Ilie Bolojan este, de asemenea, acuzat că a blocat investițiile americane în România, după ce a contribuit semnificativ la creșterea poverii fiscale de pe umerii contribuabililor, în timp ce contracte care lasă multe semne de întrebare au fost acordate unor companii germane și franceze.
„Eu cred că fiecare zi în care Ilie Bolojan continuă să rămână în Palatul din Modrogan și să ducă partidul în apropiere de USR este o zi pierdută pentru electoratul liberal și pentru România. Cred că îngustează șansele ca această alianță pe care domnia sa dorește să o construiască, sau PNL, să ia mai mult de o cincime din totalul celor prezenți la vot”, a spus europarlamentarul PNL.
Costul electoral al apropierii PNL de USRTotodată, Rareș Bogdan a dat de înțeles că electoratul din România nu poate fi comparat cu cel din Amsterdam sau Berlin, iar un partid precum USR, care nu este reprezentativ pentru tradițiile românești și credința ortodoxă, nu va reuși să obțină rezultate impresionante la alegeri. Efectul ar putea fi resimțit și de PNL, dacă va continua apropierea de valorile promovate de USR.
„Electoratul tradiționalist, electoratul conservator, electoratul care se bazează pe tradiții, care respectă istoria, electoratul apropiat de cele sfinte, de Sfânta Biserică, care își cresc copiii cu frica de Dumnezeu și respectând istoria națională, credința națională și tradițiile noastre strămoșești, nu votează un partid total globalist, internaționalist, fără nicio legătură cu tradițiile acestei țări”, a spus Rareș Bogdan.
Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan l-a acuzat pe fostul premier Ilie Bolojan că a întârziat sau a blocat mai multe proiecte de investiții americane în România și că nu a făcut suficiente demersuri pentru consolidarea relațiilor economice cu Statele Unite.
Invitat la emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache, de la Gândul, acesta a criticat și modul în care Guvernul folosește fondurile europene din programul SAFE pentru achiziții militare.
Rareș Bogdan: Bolojan nu a înțeles rolul investițiilor în economieEuroparlamentarul PNL a susținut că Ilie Bolojan nu a făcut suficient pentru atragerea investițiilor americane, enumerând mai multe proiecte despre care afirmă că sunt blocate sau întârziate.
„Dar ce face Ilie Bolojan? Blochează toate investițiile americane: avem așa: proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni stagnează, proiectul nuclear de la Cernavodă a fost întârziat și stagnează, Coridorul Vertical de gaze așteaptă o poziție oficială din partea României, stagnează. Proiectul Six Hours, care înseamnă o investiție de 840 de milioane de dolari în fabricile de la Sadu, stagnează”, a declarat Rareș Bogdan.
Acesta a spus că fostul premier ar fi trebuit să facă mai multe demersuri diplomatice și economice pentru dezvoltarea relațiilor cu Statele Unite. Întrebat dacă întârzierile ar fi fost intenționate, europarlamentarul a răspuns: „Eu cred că da”.
„În momentul în care ești premierul României un an și cinci luni și tu nu încerci măcar să treci oceanul pentru a sta de vorbă…”, a afirmat Rareș Bogdan.
Comparația cu Polonia și criticile privind banii din SAFEUn alt reproș al acestuia vizează modul în care România folosește fondurile din programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.
Rareș Bogdan a comparat situația României cu cea a Poloniei, susținând că autoritățile de la Varșovia pun un accent mai mare pe producția internă și pe implicarea companiilor naționale.
„Polonia, 41 de miliarde, bani din SAFE, 88% din bani atrași, 82% cu producție pe teritoriul Poloniei, deci se poate. România, 16 miliarde în SAFE, atrași 7 miliarde, 500 de milioane, companii românești”, a declarat europarlamentarul PNL.
„128 de milioane din banii pe care tu îi dai ca stat român, pe care plătești dobândă, îi dai ca să îți cumpere un șantier naval, al doilea ca importanță din România, care are valoare strategică uriașă în această parte a lumii, pe două conflicte majore, în Orientul Mijlociu și în Ucraina, care se întâmplă în timp real”, a afirmat Rareș Bogdan.
Acesta a făcut referire și la contractul cu Rheinmetall, pe care l-a descris drept cel mai mare din istoria companiei, criticând folosirea banilor publici pentru achiziția unui șantier naval.
„128 de milioane din banii pe care tu îi dai ca stat român, pe care plătești dobândă, îi dai ca să îți cumpere un șantier naval, al doilea ca importanță din România, care are valoare strategică uriașă în această parte a lumii, pe două conflicte majore, în Orientul Mijlociu și în Ucraina, care se întâmplă în timp real”, a afirmat Rareș Bogdan.
Acesta a criticat și achiziția de tancuri prin programul SAFE.
„Nu obligi, cum au obligat polonezii, 88%, să se construiască pe teritoriul național, cu parteneriat cu parteneri privați români, ci o parte din ei faci import, cum e cazul tancurilor”, a spus Rareș Bogdan.
„Într-o epocă în care, repet, noi nu mai suntem într-un război în care tancul să fie principala armă”, a adăugat europarlamentarul.
Rareș Bogdan avertizează asupra costurilor împrumuturilor: „La fiecare 30 de secunde România are un cost de 50.000 de lei”Europarlamentarul a atras atenția și asupra situației economice a României și a costurilor tot mai mari ale împrumuturilor contractate de stat.
Tot în cadrul emisiunii „Ai Aflat!”, de la Gândul, moderată de Ionuț Cristache, acesta a spus că dobânzile la datoria publică pun o presiune tot mai mare asupra bugetului, iar majorările de taxe, scăderea consumului și dificultățile mediului de afaceri afectează economia.
Datele Ministerului Finanțelor arată că, în primele nouă luni din 2026, statul a plătit dobânzi de peste 50 de miliarde de lei, o sumă mai mare decât cea achitată în întregul an 2025.
„Doar dobânzile se ridică la 60 de miliarde pe an. În 2024, erau 36 de miliarde”, a declarat Rareș Bogdan, care a criticat creșterea obligațiilor financiare ale statului.
Europarlamentarul a explicat și cât ar costa România dobânzile la împrumuturi într-un interval foarte scurt.
„Noi vorbim acum, în momentul acesta, iar la fiecare 30 de secunde România are un cost de nu mai puțin de 50.000 de lei. La 30 de secunde! Atât ne costă dobânzile la fiecare 30 de secunde, nu la minut”, a avertizat Rareș Bogdan.
Este al treilea an consecutiv în care numărul candidaturilor pentru astfel de granturi de cercetare crește.
După majorări de 22% și 13% la precedentele două apeluri, noua rundă a înregistrat o creștere de 60,4% față de ediția anterioară. Cererea de propuneri s-a încheiat la 14 octombrie.
Interesul pentru finanțarea cercetării crește și în cazul altor programe europene. Între 2024 și 2026, numărul propunerilor pentru granturile destinate cercetătorilor consacrați a crescut cu 37%, de la 2.534 la 3.458.
Granturile pentru grupurile mici de cercetare au atras 957 de propuneri în 2026, cu 34% mai multe decât în anul precedent. În schimb, programul destinat cercetătorilor aflați la mijlocul carierei a înregistrat 3.060 de propuneri, în scădere ușoară față de 2025, dar cu 32% peste nivelul din 2024.
Consiliul științific al Consiliului European pentru Cercetare a extins anul acesta criteriile de eligibilitate pentru granturile destinate cercetătorilor debutanți și celor aflați în faza de consolidare, pentru a ține cont mai bine de diversitatea parcursurilor profesionale și pentru a permite accesul unui număr mai mare de candidați.
Presiunea asupra finanțărilor europene pentru cercetare se vede și în programul de burse postdoctorale Marie Skłodowska-Curie. Apelul din 2026 a primit un număr record de 21.627 de candidaturi, cel mai mare număr înregistrat vreodată pentru o acțiune de finanțare din istoria programelor de cercetare și inovare ale Uniunii Europene.
Cercetătorii sprijiniți de Consiliul European pentru Cercetare au obținut, de-a lungul timpului, unele dintre cele mai importante distincții științifice, inclusiv premii Nobel acordate unui număr de 16 beneficiari de granturi.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a cerut schimbarea Ursulei von der Leyen de la conducerea Comisiei Europene. Invitat la emisiunea Ai Aflat!, moderată de Ionuț Cristache, de la Gândul, acesta a acuzat-o pe șefa Comisiei Europene că este responsabilă pentru problemele economice din Europa.
Rareș Bogdan susține că tensiunile se vor adânci dacă nu se găsește o soluție prin care Ursula von der Leyen să facă un pas în lateral.
„Din punctul meu de vedere, păstrarea Ursulei von der Leyen la conducerea Comisiei Europene va crea tensiuni din ce în ce mai mari. Ar trebui găsită o soluție diplomatico-managerială, prin care Ursula von der Leyen să facă un pas în lateral, pentru că în momentul ăsta este una dintre persoanele care generează aceste tensiuni la nivelul societății europene”, a declarat Rareș Bogdan în emisiunea Ai Aflat!.
Europarlamentarul a spus și ce grupuri politice o susțin pe Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei Europene. El a enumerat patru grupuri parlamentare, inclusiv cele din care fac parte PSD, USR și europarlamentarul Nicu Ștefănuță.
„Acest grup politic, din care ea provine, sprijinit și de al doilea grup politic, S&D, din care face parte PSD, Renew, din care face parte USR, respectiv Verzii, unde nu îl avem decât pe domnul Ștefănuță. Aceste patru forțe politice sunt cele care o susțin pe doamna Ursula von der Leyen la conducerea Comisiei Europene”, susține europarlamentarul.
„Ursula von der Leyen este paratrăznetul sau simbolul suprem al unui Green Deal, care a pus în genunchi o bună parte din industria europeană și a creat probleme uriașe industriei românești”, a explicat Rareș Bogdan.
Rareș Bogdan îl vede pe Emmanuel Macron drept posibil succesor al Ursulei von der LeyenÎn aceeași emisiune, difuzată marți de Gândul, europarlamentarul liberal a vorbit și despre posibilul înlocuitor al Ursulei von der Leyen.
El a spus că numele președintelui francez Emmanuel Macron a fost vehiculat recent pe coridoarele de la Bruxelles ca posibil succesor la conducerea Comisiei Europene.
Emmanuel Macron își va încheia cel de-al doilea mandat de președinte al Franței în mai 2027. Rareș Bogdan a spus însă că ideea numirii acestuia la conducerea CE este, momentan, doar un zvon, nu o propunere oficială.
„Dacă va fi Ursula înlocuită cu propunerea venită pe coridoarele din Bruxelles zilele trecute, cădeți cu scaunul. Țineți-vă bine! Nu râdeți. Cică «dom’le, dacă trebuie să plece, pentru că e presiunea foarte mare și nu mai rezistă, nu mai are susținere, ne-am gândit că, totuși, am avea o soluție». Cine? Emmanuel Macron! Băi, sunteți nebuni?!
E la nivel de zvon, nu e propunere oficială. Zvonuri sunt multe, dar nu se materializează toate. Oricum nu vi se pare tare? E rupere de realitate! Macron avea o șansă uriașă de a repoziționa Franța ca o mare putere”, a declarat Rareș Bogdan.
Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat marți, în cadrul unei conferințe de presă alături de omologul său polonez, la Varșovia, că președintele rus Vladimir Putin „ne testează pe noi și testează hotărârea NATO”.
Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.
„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.
El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.
„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.
Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.
Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.
Cultura asiatică este tot mai prezentă în alegerile de consum ale românilor, de la gastronomie și entertainment până la beauty, shopping și experiențe culturale. Potrivit studiului „Asian Culture and the Romanian Consumer”, realizat de Starcom România, șase din zece consumatori au cumpărat deja produse inspirate de cultura asiatică, iar alți 30% intenționează să facă acest lucru.
Studiul analizează modul în care românii descoperă și integrează influențele culturale asiatice în comportamente concrete de consum, precum și oportunitățile pe care această tendință le creează pentru branduri.
„Cultura asiatică nu mai este relevantă doar pentru comunitățile de fani foarte implicați. Vedem un interes mult mai larg, alimentat de curiozitate, dorința de descoperire și accesul tot mai ușor la produse și experiențe. Pentru branduri, oportunitatea este reală, dar vine și cu o condiție importantă: să abordeze aceste influențe cu autenticitate și cu o înțelegere reală a culturii și comunităților cărora li se adresează”, a declarat Mirela Mirica, Media Research Specialist
De la gastronomie și filme la K-beauty și anime
Majoritatea consumatorilor sunt familiarizați într-o anumită măsură cu tendințele asiatice, însă gradul de implicare diferă în funcție de categorie și generație. Gastronomia și filmele beneficiază de cea mai mare notorietate, în timp ce muzica asiatică, anime, manga, produsele de beauty și evenimentele tematice atrag audiențe mai nișate.
YouTube și TikTok reprezintă principalele puncte digitale de contact. TikTok joacă un rol mai important în rândul Generației Z, în timp ce consumatorii din Generația X descoperă mai frecvent aceste influențe prin YouTube și Facebook. La nivelul întregului eșantion, gastronomia este principalul punct de intrare în universul culturii asiatice. Citeşte comunicatul integral AICI
