ATITUDINI – Noua emisiune marca Gândul va fi un spațiu deschis tuturor provocărilor pe subiecte de mare impact în care moderatorul Adina Anghelescu și invitații săi vor diseca problemele majore cu care se confruntă societatea și în care ATITUDINEA va conta. O emisiune provocatoare în care vor fi analizate, cu argumente și fapte, temele actuale cu care se confruntă fiecare dintre noi, indiferent de domeniul în care își desfășoară activitatea: sănătate, justiție, industrie, agricultură, energie, proiecte de dezvoltare, business, avocatură, mediu, transporturi și administrație locală.
Emisiunea este difuzată live, în fiecare vineri, de la ora 16.00.
Moderatoarea Adina Anghelescu, jurnalist de investigații, alături de invitatul său, va lua ATITUDINE și va pune sub lupă subiectele de mare interes, încă nerezolvate, pentru găsirea unor soluții care să determine depășirea unor obstacole create de decizii non-constructive.
Efectele unei legi asupra vieții cotidiene sau politice, noile tehnologii și implicațiile lor, problemele existente la nivel local sau decizii politice cu impact global, toate acestea ne afectează în mod direct și este nevoie să luăm ATITUDINE.
De aceste ATITUDINI din prezent depinde viitorul!
Vineri, de la ora 16.00, are loc prima ediție a emisiunii, avându-l ca invitat pe Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății.
Miercuri au fost mai multe atacuri dure între membrii Coaliției de guvernare. Ultimul care a lansat un atac a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. El l-a atacat pe premierul Ilie Bolojan.
„Domnul Bolojan a tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale. Domnul Bolojan și-a revocat singur măsura care oprea externalizarea profiturilor pentru multinaționale. Domnul Bolojan a luat astfel miliarde de lei din buget și i-a lăsat la bogați. Iar acum ne cere să fim „responsabili” când discutăm dacă un copil cu dizabilități trebuie să primească de la 80 de lei la 199 de lei din partea statului”, a transmis Sorin Grindeanu.
De asemenea, el a contrazis informația conform căreia participanții la ședința de miercuri a Coaliției s-au înțeles asupra bugetului.
„I-am spus de patru ori astăzi la Coaliție că nu suntem de acord cu această abordare. O spun încă o dată, ca să fie clar”, a încheiat Grindeanu.
Anterior, premierul Ilie Bolojan a răspuns PSD care l-a acuzat că blochează adoptarea bugetului de stat. Comunicatul PSD este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea, a spus Bolojan. Bugetul este finalizat, la ședința de coaliție ne-am închis în regulă, a adăugat premierul în cadrul unui interviu acordat postului B1 TV.
„Bugetul este finalizat, dar cu provocări foarte importante (…) La ședința de coaliție, ne-am închis în regulă. Întâlnirea a fost în bună regulă (…) Comunicatul este în contradicție cu ce s-a întâmplat azi și cu realitatea (…) este de neînțeles de ce atunci când discutăm treburi serioase în ședințe lucrurile sunt normale apoi în comunicate, lucrurile sunt total diferite Asta nu ajută (…) nu înțeleg de ce trebuie să avem scandaluri”, a mai spus Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului i-a criticat pe cei care fac propuneri privitoare la buget fără acoperire financiară.
„Nu rămân decât spații limitate (în buget n.r.) orice propui suplimentar… dacă ești un om responsabil, trebuie să spui sursa de finanțare (…) în toate discuțiile din această perioadă nu am auzit astfel de propuneri”, a explicat Ilie Bolojan.
PSD l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că blochează adoptarea bugetului de stat. A inclus în proiectul său de buget o serie de prevederi care contravin total solicitărilor exprimate anterior de liderii partidelor, a susținut PSD. Social democrații se vor reuni pentru a stabili dacă votează bugetul.
Vladimir Putin a făcut anunțul în timpul unei întâlniri la Moscova cu ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, în cadrul căreia s-a discutat și despre furnizarea de hidrocarburi rusești către Bupadesta, potrivit Le Figaro. Soarta prizonierilor de război maghiari din Ucraina fusese deja abordată cu o zi înainte, în timpul unei convorbiri telefonice între Vladimir Putin și premierul ungar, Viktor Orbán.
Mulțumindu-i lui Vladimir Putin pentru aceste două eliberări, ministrul Peter Szijjarto a afirmat, de asemenea, că „mulți” luptători etnici maghiari sunt forțați să lupte în armata ucraineană. Situația minorității vorbitoare de limbă maghiară din regiunea ucraineană Transcarpatia este una dintre sursele de tensiune dintre Kiev și Budapesta.
Săptămâna trecută, armata rusă a publicat o înregistrare video în care apare un bărbat care se identifică drept soldat de origine maghiară, recrutat cu forța și care cere să fie eliberat.
Putin a vorbit și despre blocada livrărilor de țițeiÎntâlnirea dintre Putin și Szijjarto a oferit, de asemenea, o oportunitate de a discuta despre blocada livrărilor de țiței prin conducta Drujba, care traversează Ucraina dinspre Rusia.
Ungaria și Slovacia acuză Kievul că tergiversează repararea unei secțiuni a conductei de petrol avariate de un atac aerian rusesc în ianuarie. După începerea invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, UE a impus o interdicție asupra majorității importurilor de petrol din Rusia.
Însă conducta Drujba („prietenie” în rusă) a fost temporar exceptată pentru a oferi țărilor din Europa Centrală timp să găsească noi soluții. Ungaria și Slovacia continuă însă să importe petrol rusesc prin conductă, care a fost vizată de mai multe atacuri aeriene ucrainene.
Pete Hegseth, șeful Pentagonului, a afirmat miercuri faptul că războiul cu Iranul „abia a început”. Avertismentele lui Hegseth și ale președintelui Comitetului șefilor de stat major, generalul Dan Caine, cu privire la un conflict de lungă durată au fost primele din partea oficialilor militari și întăresc previziunile președintelui Donald Trump din ultimele zile, potrivit cărora campania împotriva Iranului ar putea dura mai multe săptămâni.
„Abia am început să vânăm, să demontăm, să demoralizăm, să distrugem și să învingem capacitățile lor”, a spus Hegseth miercuri, potrivit POLITICO.
Totodată, Hegseth a negat categoric că SUA ar rămâne fără muniții, întărind afirmațiile lui Trump potrivit cărora Statele Unite dispun de un „stoc aproape nelimitat” de arme din care să se aprovizioneze.
Pe de altă parte, generalul Caine a subliniat că loviturile au redus capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone asupra țintelor din întreaga regiune a Golfului.
Iranul a provocat pierderi americanilor. Concret, șase soldați ai Armatei de Rezervă a SUA au fost uciși duminică în Kuweit, după ce o dronă iraniană Shahed a lovit un centru de operațiuni tactice care nu era complet protejat împotriva amenințărilor aeriene.
Oficial american: „Vom începe acum să ne extindem în interiorul țării”Recunoscând pierderile suferite de SUA, generalul Caine a anunțat că operațiunea aeriană din Iran se va intensifica: „Vom începe acum să ne extindem în interiorul țării, lovind din ce în ce mai adânc în teritoriul iranian și creând o libertate de manevră suplimentară pentru forțele americane”.
Comentariul șefului Pentagonului vine după ce luni, președintele american Donald Trump a afirmat, referitor la atacurile lansate de SUA asupra Iranului, că „nici măcar nu am început să-i lovim cu putere. Valul mare nici măcar nu a venit. Cel mare va veni în curând”.
Situația din Orientul Mijlociu a escaladat în weekend, după ce liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în urma unor atacuri lansate de SUA și Israel.
Anunțul a fost făcut miercuri de secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, potrivit CNN. Ea a spus că prezența trupelor americane pe teren în Iran nu face parte din plan „în acest moment”.
„Nu fac parte din planul pentru această operațiune în acest moment, dar cu siguranță nu voi elimina niciodată opțiunile militare în numele președintelui Statelor Unite sau al comandantului suprem și, în mod înțelept, el nu face același lucru pentru sine”, a declarat Karoline Leavitt.
Comentariile ei vin în contextul în care șeful Statului Major, generalul Dan Caine, a declarat tot miercuri că SUA vor începe „să lovească progresiv mai adânc în teritoriul iranian”. De asemenea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, i-a avertizat pe americani că operațiunile militare împotriva Teheranului sunt la început.
Premierul Ilie Bolojan a declarat la postul de televiziune B1 că este în favoarea comasării unor localități, însă în baza unor decizii politice și a unor analize temeinice.
„Din punctul meu de vedere, dacă mâine am comasa comunele sub 1500 de locuitori, nu s-ar întâmpla nimic. Dar aici nu trebuie să facem comasări fără o analiză care ține cont de distanțe. Uneori sunt comune care nu au un număr mare de locuitori, dar au o distanță destul de mare, sunt împrăștiate de condițiile reale”, a declarat Ilie Bolojan.
Prim-ministrul susține că eventualele comasări nu pot fi realizate decât după viitoarele alegeri locale. „Acest lucru și în țările în care s-a făcut, de exemplu cum este Polonia, care a trecut prin mai multe rânduri de reorganizări, a însemnat că se ia o decizie, să zicem, mâine, dar ea se aplică de la alegerile următoare, sau de la următorul rând de alegeri. Astăzi, din punctul meu de vedere, dacă se va crea o masă critică pe tema asta, nu văd de ce, cel puțin eu personal sunt de acord cu acest lucru”, a spus premierul.
Ilie Bolojan a venit și cu o soluție pentru organizarea zonelor metropolitane.
„Dezvoltarea este concentrată în reședințele de județ, cât ne place, cât nu ne place, sau în zonele metropolitane. Acolo s-a concentrat dezvoltarea în ultimii 20 de ani în România. Pe lângă migrația externă pe care am avut-o, am avut o migrație din rural în urban.
Problemele pe care le avem astăzi este că între reședința de județ și zona metropolitană nu există o planificare a dezvoltării, pentru că actuala legislație care ține de zone metropolitane nu dă o autoritate unei singure primăriii de reședință, ci înseamnă consens. Ori acolo unde primarii au avut o relație bună, unde au fost rezonabili, unde s-au înțeles, au putut face proiecte în comun, gândiți-vă cu cât o zonă este mai divizată, cu cât problemele sunt mai împărțite, cu atâta șansa să faci proiecte combinate, scade. Deci cea mai bună soluție este că primăriile care au o graniță administrativă cu o reședință de județ, indiferent care ea, să devină primării de sector. Un mandat, două mandate, trei mandate. Planurile de dezvoltare mari le face primăria de reședință. Foarte multe din aceste zone sunt zone dormitor pentru reședința de județ”, a spus Ilie Bolojan.
Premierul a dat ca exemplu zone de primării extinse, așa cum există în lume, în zona unor orașe mari, unde sunt sisteme de zone metropolitane, dar organizate și planificate. Asta ar însemna că primăria din reședință se ocupă de transportul în comun, de circulație, de sistemele mari, de urbanismul mare, iar primăria din comuna respectivă rămâne cu străzile secundare.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că speră ca în ședința de joi să fie adoptat proiectul de ordonanță de urgență prin care se introduc prețuri reglementate la gaze naturale pe tot lanțul, pentru ca România să se asigure că prețul la gaz nu va crește în perioada următoare măcar pe acest segment.
„În ceea ce privește partea de gaz, acolo suntem într-o situație în care România își asigură într-o pondere destul de mare componenta de gaz și sper că mâine vom adopta un act normativ, o ordonanță, care să asigure că prețul la gaz nu va crește în perioada următoare și să ne protejăm indirect, cel puțin pe această componentă”, a declarat premierul Ilie Bolojan, miercuri seara, în platoul B1.
Este vorba de proiectul de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienţilor finali casnici din piaţa de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027,publicat de Ministerul Energiei în transparență decizională pe 17 februarie.
„Trebuie să recunoaștem că întotdeauna prețul la electricitate, prețul la gaz, prețul la combustibil sunt elemente de bază a unei structuri mari de produse, influențează foarte mult inflația și orice creștere a acestor tarife pe care le uzitează larg toți cetățenii și economia înseamnă elemente de inflație. Și unul din motivele pentru care am adoptat această propunere, de fapt o vom pune în practică mâine, de a plafona prețurile la gaz, în afară de a nu avea puseuri de creșteri de preț, această măsură are în vedere perioada de tranziție din care să nu mai avem un puseu inflaționist până anul viitor când, intrând în exploatare resursele suplimentare din Marea Neagră, cu siguranță România va fi în totalitate independentă pe componenta de gaz și nu mai depindem foarte mult de ceea ce se întâmplă pe piețele global. Dar și aici, gândiți-vă că toate contractele de export, de vânzări, se raportează la prețurile care sunt la bursele europene, de exemplu, și inevitabil orice fel de mișcare ne influențează indirect”, a detaliat șeful Executivului.
Ce prevede proiectulProiectul de act normativ are drept scop continuarea protejării consumatorilor casnici de gaze naturale pentru perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 și trecerea treptată la o piață liberalizată de gaze naturale pentru consumatorii casnici, iar „înainte de liberalizarea completă să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”.
Astfel, prețul propus este de 110 lei/MWh la producători, față de 120 de lei/MWh, cât este cel reglementat în prezent. Conform actualei scheme, până la 31 martie, populația beneficiază de un plafon de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, în timp ce CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 lei/MWh dacă acestea cumpără de la producătorii interni sau de 370 lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori.
De amintit că, potrivit declarațiilor pentru Mediafax ale unui oficial din cadrul Executivului comunitar, România notificase informal, dar ar trebui să notifice oficial Comisia Europeană cu privire la proiectul de ordonanță de urgență conform obligațiile cuprinse în Directiva privind gazele naturale.
Invitat miercuri seara la B1 TV, premierul Ilie Bolojan a fost întrebat dacă ne putem aștepta la o creștere a prețului la combustibil, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu, care implică și blocarea tranzitului prin strâmtoarea Ormuz.
„Nu pot să fac o astfel de predicție, eu nu-mi doresc acest lucru și sper să nu se întâmple asta, dar trebuie să recunoaștem câteva lucruri. Așa cum știți, războiul din zona Golfului a dus la blocarea în proporție de 90% a traficului prin strâmtoarea Ormuz. Asta înseamnă că o parte din petrolul și din gazele lichefiate, care erau exportate de țările din Golf către toate țările din lume, nu mai pot fi exportate. Ca atare, oferta și ritmul de aprovizionare pe piețele globale s-a redus, ceea ce a generat un puseu de creștere a prețurilor. Acesta este un fenomen general când se întâmplă astfel de crize”, a afirmat Bolojan la B1 TV.
Bolojan: Cât timp tranzitul prin strâmtoarea Ormuz rămâne blocat, piețele globale vor reacționaPremierul a subliniat că atâta timp cât tranzitul rămâne blocat, piețele globale vor reacționa, iar importatorii, inclusiv cei din România, se vor aproviziona la prețuri mai mari.
„Toți cei care importă și în România se vor aproviziona începând de acum înainte – chiar dacă noi avem stocuri pentru câteva luni de zile – la prețuri ceva mai mari. E adevărat că prețul țițeiului nu se reflectă în totalitate în prețul benzinei sau motorinei, dar o creștere a prețului țițeiului, cât timp prețul benzinei este influențat în proporție de 40-50% de prețul țițeiului, inevitabil se va reflecta”, a mai spus Bolojan.
Acesta a precizat faptul că impactul asupra prețurilor va fi mai mic în situația în care criza se va încheia mai repede, însă dacă situația se complică, atunci impactul poate să fie unul mai mare.
„Cu cât această criză se termină mai repede, impactul va fi mai mic, deci s-ar putea să avem niște creșteri marginale de tip emoțional, sau de echilibrare de prețuri pentru că se cumpără ceva mai mult. Cu cât lucrurile se complică mai mult, cu atâta impactul poate să fie mai mare”, a punctat Bolojan.
Aducându-i-se în atenție faptul că au fost mai multe scumpiri la pompă în ultimele două luni, deși conflictul din Orientul Mijlociu a izbucnit săptămâna trecută, Bolojan a menționat că piețele reacționează la tensiunile internaționale, inclusiv la conflictul dintre Israel și Gaza și la evoluțiile din Iran. Premierul a comparat situația cu reacțiile piețelor financiare la instabilitate politică internă.
„Creșterea de prețuri poate fi influențată de creșterea tensiunilor internaționale. Gândiți-vă că în momentul în care războiul din zona Israel, din Gaza, a început, el are potențial de contagiune în zonă. Ceea ce s-a văzut și prin ceea ce s-a întâmplat în Iran. În momentul în care Statele Unite își deplasează în zona Golfului, portavioanele, în momentul în care lucrurile se tensionează, piețele reacționează la aceste informații. Exact cum în România, dacă știrile sunt în permanență panicarde, că se întâmplă o criză politică, că guvernul nu este stabil, (…) dobânzile la care se împrumută România, cresc cu câteva procente”, a punctat Bolojan.
Bolojan, despre declarațiile contradictorii făcute de ministrul EnergieiReferitor la declarațiile contradictorii ale ministrului energiei privind posibilitatea ca prețul să ajungă la 10 lei, Bolojan a afirmat că în astfel de contexte „cel mai înțelept lucru este sau să nu faci multe declarații, sau să fii prudent în astfel de declarații, pentru că unele cuvinte pot genera niște efecte care înseamnă costuri”.
Marți, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a admis că prețul la pompă al carburanților ar putea să sară de 10 lei, nivel neatins nici în criza prețurilor din energie din 2022, sub impactul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută după actualizarea informațiilor și declarațiilor din ziua precedentă.
Ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a dezvăluit, în timpul unei vizite la Direcția de Informații a Armatei Israeliene, că operațiunea împotriva Iranului era planificată inițial pentru mijlocul anului 2026, însă aceasta a fost devansată, printre altele, din cauza evoluției situației, relatează The Times of Israel.
„Operațiunea era inițial planificată pentru mijlocul anului”, a declarat ministrul israelian ofițerilor de informații.
„Ceea ce s-a întâmplat în interiorul Iranului, poziția președintelui SUA și toate posibilitățile de a crea o operațiune comună, au apărut nevoia de a accelera totul până în februarie”, a spus el, potrivit The New York Times.
Pe de altă parte, șeful Direcției de Informații, generalul-maior Shlomi Binder, a afirmat, conform The Times of Israel, că serviciul de informații al IDF lucrează „24/7” pentru a transmite avertismente și informații operaționale pe mai multe fronturi.
Sâmbătă, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis în urma unor atacuri comune SUA-Israel.
Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat, miercuri, în ziua a cincea, cu atacuri aeriene și cu drone desfășurate de SUA, Israel și Iran, în timp ce Arabia Saudită doboară drone intruse. Israelul a emis avertismente pentru evacuarea civililor din zonele de conflict, iar Pentagonul și administrația Trump lucrează la reaprovizionarea stocurilor de arme. Cele mai noi informații privind desfășurarea conflictului din Orientul Mijlociu pot fi citite AICI.
Companiile plătesc zeci sau chiar sute de mii de dolari pentru a evacua angajații din Dubai, costurile avioanelor private și ale vehiculelor închiriate crescând vertiginos, potrivit grupurilor de asigurări care oferă protecție în situații de criză, citate de Financial Times.
2 adulți și 2 copii – evacuare de 250.000 de dolariDupă ce conflictul a intrat în a cincea zi și unele zboruri din emirat au fost reluate după o închidere de mai multe zile, un număr tot mai mare de locuitori și angajați încearcă să părăsească Dubaiul, potrivit agențiilor de turism, grupurilor de asigurări și persoanelor din regiune.
Costul total al evacuării unei familii cu doi adulți și doi copii a ajuns la 250.000 de dolari, a declarat un asigurător, pentru angajații care ajung să folosească avioane private.
Prețurile avioanelor charter s-au dublat aproape de la sfârșitul săptămânii, potrivit mai multor persoane din industrie.
Taxi – de la 5000 de dolari în susCostul închirierii unui taxi sau a unui microbuz privat pentru a conduce de la Dubai la Muscat în Oman sau Riyadh în Arabia Saudită – cele mai populare două destinații pentru cei care fug din oraș – a crescut la mii de dolari, de la câteva sute de dolari înainte de weekend.
„Am văzut tarife de taxi de la 5.000 de dolari în sus”, a spus un director de asigurări.
„Marea problemă este că acest aviz de evacuare spune să plecăm folosind mijloacele comerciale disponibile, dar există puține mijloace comerciale în acest moment.”
Familiile părăsesc definitiv regiunea, cu tot cu animale de companieÎn timp ce companiile din regiune le recomandă acum angajaților să lucreze de la distanță, un număr tot mai mare de locuitori, turiști și expatriați încearcă să plece din Dubai după ce războiul dă semne slabe că va fi potolit ușor.
Daria Guristrimba, care conduce agenția de turism Globe7 pentru persoane înstărite și are clienți în regiune, a declarat: „Oamenii stăteau înainte de ziua de marți, stăteau mai mult sau mai puțin calmi, spunând că nu vor pleca. Acum toți înțeleg că va dura ceva timp. Acum oamenii pleacă în Oman și părăsesc țara”.
Există și alte semne că familiile stabilite părăsesc regiunea.
„Am observat o creștere vastă a numărului de solicitări… cu animale de companie la bord în ultimele 24 de ore, deoarece familiile din regiune iau decizia de a se retrage complet”, a declarat Charles Robinson, fondatorul EnterJet. „Nu își pot lăsa animalele de companie acasă, iar transportul comercial cu ele nu este fezabil.”
Chiar și pentru cei care reușesc să obțină zboruri, operațiunile pot fi haotice, echipajul fiind adesea dificil de contactat.
Jet privat închiriat cu 200.000 de dolariÎntr-un caz, pilotul unui avion privat care fusese închiriat pentru 200.000 de dolari a trebuit „să alerge pe pistă pentru a opri manual un camion de combustibil doar pentru a se alimenta”, a declarat o persoană implicată.
Zborurile din regiune sunt limitate, chiar dacă unele au fost reluate către și dinspre Dubai și Abu Dhabi.
Emirates, Flydubai și Etihad operează unele servicii pentru călătorii care se întorc, dar au declarat că serviciile regulate rămân suspendate.
Zborurile Qatar Airways sunt încă blocate la sol pentru că spațiul aerian qatarez este închis, în timp ce zeci de mii de pasageri care trebuiau să zboare de pe aeroporturile principale din regiune sunt încă blocați.
Guverne precum cele din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia organizează zboruri de repatriere pentru a-și aduce cetățenii acasă. Alte opt zboruri comerciale urmau să plece din Emiratele Arabe Unite către Marea Britanie miercuri, a declarat prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer.
Air France și KLM au operat fiecare câte un zbor de repatriere din Muscat marți, a anunțat grupul aerian.
Lufthansa va opera un zbor din Muscat pentru guvernul german miercuri seară, în timp ce British Airways a declarat că intenționează să opereze unul din Muscat joi, cu opțiunea pentru mai multe zboruri în zilele următoare
Virgin Atlantic, care marți a devenit prima companie aeriană europeană care și-a reluat zborul regulat către Dubai, a avut un zbor către emirat și un altul către Riyadh peste noapte.
Ambele avioane erau pline și se vor întoarce în Marea Britanie transportând pasageri, a anunțat compania aeriană miercuri.
Alte companii aeriene așteaptă condiții mai calme în regiune, pe care agenția UE pentru siguranța aviației le-a recomandat să le evite.
Jaakko Schildt, directorul operațional al Finnair, a declarat că unele zboruri ale companiilor aeriene din Orientul Mijlociu către Dubai au fost blocate marți din cauza unui atac cu rachete.
Datele de la Flightradar24 arată că atât zborurile comerciale, cât și cele charter au plecat din Muscat miercuri dimineață.
Baza din Oman a devenit un punct central pentru persoanele care încearcă să părăsească Dubaiul, granița rămânând deschisă, iar polițiștii de frontieră renunțând la obligativitatea vizelor.
