Campania de promovare a războiului SUA împotriva Iranului implică un mod de comunicare inedit și neobișnuit în comparație cu stilul adoptat de administrațiile anterioare.
Videoclipurile de tip mash-up în stil TikTok ale administrației Trump combină lovituri cu rachete cu secvențe din filme și jocuri video, la care sunt adăugate pasaje din declarațiile făcute de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la conferințele de presă de la Pentagon.
Potrivit POLITICO, strategia are la bază și un motiv: implicarea publicului. Oficialii spun că strategia funcționează, invocând o acoperire masivă.
„În decurs de patru zile, videoclipurile pe care le-am publicat au avut peste 3 miliarde de vizualizări. Asta depășește cu mult orice am făcut vreodată în al doilea mandat”, a declarat un înalt oficial al Casei Albe, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO.
Câțiva angajați ai departamentului de comunicare al Casei Albe trebuie să distribuie acest gen de conținut în stil TikTok publicat în grupurile lor private de chat.
Stilul videoclipurilor nu este îmbrățișat și de foștii oficialiTotuși, ideea unor astfel de videoclipuri nu este îmbrățișată și de foștii oficiali, care au făcut grimase la vederea videoclipurilor, fie că este vorba de montajul „Here comes the Boom” în care jucătorii defensivi din NFL îi plachează brutal pe cei din atac, fie de alte clipuri în stil TikTok cu home run-uri din MLB, Grand Theft Auto și cu filme precum „Iron Man”, „Top Gun” și „Gladiator”.
„Pare pur și simplu detașat de realitate. Aliații noștri privesc asta și se întreabă ce naiba se întâmplă. Nu pare că suntem serioși”, a spus generalul-locotenent în rezervă Ben Hodges, potrivit POLITICO.
Pe de altă parte, oficialii din administrație spun că scopul unor astfel de videoclipuri este de a atrage publicul mai tânăr și de a scoate în evidență trupele.
„Sondajele arată că mulți tineri susțin într-o oarecare măsură acest război, iar obiectivul nostru este să le oferim conținut. Ceea ce facem nu înseamnă o lipsă de respect față de trupele americane. Dimpotrivă, prin aceste videoclipuri punem în evidență toată munca extraordinară — munca eroică pe care o depun. O facem într-un mod care captivează publicul”, a spus un înalt oficial de la Casa Albă pentru sursa citată.
Un al doilea oficial de rang înalt de la Casa Albă, implicat în efortul de realizare a videoclipurilor, a calificat această inițiativă drept una creativă, în contextul în care nicio administrație anterioară nu a apelat la o astfel de modalitate de comunicare.
„Noi stăm aici și ne chinuim cu meme-uri de succes, omule. Există un factor de divertisment în ceea ce facem. Dar, în cele din urmă, totul se reduce la faptul că nimeni nu a încercat vreodată să comunice cu publicul american în acest fel”, a spus acesta pentru POLITICO.
Explicațiile din spatele ideiiLauren Kapp, strateg digital democrat și fondatoare a Luminary Strategies, a explicat pentru POLITICO faptul că abordarea administrației Trump de a comunica informații despre desfășurarea războiului în acest fel prezintă similitudini cu strategia politică a lui Trump din campania electorală din 2024.
„Întreaga lor strategie se bazează pe provocarea furiei și pe obținerea unui număr cât mai mare de vizualizări. Nu le pasă dacă interacțiunea este pozitivă sau negativă. Ei vor ca aceste videoclipuri să fie vizionate de cât mai mulți tineri impresionabili”, a spus Kapp pentru sursa citată.
Caracterul neobișnuit al modului de comunicare este subliniat și de Tom Ricks, un corespondent militar de lungă durată, care este acum istoric militar și autor.
„Abordarea administrației Trump în ceea ce privește discutarea războiului împotriva Iranului este atât neobișnuită, cât și fără precedent. Cu Hegseth la cârmă, ei amestecă incompetența cu aroganța. Nu par să le pese ce crede publicul american, ceea ce este o abordare periculoasă”, a subliniat acesta.
Prețurile europene ale gazelor au crescut cu aproape 30%, ajungând la 70,7 euro/MWh, arată joi Financial Times.
Țițeiul Brent a crescut și el cu peste 5%, atingând 113 dolari pe baril, în primele tranzacții de la Londra.
Prețurile la gazele naturale din Europa cresc cu 30%Prețurile gazelor naturale din Europa au atins cel mai înalt nivel de la începutul războiului, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din Qatar și Iran.
Indicele de referință TTF, care determină prețul pentru multe contracte de furnizare a gazelor, a deschis în creștere cu peste 30%, la 70,70 euro pe MWh, înainte de a scădea la 67 euro pe MWh.
Creșterea a dus prețurile la mai mult decât dublul nivelului lor de 32 de euro pe MWh înainte de începerea războiului.
Contractele futures la gazele naturale din SUA crescContractele futures la gazele naturale din SUA au crescut odată cu petrolul în timpul tranzacțiilor asiatice de joi, după ce Iranul a escaladat atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf.
Contractele futures ale Henry Hub au crescut cu 3,4%, ajungând la 3,17 dolari pe milion de unități termice britanice, în timpul tranzacțiilor asiatice de joi.
Prețurile țițeiului Brent au crescut cu 4,7%, ajungând la 112,43 dolari pe baril. Contractele futures pentru combustibilul termic au crescut cu 5,9%, ajungând la 4,45 dolari pe galon.
După ce Israelul a atacat zăcământul de gaze South Pars din Iran, cel mai mare din lume, și rafinăriile învecinate, Iranul a ripostat, provocând „pagube extinse” în jurul terminalului Ras Laffan din Qatar, cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume.
Instalația de gaze Habshan din Emiratele Arabe Unite și-a suspendat operațiunile.
Prețurile Henry Hub reflectă costurile interne ale gazelor din SUA și sunt legate de livrările prin conducte.
Valorile de referință europene și asiatice sunt mai expuse la întreruperi ale aprovizionării cauzate de atacurile asupra infrastructurii qatareze.
Angajații Șantierului Naval Damen Mangalia au declanșat, joi dimineață, un protest spontan în incinta unității. Nemulțumirea principală vizează neplata salariilor, fiind o situație care se repetă deja de trei luni, anunță aceștia.
Oamenii cer clarificări și rezolvarea problemelor, în contextul în care întârzierile salariale le afectează în mod direct traiul de viață.
Compania a intrat în insolvență în anul 2024, iar la începutul acestei luni administratorul judiciar, Casa de Insolvență Transilvania (CITR), a anunțat că societatea caută un investitor strategic.
În același timp, un plan de reorganizare a fost depus la judecătorul-sindic, în încercarea de a restabiliza activitatea.
Unitatea de la Mangalia este foarte importantă pentru industria navală din România. Statul român deține o parte din acțiuni, iar șantierul a trecut, de-a lungul timpului, prin mai mulți proprietari, de la compania sud-coreeană Daewoo la grupul olandez Damen.
Cu o suprafață de peste un milion de metri pătrați, acesta este cel mai mare șantier naval din țară și unul dintre cele mai mari din Europa.
În cursul anului trecut, au apărut informații potrivit cărora autoritățile române poartă discuții cu compania turcească Desan Shipyard pentru preluarea activității, după retragerea partenerului olandez.
Firma turcă, care are o tradiție de peste 70 de ani, deține un șantier mai mic în apropiere de Istanbul, dar urmărește în continuare extinderea pe piața regională.
În luna februarie a fost adoptată, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, extinderea protecției pentru angajații companiilor în insolvență și pentru cei in concordat.
Măsură era menită să prevină intrarea în insolvență prin plata salariilor pentru cel mult o jumătate de an, fără a face referire la companiile vizate.
La finalul acelei ședinței, Ministerul Muncii a transmis că peste 5.000 de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București beneficiază de protecție salarială extinsă prin adoptarea acestui proiect.
„Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Prin această ordonanță, întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți. Vorbim despre mii de oameni, peste 5.000 de angajați de la companii precum Damen Mangalia, Liberty Galați sau Romaero București, pentru care acest sprijin poate face diferența între incertitudine și siguranță. Este o măsură de responsabilitate și de respect față de cei care muncesc și față de comunitățile care depind de aceste locuri de muncă”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.
S-a făcut atunci referire la existența unui proiect de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, care ar urma să permită angajaților companiilor aflate în concordat să aibă acces la fondul de garantare.
În principiu, proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aflat joi pe masa Cabinetului Bolojan, este menit să prevină declanșarea „unui lanț de efecte economice și sociale negative – afectarea unor sectoare industriale esențiale, pierderea locurilor de muncă, accentuarea vulnerabilităților sociale și economice în regiunile aflate în tranziție energetică, reducerea veniturilor bugetare din contribuții și impozite, precum și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială”, potrivit inițiatorilor.
Fondul de garantare se constituie prin distribuirea din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori la bugetul de stat a cotei de 15%.
„Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1), pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv”, arată articolul modificat propus.
Președintele Vladimir Putin a încetat să mai apară la Kremlin după ce SUA și Israelul au eliminat conducerea iraniană, anunță Nexta. Practic, evenimentele publice de la Kremlin au dispărut din programul oficial.
Sursa menționată susține că ultima apariție publică a lui Putin a avut loc în urmă cu nouă zile. După aceea, întâlnirile au avut loc doar prin legătură video și telefonică.
Acest lucru a alimentat speculațiile, mai ales că nu este prima dată când poziția președintelui rus este ținută secretă. Unele zvonuri citate de Nexta susțin că Putin s-a simțit amenințat după lichidarea de la distanța a principalilor lideri iranieni.
Întreruperile în furnizarea de internet din Moscova ar putea avea legătură cu încercarea Kremlinului de a-l ascunde pe Putin.
Deși mersul cu bicicleta a fost considerat de mult timp un obicei care poate reduce nevoia de îngrijire pe termen lung și poate diminua riscul de deces, există puține dovezi pe termen lung care să examineze aceste beneficii în mod specific în Japonia, potrivit ScienceDaily.
Pentru a înțelege mai bine aceste efecte, cercetătorii au analizat obiceiurile de mers cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă în două domenii principale.
În primul rând, au analizat cât de des au mers participanții cu bicicleta în 2013 și au urmărit dacă au avut nevoie ulterior de îngrijire pe termen lung sau au decedat pe o perioadă de 10 ani, până în 2023.
În al doilea rând, au evaluat schimbările în comportamentul de mers cu bicicleta (neutilizare, inițiere, întrerupere și continuare) între 2013 și 2017 și modul în care aceste tipare s-au raportat la rezultatele ulterioare privind sănătatea.
Analiza a inclus toți participanții, precum și o analiză concentrată asupra persoanelor care nu conduceau.
Risc mai mic de deces și de îngrijire pe termen lungRezultatele au arătat beneficii clare. Persoanele în vârstă care mergeau cu bicicleta în 2013 aveau un risc mai mic de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung și un risc mai mic de deces în deceniul următor, comparativ cu cei care nu mergeau cu bicicleta.
Aceste efecte protectoare au fost deosebit de puternice în rândul persoanelor care nu conduceau.
Continuarea mersului cu bicicleta aduce beneficii de duratăA doua parte a studiului a constatat că persoanele în vârstă care au continuat să practice ciclismul între 2013 și 2017 au prezentat un risc redus atât de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung, cât și de deces în anii care au urmat.
În rândul persoanelor care nu conduceau, beneficiile au fost și mai ample. Cei care au continuat să practice ciclismul sau au început să practice ciclismul în această perioadă au avut o probabilitate mai mică de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung ulterior.
Ciclismul ca „partener de stil de viață” pentru persoanele în vârstăÎn ansamblu, rezultatele sugerează că mersul cu bicicleta poate juca un rol important în susținerea bunăstării fizice și mentale a persoanelor în vârstă, contribuind la prelungirea vieții și la menținerea independenței.
Cercetătorii descriu mersul cu bicicleta ca un „partener de viață” care susține o îmbătrânire mai sănătoasă, în special pentru cei care nu mai conduc.
Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere că tot mai mulți vârstnici din Japonia renunță la permisul de conducere.
Studiul subliniază, de asemenea, necesitatea unui sprijin social mai mare pentru a încuraja mersul cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă.
Potrivit BoJ, sub efectul actualei moderări a prețurilor alimentelor și datorită subvențiilor acordate de guvern, inflația „ar trebui să încetinească temporar, coborând sub pragul de 2%”, nivelul-țintă stabilit de banca centrală, scrie Le Figaro.
Însă, ulterior, „ritmul de creștere (al inflației) ar trebui să fie împins în sus, sub impactul recentei creșteri a prețurilor petrolului brut”, a avertizat aceasta, indicând că trebuie acordată o „atenție susținută” efectelor acestei creșteri.
Aceste declarații vin la o zi după un avertisment similar din partea Rezervei Federale americane (Fed).
Este „prea devreme pentru a determina amploarea și durata efectelor potențiale (ale conflictului, n.r.) asupra economiei”, a estimat miercuri președintele Fed, Jerome Powell, dar „pe termen scurt, creșterea prețurilor la energie va face ca inflația globală să crească”.
Inflația din Japonia (excluzând produsele proaspete) a încetinit la 2% pe an în ianuarie, marcând o nouă scădere datorită subvențiilor pentru energie introduse în cadrul unui plan de relansare adoptat la sfârșitul anului 2025, dar rămâne la un nivel ridicat.
De atunci, conflictul din Orientul Mijlociu a făcut ca prețurile petrolului să crească vertiginos pe piețele mondiale, determinând o creștere bruscă a prețurilor combustibililor în arhipelag.
În consecință, Tokyo a început să acorde subvenții suplimentare pentru a readuce prețul benzinei la aproximativ 170 de yeni pe litru, a declarat Minoru Kihara, purtătorul de cuvânt al guvernului.
Aceasta ar reprezenta o scădere semnificativă față de maximul istoric de 190,8 yeni (1,04 euro) pe litru atins luni.
De la copilul care recunoștea mașinile pe stradă înainte să știe alfabetul, la pilotul care atacă virajele cu peste 200 km/h în competiții internaționale, parcursul lui Tudor este o poveste despre pasiune dusă la extrem.
Vicecampion național la karting, Tudor a făcut pasul spre GT4 European Series, unde poartă tricolorul cu mândrie.
Inspirat de Lewis Hamilton, își construiește drumul cu disciplină, curaj și un control mental impresionant, în timp ce se pregătește pentru provocări majore atât pe circuit, cât și în viață.
În al doilea episod al podcastului „Start Now!” de pe G4Media vei descoperi cum arată viața unui tânăr pilot român care își trăiește visul la viteză maximă.
Nu rata povestea lui Tudor: joi, 19 martie, de la ora 15:00.
