„Procesul Premier League mai are un drum lung de parcurs, iar încrederea și hotărârea noastră de a demonstra nevinovăția clubului sunt la fel de puternice ca atunci când a început acest proces”, a afirmat Al Mubarak într-un mesaj publicat pe site-ul oficial al lui Manchester City.
Reacția vine după ce The Athletic și alte publicații britanice au relatat vineri că o comisie independentă ar fi considerat Manchester City vinovată de 114 dintre cele 115 presupuse încălcări ale regulamentelor financiare ale Premier League. Clubul este așteptat să conteste decizia, iar sancțiunile nu au fost încă stabilite. Premier League nu a comentat informațiile, invocând caracterul confidențial al procedurii.
„Nimic nu s-a schimbat”Al Mubarak a spus că nu poate oferi detalii despre dosar din cauza obligațiilor de confidențialitate impuse de procedura juridică.
„Sunt atât de multe lucruri pe care mi-aș dori să le pot împărtăși cu voi pentru a vă ajuta să înțelegeți de ce suntem atât de încrezători în poziția noastră. Însă caracterul strict confidențial al procesului juridic și hotărârea noastră de a-l respecta înseamnă că nu pot face acest lucru în acest moment”, a afirmat președintele clubului.
„În timp ce unii oameni s-au grăbit să tragă propriile concluzii și există atât de mult zgomot în jurul nostru, nimic nu s-a schimbat”, a completat el.
Manchester City susține în continuare poziția exprimată încă din februarie 2023, când clubul a negat acuzațiile și a cerut ca situația să fie analizată de o comisie independentă.
Cazul durează de mai mulți aniPremier League a trimis clubul Manchester City în fața unei comisii independente în februarie 2023, după o investigație care a vizat presupuse încălcări ale regulamentelor financiare pe parcursul mai multor sezoane. Audierea cazului a avut loc în 2024, iar verdictul a fost așteptat timp de aproape doi ani.
Potrivit informațiilor publicate vineri de presa britanică, comisia ar fi constatat încălcări în aproape toate capetele de acuzare. Detaliile complete ale deciziei nu au fost însă făcute publice, iar procedura nu este considerată încheiată.
Manchester City a transmis că „procesul Premier League rămâne în desfășurare, cu elemente semnificative care mai trebuie finalizate și supuse unei stricte confidențialități”. Clubul a reafirmat și că a respectat procesul juridic și a contestat încă de la început acuzațiile.
„Vom avea momente interesante”În scrisoarea sa, Khaldoon Al Mubarak a încercat să mute atenția și către programul echipei după pauza internațională. Manchester City urmează să joace în deplasare cu Liverpool, pe Anfield, iar apoi va primi la Manchester formația Paris Saint-Germain în Liga Campionilor.
„Avem câteva momente interesante de așteptat după această pauză internațională”, a scris Al Mubarak, mulțumindu-le suporterilor pentru sprijinul constant.
Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mykhailo Fedorov, a anunțat un nou proiect de apărare, denumit „Armata Roboților”, care prevede dezvoltarea unor roboți umanoizi capabili să îndeplinească sarcini simple pe front în locul soldaților. Proiectul a fost prezentat sâmbătă.
Potrivit Ukrainska Pravda, noul proiect continuă conceptul „Air. Land. Economy”, la care echipa lui Fedorov lucrează de la începutul invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.
„Vor exista roboți umanoizi care vor îndeplini sarcini simple: reîncărcarea unei mitraliere, înlocuirea unei baterii sau instalarea unui senzor. Acestea sunt lucruri pe care un robot poate fi învățat rapid să le facă și pe care le poate executa după o desfășurare rapidă pe câmpul de luptă”, a declarat Fedorov.
Primul obiectiv: un robot să ucidă un soldat rusFostul ministru al Apărării a precizat că primul obiectiv al proiectului „Armata Roboților” este ca, în termen de șase luni de la lansarea programului, un robot umanoid să ucidă un soldat rus.
Un alt obiectiv este desfășurarea, în primele 12 luni, a primei operațiuni în care roboții și dronele să acționeze împreună, sistemele „comunicând” între ele prin intermediul unor algoritmi.
Echipa lui Fedorov consideră că proiectul ar putea schimba modul în care este perceput viitorul războiului.
Roboții ar urma să opereze alături de droneProiectul prevede dezvoltarea unui ecosistem tehnologic de către o „mare companie privată de tehnologie”.
Roboții umanoizi ar urma să opereze autonom împreună cu drone aeriene, vehicule terestre fără echipaj și alte tipuri de arme fără pilot.
Fedorov a anunțat că proiectul caută în prezent ingineri, echipe și specialiști din Ucraina și din țările occidentale, precum și investiții pentru dezvoltarea unor roboți capabili să înlocuiască soldații de infanterie ucraineni pe câmpul de luptă.
Proiectul include și rachete interceptoare și sisteme bazate pe inteligență artificială
„Armata Roboților” nu se limitează la roboții umanoizi. Proiectul include și dezvoltarea unor rachete interceptoare cu cost redus și a unor sisteme de atac bazate pe inteligență artificială.
Companiile ucrainene și străine din domeniul apărării, specializate în software, producția de armament și alte tehnologii, sunt invitate să participe la proiect.
Fedorov pregătește și o companie de tehnologie pentru apărareLa începutul lunii septembrie 2026, Fedorov a anunțat că intenționează să înființeze propria companie de tehnologie pentru apărare, iar directorul general al unei companii americane, ar urma să fie principalul investitor.
De asemenea, la Kiev este în curs de înființare un fond de investiții destinat companiilor din industria de apărare, care ar urma să finanțeze atât startup-uri, cât și producători deja existenți.
Într-o postare publicată pe Facebook, Marinescu afirmă că programul conține „formulări aproximative, generice” și foarte puține măsuri concrete. Potrivit acestuia, accentul este pus în special pe reorganizarea și „puterea din interiorul sistemului judiciar”, în timp ce mai multe probleme importante ale justiției ar fi rămase fără soluții.
Critici privind independența justițieiMarinescu susține că direcția propusă ar putea afecta independența sistemului judiciar. El interpretează formulările referitoare la limitarea, distribuirea și controlul puterii judiciare drept o încercare de modificare a echilibrului existent în sistem.
„Consider că este un program a cărui țintă evidentă și nedisimulată este slăbirea independenței justiției, a capacității sale intrinseci de apărare față de imixtiunea politică”, afirmă Marinescu.
El contestă, totodată, ideea că ar exista o problemă majoră privind independența magistraților în interiorul sistemului judiciar și susține că evaluările și consultările desfășurate în sistem nu ar fi confirmat existența unui fenomen de „persecuție internă” sau de manipulare a procedurilor.
Marinescu consideră că unele dintre propunerile programului nu sunt susținute de studii sau evaluări de specialitate suficiente și afirmă că mai multe dintre modificările avute în vedere au fost propuse și respinse anterior.
Critici la adresa reorganizării CSMO parte importantă a mesajului este dedicată propunerilor privind alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Marinescu contestă ideea unui sistem electoral național pe care îl consideră inspirat din mecanismele politice și susține că acesta ar putea diminua rolul judecătorilor și procurorilor din structurile judiciare superioare.
În opinia sa, o asemenea modificare ar putea genera inclusiv situații în care judecătorii instanțelor superioare să fie influențați, în activitatea lor, de relația electorală cu magistrații din instanțele inferioare.
„Politicul dorește să imprime matricea sa electorală sistemului de justiție”, susține Marinescu, care avertizează asupra unor posibile efecte asupra independenței și funcționării CSM.
El critică și propunerea privind alegerea membrilor colegiilor de conducere ale instanțelor și parchetelor, afirmând că o formulă similară ar mai fi fost utilizată în trecut și ar fi generat conflicte și blocaje administrative.
Contestă mai multe măsuri din programMarinescu susține că unele dintre măsurile prezentate drept obiective pentru viitor sunt deja implementate sau se află în diverse stadii de realizare.
În cazul digitalizării justiției, el afirmă că proiectele ECRIS V și DEN au fost deja finalizate și că nu ar mai trebui prezentate ca proiecte care urmează să fie implementate. Marinescu susține, de asemenea, că digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale au fost deja asumate ca priorități în mandatul său.
Programul de guvernare propus de Mureșan include, între cele 18 măsuri ale capitolului Justiție, teme precum digitalizarea, utilizarea inteligenței artificiale, eficientizarea sistemului judiciar, combaterea corupției și reorganizarea unor instituții.
Fostul ministru critică și propunerea privind trecerea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, considerând că aceasta nu rezolvă problemele structurale ale instituției.
În privința combaterii corupției, Marinescu afirmă că programul se limitează la o formulare generală și acuză lipsa unor măsuri concrete referitoare la recuperarea produsului infracțional, combaterea evaziunii fiscale și cooperarea judiciară internațională.
Îngrijorări privind „monitorizarea” litigiilorUn alt punct criticat de Marinescu este propunerea ca Ministerul Justiției să monitorizeze, printr-o structură nouă, litigiile în care sunt implicate autorități ale administrației publice.
El afirmă că această măsură ridică semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi exercitată o astfel de monitorizare și la eventualele efecte asupra independenței actului de justiție.
Marinescu compară propunerea cu un mecanism de tip „Big Brother” și cere clarificări privind temeiul juridic și limitele unei asemenea intervenții.
Critici privind prescripția și combaterea criminalitățiiÎn ceea ce privește combaterea prescripției răspunderii penale, Marinescu consideră că programul folosește mai degrabă o formulare politică decât să prezinte soluții legislative concrete.
El atrage atenția asupra diferențelor dintre situațiile juridice privind faptele comise după modificările legislative din 2022 și cauzele referitoare la fapte mai vechi, susținând că acestea din urmă trebuie soluționate prin aplicarea legislației și jurisprudenței relevante de către instanțe.
Marinescu reclamă, de asemenea, lipsa unor măsuri detaliate privind combaterea criminalității grave și recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni.
„Programul nu este reformist, ci orwellian”În finalul mesajului, Radu Marinescu afirmă că programul de guvernare nu reprezintă, în opinia sa, o reformă reală a sistemului judiciar.
„Programul nu este reformist ci orwellian. Manipulează limbajul, vrea să rescrie realitatea inclusiv prin echipe de zgomote și mult fum, pentru un control efectiv al justiției”, susține Marinescu.
Acesta anunță, totodată, că PSD va vota împotriva Guvernului propus de Siegfried Mureșan.
Decizia a fost luată sâmbătă, la Baden-Baden, în cadrul unei reuniuni extraordinare a DOSB, iar München a câștigat în fața candidaturii Köln-Rhein-Ruhr.
Anunțul a fost făcut de președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, în prezența lui Thomas Bach, fostul președinte al Comitetului Internațional Olimpic (CIO). Germania încearcă astfel să readucă Jocurile Olimpice de vară pe teritoriul său, după ediția din 1972, desfășurată chiar la München.
München construiește candidatura în jurul moștenirii din 1972Proiectul Münchenului se concentrează în principal în jurul Parcului Olimpic construit pentru ediția din 1972, aflat în proces de modernizare. Candidatura pune accent pe un concept compact, cu distanțe reduse între principalele facilități și cu implicarea orașului și a regiunii metropolitane.
Locuitorii Münchenului s-au pronunțat deja în favoarea candidaturii. La consultarea organizată în octombrie 2025, 66,4% dintre participanți au votat pentru proiect, la o prezență de 42%.
Evaluarea DOSB publicată înaintea desemnării candidatului a acordat proiectului München 87,03 puncte din 100, față de 85,02 pentru Köln-Rhein-Ruhr.
Un trecut olimpic marcat de edițiile din 1972 și 1936München a găzduit Jocurile Olimpice de vară din 1972, ediție marcată de atacul terorist asupra delegației israeliene din Satul Olimpic. Unsprezece membri ai delegației israeliene au fost uciși.
Celelalte ediții ale Jocurilor Olimpice organizate pe teritoriul Germaniei au avut loc în 1936: Jocurile de iarnă la Garmisch-Partenkirchen și cele de vară la Berlin. Ediția din 1936 de la Berlin a fost folosită de regimul nazist în scopuri de propagandă.
Ce urmează pentru candidatura germanăDesemnarea Münchenului reprezintă doar primul pas. Germania trebuie să intre în procesul internațional de selecție al CIO, care începe cu etapa de „dialog continuu”. Potrivit procedurii prezentate de DOSB, candidaturile vor putea trece ulterior în etapa de „dialog strategic”, în care proiectele vor fi analizate mai detaliat și vor fi vizitate de o comisie a CIO.
DOSB nu trebuie încă să stabilească dacă ținta este ediția din 2036, 2040 sau 2044. Comitetul olimpic german spune că cele trei variante rămân deschise în acest moment.
Decizia de la Baden-Baden încheie competiția internă din Germania. Hamburg își retrăsese candidatura în primăvara acestui an, iar Berlin s-a retras din cursă în septembrie. Astfel, selecția finală s-a redus la München și Köln-Rhein-Ruhr.
Echipele de Radiologie Intervențională ale Spitalelor Județene de Urgență din Sibiu și Cluj au realizat o intervenție endovasculară complexă pentru tratarea pacientei, aflată în evidența echipei de Obstetrică-Ginecologie a SCJU Sibiu.
Femeia suferea de episoade recurente de hemoragie genitală severă. „În urma investigațiilor imagistice, medicii au identificat o imagine nodulară hipervascularizată endometrială, sugestivă pentru un rest de produs de concepție”, spun reprezentanții spitalului, într-o postare pe Facebook. Această afecțiune poate pune viața în pericol prin riscul de sângerări masive și poate necesita, în unele cazuri, histerectomia.
Având în vedere vârsta pacientei, medicii au urmărit atât oprirea sângerării, cât și conservarea uterului. După evaluarea multidisciplinară, a fost aleasă embolizarea arterială selectivă.
Procedura s-a desfășurat prin interiorul vaselor de sânge, fără o intervenție chirurgicală clasică. Medicii au identificat arterele care alimentau zona afectată și au introdus microparticule speciale, blocând controlat fluxul de sânge.
„ Procedura s-a desfășurat prin interiorul vaselor de sânge, fără nicio tăietură chirurgicală clasică. Cu ajutorul unor catetere de mici dimensiuni și ghidați angiografic, medicii radiologi intervenționiști au identificat precis arterele care alimentau zona afectată și au introdus microparticule speciale (de 500–700 μm). Astfel, s-a blocat controlat fluxul de sânge anormal”.
Potrivit SCJU Sibiu, intervenția a avut „un rezultat procedural excelent”, iar sângerarea s-a oprit imediat, „cu păstrarea intactă a uterului”.
Sursa foto: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu/Facebook
O alternativă la chirurgia clasică„Colaborarea dintre specialități și între centre medicale universitare reprezintă viitorul medicinei moderne”, transmit reprezentanții SCJU Sibiu.
Potrivit acestora, cazul arată cum radiologia intervențională poate oferi „soluții terapeutice moderne, cu traumă redusă pentru pacient și perioade de recuperare mult mai scurte comparativ cu chirurgia clasică”.
Intervenția a fost realizată de echipele de Radiologie Intervențională ale SCJU Sibiu și SCJU Cluj, cu participarea echipei de Obstetrică-Ginecologie a SCJU Sibiu și cu supravegherea asigurată pe parcursul procedurii de echipa de Anestezie și Terapie Intensivă a spitalului sibian.
Donald Trump a publicat imaginea pe platforma sa de socializare, Truth Social, fără să o însoțească de explicații. Pe hartă, Strâmtoarea Ormuz apare marcată cu denumirea „TRUMP STRAIT” („Strâmtoarea Trump”).
Potrivit Times of Israel, postarea a fost făcută la aproximativ o jumătate de oră după apariția informațiilor că Trump ar fi respins propunerea Iranului privind o încetare a focului pentru șapte zile. Presa americană a relatat că liderul de la Casa Albă intenționează să reia atacurile asupra Iranului după alegerile de la jumătatea mandatului, din noiembrie.
Trump propusese deja numele „Strâmtoarea Trump”Nu este prima dată când președintele american folosește această denumire. La începutul lui septembrie, Trump a întrebat pe Truth Social dacă Strâmtoarea Ormuz ar trebui redenumită după numele său, susținând că Statele Unite dețin controlul asupra căii maritime.
„Acum că deținem controlul asupra acesteia, ar trebui să redenumim Strâmtoarea Ormuz Strâmtoarea Trump?”, scria atunci liderul de la Casa Albă.
Ulterior, Trump a publicat și o hartă în care strâmtoarea era descrisă drept un „nou teritoriu american”. Publicarea noii imagini reprezintă însă un pas în plus față de mesajul anterior: de această dată, numele „Trump Strait” apare direct pe hartă.
Strâmtoarea Ormuz, între negocieri și rute alternativeIranul a prezentat un plan pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea negocierilor privind programul nuclear.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a transmis prin intermediari din Qatar o propunere care prevede redeschiderea strâmtorii în șapte zile. În schimb, Teheranul cere ridicarea blocadei navale americane, renunțarea la sancțiunile asupra exporturilor iraniene de petrol și respectarea unei încetări a focului care să includă și Libanul.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Înaintea războiului declanșat la sfârșitul lunii februarie, aproximativ o cincime din transporturile comerciale mondiale de petrol treceau prin această zonă. Blocarea și perturbarea traficului au contribuit la creșterea prețurilor energiei, iar circulația navelor rămâne mult sub nivelurile înregistrate înaintea conflictului.
La începutul lunii septembrie, Trump declara că sunt dezvoltate conducte și rute terestre alternative care ar putea reduce dependența de Strâmtoarea Ormuz. „Strâmtoarea Ormuz nu mai este ceea ce era”, spunea atunci președintele american.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun deja de conducte prin care petrolul poate fi transportat fără a traversa Strâmtoarea Ormuz. Ruta saudită duce țițeiul din estul țării până la Marea Roșie, însă conducta a fost închisă temporar în această lună în urma unui atac cu drone. Emiratele Arabe Unite transportă petrol către portul Fujairah, la Golful Oman, și dezvoltă noi rute pentru a-și reduce dependența de strâmtoare.
„Dacă nu se anulau, câștigam alegerile. Georgescu era coșul de gunoi al istoriei. Nu mai vorbea nimeni despre el și lucrurile stăteau mai bine”, a declarat Elena Lasconi, într-un interviu pentru Digi24, sâmbătă.
Întrebată dacă Călin Georgescu mai are un viitor în politica românească, Elena Lasconi a spus că acest lucru este posibil și a susținut că anularea alegerilor l-a transformat într-un „martir”.
„S-ar putea să aibă, au făcut din el un martir. Anularea alegerilor a fost cea mai nasoală chestie care s-a întâmplat în țara asta și o lovitură mare, mare de atâta democrație din România”, a declarat Lasconi.
Lasconi a afirmat, totodată, că o parte dintre oamenii care îl susțin pe Georgescu sunt persoane dezamăgite de actuala clasă politică.
„Sunt oameni de bună credință care cred în Georgescu pentru că oamenii ăștia nu au mai găsit o voce în scena politică. Pentru că scena politică s-a stricat din ce în ce mai tare”, a afirmat Lasconi.
Georgescu și Lasconi urmau să se confrunte în turul al doilea
Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, cu 22,94% din voturi, iar Elena Lasconi a obținut 19,18%, ocupând locul al doilea.
Turul al doilea era programat pentru 8 decembrie 2024, între Georgescu și Lasconi. Curtea Constituțională a anulat însă, pe 6 decembrie, întregul proces electoral și a decis reluarea alegerilor.
Florin Manole începe postarea pe Facebook prin a afirma că programul este „criticabil”.
Prima problemă semnalată de fostul ministru este legată de reforma pensiilor de serviciu din domeniul apărării. Manole susține că în program apare formularea potrivit căreia reforma ar putea fi promulgată până la 19 octombrie 2023, iar președintele ar putea să o semneze sub numărul 282/2023.
„Nu contează că suntem în septembrie 2026”, ironizează Manole, care amintește că reforma pensiilor de serviciu reprezintă Jalonul 215 din PNRR și susține că acesta este deja închis.
„Mai e cineva serios în PNL?”Ministrul critică astfel actualizarea programului și întreabă dacă „mai e cineva serios la PNL”,
punând sub semnul întrebării modul în care a fost elaborat documentul.
Un alt exemplu invocat este digitalizarea Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), menționată, potrivit lui Manole, la pagina 84 a programului. Ministrul spune că susține obiectivul, însă atrage atenția că acesta ar fi trebuit deja implementat în cadrul PNRR.
„Sunt 100% de acord cu ideea”, afirmă Manole, adăugând că proiectul ar fi trebuit finalizat până la 31 august 2026, moment la care Comisia Europeană și Ministerul Muncii ar fi putut testa și declara închis Jalonul 240 din PNRR.
Florin Manole menționează și Sistemul Național Integrat de Asistență Socială, pe care îl consideră o reformă necesară, dar precizează că și această măsură este deja asociată unui jalon PNRR închis, respectiv Jalonul 170.
Măsuri deja implementateO critică aparte vizează reforma Inspecției Muncii (ITM). Manole afirmă că aceasta nu reprezintă o măsură deja implementată sau un jalon PNRR și face, în schimb, referire la un dosar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), indicând numărul 304/2/P/2026. Potrivit ministrului, dosarul ar fi fost deschis după apariția unor imagini în care șefi ai ITM ar fi fost surprinși punând „traistele” în portbagaj. Manole îi critică în acest context pe Ilie Bolojan și Florin Pîslaru, susținând că aceștia nu ar fi reacționat public în acest caz.
În final, ministrul Muncii își încheie mesajul într-o notă ironică, afirmând că se oprește la aceste exemple și că situația este „jenantă pentru 3 partide”.
Manole transmite, totodată, o apreciere ironică celor de la Ministerul Muncii, susținând că, în ultimii ani, instituția a implementat deja o mare parte dintre măsurile prezentate în programul atribuit lui Siegfried Mureșan.
„Această desemnare ne enervează! Un vânt rece, siberian, suflă pe culoarele politicii românești”, a scris Traian Băsescu, sâmbătă, pe Facebook.
Fostul președinte afirmă că președintele a desemnat pentru funcția de prim-ministru „un om bine școlit în România şi Germania şi deplin respectat la Bruxelles în instituţiile europene”.
„Cum să pui la București un premier care…?”Băsescu se referă apoi la direcția pe care Mureșan ar putea să o urmeze în funcția de premier, menționând statul de drept, independența justiției și lupta anticorupție.
„Cum să pui la București un premier care o să înceapă iar cu statul de drept, cu justiția independentă, cu lupta anticorupție? Ne-a ajuns!”, afirmă fostul președinte.
„Armata de manipulare şi dezinformare”Traian Băsescu susține că „armata de manipulare şi dezinformare a trecut imediat la treabă” după desemnarea lui Mureșan.
„Mureşan? Trădător, omul nemţilor, asociat cu mafia, nu apără România”, scrie Băsescu, enumerând acuzațiile pe care le atribuie celor care contestă desemnarea.
Fostul președinte continuă în aceeași notă ironică, afirmând că, potrivit „adevăraţilor patrioţi”, un premier potrivit pentru România ar fi „un personaj având dificultăţi în utilizarea limbii române, dacă se poate fără diploma de bacalaureat şi eventual să-l doară în… de deficit”.
„Asta E!!!!!”, încheie Traian Băsescu.
Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus, sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, deschizând astfel etapa parlamentară a procedurii de învestire a noului Executiv.
Fosta candidată la alegerile prezidențiale s-a declarat dezamăgită de prestația șefului statului și a afirmat că regretă că l-a indicat pe Bolojan drept soluție pentru funcția de premier.
Lasconi a vorbit și despre propria experiență electorală, spunând că cea mai mare greșeală a sa a fost decizia de a candida la Președinție și că se gândește „foarte serios” dacă va mai intra într-o cursă electorală.
Lasconi, despre Nicușor Dan: „Sunt foarte mulți români care se simt prost”Întrebată despre poziționarea externă a președintelui Nicușor Dan, Lasconi și-a concentrat criticile asupra modului în care acesta se prezintă și se comportă la întâlnirile oficiale.
„Ce credibilitate ai când tu tragi de șosetă și te scarpini în nas? Și te mai duci cu un rucsac, cu nu știu ce, în el. Nu. Dați-mi voie. Hai să nu intrăm pe ăsta, că mă mă enervează, pentru că mă simt prost. Și cred că sunt foarte mulți români care se simt prost. Care au girat pentru omul ăsta. E lumina, olimpicul. Suntem dezamăgiți de ceea ce vedem și multe ori este rușine. Mai ales românii din diaspora. Doamne, deci când ajunge omul ăsta printr-o țară pe unde sunt români, e rușinea rușinilor”, a declarat Elena Lasconi.
Lasconi l-a criticat pe Nicușor Dan și pentru comportamentul său în timpul unei întâlniri la care participa și președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a afirmat: „Nu se poate așa ceva. Deci suntem de râsul lumii”.
De ce spune că regretă că l-a indicat pe Bolojan pentru funcția de premierLasconi a revenit și asupra susținerii exprimate anterior pentru Ilie Bolojan. Ea a explicat că îl considera potrivit pentru funcția de prim-ministru datorită experienței sale administrative, dar că ulterior și-a schimbat opinia.
„Eu am răspuns, am fost prima persoană care a spus asta, regret că am spus-o, de ce? M-am gândit că, pentru funcția de premier, ne trebuie un profesionist. Și cine putea să aibă mai multă experiență în administrație decât domnul Bolojan? A făcut din Oradea un oraș superb, da? A fost și președintele Consiliului Județean. Experiența politică e foarte importantă. M-am gândit că el ar fi soluția”, a declarat Lasconi.
Ea a criticat apoi măsurile luate de Bolojan, susținând că ajustările bugetare au vizat domenii pe care ea le consideră sensibile, în timp ce companiile de stat nu ar fi beneficiat de aceeași atenție:
„După ce am văzut ce-a făcut, în primele, adică stai tu și zici gata, jap, jap, te vreau. Jap, jap, luăm de la mame, de la persoane cu handicap, tăiem proiecte. Într-un capitalism nu omori investițiile. Nu te ocupi și nu arunci niciun ochi spre companiile de stat, care sunt găuri negre, da?”
„Naționalismul sănătos? Asta e o prostie”Lasconi a respins și conceptul de „naționalism sănătos” invocat de Nicușor Dan.
„Asta e o prostie. Nu există așa ceva. Cum adică naționalism sănătos? Hai să vorbim despre lucrurile reale”, a declarat ea.
Lasconi susține că politicienii ar trebui evaluați în funcție de lucrurile concrete pe care le-au făcut, nu după afișarea simbolurilor naționale în campaniile electorale.
„Ce ai făcut tu pentru țărișoara asta? Dacă ești așa de român. Ce ai făcut tu, mă? Tu ăsta, care ești la guvern acum, care ești la conducere, ce ai făcut?”, a afirmat Lasconi.
„Cea mai mare greșeală este că am candidat”Elena Lasconi a făcut și o evaluare critică a propriei participări la cursa prezidențială. Întrebată care a fost cea mai mare greșeală din campania electorală, aceasta a răspuns:
„Cea mai greșeală este că am candidat. Că am încercat să salvez un partid și un popor care îmi dorește să fie salvat. Eu dacă voiam să candidez la prezidențiale, mă pregăteam înainte cu 2-3 ani. Pe tot ce înseamnă politică externă, mă pregăteam.”
Lasconi a spus că a fost nevoită să învețe din mers și că una dintre greșelile sale a fost încercarea de a răspunde tuturor întrebărilor primite în timpul campaniei.
„M-am apucat să iau taurul de coarne și să învăț din mers. Și am învățat mult, mult. Erau uimiți consultanții pe care îi aveam. Cât de mult am putut să absorb. Și a fost o greșeală din partea mea că am încercat să răspund la toate întrebările. Și am fost cinstită, adică am zis, că ceilalți o dădeau cotit așa”, a declarat ea.
Întrebată dacă se gândește să nu mai candideze, Lasconi a răspuns: „Mă gândesc foarte serios. Probabil, pentru că am început niște lucruri și vreau să las în urma mea”, indicând apoi proiectele locale pe care spune că vrea să le finalizeze la Câmpulung Muscel.
Elena Lasconi, primarul municipiului Câmpulung Muscel și fostă candidată la alegerile prezidențiale, susține că partidele s-au transformat în „grupuri de interese”, în care aceiași oameni se rotesc între ei.
Întrebată, sâmbătă, la Digi24, dacă experiența de candidat la Președinția României a ajutat-o să înțeleagă mai bine ce este „sistemul”, Lasconi a răspuns afirmativ.
„Sunt aceiași care se rotesc între ei, PSD, PNL, toți. Mi se pare că, într-un fel, la toate măgăriile pe care le vezi, la toți corupții pe care îi vezi la televizor, că s-au transformat partidele în niște grupuri de interese”, a declarat Elena Lasconi.
Lasconi: „Îi căpătuiește pe toți din familie sau prietenii”În opinia sa, cei care fac parte din acest „sistem” își folosesc pozițiile pentru a-și favoriza apropiații.
„Atât. Să-i dau lui cutărică, lui cutărică. Îi căpătuiește pe toți din familie sau prietenii. Și restul nu contează”, a spus Lasconi.
Fosta candidată la alegerile prezidențiale a descris apoi, în termeni critici, ceea ce consideră a fi atitudinea politicianului român: „Știți vorba aia: ningă, plouă, trăsnească, numai în cap să nu mă lovească. Cam așa e pentru politicianul român. Măi, nu-i interesează”, a afirmat Lasconi.
„Eu am fost acolo, în politică. Am stat la masă, eram singura femeie, cu toți bărbații ăia mari și puternici care conduc România. Vai de capul nostru”, a spus Lasconi, referindu-se la propria experiență în politică.
„Nivelul este foarte jos și toți sunt numai și numai pe combinații”, a mai spus Lasconi.
Lasconi dă vina pe „sistem” pentru anularea alegerilorÎntrebată cui îi atribuie anularea alegerilor prezidențiale, rușilor sau românilor, Lasconi a indicat „sistemul”.
„A fost sistemul. Categoric sistemul. De la noi, de aici”, a răspuns fosta candidată la Președinție. „Părerea mea, acum poate că peste 50 de ani o să vedem adevărul”, a adăugat ea.
Lasconi i-a menționat în acest context pe președintele francez Emmanuel Macron, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, susținând că nu crede că anularea scrutinului ar fi fost posibilă fără acordul lor.
„Eu nu zic că ei și-au dat OK-ul, dar eu cred că nu se putea face fără asta”, a nuanțat însă afirmația.
Totodată, Lasconi a calificat anularea alegerilor drept „cea mai nasoală treabă care s-a întâmplat în țara asta” și „o lovitură mare, mare dată democrației din România”.
Întrebată și dacă crede că Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază (SPP), „conduce România”, Lasconi a răspuns: „Cred că da. Conduce de mulți ani”.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Rogobete cere plecarea acestuia din fruntea instituției și critică prevederile din noul program de guvernare referitoare la sistemul sanitar.
Miza disputei este modul în care activitatea și finanțarea spitalelor sunt raportate la gradul de ocupare a paturilor și la serviciile medicale efectiv furnizate. Reformele promovate în 2026 au prevăzut adaptarea numărului de paturi la nevoile populației, extinderea ambulatoriului și a spitalizării de zi și modificări ale finanțării spitalicești. Ministerul Sănătății a susținut că acestea urmăresc utilizarea mai eficientă a resurselor fără diminuarea accesului pacienților. Ministerul Sănătății
„Viziunea falimentară a lui Horațiu Moldovan, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, continuă și în noul program de guvernare. Acest om trebuie să plece urgent din fruntea CNAS”, a scris Alexandru Rogobete.
Acesta susține că spitalele mici riscă să fie evaluate într-o măsură prea mare prin prisma costurilor și a numărului de paturi ocupate, ceea ce, în opinia sa, ar putea conduce la reducerea treptată a capacității unor unități.
„Un spital nu este un hotel, iar gradul de ocupare al paturilor nu reprezintă performanța medicală”, afirmă Rogobete.
El argumentează că existența unor paturi libere poate reprezenta o rezervă necesară pentru situații de urgență, accidente cu victime multiple sau perioade în care numărul pacienților crește sezonier.
„Un pat liber nu înseamnă automat risipă. Poate însemna capacitatea necesară pentru o urgență, un accident colectiv sau un vârf sezonier. Iar un spital mic poate avea o ocupare mai redusă, dar poate fi vital pentru o comunitate întreagă”, a transmis acesta.
Critici privind finanțarea în funcție de activitateRogobete critică și o eventuală accentuare a finanțării în funcție de volumul serviciilor medicale, susținând că trebuie prevăzute garanții pentru personalul din spitale.
„Unde este protejarea veniturilor medicilor și asistenților? Unde este plata corectă a gărzilor? Unde este reorganizarea gărzilor? Unde este strategia de retenție a personalului medical? Unde sunt soluțiile pentru specialitățile deficitare și pentru tinerii care termină rezidențiatul? Nimic concret”, a scris Rogobete.
„Performanța unui spital nu înseamnă câte paturi sunt ocupate”Rogobete propune o definiție mai largă a performanței unităților sanitare, care să includă rezultatele tratamentelor și accesibilitatea serviciilor.
„Performanța unui spital nu înseamnă câte paturi sunt ocupate. Înseamnă rezultate medicale, acces, siguranța pacientului, complexitatea cazurilor și calitatea actului medical”, susține acesta.
În opinia sa, finanțarea prea strâns legată de activitate ar putea crea un mecanism prin care spitalele cu mai puțini pacienți să primească resurse mai mici, să piardă personal și, în consecință, să ofere și mai puține servicii.
„Altfel, riscăm un cerc extrem de periculos: mai puțini pacienți înseamnă finanțare mai mică, finanțarea mai mică înseamnă mai puțin personal, mai puțin personal înseamnă mai puține servicii, iar apoi tocmai această scădere este folosită pentru a justifica închiderea spitalelor!”, a scris Rogobete.
Rogobete: „Aceeași gândire de tăieri, ambalată într-un program nou”Mesajul se încheie cu o nouă solicitare adresată conducerii CNAS.
„Aceeași gândire de tăieri, ambalată într-un program nou. Horațiu Moldovan a pus, în opinia mea, sistemul de sănătate pe butuci. Rezultatele acestei viziuni se văd deja. Iar soluția nu poate fi continuarea ei sub o altă formă. Horațiu Moldovan trebuie să plece urgent din fruntea CNAS”, a transmis Alexandru Rogobete.
Pentru meciul de pe Arena Națională din Liga Națiunilor, Luís Godinho va fi ajutat la cele două tușe de conaționalii Pedro Martins și Pedro Almeida, în timp ce al patrulea oficial va fi Fábio Veríssimo. În camera VAR se vor afla alți doi arbitri portughezi, Fábio Oliveira Melo și Hélder Malheiro.
Originar din Borba, Godinho este arbitru FIFA din 2017 și a debutat în prima ligă portugheză în 2015. În actualul sezon a condus deja nouă partide, dintre care patru în Primeira Liga, dar și meciuri în Liga Campionilor, Europa League și Conference League.
Pe 8 septembrie, a arbitrat meciul de Champions League dintre AEK Atena și LASK Linz, câștigat de greci cu 1-0, prin golul marcat de românul Răzvan Marin.
Godinho a fost, de asemenea, arbitrul finalei Cupei Portugaliei din 2025, dintre Benfica și Sporting. Partida s-a încheiat cu victoria lui Sporting, 3-1 după prelungiri.
Godinho nu a condus până acum ca arbitru principal un meci al echipei naționale de seniori a României.
România încearcă să obțină primele puncte din grupă după înfrângerea cu Suedia, scor 1-2.
Partida se va disputa cu tribunele goale, ca urmare a unei decizii a Comisiei de Disciplină a UEFA. Spre deosebire de alte meciuri disputate fără spectatori, de această dată nici copiii nu vor avea acces pe stadion.
România și Bosnia și Herțegovina fac parte din Grupa B4, alături de Suedia și Polonia. După prima etapă, România a pierdut în deplasare cu Suedia, în timp ce Bosnia și Herțegovina a început competiția cu o remiză albă în Polonia.
