Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației The New York Times.
Meloni a admis că se aștepta la o relație mai simplă cu liderul de la Casa Albă, tocmai datorită apropierii ideologice dintre ei.
„Cu Donald Trump, am crezut că lucrurile vor fi mai ușoare, având în vedere opiniile noastre comune despre imigrație și cultura «woke»”, a spus șefa guvernului de la Roma.
Relația dintre cei doi s-a răcit în ultimul anPremierul italian a recunoscut că evoluțiile ulterioare nu au confirmat așteptările inițiale.
„Lucrurile au evoluat diferit”, a spus Meloni, referindu-se la o relație care, potrivit presei italiene, a devenit mai tensionată în ultimul an.
Întrebată dacă va mai discuta cu Donald Trump după vară, în cadrul unei eventuale convorbiri telefonice, lidera de la Roma a răspuns rezervat: „Ei bine, vom vedea”.
Meloni a insistat însă că relațiile personale dintre lideri nu ar trebui să determine direcția strategică a unui stat.
„Continui să cred că unitatea occidentală este fundamentală. Nu stabilesc strategia Italiei pe baza relațiilor mele personale”, a declarat premierul italian.
Meloni spune că refuză să susțină lucruri în care nu credeÎn același interviu, Giorgia Meloni a vorbit și despre stilul său politic și despre importanța autenticității în comunicarea publică.
„Sunt o persoană care își stabilește reguli. Prima regulă este că nu spun niciodată ceva în care nu cred. Nu există nicio modalitate prin care să mă faci să spun ceva în care nu cred: creierul meu ar face scurtcircuit”, a afirmat Meloni.
Premierul italian a adăugat că alegătorii disting între declarațiile sincere și mesajele considerate artificiale.
„Cred că oamenii pot face diferența. Își dau seama când ceva nu este adevărat, când este fals și cred că aceasta este cea mai mare greșeală pe care o poate face un politician”, a mai spus ea.
Italia încearcă să păstreze echilibrul în relația cu WashingtonulDeclarațiile Giorgiei Meloni sunt relevante în contextul în care Italia încearcă să își păstreze poziția de aliat apropiat al Statelor Unite, dar și să mențină coeziunea europeană și transatlantică.
Deși Meloni și Trump au avut în trecut poziții similare pe teme precum imigrația sau contestarea unor curente progresiste, diferențele apărute ulterior arată că apropierea ideologică nu s-a tradus automat într-o relație politică lipsită de tensiuni.
Premierul italian transmite astfel că, dincolo de afinitățile personale sau de stilul liderilor, Roma își va calibra politica externă în funcție de interesele strategice ale Italiei și de menținerea unității Occidentului.
Incidentul a fost anunțat de Ministerul Apărării Naționale. Potrivit unui anunț, MApN a fost solicitat să intervină pentru verificarea unui obiect plutitor, posibil fragment de dronă aeriană, semnalat printr-un apel la numărul unic de urgență 112, în Marea Neagră.
Acesta se afla la aproximativ 25 de metri de digul de sud al Portului Midia.
O echipă de scafandri de luptă EOD din cadrul Forțelor Navale Române intervine în zona indicată pentru identificarea și evaluarea obiectului, a precizat MApN.
Invazie de drone în RomâniaMinistrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a afirmat că România a înregistrat peste 100 de incursiuni pe cale aeriană, terestră și maritimă, fie prin drone, fragmente ale acestora sau drone maritime. Patru drone au fost doborâte în cazul incidentelor aeriene. Șefa diplomației a mai spus că autoritățile române lucrează cu aliații NATO și Comandatul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, dar și cu Statele Unite ale Americii, pentru consolidarea flancului estic.
„Colaborăm îndeaproape cu ceilalți aliați și, împreună cu SACEUR, avem un plan clar pentru consolidarea capacităților pe flancul estic. De asemenea, lucrăm în prezent în cadrul relației bilaterale cu Statele Unite, partenerul nostru strategic, pentru a ne asigura că, în procesul de reevaluare a posturii prezenței americane în Europa, regiunea Mării Negre și flancul estic sunt tratate cu prioritate”, a mai spus Țoiu.
Intervenția Oanei Țoiu la CNN a apărut după ce o dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă de Armata Română, cu tunul de bord al unui avion F-16. Drona a fost detectată la câteva sute de metri de lucrările de la platforma Neptun Deep, în Marea Neagră.
Majoritatea alunițelor sunt benigne și nu ridică probleme pe parcursul vieții. Totuși, schimbările de formă, culoare sau dimensiune pot reprezenta semnale de alarmă. Aceste modificări nu înseamnă automat că este vorba despre cancer de piele, însă justifică o evaluare medicală pentru stabilirea unui diagnostic corect.
Una dintre cele mai cunoscute metode de autoevaluare este regula ABCDE, utilizată de dermatologi pentru identificarea caracteristicilor care pot indica o leziune suspectă. Aceasta nu înlocuiește consultul medical, dar îi poate ajuta pe pacienți să observe mai ușor modificările care necesită atenție.
Regula ABCDE urmărește cinci criterii principale:
Medicii atrag atenția că nu toate melanoamele respectă perfect această regulă. Unele pot avea dimensiuni reduse sau un aspect aparent obișnuit, motiv pentru care autoexaminarea nu poate înlocui evaluarea efectuată de un medic dermatolog.
Există și alte situații în care este recomandată prezentarea la specialist. Apariția unei alunițe noi la vârsta adultă, sângerarea spontană, formarea unei cruste persistente, senzația de mâncărime sau durerea locală sunt manifestări care merită investigate.
Persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare, cele care au avut arsuri solare repetate în copilărie sau adolescență, persoanele cu numeroase alunițe și cele care au rude diagnosticate cu melanom prezintă un risc mai mare și ar trebui să efectueze controale dermatologice periodice.
Dacă observi modificări persistente ale unei alunițe sau faci parte dintr-o categorie cu risc crescut, este recomandată o consultație dermatologică, în cadrul căreia medicul poate stabili dacă sunt necesare investigații suplimentare și monitorizarea evoluției leziunilor.
Pe lângă examinarea clinică și dermatoscopia clasică, dermatologia beneficiază astăzi de tehnologii moderne care permit fotografierea standardizată a întregii suprafețe a pielii și compararea imaginilor realizate la intervale diferite de timp. Aceste metode facilitează identificarea unor modificări subtile ale alunițelor și reprezintă un instrument suplimentar pentru monitorizarea pacienților cu risc crescut, fără a înlocui experiența și decizia medicului.
Specialiștii recomandă, de asemenea, adoptarea unor măsuri simple care pot contribui la reducerea riscului de cancer cutanat:
Depistarea precoce rămâne cea mai eficientă metodă de combatere a melanomului. O atenție sporită acordată modificărilor pielii și prezentarea la medic atunci când acestea apar pot permite diagnosticarea bolii într-un stadiu în care tratamentul este mai puțin agresiv și are șanse mai mari de succes.
Informațiile prezentate au caracter educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Evaluarea realizată de un medic dermatolog rămâne cea mai sigură metodă pentru stabilirea unui diagnostic și alegerea conduitei terapeutice adecvate.
„Primul lucru, ar trebui ca ministrul Apărării să nu se bage în lucrurile pe care nu le știe. Apărarea e o chestiune complicată, complexă și care are extrem de multă diplomație în interiorul ei”, a declarat Băsescu, la Digi24.
Fostul președinte a explicat că domeniul apărării este mult mai complex decât simpla pregătire militară și implică inclusiv relații diplomatice între state.
El l-a criticat direct pe ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, despre care afirmă că încearcă să lase impresia că deține toate informațiile.
„Miruță vrea să pară că le știe pe toate”„Miruță, care nu pricepe mare lucru, dar vrea să pară, să ne dea impresia că le știe pe toate”, a afirmat fostul președinte.
În ceea ce privește incidentele din Marea Neagră și protejarea platformei Neptun Deep, Băsescu spune că România trebuie să își asume responsabilitatea pentru apărarea propriilor interese în zona economică exclusivă.
„Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord nu se aplică în acest caz”, a afirmat Băsescu, explicând că „zona economică exclusivă nu este teritoriul suveran”.
„Suveranitatea se termină la limita apelor teritoriale. România trebuie să-și calibreze resurse militare, de apărare și, la nevoie, de atac, care să-i permită să protejeze interesele noastre în zona economică exclusivă”, a mai spus fostul președinte.
El a indicat Neptun Deep drept una dintre principalele infrastructuri care trebuie protejate, alături de alte platforme de prospecțiune din zonă.
„În mod direct, pentru moment, este platforma Neptun Deep și mai avem câteva platforme de prospecțiune în zona economică exclusivă”, a spus Băsescu.
Fostul președinte a vorbit și despre incidentul în care o dronă marină cu explozivi a fost găsită în apropierea platformei. Băsescu susține că informațiile transmise public nu au fost prezentate corect.
„Drona cu exploziv nu a fost cu exploziv”„Drona cu exploziv nu a fost cu exploziv, nu a fost cufundată de avioanele F-16, ci de niște scafandri. Cert este că drona era o dronă în derivă, evident nu era dirijată către platformă, ci ea a ajuns necontrolată într-o zonă apropiată. Drona a fost sesizată și semnalată autorităților române de o navă comercială care era în trecere prin zonă”, a afirmat Băsescu.
Fostul președinte a criticat însă modul în care a fost comunicată intervenția autorităților, descriind situația drept „o bâlbâială magistrală”.
„Am intervenit, cum vedem, cu o bâlbâială magistrală care ne arată cât suntem de nepregătiți”, a afirmat Băsescu.
El consideră că declarațiile inițiale ale ministrului interimar al Apărării au contribuit la transmiterea unor informații pe care le consideră false.
„Informațiile false din primul comunicat”„Dacă Miruță nu se repedea să dea toate informațiile false din primul comunicat, Italia ar fi dat un comunicat echilibrat și ar fi informat corect aliații”, a declarat fostul președinte.
Băsescu a subliniat, în schimb, că România trebuie să fie atentă la modul în care solicită sprijinul NATO.
„Trebuie să fim foarte atenți când ne plângem. NATO nu poate interveni în zona economică exclusivă, dar NATO ne furnizează logistică, ne furnizează informații, ne furnizează coordonate, ne ajută să lovim eventuale ținte reale”, a concluzionat Băsescu.
Jannik Sinner a anunțat vineri după-amiază că s-a retras de la US Open, din cauza unei accidentări la genuchiul drept.
„Deşi am muncit din greu împreună cu echipa mea şi cu staff-ul medical, am fost nevoiţi să luăm acum decizia dificilă că nu voi putea participa la US Open în acest an. Ne-am întors pe teren la Monte Carlo în ultimele câteva zile şi ne-am dat seama că mai am nevoie de timp pentru a mă recupera după problema la genunchiul drept. Evident, sunt foarte trist şi dezamăgit, deoarece New Yorkul ocupă un loc special în inima mea. Aşteptam cu nerăbdare să mă întorc şi să joc în atmosfera electrizantă, în faţa minunatilor fani de acolo”, este mesajul publicat de Sinner pe platforma X.
Even though I have been working hard with my team and my medical staff, we have now had to make the difficult decision that I will not be able to compete at the US Open this year. We have been back on court in Monte Carlo over the last couple of days and have realised that I… pic.twitter.com/9eoYS29jpO
— Jannik Sinner (@janniksin) August 21, 2026
Potrivit SkySports, Sinner nu a mai jucat de când a câștigat turneul de la Wimbledon din luna iulie, al cincilea său titlu de Grand Slam, unde l-a învins pe Alexander Zverev în finală, reușind astfel să-și apere titlul de la SW19.
Pe de altă parte, el a ratat turneele Masters 1000 din Canada și Cincinnati.
Retragerea lui Sinner vine la o zi după ce marele său rival, Carlos Alcaraz, a confirmat că va participa la US Open, după aproximativ patru luni de absență, pentru a-și apăra titlul câștigat anul trecut chiar în fața italianului.
