Agregator de ştiri

Anunțul a fost făcut vineri, după ce în spațiul public au apărut informații despre o posibilă dizolvare a unităților formate din voluntari străini.

Potrivit instituției, termenul „Legiunea Internațională” nu desemnează o singură unitate militară, ci o rețea de formațiuni în care luptă cetățeni din alte țări, create la începutul războiului pentru a integra rapid voluntarii veniți să sprijine Ucraina.

„Legiunile Internaționale nu sunt desființate. Este important de înțeles: Legiunea Internațională nu este o unitate militară unică, ci un termen general pentru o întreagă rețea de formațiuni de voluntari care operează în diverse structuri ale Forțelor de Apărare”, a comunicat Ministerul Apărării, citat de Interfax-Ukraine.

Schimbarea vizează integrarea voluntarilor străini în brigăzi deja existente ale armatei, pentru a le oferi acces la echipamente mai bune, protecție și sprijin logistic mai consistent, au explicat autoritățile ucrainene.

„Legiunile Internaționale nu dispar. Ele sunt transformate pentru a deveni mai puternice. În loc să fie batalioane separate, unitățile de legionari sunt integrate în brigăzi eficiente și experimentate ale Armatei ucrainene. Ele devin parte a unui organism militar mai mare”, a precizat ministerul.

Oficialii susțin că, în trecut, mulți dintre voluntari acționau ca infanterie ușoară. Odată integrați în brigăzi mecanizate, aceștia vor avea acces la resursele și protecția oferite de unitățile regulate, inclusiv sprijin din partea echipamentelor grele.

„Ca parte a unei brigăzi mecanizate mari, o unitate formată din străini are acces la resursele și logistica unităților regulate. Astfel, aceleași misiuni sunt îndeplinite cu sprijinul echipamentelor grele disponibile într-o brigadă obișnuită”.

Ministerul mai precizează că specialiștii cu experiență, precum medicii, lunetiștii sau operatorii de drone, vor continua să își desfășoare activitatea în domeniile lor, în cadrul unor structuri specializate: „Nimeni nu va bate cuie cu un microscop. Armata este interesată de eficiență, așa că lunetiștii, piloții de drone și paramedicii vor ocupa poziții corespunzătoare în companii specializate ale noilor lor brigăzi”.

Potrivit autorităților, voluntarii străini au aceleași drepturi și garanții ca militarii ucraineni și pot chiar solicita transferul în alte structuri, precum serviciul de informații militare, forțele speciale sau Garda Națională.

Controversa a apărut după ce deputata independentă Maryana Bezuhla a susținut public că armata ar desființa Legiunea Internațională și ar transfera străinii în unități de asalt. Bezuhla a fost aleasă inițial pe listele partidului prezidențial Servitorul Poporului (formațiunea lui Volodimir Zelenski), dar ulterior s-a distanțat de conducere și a devenit foarte critică față de armată și unele decizii ale autorităților.

Ministerul Apărării a respins aceste afirmații și a insistat că este vorba doar despre o reorganizare menită să crească eficiența și nivelul de protecție al voluntarilor.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat vineri la Timișoara că nu acceptă o diminuare cu 10% a cheltuielilor din sistemul sanitar.

Rogobete și-a argumentat decizia spunând că o astfel de măsură ar afecta grav funcționarea spitalelor și activitatea personalului medical.

„Nu este o declaraţie nouă, spun încă de câteva săptămâni că scăderea cu 10%, scădarea pauşală în sistemul de sănătate, cu 10% a veniturilor sistemului de sănătate, ar crea şi ar genera o criză fără precedent în sistem. Pentru că sistemul de sănătate, în primul rând, are anumite particularităţi, este un sistem de urgenţă, este un sistem critic, pe de o parte. Pe de altă parte, deficitul de personal din sistemul de sănătate este unul arhiconoscut, atât în componenta de medici, dar şi asistente, îngrijitoare, chimici, biochimici, mă rog, întreg personalul medical are o problemă din acest punct de vedere. Gărzile, şi ştiţi bine, pentru că am avut astfel de situaţii în ultima perioadă în multe unităţi sanitare, gărzile nu pot fi acoperite pentru că resursa umană este insuficientă, pe de-o parte, iar pe de-altă parte, noi plătim, sau tariful de gardă pe care îl plătim în anul 2026 este de fapt calculat la anul 2017”, a declarat, vineri, Alexandru Rogobete.

Ministrul a spus că sistemul medical are un rol foarte important pentru siguranța națională și nu poate suporta o tăiere generală a veniturilor. El a transmis că nu va susține un act normativ care include această reducere.

„Ţinând cont de toate aceste particularităţi şi de importanţa strategică şi de siguranţa naţională a sistemului de sănătate, eu nu am cum să fiu de acord cu această reducere pauşală şi cu tăierea veniturilor personalului medical cu 10%. Am spus public asta de fiecare dată şi o spun în continuare. Ceva sigur este că eu nu voi aviza ordonanţa de urgenţă decât dacă sistemul de sănătate este exceptat de la tăiere cu 10%”, a declarat Rogobete.

În acest context, Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și scăderea numărului de posturi din administrațiile locale.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a anunțat joi că reforma ar putea fi adoptată prin ordonanță de urgență, pentru a intra rapid în vigoare și pentru a susține bugetul de anul viitor. O ședință a coaliției pe acest subiect ar putea avea loc săptămâna viitoare.

Negocierile de pace vor avea loc în Elveția începând de marți, au anunțat reprezentanții Kremlinului, potrivit Sky News. La următoarea rundă de negocieri vor participa Rusia, Ucraina și SUA. Discuțiile vor avea loc în orașul elvețian Geneva marțea și miercurea viitoare, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Informațiile vehiculate anterior sugerau că întâlnirea trilaterală urmă să fie luni și marți la Miami. Delegația rusă va fi condusă de consilierul Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat Peskov.

Medinski a condus delegațiile rusești și la discuțiile anterioare din 2022 și anul trecut. Ucrainenii l-au acuzat că în timpul discuțiilor a oferit lecții de istorie în loc să se angajeze în negocieri productive.

Consilierul prezidențial al lui Volodimir Zelenski, Dmitro Lițvin, a confirmat că discuțiile vor avea loc la Geneva.

În paralel, surse susțin că SUA presează Ucraina pentru a face mai multe concesii pentru un acord de pace. New York Times a relatat că Washingtonul a crescut presiunea asupra Ucraine deoarece Administrația Trump intenționează să pună capăt războiului până la începutul verii, înainte de alegerile intermediare din SUA.

Săptămâna trecută, președintele Volodimir Zelenski a dezvăluit că americanii au dat Kievului și Moscovei un termen limită în iunie pentru a ajunge la un acord de pace.

Una dintre problemele cheie care rămâne nerezolvată între cele două țări este controlul regiunii Donbas. În prezent, regiunea este ocupată în mare parte de forțele Moscovei.

Liana Arsenie spune că informațiile despre traseul profesional al lui Beșu au venit exclusiv din CV-ul public afișat de acesta.

„Știam că a fost ofițer de informații în virtutea CV-ului public pe care l-a afișat. Lucrul era cunoscut la Curtea de Apel. Nu știam exact care a fost traseul. Am gândit că trebuie să facem verificări suplimentare celor făcute la momentul admiterii acestuia în magistratură. În momentul în care noi am constatat niște inadvertențe, atunci am semnalat Inspecției Judiciare să facă verificări în contextul materialului Recorder. Pentru că nu avem competența necesară să facem astfel de verificări și să tragem niște concluzii”, a spus Liana Arsenie.

În opinia judecătoarei Arsenie, parcursul lui Beșu în magistratură îl definește ca pe un indecis profesional:

Sorina Matei: „Domnul Beșu a ajuns judecător din ofițer. (…) a intrat, așa, printre crăpături, domnul Beșu și s-a făcut procuror”.

Liana Arsenie: „Da, domnul Beșu n-a internalizat, pare, valorile niciuneia dintre profesii, pentru că nu s-a hotărât la care să se oprească. A fost ofițer de poliție judiciară, ofițer de informații, judecător, nu s-a obișnuit nici în această profesie, a trecut procuror.

Întrebată dacă a mai discutat cu Beșu după filmul Recorder, Arsenie a spus că nu.

Cele mai grave lovituri au avut loc în zona orașului Kramatorsk, unde patru dintre victime și-au pierdut viața după ce o locuință a fost distrusă de un atac direct.

„Inamicul a atacat Kramatorsk de 11 ori. Patru persoane au fost ucise, inclusiv un copil, iar patru au fost rănite. Rușii au vizat o locuință privată”, a transmis Ministerul de Interne ucrainean, citat de Interfax-Ukraine.

În urma atacului, un băiat de 8 ani, cei doi frați gemeni ai săi de 19 ani și un vecin în vârstă de 63 de ani au murit. Mama copiilor și bunica acestora au fost rănite și au fost preluate de echipele de intervenție.

Loviturile au continuat și în alte localități din districtul Kramatorsk. În satul Cerkaske, un civil a fost ucis, iar alți doi au fost răniți după ce o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit zona. Alte trei persoane au fost rănite în Malotaranivka, tot în urma unui atac cu dronă.

Trei civili au fost răniți și în Drujkivka, un oraș din aceeași zonă. Potrivit autorităților ucrainene, armata rusă a lansat nouă atacuri asupra orașului, dintre care cinci cu bombe aeriene ghidate de tip UAB-250. În Kramatorsk, o casă a fost distrusă complet, iar o conductă de gaz a fost avariată.

Locuința lovită în Kramatorsk a fost distrusă aproape complet. Salvatorii au intervenit pentru a scoate victimele dintre dărâmături și pentru a stinge incendiile izbucnite după impact.

Șeful Administrației Militare Regionale, Vadîm Filashkin, a prezentat bilanțul atacurilor în dimineața zilei de vineri, precizând că bombardamentele au vizat mai multe localități din districtele Pokrovsk, Kramatorsk și Bahmut. În total, localitățile din regiunea Donețk au fost atacate de 28 de ori în ultimele 24 de ore.

Pe lângă victimele umane, mai multe locuințe au fost avariate în Sloviansk, Raihorodok, Mykolaivka, Andriivka și în alte comunități din apropierea liniei frontului. Autoritățile au anunțat că 151 de persoane, inclusiv 29 de copii, au fost evacuate din zonele expuse atacurilor.

„Este o componentă a statutului magistratului, de care vorbește întreaga jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Spune în mod explicit, inclusiv prin ultima hotărâre din iunie 2025, că statul trebuie să asigure magistratului un nivel al pensiei cât mai aproape de salariu”, a afirmat Arsenie.

Declarațiile vin în contextul în care, în aceeași zi, a fost anunțat oficial că România a intrat în recesiune tehnică, iar tema pensiilor magistraților este în centrul dezabaterii publice după cinci amănări ale CCR.

Întrebată dacă pensiile magistraților sunt „mult mai mari” raportat la salariul mediu din România, Arsenie a evitat o evaluare directă, susținând că este vorba despre „o politică a statului” privind statutul puterii judecătorești.

„Nu știu dacă sunt mari sau mici. Depinde de stat ce tip de putere judecătorească își dorește. Depinde ce tip de democrație dorește să meargă în această țară”, a spus șefa CAB.

Aceasta a adăugat că reacția cetățenilor este firească în condițiile unui nivel de trai scăzut, însă responsabilitatea pentru situația economică nu poate fi pusă în sarcina magistraților. În același timp, ea a folosit o formulare controversată despre atitudinile din spațiul public:

„Am mai spus-o, pare că poporul român trăiește sub acea karma a caprei vecinului”, a declarat judecătoarea, referindu-se la tendința de a cere reducerea veniturilor altora, în locul creșterii generale a nivelului de trai.

„Ideea este ca politicienii care în fiecare campanie electorală își asumă creșterea nivelului de trai, îmbunătățirea vieții cetățenilor români, să ia măsuri în așa fel încât nivelul de trai al populației să crească. Nu este o soluție să sărăcim cu toții”, a spus judecătoarea.

Tema pensiilor de serviciu este strâns legată de reforma asumată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde modificarea regimului pensiilor magistraților reprezintă un jalon important pentru deblocarea unor fonduri europene.

Întrebată despre situația în care premierul a transmis Curții Constituționale un document în care a invocat riscul pierderii banilor din PNRR dacă legea nu este modificată, Arsenie a calificat demersul drept „o presiune”.

În prezent, Curtea Constituțională analizează constituționalitatea modificărilor legislative privind pensiile de serviciu ale magistraților, dosar a cărui soluționare a fost amânată în repetate rânduri.

Arsenie a susținut demersul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a solicita sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru a verifica dacă modificările legislative propuse respectă standardele europene privind independența justiției.

„Solicitarea Înaltei Curți este motivată, în fapt și în drept, cu argumente foarte solide. Este un mecanism legitim și justificat. Dacă apelăm la Curtea Europeană de Justiție, trebuie să apelăm de fiecare dată și să nu fim selectivi”, a spus președinta CAB.

Reforma pensiilor de serviciu ale magistraților prevede, printre altele, creșterea treptată a vârstei de pensionare, majorarea vechimii necesare și plafonarea cuantumului pensiei raportat la venitul din activitate. Modificările sunt parte a angajamentelor asumate de România în relația cu Comisia Europeană, în cadrul PNRR.

Susținătorii reformei invocă echitatea bugetară și reducerea discrepanțelor față de sistemul contributiv, în timp ce o parte a sistemului judiciar avertizează că schimbările bruște pot afecta independența justiției și stabilitatea resursei umane din instanțe.

„Avem o relație instituțională corectă, colaborăm, ne întâlnim periodic și, cel puțin, pe toate problemele de politică externă sau de apărare, echipele noastre au lucrat convergent în așa fel încât să existe poziții unitare ale României în aceste domenii, având în vedere că anumite responsabilități, cel puțin în zona Comisia Europene, de exemplu, și a Consiliului European, sunt partajate între ministere, Guvern și domnul președinte”, a declarat Ilie Bolojan, vineri, la Europa FM. 

Privind susținerea Guvernului de către președinte, premierul a spus: „Pe toate problemele de bază, eu am sesizat că domnul președinte a fost alături de inițiativele guvernamentale”, punctând că reformele asumate de Executiv nu țin de o culoare politică ci o necesitate pentru statul român. 

Acesta a exemplificat susținerea președintelui în reforma pensiilor magistraților. „Întâlnirea cu magistrații pe tema pensiilor speciale a avut loc la Cotroceni în prezența domnului președinte. Au organizat această mediere și atunci când a constatat că practic poziția guvernului a fost rațională, ați văzut că am fost aliniați”, susține Bolojan. 

Apelul a fost formulat de Huda Ammori, cofondatoare a Palestine Action în 2020. Avocații acesteia au susținut în instanță că măsura reprezintă o limitare a dreptului la protest și a libertății de exprimare, informează Reuters. 

Instanța a admis două capete principale ale contestației, concluzionând că interdicția constituie o ingerință disproporționată în libertatea de exprimare și libertatea de adunare.

Cu toate acestea, instanța, prezidată de judecătoarea Victoria Sharp, a decis că desemnarea va rămâne în vigoare pentru a permite părților să prezinte argumente suplimentare pe durata unui eventual recurs.  

Gruparea a fost inclusă pe lista organizațiilor teroriste în luna iulie, după ce a desfășurat acțiuni repetate de protest împotriva unor companii de apărare cu legături israeliene din Regatul Unit. 

Palestine Action a fost plasată pe același nivel juridic cu organizații precum Stat Islamic sau al-Qaeda, iar membrii acesteia riscau până la 14 ani de închisoare doar pentru apartenența la grup.