Radu Miruță a cerut „mai mulți bani pentru calea ferată, poduri și drumuri, pentru acele situații în care infrastructura limitează mobilitatea în diversele situații de strategie militară”.
Potrivit ministrului interimar, România trebuie să ceară argumentat la nivel european inițierea unor proiecte de care este nevoie la nivel național, „nu doar să fim beneficiarii colaterali a câte unei idei croite la inițiativa altora”.
„România a pornit un program major de modernizare și înzestrare a Armatei Române”, adaugă Miruță, însă „nu e pe deplin suficient dacă există câte un pod care nu suportă tonajul unui trailer militar, dacă nu există platforme de încărcare pentru transportul pe calea ferată ori drumuri care să permită anumite caracteristici”, a scris el pe contul său de Facebook.
Ministrul interimar afirmă că, la nivel european, a început o astfel de analiză.
„Europa începe acum să gândească această legătură între infrastructură și mobilitate militară. România este de data aceasta un exemplu si trebuie să fim la masă de la început și să avem proiectele pregătite când banii vor fi puși la dispoziție”, adaugă Miruță.
Radu Miruță încheie postarea cu ideea că „nu trebuie să așteptăm fondurile ca să ne pregătim proiectele. Trebuie să avem proiectele pregătite când apar fondurile”.
Manifestațiile au vizat atât planurile de concedieri și posibilele închideri de fabrici, cât și propunerile privind creșterea timpului de lucru.
Sindicatul IG Metall a organizat aproximativ 280 de acțiuni în Germania, de la adunări ale angajaților până la mitinguri în fața fabricilor și demonstrații de stradă, potrivit publicației Bild. Mobilizarea s-a desfășurat sub sloganul „Viitor în loc de distrugere”.
Proteste au avut loc inclusiv în fața sediilor și uzinelor unor mari constructori și furnizori auto. La Stuttgart, angajați Mercedes-Benz au manifestat în fața sediului companiei, în timp ce o altă demonstrație a avut loc la uzina Volkswagen din Hanovra.
Sindicatul se opune concedierilor și programului de lucru mai lungIG Metall susține că angajații nu ar trebui să suporte costurile crizei prin pierderea locurilor de muncă sau deteriorarea condițiilor de muncă.
Președinta sindicatului, Christiane Benner, a criticat strategiile de restructurare bazate pe concedieri și a cerut conducerilor companiilor să își adapteze modelele de afaceri la transformările pieței.
Sindicatul se opune, de asemenea, tentativelor de modificare a săptămânii de lucru de 35 de ore, precum și măsurilor care ar afecta contractele colective și mecanismele prin care angajații participă la luarea unor decizii în companii.
IG Metall solicită și intervenția Guvernului federal. Printre revendicări se află stabilirea unor condiții care să asigure producerea în Germania a unei proporții minime din bunurile comercializate pe piața germană, precum și menținerea actualelor condiții de pensionare pentru persoanele cu 45 de ani de contribuții.
Industria auto germană a ajuns la cel mai redus număr de angajați din ultimele două deceniiProtestele au loc într-un moment dificil pentru una dintre principalele ramuri ale economiei germane.
La sfârșitul primului semestru, industria auto din Germania mai avea aproximativ 691.500 de angajați, cel mai redus nivel înregistrat de la începutul seriei statistice comparabile, în 2005, potrivit datelor citate de publicația germană.
Iar restructurările nu s-au încheiat. Programele de reducere a costurilor și personalului anunțate de companii se întind pe mai mulți ani și afectează zeci de mii de posturi.
Printre constructorii și furnizorii menționați în acest context se numără Mercedes-Benz, BMW, Volkswagen și mărcile din grup, precum și Bosch, ZF Friedrichshafen, Aumovio și Mahle.
Potrivit sursei citate, în cazul Volkswagen sunt în discuție inclusiv perspectivele unor uzine din Hanovra, Emden și Zwickau, precum și ale unității Audi de la Neckarsulm.
O criză importantă și pentru industria europeanăSituația industriei auto germane are relevanță pentru întreaga economie europeană, având în vedere dimensiunea constructorilor și rețelelor lor de furnizori. Sectorul traversează o perioadă de transformare accelerată, determinată inclusiv de trecerea către vehicule electrice, presiunea asupra costurilor și schimbarea condițiilor de pe piețele internaționale.
Protestele de luni transmit însă un mesaj clar din partea sindicatelor: restructurarea industriei nu ar trebui realizată în principal prin concedieri, reduceri de capacitate și înrăutățirea condițiilor de muncă.
Cehia a comandat patru baterii SPYDER de la Rafael Advanced Defense Systems Ltd., una dintre principalele companii israeliene din industria de apărare, deținută de statul israelian din 2021.
Toate cele patru sisteme au fost fabricate, iar primele două au ajuns deja în Cehia, potrivit thedefensepost.com.
Echipamentele au fost adaptate cerințelor armatei cehe și standardelor NATO, iar autoritățile desfășoară în prezent teste de validare și exerciții pentru verificarea interoperabilității.
„Introducerea acestui sistem reprezintă un progres tehnologic și calitativ semnificativ în domeniul apărării aeriene și un pas important în construirea unei protecții moderne și stratificate a spațiului aerian al republicii noastre”, a declarat ministrul ceh al Apărării, Jaromír Zůna.
SPYDER este un sistem modular de apărare antiaeriană, bazat pe rachetele sol-aer PYTHON și DERBY produse de Rafael.
În funcție de configurație, sistemul poate intercepta amenințări aeriene la distanțe scurte și medii și poate angaja aeronave, drone și muniții ghidate.
Unul dintre avantajele sale este mobilitateaSPYDER poate însoți trupele terestre și poate proteja formațiuni aflate în mișcare, dar poate fi folosit și pentru apărarea unor obiective fixe.
Pentru Cehia, SPYDER reprezintă însă doar o componentă a unui proiect mai amplu.
Praga urmărește dezvoltarea unei apărări aeriene stratificate, iar planurile includ în viitor sisteme pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, interceptori specializați în combaterea dronelor, sisteme de comandă și control și tehnologii bazate pe lasere.
Sistemul israelian ajunge astfel într-un moment în care statele europene acordă o atenție tot mai mare apărării antiaeriene, în special după lecțiile războiului din Ucraina.
Dronele ieftine, atacurile cu rachete și necesitatea de a proteja infrastructura critică au crescut presiunea pentru sisteme capabile să funcționeze în rețea și să răspundă simultan mai multor tipuri de amenințări.
România cumpără, la rândul său, SPYDERContractul semnat cu Rafael depășește 2 miliarde de euro și include sistemele de apărare, lansatoarele, interceptoarele, radarele, echipamentele pentru instruire și suportul logistic.
România se alătură astfel grupului de state europene care își extind capacitățile de apărare aeriană prin sisteme moderne, într-un context regional în care amenințarea dronelor a devenit una dintre principalele preocupări militare.
Social-democratul enumeră printre priorități relansarea economiei, protejarea fondurilor europene pentru România și dezvoltarea industriei naționale de apărare.
Victor Negrescu afirmă într-un mesaj publicat pe platforma Facebook că dezbaterea privind viitorul Executiv nu ar trebui redusă la numele viitorilor miniștri sau la negocierile pentru obținerea voturilor în Parlament.
Europarlamentarul susține că actualul program de guvernare „a eșuat” și că economia are nevoie de o schimbare de direcție. Afirmațiile reprezintă poziția politică exprimată de vicepreședintele PSD în contextul negocierilor privind viitoarea formulă de guvernare.
„Programul trebuie să vină înaintea negocierii funcțiilor și a voturilor”, a transmis Negrescu, precizând că PSD a prezentat încă din august zece priorități naționale.
PSD cere relansare economică și investițiiÎn plan economic, Negrescu susține că viitorul Executiv ar trebui să pună accentul pe investiții și reindustrializare, în locul unor noi măsuri de austeritate și creșteri de taxe.
Printre obiectivele enumerate de acesta se numără asigurarea unor prețuri competitive la energie, sprijinirea companiilor românești și crearea unor locuri de muncă mai bine plătite.
PSD are în programul său de guvernare 2025-2028 obiective privind investițiile publice, atragerea fondurilor europene și dezvoltarea capacităților energetice.
Negrescu: România trebuie să-și apere interesele în viitorul buget al UEO altă miză indicată de europarlamentar este negocierea viitorului cadru financiar european pentru perioada 2028-2034.
Negrescu cere protejarea fondurilor destinate coeziunii, agriculturii, dezvoltării rurale și investițiilor regionale, precum și obținerea unor resurse suplimentare pentru educație, sănătate, infrastructură și competitivitate.
În același timp, acesta solicită transparență privind proiectele și finanțările pierdute în cadrul PNRR și pregătirea viitoarelor instrumente prin care România va accesa fonduri europene după 2027.
Industria românească de apărare, între prioritățiÎn domeniul apărării, Negrescu susține că România trebuie să dezvolte capacități proprii de producție, astfel încât majorarea cheltuielilor pentru securitate să genereze și investiții în economia națională.
Europarlamentarul menționează investițiile în industria de apărare, transferul de tehnologie, producția locală și integrarea companiilor românești în lanțurile europene de producție.
Dezvoltarea industriei naționale de apărare și realizarea unor parteneriate cu firme din statele NATO figurează și în documentele programatice prezentate anterior de PSD.
„Program clar, termene și surse de finanțare”Negrescu afirmă că reforma administrației nu ar trebui să se limiteze la reduceri de cheltuieli, ci să urmărească îmbunătățirea serviciilor publice. Educația, sănătatea, administrația locală și protecția persoanelor vulnerabile ar trebui să rămână, în opinia sa, priorități ale viitorului Executiv.
Europarlamentarul cere ca negocierile politice să conducă la un program cu termene, surse de finanțare și obiective măsurabile.
Pacienții asigurați ar urma să beneficieze de o compensare de 80% pentru scutecele destinate adulților, calculată la prețul de referință și acordată în baza unei prescripții medicale de la specialist. Măsura s-ar aplica atât în cazul afecțiunilor temporare, cât și al celor permanente.
Deputatul PSD și fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, a transmis, luni, pe Facebook că măsura reprezintă „un pas important pentru pacienții care depind de produse absorbante pentru adulți”.
Rafila a precizat că accesul la aceste produse este important atât pentru pacienți, cât și pentru familiile care îi îngrijesc, întrucât poate însemna „mai multă demnitate, mai puțină presiune financiară și o îngrijire mai bună”.
„Astăzi am făcut un pas. Urmează votul în plen”, a transmis Rafila, care le-a mulțumit colegilor din Comisia pentru sănătate și deputatului Vass Levente „pentru inițiativă și susținere”.
Invitat luni la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, găzduită de Gândul, analistul politic Ștefan Popescu a vorbit despre contractul de lobby încheiat de Administrația Prezidențială pentru consultanță în relațiile cu SUA.
„Nu ține de excelența diplomației noastre sau putea fi oricine. Nu conta. Contează interesele americane. Pentru că dacă au interes, te cheamă la Washington, te pupă, îți pun șapcă maga pe cap. Nu mai au același interes”, a declarat el.
„Problema este când tu observe acest lucru. Ce faci? Și atunci am putea cu vecinii noștri să construim”, afirmă acesta.
El oferă ca soluție să „discutăm cu bulgarii, cu grecii, cu turcii, cu italienii, cu țările din Balcanii de Vest, cu Ungaria. Astăzi am sărbătorit 30 de ani de la semnarea tratatului de bună vecinătate la Timișoara cu Ungaria”.
Întrebat de ce ar discuta alte țări cu România, în contextul în care nu există încă un Guvern, analistul a răspuns că nu are ce comenta.
„Relațiile asimetrice sunt periculoase. Pentru că atunci când ești tu în dezavantaj, riști să fii antrenat în obiectivele celorlalți. Adică nu înseamnă că dacă ești într-o alianță, îți anulezi propriile tale obiective care sunt naționale. Și asta nu ține de naționalism sau altceva, ține de evidență în politica internațională”, spune el.
Profesorul român Daniel Onofrei, cu o carieră impresionantă de peste două decenii în învățământul universitar american și Ionel Popescu, în prezent profesor la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității București și cercetător la Institutul de Matematică „Simion Stoilow” al Academiei Române.
Profesorul Daniel Onofrei își desfășoară activitatea, din anul 2011, la prestigioasa Universitate din Houston, fiind recunoscut la nivel internațional ca doctor în matematică aplicată. Prof. Daniel Onofrei a fost invitat al podcasului „Altceva cui Adrian Artene” într-o ediție care a purtat publicul l într-o călătorie fascinantă la granița dintre știința exactă și spiritualitate.
Prof. dr. Ionel Popescu este în prezent, directorul departamentului de matematică al facultății pe care a absolvit-o și în anii 2000-2004 a continuat cu doctoratul la MIT. După mai mulți ani în UȘA că profesor de matematică s-a întors acasă.
În ce constă programulCastalia Junior Research este un program selectiv de cercetare matematică pentru liceeni, un program academic online pentru elevi cu potențial ridicat, interesați să descopere matematica drept limbaj pentru înțelegerea lumii reale.
Acesta se adresează elevilor de liceu curioși, cu interes puternic pentru matematică și disponibilitate pentru studiu independent ghidat. Fiecare etapă se încheie cu un raport individual; în Elite, elevii pregătesc și un poster și o prezentare digitală.
Potrivit informațiilor oferite de profesorul Daniel Onofrei, elevii lucrează săptămânal cu mentori universitari și avansează prin selecție de la fundamentele modelării la cercetare.
Programul are trei etape:
Formularea matematică a problemelor reale, selectarea ipotezelor și construirea primelor modele.
Pentru elevii calificați: aprofundarea întrebărilor matematice și un topical review al literaturii relevante.
Pentru elevii calificați: proiect de cercetare, raport, poster și prezentare în fața unui juriu academic independent.
Pentru înscrierea la prima ediție a programului, termenul limită este 30 noiembrie 2026, urmând ca evaluarea și interviurile să de deruleze între 1 și 18 decembrie.
Programul începe efectiv pe 16 ianuarie 2027, iar la sfârșitul lunii august 2027 este programată o miniconferință la Universitatea din București.
Detalii, pe castalia.reachatlyceum.com și pe adresa admissions@reachatlyceum.com.
Președintele rus a semnat luni un decret prin care activele din Rusia ale grupului american Aptar, producător de articole din plastic și ambalaje, trec sub administrarea temporară a companiei H&N, condusă de Yakub Zakriev, nepotul liderului cecen Ramzan Kadîrov, potrivit Current Time.
Până în 2023, Yakub Zakriev a fost vicepremier al Ceceniei și ministru al Agriculturii.
200 de milioane de dolari și 400 de mașini dispăruteH&N este noua denumire a fostei afaceri a grupului francez Danone din Rusia. După retragerea Danone de pe piața rusă, în 2023, afacerea a fost preluată de autoritățile ruse, iar Yakub Zakriev a ajuns la conducerea acesteia. Compania funcționează în prezent sub marca „Logika Moloka”.
Potrivit presei ruse independente, după ce fosta afacere Danone a ajuns sub conducerea nepotului lui Kadîrov, din companie ar fi fost deturnate 200 de milioane de dolari și ar fi dispărut 400 de automobile.
Alte companii occidentale, trecute sub administrare rusăTransferul activelor Aptar nu este un caz izolat. Vladimir Putin a preluat și în alte situații controlul asupra activelor din Rusia ale unor companii occidentale, plasându-le sub administrarea unor entități rusești.
Pe 17 septembrie, activele Nestlé, Auchan și Lemana Pro, fostul Leroy Merlin, au fost trecute sub administrarea temporară a L.E.V. Management, o companie rusă cu sediul la Moscova, condusă de Andrei Kraiushkin, fost oficial de rang înalt al Ministerului rus de Interne.
Kadîrov, reales cu 99,85% din voturi
Transferul activelor Aptar a avut loc imediat după realegerea lui Ramzan Kadîrov în fruntea Ceceniei, cu 99,85% din voturi.
Kadîrov, candidat din partea partidului Rusia Unită al lui Vladimir Putin, conduce Cecenia din 2007. La scrutinul precedent, din 2021, obținuse 99,7% din voturi.
De-a lungul timpului, liderul cecen și-a numit mai multe rude în funcții importante ale administrației.
Cecenia este o republică autonomă din Caucazul de Nord, aflată în sudul Rusiei, la granița cu Georgia. Regiunea are o importanță strategică pentru Kremlin, iar Ramzan Kadîrov o conduce cu o largă autonomie internă, în schimbul loialității sale față de Vladimir Putin.
