Propunerea, înaintată de Comisia Europeană, a fost adoptată cu 576 de voturi pentru, 62 împotrivă și 15 abțineri.
Potrivit noilor reguli, fermierii vor putea beneficia de un sprijin pentru lichidități de până la 80% din costurile suplimentare suportate pentru achiziția îngrășămintelor.
Avansuri mai mari din plățile directePe lângă sprijinul destinat acoperirii costurilor cu îngrășămintele, statele membre vor avea posibilitatea să majoreze avansul din plățile directe acordate fermierilor, de la 70% la 75%.
De asemenea, aceste sume vor putea fi plătite imediat după depunerea cererilor, fără ca fermierii să mai fie nevoiți să aștepte termenul de 16 octombrie, prevăzut în prezent de legislația europeană.
Noile prevederi oferă statelor membre și o flexibilitate mai mare în ajustarea bugetelor destinate plăților directe pentru anul viitor, în funcție de necesitățile din sectorul agricol.
Măsura vizează menținerea producției agricole și limitarea scumpirilor alimentelorPotrivit Parlamentului European, obiectivul noilor măsuri este evitarea reducerii producției agricole și a deteriorării calității recoltelor, precum și limitarea creșterii prețurilor la alimente pentru consumatori.
Îngrășămintele reprezintă până la 16% din costurile de producție ale fermierilor, astfel că evoluția prețurilor din acest sector are un impact direct asupra costurilor de producție și, implicit, asupra prețurilor alimentelor.
Dependența de importuri și efectele tensiunilor geopoliticeUniunea Europeană importă aproximativ 30% din îngrășămintele pe bază de azot și 70% din îngrășămintele fosfatice utilizate în agricultură. În același timp, producția europeană de îngrășăminte depinde în mare măsură de gazele naturale.
Instituțiile europene arată că prețurile îngrășămintelor și ale energiei au crescut în ultimii ani pe fondul tensiunilor geopolitice, inclusiv ca urmare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și, mai recent, din cauza escaladării situației din Orientul Mijlociu, în special în contextul închiderii Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transportul energetic la nivel mondial.
Pentru fermierii români, măsurile ar putea contribui la reducerea presiunii asupra costurilor de producție într-un context în care prețurile la inputurile agricole au rămas ridicate, iar cheltuielile cu fertilizanții continuă să influențeze profitabilitatea exploatațiilor agricole și competitivitatea producției.
Pentru ca noile reguli să intre în vigoare, textul adoptat de Parlamentul European trebuie să fie aprobat formal și de Consiliul Uniunii Europene, după care va fi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul va intra în vigoare în ziua următoare publicării.
Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, marți, că „în lunile iulie și august, cel mai important proiect pentru România este absorbția fondurilor europene din PNRR”.
„Mai avem de atras peste 4,5 miliarde de euro sub formă de granturi”, a declarat Bolojan.
Lucrările finanțate din aceste fonduriDin această sumă, „sunt finanțate lucrările la Autostrada Moldovei, electrificarea liniilor de cale ferată, spitalele aflate în construcție, școlile și creșele, anveloparea blocurilor, precum și o bună parte dintre investițiile din orașele și comunele din întreaga țară”, potrivit premierului interimar.
„Țintele și reformele României au fost stabilite în 2021. Unele au fost realiste și le-am îndeplinit, iar pentru altele mai avem câțiva pași de făcut. Altele s-au dovedit a fi prea optimiste, Le-am renegociat acolo unde a fost posibil. Din păcate, unele obiective au rămas neîndeplinite”, a precizat acesta.
De asemenea, a afirmat că „mai avem de îndeplinit câteva reforme care presupun, în fapt, adoptarea unor legi”.
„Este necesară convocarea Parlamentului”„Întrucât Guvernul nu mai poate recurge la procedura angajării răspunderii și nici la ordonanțe de urgență pentru adoptarea acestora, este necesară convocarea Parlamentului în sesiuni extraordinare, în perioada următoare, pentru dezbaterea și adoptarea acestor acte normative”, a specificat Bolojan.
„Dintre reformele rămase, șase proiecte legislative sunt cele mai importante:
„Până la sfârșitul acestei săptămâni, vom încheia toate consultările cu Comisia Europeană. Vom transmite grupurilor parlamentare, liderilor de partide și conducerilor celor două Camere propunerile de lege, astfel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, acestea să poată fi discutate și adoptate”, a conchis Ilie Bolojan.
Cea mai mare sumă a fost obținută de Dynacom Tankers, companie fondată de miliardarul grec George Prokopiou. Dynacom a avut venituri de cel puțin 915 milioane de dolari din transportul țițeiului rusesc, ceea ce reprezintă aproape un sfert din totalul obținut de companiile maritime din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times.
Olympic Shipping and Management, companie a Onassis Group, a obținut cel puțin 404 milioane de dolari, a doua cea mai mare sumă în rândul companiilor grecești. Stealth Maritime și Polembros Shipping, ambele companii de tancuri petroliere cu sediul la Atena, au câștigat fiecare peste 200 de milioane de dolari.
Tensiuni între Atena și KievRolul armatorilor greci în transportul petrolului rusesc a provocat tensiuni între Atena și Kiev. Mai multe companii grecești, inclusiv Dynacom, au fost incluse în 2023 de autoritățile ucrainene pe lista „sponsorilor internaționali ai războiului”. Ulterior, acestea au fost eliminate de pe listă, după presiuni din partea guvernului grec.
Transportul petrolului rusesc este permis dacă respectă plafonul de preț impus de G7. În ultimele luni, însă, presiunea pentru înăsprirea sancțiunilor a crescut, în timp ce SUA și UE încearcă să reducă puterea de negociere a Moscovei înaintea unui posibil acord de pace cu Ucraina.
În prezent, plafonul este de 44,10 dolari pe baril. Aplicarea regulilor a fost însă dificilă și inegală, potrivit unor foști oficiali responsabili de sancțiuni și unor avocați.
Guvernele occidentale caută noi măsuri pentru limitarea veniturilor Rusiei din energie, ceea ce ar putea afecta direct companiile grecești implicate în acest comerț.
Rusia se confruntă și cu probleme interne de aprovizionare cu combustibil, după ce Ucraina a atacat rafinării rusești cu drone cu rază lungă de acțiune.
Analiza Financial Times se bazează pe costurile estimate de transport pentru principalele rute rusești, colectate de Argus Media, o agenție specializată în prețuri. FT a folosit și date despre administrarea navelor de la Organizația Maritimă Internațională, precum și date despre mișcarea tancurilor petroliere de la compania Kpler.
Calculele acoperă doar principalele rute pentru care există date de preț. Estimarea se referă la 389 de milioane de barili transportați de companii grecești. Alți 153 de milioane de barili nu au fost incluși, deoarece nu exista o estimare de preț de la Argus.
Companiile grecești, printre principalii jucătoriDintre cele 20 de companii care au câștigat cel mai mult din transporturile rusești din iunie 2023, opt sunt grecești. Celelalte sunt în mare parte companii maritime rusești susținute de stat, precum Sovcomflot și Rosnefteflot, sau firme asociate acestora. Excepția este Prominent, un administrator de nave cu sediul la Hong Kong.
În luna mai, aproape 15% din exporturile rusești de țiței au fost transportate de companii grecești, potrivit unei analize realizate pe baza datelor Windward și Vortexa, companii specializate în informații maritime și energetice.
Potrivit unor diplomați UE, guvernele Greciei și Ciprului s-au opus constant plafonului de preț în reuniuni cu ușile închise.
Totuși, unele companii grecești s-au retras parțial din acest comerț. TMS Tankers și Thenamaris și-au redus puternic transporturile de petrol rusesc la sfârșitul anului 2023, după ce SUA au sancționat operatori maritimi din Turcia și Emiratele Arabe Unite, acuzați că au transportat petrol rusesc peste plafonul de preț.
Dynacom a transmis că toate opririle sale în porturile rusești au respectat „în totalitate” legislația și regimurile de sancțiuni aplicabile. Compania a mai susținut că plafonul de preț a redus veniturile Rusiei și a limitat presiunea asupra costurilor globale ale energiei.
Olympic Shipping a declarat că respectă sancțiunile impuse de UE, Regatul Unit și SUA, dar că politica sa este să nu comenteze tranzacții individuale.
Stealth a spus că toate încărcăturile transportate de companie au respectat regimurile de sancțiuni și au fost verificate de avocați din SUA și Regatul Unit.
Declarațiile au fost date în marja summitului NATO de la Ankara. Agenda primei zile de summit se va concentra pe numeroase anunțuri privind investițiile în domeniul apărării din partea țărilor membre NATO, care se estimează că vor atinge un total de sute de miliarde de euro, potrivit Euronews.
Mark Rutte, Secretarul General al NATO, a îndemnat aliații să-și transforme angajamentul de a crește cheltuielile în capacități concrete, precum sistemele de apărare Patriot, tehnologia dronelor și muniția.
„Aici, la Ankara, mă aștept ca țările să prezinte planuri clare, concrete și credibile pentru a atinge obiectivul de 5%”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă organizate înaintea summitului. Vom anunța contracte noi în valoare de zeci de miliarde, care vor asigura echipamentul esențial de care avem nevoie pentru descurajare și apărare”, a declarat șeful NATO.
În 2025, cheltuielile de bază pentru apărare ale Europei și Canadei au crescut cu 122 de miliarde de euro într-un singur an, ceea ce reprezintă o creștere de 20%.
Trei aliați vor fi supuși presiunilor din partea NATODeși majoritatea țărilor sunt în măsură să prezinte un plan credibil pentru atingerea noilor obiective de cheltuieli, trei aliați nu au atins încă obiectivul inițial de 2%: Albania, Cehia și Slovenia.
Acești aliați ai NATO urmează să fie supuși presiunilor pentru a asigura că alocă fonduri suficiente propriilor capacități, pentru a face față realității amenințărilor moderne, potrivit sursei citate.
„Anul trecut, la Haga, am promis multe. Dar aceste promisiuni au valoare doar dacă le îndeplinim cu adevărat. Astăzi, sper să văd acest lucru din partea colegilor mei. Iar cu colegii care nu își îndeplinesc angajamentele, voi discuta și cu ei, pentru că trebuie să facem acest lucru împreună”, a declarat ministra Apărării din Oldanda, Dilan Yeşilgöz-Zegerius.
Discuții cu privire la instensificarea angajamentului Aliațior în ceea ce privește contribuțiile în apărare la NATO, au avut și în cadrul summitului B9 la București, atunci când Mark Rutte, alături de Nicușor Dan, au anunțat formarea NATO 3.0, care a fost încurajat și de șeful Apărării Americane, Pete Hegseth.
Maradona este omniprezent în cultura fotbalistică argentiniană, de la picturile murale din Buenos Aires până la steagurile purtate de suporteri la meciurile naționalei. Cu toate acestea, imaginea sa apare rar în marile campanii comerciale, din cauza conflictelor privind drepturile de folosire a numelui și a chipului său, relatează The New York Times.
Familia, împărțită de drepturile asupra imaginiiMaradona a murit în 2020, fără testament, după o intervenție pe creier. El a lăsat în urmă cinci copii recunoscuți. Disputa a pornit după ce foști asociați au susținut că fostul fotbalist ar fi dorit ca drepturile comerciale asupra brandului și imaginii sale să ajungă la surorile sale, nu la copii.
Copiii lui Maradona contestă această variantă și susțin că drepturile le aparțin potrivit legislației argentiniene. Relațiile dintre aceștia și mătușile lor se desfășoară în prezent prin avocați și instanțe.
În centrul cazului se află compania Sattvica, înființată în 2015 de avocatul și fostul apropiat al lui Maradona, Matias Morla. Acesta susține că fostul fotbalist a dorit să își sprijine financiar surorile și după moarte.
Instanța a intervenit în disputa comercialăÎn ianuarie, o instanță din Buenos Aires i-a confirmat pe copiii lui Maradona drept moștenitori și a ordonat companiei Sattvica să nu mai încheie noi contracte. Veniturile din acordurile deja existente trebuie direcționate într-un cont supravegheat de instanță.
Avocații familiei susțin însă că anumite vânzări au continuat și că ar exista contracte nedeclarate. Printre produsele pe care au fost descoperite numele sau imaginea lui Maradona se numără băuturi energizante, vinuri, trabucuri, chipsuri și articole vestimentare.
Investitori implicați în lupta pentru brandNumele lui Maradona a atras investitori din Marea Britanie, Italia, India și Dubai. Mai multe persoane au susținut că dețin contracte exclusive pentru folosirea imaginii fostului fotbalist, ceea ce a generat conflicte comerciale și pierderi financiare.
Unul dintre cazurile cele mai cunoscute vizează compania Electronic Arts, care semnase un acord pentru includerea lui Maradona în franciza sa de jocuri video. După moartea fostului jucător, apariția unor revendicări concurente a dus la retragerea lui din joc, înainte ca acesta să fie reintrodus în februarie 2025, în baza unui acord cu copiii săi.
Și clubul italian Napoli, unde Maradona este venerat, a fost implicat în dispute legale după comercializarea unor tricouri cu imaginea fostului star.
Un simbol care continuă să unească faniiDisputele juridice nu au redus însă cultul pentru Maradona. Pentru mulți argentinieni, fostul fotbalist rămâne mai mult decât un campion: un simbol al identității naționale, al talentului și al contradicțiilor umane.
Un suporter argentinian prezent la Cupa Mondială a rezumat această percepție spunând că Messi poate fi considerat de unii un jucător mai bun, dar „Maradona este Argentina, iar Argentina este Maradona”.
Forțele speciale au reținut doi bărbați la granița dintre Serbia și Ungaria, în proximitatea României, la cererea Germaniei, la începutul lunii iunie.
Agențiile de informații germane cred că aceștia lucrau pentru serviciile secrete rusești și plănuiau să bombardeze o instalație militară din țară, relatează Bild , citând surse.
Naționalitatea persoanelor arestate nu este încă dezvăluită.
Detonare de bombe la fabricile de armament ale GermanieiConform publicației, aceștia urmau să detoneze bombe la mai multe unități care produc arme pentru Ucraina.
Serviciile secrete germane cred că cele două persoane nu erau ofițeri de informații. Rusia i-ar fi recrutat pentru a efectua atacurile în schimbul unei „recompense relativ mici”, potrivit serviciilor secrete germane.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a menționat indirect reținerea unor agenți ruși în timp ce își citea raportul privind activitatea agențiilor de securitate pentru 2025.
Dobrindt a relatat despre dejucarea unui atac terorist din acest an, care a vizat o instalație germană.
Mai multe persoane suspectate de agențiile de informații germane că au transmis informații Rusiei sunt în prezent anchetate în Germania. Printre acestea se numără cetățeni din Ucraina și Kazahstan .
Arestări în GermaniaRecent, în Germania au fost arestați în mod repetat suspecți de spionaj, care se presupune că lucrează în numele serviciului de informații rus. Procurorul general federal Jens Rommel a declarat că anchetele efectuate de Parchetul Federal au dezvăluit din ce în ce mai multe dovezi că Rusia se bazează în principal pe agenți ieftini și neinstruiți.
„Mai mult, scopul nu este doar de a colecta informații pe teritoriul german”, a explicat Rommel. „Mai degrabă, aceste acțiuni vor servi probabil în primul rând ca pregătire pentru alte măsuri de informații – și anume sabotaj sau chiar atacuri asupra unor persoane vizate.” Obiectivul pare adesea a fi subminarea sprijinului german pentru Ucraina.
Autoritățile din Coreea de Sud au început marți aplicarea unei legi care prevede sancțiuni severe pentru instituțiile media și creatorii de conținut online care răspândesc informații false, manipulate sau ilegale cu scopul de a provoca prejudicii ori de a obține beneficii financiare.
Potrivit noii legi, instanțele pot acorda despăgubiri de până la cinci ori mai mari decât prejudiciul dovedit în cazul organizațiilor media și al canalelor de socializare cu audiențe importante, inclusiv al creatorilor de conținut de pe YouTube, potrivit Associated Press.
De asemenea, în cazurile de recidivare, sancțiunile pot ajunge până la un miliard de woni sud-coreeni, echivalentul a aproximativ 656.000 de dolari.
În schimb, organizațiile profesionale din domeniul mass-media și grupurile pentru libertăți civile susțin că formulările legii sunt prea vagi și nu definesc suficient de clar tipurile de informații interzise.
Formulări prea vagi și alte proteste ale jurnaliștilorAsociația Jurnaliștilor din Coreea a transmis că perspectiva unor procese repetate ar putea descuraja activitatea jurnaliștilor, iar Clubul Corespondenților Străini de la Seul a avertizat asupra impactului posibil asupra fluxului liber de informații.
Actul normativ a fost susținut de Partidul Liberal aflat la guvernare, condus de președintele Lee Jae Myung, și a fost adoptat de Adunarea Națională în luna decembrie. Ședința forului legislativ fusese boicotată de partidul de opoziție.
Autoritatea de reglementare a audiovizualului a respins însă acuzațiile potrivit cărora legea ar putea deveni un instrument de cenzură precizând că deciziile privind eliminarea conținutului vor aparține companiilor private, nu guvernului.
Un incendiu s-a produs, marți, la un apartament situat pe Calea Moșilor, sectorul 2, București, potrivit ISU București – Ilfov.
Potrivit autorităților, „la sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta cu flacără deschisă şi degajări mari de fum la nivelul unui apartament de la etajul 8”.
„Intervenim cu 4 autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospeciala de intervenție și salvare de la înălțime, autospecială de descarcerare, Detașamentul Special de Salvatori si doua echipaje SMURD”, a transmis ISU București – Ilfov.
Potrivit pompierilor, până la momentul actual nu au fost înregistrate victime.
Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu transmit că cei doi bărbați răniți pe șantierul autostrăzii sunt cetățeni străini, în vârstă de 21 și 50 de ani.
În timp ce efectuau lucrări în tunelul șantierului autostrăzii A1, de pe raza localității Boița, cei doi au fost surprinși de desprinderea unor bucăți de rocă și de material din tavanul tunelului, care au căzut peste ei.
În urma incidentului, cei doi muncitori au suferit vătămări corporale și au fost transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate.
În cauză, se fac cercetări în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și condițiilor în care s-a produs evenimentul.
Surse locale au declarat că cei doi muncitori sunt de cetățenie turcă.
Știre inițială:Doi bărbați, de 21 și 50 de ani, au fost răniți grav, marți, în timp ce lucrau la autostrada Sibiu-Pitești, în zona Boița, din județul Sibiu. Peste ei s-a surpat un mal de pământ.
Două echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Sibiu au intervenit la un accident de muncă, în apropiere de localitatea Boița.
Două persoane au fost surprinse de un mal de pământ.
Din primele informații, o persoană este inconștientă, iar a doua este conștientă, ambele fiind extrase de sub pământ.
„Cele două persoane în vârstă de 21 și 50 de ani, muncitori la autostradă, au suferit traumatisme la coloană și traumatisme ale membrelor. După imobilizarea pacienților și acordarea de îngrijiri medicale, cei doi au fost transportați, conștienți, la UPU Sibiu, pentru investigații suplimentare.
Restricțiile de trafic vor fi în vigoare de vineri, 10 iulie, ora 09:00, până sâmbătă, 11 iulie, ora 01:00.
În acest interval, circulația va fi închisă pe strada Piața Unirii, între intersecția cu strada Andrei Șaguna și sensul giratoriu de la intersecția cu Calea Dumbrăvii, bulevardul Vasile Milea și strada Constantin Noica, inclusiv pe segmentele din fața Cazarmei 90 și a hotelului Continental Forum. Traficul dinspre strada Cetății către strada Tribunei va fi menținut.
La intersecția bulevardului Victoriei cu strada Andrei Șaguna, accesul dinspre sediul Primăriei Sibiu către Piața Unirii va fi restricționat. Circulația dinspre bulevardul Victoriei către strada Andrei Șaguna se va desfășura normal.
Circulația va fi închisă pe bulevardul Corneliu Coposu, între Sala Thalia și Piața Unirii, pe sensul de mers dinspre Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu către Hotel Ramada. Pe sensul opus, banda întâi va rămâne deschisă pentru autovehiculele care circulă dinspre strada Berăriei spre spital.
Nu în ultimul rând, traficul va fi închis și pe strada Emil Cioran, pe tronsonul cuprins între aleea de acces în parcarea Centrului Cultural „Ion Besoiu” și sensul giratoriu din Piața Unirii.
Mai multe parcări vor fi închise temporarPe lângă restricțiile de trafic, autoritățile locale au anunțat și închiderea mai multor parcări, după cum urmează:
Autoritățile le recomandă șoferilor să își planifice din timp deplasările în zona centrală a municipiului și să utilizeze rute alternative pe durata restricțiilor impuse de desfășurarea competiției.
