Cei doi, Craig și Lindsay Foreman au fost reținuți în ianuarie 2025 în timp ce se aflau într-o călătorie cu motocicleta în jurul lumii. În februarie, au fost condamnați la 10 ani de închisoare pentru spionaj, acuzație pe care amândoi o neagă, potrivit Associated Press.
Ministerul de Externe al Marii Britanii a calificat încarcerarea cuplului drept „nejustificată și îngrozitoare”.
„Suntem dezamăgiți de decizia de apel și vom continua să depunem eforturi pentru a ne asigura că Craig și Lindsay se vor întoarce în siguranță în Marea Britanie”, potrivit comunicatului publicat de Ministerul de Externe al Marii Britanii.
„De la arestarea lor de anul trecut, ambasadorul britanic la Teheran, diplomații și oficialii de la Londra au depus eforturi pentru a le oferi asistență consulară. Aceasta include vizitele ambasadorului la închisoare și facilitarea convorbirilor telefonice cu familia lor din Marea Britanie”, se mai arată în comunicat.
Fiul lui Lindsay Foreman, Joe Bennett, a declarat că niciunuia dintre cei doi nu i s-a permis să participe la ședința de apel. Acestora li s-au cerut să semneze documente pe care nu le puteau citi. Amândoi au început greva foamei.
„Cazul lor a ajuns acum la Curtea Supremă, dar nu înțelegem procedura, calendarul sau ce anume, dacă va fi cazul, va fi depus în numele lor”, a spus Bennett, fiul femeii încarcerate.
Guvernul britanic îi sfătuiește pe cetățeni să nu călătorească în IranDe câțiva ani, guvernul britanic îi sfătuiește pe cetățenii britanici și britanico-iranieni să nu călătorească în Iran, al cărui guvern are o istorie de reținere și eliberare a cetățenilor occidentali sub acuzații de securitate. Țara a fost mult timp acuzată că îi reține pe cei cu legături occidentale ca prizonieri pentru a-i folosi ca monedă de schimb în negocierile cu Occidentul. Iranul neagă aceste acuzații.
În 2022, Iranul a eliberat-o pe Nazanin Zaghari-Ratcliffe, o angajată în domeniul umanitar de origine britanico-iraniană, după mai bine de cinci ani de detenție. Ea a fost condamnată să ispășească o sentință de 5 ani de închisoare după ce a fost găsită vinovată de complot pentru răsturnarea guvernului iranian, acuzație pe care ea, susținătorii ei și grupurile pentru drepturile omului au negat-o.
În cadrul unei audieri în Congres, Marco Rubio a susținut că reprezentanții Statelor Unite nu a oferit Iranului niciun pachet de relaxare a sancțiunilor în schimbul unor eventuale discuții privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz.
„În acest moment, tot ce s-a discutat cu Iran este că orice ridicare a sancțiunilor este condiționată, ceea ce înseamnă că trebuie să fie în schimbul motivului pentru care aceste sancțiuni au fost instituite în primul rând, și anume programul lor nuclear”, a spus Rubio în fața Comisiei de Relații Externe, relatează Reuters.
El a adăugat că Iranul este sancționat din cauza activităților de îmbogățire a uraniului, iar ridicarea sancțiunilor ar putea fi luată în considerare doar în cazul unui acord de renunțare la aceste activități.
„Iranul este sancționat pentru că are uraniu puternic îmbogățit. Iranul este sancționat din cauza activităților sale nucleare. Dacă sunt de acord să renunțe la aceste lucruri, vor fi ridicate sancțiuni asociate cu angajamentul și respectarea acestor acorduri”, spune oficialul american.
De asemenea, șeful diplomației a explicat motivul pentru care SUA a lansat atacurile împotriva Iranului, la finalul lunii februarie.
„Ceea ce au încercat să facă a fost să construiască un scut convențional pentru programul nuclear și să se ascundă în spatele acelui scut convențională”, mai punctează Rubio.
Cu toate acestea, administrația Trump consideră că războiul va avea efecte pozitive, președintele susținând că va ajunge la o înțelegere favorabilă pentru încheierea conflictului și că efectele negative ale războiul se vor estompa.
Presiunile interneDeclarațiile vin într-un moment de tensiune pentru guvernul american care confruntă cu frustrarea crescândă a populației față de creșterea prețurilor, iar republicanii speră ca Trump să obțină redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru a scădea prețul carburanților înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.
Poziția opoziției democrateDe asemenea, Secretarul de Stat a fost criticat pentru lipsa de transparență privind gestionarea conflictului din Iran. Senatoarea Jeanne Shaheen, democrată cu cel mai înalt grad din Comisia de Relații Externe i-a transmis: „Când vorbesc cu alegătorii mei, aceștia cer ajutor economic pe plan intern, nu o schimbare de regim în Havana, Caracas sau Teheran. În schimb, ați trimis Congresului o notificare privind puterile de război în care spuneau că nu ne aflăm în ostilități active cu Iranul, în timp ce SUA desfășurau atacuri împotriva Iranului, iar Iranul bombarda ambasadele și bazele americane din tot Orientul Mijlociu”.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret care extinde mecanismul prin care debitorii ruși își pot limita sau suspenda obligațiile financiare față de creditorii din state considerate „neprietenoase”, incluzând de această dată și depozitele bancare, potrivit theins.ru, publicație de limbă rusă, puternic critică față de Kremlin, axată pe jurnalism de investigație.
Documentul, publicat pe portalul oficial de informații juridice al Federației Ruse, modifică Decretul nr. 95 din 5 martie 2022, adoptat după declanșarea războiului din Ucraina și introducerea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei.
Acum, plățile se limitează și către țările „neprietene”Până în prezent, decretul permitea autorităților, companiilor și persoanelor fizice ruse să-și îndeplinească obligațiile față de creditorii străini prin intermediul unor conturi speciale de tip „C”, deschise în ruble, precum și să limiteze anumite plăți aferente împrumuturilor, creditelor și altor instrumente financiare.
Noile modificări extind acest regim și asupra obligațiilor rezultate din depozitele bancare deținute de cetățeni sau entități din țări catalogate de Kremlin drept „neprietenoase”.
Decretul a intrat în vigoare la 1 iunie 2026, data publicării sale oficiale.
„Datorie liberă de plată”Economistul Serghei Aleksașenko a explicat pentru publicația The Insider că fondurile aflate în conturile de tip „C” sunt supuse unor restricții severe de utilizare, deși, din punct de vedere juridic, ele continuă să aparțină titularilor inițiali.
„Din punct de vedere legal, acestea aparțin persoanei care le-a deținut într-un cont sau depozit obișnuit, dar utilizarea lor este foarte limitată. Pentru bancă, acești bani devin o datorie liberă de plată”, a declarat economistul.
Potrivit acestuia, valoarea totală a sumelor blocate în astfel de conturi nu este cunoscută public, însă există estimări potrivit cărora numai operațiunile asociate Citibank ar fi implicat aproximativ un trilion de ruble.
Economist: „Ar putea fi o măsură de precauție”La rândul său, analistul bancar Alexander Kolyandr, cercetător asociat al Centrului pentru Analiza Politicii Europene (CEPA), consideră că modificările legislative ar putea reprezenta o măsură de precauție în eventualitatea confiscării activelor rusești blocate în Europa.
„Nu exclud posibilitatea ca această modificare să fi fost introdusă în perspectiva unei eventuale confiscări a activelor blocate la Euroclear”, a declarat Kolyandr pentru publicația citată.
O etapă nouă în conflictul Rusia – OccidentPotrivit analistului, pe lângă titlurile financiare deținute de investitori străini prin sistemul Euroclear, există și depozite în numerar în care s-au acumulat, în ultimii ani, dividende și alte plăți aferente activelor blocate.
Măsura reprezintă o nouă etapă în confruntarea financiară dintre Rusia și statele occidentale, pe fondul sancțiunilor impuse Moscovei și al disputelor privind activele rusești înghețate în străinătate.
Potrivit comunicatului publicat, marți, de Guvern, din totalul de 16,68 miliarde Euro, România va folosi 4,2 miliarde Euro pentru infrastructură duală, respectiv pentru realizarea capetelor de autostradă A7 și A8.
Din restul de 12,48 miliarde de euro, destinate echipamentelor militare, s-au semnat în această etapă, a achizițiilor singurale, mai multe contracte, pentru cumpărarea unor mașini de infanterie pe șenile, nave de patrulă maritimă și de intervenție ale scafandrilor, sisteme de apărare aeriană anti-dronă și antirachetă, precum și sisteme de drone.
Contractele, după cum urmează:Contracte de achiziție s-au semnat, tot înainte de 30 mai și pentru echipamente duale, despre care, șeful DSU, Raed Arafat spunea anterior că pot fi folosite atât pentru transportul, de exemplu, al victimelor în cazul unui dezastru și pot fi folosite și în misiuni de salvare-căutare sau diverse intervenții. Achizițiile pentru care s-au semnat contracte prin SAFE includ elicopere multirol, avioane tactice, autospeciale pentru transport sau ambarcațiuni pentru patrulare maritimă.
Contractele și sumele pentru cumpărarea echipamentelor dualePotrivit Guvernului, nu au fost semnate până la 30 mai contracte de achiziții pentru care a fost deja agreată achiziția în cooperare cu alt stat sau cu o agenție internațională. Potrivit Guvernului, acestea pot fi semnate și după această dată.
Nu au mai fost realizate nici contracte de achiziții programate inițial ca singulare, din cauza din cauza ofertelor prea mari ale operatorilor economici sau complexității ridicate, vor deveni comune.
Ce echipamente se vor cumpăra în cooperare cu alt stat?Guvernul va cumpăra, în cooperare cu Franța, 12 elicoptere H225M, la un preț aproximativ de 800.000.000 Euro. Achiziția urmează să fie încheiată în cooperare cu Direcția Generală de Armamente din Franța.
Există deja un acord de cooperare industrială alături de compania Airbus Helicopters SAS și cu I.A.R. S.A. Potrivit Guvernului, a fost agreat transferului de tehnologie și licențe către compania românească, angajații acesteia fiind pregătiți în următorii ani în Franța în vederea realizării în România a unei linii de asamblare finală.
De asemenea, intenția statului român este aceea de a cumpăra lot subsecvent de 30 de elicoptere H225M produse în România de către I.A.R. S.A.
Guvernul afirmă că va mai achiziționa 12 radare Gap Filler pentru o valoare aproximativă de 258.000.000 Euro. Contractul va fi încheiat în cooperare cu Direcția Generală de Armamente din Franța.
Achiziția se realizează în baza unui acord de cooperare industrială încheiat cu companiile Thales Romania S.R.L. și Thales LAS France S.A.S., prin care se agreează transferul de tehnologie în domeniul comunicațiilor în vederea producției în România, precum și producția parțială a celor 12 radare în România.
Achiziții realizate în contract cu o agenție internațională:Guvernul a precizat că a fost deja agreată achiziția printr-o agenție internațională precum Agenția NATO pentru sprijin și achiziții sau Agenția NATO pentru comunicații și informații sau un program european de achiziții comune precum European Sky Shield Initiative.
În această categorie vor fi cumpărate:
Guvernul a precizat că sunt și contracte de achiziții singulare care nu s-au mai semnat, fie pentru că potențialii furnizori au cerut un preț prea mare, fie pentru că nu au fost finalizate în timp util procedurile tehnice pentru achiziție.
Printre acestea se numără:
Potrivit Guvernului, în afară de echipamentele sau armamentul enumerat mai sus se vor cumpăra și produse cu o valoare mai redusă, coordonate de MAI. În perioada următoare, Grupul de Lucru coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului va continua implementarea SAFE ce are ca scop stimularea industriei de armament și de utilizare duală din România, precum și integrarea producătorilor români în cadrul lanțurilor europene de producție.
Ursul a fost văzut pe strada Baleii din localitatea Vulcan, potrivit ISU Hunedoara.
Potrivit pompierilor, pentru siguranța populației, a fost emis un mesaj RO-Alert.
Nu este prima dată când urs se plimbă nestingherit pe stradă, într-o zonă populată. Chiar luni, un urs a fost semnalat în comuna Rimetea din județul Alba. Atunci, jandarmii au intervenit pentru a goni ursul, folosindu-se de sirenă și luminile acesteia, dar și de petarde. În a doua jumătate a lunii mai, intervenții legate de urși au avut loc și în județul Neamț.
Un studiu recent, coordonat de grupul Food&Bioactivity din cadrul Departamentului de Tehnologia Alimentelor, Nutriție și Bromatologie al Universității din Murcia (UMU), în colaborare cu Universitatea din Parma, a arătat că consumul zilnic a două pătrățele de ciocolată neagră 85%, o cană de ceai verde și 100 ml de suc proaspăt de fructe, între 45 și 65 de ani, îmbunătățește semnificativ sănătatea cardiometabolică la femeile aflate în pre și postmenopauză, scrie El Economista.
În cadrul studiului s-a demonstrat că, după două luni de consum zilnic al acestor produse în cantitățile indicate, analizele au evidențiat o creștere semnificativă a excreției urinare de metaboliți fenolici, datorită combinației specifice de (poli)fenoli.
„Acest lucru demonstrează că metaboliții fenolici sunt biodisponibili și se estimează că sunt responsabili pentru efectele benefice în reducerea riscului cardiometabolic”, a explicat María Jesús Periago, profesor universitar de Nutriție și Bromatologie.
Acești compuși au capacitatea de a reduce rezistența la insulină, de a controla tensiunea arterială și de a exercita efecte antioxidante și antiinflamatoare în organism, funcții esențiale pentru femeile aflate în postmenopauză, având în vedere schimbările prin care trece corpul în această etapă.
Studiul pornește de la premisa că tranziția către menopauză reprezintă un moment critic pentru sănătatea femeii, din cauza scăderii nivelului de estrogen, ceea ce duce la modificări ale tensiunii arteriale, metabolismului lipidic și distribuției grăsimii corporale.
Toți acești factori cresc riscul ca femeile să dezvolte boli cardiometabolice, probabilitatea fiind chiar de două ori mai mare în această perioadă a vieții. De aceea, este esențială înțelegerea simptomelor și reducerea riscurilor asociate menopauzei.
Efectele diferă de la o persoană la altaAstfel, simptomele asociate menopauzei pot fi ameliorate prin consumul acestor trei produse, însă efectele pot varia în funcție de fiecare persoană și de contextul individual, potrivit studiului.
Descoperirea arată și importanța microbiotei intestinale, care acționează ca un „laborator intern” și determină beneficiile reale obținute din alimentație. Mai exact, fiecare microbiotă influențează eficiența consumului acestor produse.
„Chiar dacă două persoane consumă aceleași alimente, beneficiile pot varia considerabil. Cheia stă în microbiota intestinală a fiecărui individ și în capacitatea acesteia de a transforma compușii din alimente în metaboliți benefici pentru sănătate, deschizând astfel calea către nutriția personalizată”, a explicat Rocío González-Barrio, cercetătoarea principală a studiului, în colaborare cu María Jesús Periago.
PENNY sprijină și anul acesta comunitatea pasionaților de alergat, oferind o reducere de 15% celor care doresc să se înscrie la Sinaia Mountain Run by Constantina Dițăși sunt posesori de PENNY Card. Pentru a beneficia de acest discount, participanții trebuie să utilizeze codul promoțional disponibil în aplicația PENNY în momentul înscrierii.
În plus, PENNY va organiza concursuri pe paginile sale de Facebook și Instagram, începând cu 12 iunie, în cadrul cărora vor fi oferite câte 5 invitații pentru eveniment. Detaliile despre mecanismul de participare vor fi disponibile pe canalele oficiale de social media ale brandului.
„Ne bucurăm să fim parte și anul acesta din competiția Sinaia Mountain Run. Pentru noi, această colaborare înseamnă susținerea unei comunități active și încurajarea tuturor celor care aleg să își depășească limitele prin sport.”, a afirmat Andra Panaitescu, Brand Manager, PENNY | REWE România.
Citeşte comunicatul integral AICI
Organizată simultan în cinematografe din întreaga țară, proiecția specială a fost inițiată de regizor și de echipa filmului ca un gest adresat publicului român, înainte ca „Fjord” să înceapă parcursul său internațional în cinematografele din Europa și Statele Unite.
Victoria de la Cannes îl transformă pe Cristian Mungiu într-unul dintre puținii cineaști din istoria festivalului care au câștigat de două ori cel mai prestigios trofeu al cinematografiei mondiale.
Filmul despre care vorbește lumea cinematografieiMai mult decât un succes festivalier, „Fjord” este deja unul dintre cele mai discutate filme ale anului. După premiera mondială de la Cannes, lungmetrajul a atras cronici entuziaste din partea presei internaționale și a generat dezbateri ample în jurul temelor pe care le explorează.
Criticii internaționali au remarcat atât forța artistică a filmului, cât și relevanța sa pentru realitățile societății contemporane. Variety l-a descris drept „o dramă socială ingenios construită”, Deadline l-a numit „o dramă magistrală a vremurilor noastre polarizate”, iar Screen Daily l-a caracterizat pe Cristian Mungiu drept „unul dintre marii gânditori morali ai cinematografiei contemporane”.
Citeşte comunicatul integral AICI
Guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov, a anunțat marți extinderea zonei de evacuare obligatorie, în contextul agravării situației de pe front, notează AFP.
„Având în vedere situația de securitate și bombardamentele sistematice ale inamicului, extindem zona de evacuare obligatorie în direcția Zolociv. Vor fi evacuate 7.157 de persoane, dintre care 1.702 sunt copii și 311 sunt persoane cu mobilitate redusă. Administrația Militară Regională Harkov, împreună cu voluntarii și fondurile de caritate, le asigură persoanelor strămutate intern tot necesarul – de la locuințe temporare, până la asistență medicală, umanitară și juridică”, se arată în mesajul publicat pe Telegram de oficialul ucrainean.
Măsurile suplimetare de securitateEvacuare vine după ce serviciul ucrainean de informații, SBU, a anunțat consolidarea măsurilor de securitate în regiunile de nord aflate la granița cu Belarus, unde vor fi efectuate verificări sporite ale persoanelor și controale la domiciliu.
Instituția a precizat că obiectivul este prevenirea infiltrării unor grupuri ostile și contracararea unor posibile acțiuni de sabotaj, terorism sau spionaj.
Avertismentul lui ZelenskiToate aceste măsuri au fost luate după ce președintele Volodimir Zelenski a avertizat în decursul lunii mai că Rusia ar putea lansa un nou atac asupra Ucrainei din Belarus sau ar putea ataca un stat NATO.
„Rusia și-a intensificat activitatea în discuțiile cu Aleksandr Lukașenko. Vor să atragă Belarusul mult mai adânc în război și să lanseze operațiuni ofensive suplimentare tocmai de pe teritoriul belarus, fie împotriva axei Cernihiv-Kiev din Ucraina, fie împotriva uneia dintre țările NATO care se învecinează cu Belarusul” declarat Zelenski pe 15 mai.
