IPJ Olt anunță că a fost sesizat luni, prin apel la 112, cu privire la faptul că o persoană și-ar fi dat foc în incinta unei unități bancare din municipiul Slatina.
Deplasați la fața locului, polițiștii au stabilit că bărbatul de 57 de ani ar fi pătruns în sediul sucursalei bancare, unde, pe fondul unui conflict spontan generat de nemulțumiri privind o sumă de bani pe care susține că nu ar fi primit-o, ar fi turnat pe el o substanță inflamabilă și și-ar fi dat foc.
În urma evenimentului, bărbatul a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Slatina.
Polițiștii au deschis în acest caz un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a situației de fapt și dispunerea măsurilor legale care se impun.
Donald Trump a făcut anunțul în timpul unui interviu prin telefon acordat canalului Fox News.
„Vom continua să controlăm strâmtoarea. Probabil că vom continua să o folosim. Vom deveni protectorii strâmtorii și atunci vom fi compensați pentru asta”, a declarat Donald Trump.
Președintele american a explicat de ce va cere bani pentru protejarea canalului navigabil.
„Am păzit strâmtoarea timp de 50 de ani și nu am fost plătiți niciodată pentru asta. Am păzit-o fără să primim nimic, dar acum vom face bani”, a precizat Donald Trump.
Trump și problema OrmuzStrâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere energetice la nivel mondial. Prin zonă trece o parte semnificativă a exporturilor globale de petrol și gaze naturale lichefiate. De exemplu, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial tranzitează ruta maritimă. De aceea, orice perturbare a traficului în Ormuz are un impact major asupra prețurilor energiei și asupra economiei globale.
În timpul războiului din Orientul Mijlociu, armata iraniană a blocat accesul prin strâmtoare provocând o criză globală. Iranienii au atacat navele civile care au încercat să treacă prin zonă și au aruncat în apă numeroase mine marine.
Ei au solicitat o taxă pentru traversarea strâmtorii și au anunțat că aceasta ar putea deveni permanentă după finalul războiului. Unul dintre cele mai sensibile subiecte în timpul negocierilor dintre iranieni și americani este navigația liberă prin Strâmtoarea Ormuz.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni că este absolut necesar ca Europa să ia măsuri definitive pentru a proteja copiii și adolescenții de pericolele din mediul online.
Ea a declarat că, pe baza recomandărilor specialiștilor, este nevoie de stabilirea unei vârste minime de la care copiii să poată avea acces, în mod legal, la rețelele sociale.
Luni, Ursula von der Leyen a prezentat raportul Comisiei Europene privind siguranța copiilor în mediul online. Potrivit președintei, protejarea celor mici în fața riscurilor din mediul digital este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în acest moment.
„Grupul a examinat ceea ce eu consider a fi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă guvernele în ziua de astăzi – cum să ne protejăm copiii în mediul online, cum să stabilim o nouă normă în viitorul mediu online. Grupul special a examinat beneficiile, oportunităţile şi efectele nocive asupra copiilor ale algoritmilor utilizaţi de platformele de comunicare socială”, a declarat Ursula von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene a declarat, totodată, că, în Europa, educația copiilor trebuie să rămână responsabilitatea părinților, nu a algoritmilor folosiți de platformele digitale.
„În acest sens, permiteţi-mi să fiu foarte clară: platformele de comunicare socială nu sunt o jucărie (…) O lume în care permitem în continuare accesul nerestricţionat al marilor companii din domeniul tehnologiei informaţiei la copiii noştri, va însemna doar condamnarea a încă unei generaţii la un nivel crescut de vătămare psihică, dependenţă şi nefericire”, a spus aceasta.
Copiii petrec până la șase ore pe zi în fața ecranelorUrsula von der Leyen a atras atenția că adolescenții din Europa petrec, în prezent, între patru și șase ore pe zi în fața ecranelor. Aceasta a declarat că efectele asupra sănătății lor sunt tot mai evidente, iar adulții din jurul lor trebuie să fie conștienți de existența lor.
„Şase ore în fiecare zi – aceasta înseamnă, în total, douăzeci de ani din viaţa lor. În acelaşi timp, în întreaga Europă, aproape 60% dintre copiii de vârstă mică s-au confruntat cu probleme emoţionale sau psihosociale în mediul online. Şi, zi şi noapte, părinţii văd clar consecinţele acestei situaţii: lipsa somnului, depresie, anxietate, hărţuire cibernetică, expunerea la conţinut dăunător. Toate acestea se petrec în timp ce creierul copiilor noştri încă se dezvoltă. Nu ne putem aştepta ca ei să reuşească într-un sistem care nu a fost niciodată conceput pentru a ţine seama de starea lor de bine, în momentele în care sunt cei mai vulnerabili”, a afirmat președinta Comisiei Europene.
Platformele trebuie să răspundă pentru siguranța copiilorPreședinta Comisiei Europene a mai spus că platformele online trebuie să își asume responsabilitatea pentru efectele pe care le au asupra copiilor și adolescenților.
„În Europa, oricine dezvoltă un produs este responsabil pentru siguranţa acestuia. Producătorii de automobile trebuie să facă vehicule sigure. Nu ne aşteptăm ca copiii să îşi proiecteze propriile centuri de siguranţă. Nu ne aşteptăm ca părinţii să monteze airbaguri acasă. Şi acelaşi lucru este valabil şi pentru marile companii din domeniul tehnologiei informaţiei”, a declarat aceasta.
Ea a amintit că Uniunea Europeană are deja Regulamentul privind serviciile digitale, care obligă platformele să elimine elementele considerate periculoase, cum sunt algoritmii ce creează dependență, interfețele înșelătoare, conținutul dăunător sau contactele nedorite.
„Platformele au obligația de a-și proteja utilizatorii, în special pe cei mai vulnerabili dintre aceștia. Așadar, atunci când un tânăr semnalează o problemă, furnizorii trebuie să reacționeze rapid și eficient. Drepturile copiilor trebuie luate în serios. Iar companiile trebuie să fie trase la răspundere. Prin urmare, vom continua să respectăm legislația noastră, să aplicăm regulile noastre și să schimbăm sistemul acolo unde acesta nu le oferă copiilor noștri protecția necesară.”, a spus aceasta.
Comisia Europeană ia în calcul o vârstă minimă pentru accesul la rețelele socialePotrivit Ursulei von der Leyen, este nevoie de o serie de reguli care să fie adaptate vârstei copiilor în ceea ce privește accesul la platformele de socializare.
„Nu este vorba despre posibilitatea copiilor de a avea acces la platformele de comunicare socială, ci despre posibilitatea şi momentul în care platformele de comunicare socială pot avea acces la copiii noştri. Nu se mai pune întrebarea dacă copiii se confruntă cu riscuri în mediul online, ci ce putem face pentru a le oferi copiilor un început mai sigur online”, a declarat aceasta.
Ea a precizat că una dintre soluțiile analizate este aplicația pentru verificarea vârstei utilizatorilor: „Întrebarea nu mai este dacă copiii se confruntă cu riscuri online, ci ce putem face pentru a le oferi un început mai sigur în mediul online. Iar în acest sens, aplicația noastră de verificare a vârstei este unul dintre instrumentele care ne ajută să realizăm acest lucru. Este ușor de utilizat, respectă confidențialitatea și este open source. Este vorba despre a reda controlul părinților.
„La fel cum nu le dăm copiilor noştri cheile maşinii înainte să aibă permisul de conducere sau nu îi lăsăm să cumpere alcool până când nu au vârsta legală de la care pot face acest lucru, trebuie să stabilim vârsta de la care pot avea acces, în mod legal, la platformele de comunicare socială. Acest lucru nu va fi infailibil. Iar o schimbare necesită timp. Va dura ceva până când schimbarea culturală care se conturează deja în societatea noastră va fi integrată”, a spus președinta Comisiei Europene.
Ea a mai adăugat că „schimbările majore nu se întâmplă niciodată peste noapte, dar atunci când este vorba de siguranţa noastră merită, întotdeauna”.
O propunere europeană este așteptată după varăDespre raportul care a fost publicat astăzi, Ursula von der Leyen a spus că va fi analizat împreună cu recomandările experților, iar după încheierea verii, Comisia Europeană va veni cu o propunere concretă.
„Acest raport vine într-o fereastră unică de oportunitate. Am ascultat vocile părinţilor, ale educatorilor, ale experţilor şi ale tinerilor înşişi. Am aflat experienţa unor parteneri precum Australia, precum şi a statelor noastre membre. Acum trebuie să acţionăm la nivel european. Vom analiza cu atenţie acest raport şi recomandările aferente şi vom prezenta o propunere după sfârşitul acestei veri”, a transmis președinta Comisiei Europene.
Raportul publicat luni de Comisia Europeană arată că riscurile din mediul online pentru copii sunt tot mai mari și pot afecta sănătatea fizică și psihică, dezvoltarea socio-emoțională și pot duce la multe probleme de sănătate mintală.
Documentul spune că, deși tehnologia aduce și beneficii importante, copiii și adolescenții din anumite categorii sunt mult mai vulnerabili la efectele negative ale mediului online.
MSF a declarat că, din aprilie 2022 până în decembrie 2025, a documentat peste 20 de atacuri asupra unor unități asociate organizației medicale umanitare.
Rusia a lansat „atacuri neîncetate asupra unităților medicale și a personalului medical din Ucraina”, a afirmat MSF într-un comunicat citat de Euronews.
Despre atacuri, organizația a precizat că ele „par să constituie o strategie deliberată de distrugere a sistemului de sănătate și de pedepsire colectivă a populației, mai degrabă decât o consecință accidentală a invaziei rusești”, se mai arată în comunicat.
Peste 2.800 de atacuri asupra sistemului de sănătateOrganizația Mondială a Sănătății (OMS) a înregistrat 2.815 de atacuri asupra sistemului de sănătate din Ucraina între invazia pe scară largă din februarie 2022 și sfârșitul anului 2025, marea majoritate implicând violență cu arme grele, iar 2.319 de atacuri având ca țintă unitățile medicale.
Totalul atacurilor a dus la 224 de decese și 902 de răniți, a precizat MSF.
Între timp, Ministerul Sănătății din Ucraina afirmă că forțele ruse au avariat sau distrus peste 2.500 de unități medicale în aceeași perioadă, dintre care 327 au fost complet distruse.
„Aceste atacuri sunt prea sistematice, prea frecvente și prea precise pentru a fi întâmplătoare”, a declarat Robin Meldrum, coordonatorul național al MSF în Ucraina, într-un comunicat.
Când spitalele sunt lovite în mod repetat, nu e o coincidență, acuză MSF„Când spitalele sunt lovite în mod repetat, când ambulanțele sunt țintite cu drone de precizie, când personalul medical este ucis în timp ce se deplasează pentru a livra medicamente în vehicule clar marcate – aceasta nu este o coincidență. Acesta este un tipar; tiparele sunt determinate de intenție”, a declarat coordonatorul ucrainean al MSF.
Organizația a precizat că, pe 29 septembrie anul trecut, o asistentă medicală și un director ai unui centru medical susținut de MSF au fost loviți de o dronă FPV rusă în Lyman, în timp ce distribuiau medicamente într-un vehicul clar marcat.
MSF mai precizează că personalul medical ce activează în apropierea linie frontului este martor la modul în care războiul cu drone depășește rapid capacitatea de intervenție medicală.
„În timp ce rănile erau odinioară cauzate în principal de artilerie, atacurile cu drone reprezintă acum o proporție din ce în ce mai mare din cazurile de traumatisme”, a precizat ONG-ul.
Aceste atacuri duc la numeroase victime cu multiple răni simultane, rate mai ridicate de infecție și o creștere a cazurilor de septicemie, potrivit MSF.
Apel pentru respectarea dreptului umanitarONG-ul „Medici fără Frontiere” a făcut apel la toate părțile să-și respecte obligațiile care le revin în temeiul dreptului internațional umanitar. Organizația a îndemnat statele care au influență asupra Rusiei să ceară încetarea atacurilor asupra unităților medicale.
De asemenea, MSF a solicitat Consiliului de Securitate al ONU să investigheze și să condamne public atacurile asupra instituțiilor medicale.
În 2024, MSF avea în Ucraina echivalentul a 414 angajați cu normă întreagă, cu un buget de 15,6 milioane de euro.
Personalul din cadrul organizației a realizat 75.400 de consultații ambulatorii și 1.150 de intervenții chirurgicale pentru pacienții din Ucraina.
Comisia Europeană pregătește, începând cu toamna acestui an, o propunere legislativă care să stabilească noi reguli privind accesul copiilor la rețelele sociale.
Inițiativa are la bază raportul Grupului special pentru siguranța copiilor în mediul online, constituit la începutul acestui an la solicitarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
Acces doar supravegheat de adult pentru copiii sub 13 aniPotrivit recomandărilor experților, copiii sub 13 ani ar trebui să aibă acces la rețelele sociale doar pentru perioade limitate și numai sub supravegherea unui adult.
După această vârstă, restricțiile ar urma să fie relaxate treptat, în funcție de nivelul de protecție oferit de platforme și de gradul de maturitate al utilizatorilor.
„Copiii au nevoie de un mediu online sigur. Platformele trebuie să își asume responsabilitatea pentru proiectarea serviciilor lor astfel încât acestea să nu afecteze sănătatea și dezvoltarea minorilor”, a declarat Ursula von der Leyen, după primirea raportului grupului de experți.
Informații de contextComisia susține că platformele digitale trebuie să demonstreze că serviciile lor sunt sigure pentru minori și că protecția copiilor nu poate depinde exclusiv de controlul exercitat de părinți. Propunerea legislativă va fi prezentată în discursul privind Starea Uniunii, programat pentru luna septembrie.
Inițiativa apare în contextul în care mai multe state au început să adopte sau să pregătească restricții privind utilizarea rețelelor sociale de către minori, iar Comisia Europeană desfășoară investigații asupra unor platforme mari, inclusiv pentru mecanisme considerate dependente, precum derularea infinită a conținutului și redarea automată a clipurilor.
