Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat joi că președintele american Donald Trump exercită presiuni asupra Rusiei din cauza conflictului din Ucraina, scrie Reuters.
Din punctul său de vedere și al statelor occidentale, situația evoluează într-o direcție favorabilă.
Declarațiile au venit după retragerea Statelor Unite și a Europei din disputa legată de Groenlanda.
Alexander Stubb a spus că discuțiile pentru un acord de pace au evoluat după implicarea lui Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, care a sprijinit demersurile trimisului american Steve Witkoff.
Președintele finlandez a transmis că este optimist în ceea ce privește procesul de pace din perspectiva Ucrainei, a Statelor Unite și a Europei.
El a făcut referire la planul de pace structurat în 20 de puncte, care include garanții de securitate pentru Ucraina și un program amplu de reconstrucție.
„Cred că președintele Trump pune multă presiune pe Rusia și sper că va continua să facă acest lucru”, a declarat Alexander Stubb pentru Reuters, într-un interviu acordat la Forumului Economic Mondial de la Davos.
Totuși, președintele Finlandei a precizat că este rezervat în privința acceptării acestui plan de către Rusia, din motive ce țin de politica internă a Moscovei.
La rândul său, Donald Trump a spus că întâlnirea avută la Davos cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost „foarte bună” și că mesajul său către Vladimir Putin este că războiul trebuie să ajungă la final.
În paralel, Curtea a reținut și un viciu de imparțialitate în examinarea recursului, după ce același judecător a participat în două etape succesive ale aceleiași cauze, ceea ce a putut genera îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitate, potrivit Gândul care citează Stiripesurse.ro.
În esență, CEDO spune că, atunci când un magistrat al acuzării vorbește „în afara dosarului” și folosește un limbaj care sugerează că vinovăția este deja stabilită, impactul nu este doar reputațional, ci se poate ajunge la o atingere directă a garanțiilor procesuale. Acest tip de comunicare publică are potențialul de a „înclina” percepția publicului, înainte ca instanțele să se pronunțe definitiv.
Prezumția de nevinovăție nu este doar o formulă simbolicăPotrivit prezentării oficiale publicate de Curte, declarațiile procurorului D.M. au fost apreciate ca fiind de natură să împingă publicul către concluzia vinovăției reclamantului „în procedurile atunci pendinte în apel”, ceea ce a dus la constatarea încălcării articolului 6 § 2 din Convenție (prezumția de nevinovăție).
Prezumția de nevinovăție nu este doar o formulă simbolică, bifată la începutul procesului. În jurisprudența CEDO, ea funcționează ca un baraj împotriva etichetării premature a unei persoane ca „vinovată” de către autorități.
Statul poate acuza, poate trimite în judecată, poate administra probe și poate cere condamnarea, dar nu poate vorbi public ca și cum verdictul ar fi deja dat.
În România, principiul are o formulare expresă în Codul de procedură penală: „Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă”. Această regulă nu privește doar instanța, ci și comportamentul instituțiilor judiciare atunci când comunică public despre dosare în curs.
Mesajul a putut fi perceput ca o confirmare publică a vinovățieiÎn „cazul Kaya” problema nu este simplul fapt că presa a relatat, ci faptul că un procuror, deci un actor oficial al acuzării, a transmis un mesaj care a putut fi perceput ca o confirmare publică a vinovăției înainte de epuizarea căilor de atac. Curtea a tratat această alunecare ca fiind suficient de gravă încât să încalce garanția Convenției.
Din prezentarea oficială rezultă două elemente-cheie pe care CEDO le consideră decisive în asemenea situații. Primul este statutul celui care vorbește (procurorul, ca reprezentant al acuzării), iar al doilea este momentul (când cauza este încă pe rol, aici în apel). Mesajul instituțional contează nu doar pentru reputația persoanei vizate, ci și pentru climatul în care judecătorii și publicul evaluează cauza.
Trebuie evitate încălcări ale unor valoriÎn România, aceeași logică este reflectată în ghidurile de comunicare publică ale sistemului judiciar, care tratează prezumția de nevinovăție drept o valoare ce trebuie protejată explicit în relația cu mass-media. Documentul arată că, în comunicarea publică despre cauze, trebuie evitate încălcări ale unor valori precum prezumția de nevinovăție și imparțialitatea actului de justiție.
Pe lângă încălcarea prezumției de nevinovăție, Curtea a constatat și încălcarea articolului 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil), din perspectiva imparțialității. Cauza a ridicat o problemă clasică în standardele CEDO, care spune că nu este suficient ca judecătorul să fie imparțial „în conștiință”, ci este esențial ca procedura să nu lase, obiectiv, loc unor îndoieli rezonabile.
În cazul Kaya, chestiunea a fost legată de participarea unui judecător în două etape, atât la judecata pe fond (în procedura care a dus la condamnare), cât și ulterior la examinarea recursului în fața Curții de Casație. CEDO apreciază că o astfel de succesiune poate ridica îndoieli obiectiv justificate privind imparțialitatea.
CEDO notează că această participare „ar fi putut ridica îndoieli obiectiv justificate” și „ar fi putut pune sub semnul întrebării imparțialitatea” instanței de control judiciar în examinarea recursului.
Pentru justiția română, hotărârea Kaya nu este importantă doar ca precedent belgian, ci ca avertisment practic privind cultura comunicării publice în dosarele penale. În cauzele cu miză publică ridicată, presiunea de a comunica rapid este reală, însă standardul Convenției arată că, atunci când comunicarea se transformă în „certificare publică” a vinovăției, statul intră pe terenul încălcării articolului 6 § 2 din Convenție.
În același timp, instrumentele interne românești indică aceeași preocupare. Ghidul de comunicare din sistemul judiciar subliniază că orice comunicare către public trebuie să evite perturbarea actului de justiție și să garanteze valori precum prezumția de nevinovăție și imparțialitatea. Iar regula de bază, din Codul de procedură penală, rămâne reperul care ar trebui să disciplineze limbajul, care spune că nevinovăția se prezumă până la o hotărâre definitivă.
Joi, în cadrul discursului său la Davos, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că a început o eră a „politicii marilor puteri”. Referitor la acest lucru, Merz a menționat războiul Rusiei în Ucraina, intrarea Chinei în „rândurile marilor puteri”, precum și noua politică externă și de securitate a SUA odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă.
„Această nouă lume a marilor puteri se construiește pe putere, pe forță și, când vine vorba de asta, pe forță brută. Nu este un loc confortabil”, a spus Merz, potrivit The Guardian.
Cancelarul german i-a îndemnat pe liderii participanți la Forumul Economic de la Davos să nu accepte această nouă realitate și să „modeleze viitorul” în schimb.
În discursul său, Merz a fost de acord opiniile lui Mark Carney, prim-ministrul Canadei, care a declarat marți, la forum, că un sistem de intensificare a rivalității între marile puteri distruge ordinea mondială.
„Acum două zile, Mark Carney a spus în această sală: «Nu mai trebuie să ne bazăm doar pe puterea valorilor noastre. Trebuie să recunoaștem și valoarea puterii noastre». Împărtășesc această opinie. Și când privesc în această sală, vreau să spun: o împărtășim cu toții. Acesta este un bun punct de plecare”, a afirmat cancelarul german.
Totodată, la Davos, Merz a îndemnat națiunile europene să acționeze rapid pentru a-și spori cheltuielile de apărare și competitivitatea economică și să nu renunțe la alianța transatlantică și la NATO, pledând, mai degrabă, pentru o cale de mijloc.
Merz: Lumea în care contează doar puterea este un loc periculos„În ciuda tuturor frustrărilor și furiei din ultimele luni, să nu ne grăbim să renunțăm la parteneriatul transatlantic. Noi, europenii, noi, germanii, știm cât de prețioasă este încrederea pe care se bazează NATO. Lumea în care contează doar puterea este un loc periculos, în primul rând pentru statele mici, apoi pentru puterile medii și, în cele din urmă, pentru cele mari. Nu spun asta cu ușurință. În secolul al XX-lea, țara mea, Germania, a mers pe această cale până la capătul amar. A tras lumea într-un abis negru”, a mai spus Merz, potrivit POLITICO.
În aceste zile, la Davos, are loc Forumul Economic Mondial, la care participă lideri din mai multe țări. Remodelarea ordinii mondiale a fost una dintre temele principale ale reuniunii anuale a forumului, pe fondul amenințărilor lui Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat pe Facebook că un nou buget a fost alocat pentru montarea a 1.635 de garduri electrice în comunitățile cu incidente frecvente cu ursul brun.
„Am promis un pachet de măsuri echilibrate pentru gestionarea conflictelor om-urs. Livrăm promisiunile făcute!”, a scris Buzoianu,
Ministra Mediului a declarat că prin Administrația Fondului pentru Mediu a fost aprobată o finanțare de 24 de milioane de lei pentru instalarea a 1.635 de sisteme de garduri electrice în comunitățile unde incidentele cu ursul brun au loc des.
Diana Buzoianu a precizat că acest program a fost lansat încă din 2023, dar că implementarea lui a fost blocată mai bine de doi ani și abia acum a fost readus pe linia de aplicare.
Ministra Mediului a transmis în postarea sa de pe Facebook că este o prioritate prevenirea pentru protecția atât a oamenilor, cât și a animalelor.
„Prevenția funcționează. Și protejează vieți – ale oamenilor și ale animalelor. Gardurile electrice reduc semnificativ riscul de atacuri și pagube, fără a răni animalele și fără a le altera comportamentul natural. Protejează gospodării, stupine, exploatații agricole, dar și traseele naturale ale animalelor.” , a scris Diana Buzoianu.
Datele colectate din teren arată că, în zonele unde se aplică măsuri de prevenție, conflictele scad, iar oamenii pot trăi în siguranță, în timp ce fauna sălbatică își păstrează habitatul natural.
Programul anunțat de ministru completează Planul național de acțiune pentru conservarea ursului brun și este o schimbare „de la reacție la prevenție, de la improvizație la politici publice bazate pe știință.”
„Continuăm. Cu date, cu soluții și cu respect pentru oameni și pentru biodiversitate.”, a mai declarat Buzoianu.
Anunțul lui Demeter vine în ziua deschiderii Târgului Internațional de la Cairo.
România va avea mult râvnita calitate de Țară Invitat de Onoare, o realizare majoră pentru cultura românească.
„Avem la dispoziție doi ani pentru a pregăti un proiect cultural strategic în vederea etalării puterii culturale a României pe întreg mapamondul”, a declarat Demeter András pentru MEDIAFAX.
Ministrul subliniază că Frankfurt are un specific aparte. Târgul se adresează cu precădere către industriile din domeniu. „Aceasta reprezintă o șansă de neratat pentru a ne așeza la masa marilor competitori”” a explicat el.
Contribuția personală a ministruluiDemeter András a dezvăluit cum a reușit să convingă organizatorii. „Am reușit să formulez, să prezint și să susțin o abordare care, în plină perioadă de incertitudine, de polarizare a întregului mapamond, a fost convingătoare din perspectiva garanțiilor necesare de reușită”, a spus ministrul.
El precizează că suntem în punctul de confluență a mai multor industrii dintr-o zonă economică deosebit de importantă.
„Instrumentele de garantare au o importanță aparte – în caz contrar organizatorii nu își asumă riscurile”, a adăugat Demeter.
Decizia de joi a Executivului este primul pas al abordării, anterior semnării contractului.
„Visul oricărui profesionist din domeniu”„Este visul oricărui profesionist din domeniu. Fie autor, traducător, editor, librar sau subiect”, a declarat ministrul Culturii pentru Mediafax. El a subliniat că echipa Ministerului a investit ani de muncă în acest vis și a dobândit credibilitatea profesională necesară.
„A sosit momentul intervenției publice. Al Statului Român”, a spus Demeter András.
Două obiective strategiceMinistrul a explicat pentru MEDIAFAX că rezultatele așteptate pot fi grupate în două categorii. Prima este construirea mult așteptatei infrastructuri a traducerilor în și din limba română.
„Elaborarea și implementarea politicii publice pe termen mediu și lung în materia traducerilor. Adică asigurarea accesibilității”, a precizat el.
A doua categorie vizează dezvoltarea instrumentului specific de ajutor de stat. Acesta constă în elaborarea mecanismelor de susținere a exportului de carte către marile piețe mondiale.
„Ambele sunt mai mult decât necesare, vitale chiar”, a subliniat ministrul. El a menționat că după pandemie, nici ministerul și nici el ca ministru aflat în primele zile de mandat nu au reușit să evite impactul măsurilor de austeritate.
Finanțare mixtă: buget de stat și autorități localeDemeter András a explicat că fondurile trebuie să provină deopotrivă de la bugetul de stat și de la bugetele unităților administrative teritoriale. „Având în ogradă valori culturale de arătat lumii, vor avea și interesul de a se implica financiar și administrativ”, a spus el.
În perioada 2026-2029, Germania întreagă devine un forum de maximă vizibilitate a Culturii Naționale. „Suntem în fața celui mai important proiect cultural de țară, de după TM 2023 CEaC și până la următoarea Expoziție Mondială”, a declarat ministrul.
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a declarat la Europa FM că întotdeauna cooperarea, chiar și la nivel global, de globalizare ajută și duce per total reciproc, la tarife mai mici.
„Cooperarea nu înseamnă că nu există condiții. Și aici aș veni foarte concret la Mercosur. Pe de o parte, e adevărat că în Europa și în România, agricultorii, mai ales cei mici, au o problemă, dacă vreți, de subzistență, uneori de amenințări, uneori de piață de desfacere, uneori de concurența a cerba prețurilor și față de marile grupuri.
Noi am avut niște, aș spune, părți de date la Ministerul Economiei și despre agricultură și despre nivelul importurilor, exporturilor. Astăzi, am comparat cu acel mecanism de salvagardare. Dacă ar crește foarte mult importurile din America de Sud, s-ar putea brusc apăsa pe frână”, a spus ministrul Economiei.
Irineu Darău susține susține că efectele cuantificate la Ministerul Economiei, pe industrie, sunt uriașe. Pe de altă parte el spune că a cerut date la Ministerul Agriculturii, pe care însă nu le-a primit.
„Am avut o corespondență, cu Ministerul Agriculturii, în care am cerut date certe despre impactul pe agricultură. Nu le-am primit niciodată. Și atunci ne-am raportat la niște date parțiale pe care le aveam.
Pe de altă parte, mă întrebați de impactul economic. Un prim număr. Astăzi, 46 de milioane de euro, taxe, sunt plătite de industria românească pentru a exporta, atenție, către America de Sud. Aproape toate aceste taxe ar dispărea dacă Mercosur-ul ar fi în vigoare. Potrivit lui Irineu Darău este vorba de sute de milioane de euro, cifră de afaceri pe aceste exporturi, doar din taxe”, a mai spus ministrul Economiei.
Ministrul a invocat și oportunitățile de export, făcând trimitere la toată industria de automotive românească și putem spune și indirect, trecând prin niște industrie vestice, cât de mult am exportat către 260 de milioane de oameni pentru că suntem competitivi în industria automotivă
Ministrul economiei, Irineu Darău, a vorbit joi, la EuropaFM, despre noul „Consiliu de pace” anunțat de Donald Trump, și inclusiv problemele financiare pe care România le-ar putea întâmpina pentru a adera la această organizație.
Întrebat dacă România poate plăti taxa de intrare de un miliard de euro, Irineu Darău a spus că, deși există îngrijorări, realizările ONU nu trebuie ignorate.
„Am văzut și eu știrile proaspete de azi, am văzut și primul val de apartenențe la acest Consiliul de pace. Nu pot spune decât că sunt puțin îngrijorat și totuși cred că la asocierile și la mecanismele din ONU s-a muncit foarte mult timp pe cale diplomatică și nu numai și cred că ceea ce a reușit ONU ca organizație până acum nu trebuie aruncat pe apa sâmbetei.”, a spus Darău.
Ministrul a explicat că orice decizie legată de aderarea României trebuie analizată cu atenție.
„În rest, cred că trebuie analizat cu foarte, foarte multă atenție și cântărind toate implicațiile, cum se schimbă ordinea mondială în această perioadă, dar și ce schimbă apariția acestei organizații.”, a mai spus ministrul.
Referindu-se la impactul economic, Darău a declarat că suma vehiculată, de aproximativ un miliard de euro, reprezintă circa 1% din bugetul României.
„E mult, e puțin, dar încă o dată eu cred că prima analiză legată de un asemenea eveniment trebuie să fie geopolitică, trebuie să fie la nivel de președinție și ministere de externe și apoi să fie pusă problema de bani”, a explicat el.
Întrebat, de asemenea, ce ar alege România între Europa și Statele Unite, iar ministrul a spus că partenerii României rămân europenii, dar Statele Unite nu trebuie să fie ignorate.
„Atât de mult mi-ar plăcea să… Nu trebuiască nici măcar pe termen scurt să existe această alegere. Cred că partenerii noștri naturali sunt europenii, dar parteneriatul cu Statele Unite a contat foarte, foarte mult în ultimii, aș spune, zeci de ani. Tind să cred că România nu trebuie să renunțe la niciunul dintre parteneri.”, a spus ministrul.
Darău a mai punctat că, pe termen mediu și lung, colaborarea strânsă între Europa și continentele americane este extrem de importantă.
„În al doilea rând, chiar cred că, pentru Europa și continentele americane, e foarte important să țină strâns aproape, pentru că, dacă ne gândim pe câteva decenii, în acea lume multipolară de care se tot vorbește, cred că doar Europa împreună cu America vor fi suficient de puternice și cultural, și economic, încât să fie, probabil, cel mai puternic pol economic al lumii.”, a mai spus acesta.
Într-un interviu la Europa FM, ministrul Economiei, Irineu Darău, a fost întrebat despre reprezentarea României la Forumul Economic de la Davos. Darău a subliniat că țara noastră a fost bine reprezentată și nu a oferit un răspuns concret dacă era cazul ca și președintele Nicușor Dan să fi fost prezent acolo.
„România a fost bine reprezentată. Deși am văzut multe comentarii în ultima vreme, au fost mai mulți miniștri acolo, peste media reprezentării de obicei. (…) Ați văzut acolo și un fel de spectacol al președintelui Americii. Per total, eu sunt convins că miniștrii colegi care au reprezentat România au făcut o treabă bună pe domeniile lor și cred că acela este nivelul. Pentru a nu fi reuniuni doar de imagine sau inutile, trebuie mai degrabă să existe multe discuții informale, tehnice și sunt convins că miniștrii astea au făcut acolo. (…) Orice prezență în plus ajută, cât despre necesitate (de a fi prezent și Nicușor Dan la Davos – n.r.), mi-e greu să zic”, a spus Irineu Darău la Europa FM.
Ministrul Economiei a fost întrebat și dacă România are un miliard de dolari pentru a plăti ca să facă parte din Consiliul pentru Pace al lui Trump, în condițiile în care au apărut informații în spațiul public cum că România nu dispune de această sumă.
„Am văzut și eu știrile proaspete de azi, am văzut și primul val de apartenențe la acest Consiliu de Pace. Nu pot spune decât că sunt puțin îngrijorat și totuși cred că la asocierile și la mecanismele din ONU s-a muncit foarte mult timp pe cale diplomatică și nu numai, și cred că ceea ce a reușit ONU ca organizație până acum nu trebuie aruncat pe apa sâmbetei”, a spus Darău.
Darău, despre participarea României la Consiliul pentru PaceMinistrul a subliniat că „trebuie analizat cu foarte, foarte multă atenție și cântărind toate implicațiile, cum se schimbă ordinea mondială în această perioadă, dar și ce schimbă apariția acestei organizații”.
În plus, Darău a mai explicat faptul că o primă analiză trebuie să fie la nivel de președinție și minister de Externe, iar abia apoi să fie pusă problema banilor.
„Cum eu știu ce înseamnă un miliard de euro, cam 1% din bugetul României… E mult, e puțin, dar încă o dată eu cred că prima analiză legată de un asemenea eveniment trebuie să fie geopolitică, trebuie să fie la nivel de președinție și minister de externe și apoi să fie pusă problema de bani.
Ministrul subliniază că sistemele informatice actuale nu „vorbesc” între ele. Acest lucru generează pierderi de timp pentru personalul medical și pacienți. Informații esențiale se pierd, iar deciziile sunt luate fără date complete.
Strategia prevede construirea unui mediu digital în care datele medicale nu mai sunt fragmentate. Acestea vor circula sigur și controlat între spitale, ambulatoriu, medicina de familie și urgență.
Dosarul electronic de sănătate va deveni funcțional. Informațiile medicale vor fi disponibile profesioniștilor, nu pe hârtii plimbate între instituții.
Interoperabilitatea devine regulă, nu excepție. Aceleași standarde, aceleași date, pentru întregul sistem public.
Investiție în competențe digitaleStrategia include investiții în competențe digitale pentru personalul medical. Tehnologia va fi folosită zilnic, nu doar bifată în proiecte. Medicii și asistenții vor primi pregătire adecvată.
Rogobete subliniază: „Strategia pune datele acolo unde contează: în mâna profesioniștilor din sănătate și în sprijinul pacienților”.
Ministrul a mulțumit tuturor profesioniștilor care au contribuit la elaborarea strategiei. Aceștia includ medici, asistenți, manageri din spitale, specialiști din Ministerul Sănătății.
Au participat și experți IT, reprezentanți ai industriei, asociații de pacienți și societăți profesionale. „A fost un efort real de echipă, construit pe expertiză, dialog și responsabilitate”, a declarat Rogobete.
De ce este importantă digitalizareaFără tehnologie integrată corect, personalul medical și pacienții pierd timp prețios. Se pierd informații esențiale. Deciziile ajung să fie luate fără date complete.
Rogobete avertizează: „Dacă vrem să reconstruim încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, trebuie să lucrăm cu date reale, integrate corect, nu cu hârtii și estimări”.
Ministerul Apărării din Franța a comandat pentru prima dată drone kamikaze cu rază lungă de acțiune. Anunțul a fost făcut joi, 22 ianuarie, de Direcția Generală pentru Armament (DGA), iar acest pas vine în contextul în care Franța încearcă să-și consolideze capacitățile de producție de drone, scrie BMFTV.
DGA a menționat faptul a comandat la sfârșitul lunii decembrie „muniții telecomandate cu rază lungă de acțiune” de la producătorul francez de rachete MBDA și producătorul francez de drone Aviation Design.
Potrivit Reuters, primul lot ar urma să fie livrat forțelor armate franceze la mijlocul anului 2027, a mai anunțat DGA.
Momentan, nu se cunosc detalii privind valoarea comenzii sau numărul de drone achiziționate.
Dronele kamikaze sunt arme aeriene de unică folosință care se prăbușesc asupra țintelor, detonându-se și distrugându-se.
Anunțul privind o astfel de achiziție vine în contextul în care Franța încearcă să recupereze terenul pierdut în domeniul dronelor, care au devenit cruciale de la invazia Rusiei în Ucraina.
