Specialiștii avertizează că un ghiozdan supraîncărcat poate solicita organismul copiilor, iar anumite semne ar trebui să le atragă atenția părinților, scre Euronews.
Cum îți dai seama că ghiozdanul este prea greuUnul dintre cele mai importante semne este poziția copilului în timp ce merge. Potrivit recomandărilor citate de presa internațională, dacă un copil se apleacă înainte pentru a susține greutatea ghiozdanului sau întâmpină dificultăți la mers, încărcătura poate fi prea mare. Un alt semnal este reprezentat de bretelele care apasă sau se înfig în umeri. Un ghiozdan corect ajustat trebuie să stea apropiat de corp, iar partea inferioară ar trebui să ajungă puțin deasupra taliei.
Leziunile grave de spate sunt neobișnuite, însă greutatea suplimentară poate deveni deosebit de problematică în cazul unei căzături. Medicul Sadika Kendi, care coordonează activitatea de prevenire a accidentărilor din cadrul American Academy of Pediatrics, explică faptul că un ghiozdan foarte greu poate crește severitatea unei accidentări dacă un copil se împiedică și cade.
Cât ar trebui să cântărească ghiozdanul?Probabil cea mai cunoscută regulă spune că ghiozdanul ar trebui să reprezinte 10-15% din greutatea copilului. Specialiștii citați în material atrag însă atenția că nu există suficiente dovezi pentru a stabili o limită universală care să se potrivească tuturor copiilor.
Motivul este simplu: copiii diferă prin înălțime, forță, dezvoltare fizică și activitățile pe care le desfășoară într-o zi. Prin urmare, recomandarea generală este ca ghiozdanul să fie cât mai ușor posibil, ținând cont de nevoile reale ale copilului.
Ghiozdanul ar trebui să reprezinte 10-15% din greutatea copilului. Imagine ilustrativă. Foto: Eduardo Parra/Contacto via ZUMA Press
Ce pot face părinții pentru a reduce greutateaUn prim pas este verificarea conținutului ghiozdanului. Nu tot ceea ce ajunge în el trebuie transportat zilnic. Pe lista obiectelor care pot contribui rapid la greutate se află:
Profesorii citați de Euronews recomandă ca părinții să verifice periodic ce transportă copilul și să elimine lucrurile care nu sunt necesare pentru ziua respectivă. Odată cu folosirea tot mai frecventă a dispozitivelor electronice la școală, laptopul și încărcătorul pot reprezenta, de asemenea, o parte importantă din greutate.
Cum trebuie ales și purtat ghiozdanulSpecialiștii recomandă ghiozdane cu două bretele late, căptușite și ajustabile. Acestea trebuie strânse astfel încât ghiozdanul să stea cât mai aproape de corp, iar partea de jos să nu coboare mult sub talie. Un model cu centură pentru talie poate ajuta la susținerea unei părți din greutate. Ghiozdanele cu roți pot fi o alternativă pentru unii copii, însă nu sunt întotdeauna practice în școli cu scări sau pe culoare aglomerate, unde pot deveni un risc de împiedicare.
Înainte de prima zi de școală, părinții ar putea face un test simplu: să cântărească ghiozdanul complet echipat și apoi să verifice dacă micuțul îl poate purta fără să se aplece înainte, fără să meargă dificil și fără ca bretelele să îi provoace disconfort.
Subiectul devine cu atât mai important cu cât greutatea este purtată zi de zi, nu doar ocazional. Un ghiozdan mai ușor înseamnă mai puțină presiune inutilă asupra copilului, iar multe kilograme pot fi eliminate pur și simplu printr-o verificare a lucrurilor pe care le ia cu el la școală.
Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant a inaugurat un nou corp luni, 31 august, la Târgu Mureș. Recepționat la limită și construit cu banii din PNRR, noul corp chirurgical se alătură spitalului.
„Un proiect complex, dedicat pacienților cu afecțiuni cardiovasculare, adulți și copii, construit la standarde moderne, cu echipamente de ultimă generație și săli de operație performante pentru chirurgia cardiacă și transplant”, a transmis Alexandru Rogobete, într-o postare pe Facebook.
Fostul ministru PSD a participat și el la inaugurare.
Ce atribuții va avea noua clădireNoul corp al Institutului are șapte nivele. La subsol include spații tehnice și o parcare auto, la demisol se află recepția, ambulatoriul, dar și spații pentru imagistică și radiologie, etajul unu al clădirii este destinat secției pentru copii, următoarele etaje sunt destinate adulților, iar la ultimul etaj se află blocul operator.
34 de noi posturi, disponibile la spitalul din Târgu MureșConstrucția aduce și locuri noi de muncă în sistemul public de sănătate. Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant a anunțat că dispune de 34 de posturi libere, care vor fi ocupate prin concurs.
Locurile libere sunt pentru asistente medicale, infirmiere și îngrijitoare.
Investiția valorează 100 de milioane de euro, bani din PNRR, și avea ca termen de finalizare 30 iunie 2026.
Președinta Federației Române de Canotaj, Elisabeta Lipă, a transmis un mesaj de felicitare pentru sportivii români după rezultatele obținute la Campionatele Mondiale de Canotaj de la Amsterdam. România a încheiat competiția cu trei medalii de aur, un record mondial și locul 4 în clasamentul pe medalii.
„Sunt emoții pe care cu greu le poți pune în cuvinte. Emoții pe care, poate, le-am mai trăit cu o asemenea intensitate doar atunci când eu însămi urcam pe podium și vedeam Tricolorul ridicându-se pentru România. Așa am trăit acest weekend. Cu sufletul la gură. Cu pumnii strânși. Cu speranță până la ultima lovitură. De la agonie la extaz. Iar la final, o imensă mândrie: România pleacă de la Campionatele Mondiale de Canotaj de la Amsterdam cu trei medalii de aur, un record mondial și o performanță care va rămâne în istoria canotajului!”, a scris Elisabeta Lipă pe Facebook.
Primul titlu mondial a fost câștigat de Simona Radiș și Adriana Adam, în proba de dublu rame feminin (W2-). Cele două au încheiat cursa cu timpul de 6:49.86.
Al doilea aur a venit în proba de 8+1 feminin (W8+), unde au concurat Cristina Drugă, Geanina Juncanariu, Ancuța Bodnar, Maria Lehaci, Magdalena Rusu, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Simona Radiș și Victoria Petreanu, cârmaci.
Echipajul României a stabilit și un record mondial, cu timpul de 5:51.88. „Un timp care de acum înainte va purta în dreptul lui numele ROMÂNIEI”, a transmis Elisabeta Lipă.
România a câștigat al treilea aur în proba de 8+1 mixt (Mix8+), unde au concurat Cristina Drugă, Amalia Chelaru, Adriana Adam, Florin Lehaci, Cosmin Iulian Pleșescu, Ciprian Tudosă, Ștefan Berariu, Simona Radiș și Victoria Petreanu, cârmaci. Echipajul a încheiat cursa cu timpul de 5:35.75.
„Simona Radiș și Adriana Adam au reușit ceva cu adevărat extraordinar: trei titluri mondiale la aceeași ediție a Campionatelor Mondiale, o performanță istorică! Trei curse de aur. Trei momente în care Tricolorul a fost dus pe cea mai înaltă treaptă. Sunt tare mândră de voi! Știu cât ați muncit pentru aceste rezultate. Știu câte ore de antrenament sunt în spatele unei curse de câteva minute. Știu câte sacrificii, câte dimineți grele, câtă oboseală și câtă disciplină se ascund în spatele unei medalii”, a scris președinta Federației Române de Canotaj.
Ea a avut un mesaj și pentru sportivii români care nu au reușit să urce pe podium, precizând că o „clasare nu poate măsura întotdeauna munca unui sportiv”.
„Dar astăzi vreau să îi felicit din tot sufletul și pe cei care nu au reușit să urce pe podium. Pe cei care au terminat la un singur loc de medalie, pe cei care au luptat în fiecare cursă și pe toți cei care au reprezentat România cu demnitate la aceste Campionate Mondiale. O clasare nu poate măsura întotdeauna munca unui sportiv. Iar locul 4, atât de aproape de podium, poate să doară enorm. Dar știu că tocmai astfel de momente clădesc marii campioni. Să nu uitați nicio clipă cât valorează drumul vostru și câtă mândrie ne aduceți prin felul în care luptați pentru România”, a transmis Elisabeta Lipă.
Președinta Federației le-a mulțumit sportivilor pentru efortul depus, dar și antrenorilor, staffului medical, colegilor din Federația Română de Canotaj, partenerilor și jurnaliștilor care au contribuit la parcursul echipei.
„Vă mulțumesc vouă, sportivilor, pentru devotament, pentru sacrificii și pentru fiecare strop de energie lăsat pe apă pentru această țară. Le mulțumesc antrenorilor, care v-au fost alături zi după zi, staff-ului medical, colegilor din Federația Română de Canotaj, partenerilor, jurnaliștilor și tuturor celor care, departe de lumina reflectoarelor, au contribuit la aceste rezultate extraordinare”, a mai scris Lipă.
„România încheie Campionatele Mondiale cu trei titluri mondiale, un record mondial și locul 4 în clasamentul pe medalii. Dar dincolo de cifre, rămâne ceva mult mai puternic: imaginea unor sportivi care au luptat până la ultima lovitură pentru țara lor.”, a mai precizat ea.
Atacul a avut loc în acest oraș din statul Zacatecas, unde cartelurile Jalisco New Generation și Sinaloa, cele mai mari două din țară, se luptă pentru controlul multor rute cheie de trafic de droguri către Statele Unite, potrivit Le Figaro.
„Dispozitivul exploziv a fost plasat într-o mașină și a provocat pagube materiale sediului poliției și clădirilor din jur”, a declarat pe Facebook secretarul de guvern al statului, Rodrigo Reyes. El a adăugat într-o postare anterioară că șase civili „ar fi fost răniți” și „primesc deja tratament”. După ani de calm relativ, violența a revenit în prim-plan în Zacatecas.
Totul s-a schimbat odată cu descoperirea, pe 18 iulie, a cinci cadavre într-un pod din Pozo de Gamboa, o localitate agricolă, situată la aproximativ 75 de kilometri de Ojocaliente: printre victime s-au numărat un fost primar, funcționari publici și proprietari de afaceri din alte părți ale Zacatecasului. Alte cinci cadavre au fost găsite în zona înconjurătoare.
După acest eveniment, care amintește de cei mai grei ani de violență din Mexic în timpul „războiului împotriva drogurilor” lansat în 2006, Zacatecas a devenit un nou punct fierbinte pentru guvernul președintelui Claudia Sheinbaum.
Mesajul Phenianului indică faptul că regimul nord-coreean nu intenționează să își schimbe poziția față de Washington și își menține strategia privind dezvoltarea capacităților nucleare.
Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Phenian, citat de presa de stat KCNA, Coreea de Nord consideră că orice așteptare privind o diminuare a tensiunilor din regiune este „lipsită de sens”, scrie Reuters.
Coreea de Nord își menține politica față de Statele UniteMinisterul nord-coreean de Externe a precizat că politica Phenianului față de Statele Unite „nu s-a schimbat deloc”. Declarația vine într-un context în care relațiile dintre cele două țări rămân tensionate, iar Coreea de Nord continuă să își prezinte programul nuclear drept un element esențial pentru securitatea și suveranitatea sa.
Regimul de la Phenian susține că armele nucleare reprezintă o garanție absolută a suveranității Coreei de Nord și afirmă că această capacitate va continua să fie consolidată.
Poziția exprimată de autoritățile nord-coreene sugerează că Phenianul nu vede, în acest moment, motive pentru modificarea politicii sale nucleare sau pentru o apropiere de Washington.
Coreea de Nord respinge așteptările privind reducerea tensiunilorÎn comunicatul transmis de KCNA, Ministerul de Externe nord-coreean a calificat drept „lipsită de sens” așteptarea unei reduceri a tensiunilor regionale.
Coreea de Nord afirmă, astfel, că politica sa față de Statele Unite rămâne neschimbată, în timp ce armele nucleare continuă să fie prezentate drept principalul garant al suveranității țării.
Declarațiile Phenianului reprezintă o reafirmare a poziției sale oficiale privind relația cu Washingtonul și programul nuclear. Regimul nord-coreean transmite că nu intenționează să renunțe la consolidarea capacităților sale nucleare și că nu consideră că politica americană față de Coreea de Nord s-a modificat.
Deficitul bugetului general consolidat a fost de 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni ale anului 2026, reprezentând 2,34% din PIB, potrivit execuției bugetare publicate de Ministerul Finanțelor. În perioada similară a anului trecut, deficitul a fost de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB.
Totodată, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile totale au crescut cu doar 2,9%, mai anunță Ministerul Finanțelor.
„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar şi stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie. Am continuat fără întrerupere rambursările de TVA, restituind peste 20,4 miliarde de lei companiilor pentru a le asigura lichiditatea necesară, și am direcționat resursele cu prioritate către marii piloni de dezvoltare, unde investițiile din fonduri europene și PNRR au înregistrat un avans de peste 60%. Pe măsură ce consolidăm această bază mai sănătoasă a finanțelor publice, următorul pas este să transformăm stabilizarea în creștere economică sănătoasă și sustenabilă”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul finanțelor.
Veniturile bugetului general consolidatPotrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor, veniturile bugetului general consolidat au însumat 412,31 miliarde de lei în primele șapte luni, în creștere cu 11,2% față de aceeași perioadă din 2025. Veniturile fiscale au crescut cu 15,4%, la 214,32 miliarde de lei, iar ponderea acestora în PIB a urcat de la 9,69% la 10,42%.
De asemenea, încasările nete din TVA au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Încasările brute din TVA au crescut cu 21,7%, în timp ce restituirile de TVA către mediul privat au avansat cu 4,6%, până la 20,48 miliarde de lei.
Veniturile din accize au însumat 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%, în principal ca urmare a majorării încasărilor din produse energetice cu 10,9%.
Fondurile rambursate de Uniunea Europeană pentru plățile efectuate și donațiile au ajuns la 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% mai mult decât în primele șapte luni din 2025.
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, în timp ce contribuțiile de asigurări au ajuns la 129,14 miliarde de lei, cu 6,7% peste nivelul de anul trecut. Impozitul pe profit a însumat 28,35 miliarde de lei, în creștere cu 8,3%.
Cheltuielile bugetului general consolidatPe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a înregistrat plăți de 460,39 miliarde de lei, în creștere nominală cu 2,9%. Ca pondere în PIB, cheltuielile publice au scăzut de la 23,3% în primele șapte luni din 2025 la 22,4% în aceeași perioadă din 2026.
Cheltuielile de personal au fost de 95,67 miliarde de lei, în scădere cu 4,1% față de anul anterior. Ponderea acestora în totalul cheltuielilor publice s-a redus de la 22,3% la 20,8%.
În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, până la 59,6 miliarde de lei, evoluție determinată în principal de plățile din sistemul de sănătate. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 40,12 miliarde de lei, în creștere cu 26,5%, reprezentând 2% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 146,59 miliarde de lei, în scădere cu 0,6% față de primele șapte luni din 2025.
Investițiile și proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabileProiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 45,88 miliarde de lei, acoperind cadrele 2014-2020 și 2021-2027, Fondul de modernizare, subvențiile agricole și asistența nerambursabilă PNRR. În interiorul acestei dinamici, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au crescut cu 39,1%, iar cheltuielile aferente componentei nerambursabile a PNRR au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Investițiile au atins 76,51 miliarde de lei, cu 14,83 miliarde de lei mai mult față de aceeași perioadă a anului 2025, însemnând o creștere de aproximativ 24% a investițiilor, concomitent cu reducerea deficitului bugetar cu 37%.
Ministerul Finanțelor precizează că 71,05% din volumul investițiilor a fost reprezentat de proiecte susținute din fonduri europene și PNRR, sub formă de granturi și împrumuturi. Plățile pentru aceste proiecte au crescut cu 20,40 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.
„Rezultatele la 7 luni transmit un semnal important de stabilitate și responsabilitate fiscală. România îşi consolidează credibilitatea, atât în plan extern, cât și intern, iar acest semnal este unul foarte important pentru piețe, pentru investitori și pentru încrederea în economia românească. O țară care transmite încredere şi coerență fiscală este o țară mai puternică. Trebuie însă să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc. Important este să păstrăm execuția în profilul bugetar și pe traiectoria necesară pentru atingerea țintei de deficit pe întregul an. Următoarea etapă vizează consolidarea structurală și durabilă a ajustării fiscale. Menținerea disciplinei cheltuielilor, o politică salarială predictibilă, accelerarea absorbției fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt componente obligatorii pentru continuarea acestei traiectorii.”, a subliniat ministrul Alexandru Nazare.
