În jurul momentului în care a avut loc incidentul, Forțele Aeriene Ucrainene au declarat că mai multe drone și rachete de croazieră rusești de tip „Banderol” – cunoscute pentru faptul că se bazează pe componente străine, în special pe „motoarele cu reacție de pe AliExpress” – au fost detectate în regiunea Odesa din sudul Ucrainei, care se învecinează cu România, scrie Kyiv Post.
Publicația ucraineană mai afirmă că „un avion F-16 românesc a doborât o dronă neidentificată” care încălca spațiul aerian al țării în jurul orei 11:00, potrivit președintelui României, Nicușor Dan.
Publicația a redat declarațiile președintelui privind doborârea dronei și totodată a reamintit și despre ultimele incidente cu drone de pe teritoriul țării noastre.
Sursa citată mai afirmă că România a mobilizat frecvent avioane F-16 atunci când dronele rusești au pătruns în spațiul aerian al țării. Publicația ucraineană a amintit și incidentul din Galați, precizând că explozia de atunci a provocat un incendiu și a rănit două persoane.
Publicația Kyiv Post a mai scris că incidentul din Galați a stârnit o dezbatere amplă cu privire la modul în care ar trebui să reacționeze NATO, afirmând că atacul „a declanșat o dispută diplomatică între București și Moscova”.
România a închis consulatul Rusiei din Constanța și l-a expulzat pe consulul general rus, în timp ce Rusia a răspuns prin închiderea Consulatului General al României din Sankt Petersburg, mai afirmă sursa citată.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susține că relația sa cu președintele american Donald Trump s-a schimbat radical după o scurtă întâlnire desfășurată la Vatican, în aprilie 2025, în marja funeraliilor Papei Francisc.
Potrivit Ukrinform, declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat Laurei Loomer, blogger apropiat de Donald Trump. Înregistrarea a fost publicată pe rețeaua de socializare X.
Volodimir Zelenski a spus că discuția purtată în Bazilica Sfântul Petru din Roma a reprezentat un moment decisiv pentru relația dintre cei doi lideri.
„Tonul s-a schimbat absolut. Am avut primul nostru moment de schimbare la Roma, la Vatican. Da, nu a fost o întâlnire lungă, dar am spus întotdeauna că a fost, cred, un moment istoric. Ne-am schimbat relațiile timp de 15-20 de minute. Așa că nimeni nu era în jurul nostru. Eram doar doi și am fost foarte bucuros să-l aud pe președinte”, a declarat liderul ucrainean.
Președintele Ucrainei a spus, de asemenea, că întâlnirea a fost una constructivă și că dialogul purtat cu Donald Trump a fost important pentru consolidarea relației dintre cei doi.
„Și sunt atât de fericit pentru că multe în viață depind de astfel de relații”, a adăugat Zelenski.
Potrivit Ukrinform, Donald Trump a redistribuit acest fragment al interviului pe propria platformă, Truth Social, semn că declarațiile liderului ucrainean au fost apreciate de el.
Relația dintre cei doi lideri a traversat o serie de momente grele înainte de această întâlnire. Pe 28 februarie 2025, întâlnirea dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump de la Casa Albă a fost întreruptă după apariția unor dispute legate de războiul din Ucraina și de încrederea care poate fi acordată angajamentelor președintelui rus Vladimir Putin.
În aprilie 2025, Volodimir Zelenski, alături de prima-doamnă Olena Zelenska și delegația ucraineană, s-a deplasat la Roma pentru a participa la funeraliile Papei Francisc. Cu acel prilej a avut loc și întâlnirea privată dintre liderul ucrainean și Donald Trump, despre care Zelenski spune acum că a schimbat direcția relației dintre ei.
Prefectura Buzău a transmis și primele imagini de la fața locului, acolo unde drona a fost doborâtă de pilotul român.
În fotografii se pot observa resturi ale dronei care au ajuns pe câmp.
Imagini de la fața locului. Sursa foto: Prefectura Buzău
Imagini de la fața locului. Sursa foto: Prefectura Buzău
Imagini de la fața locului. Sursa foto: Prefectura Buzău
UPDATE 12:50 Nou mesaj RO-Alert pentru nord-estul județului TulceaISU Tulcea a transmis faptul că în jurul orei 12 a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru nord-estul județului Tulcea, prin populația este informată despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Până în acest moment, s-au înregistrat două apeluri la 112.
Primul apel a fost solicitate informații suplimentare despre mesaj , iar al doilea apel anunța faptul că observă pe cer mai multe avioane care ar urmări o țintă.
Momentan, nu sunt apeluri ori informații care să confirme faptul că pe teritoriul județului să fi căzut obiecte din spațiul aerian, mai transmite ISU Tulcea.
UPDATE 12:05 Traseul bizar al dronei doborâte de F-16Drona doborâtă vineri de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a urmat un traseu neobișnuit prin sud-estul țării. Aparatul a fost detectat în apropiere de Sulina, a zburat spre Brăila, apoi a coborât în direcția Fetești, înainte de a schimba din nou direcția și de a înainta spre județul Buzău.
Ținta a fost distrusă cu o rachetă la ora 11.02, deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina. Din informațiile comunicate până acum nu rezultă de ce drona a urmat această rută în zigzag și nici dacă schimbările de direcție au fost programate sau comandate din exterior.
Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat drona la ora 09.39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina.
După pătrunderea în spațiul aerian național, aparatul a urmat traseul comunicat oficial:
Sulina – Brăila – Fetești – Buzău.
Traseul explicat, pe larg, AICI.
UPDATE 11:50 MApN: O aeronavă F-16 a angajat ținta aeriană cu o rachetăDrona care a intrat vineri în spațiul aerian al României a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, a anunțat MApN. Incidentul a avut loc în județul Buzău, după o misiune de monitorizare și interceptare.
Ministerul precizează că sistemul de supraveghere radar a detectat ținta luni, 20 iulie, la ora 09.39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Conform autorităților, drona a pătruns în spațiul aerian național și a urmat traseul Sulina, Brăila, Fetești, Buzău.
Explicațiile complete ale MApN pot fi citite AICI.
Știrea inițială: Nicușor Dan anunță că o dronă intrată în spațiul aerian național a fost doborâtă de un pilot românPreședintele Nicușor Dan a anunțat vineri că un pilot român de pe un avion F-16 a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian al României.
Șeful statului nu a precizat, în prima declarație, zona exactă în care s-a produs incidentul, proveniența aparatului fără pilot, traiectoria acestuia sau tipul de armament folosit pentru interceptare.
„Am avut o dronă în spațiul aerian. Ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11.00, de către un pilot român de pe un F-16. Important de subliniat e că drona era într-o zonă nelocuită. Acesta e și motivul pentru care a putut să tragă de sus în jos și acum sunt echipele instituțiilor care cercetează pentru a veni cu toate detaliile despre incident”, a declarat Nicușor Dan.
Cu puțin timp în urmă, un mesaj RO-Alert a fost emis pentru județul Buzău, care anunța că exista posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Prima dronă doborâtă deasupra teritoriului RomânieiIncidentul reprezintă o premieră pentru apărarea spațiului aerian național. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, drone folosite în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au pătruns în repetate rânduri în România sau s-au prăbușit pe teritoriul țării.
În cazurile precedente, avioanele de luptă au fost ridicate de la sol, iar piloții au primit, în unele situații, autorizarea de a angaja țintele. Dronele nu au fost însă doborâte, decizia fiind justificată prin pierderea contactului radar, timpul redus de reacție sau riscul ca rachetele și fragmentele rezultate să lovească zone locuite.
Până acum, cel mai grav incident s-a produs pe 29 mai 2026, când o dronă rusească de tip Geran-2 a ajuns la Galați și a lovit un bloc de locuințe, provocând un incendiu și rănirea a două persoane. Autoritățile au explicat atunci că aparatul a fost urmărit de două avioane F-16 și de un elicopter IAR-330 SOCAT, dar nu a fost atacat deoarece se deplasa deasupra unei zone populate, iar distrugerea sa ar fi putut pune în pericol civilii.
Legea permite distrugerea dronelor, dar ca ultimă soluțieRomânia dispune din mai 2025 de un cadru juridic special pentru interceptarea și neutralizarea aparatelor fără pilot care folosesc neautorizat spațiul aerian național.
Legea nr. 73/2025 permite folosirea unor măsuri noncinetice, precum bruiajul, dezactivarea comunicațiilor sau preluarea controlului asupra dronei, dar și a unor măsuri cinetice, inclusiv distrugerea țintei de către aeronave interceptoare sau sisteme antiaeriene amplasate la sol.
Distrugerea aparatului este considerată însă ultima soluție, după evaluarea nivelului amenințării, a circumstanțelor operaționale și, mai ales, a riscului pentru viața persoanelor și pentru proprietățile aflate la sol.
Amplu atac al Rusiei împotriva Ucrainei în noaptea de joi spre vineriÎn cursul nopții de joi spre vineri, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele zile asupra Ucrainei, folosind 180 de drone și cinci rachete ghidate Kh-59/69. Regiunea Odesa, aflată în apropierea României, a fost atacată cu rachete și drone, fiind lovite zone rezidențiale și obiective industriale.
O femeie și un copil de patru ani au fost răniți, iar mai multe locuințe și autoturisme au fost avariate. În același interval, radarele Armatei Române au detectat drone în apropierea frontierei
Știre în curs de actualizare…
E oficial. Jürgen Klopp a fost numit selecționer al Germaniei, succedându-l pe Julian Nagelsmann, cu contract până la Campionatul Mondial din 2030 (Spania, Portugalia, Maroc), a anunțat vineri Bernd Neuendorf, președintele Asociației Germane de Fotbal (DFB), potrivit Le Figaro.
„Suntem încântați să-l putem prezenta pe Jürgen Klopp ca nou antrenor”, a declarat el. La patru zile după eliminarea umilitoare a Germaniei în șaisprezecimile de finală ale Cupei Mondiale de către Paraguay, antrenorul german Julian Nagelsmann a demisionat din funcție .
UPDATE 12.40. Procurorii DNA dau publicității primele imagini cu sumele de bani și bunurile găsite la perchezițiile directorilor din industria de armament.
Imagini DNA
Imagini DNA
Imagini DNA
Imagini DNA
Imagini DNA
Imagini DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 23, respectiv 24 iulie 2026, față de inculpații:
La data de 24 iulie 2026, cei patru inculpați vor fi prezentați Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Acuzațiile procurorilor DNAÎn ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
„În perioada 18 decembrie 2025 – 16 iulie 2026, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul Rafiu Mihai, în calitate de director general al Societății Comerciale „Uzina Mecanică București” – S.A., ar fi primit de la inculpatul V.M., atât direct, cât și prin intermediul altei persoane, suma totală de 48.000 lei, remisă în 12 tranșe a câte 4.000 lei. Sumele de bani ar fi fost primite în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privind inițierea unor proceduri de achiziție, derularea raporturilor contractuale dintre uzină și societățile comerciale administrate în fapt de inculpatul V.M., precum și aprobarea plății facturilor emise de acestea.
În perioada mai – iulie 2026, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul Pîrvu Tiberiu Alexandru, în calitate de director general al Societății Comerciale „Uzina Mecanică Plopeni” – S.A., ar fi primit direct de la inculpatul V.M. suma totală de 25.900 lei, remisă în trei tranșe, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privind aprobarea comenzilor și efectuarea plăților aferente contractelor încheiate cu societățile comerciale administrate în fapt de inculpatul V.M.
În cursul anului 2026, inculpata Sorescu Liliana, în calitate de director comercial al Societății Comerciale „Uzina Mecanică Plopeni” – S.A., ar fi pretins și primit de la inculpatul V.M., în mai multe tranșe, suma totală de 24.250 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privind lansarea comenzilor către societățile comerciale administrate de acesta și efectuarea formalităților necesare recepției bunurilor livrate.
Într-o împrejurare distinctă, în luna februarie 2026, aceeași inculpată ar fi primit de la reprezentantul altor societăți comerciale aflate în relații contractuale cu Societatea Comercială „Uzina Mecanică Plopeni” – S.A. suma de 3.800 USD, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privind lansarea comenzilor și efectuarea formalităților necesare recepției bunurilor livrate de societățile respective.
Ulterior, în perioada 15 mai – 29 iunie 2026, invocând faptul că suma de 3.800 USD primită anterior ar fi fost formată din bancnote false, inculpata Sorescu Liliana ar fi primit de la aceeași persoană, prin intermediul inculpatului V.M., echivalentul în lei al acestei sume, respectiv 17.200 lei.
500.000 de euro găsiți de DNA în casa directorului general de la „Uzina Mecanică Plopeni”Contractele încheiate de cele două uzine cu societățile comerciale menționate aveau ca obiect, în principal, servicii de mentenanță, achiziția de materiale și prestări de servicii.
În urma perchezițiilor efectuate la data de 23 iulie 2026, la domiciliul inculpatului Pîrvu Tiberiu Alexandru au fost identificate sume de bani în numerar, în lei și valută, în cuantum de aproximativ 500.000 de euro. Sumele de bani au fost ridicate în vederea instituirii măsurii asigurătorii a sechestrului.
Inculpaților le-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane, anunță DNA.
Cazul a fost readus în atenție după publicarea motivării deciziei Curții de Casație din Italia și este unul dintre cele mai neobișnuite dosare de fraudă și construcții ilegale din ultimii ani, mai scrie Il Post.
Un „parc arheologic” construit de la zeroComplexul a fost ridicat în 2016 în localitatea Arcugnano, din provincia Vicenza, pe un teren de aproximativ 5.000 de metri pătrați. Construcția includea tribune din piatră prelucrată pentru a părea veche, coloane din beton, statui din ipsos și un lac artificial amenajat în zona care imita arena. Autorul proiectului, Franco Malosso, care se prezenta sub numele pompos de Franco Alessandro Molosso Maltarel von Rosenfranz, susținea că situl reprezintă un extraordinar complex arheologic, denumit „Porto degli Angeli – Amfiteatrul Maritim Berico”. În realitate, specialiștii au observat încă de la început o primă neconcordanță: monumentul era prezentat drept amfiteatru, deși construcția avea forma unui teatru semicircular și nu a unui amfiteatru eliptic, precum Colosseumul.
Falsul sit arheologic Amfiteatrul Maritim Berico. Proprietarul cerea până la 40 de euro pentru a fi vizitat. Sursa foto: Youtube.
Vizitatorii plăteau până la 40 de euroPresupusa descoperire a fost intens promovată în presa locală și în materialele publicitare ca o „perlă arheologică milenară”, unde urmau să fie organizate concerte, spectacole și conferințe. Vizitatorii plăteau bilete de intrare care puteau ajunge la 40 de euro, convinși că vizitează un sit istoric autentic. Anchetatorii au stabilit ulterior că întreaga poveste era inventată, iar structurile fuseseră construite recent, cu scopul de a crea impresia unui monument antic.
Descoperirea care a dus la anchetăSuspiciunile au apărut chiar în 2016, după ce Primăria Arcugnano a sesizat autoritățile. Investigația procurorilor și verificările efectuate de carabinieri au arătat că teatrul fusese construit fără autorizațiile necesare pe un teren aflat sub protecție peisagistică. În plus, nu exista nicio dovadă că locul ar avea valoare arheologică. Bărbatul a fost acuzat de construcții ilegale și falsificarea unor opere de artă.
Condamnare definitivă după aproape un deceniuFranco Malosso a fost condamnat atât în primă instanță, cât și în apel. Apărarea a încercat să obțină anularea condamnării la Curtea de Casație, susținând că faptele privind construcțiile ilegale s-au prescris și că presupusa falsificare era atât de evidentă încât nu putea induce pe nimeni în eroare. Judecătorii au respins însă argumentele și au menținut pedeapsa de doi ani și patru luni de închisoare, care a devenit definitivă.
Teatrul există și astăziInstanța a dispus și demolarea construcției, precum și readucerea terenului la starea inițială. Totuși, la aproape zece ani de la ridicarea complexului, teatrul fals nu a fost încă desființat. Autoritățile locale avertizau încă din 2017 că, dacă proprietarul nu va suporta costurile demolării, acestea ar putea ajunge în sarcina administrației locale. Povestea falsului teatru antic a stârnit numeroase reacții în Italia nu doar prin caracterul spectaculos al fraudei, ci și prin faptul că proiectul a reușit să atragă vizitatori și să fie prezentat o perioadă drept o descoperire istorică autentică.
Primăria Sfântu Gheorghe a decis să nu autorizeze marșul anunțat pentru vineri după-amiază de Asociația „Calea Neamului”, pe care-l consideră o provocare la liniștea comunității locale.
Anunțul a fost făcut joi de primarul Árpád Antal, care a subliniat că românii și maghiarii conviețuiesc în pace în municipiu, iar liniștea orașului este una dintre cele mai importante valori ale comunității.
Antal a amintit că liderul Asociației Calea Neamului, Mihai Târnoveanu, cunoscut pentru organizarea unor ceremonii și acțiuni la cimitirul militar din Valea Uzului, a mai organizat manifestații în Sfântu Gheorghe, inclusiv cu muzică la volum ridicat în centrul orașului.
„Nu avem nevoie de provocatori”„Vineri a vrut să vină din nou aici ca să facă scandal, să mărșăluiască și să tulbure liniștea orașului nostru”, a scris Árpád Antal pe Facebook.
Potrivit acestuia, deși legislația nu oferă autorităților locale o bază clară pentru interzicerea unei astfel de manifestații, Primăria a decis să nu își dea acordul pentru organizarea evenimentului.
În ciuda acestei decizii, Mihai Târnoveanu a anunțat că va veni în oraș și va protesta.
„Să fie clar: România este și țara noastră și nu avem nevoie de provocatori”, a transmis primarul.
Organizatorii marșului au vrut să folosească și sistem de sonorizarePoziția administrației locale este susținută și de UDMR Covasna.
Într-un comunicat, președintele Consiliului Județean Covasna, Sándor Tamás, a cerut Asociației Calea Neamului și liderului acesteia să înceteze provocările la adresa comunității maghiare, afirmând că Târnoveanu, originar din Moldova și stabilit în Brașov, nu beneficiază de susținerea comunității locale.
Potrivit autorităților, marșul urma să reunească aproximativ 200 de participanți, pe traseul dintre grupul statuar Mihai Viteazul și fosta fabrică de țigări.
Organizatorii solicitaseră și utilizarea unui sistem de sonorizare, precum și ocuparea unei benzi de circulație, însă Primăria a refuzat avizarea evenimentului.
„Sf. Gheorghe nu poate fi scena unor provocări exterioare”Liderii administrației locale au transmis că susțin folosirea tuturor mijloacelor legale pentru protejarea liniștii, siguranței și coabitării pașnice din municipiu.
„Orașul Sfântu Gheorghe nu poate fi scena unor provocări venite din exterior, iar și iar”, au transmis reprezentanții administrației, subliniind că eventualele dispute dintre comunitățile română și maghiară nu trebuie alimentate prin manifestații provocatoare.
Mihai Târnoveanu a anunțat că intenționează să organizeze marșul vineri, de la ora 17:30, între centrul orașului și fosta fabrică de tutun, unde Primăria pregătește deschiderea unui Muzeu al Comunismului.
Protestul vizează intenția administrației locale de a expune în spațiul public indicatoarele rutiere bilingve demontate în urma unei hotărâri judecătorești definitive, care a stabilit că acestea nu respectau ordinea prevăzută de lege a inscripțiilor.
Motivele lui TârnoveanuPrimarul Árpád Antal a anunțat săptămâna trecută că hotărârea instanței va fi respectată, însă indicatoarele vor fi păstrate într-o expoziție permanentă în aer liber, intitulată provizoriu „Supraviețuirea spiritului comunismului național al lui Ceaușescu în România democrată”.
În replică, Mihai Târnoveanu a susținut că titlul expoziției transmite în mod eronat ideea că maghiarii din România ar fi fost și ar continua să fie victime ale statului român, motiv pentru care a convocat protestul.
Cazul „Sf. Gheorghe” vine imediat după cazul „Oradea Pride”Situația din Sf. Gheorghe vine la două zile după ce, în aceeași cheie, primăria Oradea a decis să nu avizeze organizarea Marșului „Oradea Pride”.
În ciuda apelurilor venite din partea unor organizații internaționale și a oficialilor europeni ca evenimentul să se poată desfășura pe un traseu vizibil și sigur, Primăria Oradea a invocat, la fel ca în anii precedenți, existența altor evenimente deja avizate și a unor lucrări edilitare pentru a respinge solicitarea.
Informația a fost confirmată pentru Bihoreanul de purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, Octavian Haragoș, care a precizat că toate cele 115 trasee propuse de Asociația Ark Oradea se suprapun cu zone centrale afectate de alte evenimente sau de lucrări de infrastructură. Municipalitatea nu a oferit însă explicații concrete privind evenimentele sau lucrările care ar împiedica desfășurarea marșului pe fiecare dintre traseele propuse.
Cazul Oradea Pride a ajuns până pe masa Consiliului Europei.
Comisarul pentru drepturile omului, Michael O’Flaherty, și-a exprimat public îngrijorarea că marșul ar putea fi împiedicat din nou, iar organizații internaționale și eurodeputați din grupul Verzilor/EFA au cerut autorităților locale să respecte libertatea de întrunire și să permită desfășurarea evenimentului într-un spațiu vizibil.
Potrivit sursei citate, organizatorii de la ARK Oradea și ACCEPT au reclamat, după întâlnirea cu membrii Comisiei de avizare a adunărilor publice, că li s-ar fi solicitat să aleagă un singur traseu, care ulterior ar fi putut fi respins de municipalitate.
Inundațiile din statul Assam, situat în nord-estul Indiei, au provocat moartea a cel puțin 50 de persoane și au determinat strămutarea a 700.000 de persoane, după mai multe zile de ploi musonice, care au provocat revărsarea fluviului Brahmaputra, au declarat vineri autoritățile, citate de Associated Press.
Fluviul Brahmaputra este unul dintre cele mai mari din Asia. Izvorăște din regiunea Tibet din China și curge pe o distanță de aproximativ 900 de kilometri prin Assam.
Acesta a inundat sate, a măturat case și a forțat aproape 300.000 de oameni să se refugieze în tabere de ajutor gestionate de guvern, potrivit declarațiilor date de oficiali.
Autoritățile au furnizat alimente și provizii de urgență victimelor inundațiilor, inclusiv prin aruncarea din elicoptere a ajutoarelor, a declarat ministrul-șef al statului Assam, Himanta Biswa Sarma.
Aproape 900 de sate au fost inundate, iar peste 7.000 de locuințe au rămas fără electricitate, a precizat acesta.
Poliția, echipele de intervenție în caz de dezastre și voluntarii locali lucrau pentru a salva locuitorii blocați și pentru a livra provizii esențiale comunităților afectate de inundații.
Jatin Gogoi, un fermier în vârstă de 52 de ani din Nazira, a declarat că apele în creștere i-au măturat casa cu pereți de bambus și i-au distrus mijloacele de trai.
„Mi-am pierdut tot vitele. Eu și familia mea, formată din cinci membri, nu avem unde să mergem, așa că ne-am adăpostit la o rudă”, a spus el la telefon.
Inundațiile de joi seara au paralizat anumite zone din Guwahati, capitala statului Assam, cu aproximativ 2 milioane de locuitori, iar drumurile inundate i-au blocat pe navetiști timp de ore întregi.
„A trebuit să rămân peste noapte la birou. Drumurile erau pline de apă, în unele locuri până la talie”, a spus Sudip Mazumdar, un jurnalist din Guwahati.
Ținta a fost distrusă cu o rachetă la ora 11.02, deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina. Din informațiile comunicate până acum nu rezultă de ce drona a urmat această rută în zigzag și nici dacă schimbările de direcție au fost programate sau comandate din exterior.
Un traseu în zigzag prin sud-estul RomânieiSistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat drona la ora 09.39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina.
După pătrunderea în spațiul aerian național, aparatul a urmat traseul comunicat oficial:
Sulina – Brăila – Fetești – Buzău.
Ruta este neobișnuită deoarece drona nu a continuat pe o direcție relativ constantă spre vest. După ce a ajuns în zona Brăila, aceasta a coborât spre sud-vest, în direcția Fetești, iar ulterior a virat spre nord-vest, către zona Pogoanele–Padina din județul Buzău.
Harta traseului are un caracter orientativ și indică reperele generale comunicate de autorități, nu neapărat fiecare manevră efectuată de aeronavă.
A fost urmărită timp de o oră și 23 de minuteÎntre momentul detectării și cel al doborârii au trecut 83 de minute.
La ora 09.48, la nouă minute după apariția țintei pe radare, două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Avioanele italiene se aflau în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană și au fost trimise pentru monitorizarea situației.
La ora 10.56 au decolat și două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române de la Baza 86 Aeriană Fetești.
F-16 a lansat racheta la șase minute după decolareLa numai șase minute de la decolarea avioanelor românești, unul dintre aparatele F-16 a angajat ținta aeriană cu o rachetă.
Drona a fost doborâtă la ora 11.02, deasupra unei zone nelocuite din apropierea comunei Padina, județul Buzău. Amplasarea zonei a permis intervenția fără expunerea directă a unei localități la riscul căderii fragmentelor.
Resturile dronei urmează să fie căutate și analizate pentru stabilirea modelului, provenienței și eventualei încărcături transportate.
Populația din Tulcea și Brăila, avertizată prin RO-AlertÎn timpul deplasării dronei, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Au fost instituite măsuri de alertare a populației din județele Tulcea și Brăila, unde au fost transmise mesaje RO-Alert privind riscul căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Traseul a continuat însă mult dincolo de zona de frontieră, drona ajungând până în interiorul județului Buzău.
Ce nu se știe încăAutoritățile nu au comunicat până acum tipul dronei, țara din care aceasta a fost lansată sau dacă aparatul transporta o încărcătură explozivă.
Nu este cunoscut nici motivul pentru care drona a schimbat succesiv direcția între Sulina, Brăila, Fetești și Buzău. Traseul poate fi explicat printr-un plan de zbor prestabilit, o eroare de navigație, bruiaj sau intervenția unui operator, însă niciuna dintre aceste ipoteze nu a fost confirmată oficial.
Nici destinația finală a dronei nu poate fi stabilită doar pe baza rutei parcurse înainte de interceptare. Răspunsurile ar putea veni după expertizarea fragmentelor recuperate din zona Padina.
România își apără spațiul aerian. România își respectă angajamentele în cadrul NATO. Și România va continua să investească în acele capabilități care transformă securitatea dintr-o promisiune într-o realitate”, a mai transmis Radu Miruță.
