Ministrul Justiției a dezvăluit marți, 10 noiembrie, că suspectul accesase site-uri dedicate autorului atentatelor din Norvegia, soldate cu 77 de morți în 2011.
Atacatorul din Cracovia accesase site-uri despre Anders BreivikMinistrul polonez al Justiției, Waldemar Żurek, a declarat marți, la Radio Kraków, că anchetatorii au identificat indicii care ar putea susține ipoteza unei motivații extremiste în cazul atacului armat de sâmbătă.
Potrivit Reuters, ministrul a precizat că suspectul, identificat de procurori drept Michał Oksiński, un muncitor de 24 de ani, consultase pagini de internet referitoare la Anders Behring Breivik.
Ministrul a apreciat că există indicii puternice privind o posibilă influență a extremismului de dreapta asupra comportamentului atacatorului.
Breivik a ucis 77 de persoane în Norvegia, în iulie 2011. Opt victime au murit în urma exploziei unei mașini-capcană la Oslo, iar alte 69, majoritatea adolescenți, au fost împușcate într-o tabără de tineret a Partidului Laburist, pe insula Utøya.
Deocamdată, autoritățile poloneze nu au stabilit oficial că Oksiński l-a considerat pe Breivik un model sau că atacul de la Cracovia a fost inspirat direct de crimele acestuia.
Șase persoane ucise în Piața Centrală din CracoviaAtacul s-a produs sâmbătă, în Piața Centrală din Cracovia, una dintre cele mai cunoscute atracții turistice ale Poloniei.
Potrivit poliției, suspectul a deschis focul dintr-un autoturism, provocând moartea a șase persoane.
Forțele de ordine au intervenit la scurt timp, iar atacatorul a fost împușcat și reținut. Acesta a murit luni, la spital, în urma rănilor suferite.
Ministrul Justiției a anunțat că în vehiculul folosit de suspect a fost descoperit și un amortizor pentru armă.
În aceeași zi în care s-a produs atacul, autoritățile au găsit în locuința familiei cadavrele tatălui, mamei și surorii suspectului.
Anchetatorii consideră că și aceste trei persoane ar fi fost ucise de Oksiński, însă circumstanțele deceselor sunt în continuare investigate.
Simboluri asociate extremei drepte, descoperite de anchetatoriUn alt element analizat de autorități este un steag galben, cu imaginea unui șarpe și inscripția „Don’t tread on me”, descoperit în camera suspectului.
Cunoscut drept steagul Gadsden, simbolul a fost utilizat de-a lungul timpului în diferite contexte politice americane, inclusiv de unele grupări de extremă dreapta.
Ministrul Justiției a precizat că și anumite simboluri identificate la locul de muncă al atacatorului ar putea avea relevanță pentru această direcție a investigației.
Prezența acestor elemente este analizată împreună cu activitatea online a suspectului, fără ca anchetatorii să fi anunțat o concluzie definitivă privind mobilul crimelor.
Scandal politic în Polonia pe tema motivației ataculuiIpoteza unei motivații extremiste a provocat o dispută între guvern și opoziția naționalistă.
Ministrul de Interne, Marcin Kierwiński, a afirmat încă de sâmbătă, la câteva ore după atac, că suspectul ar fi fost influențat de ideologia extremei drepte.
Declarația a fost respinsă categoric de liderul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS), Jarosław Kaczyński, care a calificat-o drept o minciună evidentă.
La rândul său, deputatul PiS Michał Wójcik s-a declarat indignat de afirmațiile ministrului Justiției și a acuzat reprezentanții guvernului că prezintă incorect situația comunității internaționale.
Marți, ministrul de Interne a precizat că își menține declarațiile inițiale, dar așteaptă concluziile oficiale ale anchetei.
În Polonia a fost instituit doliu național în zilele de 8 și 9 noiembrie, iar la Cracovia perioada de doliu se prelungește până pe 11 noiembrie.
Triplu campion olimpic și de patru ori campion mondial și european, fostul internațional francez a participat marți la o întâlnire organizată în cadrul evenimentului „Demain Le Sport”, unde a povestit cum s-a adaptat la viața de după Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
„La început, ceea ce îmi doream era să nu fac absolut nimic. Când eram copil, voiam să devin cel mai bun handbalist din lume. De-a lungul carierei, singurul meu obiectiv a fost să intru în istoria sportului meu și a sportului francez. Nu mă gândeam deloc la ce urma după retragere. Când m-am oprit, mă gândeam doar să mă bucur de viață și să trăiesc într-un ritm mai lent. Voiam doar să încetinesc ritmul”, a declarat Karabatic.
Planurile fostului handbalist au fost însă rapid înlocuite de numeroase solicitări pentru proiecte media, de afaceri și caritabile.
„A trebuit să învăț să spun nu. Nu mai aveam scuza unui sportiv profesionist, cu antrenamente și meciuri”, a explicat fostul inter.
Karabatic este implicat în mai multe proiecte antreprenoriale. Alături de fostul rugbist Benjamin Kayser participă la fondul de investiții Teampact. Iar împreună cu fratele său, Luka, a lansat un fond cu scop caritabil, a deschis o sală de padel și analizează posibilitatea lansării unui canal de YouTube.
Presiunea performanței și relația cu fiul săuKarabatic a explicat că retragerea l-a ajutat să renunțe la obsesia de a fi permanent cel mai bun, obiectiv care i-a marcat întreaga carieră.
O accidentare gravă la genunchi, suferită înaintea Jocurilor Olimpice de la Tokyo din 2021, precum și o perioadă de epuizare l-au determinat să descopere meditația și să privească diferit sportul, acceptând inclusiv ideea de a juca din plăcere, nu doar pentru victorie.
„Timp de peste 24 de ani, am fost concentrat pe un singur lucru: să devin cel mai bun handbalist din lume. Am reușit să mă detașez de această mentalitate. Dorința de a fi cel mai bun aduce o presiune enormă. Acum, în proiectele mele, nu mai am acest obiectiv. Vreau doar să fac lucruri în care mă regăsesc și să fiu cât mai autentic. Sincer, nu mă mai interesează dacă oamenii mă consideră cel mai bun sau nu”, a mărturisit francezul.
Fostul handbalist a povestit și despre relația cu fiul său, Alek, căruia încearcă să îi transmită o perspectivă diferită asupra performanței.
„Într-o zi, m-a întrebat: «Tată, crezi că într-o zi voi putea fi la fel de bun ca tine?». A fost un moment dificil pentru mine. Știu că astfel de momente pot marca un copil, îl pot motiva sau îl pot descuraja”, a relatat Karabatic.
„Important este să ai visuri, să ai ambiție și să îți dorești să ajungi acolo. Totul este posibil în viață. Ai capacitatea necesară, trebuie doar să te antrenezi și să te bucuri de ceea ce faci. Vreau să îi transmit că are dreptul să viseze și să își atingă întregul potențial”, a explicat fostul campion.
Karabatic a recunoscut totuși că are o temere legată de viitorul fiului său: „Sunt tatăl care a reușit. Mi-e teamă că, dacă va alege același drum, va fi judecat permanent în comparație cu mine”.
Visul de a deveni selecționerul FranțeiKarabatic a dezvăluit că își dorește ca într-o zi să preia conducerea echipei naționale a Franței din postura de selecționer, deși nu intenționează să înceapă prea curând o carieră de antrenor.
„Cred că, undeva în interiorul meu, există dorința ca într-o zi să devin selecționerul echipei naționale a Franței”, a afirmat fostul handbalist.
„Ca jucător, te plângi întotdeauna de antrenor și nu înțelegi anumite decizii. Aș vrea să văd cum este să fii de cealaltă parte. Bineînțeles, există și dorința de a transmite mai departe ceea ce am învățat. Dar nu în viitorul apropiat. Dacă voi face acest lucru, vreau să fie din motivele potrivite. Sper să o fac pentru ceilalți, pentru jucători, nu pentru mine”, a completat Karabatic.
Francezul este însă conștient de responsabilitățile unei asemenea funcții și de presiunea pe care o presupune activitatea de antrenor.
„Știu că viața de antrenor sau de selecționer este la fel ca viața unui sportiv, poate chiar mai complicată, cu mult mai multă presiune, mult mai puțin timp liber și o încărcătură mentală mult mai mare”, a spus fostul campion.
Nikola Karabatic s-a retras în vara anului 2024, după Jocurile Olimpice de la Paris, încheind una dintre cele mai impresionante cariere din handbalul mondial.
Comisia Europeană colaborează cu autoritățile de la Kiev pentru a identifica cele mai urgente nevoi ale Ucrainei, prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova, a declarat marți, în cadrul unui briefing de presă la Bruxelles, că ajutorul va fi direcționat către zonele și persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin.
„Vom ține luminile aprinse în Ucraina, vom asigura funcționarea spitalelor și a serviciilor esențiale. Acest lucru este deja prevăzut în planul pe care îl avem pentru această iarnă și pe care președinta von der Leyen l-a anunțat în februarie”, a afirmat Hrncirova, potrivit Ukrainska Pravda.
UE pregătește transferul echipamentelor unei centrale electrice în UcrainaPurtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a anunțat că Uniunea Europeană a demontat o întreagă centrală electrică, ale cărei echipamente urmează să fie transportate în Ucraina și folosite pentru asamblarea infrastructurii energetice necesare.
Componentele centralei vor contribui astfel la refacerea infrastructurii energetice ucrainene, afectate de atacurile rusești.
„Vrem să livrăm ajutorul potrivit, în locul potrivit, oamenilor potriviți și la momentul potrivit. Nu este vorba doar despre furnizarea de asistență, ci despre direcționarea acesteia astfel încât să aibă un impact asupra ucrainenilor”, a precizat Hrncirova.
Comisia Europeană evaluează nevoile urgente ale UcraineiComisarul european Hadja Lahbib a discutat luni cu premierul ucrainean Serhii Koretskyi despre nevoile specifice ale țării. O nouă convorbire între cei doi oficiali era programată marți, pentru o evaluare detaliată a necesarului de ajutor.
„Astăzi va avea loc o nouă convorbire între comisarul Lahbib și premierul Koretskyi, în cadrul căreia ne așteptăm să primim deja o evaluare detaliată a ceea ce este necesar și unde este nevoie de ajutor în Ucraina. Apoi, pe baza acesteia, putem pregăti detaliile tehnice și putem livra ajutorul solicitat de Ucraina”, a declarat purtătoarea de cuvânt.
Aproape 1,5 miliarde de euro, ajutor umanitar european pentru UcrainaDe la începutul războiului, Uniunea Europeană a alocat aproape 1,5 miliarde de euro pentru ajutor umanitar destinat Ucrainei.
În septembrie, Comisia Europeană a anunțat un sprijin suplimentar de 52 de milioane de euro. Astfel, valoarea totală a ajutorului umanitar alocat pentru acest an depășește 200 de milioane de euro.
Zelenski a convenit activarea mecanismului european de urgențăReprezentanții Comisiei Europene și cei ai Ucrainei au avut luni o reuniune pentru a identifica nevoile urgente ale țării, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii critice.
Tot luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a convenit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, activarea unui mecanism special al UE pentru acordarea de ajutor de urgență Ucrainei.
Deputatul AUR Mohammad Murad ar lua în calcul să îi propună lui Călin Georgescu să preia conducerea partidului, potrivit unor surse politice citate de Mediafax.
Potrivit surselor, acesta ar aduce ca argument întâlnirile aproape zilnice pe care George Simion le-ar fi avut cu Georgescu, pe care l-ar considera „liderul suprem” al mișcării suveraniste. Propunerea ar fi ca acesta să ocupe funcția de președinte executiv al AUR.
„Din ce am auzit și chiar mi-a zis personal, George Simion a avut întâlniri aproape zilnic cu domnul Georgescu. Eu, ca urmare, am zis: domnule, mi se pare foarte corect. Dacă așa stau lucrurile, hai să-l invităm pe domnul Georgescu să fie președintele partidului”, a declarat Mohammad Murad, potrivit Mediafax.
În schimb, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat pentru Digi24.ro că nu știa despre existența unei astfel de propuneri. El a spus că George Simion a fost ales președintele partidului în urmă cu un an și că mandatul său este în vigoare până în 2030.
„Nu știam, am aflat și eu odată cu toată lumea. Orice partid își alege președintele la un Congres, dintre candidații înscriși în competiție. Deocamdată, până în 2030 postul de președinte AUR este ocupat de George Simion, care a fost ales acum un an la Congres. Un alt președinte se poate alege doar la vacantarea postului”, a transmis Petrișor Peiu pentru Digi24.ro.
Și reprezentanții AUR au oferit un punct de vedere cu privire la posibilitatea ca lui Călin Georgescu să i se propună să preia conducerea partidului.
Aceștia au spus că nu este vorba despre o intenție reală, amintind că Georgescu a spus el însuși că nu dorește să facă parte dintr-o formațiune politică.
„Noi am fi bucuroși, dar nu e cazul, ci avem o altă încercare de diversiune. În ceea ce privește apartenența dlui Georgescu la un partid, acesta și-a exprimat foarte clar punctul de vedere că nu vrea să fie parte dintr-un partid, iar partidul domniei sale este doar poporul român. Din câte știm, lucrurile nu s-au schimbat”, este poziția transmisă de AUR pentru Digi24.ro.
Reuniunea cu liderii statelor nordice are loc în aceeași zi în care Ucraina și Rusia au început negocieri directe, mediate de Statele Unite, la Abu Dhabi.
Danemarca oferă fonduri pentru apărare și infrastructura energeticăNoul pachet de sprijin militar anunțat de autoritățile daneze se ridică la 4,8 miliarde de coroane, echivalentul a aproximativ 643 de milioane de euro, potrivit Euronews.
Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a precizat că Danemarca va aloca separat 150 de milioane de coroane, aproximativ 20 de milioane de euro, pentru susținerea sectorului energetic ucrainean.
Anunțul vine pe fondul continuării atacurilor rusești asupra infrastructurii civile și energetice din Ucraina, în apropierea sezonului rece.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit marți la Copenhaga pentru discuții privind securitatea regională și continuarea sprijinului acordat Kievului.
Premierul danez Mette Frederiksen a salutat vizita liderului ucrainean și a reafirmat susținerea țării sale pentru Ucraina.
„Sunt mândră să îi primesc în Danemarca pe președintele Zelenski și pe liderii nordici. Lupta ucrainenilor pentru o Ucraină liberă și o Europă liberă continuă”, a transmis Frederiksen.
Liderii nordici discută sprijinul pentru Kiev, în paralel cu negocierile de paceLa reuniunea de la Copenhaga erau așteptați și premierul Suediei, Ulf Kristersson, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și premierul Finlandei, Petteri Orpo.
Întâlnirea are loc într-un moment important pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului, în condițiile în care delegațiile Ucrainei și Rusiei au început marți discuții directe la Abu Dhabi, cu medierea Statelor Unite.
Țările nordice se numără printre principalii susținători europeni ai Ucrainei, atât prin asistență militară, cât și prin sprijin financiar și diplomatic.
Mette Frederiksen a subliniat că atacurile asupra populației civile și a infrastructurii esențiale continuă, în ciuda eforturilor diplomatice.
Premierul danez a atras atenția că, la aproape cinci ani de la declanșarea invaziei rusești la scară largă, sunt vizate în continuare centre de ajutor umanitar și instalații de alimentare cu apă și căldură.
Discuțiile cu Putin au provocat tensiuni între aliații nordiciReuniunea are loc și pe fondul unor divergențe diplomatice între statele nordice privind contactele directe cu Moscova.
La sfârșitul lunii octombrie, Zelenski a vizitat Oslo, unde s-a întâlnit cu emisari americani.
Ulterior, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele finlandez Alexander Stubb au purtat o convorbire telefonică de aproximativ 90 de minute cu Vladimir Putin.
Stubb a descris discuția drept una sinceră și substanțială, însă premierul danez a criticat inițiativa, susținând că aceasta nu fusese coordonată cu celelalte state nordice.
Măsuri sporite de securitate la CopenhagaVizita președintelui ucrainean a determinat consolidarea măsurilor de securitate în capitala daneză.
În zona sediului premierului danez a fost desfășurat un dispozitiv important de poliție, iar autoritățile au anunțat restricții suplimentare pentru zilele următoare.
Poliția din Copenhaga a precizat că zborurile dronelor deasupra capitalei vor fi interzise până pe 12 noiembrie.
Noul angajament financiar al Danemarcei confirmă continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, în paralel cu negocierile diplomatice care urmăresc identificarea unei soluții pentru încetarea războiului.
Reprezentanții europeni și Statele Unite au convenit să reanalizeze arhitectura de securitate a Europei după războiul din Ucraina, cu scopul de a reduce tensiunile dintre Rusia și statele membre NATO, potrivit POLITICO.
Acordul a fost anunțat în prima zi a celei mai recente runde de negocieri de pace privind Ucraina, desfășurată la Abu Dhabi.
Potrivit a două declarații aproape identice, una transmisă de emisarul american Steve Witkoff și cealaltă de Consiliul European, Ucraina și partenerii săi europeni au convenit cu SUA că este „esențial” să fie abordate „preocupările de securitate postbelice” și să fie redus „riscul de conflict” în regiune.
„Obiectivul comun este dezvoltarea unui cadru de securitate practic, care să se consolideze reciproc, menit să întărească securitatea pe termen lung a Ucrainei și să clădească încrederea necesară pentru a ajunge la o soluție negociată”, se arată în cele două declarații.
Discuțiile au vizat și modul în care instituțiile și acordurile de securitate europene existente ar putea fi folosite după terminarea conflictului.
Înaintea întâlnirii dintre delegațiile Ucrainei și Rusiei, marți dimineață au avut loc discuții pregătitoare la Abu Dhabi, la care au participat reprezentanți ai puterilor europene, ai Ucrainei și ai echipei americane, conform aceleiași surse.
Doi oficiali anonimi, familiarizați cu negocierile, au descris primele întâlniri drept substanțiale, afirmând că atmosfera a fost pozitivă.
Europa se teme că SUA ar putea reduce sprijinul pentru securitatea continentuluiViitoarea arhitectură de securitate a Europei este un subiect extrem de important în acest moment pentru guvernele europene.
Acestea se tem că președintele Donald Trump ar putea reduce semnificativ sprijinul american pentru securitatea continentului, după ce a criticat în repetate rânduri aliații din NATO.
Rusia a cerut să aibă un cuvânt de spus în privința limitării activităților NATO în Europa, insistând în mod repetat ca Ucraina să nu adere niciodată la Alianță. Poziția este în contradicție cu cea susținută de Kiev și de cei mai apropiați aliați ai săi.
O întrebare importantă este dacă un eventual acord privind securitatea europeană va fi inclus în tratatul final de pace pentru Ucraina sau dacă subiectul va fi discutat separat, după încheierea războiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și unii dintre susținătorii Ucrainei au spus că Rusia nu are dreptul să ceară schimbarea arhitecturii de securitate europene și a relației dintre Europa și NATO drept condiție pentru oprirea războiului.
Prima rundă de negocieri trilaterale după o pauză de nouă luniDiscuțiile de la Abu Dhabi reprezintă prima ocazie din ultimele nouă luni în care negociatorii din Ucraina și Rusia s-au întâlnit cu reprezentanți ai SUA pentru negocieri trilaterale privind pacea.
Delegația americană este condusă de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, și de emisarul Steve Witkoff. Cei doi susțin extinderea negocierilor, astfel încât acestea să includă și viitorul securității europene, dar și participarea Europei la discuțiile privind încheierea războiului.
De când Donald Trump a revenit la Casa Albă anul trecut, administrația sa a criticat, atât în public, cât și în privat, europenii pentru că nu fac suficient pentru a-și asuma responsabilitatea pentru propria apărare.
Sub presiunea Statelor Unite, aliații din NATO au convenit asupra unor noi obiective de creștere a cheltuielilor pentru securitate și apărare la 5% din PIB până în 2035.
Mai mult decât atât, oficialii administrației Trump au anunțat deja că Statele Unite vor reduce numărul trupelor americane desfășurate în Europa.
Oficiali europeni, americani și reprezentanți NATO au discutat la Abu DhabiÎnaintea negocierilor trilaterale cu Rusia, delegațiile americană și ucraineană s-au întâlnit la Abu Dhabi cu reprezentanți europeni.
La discuții au participat oficiali de rang înalt din cadrul Comisiei Europene, Consiliului European, Regatului Unit, Germaniei, Franței și Italiei, precum și reprezentanți ai NATO.
Unul dintre obiectivele întâlnirii a fost stabilirea unor măsuri prin care să fie evitate escaladarea conflictului și apariția unor noi riscuri de securitate.
„Aceștia au discutat despre modalitățile de a asigura mecanisme solide pentru gestionarea riscurilor și evitarea unei escaladări periculoase”, se arată în cele două declarații.
„Participanții și-au reafirmat angajamentul comun față de o arhitectură și niște aranjamente solide de securitate europeană postbelică și au subliniat clar că o alianță NATO puternică va rămâne un element central al apărării colective euro-atlantice”, se mai arată în declarații.
Cine sunt principalii negociatori ai Ucrainei, Rusiei și SUA la discuțiile de pace de la Abu DhabiDelegația Ucrainei:
Delegația Rusiei:
Delegația Statelor Unite:
Scandal în Marea Britanie, după ce o anchetă privind abuzurile asupra copiilor a descoperit că elevii unei cunoscute școli private din Edinburgh au fost supuși unor abuzuri fizice și emoționale timp de patru decenii.
Profesorii au agresat copii între anii 1950 și 1980, în timp ce conducerea instituției a ignorat sesizările și a încercat să-și protejeze reputația, potrivit SkyNews.
Lady Smith, președinta anchetei scoțiene privind abuzurile asupra copiilor (Scottish Child Abuse Inquiry), a constatat că unii elevi care locuiau în internatul școlii Edinburgh Academy trăiau într-o „stare permanentă de teamă”.
„Timp de decenii, școala nu a reușit să se privească printr-o lentilă realistă și critică”, a declarat Lady Smith.
Aceasta a precizat că instituția a pornit de la presupunerea că abuzurile nu aveau și nu puteau avea loc. Atunci când acestea s-au produs, conducerea nu a acceptat că s-au întâmplat, nu a intervenit și nu a recunoscut riscul ca agresiunile să continue.
„Semnelor evidente de abuz”„Atunci când au fost făcute plângeri, acestea au fost fie necrezute, fie lăsate fără rezolvare. Angajații au ales să nu observe și au evitat intervenția sau investigarea, în ciuda semnelor evidente de abuz”, a mai spus aceasta.
Lady Smith a identificat patru presupuși agresori în serie. Printre aceștia se numără Hamish Dawson, fost responsabil al internatului și profesor în cadrul școlii, decedat în 2009, și John Brownlee, fost responsabil al internatului și director adjunct al școlii primare.
Un alt profesor menționat în raport este William Bain, profesor de fizică și infractor sexual condamnat de două ori. Acesta și-a început istoricul îndelungat de abuzuri la Edinburgh Academy, înainte de a agresa copii și în alte școli. Ancheta a identificat și un al patrulea angajat implicat în abuzuri.
Printre foștii elevi care au oferit mărturii s-a numărat prezentatorul Nicky Campbell, care a studiat la Edinburgh Academy între 1966 și 1978. Acesta a povestit că amintirile din perioada școlii îl bântuie inclusiv în timpul nopții.
Homofobie în instituțieRaportul a evidențiat și existența homofobiei în instituție, în timp ce rasismul era prezent inclusiv în școala pregătitoare. Unii elevi au fost agresați pentru că erau evrei sau din cauza culorii pielii.
După introducerea învățământului mixt în ultimul an de studiu, fetele au fost supuse unor manifestări de misoginie abuzivă.
Un fost elev, care a depus mărturie sub pseudonimul Henry, a descris cum era considerat normal ca băieții de 11 ani să fie ademeniți cu jeleuri și apoi molestați în fața altor persoane.
„Era normal să lovești, să izbești și să strangulezi copii de 10 ani până când își pierdeau cunoștința. Era normal să aplici pedepse fizice cu o scândură de lemn, fără niciun motiv întemeiat”, a declarat acesta.
În 2024, un tribunal a stabilit că John Brownlee, care avea atunci 89 de ani, a comis acte de abuz fizic și emoțional asupra elevilor școlii între 1967 și 1991. Acesta a fost considerat inapt din punct de vedere medical pentru a fi judecat și nu a primit o condamnare.
Reacția conducerii școliiBarry Welsh, rectorul Edinburgh Academy, a declarat că instituția își menține angajamentul de a recunoaște greșelile trecutului și a reiterat scuzele adresate tuturor celor afectați de abuzurile care au avut loc în școală.
„Raportul este o lectură sumbră și subliniază curajul remarcabil al foștilor noștri elevi care au depus mărturie. Ne reiterăm scuzele sincere față de toți cei afectați de orice formă de abuz care a avut loc în școala noastră”, a transmis acesta.
Conducerea a precizat că, deși trecutul nu mai poate fi schimbat, instituția continuă să îi sprijine pe supraviețuitori și susține că elevii actuali sunt educați într-un mediu sigur, bazat pe grijă și sprijin.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat marți, în prima conferință de presă după o perioadă îndelungată, că demersul republicanilor de a-l pune sub acuzare este „un spectacol politic”, relatează Sky News.
„Ceea ce încearcă un congresman nemulțumit și învins nu ține de supraveghere și nici de asumarea responsabilității. Este un spectacol politic, un manifest personal alimentat de ego și resentimente. Este momentul în care un om, aflat în ultimele sale zile în Congres, încearcă să aducă prejudicii acestui președinte, acestei țări și, în mod extrem de iresponsabil, soldaților care o apără”, a spus Hegseth în cadrul conferinței de la Pentagon, potrivit The Guardian.
El a continuat spunând că niciun secretar al apărării nu a fost până acum supus procedurii de destituire din cauza operațiunilor militare controversate ale SUA din Liban, Kosovo, Irak și Siria.
Hegseth s-a apărat afirmând că Operațiunea Epic Fury împotriva Iranului a fost o victorie militară istorică și a subliniat că președintele american Donald Trump „a luat măsura dură, dar corectă” pentru „siguranța și securitatea” Americii, scrie BBC.
În ce constă procesul de destituire a lui HegsethReacția lui Hegseth vine după ce luni, republicanul Thomas Massie a prezentat articolele de destituire a lui Hegseth și a declanșat astfel termenul de două zile până la votul din Camera Reprezentanților.
Acuzațiile care i se aduc lui Hegseth vizează declanșarea războiului împotriva Iranului fără aprobarea Congresului, dar secretarul de stat american este bănuit și de alte abuzuri de putere.
România este în pragul unei ierni complicate, astfel că principalele priorități sunt în prezent securitatea alimentării cu energie și prețuri suportabile, prin măsuri de sprijin pentru populație, dar și consumatorii non casnici, după cum a declarat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, la deschiderea celei de-a VIII-a ediții a Romanian International Energy Conference (RIEC).
De amintit că Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită luni, de la ora 17:57, neplanificat, din cauza defectării sistemului de control vid la condensatorul turbinei, la trei zile după ce a fost resincronizată la sistemul energetic național, după ce fusese oprită pe 28 iulie, din cauza secetei care a afectat nivelul Dunării la gura de captare pentru răcirea instalațiilor. Din această cauză, pe 1 august, România a intrat în stare de alertă energetică, prelungită inclusiv în această lună. Pe 13 august a fost oprită și a doua unitate.
În mixul de producție de la ora 15:25 nu contribuia deloc energia nucleară, potrivit datelor publicate cu un ecart de 15 minute de Transelectrica.
Consum la această oră era de 7.376 MW, iar producția de 5.020 MW, astfel că diferența de 2.356 MW este acoperită din importuri.
Total 5020 MW – Productia in 10-11-2026 ora 15:25
„Suntem în situația de a găsi soluții și a traversa această iarn㔄Suntem în situația în care, într-adevăr, avem o iarnă complicată, pe care o așteptăm să vină. Și această iarnă complicată are la bază o serie de elemente care provin din zona noastră, din România. Altele sunt tributare unor activități din afara României. Practic, suntem în situația de a găsi soluții și a traversa această iarnă, fiind elementul numărul unu care ne preocupă în momentul de față”, a afirmat ministrul Energiei.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, autoritățile urmăresc evoluțiile internaționale și regionale, inclusiv cele ale prețurilor energiei, pentru identificării unor măsuri aplicabile pe piața românească.
„Cred că este foarte important să înțelegem că avem nevoie de mai multă producție de energie. Vorbim de energie electrică, de gaze naturale. Această producție vine să asigure cererea de energie și de aici și evoluțiile în ceea ce privește prețurile pe această piață”, a declarat Chisăliță.
Ministrul Energiei a precizat că măsurile gândite trebuie să răspundă atât nevoilor consumatorilor casnici, cât și celor ale mediului de afaceri. „La nivelul unei persoane este foarte important să existe energie și această continuitate în alimentarea cu energie, dar să existe și o suportabilitate a prețului”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Totodată, ministrul Energiei a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă companiile ca urmare a evoluțiilor de pe piețele energetice, precum și asupra necesității implementării unor măsuri care să faciliteze continuarea activității în România.
„Societățile comerciale, în momentul de față, se confruntă cu aceste evoluții pe care le vedem și, ca atare, e foarte important să venim cu măsuri care să permită acestor societăți comerciale continuitatea funcționării lor și, în același timp, să poată să își desfășoare în continuare activitatea în România, ținând seama de provocările pe care le au”, a precizat acesta.
În acest context, autoritățile au întâlniri atât la nivel interguvernamental, cât și cu participanții la piață, pentru identificarea soluțiilor care pot fi implementate, cu respectarea legislației naționale și europene în domeniul energiei electrice și gazelor naturale, a arătat Dumitru Chisăliță, cu ocazia evenimentului RIEC.
„Îmi doresc ca soluțiile care sunt prezentate aici să vină cu idei practice, concrete și efective, de așa natură încât să ne fie de folos și nouă în măsurile pe care urmează să le îndeplinim”, a declarat ministrul Energiei.
Discuții despre noi scheme de sprijinDumitru Chisăliță a confirmat, la întrebările jurnaliștilor, că a avut, luni, o întâlnire cu furnizorii de energie și gaze la Ministerul Energiei, în care s-a discutat chiar și problema prețurilor, dar și o schemă pentru vulnerabili.
„Ieri a fost o întâlnire informală în care am prezentat punctul nostru de vedere pentru măsurile care urmează să se aplice în perioada imediat următoare. Așteptăm din partea lor feedback cât se poate de repede. În funcție și de acest feedback, o să continuăm discuțiile cu celelalte instituții, în speță Consiliul Concurenței, Ministerul Finanțelor, ANRE, pentru a putea să mergem mai departe”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Ministrul a menționat și termenele pe care le estimează pentru aplicarea acestor scheme. „De la caz la caz, pentru consumatorul vulnerabil, schema va fi de la 1 ianuarie 2027, pentru consumatorii non casnici încercăm să venim mai devreme. Nu vă pot da, în momentul de față o dată, pentru că trebuie să ne punem de acord cu toate celelalte elemente. Dorința mea ar fi 1 decembrie”, a spus Dumitru Chisăliță.
Ministrul nu a confirmat creșterea pragului de venit la 2.500 de lei în cazul schemei de ajutor la facturile de energiei, precizând că așteaptă ca celelalte ministere să se pronunțe asupra propunerilor trimise, dar a menționat că voucherul va fi cel puțin 50 de lei.
Radu Oprea a explicat marți către care ministere vor merge banii pe care statul îi va primi de la Uniunea Europeană, pentru a-și consolida hub-ul de securitate de la Marea Neagră.
Ministrul Apărării spune că instituția pe care o conduce va sprijini Ministerul Afacerilor Interne.
„Alocarea a 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea Centrului de Securitate Maritimă la Marea Neagră și a altor 10 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de căutare și salvare reprezintă un pas concret în întărirea securității regionale”, a transmis Radu Oprea.
Ministru: Securitatea la Marea Neagră să fie mai bunăMinistrul Apărării spune că colaborarea interministerială ar asigura investițiile în:
„Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în România reconfirmă importanța strategică a țării noastre în arhitectura de securitate europeană”, a mai declarat ministrul social-democrat, într-o postare pe Facebook.
Ce a anunțat Ursula von der Leyen, de la BucureștiPreședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni, la conferința de presă susținută alături de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, că România va primi peste 16 miliarde de euro prin programul SAFE, iar alte 21 de miliarde de euro sunt disponibile pentru statele membre ale Uniunii Europene.
„România va primi mai bine de 16 miliarde de euro în cadrul programului SAFE și alte 21 de miliarde sunt disponibile pentru statele membre și încurajez România să profite. Acestea pot fi folosite pentru a construi capacități de producție de drone și contradrone pentru a vă proteja porturile și infrastructura critică în cooperare strânsă cu alte state membre UE. Acest lucru este foarte important”, a anunțat Ursula von der Leyen.
„Obiectivul este să revin în Australia. Poate voi juca și câteva turnee înainte, dar trebuie să merg pas cu pas către acest obiectiv, pentru că, dacă ne grăbim, lucrurile s-ar putea agrava”, a declarat Jannik Sinner marți, într-un interviu acordat publicației italiene La Gazzetta dello Sport, cu ocazia prezenței la un eveniment organizat la Milano.
Italianul a explicat că perioada petrecută în afara competițiilor este una dificilă, mai ales pentru că nu poate controla ritmul recuperării.
„Pentru prima dată în cariera mea, nu am control asupra lucrurilor. Este un moment dificil, pentru că trec de la simulator la sala de forță și apoi din nou la simulator. Călătoresc puțin, îmi vizitez prietenii și părinții. Trăiesc ceva ce nu am mai experimentat până acum. Aceasta este poate cea mai dificilă parte a acestei perioade, dar trebuie să am răbdare și să am încredere”, a mărturisit fostul lider mondial.
Devansat de Zverev în fruntea ierarhiei mondialeSinner nu a mai disputat niciun meci oficial de la 12 iulie, când l-a învins pe germanul Alexander Zverev în finala turneului de la Wimbledon, cucerind al cincilea titlu de Grand Slam al carierei. Problemele la genunchiul drept l-au determinat să rateze mai multe competiții importante, inclusiv US Open, iar pe 6 octombrie italianul a anunțat că sezonul 2026 s-a încheiat pentru el.
În vârstă de 25 de ani, Sinner a recunoscut că resimte lipsa competiției, însă sănătatea și perspectiva unei cariere cât mai lungi sunt prioritare.
„Nu sunt luni ușoare. Îmi lipsește competiția și să pot da totul pe teren. Dacă aș reveni cu o lună mai târziu, nu s-ar schimba nimic. Vreau să mai joc încă 10 sau 15 ani”, a declarat italianul.
Absența prelungită din circuit l-a costat și prima poziție în clasamentul ATP. Germanul Alexander Zverev a preluat fotoliul de lider mondial, după ce Sinner ocupase această poziție timp de 95 de săptămâni consecutive. Italianul se află acum pe locul al doilea.
Sinner a vorbit și despre Darren Cahill, fostul său antrenor, alături de care a încheiat colaborarea profesională după patru ani. Italianul a avut cuvinte de apreciere pentru tehnicianul australian, despre care a spus că l-a ajutat considerabil de-a lungul ultimilor ani.
Operațiunea ar putea deveni una dintre cele mai mari listări bursiere din istorie, într-un moment în care investitorii analizează tot mai atent costurile uriașe ale dezvoltării inteligenței artificiale.
Anthropic vrea să atragă peste 90 de miliarde de dolariPotrivit Bloomberg, compania și o parte dintre investitorii săi urmăresc să obțină până la 90,4 miliarde de dolari prin oferta publică inițială și o plasare privată de acțiuni.
Documentele depuse marți, 10 noiembrie, la Comisia americană pentru valori mobiliare (SEC) indică un interval de preț cuprins între 70 și 78 de dolari pe acțiune.
Oferta de bază ar putea aduce până la 64,4 miliarde de dolari, prin vânzarea a aproximativ 801,4 milioane de acțiuni de către companie și a altor 23,6 milioane de titluri de către acționarii existenți.
Separat, Anthropic intenționează să atragă 26 de miliarde de dolari de la investitori strategici, printre care AMD, Broadcom, Google, Micron, Microsoft, Nvidia și TSMC.
La limita superioară a intervalului de preț, capitalizarea bursieră a companiei ar ajunge la aproximativ 1.000 de miliarde de dolari. Evaluarea de 1.400 de miliarde include și opțiunile pe acțiuni, titlurile restricționate și alte acțiuni rezervate.
Listarea ar putea depăși recordul stabilit de SpaceXIncluzând posibilitatea suplimentării ofertei, operațiunea ar putea mobiliza aproximativ 100 de miliarde de dolari, potrivit calculelor Bloomberg.
Suma ar depăși oferta de bază de 75 de miliarde de dolari realizată de SpaceX, care a atras aproximativ 86,2 miliarde de dolari după exercitarea opțiunii de suplimentare.
Stabilirea prețului final al acțiunilor Anthropic este programată pentru 18 noiembrie, iar titlurile ar urma să fie tranzacționate pe Nasdaq sub simbolul ANT.
Venituri în creștere, dar și cheltuieli uriașe pentru infrastructura AIExpansiunea companiei este susținută de utilizarea tot mai largă a instrumentelor Claude, inclusiv a aplicațiilor destinate programatorilor și companiilor.
Anthropic a raportat venituri de aproape 17 miliarde de dolari în trimestrul al treilea, comparativ cu 1,4 miliarde de dolari în perioada similară a anului precedent.
Creșterea accelerată vine însă cu costuri considerabile. Cheltuielile operaționale au ajuns la 17,5 miliarde de dolari în trimestrul încheiat la 30 septembrie, iar compania a înregistrat o pierdere operațională de 567 de milioane de dolari.
Documentele financiare indică angajamente contractuale de aproximativ 895 de miliarde de dolari, în principal pentru putere de calcul și semiconductori. Aproximativ 70 de miliarde de dolari din aceste obligații ajung la scadență în intervalul de 12 luni încheiat în septembrie 2027.
Riscurile inteligenței artificiale, menționate în documentele pentru investitoriAnthropic avertizează că dezvoltarea sistemelor avansate de inteligență artificială poate genera riscuri majore dacă tehnologia nu este însoțită de măsuri adecvate de siguranță și supraveghere.
Compania, condusă de Dario Amodei, a fost fondată de foști cercetători și directori ai OpenAI și pune accent pe dezvoltarea responsabilă a inteligenței artificiale.
Listarea are loc într-un context de concurență tot mai intensă, în care producătorii de modele AI reduc prețurile pentru a atrage clienți, în timp ce investițiile în infrastructură continuă să crească.
Pentru investitori, principala întrebare rămâne dacă veniturile generate de inteligența artificială vor putea susține, pe termen lung, ritmul cheltuielilor necesare dezvoltării tehnologiei.
Principalele lucrări de pe drumul Brăila-Galați se concentrează în prezent pe podul hobanat, unde au fost montate 64 dintre cele 96 de hobane prevăzute și 32 dintre cele 204 dale ale structurii.
Pe pod se execută și lucrări de semnalizare orizontală și de consolidare pentru realizarea contragreutății.
În etapa următoare vor fi montate și monolitizate dalele rămase, va fi aplicată hidroizolația, vor fi instalate parapetele și vor fi așternute straturile de asfalt.
În paralel, constructorul finalizează intervențiile la spațiile de servicii.
Contractul pentru cei 10,76 kilometri ai DEx6 Brăila-Galați are o valoare de 449,4 milioane de lei, fără TVA, și este finanțat din fonduri europene.
Ministrul Transporturilor a precizat că lucrările vor fi urmărite până la îndeplinirea tuturor condițiilor tehnice necesare deschiderii în siguranță a circulației.
Ovidiu Popa anunțat luni că aproximativ 200 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres ar urma să fie dați în circulație în acest an, dintre care 71 de kilometri au fost deja deschiși.
