Agregator de ştiri

Ideea că libertatea înseamnă cât mai multe opțiuni este adânc înrădăcinată în societatea modernă. Totuși, numeroase cercetări din ultimii ani arată că, după un anumit punct, creierul începe să reacționeze exact invers. În loc să ne simțim mai liberi, devenim mai nehotărâți, mai anxioși și mai puțin mulțumiți de alegerile făcute, mai arată AP.

De ce prea multe opțiuni ne blochează

Psihologul Barry Schwartz, autorul cărții The Paradox of Choice, spune că fenomenul a fost confirmat în sute de studii. Atunci când oamenii au prea multe variante din care să aleagă, decizia devine mai dificilă. În unele cazuri, ajung chiar să nu mai aleagă deloc.

Un exemplu celebru este cel al unui magazin alimentar în care clienții cumpărau mai des dulceață atunci când aveau la dispoziție șase sortimente decât atunci când raftul oferea 24 de variante.

Un pacient beneficiază de o scanare cerebrală Foto: Freepik

Rezultate similare au fost observate și în domenii importante, precum alegerea planurilor de pensii sau a investițiilor financiare, unde un număr mare de opțiuni i-a făcut pe mulți oameni să amâne complet decizia.

Creierul preferă rutina

Explicația vine și din modul în care funcționează creierul. Profesorul Daniel Willingham, cercetător în psihologie și neuroștiințe la Universitatea din Virginia, explică faptul că rezolvarea unei probleme consumă mult mai multă energie decât repetarea unui comportament deja cunoscut. De aceea, oamenii merg adesea pe același drum spre serviciu sau cumpără aceleași produse fără să analizeze din nou toate alternativele. Creierul încearcă permanent să economisească resurse, iar fiecare decizie suplimentară înseamnă un efort cognitiv în plus.

De ce nu mai suntem mulțumiți nici după ce alegem

Paradoxul nu se oprește în momentul deciziei. Atunci când există sute de variante, apare ușor întrebarea: „Dacă exista una mai bună?”. Această comparație permanentă reduce satisfacția chiar și atunci când alegerea făcută este una foarte bună. Fenomenul este și mai puternic în era rețelelor sociale, unde oamenii își compară constant alegerile cu cele ale altora, fie că este vorba despre haine, telefoane, vacanțe sau stil de viață.

Cum poți reduce oboseala deciziilor

Specialiștii recomandă limitarea deliberată a numărului de decizii pe care trebuie să le iei zilnic. Autorul David Epstein spune că a început să cumpere același model de tricou în mai multe culori pentru a elimina o alegere inutilă.

O altă strategie este stabilirea unor criterii clare înainte de cumpărături. Dacă un produs îndeplinește cerințele esențiale, este mai eficient să fie ales fără a continua ore întregi compararea recenziilor și specificațiilor. Pentru deciziile importante, precum investițiile sau planificarea financiară, psihologii recomandă apelarea la specialiști în locul încercării de a analiza singur zeci de scenarii.

Autorii cercetărilor mai spun că reducerea numărului de decizii zilnice nu înseamnă limitarea libertății, ci folosirea mai eficientă a energiei mentale. Pe termen lung, oamenii iau decizii mai ușor, sunt mai mulțumiți de ele și câștigă timp pe care altfel l-ar pierde analizând opțiuni aproape identice.

UPDATE Protestele continuă și în această săptămână

Cadrele medicale din sute de spitale din București și din întreaga țară au intrat luni dimineață în grevă de avertisment, din cauza nemulțumirilor privind prevederile noii legi a salarizării și din cauza blocării posturilor din sistemul sanitar.

Sindicatele avertizează că, dacă autoritățile nu vor răspunde solicitărilor lor, vor declanșa greva generală începând cu data de 28 iulie.

Protestele s-au desfășurat între orele 09:00 și 11:00. La Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București, zeci de medici, asistenți medicali, infirmieri și brancardieri și-au întrerupt temporar activitatea pentru a participa la acțiunea de protest. Aceștia au afișat bannere cu mesaje precum „Stop umilirii cadrelor medicale” și „Faceți din sănătate o prioritate”.

Pe durata grevei de avertisment, activitatea medicală a fost asigurată de aproximativ o treime dintre angajați, iar urgențele au fost tratate fără restricții, potrivit organizatorilor.

Legea salarizării, principalul motiv al protestelor

Nemulțumirile sindicaliștilor sunt legate în principal de noul proiect al legii salarizării din sistemul bugetar. Reprezentanții angajaților susțin că, deși documentul a fost modificat în urma negocierilor purtate chiar și în weekend, forma actuală introduce reguli nefavorabile pentru acordarea sporurilor.

Potrivit liderilor sindicali, sporurile nu vor mai fi acordate exclusiv în funcție de condițiile de muncă, ci vor fi împărțite pe trei categorii. Sporurile din primul nivel ar putea fi acordate pentru cel mult 10% dintre angajați, iar cele din nivelurile doi și trei pentru maximum 20% dintre salariați.

Sindicaliștii spun că acest sistem va menține diferențele de venit dintre angajați și nu va rezolva problemele legate de echitatea salarială din sistemul sanitar.

Se cer noi negocieri

Reprezentanții organizațiilor sindicale au anunțat că vor transmite în cursul zilei propunerile lor către partidele politice.

Aceștia așteaptă întâlnirea programată marți cu reprezentanții formațiunilor politice și speră să fie primiți și la Administrația Prezidențială, după solicitarea transmisă pentru organizarea unor discuții la Palatul Cotroceni.

Federația SANITAS, cea mai mare organizație sindicală din sănătate, a anunțat deja că va declanșa greva generală începând cu 28 iulie dacă revendicările angajaților nu vor fi soluționate în urma negocierilor cu autoritățile.

UPDATE

Potrivit Cristinei Rădulescu, reprezentanta SANITAS Constanța, „gradul de nemulțumire al angajaților din Sănătate și Asistență Socială este uriaș. (…) problema este acest deficit de personal, pentru că angajații, practic, muncesc până la epuizare, lucrând ore suplimentare pentru a asigura continuitatea, nu-și mai au concedirile de odihnă, iar acum sunt, practic, răspătiți cu acest proiect al legislației, care le diminează veniturile. Vreau să vă mai dau și eu un exemplu din acest nou proiect al legislarizării”.

„Foarte multe secții rămân fără sporuri. Secții foarte grele, precum gastroenterologie, medicină internă, nefrologie, urologie. Atunci când se scoteau posturi la concurs, la stal Județean Constanța, când s-au scos posturi pentru aceste secții, nu am avut candidați. De ce? Pentru că aceste secții oricum au în actuala lege un scor foarte mic, între 12 și 15%”, a spus Rădulescu.

Reprezentanta SANITAS Constanța a mai precizat că susținerea pentru proteste este ridicată în județ.

„În județul Constanța, peste 75% dintre membrii de sindicat din unitățile sanitare au semnat pentru aderarea la grevă. Alături de ei au semnat și foarte mulți angajați care nu sunt membrii ei de sindicaturi sau sunt membrii altor sindicate. Și important de menționat este că au fost inclusiv pacienți care ne-au spus că ne susțin și ne-au întrebat dacă pot să semneze și ei”.

„Sunt specializări în care sporurile nu depășesc 15% și pot să rămână fără sporuri”, a mai spus aceasta.

S-au strâns 48.700 semnături pentru grevă în toată țara.

UPDATE

Președintele SANITAS Olt, Roxana Dumitrescu, a declarat că protestele sunt îndreptate în principal către parlamentarii care urmează să dezbată și să voteze pachetul de legi asociat reformelor asumate prin PNRR.

„Nu am așteptări de la Guvernul actual, interimar, demis, cum să îl numim, dar a aduce într-o asemenea extremă lipsa dialogului social cu partenerii sociali mă duce la gândul că nici nu mai știu ce să-i spun copilului meu dacă în România mai este democrație sau nu. Este incredibil să ajungi să pui în pericol viața socială a 1,3 milioane de bugetari fără să te consulți cu partenerii sociali. Noi suntem profesioniști. Noi am fi putut să ajutăm la construirea acestei legi, pentru că am avut un draft paralel”, a spus Dumitrescu.

Liderul sindical a susținut că resursa umană este cea mai mare problemă . Potrivit acesteia, sistemul medical românesc are nevoie de aproximativ 30.000 de angajați pentru a acoperi deficitul actual de personal.

„Nu există nicio țară din Uniunea Europeană care să-și plătească personalul medicosanitar în zilele de sărbători legale sau în weekenduri cu un spor mai mic de 100%. Actualul guvern interimar și, în speță, Ministerul Muncii, (…) încearcă să introducă prin noul proiect al legii salarizării un spor de 10%. Avem țări precum Spania, Belgia sau Olanda care își plătesc personalul medicosanitar în zilele de sărbătoare legală cu un spor de până la 250%. Guvernanții (…) n zilele de sărbători legale stau acasă, împreună cu familia, împreună cu copiii, dar personalul medicosanitar merge la serviciu”, a declarat președintele SANITAS Olt.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Președintele SANITAS, Iulian Pope, a declarat că protestul nu este îndreptat împotriva spitalelor sau a pacienților, ci împotriva politicilor economice și sociale promovate de Guvern.

„Nu e o grevă clasică împotriva angajatorilor, ci este împotriva politicilor guvernamentale. E adevărat că în spațiu public s-a vorbit cel mai mult despre noua lege, despre proiectul legii salarizării unitare, dar aceasta, să știți că nu este decât picătura care a umplut paharul. Sistemul sanitar public este sub asediu de câțiva ani, de câțiva ani avem posturile blocate și suntem aproape în grevă”, a afirmat liderul sindical.

Motivele grevei

Acesta susține că angajații din sănătate au fost afectați în ultimii ani de diminuarea unor beneficii și de lipsa personalului, situație care a dus la suprasolicitarea celor rămași în sistem.

„De la medici până la infirmieri, îngrijitoare, (…) toți sunt epuizați fizic și psihic. (…) În ultimul timp, colegilor mei din sănătate li s-a interzis, li s-a tăiat accesul la indemnizație de hrană, la vouchere de vacanță, o serie importantă de sporuri au fost diminuate și cel mai important, posturile blocate”, a spus Pope.

Sindicaliștii critică și proiectul noii legi a salarizării unitare, despre care afirmă că ar putea aduce pierderi de venituri pentru o mare parte dintre angajații din sistemul sanitar.

„Dacă el va rămâne în forma prezentată de Ministerul Muncii, vor avea pierderi de venituri.Să știți că sub acele sume compensatorii, așa cum a fost prezentată în spațiu public, de fapt sunt pierderi de salariu. ”.

„Vor avea de suferit și pacienții cronici”

Liderul sindical a precizat că pacienții care au nevoie de îngrijiri urgente nu vor fi afectați de proteste, însă a admis că activitatea medicală va fi redusă.

„Da, vor avea de suferit pacienții cronici, din păcate. Se vor asigura cu urgențele, așa cum am spus. Și așa cum prevede lumea, legea și așa ne dorim și noi. Viața nimănui nu va fi pusă în pericol. Rugăm pacienții să fie alături de noi, pentru că, repede, este vorba despre sistem”, a afirmat Pope.

Potrivit acestuia, SANITAS a notificat 523 de unități sanitare. Serviciile de ambulanță nu pot participa la grevă deoarece legea le interzice acest lucru, iar în alte câteva zeci de unități nu există sindicat.

„Și de asemenea să atrag atenția Parlamentului României că stă aleși acolo de oameni, să voteze legi pentru oameni, nu pentru jaloane. Nu pentru cifre, nu pentru deficit, nu pentru asta stă aleși acolo”. Federația SANITAS cere „partidelor parlamentare și le cerem să nu voteze legea salarizării unitare în forma actuală”.

Greva de avertisment va avea loc pe 20 iulie, între orele 09:00 și 11:00, iar greva generală este programată să înceapă pe 28 iulie. În perioada protestelor vor fi menținute serviciile medicale obligatorii prevăzute de lege, inclusiv asistența pentru urgențe.

Președintele american Donald Trump și președintele FIFA, Gianni Infantino, au fost huiduiti de public pe stadionul MetLife, din apropiere de New York, unde  s-a jucat duminică finala Cupei Mondiale din 2026 dintre Spania și Argentina, potrivit Le Figaro.

Președintele Trump, originar din New York, și liderul italo-elvețian al FIFA, Gianni Infantino, au fost huiduiti când ecranele gigantice ale stadionului au arătat intrarea lor pe teren pentru a înmâna trofeul Spaniei, care învinsese Argentina.

Donald Trump a tensionat relațiile cu liderii spanioli, inclusiv cu premierul Pedro Sánchez, care se afla și el duminică pe stadion, după ce șeful guvernului spaniol s-a opus războiului purtat de Statele Unite și Israel împotriva Iranului.

20 июля. FINMARKET.RU - Пресс-служба Банка России сообщает, что остатки средств кредитных организаций на корреспондентских счетах в Банке России на начало операционного дня 20 июля составили по Российской Федерации 5666,6 млрд руб., в том числе по Московскому региону 5453,7 млрд руб.

Decizia lui Shoko Kawata, în vârstă de 36 de ani, a atras atenția presei internaționale și a generat dezbateri intense în Japonia privind egalitatea de gen, drepturile femeilor și echilibrul dintre viața profesională și cea de familie.

Kawata, aleasă primar în 2023 și considerată la acel moment cea mai tânără femeie care a ocupat această funcție în Japonia, a declarat că și-a dorit să își întemeieze o familie încă din momentul în care a candidat pentru această poziție.

Cu toate acestea, a descoperit că legislația și regulamentele locale nu prevedeau posibilitatea ca un primar în funcție să beneficieze de concediu de maternitate, deși angajații primăriei au dreptul la 16 săptămâni de concediu.

În lipsa unui precedent, administrația locală a fost nevoită să stabilească un protocol special care să permită exercitarea acestui drept, scrie Reuters.

Primarul din Japonia aflat în concediu de maternitate readuce în atenție problema reprezentării femeilor

Shoko Kawata a declarat că a fost surprinsă să afle că este primul primar japonez care beneficiază de concediu de maternitate în timpul mandatului.

„Am fost foarte surprinsă să aflu că sunt primul primar care își ia concediu de maternitate. Acest lucru mi-a arătat că până acum au existat foarte puține femei și, mai ales, foarte puține femei tinere care au ajuns primari”, a afirmat aceasta.

Ultima sa apariție publică înainte de începerea concediului a avut loc la festivalul tradițional Taiko din Yawata. Deși tradiția prevede ca primarul să urce pe altarul mobil Shinto (mikoshi), Kawata, aflată în ultimele săptămâni de sarcină, a ales să participe mergând în urma procesiunii.

Provocările demografice ale țării

Japonia continuă să se confrunte cu una dintre cele mai scăzute rate ale natalității din lume și cu o populație aflată într-un proces accelerat de îmbătrânire. În acest context, primarul consideră că statul trebuie să creeze condiții care să permită tuturor, inclusiv persoanelor aflate în funcții de conducere, să poată avea copii fără teama că își vor compromite cariera.

Potrivit legislației japoneze, femeile au dreptul la aproximativ 14 săptămâni de concediu de maternitate și primesc, în general, aproximativ două treimi din salariu, alături de un bonus acordat la nașterea copilului. În cazul unor angajați din sectorul public, condițiile pot fi mai avantajoase.

Kawata consideră că simpla promovare a egalității de gen nu este suficientă dacă societatea nu creează mecanisme prin care femeile și bărbații să poată îmbina responsabilitățile familiale cu cele profesionale.

Critici online

Deși majoritatea locuitorilor din Yawata și colegii din administrația locală și-au exprimat sprijinul pentru decizia primarului, reacțiile din mediul online au fost împărțite.

Unele persoane au criticat faptul că edilul ar beneficia de concediu în detrimentul atribuțiilor administrative, în timp ce alții au contestat faptul că aceasta va continua să primească salariul integral pe perioada concediului.

Printre vocile critice s-a numărat și o locuitoare a orașului, care a declarat că susține dreptul femeilor de a beneficia de concediu de maternitate, însă nu este de acord ca primarul să fie remunerat integral în această perioadă.

Shoko Kawata a mărturisit că aceste comentarii au fost dezamăgitoare, mai ales pentru că mulți dintre cei care au criticat-o nu îi cunoșteau activitatea administrativă și au aflat despre ea doar prin intermediul știrilor referitoare la concediul de maternitate.

Potrivit Forumului Economic Mondial, Japonia ocupă locul 118 din 148 de state în clasamentul privind egalitatea de gen și locul 125 la capitolul reprezentare politică, ceea ce evidențiază în continuare subreprezentarea femeilor în funcțiile publice de conducere.

Nașterea copilului lui Shoko Kawata este așteptată în luna septembrie, iar cazul său este deja considerat un moment de referință în dezbaterea privind drepturile femeilor și modernizarea administrației publice din Japonia.

Elevii români au obținut rezultate remarcabile la Olimpiada Internațională de Matematică 2026, desfășurată la Shanghai, în China. Echipa României a cucerit o medalie de aur, trei medalii de argint și două de bronz.

Anunțul a fost făcut luni de Ministerul Educației, care a felicitat membrii echipei pentru performanțele obținute în cadrul uneia dintre cele mai prestigioase competiții școlare din lume.

„O medalie de aur, trei de argint şi două de bronz pentru România, la Olimpiada Internaţională de Matematică 2026! Bravo, David-Vlad Mărghidan, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de aur; Mihai Alexandru Ardelean, Colegiul Naţional «Onisifor Ghibu» Oradea, judeţ Bihor, medalie de argint; Radu Ionuţ-Stoleriu, Colegiul Naţional «Emil Racoviţă» Iaşi, medalie de argint; David Ghibu, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de argint; Emanuel Mazăre, Colegiul Naţional «Alexandru Odobescu» Piteşti, Argeş, medalie de bronz; Andrei Vila, Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti, medalie de bronz”, a scris Ministerul Educaţiei, luni, într-o postare pe Facebook.

Echipa României a fost coordonată de conf. univ. dr. Cătălin Gherghe, de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București, în calitate de lider al lotului. Din echipa de coordonare au mai făcut parte lectorul Mihai Chiș, de la Facultatea de Informatică din Timișoara, în rol de deputy leader, și Lucian Țurea, reprezentant al Societății de Științe Matematice din România.

Cea de-a 67-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Matematică s-a desfășurat în perioada 10-21 iulie, la Shanghai, și a reunit 666 de concurenți din peste 120 de țări.

La nivelul Ministerului Educației și Cercetării, coordonarea participării României a fost asigurată de Direcția Olimpiade, Concursuri, Parteneriate și Educație Extrașcolară, prin profesoara Elisabeta Ana Nagy, inspector MEC.

Ministerul Educației a precizat că susține participarea loturilor naționale la competițiile internaționale prin acoperirea taxelor de participare, a cheltuielilor de deplasare și a diurnelor, dar și prin organizarea etapelor locale, județene și naționale care preced olimpiadele internaționale.

Potrivit datelor finale publicate de Eurostat, citate de Euronews, inflația anuală în zona euro a scăzut de la 3,2% în mai la 2,8% în iunie. Este prima temperare a ritmului de creștere a prețurilor după șase luni consecutive de accelerare. Scăderea vine cu doar câteva zile înaintea ședinței Consiliului Guvernatorilor al Băncii Centrale Europene (BCE), programată joi, când instituția va decide dacă păstrează dobânda-cheie la nivelul actual de 2,25% sau continuă ciclul de înăsprire a politicii monetare.

Datele arată o calmare a presiunilor inflaționiste

Reducerea inflației nu se rezumă doar la cifra generală. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile la energie și alimente, a coborât de la 2,6% la 2,4%, în timp ce inflația din sectorul serviciilor s-a redus de la 3,5% la 3,2%.

Și ritmul de creștere a prețurilor la energie a încetinit, de la 10,8% la 8,5%. În total, 22 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au raportat o scădere a inflației în luna iunie. În rândul celor mai mari economii din zona euro, Germania a înregistrat o inflație de 2,4%, Franța de 2%, Italia de 3%, iar Spania de 3,6%.

Petrolul rămâne principalul risc pentru BCE

În iunie, BCE a majorat dobânda de referință pentru prima dată în aproape trei ani, după ce conflictul din Iran a împins inflația la cel mai ridicat nivel din septembrie 2023. Între timp, prețul petrolului s-a redus temporar, însă situația s-a schimbat din nou.

Escaladarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran, atacurile asupra transportului maritim și noile sancțiuni au readus presiunea asupra pieței energetice. Petrolul Brent a urcat din nou până în jurul valorii de 87 de dolari pe baril, după ce la sfârșitul lunii iunie coborâse spre 72 de dolari. Această evoluție alimentează temerile că inflația ar putea începe din nou să crească în lunile următoare.

16 martie 2026, –, Locație nedezvăluită: Un sistem de artilerie cu rachete de mare mobilitate (HIMARS) al Armatei SUA lansează rachete asupra unor ținte din Iran, în sprijinul Operațiunii Epic Fury, dintr-o locație nedezvăluită, la 2 martie 2026. Foto: US Army/Planet Pix via ZUMA Press Wire/dpa

Ce a transmis Christine Lagarde

Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat recent că majorarea dobânzii din iunie nu a fost o măsură preventivă, ci un răspuns la presiunile inflaționiste existente. Ea a subliniat că instituția nu urmează un calendar prestabilit și că fiecare decizie va depinde de cele mai recente date economice. Potrivit proiecțiilor actuale ale BCE, inflația ar urma să revină la ținta de 2% abia spre sfârșitul anului 2027, dacă politica monetară va rămâne suficient de restrictivă.

Analiștii se așteaptă la o pauză, dar nu exclud noi majorări

Economiștii consideră că datele privind inflația susțin, în acest moment, menținerea dobânzilor la nivelul actual. Totuși, dacă tensiunile geopolitice vor continua să împingă în sus prețul petrolului și al energiei, BCE ar putea reveni la majorarea dobânzilor în lunile următoare.

Mai multe instituții financiare, inclusiv ING, estimează că ședința din iulie se va încheia fără modificări ale dobânzii, însă o nouă creștere în septembrie rămâne un scenariu plauzibil.

În prezent, BCE este singura dintre marile bănci centrale occidentale care a majorat deja dobânzile în acest nou val inflaționist. În schimb, Rezerva Federală a SUA și Banca Angliei au preferat să mențină costul creditării la nivelurile actuale, în așteptarea unor noi date privind evoluția economiei.

Contribuţiile brute virate către fondurile de pensii administrate privat, cunoscute drept Pilonul II, au totalizat aproape 9,87 miliarde de lei în perioada ianuarie-mai 2026, potrivit datelor Autori­tăţii de Supraveghere Financiară. Suma este cu aproape 10% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu peste 43% peste nivelul din primele cinci luni ale anului 2024.

România a înregistrat, în luna mai, cea mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană, cu excepţia Irlandei care este, în ultima vreme, o anomalie statistică, cu căderi sau creşteri care nu se întâlnesc în viaţa zilnică. România a înregistrat, în mai, a cincea lună de cădere continuă, cu majorarea acestei căderi până la minus 7,3% faţă de mai 2025.

Compania naţională de transport al gazelor naturale Transgaz (TGN) începe de mâine, 21 iulie, distribuirea efectivă a dividendelor către acţionari, prin intermediul Depozitarului Central. Sumele vor fi virate către investitorii înregistraţi la data de referinţă 2 iulie.

Andy Burnham, politicianul laburist cunoscut drept „Regele Nordului”, preia astăzi funcția de prim-ministru al Marii Britanii, devenind al șaptelea șef al guvernului britanic din ultimii zece ani, scrie Reuters.

Noul premier promite o schimbare totală a modului în care este guvernată țara, cu accent pe problemele care îi afectează direct pe cetățeni, precum costul ridicat al vieții și serviciile publice.

Înainte de instalarea noului Guvern, Keir Starmer va susține un discurs de rămas-bun în fața reședinței oficiale din Downing Street 10 și își va prezenta demisia regelui Charles.

Ulterior, Andy Burnham, care este fost primar al regiunii Greater Manchester, va fi primit de monarh și va primi oficial mandatul de prim-ministru.

Odată învestit, Burnham va trebui să gestioneze o serie de provocări dificile, de la economia care avansează lent și serviciile publice cu probleme până la situația companiilor de utilități.

Una dintre primele sale misiuni va fi formarea noului cabinet, iar acest subiect a generat deja numeroase discuții în interiorul Partidului Laburist.

Burnham promite o schimbare majoră

În discursul susținut după alegerea sa în fruntea Partidului Laburist, Andy Burnham a descris momentul drept „cel mai semnificativ moment de schimbare din politica noastră din ultimii 40 de ani” și a promis reforme pentru îmbunătățirea nivelului de trai.

„Guvernul pe care îl conduc va trasa cu încredere această cale începând de săptămâna viitoare”, a declarat el.

Acesta a spus că obiectivul principal este construirea unei țări „în care viața este mai accesibilă și toți oamenii și locurile sunt ridicate de unde se află acum”.

Mesajul său a fost bine primit de parlamentarii laburiști, care îl consideră unul dintre puținii lideri capabili să limiteze ascensiunea partidului populist Reform UK, condus de Nigel Farage.

Mulți dintre aceștia erau sceptici că fostul premier Keir Starmer ar fi reușit să facă față acestei provocări complicate, având în vedere influența celuilalt partid.

Formarea cabinetului, prima provocare

Una dintre cele mai importante decizii pe care Andy Burnham trebuie să le ia este desemnarea ministrului de Finanțe, funcție care este primordială pentru stabilitatea guvernului.

Inițial, printre favoriți s-a aflat ministrul pentru securitate energetică și obiectivele de emisii net zero, Ed Miliband, însă în ultimele zile au apărut informații potrivit cărora ministrul de Interne, Shabana Mahmood, ar avea cele mai mari șanse să ocupe această funcție.

Andy Burnham a încercat însă să tempereze speculațiile și a declarat vineri că nu și-a stabilit încă echipa guvernamentală. El a cerut colegilor să ignore informațiile apărute în spațiul public.

Primele decizii ale noului guvern

Primele măsuri ale executivului vor fi urmărite cu mare atenție, mai ales pentru că echipa lui Andy Burnham intenționează să înceapă rapid aplicarea programului de guvernare.

Una dintre primele decizii anunțate este renunțarea la planurile privind introducerea unui document de identitate digital pentru toți cetățenii. Proiectul a fost conceput pentru a combate migrația ilegală, dar a primit critici din partea tuturor partidelor, care l-au descris drept un „fiasco”.

Ulterior, atenția se va concentra asupra politicilor fiscale, a cheltuielilor publice, a strategiei privind petrolul și gazele, dar și asupra reformării companiilor de utilități, pe care Burnham dorește să le aducă sub un control public mai strict.