Agregator de ştiri

Cel puțin două nave comerciale au raportat că au fost lovite de focuri de armă în timp ce încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz sâmbătă, au declarat pentru Reuters trei surse din domeniul securității maritime și al transportului maritim.

Incidentul a avut loc la scurt timp după ce Iranul a anunțat că își consolidează din nou controlul asupra căii navigabile din strâmtoare.

Anterior, sistemele de urmărire maritimă au arătat un convoi de opt petroliere care tranzitează strâmtoarea, fiind prima mișcare a navelor de la începutul războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, acum șapte săptămâni.

Sâmbătă, Iranul a declarat că reimpune controale militare stricte pe această rută, care este canalul pentru aproximativ o cincime din comerțul global cu petrol.

În tot acest timp, SUA au susținut că mențin blocada porturilor iraniene.

Într-un mesaj sfidător postat pe canalul său de Telegram, liderul suprem iranian Mojtaba Khamenei a declarat că marina iraniană este gata să provoace „noi înfrângeri amare” inamicilor săi.

Președintele american Donald Trump a declarat, cu câteva ore mai devreme, că există „niște vești destul de bune” despre Iran, dar nu a oferit alte detalii despre acestea.

El a mai spus însă că bombardamentele ar putea fi reluate fără un acord de pace până miercuri, când expiră un armistițiu de două săptămâni.

Iranul anunțase redeschiderea temporară a Strâmtorii Ormuz în urma unui acord separat de armistițiu de 10 zile, mediat de SUA, între Israel și Liban, încheiat joi.

Însă sâmbătă, comandamentul forțelor armate iraniene a declarat că tranzitul prin strâmtoare a revenit la o stare de control militar strict iranian. Acesta a invocat ceea ce a descris drept încălcări repetate ale legilor americane și acte de „piraterie” sub pretextul unei blocade.

Purtătorul de cuvânt a declarat că Iranul a fost de acord anterior, „cu bună-credință”, cu trecerea controlată a unui număr limitat de petroliere și nave comerciale în urma negocierilor.

Cu toate acestea, din cauza acțiunilor continue ale SUA, Teheranul a fost forțat să restabilească controale mai stricte asupra transportului maritim prin punctul strategic de blocare.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat sâmbătă, la Timișoara, principalele direcții ale politicii energetice a României, după ce acesta a anunțat că țara a negociat la Washington finanțări de miliarde de euro pentru proiecte strategice din sectorul energetic, vizând energia nucleară, dar și infrastructura de transport al gazelor naturale.

Ivan a declarat că România a avut unul dintre cele mai mari prețuri la energie electrică raportat la venituri și că obiectivul este reducerea acestui decalaj prin investiții și creșterea producției interne.

„România avea cel mai mare preț al energiei electrice raportat la veniturile oamenilor. Este evident că principalul obiectiv pe care l-am avut a fost de a găsi soluții prin care să reducem acest decalaj. Avem o proiecție clară pe capacități de producție, pentru că așa putem reduce costurile și crea predictibilitate pentru investitori”, a declarat Ivan.

El a explicat că România a demarat discuții cu instituții financiare internaționale pentru a susține investițiile în energie nucleară și infrastructură de gaze naturale.

„Am început discuții complexe cu Banca Mondială, US Exim Bank și alte organisme internaționale pentru a asigura finanțarea acolo unde nu avem surse interne, inclusiv pentru nuclear și gaze naturale”, a spus ministrul.

Acesta a anunțat și câteva progrese în urma vizitelor externe, în cadrul cărora s-au discutat acorduri pentru finanțări majore destinate sectorului energetic.

„Am venit cu o serie de lucruri extrem de importante pentru România, inclusiv un acord pentru finanțarea energiei nucleare la Cernavodă și un alt acord de 500 de milioane de dolari pentru infrastructura de gaze naturale”, a precizat acesta.

El a spus că România își propune să devină un hub energetic regional, însă acest obiectiv depinde de investiții foarte importante.

„România are capacitatea de a se poziționa ca hub energetic regional, dar pentru asta avem nevoie de finanțări. Am canalizat resursele europene acolo unde a fost posibil, iar pentru restul am apelat la parteneri internaționali”, a explicat ministrul.

Un subiect important pe care Bogdan Ivan l-a atins a fost cel al listării unor companii energetice la bursă. Acesta a spus că nu susține includerea unor companii profitabile în astfel de procese, în contextul în care acestea ar trebui consolidate, nu vândute.

„Am fost surprins de declarația privind listarea unor pachete din companii profitabile precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz. Din punctul meu de vedere, aceste companii trebuie capitalizate, nu scoase la vânzare”, a afirmat el.

Ministrul a precizat că alte companii din sectorul energetic, cu probleme structurale, pot fi supuse proceselor de restructurare.

„Am transmis spre restructurare companii precum Elcen sau altele care chiar au nevoie de acest proces, însă nu companiile care generează profit și susțin sistemul energetic național”, a adăugat Ivan.

„Când toate statele mari investesc în capitalizarea companiilor strategice, nu poți să vii și să vinzi pachete din companii care și-au dublat valoarea, doar pentru a acoperi bugetul de stat”, a spus ministrul.

Bogdan Ivan a anunțat și un proiect major în domeniul producției de energie, aflat în derulare la Mintia, unde se construiește una dintre cele mai mari centrale electrice din România de după 1990.

„În acest moment merg la Mintia, unde construim cea mai mare capacitate de producție de energie electrică de după 1990, o investiție de aproximativ 2 miliarde de euro, care va produce 1.700 MW. Scopul este să producem mai multă energie decât consumăm și să reducem prețul pentru consumatorii finali”, a declarat ministrul Energiei.

„Luni vom da votul, vom vedea care va fi rezultatul și după aceea cred că etapa normală este aceea ca președintele să ne cheme la consultări și să vedem, fiecare partid, care este drumul pe care și-l dorește. Nu vreau să fac speculații, nu vreau să spun despre premieri tehnocrați, premieri liberali sau social-democrați”, a afirmat președintele PSD.

Întrebat despre actualul protocol de guvernare, Grindeanu a precizat că, dacă acesta rămâne în vigoare, „Partidul Național Liberal ar trebui să dea următorul prim-ministru”, subliniind însă că toate aceste aspecte vor fi „intens dezbătute” după votul de luni.

„Repet, toate lucrurile acestea vor fi discutate după votul pe care îl vom da luni seara”, a spus el.

Referitor la posibilitatea unei moțiuni de cenzură susținute de AUR sau la o eventuală colaborare guvernamentală cu acest partid, Grindeanu a fost categoric: „Partidul Social-Democrat nu va susține un guvern minoritar și nu va face vreo majoritate cu AUR. Am spus de nenumărate ori acest lucru. PSD ori intră în opoziție, ori va face parte dintr-o coaliție pro-europeană. Nu există alte variante”.

În acest context, el a subliniat că decizia privind direcția partidului va aparține exclusiv membrilor PSD.

„Asta vor decide colegii mei luni. Se votează aproape 5.000 de oameni. Nu doar eu”, a spus Grindeanu.

Președintele PSD a susținut că România traversează o perioadă de blocaj politic și guvernamental.

„România și guvernul nu mai funcționează. România a devenit neguvernabilă, iar actul de guvernare este incoerent. Indiferent că ești social-democrat, liberal, userist sau faci parte din minoritățile naționale, nu cred că cineva este mulțumit de modul în care funcționează actuala coaliție”, a afirmat el.

Grindeanu a criticat intențiile legate de vânzarea unor companii de stat profitabile, susținând că acestea reprezintă „adevăratul șobolănism”.

„Când te gândești să vinzi Romgaz, Transgaz, Aeroportul București, Portul Constanța, Transelectrica sau Hidroelectrica, companii care aduc dividende la bugetul de stat, asta înseamnă să furi toată cămara”, a spus liderul PSD.

Întrebat dacă PSD ar rămâne la guvernare în cazul schimbării premierului, Grindeanu a făcut trimitere la prevederile protocolului de rotație.

„Nu scrie nicăieri despre persoane. Nu scrie nici Sorin Grindeanu, nici Ilie Bolojan. Totul este impersonal. PNL-ul trebuie să dea prim-ministru până anul viitor, iar PSD să nominalizeze ulterior”, a explicat el.

În acest context, Grindeanu a lăsat deschisă și posibilitatea unui premier tehnocrat, fără a o confirma explicit, reiterând că „după votul de luni vom intra într-o nouă realitate politică, care trebuie clarificată rapid, dacă nu se dorește prelungirea crizei”.

„Noi nu impunem nimic nici PNL-ului, nici USR-ului, nici UDMR-ului. Noi hotărâm doar pentru Partidul Social-Democrat, care reprezintă aproape 45% din ponderea coaliției de guvernare”, a mai spus Grindeanu, făcând apel „la decență” și la respectarea autonomiei decizionale a fiecărui partid.

Întrebat de reporterul Mediafax despre acuzațiile potrivit cărora PSD s-ar fi întors împotriva reformelor asumate în proiectul de buget, președintele Partidul Social Democrat a cerut explicit exemple.

„Care reforme? Una. Îmi spuneți? Sau îmi spune domnul Bolojan una singură?”, a spus Grindeanu.

Acesta a respins ideea că măsurile din pachetul pe administrație ar reprezenta o reformă reală

„Aia e reformă? Să dai oamenii afară e reformă? Aia e concediere. Dacă pe dumneavoastră vă dă afară de la Mediafax e reformă? Nu. E concediere”, a declarat liderul PSD.

Grindeanu a explicat că, în opinia sa, reforma administrației ar trebui să însemne „digitalizare, comasarea UAT-urilor și servicii publice mai bune pentru cetățeni, cu costuri mai mici”, nu disponibilizări.

„Nu concedieri. Asta ca să închidem acest subiect. Doar că asta e un joc politic”, a adăugat el.

În același context, președintele PSD a criticat dur ideea vânzării unor companii de stat profitabile, respingând calificarea acestui demers drept reformă.

„Reforma companiilor de stat profitabile, să le vindem. Asta e reformă? Ăsta e jaf. Ăsta e șobolănism. Să vinzi companiile profitabile într-o perioadă de criză economică, pe repede înainte, fără ca titularii portofoliilor să știe”, a spus Grindeanu.

El a ridicat semne de întrebare și asupra modului de funcționare a coaliției.

„E normal așa ceva? Asta este guvernare într-o coaliție?”, a întrebat retoric liderul social-democrat.

Totodată, Grindeanu a adus în discuție programul SAFE, în valoare de 16 miliarde de euro, despre care a spus că presupune împrumuturi ce vor trebui returnate cu dobândă.

„Știți ceva de programul SAFE? 16 miliarde de euro. Cu toții trebuie să dăm banii aceștia înapoi”, a afirmat el.

Potrivit lui Grindeanu, doar 4 miliarde de euro ar urma să meargă către autostrăzi.

„Ceea ce e foarte bine. Dar restul de 12? Merg în economia României? Apar locuri noi de muncă? Sau facem shopping și cumpărăm de la alții?”, a conchis liderul PSD.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a respins sâmbătă speculațiile privind o eventuală retragere a Statelor Unite din alianță, afirmând că nu vede un astfel de scenariu în viitorul apropiat, potrivit unui interviu acordat de el pentru ediția de duminică a ziarului Die Welt, anunță dpa.

De asemenea, Rutte a declarat că angajamentul nuclear al SUA față de Europa rămâne același, și a declarat protecția oferită de Washington drept una esențială pentru securitatea continentului.

„Protecția nucleară americană pentru Europa nu este pusă sub semnul întrebării”, a declarat Rutte, adăugând că aceasta rămâne „garanția supremă a securității în Europa”.

În ultimele săptămâni, declarațiile președintelui american Donald Trump au alimentat îngrijorări legate de viitorul relației SUA-NATO, mai ales în contextul criticilor sale privind implicarea aliaților europeni.

Donald Trump a reproșat unor state membre ale alianței ceea ce a considerat a fi un sprijin insuficient în legătură cu războiul împotriva Iranului.

Pentru ca o eventuală retragere a Statelor Unite din NATO să devină realitate, ar fi necesară aprobarea Senatului american cu o majoritate de două treimi, ceea ce reprezintă un scenariu foarte puțin probabil să se întâmple.

Mark Rutte a discutat recent cu Trump la Casa Albă și a declarat ulterior că președintele american a fost „evident dezamăgit” de mai multe state membre care fac parte din NATO.

Printre subiectele discutate s-au aflat și utilizarea bazelor militare și misiunile de securitate din zona Strâmtorii Ormuz. Donald Trump a făcut referire, în mod repetat, la Spania, Franța și Regatul Unit.

În același timp, secretarul general al NATO a spus că înțelege nemulțumirile exprimate de liderul american și a îndemnat Europa să își consolideze industria de apărare.

El spune că este un factor esențial pentru menținerea securității și a capacității de descurajare.

Potrivit declarațiilor ministrului Energiei, vizita oficială în Statele Unite a inclus întâlniri la nivel înalt cu Banca Mondială, administrația americană, Department of Energy, US EXIM Bank, State Department, DFC și MIGA/IFC. Discuțiile au avut ca obiectiv atragerea de finanțări și parteneriate pentru cele mai importante proiecte din domeniul energetic ale României.

Ministrul a precizat că valoarea totală a investițiilor negociate se ridică la aproximativ 3,5 miliarde de euro, sumele fiind destinate producției și transportului de energie electrică și gaze naturale.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale negocierilor îl reprezintă obținerea unei finanțări de până la 3 miliarde de dolari pentru modernizarea Unității 1 de la Cernavodă.

Totodată, au fost purtate discuții privind finanțarea Unităților 3 și 4, proiecte care ar putea genera aproximativ 19.000 de locuri de muncă și ar crește ponderea energiei nucleare la circa 33% din producția națională.

În paralel, România a securizat o finanțare de 495 de milioane de dolari pentru dezvoltarea rețelei de transport al gazelor naturale și pentru interconectarea regională. Aceste investiții sunt considerate esențiale pentru creșterea securității energetice și pentru consolidarea rolului României ca hub regional de energie.

Ministrul Energiei a mai anunțat obținerea unei derogări OFAC pentru rafinăria Petrotel, valabilă până la 29 octombrie 2026. Rafinăria asigură aproximativ 21% din producția națională, iar repornirea acesteia ar putea permite României să își acopere integral necesarul de benzină, peste 60% din consumul de motorină și o parte semnificativă din combustibilul pentru aviație.

Ministrul a subliniat că toate aceste demersuri urmăresc creșterea stabilității energetice, reducerea dependențelor externe și asigurarea unor costuri mai predictibile pentru consumatorii români.

În cadrul unei discuții cu jurnaliștii prin videoconferință, vineri, în ceea ce ar fi trebuit să fie weekendul Marelui Premiu al Arabiei Saudite, dacă nu ar fi fost anularea curselor din Orientul Mijlociu din aprilie din cauza războiului din Iran, pilotul Mercedes a afirmat că frustrarea actuală a vechiului său rival este „absolut firească”, scrie Reuters.

Verstappen, de patru ori campion mondial la Red Bull, a criticat în mod deschis noile reguli și motoare, precum și ceea ce el numește „anti-curse”, și a declarat că va face „lucruri care mă fac să zâmbesc” în perioada de pauză înainte de următoarea cursă de F1 de la Miami, din luna mai.

„Formula 1 este mai importantă decât orice pilot”, a spus Russell când a fost întrebat dacă simte că există pericolul ca Verstappen să decidă că s-a săturat.

„N-ai vrea să-l pierzi pe Max, pentru că cred că tuturor ne place să concurăm împotriva lui”, a adăugat el.

„Înțelegi și recunoști frustrarea, dar el a realizat ceea ce visează majoritatea piloților: să câștige un campionat. Are patru titluri. Și, la sfârșitul zilei, cred că ajungi la un moment în viață în care îți dorești asta; nu mai are prea multe de realizat în Formula 1. A bifat toate obiectivele. Poate că poate încerca să doboare recorduri, dar cunoscându-l așa cum îl cunosc și cunoscând piloți care au câștigat sau au realizat lucruri similare, la un moment dat vrei să faci ceea ce îți aduce un zâmbet pe buze.”

Verstappen concurează cu o mașină de curse Mercedes GT3 în calificările de la Nuerburgring Nordschleife în acest weekend, pregătindu-se pentru a participa la o cursă de anduranță de 24 de ore pe circuitul respectiv luna viitoare.

„Nürburgring este un loc special. Nu există niciun alt circuit ca acesta”, a declarat în martie pilotul olandez în vârstă de 28 de ani. „Cursa de 24 de ore de la Nürburgring este o cursă care se află de mult timp pe lista mea de dorințe, așa că sunt foarte încântat că putem să o realizăm acum”, Russell, care a parcurs multe ture pe istoricul circuit „Green Hell”, a spus că acest lucru ar aduce un zâmbet pe fața oricui.

„Mi-ar plăcea foarte mult să am șansa să concurez pe Nordschleife”, a spus el. „Dar obiectivul meu acum este să devin campion mondial de Formula 1. Dacă aș avea patru titluri la activ, probabil aș face același lucru (ca Verstappen). El se află într-o etapă foarte diferită a carierei sale și cred că ați înțelege dacă ar rămâne și ați înțelege dacă ar pleca.”

Verstappen a fost asociat cu Mercedes în trecut, fie ca coechipier al lui Russell, fie ca înlocuitor al acestuia, iar el și britanicul au avut o rivalitate uneori explozivă.

În trecut, pilotul olandez a dominat, în timp ce Russell se lupta cu o mașină care „sări” și era greu – și dureros – de condus.

Britanicul a observat că mașinile din anii precedenți erau mari și grele, dar Verstappen nu se plângea atunci pentru că câștiga.

Russell, care a câștigat cursa de deschidere a sezonului din Australia și se află pe locul al doilea în clasament după ce coechipierul său italian, Kimi Antonelli, a câștigat următoarele două curse, a declarat că are un contract pe mai mulți ani și că este sigur că va rămâne la Mercedes în sezonul viitor.

Verstappen se află pe locul al nouălea, cu cel mai bun rezultat fiind locul al șaselea și o abandonare în cele trei curse.

„Față de bărbatul în cauză a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentat în fața magistraților cu propunere legală”, anunță DGPMB.

Vineri, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 9 Poliție au găsit, pe o stradă din Sectorul 2, un bărbat, în vârstă de 65 de ani, bănuit de comiterea faptei.

„În urma activităților desfășurate, polițiștii au depistat și recuperat bunurile sustrase, acestea fiind identificate la un centru de colectare din Sectorul 2”, au anunțat polițiștii.

Poliția Capitalei a anunțat că joi, în jurul orei 19.30, „polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Secția 9 au fost sesizați, prin apel 112, de către reprezentanții unei unități spitalicești din Sectorul 2, cu privire la faptul că o persoană ar fi provocat distrugeri la un rezervor de oxigen aflat în curtea unității.”

Pompierii au închis robinetele rezervorului, în vederea eliminării oricărui pericol.

În paralel, anchetatorii au stabilit că o persoană a pătruns în curtea spitalului prin escaladarea gardului și a distrus o componentă a instalației.

Persoana a furat o țeavă de aproximativ un metru, precum și un robinet al rezervorului.

Statele Unite au decis să prelungească pentru o lună o derogare de la sancțiunile privind petrolul rusesc, la scurt timp după ce semnalaseră că nu vor mai face acest lucru.

Măsura permite în continuare tranzacțiile cu petrol rusesc aflat deja în transport maritim, notează Kyiv Independent.

Departamentul Trezoreriei SUA a emis pe 17 aprilie o licență temporară prin Biroul pentru Controlul Activelor Străine, prin care a fost înlocuită o autorizație anterioară care expirase pe 11 aprilie.

Decizia vine la doar două zile după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, afirmase că administrația Trump nu va mai prelungi aceste excepții, inclusiv cea legată de petrolul rusesc și o altă derogare privind petrolul iranian.

„Acesta era petrolul care se afla pe apă înainte de 11 martie. Deci tot ce a fost folosit”, a declarat Scott Bessent la un briefing al Casei Albe pe 15 aprilie.

Noua licență este valabilă până pe 16 mai și va intra în vigoare cât de curând.

După introducerea inițială a derogării, Scott Bessent a descris inițiativa drept o „măsură pe termen scurt, strict adaptată”, aplicabilă „doar petrolului deja în tranzit”.

El a declarat că „nu va oferi beneficii financiare semnificative guvernului rus, care își obține majoritatea veniturilor din energie din taxe percepute la punctul de extracție”.

În paralel, piețele energetice globale au fost influențate de tensiunile din Orientul Mijlociu, unde atacuri și reacții militare au dus la creșteri bruște ale prețurilor petrolului și gazelor.

Cu toate acestea, vineri, Abbas Araghchi, ministrul iranian de externe, a declarat, printr-o postare pe platforma X, că „trecerea pentru toate navele comerciale prin strâmtoarea Ormuz este declarată complet deschisă pentru perioada rămasă de armistițiu”.

Cele mai recente evoluții au adus beneficii economice masive Rusiei, care a profitat de prețurile ridicate la energie și de cererea crescută.

Fondul Monetar Internațional a revizuit recent în creștere estimările privind economia rusească, după ce a fost așteptată o creștere de 1,1% în 2026.

„Principalul factor care a dus la accelerarea creșterii economice a Rusiei în acest an provine din creșterea prețului petrolului și gazelor”, a declarat Alfred Kammer, directorul Departamentului European al FMI, în timpul unei conferințe de presă despre economia Europei, pe 17 aprilie.

Prețul țițeiului Brent a urcat în martie până la aproape 120 de dolari pe baril, ceea ce înseamnă niveluri similare cu cele din 2022. Ulterior, însă, a scăzut sub 90 de dolari pe baril pe 17 aprilie, pe fondul anunțului privind redeschiderea strâmtorii Ormuz.

Noile cerințe se aplică tuturor participanților la trafic, inclusiv turiștilor străini care tranzitează sau vizitează statul elen cu autoturismul personal, scrie dariknews.bg.

Măsura a fost adoptată prin Directiva D30/45652/2026, emisă de Ministerul Infrastructurii și Transporturilor, la inițiativa viceministrului Konstantinos Kiranakis, și vizează creșterea nivelului de siguranță rutieră și a capacității de acordare a primului ajutor în situații de urgență.

Potrivit noilor reglementări, trusa de prim ajutor trebuie să respecte standardul DIN 13164/2022 sau o certificare ISO internațională echivalentă. Fiecare element inclus trebuie să fie marcat CE și să respecte Regulamentul european MDR 2017/745 privind dispozitivele medicale. Astfel, se garantează sterilitatea, siguranța și eficiența produselor, chiar și în condiții de temperaturi extreme.

Una dintre cele mai importante modificări vizează compoziția trusei. Aceasta trebuie să conțină exact 16 tipuri de articole obligatorii, fiind interzise trusele incomplete sau cele vechi. Printre elementele esențiale se numără o pătură izotermică de supraviețuire de minimum 210 x 160 cm, bandă adezivă conformă DIN 13019-A, 14 pansamente de diferite dimensiuni (DIN 13019-E), pansamente sterile individuale, pansament pentru arsuri, șase comprese sterile, tifon și alte materiale de bază.

De asemenea, sunt obligatorii două măști de protecție medicală (tip IIR sau FFP2), patru mănuși de unică folosință din vinil sau nitril, două șervețele pentru curățarea pielii, foarfece medicale și un ghid succint de prim ajutor. Unele instrucțiuni recomandă și prezența unor dezinfectanți de bază, precum peroxidul de hidrogen.

Trusa trebuie depozitată într-un loc ușor accesibil, neîncuiat, și folosit exclusiv pentru consumabile medicale. Șoferii sunt obligați să verifice periodic starea produselor, să respecte datele de expirare și să înlocuiască întreaga trusă cel puțin o dată la doi ani. Nerespectarea regulilor se sancționează cu o amendă de 30 de euro, indiferent de țara de înmatriculare a vehiculului.

Prețul unei truse conforme variază între 10 și 25 de euro, însă autoritățile avertizează că multe truse mai vechi nu respectă noile cerințe.

O centrală energetică din regiunea Cernihiv, Ucraina, a fost avariată în urma unui atac rusesc, iar aproximativ 380.000 de consumatori au rămas fără electricitate în dimineața zilei de sâmbătă, 18 aprilie.

Potrivit Ukrinform, informația a fost transmisă de compania furnizoare de electricitate, Chernihivoblenergo, pe pagina lor oficială de Telegram.

Comunicatul arată că incidentul a avut loc în jurul orei 04:00, când o centrală energetică considerată critică, aflată în districtul Nijin, a fost lovită în timpul atacului.

În urma avarierii, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în mai multe orașe și districte din regiune, inclusiv Cernihiv, Pryluky, Nijin și Slavutych.

„La ora 04:00, o centrală energetică critică din districtul Nijin a fost avariată în atacul inamic. Drept urmare, 380.000 de consumatori din Cernihiv, Pryluky, Nijin, Slavutych, precum și din districtele Cernihiv, Nijin și Pryluky, au rămas fără curent electric.”, anunță compania.

Echipele de intervenție lucrează în prezent pentru restabilirea alimentării cu energie electrică în zonele afectate. Incidentul vine la o zi după un alt atac, în urma căruia o centrală termică din Cernihiv și-a suspendat activitatea.

Rusia se pregătește să intensifice atacurile informaționale și hibride împotriva Uniunii Europene și NATO, pentru că Vladimir Putin este convins că acum este momentul potrivit pentru a le „destabiliza”, în vederea reducerii sprijinului pentru Ucraina.

Potrivit Ukrinform, Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a relatat acest lucru pe Telegram.

„În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei”, a transmis el.

Potrivit acestuia, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-a convins pe Vladimir Putin că acesta este momentul potrivit pentru a presa Uniunea Europeană și NATO cu amenințări, pentru a slăbi sprijinul pentru Ucraina.

„O altă idee a bătrânilor care nu va funcționa și demonstrează doar nepregătirea Rusiei pentru amenințările tehnologice tot mai mari dacă refuză să pună capăt războiului. Pentru că Rusia este acum ca o sită plină de ținte”, a explicat șeful CCD.

Kremlinul analizează în prezent cel puțin trei scenarii pentru cursul ulterior al războiului împotriva Ucrainei, inclusiv un conflict prelungit, o încercare de înghețare a războiului sau o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO, scrie Ukrinform.

Ministerul de Externe al Chinei a declarat vineri că un avion de patrulare P-8A al Noii Zeelande „a efectuat operațiuni continue de recunoaștere și hărțuire în spațiul aerian și în apele Mării Galbene și ale Mării Chinei de Est”, titrează Reuters.

„Acțiunea a subminat interesele de securitate ale Chinei, a crescut riscul de neînțelegeri și de erori de calcul și a perturbat grav ordinea aviației civile”, a declarat purtătorul de cuvânt Guo Jiakun, potrivit unei transcrieri oficiale.

Răspunzând la această afirmație, Forțele de Apărare din Noua Zeelandă au declarat că o aeronavă a Forțelor Aeriene Regale din Noua Zeelandă „a desfășurat activități de monitorizare a încălcărilor sancțiunilor impuse Coreei de Nord pe mare în Asia de Nord, în conformitate cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU”.

„Echipajul Forțelor de Apărare din Noua Zeelandă a acționat în mod profesionist și în conformitate cu dreptul internațional și procedurile aviației civile din regiune”, se arată într-o declarație.

„Am clarificat faptul că aceasta este o misiune de lungă durată care vizează aplicarea sancțiunilor impuse de ONU împotriva Coreei de Nord.”

Relațiile dintre cele două țări s-au tensionat în februarie anul trecut, după ce nave ale marinei chineze au desfășurat exerciții de tragere cu muniție reală în Marea Tasmaniei, în apropierea Noii Zeelande. În iunie, liderii celor două țări s-au întâlnit în Noua Zeelandă, unde au discutat despre rolul comerțului în consolidarea relațiilor.