Agregator de ştiri

Damian Drăghici spune că unul dintre cele mai mari mituri despre succes în care a crezut la începutul carierei a fost că lucrurile din exterior, rezultatele și ceea ce obții te vor face fericit. A avut așteptări ca anumite proiecte să-i schimbe viața imediat, însă realitatea a fost diferită. Unele dintre ele au avut un impact în viața lui, în cultură sau în societate abia după ani de zile.

Ce poate scoate un copil din sărăcie?

Întrebat ce poate scoate un copil din sărăcie, banii sau educația, Damian Drăghici spune că răspunsul nu stă în bani, ci în șansa de a învăța și de a-și construi un alt parcurs. Pentru el, ceea ce dobândește un copil prin educație poate conta pe termen lung și îi poate schimba direcția în viață.

Grammy sau o melodie care rămâne 100 de ani?

Între un Grammy și o melodie ascultată peste 100 de ani, artistul alege melodia. Pentru el, faptul că o creație poate rămâne vie peste generații este mai important decât un premiu primit la un anumit moment. Iar dintre artiștii care nu mai sunt în viață și alături de care și-ar fi dorit să urce pe scenă îi numește pe Miles Davis, Bill Evans și Jimi Hendrix.

„Fă ca mine”, cel mai prost sfat primit

Damian Drăghici spune că a învățat în timp să nu urmeze drumul altora. „Fă ca mine” este, în opinia sa, un sfat care nu îl ajută pe cel care îl primește să-și găsească propriul drum. Acesta spune că fiecare om este aici pentru a contribui cu ceva și că, dacă faci ca altcineva, nu îți îndeplinești propria misiune.

Politicienii trebuie să se întoarcă la rădăcini

Artistul consideră că există oameni care intră în politică având intenții bune, dar ajung ulterior să se rupă de realitate. „Când ajungi să vezi doar cifre, regulamente și legi”, spune Damian Drăghici, pierzi contactul cu ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi. De aceea, soluția este întoarcerea la rădăcini, inclusiv prin lucruri simple, precum munca într-o curte, pentru a vedea din nou realitatea de la firul ierbii.

Muzica poate trece peste prejudecăți

Cum convingi un rasist să meargă la concertul unui artist rom în doar 20 de secunde? Celebrul artist spune că nu el trebuie să-l convingă, ci muzica. Dacă aceasta are energia adevărată necesară și transmite mesajul că artistul este acolo pentru ascultător, poate ajunge dincolo de prejudecăți și poate schimba felul în care este primit mesajul.

Ce vrea să rămână după Damian Drăghici

Când se gândește la ce va rămâne după el, și-ar dori să fie ținut minte ca un om bun, care a lăsat ceva în urmă și a făcut ceva bine pentru societate. Contează pentru el și felul în care va rămâne în amintirea copilului său. În final, totul se întoarce la ceea ce aduci în lume, la ceea ce dai mai departe și la ceea ce lași în urma ta.

„Noi suntem aici să dăm, nu să luăm.”

Un studiu realizat de cercetători de la Showa Pharmaceutical University, din Japonia, indică faptul că aroma cafelei proaspăt preparate a fost asociată cu reducerea unor stări negative și cu modificări ale unui indicator EEG asociat relaxării.

Cercetarea, publicată în revista Nutrients, a inclus 20 de studenți cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani. Participanții nu au băut cafeaua, ci au stat timp de cinci minute în apropierea unei băuturi proaspăt preparate, astfel încât să îi poată simți aroma, scrie Science Alert.

Mirosul de cafea a fost asociat cu reducerea stărilor negative

Pentru experiment, cercetătorii au preparat cafeaua folosind 20 de grame de cafea măcinată și 400 de mililitri de apă încălzită la 85 de grade Celsius. Băutura a fost așezată într-un recipient aflat la aproximativ 50 de centimetri de participanți.

Înainte și după expunerea la mirosul de cafea, voluntarii au completat chestionare privind tensiunea și anxietatea, depresia și starea de deprimare, furia și ostilitatea, energia, oboseala și confuzia.

După cinci minute, scorurile privind tulburarea dispoziției au scăzut. Participanții au raportat mai puțină oboseală, tensiune și anxietate, confuzie, precum și mai puține sentimente asociate depresiei și deprimării.

În schimb, nivelul de vigoare nu a crescut semnificativ. Rezultatele sugerează astfel că aroma cafelei ar putea fi mai degrabă asociată cu diminuarea unor stări negative decât cu o creștere bruscă a energiei.

Mirosul de cafea și activitatea creierului, analizate prin EEG

Cercetătorii au urmărit și activitatea cerebrală cu ajutorul unui dispozitiv EEG portabil. După expunerea la aroma cafelei, a fost observată o creștere a unui indice calculat pe baza activității undelor cerebrale alfa, beta și theta, asociat cu relaxarea.

Rezultatul trebuie însă interpretat cu precauție. Deși efectul statistic standardizat a fost mare, modificarea absolută a indicatorului a fost modestă. Cercetătorii subliniază că nu se poate spune pe baza acestui rezultat că aroma cafelei „relaxează creierul”.

În același timp, măsurătorile privind inima nu au indicat schimbări semnificative. Nici ritmul cardiac, nici variabilitatea ritmului cardiac nu s-au modificat după cele cinci minute de expunere la aroma cafelei.

Mirosul de cafea nu dovedește că organismul intră într-o stare de relaxare

Un alt rezultat important este că modificările de dispoziție și cele observate la nivelul EEG nu au fost semnificativ corelate la nivel individual. Cu alte cuvinte, persoanele care au raportat cele mai mari îmbunătățiri ale stării de spirit nu au fost neapărat și cele care au prezentat cele mai mari modificări ale activității cerebrale.

Studiul are și o limitare majoră: cercetătorii nu au folosit un grup de control. Participanții nu au fost comparați cu persoane care au stat într-o încăpere fără miros sau care au fost expuse unui alt miros.

Prin urmare, nu se poate stabili dacă efectele observate au fost produse în mod specific de aroma cafelei. Cinci minute de odihnă într-un laborator sau așteptarea ca mirosul cafelei să aibă un efect pozitiv ar fi putut contribui la rezultate.

Cercetarea a avut, de asemenea, un eșantion redus și format exclusiv din tineri studenți. Nu au fost evaluate sistematic obiceiurile participanților privind consumul de cafea, preferințele acestora sau familiaritatea cu aroma.

Cercetătorii consideră că viitoare studii, cu grupuri mai mari și condiții de control, ar putea clarifica efectul mirosului de cafea asupra stării de spirit și activității cerebrale.

Bilanțul atacului

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că apărarea antiaeriană rusă a doborât cel puțin 186 de drone. El nu a precizat originea atacurilor. 

Primarul a mai anunțat că o instalație care aparține Rafinăriei de Petrol din Moscova a fost avariată, menționând că nu s-au înregistrat victime la fața locului. Rafinăria respectivă a mai fost ținta atacurilor ucrainene, notează AFP. 

La rândul său, guvernatorul regiunii Moscova, Andrei Vorobiov, a precizat că 249 de drone au fost doborâte, provocând distrugeri în mai multe zone locuite. 

Acesta a anunțat că în urma atacurilor au fost înregistrate două victime, o femeie în vârstă de 44 de ani și un bărbat în vârstă. Într-o altă zonă afectată, aproximativ 400 de persoane au fost evacuate după izbucnirea unui incendiu cauzat de prăbușirea resturilor unei drone. 

Contextul diplomatic

Atacurile au venit după ce Donald Trump a declarat că Rusia și Ucraina s-ar fi angajat să nu atace infrastructura energetică a celeilalte țări. Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina este pregătită să adopte „măsuri de dezescaladare” dacă Rusia procedează la fel, iar Kremlinul a calificat propunerea drept o „idee bună”. 

Alegerile parlamentare din Rusia

De asemenea, ofensiva aeriană are loc în ultima zi a alegerilor parlamentare din Rusia. Alegerile parlamentare sunt primele organizate în Rusia după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în 2022.  

Partidul Rusia Unită, fidelă președintelui Putin este așteptat să își păstreze controlul asupra Dumei de Stat.  

Opoziția anti-război are o reprezentare redusă pe listele electorale, întrucât partidul Yabloko, singura formațiune înregistrată care a criticat războiul din Ucraina, a fost exclus.  

Deși femeia susține că prelungirea absenței a fost cauzată de îngrijirea mamei sale bolnave și aprobată de șeful direct, conducerea firmei i-a desfăcut contractul de muncă pentru „absență nemotivată”.

O angajată a companiei Epta Costan din Limana (Belluno) a fost concediată sub acuzația de absență nemotivată după ce s-a întors cu întârziere din concediul colectiv.

Sindicatul denunță măsura ca fiind disproporționată.

Reprezentanții sindicali cer o anchetă internă și reevaluarea deciziei, argumentând că o eventuală sancțiune trebuie să țină cont de buna-credință a angajatei și de comunicările interne.

Află întreaga poveste și rămâi la curent cu știrile din Italia pe Mediafax Italia.

Asociația Pro Infrastructură susține că pe cea mai mare parte a tronsonuluidin Autostrada Transilvania există deja asfalt, lucrările rămânând în urmă în câteva puncte, inclusiv în zona viaductului de la Suplacu de Barcău și la conexiunea din apropiere de Porț și Marca.

„Acum avem asfalt peste tot, mai puțin pe o secțiune de terasament în apropiere de culeea sudică a viaductului de la Suplacu de Barcău și la conexiunea «semi-nod» de lângă Porț/Marca”, transmite organizația.

După 22 de ani

Potrivit Pro Infrastructură, antreprenorul Erbașu a avut o mobilizare bună la începutul lucrărilor, însă ritmul a scăzut ulterior, în special în punctele considerate critice din zona Porț-Suplacu de Barcău.

„Chiar dacă finalul lunii octombrie teoretic este posibil, inaugurarea celor 26,35 kilometri dintre Suplacu de Barcău și Chiribiș se va face în noiembrie”, anunță specialiștii asociației.

Contractul pentru cei 26,35 de kilometri a fost semnat cu Erbașu la 24 noiembrie 2023.

„Se pare că în sfârșit scăpăm de unul din cele două loturi blestemate ale Autostrăzii Transilvania. Din fericire, și vecinul spre Biharia are șanse bune să se deschidă în decembrie. Ambele sunt reminiscențe de pe vremea Bechtel. Americanii au dat prima cupă de excavator în urmă cu 22 de ani, în iunie 2004! Erbașu este al patrulea constructor de pe acest tronson!”, arată organizația.

Pro Infrastructură: Și tronsonul Zimbor-Nădășelu ar putea fi deschis în decembrie

Asociația Pro Infrastructură estimează că în decembrie ar putea fi deschis circulației și tronsonul dintre Zimbor și Nădășelu.

„Avem încredere că în decembrie vom circula pe toți cei 42,3 kilometri dintre Poarta Sălajului și Nădășelu și mai departe pe A3 până la Târgu Mureș, peste 155 kilometri”, spun reprezentanții asociației.

Aceștia afirmă că turcii de la Ozaltin au montat toate grinzile la viaductul Nădășelu și au turnat ultimul segment pe deschiderile în consolă, iar la Topa Mică viaductul este suprabetonat.

Tronsonul Zimbor-Nădășelu este construit de UMB, iar contractul a fost semnat în decembrie 2020. Autostrada Transilvania este unul dintre proiectele începute în urmă cu peste două decenii.

Unul dintre primii care și-a exprimat votul pentru alegerile din Rusia a fost ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, potrivit Ambasadei Federației Ruse la București.

Secția de votare din București este deschisă duminică între orele 8.00 și 20.00. Este singura secție organizată în România pentru aceste alegeri.

Pot vota cetățenii Federației Ruse care au împlinit 18 ani până în ziua scrutinului și care se prezintă personal cu un pașaport valabil.

Prezența la vot, peste 44%

La nivel național, alegerile pentru Duma de Stat se desfășoară în perioada 18-20 septembrie. Duminică este ultima zi de vot, iar primele rezultate sunt așteptate în cursul serii.

Prezența la vot a ajuns la 44,38% sâmbătă, la ora 21.00, după primele două zile ale scrutinului, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale a Rusiei.

Alegerile pentru Duma de Stat din 2026 sunt primele alegeri parlamentare din Rusia organizate după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022. AP relatează că scrutinul este prezentat de Vladimir Putin drept un test al sprijinului pentru politica sa și pentru războiul din Ucraina.

Partidul Rusia Unită, principala formațiune politică apropiată de Kremlin, este așteptat să își păstreze controlul asupra Dumei de Stat. Alegerile au loc în condițiile în care opoziția anti-război are o prezență foarte redusă, iar partidul Yabloko, singura formațiune înregistrată care a criticat războiul din Ucraina, a fost exclus de pe buletinele de vot.

„Pe 19 septembrie, sub autoritatea Comandamentului de Sud, Forța Operativă Comună pentru Emisfera Vestică a executat o lovitură cinetică letală asupra unei ambarcațiuni de mare viteză care opera pe rute consacrate de trafic de droguri în Marea Caraibilor. Informații certe au confirmat implicarea activă a ambarcațiunii în activități de trafic de droguri. În urma operațiunii, patru narcoteroriști au fost uciși”, a transmis Southcom, în mesajul publicat pe X, citat de Associated Press. 

În urma atacului, bilanțul a fost ridicat la cel puțin 231 de persoane eliminate în urma celor 69 de atacuri maritime executate de armata SUA, de la lansarea campaniei, în urmă cu aproape un an. 

On September 19, under the direction of #SOUTHCOM, Joint Task Force Western Hemisphere executed a lethal, kinetic strike on a go-fast vessel operating along established narco-trafficking routes in the Caribbean. Confirmed intelligence revealed the vessel’s active involvement in… pic.twitter.com/LPNJ5ec3GU

— U.S. Southern Command (@Southcom) September 19, 2026

Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite se află în „conflict armat” cu cartelurile din regiune, justificând acțiunile ca fiind o escaladare necesară pentru a opri fluxul de stupefiante și supradozele fatale pe teritoriul american. 

În paralel cu loviturile pe mare, administrația de la Washington urmărește extinderea intervențiilor la sol, negociind acorduri cu state aliate. 

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a susținut luna trecută, într-o vizită în Panama, că țări precum Columbia, Guatemala și Honduras au acceptat operațiuni militare comune pe teritoriul lor împotriva grupărilor criminale. 

O amplă analiză publicată în revista științifică Gut Microbes descrie microbiomul uman drept „un ecosistem dinamic, format din trilioane de bacterii, virusuri, fungi și arhee”, cu roluri care „merg de la digestie și producerea unor vitamine până la dezvoltarea sistemului imunitar și reglarea metabolismului”. Concluzia cercetătorilor este că microbiomul trebuie privit ca un „partener esențial” al biologiei umane, și nu ca o colecție pasivă de microorganisme.

Relația cu această lume microscopică este una de schimb. Microorganismele primesc de la organismul uman un mediu în care pot supraviețui și nutrienții de care au nevoie, iar organismul beneficiază, la rândul său, de capacități metabolice pe care celulele sale nu le au.

Parteneri activi în funcționarea organismului uman

Unul dintre cele mai simple exemple se află chiar în procesul de digestie. Organismul uman dispune de un arsenal de enzime pentru a descompune alimentele, dar nu poate procesa singur toate componentele acestora. O parte ajunge în intestinul gros fără să fi fost digerată, iar acolo este prelucrată de bacteriile intestinale.

Acestea fermentează fibre și alți carbohidrați pe care enzimele umane nu îi pot digera, producând acizi grași cu lanț scurt – substanțe importante prin care activitatea microbiotei ajunge să influențeze direct funcționarea organismului. Printre aceștia se numără acetatul, propionatul și butiratul, implicați în mai multe procese biologice.

Butiratul, de exemplu, furnizează energie celulelor care căptușesc colonul, contribuie la menținerea integrității barierei intestinale și intervine în reglarea răspunsului imunitar.

Acizii grași cu lanț scurt acționează și ca semnale chimice, legându-se de receptorii celulelor umane și transmițând astfel semnale care le modifică activitatea. Prin intermediul acestor produși, bacteriile intervin direct în reglarea metabolismului și în mecanismele de apărare ale organismului.

Completează capacitățile celulelor umane

Legătura dintre acesată lume și organismul uman nu se limitează însă la procesele digestiei. Bacteriile transformă și alte substanțe care ajung în intestin, conferindu-le proprietăți și funcții biologice pe care acestea nu le au în forma produsă de celulele umane.

Un exemplu sunt acizii biliari. Produși inițial de ficat și eliberați în intestin pentru a participa la digestia grăsimilor, aceștia sunt transformați de bacterii în alte forme, numite de specialiști acizi biliari secundari. O parte dintre aceștia este reabsorbită prin peretele intestinal, ajunge în sânge și este transportată înapoi la ficat.

La fel ca acizii grași cu lanț scurt, și acești compuși acționează ca mesageri chimici, contribuind la reglarea modului în care organismul gestionează grăsimile și glucoza, dar și la reglarea activității sistemului imunitar.

Comunicarea funcționează în ambele sensuri

Dar schimbul nu se desfășoară numai dinspre microorganisme către noi. Organismul transmite, la rândul său, semnale la care bacteriile răspund. Printre substanțele implicate se numără hormoni, citokine – molecule folosite de celulele sistemului imunitar pentru a comunica între ele – dar și alți compuși produși de organism.

Un exemplu surprinzător îl oferă adrenalina și noradrenalina, a căror eliberare crește în situații de stres. Cercetările au arătat că unele bacterii reacționează la prezența lor, modificându-și activitatea.

„Interacțiunile complexe mediate de molecule, bazate pe schimbul bidirecțional de informații dintre microorganisme și celulele umane, contribuie la apărarea împotriva bolilor și la menținerea sănătății”, arată cercetătorii de la Universitatea Tianjin din China într-un studiu publicat în npj Biofilms and Microbiomes.

Comunicarea este, așadar, bidirecțională: microorganismele influențează organismul, iar semnalele produse de celulele umane influențează, la rândul lor, microorganismele.

Cele două direcții nu sunt însă cunoscute la fel de bine. Deși cercetarea modernă a microbiomului este relativ recentă, mecanismele prin care moleculele produse de microorganisme acționează asupra celulelor umane au fost studiate mai aprofundat, în timp ce modul în care moleculele umane reglează fiziologia și echilibrul microorganismelor este încă prea puțin cunoscut.

Cât din noi este, de fapt, uman?

Dimensiunile acestei lumi microscopice par greu de imaginat. Specialiști din centre universitare și de cercetare din Germania, China, Taiwan, Iran și Egipt oferă o perspectivă surprinzătoare asupra proporțiilor sale. „Numărul acestor celule microbiene este aproximativ egal cu cel al celulelor umane”, arată cercetătorii, care vorbesc despre o relație profundă de interdependență între organism și comunitățile de microorganisme pe care acesta le găzduiește.

Estimările pe care se bazează această comparație indică aproximativ 38 de trilioane de bacterii și 30 de trilioane de celule umane într-un organism adult. Numeric, raportul este astfel foarte apropiat de 1 la 1.

În ciuda numărului lor uriaș, bacteriile sunt mult mai mici decât celulele umane și cântăresc împreună aproximativ 200 de grame, potrivit calculelor cercetătorilor de la Institutul Weizmann din Israel.

Privită însă strict numeric, imaginea este spectaculoasă: în corpul uman și la suprafața lui trăiesc aproximativ tot atâtea bacterii câte celule umane alcătuiesc întregul organism.

Microbiomul nu se află doar în intestin

Deși microbiomul intestinal este cel mai intens studiat, microorganismele trăiesc în și pe corpul uman, colonizând numeroase alte zone, printre care pielea, cavitatea orală, tractul respirator și sistemul urogenital. Fiecare dintre aceste medii găzduiește microorganisme adaptate condițiilor locale, astfel încât microbiomul diferă de la o parte a corpului la alta.

Numai în microbiomul intestinal au fost identificate peste 4.500 de specii de bacterii, potrviti cercetătorilor de la Universitatea Cambridge.

Pielea oferă un exemplu concret. Staphylococcus epidermidis, o bacterie care trăiește în mod obișnuit la suprafața corpului, produce substanțe cu efect antibacterian și stimulează celulele pielii să producă propriile molecule de apărare. În acest fel, contribuie la apărarea naturală a pielii și limitează dezvoltarea unor microorganisme care îi pot fi dăunătoare.

Printre acestea din urmă se numără Staphylococcus aureus, a cărui înmulțire excesivă este frecvent întâlnită în dermatita atopică, contribuind la deteriorarea barierei pielii și alimentând astfel boala.

Un ecosistem care se schimbă odată cu noi

Microbiomul nu rămâne neschimbat de-a lungul vieții. Compoziția sa se modifică odată cu vârsta și este influențată de alimentație, mediul în care trăim, stilul de viață și medicamente.

Alimentația influențează în special microbiomul intestinal. O dietă bogată în fibre favorizează bacteriile care le fermentează, în timp ce alimentația occidentală, bogată în grăsimi și zaharuri rafinate, este asociată reducerii diversității microorganismelor care alcătuiesc microbiomul. Cu cât dispar mai multe tipuri de bacterii, cu atât se pot pierde și unele dintre funcțiile pe care acestea le îndeplinesc pentru organism.

Și medicamentele modifică acest ecosistem. Cel mai evident exemplu îl reprezintă antibioticele: ele combat bacteriile care provoacă infecții, dar le afectează și pe cele care trăiesc în organism. În funcție de antibiotic și de durata tratamentului, microbiomul poate suferi modificări importante, iar revenirea la compoziția anterioară necesită timp.

Până la refacerea lui, organismul rămâne mult mai vulnerabil în fața agenților patogeni care pot provoca diverse infecții, spun cercetătorii.

Când echilibrul se pierde

Pentru a descrie perturbarea echilibrului acestei comunități de bacterii, specialiștii folosesc termenul de disbioză. Aceasta poate însemna reducerea diversității, pierderea unor microorganisme care îndeplinesc funcții utile sau proliferarea altora care, în anumite condiții, pot deveni dăunătoare.

Studiile au asociat astfel de modificări cu numeroase afecțiuni: de la boli gastrointestinale și metabolice până la boli cardiovasculare, autoimune, neurologice sau oncologice.

Relația dintre disbioză și aceste boli este însă complexă. În unele cazuri, dezechilibrul microbiomului contribuie la apariția sau la evoluția bolii, în timp ce în altele chiar boala sau tratamentul modifică microbiomul. De asemenea, cele două procese se pot întreține reciproc.

Microbiomul poate schimba răspunsul la medicamente

Relația cu microorganismele intestinale devine importantă și atunci când luăm medicamente. După administrarea orală, unele substanțe medicamentoase pot fi transformate chimic de enzimele produse de bacteriile intestinale, fiindu-le modificată activitatea.

Microbiomul poate influența astfel absorbția, metabolizarea și eficiența unor medicamente, contribuind la diferențele de răspuns la tratament dintre persoane.

„Diferențele dintre persoane în compoziția și conținutul genetic al microbiomului contribuie semnificativ la variațiile în expunerea la medicamente, eficiența tratamentului și reacțiile adverse”, arată cercetătorii.

Această relație este studiată și în medicina de precizie, al cărei obiectiv este adaptarea prevenției și tratamentului la particularitățile fiecărui pacient.

Poate fi modificat microbiomul pentru a trata o boală?

Cercetătorii încearcă și drumul invers: dacă anumite modificări ale microbiomului participă la apariția sau la evoluția unor boli, poate intervenția asupra comunității microbiene să ajute la tratarea lor?

Unele strategii, precum probioticele și prebioticele, sunt deja folosite, iar altele, precum microorganismele concepute în scop terapeutic, sunt încă în cercetare.

Posibilitatea de a modifica microbiomul nu înseamnă însă că există un microbiom „perfect” care ar trebui reprodus la toată lumea. Compoziția comunităților microbiene diferă considerabil între oameni, iar efectele variază în funcție de afecțiune, de microorganismele implicate și de particularitățile fiecărui organism.

Viața umană depinde de trilioane de parteneri microscopici

Cercetările din ultimele decenii asupra microbiomului au schimbat imaginea corpului uman, privit ca un sistem care își îndeplinește singur toate funcțiile.

Celulele noastre și microorganismele au propriul material genetic și propriile mecanisme biologice, dar activitatea lor este permanent interconectată. Bacteriile procesează componente alimentare pe care enzimele umane nu le pot descompune, produc molecule recunoscute de celulele noastre și participă la reglarea metabolismului și a sistemului imunitar. Organismul uman, la rândul său, modelează mediul în care trăiesc microorganismele și produce molecule capabile să le influențeze comportamentul.

Iar această interdependență nu este un accident biologic. Microorganismele și gazdele lor au evoluat împreună, dezvoltând mecanisme de interacțiune care fac dificilă înțelegerea fiziologiei umane dacă microbiomul ar fi privit separat de organism.

Cercetările, începute în urmă cu doar câteva decenii, continuă să dezvăluie amploarea implicării acestuia, atât în funcționarea normală a organismului, cât și – în cazul dezechilibrelor sale – în apariția și evoluția unor boli,

Pentru că, în ciuda complexității extraordinare a corpului uman, o parte din procesele care mențin organismul nostru în funcțiune depind fundamental de relația continuă cu lumea microscopică pe care o găzduim.

„Premierul Ilie Bolojan a aprins lumina în cămara cu șmecherii. Dacă cineva se așteaptă ca eu să sting lumina, se înșeală amarnic”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Siegfried Mureșan. 

„Vom păstra lumina aprinsă și vom curăța toată dezordinea care s-a adunat în peste 30 de ani în statul român”, a mai notat premierul desemnat. 

Presiuni din partea PSD pentru clarificarea direcției de guvernare

Poziția lui Mureșan vine după ce Partidul Social Democrat i-a cerut în repetate rânduri să își prezinte programul de guvernare. 

„Înainte de orice discuție despre majorități și voturile PSD, Siegfried Mureșan trebuie să răspundă public la o întrebare fundamentală: Vrea să schimbe politicile Guvernului Bolojan sau vrea să le continue?”, a transmis vineri PSD. 

Acest demers i-a fost cerut și de lideri ai Partidului Social Democrat precum Claudiu Manda. Cu toate acestea, președintele PSD Sorin Grindeanu a declarat: „Eu cu asta voi intra și asta le voi propune colegilor mei să nu votăm o asemenea propunere, care este rușinoasă”. 

Calculele parlamentare pentru învestirea noului Guvern

Siegfried Mureșan a fost desemnat să formeze un Guvern joi de către președintele Dan. Acesta a fost propus de PNL, USR și UDMR pentru funcție. Mureșan poate conta pe un total de 186 de voturi în parlament (80 de la PNL, 31 de la UDMR, 58 de la USR și 17 de la grupul minorităților. În total, 186 de voturi). 

Astfel pentru a atinge borna necesară de 233 de voturi pentru învestitură, Siegfried Mureșan va fi nevoie să discute fie cu PSD, fi cu AUR. 

Ultimele alegeri parlamentare anticipate din România au avut loc în decembrie 1933. Contextul era radical diferit de cel constituțional actual: regele avea posibilitatea de a schimba guvernul, de a dizolva Parlamentul și de a trimite țara rapid la urne.

România tocmai ieșea din anii cei mai grei ai Marii Crize Economice, viața politică era fragmentată, iar raporturile dintre partide și regele Carol al II-lea deveniseră tot mai tensionate. În același timp, mișcările extremiste câștigau teren în Europa și în România.

La 14 noiembrie 1933, Carol al II-lea i-a încredințat liberalului Ion G. Duca conducerea Guvernului. Numai patru zile mai târziu, la 18 noiembrie, Parlamentul a fost dizolvat prin decret regal, deși fusese ales în vara anului 1932 și se afla departe de încheierea mandatului normal de patru ani.

Alegerile pentru Adunarea Deputaților au fost fixate pentru 20 decembrie 1933, iar cele pentru Senat s-au desfășurat în mai multe etape, între 22 și 29 decembrie. România ajungea astfel la al treilea scrutin parlamentar în numai trei ani, după alegerile din 1931 și 1932.

Cum funcționau „anticipatele” în România interbelică

Constituția din 1923 îi permitea regelui să dizolve ambele Camere sau numai una dintre ele. Actul de dizolvare trebuia să stabilească organizarea alegerilor în maximum două luni și convocarea noului Parlament în maximum trei luni.

În practică, schimbarea majorității se producea adesea astfel: regele numea mai întâi un nou guvern, după care Parlamentul era dizolvat, iar noul Cabinet organiza alegerile.

Istoricul Ioan Scurtu descrie acest mecanism drept una dintre particularitățile sistemului politic interbelic: noul guvern își instala oamenii în administrația locală, inclusiv prefecți și primari, iar aparatul administrativ oferea partidului aflat deja la guvernare un avantaj electoral considerabil.

„Dați-mi guvernul și vă dau parlamentul”, era o expresie des folosită în epocă și era atribuită consevatorului P.P. Carp.

Ion G. Duca a intrat în alegeri la numai o lună după ce a devenit premier

Guvernul național-țărănist a fost înlocuit, Carol al II-lea l-a adus la conducerea Cabinetului pe Ion G. Duca, iar noul premier liberal a intrat imediat în campania pentru obținerea unei majorități parlamentare proprii.

La alegerile pentru Camera Deputaților, PNL a obținut oficial 1.518.864 de voturi, adică aproximativ 51%, și a primit prin formula electorală 300 dintre cele 387 de mandate. Partidul Național-Țărănesc, principala formațiune de opoziție, a obținut aproximativ 14% și 29 de mandate.

Diferența enormă dintre procentul de voturi al liberalilor și proporția mandatelor era rezultatul sistemului electoral introdus în 1926. Legea prevedea așa-numita „primă electorală”: partidul care se clasa primul și depășea pragul de 40% primea mai întâi jumătate dintre mandatele disponibile, iar cealaltă jumătate era distribuită proporțional între formațiunile eligibile, inclusiv partidul câștigător.

PNL a obținut și o dominație covârșitoare în Senat, rezultatul politic fiind constituirea unei majorități foarte solide pentru guvern.

O campanie electorală marcată de violențe și interzicerea Gărzii de Fier

Campania s-a desfășurat pe fondul confruntării dintre stat și extrema dreaptă legionară. Au existat ciocniri violente între poliție și legionari, soldate cu morți și răniți.

La 9 decembrie 1933, înainte de scrutin, Guvernul Duca a interzis Garda de Fier, formațiunea electorală a Mișcării Legionare. Autoritățile susțineau că organizația urmărea schimbarea pe cale revoluționară a ordinii constituționale.

Episodul avea să aibă o continuare dramatică imediat după scrutin.

Pe 29 decembrie 1933, la numai nouă zile după alegerile pentru Camera Deputaților, Ion G. Duca a fost asasinat pe peronul gării din Sinaia de membri ai Mișcării Legionare. Premierul se întorcea după o audiență la Carol al II-lea, la Castelul Peleș.

După moartea sa, conducerea Guvernului liberal avea să fie preluată de Gheorghe Tătărescu.

Cronologia anticipatelor din perioada interbelică: România a votat de zece ori în mai puțin de două decenii

Alegerile înainte de expirarea mandatului parlamentar au fost frecvente în România interbelică: după scrutinul din 1919, primul al României Mari și primul desfășurat pe baza votului universal masculin, Parlamentul a fost dizolvat după numai câteva luni, odată cu venirea lui Alexandru Averescu la guvernare, fiind organizate noi alegeri în 1920.

Următorul scrutin a venit în 1922, după căderea guvernului Averescu și revenirea liberalilor lui Ion I.C. Brătianu; Parlamentul ales atunci a fost unul dintre puținele care și-au parcurs aproape integral mandatul, următoarele alegeri având loc în 1926; guvernarea Averescu instalată în acel an a fost însă înlăturată, iar țara a votat din nou în 1927.  Nici Parlamentul rezultat atunci nu a rezistat, iar după demisia guvernului liberal și venirea lui Iuliu Maniu, legislativul a fost dizolvat și s-au organizat alegerile din 1928, câștigate categoric de PNȚ; instabilitatea a revenit odată cu Carol al II-lea, fiind organizate alte alegeri în 1931, sub guvernul Nicolae Iorga, apoi în 1932, după revenirea național-țărăniștilor la putere, și din nou în 1933, odată cu instalarea liberalului Ion G. Duca.

În total, România a organizat zece scrutinuri parlamentare între 1919 și 1937: 1919, 1920, 1922, 1926, 1927, 1928, 1931, 1932, 1933 și 1937. Numai parlamentele alese în 1922 și 1933 au ajuns la durata normală a legislaturii, în timp ce durata medie de existență a unui Parlament în intervalul 1919-1937 a fost de aproximativ doi ani.

Parlamentul ales în 1933 a fost excepția: a rezistat patru ani

Parlamentul rezultat în urma alegerilor din decembrie 1933 a continuat să funcționeze pe parcursul guvernărilor liberale și a ajuns practic la finalul legislaturii de patru ani.

Alegerile din 1937 au fost cruciale pentru istoria politică a României. Pentru prima dată de la introducerea sistemului electoral din 1926, niciun partid nu a reușit să depășească pragul de 40% necesar pentru obținerea primei electorale. Criza politică produsă după scrutin a precedat instaurarea regimului autoritar al lui Carol al II-lea în februarie 1938.

De ce anticipatele erau mult mai ușor de provocat atunci

Constituția din 1923 spunea explicit că regele „are dreptul de a dizolva ambele Adunări deodată sau numai una din ele”. Singura obligație procedurală importantă era ca decretul de dizolvare să prevadă alegeri în maximum două luni și convocarea noului Parlament în maximum trei luni.

Astăzi, procedura este mult mai restrictivă. Constituția permite dizolvarea Parlamentului numai dacă nu este acordat votul de încredere pentru formarea unui Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În plus, există și alte limite constituționale privind momentul în care Parlamentul poate fi dizolvat.

România nu a organizat nicio alegere parlamentară anticipată după 1989.

Cercetarea, intitulată „Girls Who Play Change the Game”, a fost realizată de e.l.f. Beauty și organizația Parity și a inclus 9.056 de femei cu vârste între 18 și 65 de ani din Statele Unite ale Americii, Canada, Germania și Marea Britanie, care lucrează sau au lucrat cu normă întreagă în ultimii cinci ani. Studiul a mai cuprins 328 de sportive profesioniste și 114 membri ai unor consilii de administrație, femei și bărbați. Datele au fost colectate în perioada iunie-august 2026.

Aproape 50% mai multe femei în poziții de conducere

Potrivit rezultatelor, femeile care au practicat sport cel puțin trei ani înainte de finalul liceului sunt cu 37% mai predispuse să aspire la o poziție de senior leadership sau la un post într-un consiliu de administrație decât femeile care au practicat mai puțin sport sau deloc. De asemenea, sunt cu aproape 50% mai predispuse să ocupe deja o poziție de conducere și cu aproape 25% mai predispuse să fi negociat salariul.

Legătura dintre sport și evoluția profesională apare și în răspunsurile participantelor. Aproape 90% dintre femeile care au participat la studiu și care au fost promovate spun că o abilitate învățată prin sport le-a ajutat să avanseze în carieră. 69% dintre cele cu cel puțin cinci ani de experiență profesională afirmă că lecțiile deprinse prin sport sunt mai importante ca oricând la locul de muncă.

Printre abilitățile asociate de participante cu experiența sportivă se numără lucrul în echipă, disciplina, perseverența, adaptabilitatea, comunicarea și capacitatea de a face față presiunii. Aproape 90% dintre femeile promovate din categoria analizată consideră că una dintre aceste competențe le-a ajutat să avanseze profesional.

Ce spun sportivele profesioniste

Studiul a analizat separat și experiența sportivelor profesioniste.

98% dintre acestea au declarat că sportul le-a pregătit pentru viața de după cariera sportivă. 85% dintre membrii din conducerea unor companii chestionați, femei și bărbați, au spus că lecțiile învățate prin sport sunt importante pentru viitorii membri ai consiliilor de administrație.

Cercetarea mai arată că participarea sportivă este în creștere în rândul generațiilor mai tinere. 70% dintre femeile din Generația Z (născute între 1997 și 2010) care au început să practice un sport au continuat până la finalul liceului, comparativ cu 62% dintre femeile din generația Baby Boomers (născute între 1946 și 1964).

Studiul nu demonstrează o relație de cauzalitate

Autorii studiului subliniază însă că rezultatele sunt corelaționale și descriptive și nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între practicarea sportului și succesul profesional. Cu alte cuvinte, cercetarea identifică o asociere între cele două variabile, fără să poată demonstra că sportul este, de unul singur, cauza diferențelor observate în cariere.

Cercetarea este prezentată de cele două organizații care au realizat-o drept una dintre cele mai ample analize dedicate legăturii dintre sportul practicat de fete și parcursul profesional ulterior al femeilor.

Potrivit politologului Serghei Karaganov, unul dintre veteranii ruși în securitate, Germania, România și Polonia sunt primele țări europene pe care Rusia le-ar putea ataca în 2027.

Într-un interviu recent, Karaganov a susținut că Rusia ia în calcul atacuri mult mai dure atât asupra Ucrainei, dar și asupra unor țări europene.

„În prezent sunt discutate planuri. Cred că există o hotărâre tot mai mare de a lansa atacuri mult mai serioase – atât împotriva Ucrainei, cât și împotriva acelor țări europene care sunt implicate direct în agresiunea împotriva Rusiei. Și cred că acest lucru se va întâmpla în decurs de un an”, a declarat politologul rus despre planurile Moscovei pentru continuarea războiului.

„Atacuri asupra mai multor țări europene. Inițial, desigur, cu arme nenucleare. Eu susțin ca acest lucru să fie făcut cât mai repede posibil (…) pentru că purtăm acest război de o perioadă absurd de lungă”, a precizat Karaganov, întrebat dacă se referă la atacuri asupra Europei.

Strategul rus a indicat Germania, România și Polonia ca fiind primele țări vizate de Rusia, în cazul României, invocând livrările de arme către Ucraina.

„În primul rând, Germania, România – pentru că România este sursa livrărilor de arme către Ucraina – și, din păcate, Polonia. Dar, în primul rând, Germania”, a afirmat Karaganov.

Rusia „s-ar putea epuiza” dacă războiul continuă

„Sper (…) să urcăm brusc pe scara escaladării și să începem să aplicăm lovituri mult mai dure nu numai adversarilor noștri din Ucraina, ci și unui număr de țări europene”, a declarat politologul rus, susținând că Rusia riscă să se epuizeze dacă războiul continuă.

„Rusia s-ar putea epuiza, așa că, mai devreme sau mai târziu, trebuie să treacă la acțiuni mult mai hotărâte. (…) Trebuie să acționăm decisiv”, a spus acesta.

Germania, acuzată că revine la „vechile ambiții”

Potrivit lui Karaganov, Germania ar reprezenta principala amenințare din Europa. „Revizionismul reapare. Germania redevine ceea ce a fost în ultimii 150 de ani – principala sursă a răului în Europa”, susține strategul rus, extinzându-și acuzațiile la adresa întregului continent, din care spune că Rusia nu face parte.

„Nu consider Rusia parte a Europei”, a menționat Karaganov, recunoscând însă că „multe dintre rădăcinile spirituale și culturale” ale rușilor sunt în Europa.

„Trebuia să folosim potențialul nuclear încă de la început”

Karaganov susține că Moscova a greșit pentru că nu a recurs la amenințarea nucleară încă de la începutul războiului.

„Rusia a făcut multe greșeli. Una dintre principalele greșeli a fost că nu ne-am folosit potențialul nuclear, nici măcar politic. Trebuia să-l folosim politic încă de la început”, a afirmat strategul rus.

Potrivit acestuia, Rusia ar fi trebuit să meargă mai departe cu exerciții și teste nucleare, ca parte a escaladării.

„Trebuia să organizăm exerciții și teste nucleare. Acum, inclusiv după apelurile mele, am început să furnizăm arme nucleare pentru rachetele din Belarus și pentru multe alte mijloace de lansare. Acestea sunt trepte ale escaladării. Să sperăm că mesajul va fi înțeles înainte să fim nevoiți să folosim armele propriu-zise”.

Politologul nu exclude însă folosirea efectivă a armelor nucleare, pe care o descrie drept un „păcat uriaș”, considerând-o justificată dacă alternativa ar fi „prăbușirea Rusiei și un război termonuclear global”.

„Folosirea armelor nucleare este un păcat uriaș. Dar să nu le folosim și să permitem prăbușirea țării noastre, permițând în cele din urmă un război termonuclear global, este un păcat de moarte”, a declarat Karaganov.

„Ar fi trebuit să atacăm” centrele de decizie de la Kiev

Karaganov a criticat Moscova și pentru că nu a atacat „centrele de decizie” de la Kiev, printre care administrația prezidențială și Rada Supremă.

„A fost o greșeală. Ar fi trebuit să atacăm”, a spus el, adăugând că războiul „nu s-a purtat suficient de hotărât, ceea ce a dus la pierderi inutile” atât de partea rusă, cât și de cea ucraineană.

Racheta Oreșnik și scenariul nuclear

Karaganov susține că Rusia trebuie să fie pregătită să folosească racheta Oreșnik cu focos nuclear, deși admite că un asemenea atac ar ucide milioane de oameni.

„Firește, de Oreșnik se tem dacă este echipat cu un focos nuclear. Este o armă teribilă, eficientă, și trebuie să fim pregătiți să o folosim. Dar am prefera să nu fie folosită pentru că milioane de oameni, inclusiv copii și nevinovați, ar muri”.

Politologul rus nu a exclus folosirea armelor nucleare împotriva Ucrainei, susținând în același timp că un asemenea atac ar trebui evitat deoarece acolo „trăiesc oameni înrudiți și apropiați de ruși”.

„Dar s-ar putea ajunge și la asta”, a avertizat Karaganov.

„Odesa ar trebui să fie a Rusiei”

Regiunile din sudul și estul Ucrainei ar trebui anexate de Rusia, iar restul țării ar urma să rămână o zonă-tampon neutră, în viziunea politologului rus.

Întrebat dacă Odesa ar trebui să aparțină Rusiei, răspunsul său a fost afirmativ.

„Așa cred. Este un oraș cu adevărat rusesc. În plus, este folosit pentru transportarea armelor”.

În schimb, în privința Kievului, Karaganov a spus că nu susține cucerirea orașului dacă aceasta ar presupune pierderea unui număr mare de vieți.

„Nu cred că trebuie să recucerim Kievul, mai ales dacă asta înseamnă pierderea atâtor vieți. Iubesc Kievul (…) am atât de multe amintiri frumoase din Ucraina, dar Doamne ferește să ne unim cu Ucraina de astăzi”.

SUA, acuzate că au provocat războiul din Ucraina

Războiul din Ucraina ar fi fost provocat deliberat de Statele Unite pentru a slăbi Rusia, înainte ca Washingtonul să-și îndrepte atenția spre China, susține Karaganov.

Potrivit acestuia, „Occidentul sau, mai exact, Statele Unite ale Americii au provocat în mod deliberat acest război ani întregi, pentru a provoca Rusiei o înfrângere strategică sau pentru a o slăbi și apoi pentru a-și îndrepta atenția spre China”.

Karaganov afirmase anterior că Washingtonului îi este profitabil să vândă arme Europei, care să le furnizeze apoi Ucrainei, slăbind astfel atât Rusia, cât și Europa.

În ceea ce privește pacea, politologul rus a mai spus că speră ca liderul rus „să nu aibă încredere în Trump”, calificând așa-numitul „spirit de la Anchorage” drept „o capcană”.

Cine este Serghei Karaganov

Serghei Karaganov este președinte de onoare al Prezidiului Consiliului pentru Politică Externă și de Apărare, un centru de analiză influent în Rusia în domeniul securității și politicii externe. A fost consilier pentru politică externă în Administrația Prezidențială rusă între 2001 și 2013 și membru al Consiliului Prezidențial al Federației Ruse, iar în prezent activează în structuri consultative de pe lângă Consiliul de Securitate al Rusiei. Politologul rus este considerat un apropiat al lui Vladimir Putin și al ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov.

Karaganov se află pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene, Canadei, Australiei, Elveției și Ucrainei, pentru sprijinirea și justificarea publică a războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Amenințările sale la adresa statelor europene nu sunt noi. În 2023, Karaganov susținea că Rusia ar putea ajunge să „recurgă la folosirea câtorva arme nucleare împotriva mai multor țări europene” implicate în sprijinirea Ucrainei.

De asemenea, în ianuarie 2026, politologul rus afirma că, într-un anumit scenariu, Europa ar putea fi „îndepărtată de pe harta omenirii” și de pe „harta geopolitică și geostrategică”.

Câteva luni mai târziu, în mai 2026, Karaganov propunea atacarea mai întâi cu arme convenționale a unor obiective „simbolice sau logistice” de pe teritoriul european, urmată de lovituri nucleare dacă statele vizate nu ar ceda.

Interviul a fost realizat de Diana Panchenko, jurnalistă de origine ucraineană aflată, de asemenea, sub sancțiunile Uniunii Europene.

Într-un mesaj video publicat sâmbătă pe rețelele sociale, Robert Fico a afirmat că Europa se confruntă cu riscul unei escaladări majore a războiului din Ucraina.

„Ne confruntăm cu un pericol mortal”, a declarat premierul slovac, acuzând Occidentul că „toarnă gaz pe foc” prin continuarea sprijinului acordat Kievului.

Fico a susținut că ceea ce el descrie drept „eșecul strategiei de distrugere a Rusiei prin războiul din Ucraina” i-ar fi determinat pe unii politicieni occidentali să urmărească declanșarea unei confruntări directe între NATO și Rusia.

„Anumiți șoimi ai războiului din NATO încearcă, cu orice preț, să transforme acest război într-un conflict între Rusia și NATO”, a afirmat Fico. Premierul slovac nu a prezentat dovezi că state sau lideri NATO ar încerca deliberat să provoace un asemenea conflict și nu a nominalizat politicienii la care se referă.

Fico: Războiul din Ucraina „nu este războiul Slovaciei și nici al NATO”

Robert Fico, care a menținut relații politice mai apropiate cu Moscova decât majoritatea liderilor UE și s-a opus acordării de ajutor militar slovac Ucrainei, a reiterat că Bratislava nu intenționează să trimită militari într-un eventual conflict cu Rusia.

El avertizase anterior că inclusiv un incident provocat de o dronă ar putea crea o situație în care să fie pusă în discuție activarea mecanismului de apărare colectivă al NATO.

Fico a declarat că vrea să împiedice Slovacia, țară membră NATO și vecină cu Ucraina, să fie atrasă într-un război pe baza a ceea ce el a descris drept un „pretext fabricat”.

Articolul 5 al Tratatului Atlanticului de Nord prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților. NATO precizează însă că mecanismul nu presupune automat o anumită formă de răspuns militar: fiecare aliat trebuie să acorde asistență și decide ce acțiuni consideră necesare, iar evaluarea existenței unui atac armat este discutată între statele membre.

Macron avertizează în direcția opusă: Rusia intensifică atacurile hibride

Declarațiile lui Fico contrastează cu avertismentele lansate în ultimele zile de liderii Franței și Poloniei.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat vineri că Rusia își intensifică operațiunile hibride împotriva Europei și a cerut guvernului francez să pregătească noi măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a obiectivelor sensibile.

Macron a indicat, între exemple, incidentul din august de la aeroportul Leipzig/Halle din Germania, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili în apropierea unei aeronave cargo ucrainene. Autoritățile germane au atribuit Moscovei responsabilitatea pentru operațiune, potrivit Reuters.

Tusk: Serviciile de informații avertizează asupra unor posibile atacuri cu drone și rachete

Premierul polonez Donald Tusk a prezentat joi în Parlamentul de la Varșovia o evaluare și mai gravă.

Potrivit lui Tusk, informațiile analizate de serviciile de informații indică riscul ca Rusia să desfășoare atacuri hibride cu drone și rachete împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia.

Premierul polonez a spus că asemenea incidente ar putea fi prezentate ulterior de Moscova drept „accidentale”, pentru a testa reacția statelor NATO și pentru a le descuraja să recurgă la mecanismele de apărare colectivă ale Alianței.

Avertismentele lui Tusk și Macron vin pe fondul continuării atacurilor rusești asupra Ucrainei. Pe 17 septembrie, Rusia a lansat un nou val masiv de drone și rachete asupra mai multor regiuni ucrainene, iar Polonia a ridicat avioane de luptă pentru protejarea propriului spațiu aerian. Autoritățile poloneze nu au raportat atunci încălcarea teritoriului țării.

La summitul NATO de la Ankara din iulie 2026, liderii celor 32 de state membre și-au reafirmat angajamentul față de Articolul 5 și au descris Rusia drept o amenințare pe termen lung pentru securitatea euro-atlantică.

Manuscrisul, cunoscut sub numele de Codex Azcatitlán, se află la Biblioteca Națională a Franței din 1898. Totuși, petrecuse deja decenii în afara Mexicului înainte de a ajunge aici.

Potrivit BBC, se crede că a fost desenat în secolul al XVI-lea, la câțiva ani după sosirea conchistadorilor în ceea ce este acum Mexicul. Este considerat pe scară largă una dintre cele mai valoroase și perspicace relatări ale istoriei aztecilor.

Franța a împrumutat Mexicului Codex Azcatitlán pentru a marca 200 de ani de relații franco-mexicane.

În schimb, Mexicul a fost de acord să împrumute Franței un alt document neprețuit, Codex Boturini, pentru a fi expus acolo.

Pictogramele din Codex Boturini povestesc migrația aztecilor, cunoscuți și sub numele de mexica, din patria lor ancestrală până la malurile lacului Texcoco, unde au construit Tenochtitlán.

Schimbul temporar a fost convenit de președinta mexicană Claudia Sheinbaum și omologul său francez, Emmanuel Macron, în timpul unei vizite a președintelui francez în Mexic anul trecut.

Mexicul a făcut lobby de mult timp pentru restituirea artefactelor istorice luate din țară în secolele trecute.

Potrivit ministerului relațiilor externe din Mexic, anul trecut peste 2.000 de obiecte au fost repatriate cu succes, potrivit sursei citate.

Forțele saudite de apărare aeriană „au interceptat și distrus cu succes o rachetă balistică lansată de miliția teroristă Houthi spre orașul Riad”, a anunțat purtătorul de cuvânt al coaliției conduse de Arabia Saudită în Yemen, Turki al-Malki.

Potrivit acestuia, rebelii au încercat să lovească și obiective civile din Bisha, Taif, Farasan și Yanbu, însă atacurile ar fi fost dejucate de sistemele saudite de apărare aeriană.

Incendiu lângă principalul aeroport din Riad

La câteva ore după alerta aeriană, pompierii au intervenit la un incendiu izbucnit la un rezervor de combustibil aflat într-un depozit din apropierea Aeroportului Internațional King Khalid. Imaginile de la fața locului au arătat o coloană masivă de fum negru ridicându-se în apropierea terminalelor.

Nu a fost stabilit oficial că incendiul a fost provocat direct de un proiectil Houthi.

Locuitorii capitalei primiseră în timpul nopții mesaje prin care erau avertizați că zona se află sub o „amenințare aeriană ostilă” și li se cerea să rămână în interior. Explozii au fost auzite ulterior în mai multe zone din Riad.

Incidentul a afectat temporar și traficul aerian. Flightradar24 a semnalat „probleme majore” pe Aeroportul King Khalid, cu zboruri întârziate sau anulate, aeroportul ajungând pentru o perioadă la nivelul maxim al indicelui de perturbare monitorizat de platformă. Traficul a început ulterior să revină spre normal.

Houthi: Am atacat Riadul și instalațiile Aramco

Rebelii Houthi au revendicat la rândul lor două operațiuni de amploare pe teritoriul saudit.

Purtătorul de cuvânt militar Yahya Saree a susținut că gruparea a folosit „un număr mare” de rachete balistice, rachete de croazieră și drone. Potrivit versiunii Houthi, prima operațiune a vizat obiective sensibile din capitala Riad, iar a doua instalații ale Saudi Aramco din Yanbu, important centru petrolier de la Marea Roșie.

Prima amenințare majoră asupra Riadului de la reluarea luptelor

Atacul reprezintă prima tentativă confirmată de Arabia Saudită de lovire a capitalei Riad cu o rachetă balistică de la noua escaladare a războiului din Yemen.

Conflictul a intrat din nou într-o fază violentă după o perioadă de relativă acalmie. Rebelii Houthi au lansat în ultimele săptămâni o ofensivă și și-au extins controlul asupra unor zone de pe coasta Mării Roșii, în timp ce Arabia Saudită a răspuns cu atacuri aeriene asupra teritoriilor controlate de grupare.

Escaladarea este importantă și pentru economia mondială. Avansul Houthi în apropierea strâmtorii Bab al-Mandab crește riscurile pentru una dintre principalele rute maritime dintre Oceanul Indian, Marea Roșie și Canalul Suez.

Cu doar câteva zile înainte, Arabia Saudită îi acuzase pe Houthi că au încercat să lovească Mecca cu o dronă. Rebelii au negat categoric acuzația.

Războiul din Yemen intră din nou într-o fază periculoasă

Războiul civil din Yemen a început în 2014, când mișcarea Houthi a ocupat capitala Sanaa și vaste regiuni ale țării. Arabia Saudită a intervenit militar în martie 2015 în sprijinul guvernului recunoscut internațional, în timp ce Houthi au beneficiat de sprijin din partea Iranului.

Un armistițiu negociat în 2022 redusese semnificativ confruntările directe timp de mai mulți ani, însă tensiunile au reizbucnit în 2026.

Prima consemnare scrisă certă a numelui Bucureștiului datează din 20 septembrie 1459 și apare într-un document emis de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești. Hrisovul, redactat în slavonă, se încheia cu precizarea că a fost scris în „Cetatea București”, ceea ce dovedește nu doar existența așezării, ci și utilizarea ei drept reședință domnească.

Prin document, Vlad Țepeș confirma unor proprietari, Andrei și fiii săi, stăpânirea asupra unor proprietăți și îi scutea de anumite dări și obligații.

Bucureștiul exista însă înainte de 1459

Dovezile istorice și arheologice arată că în zonă existau așezări cu mult înainte de Vlad Țepeș.

Istoricul Constantin C. Giurescu arăta că Bucureștiul exista ca târg înainte de domnia voievodului. Mai mult, la 13 iunie 1458, Vlad Țepeș emisese un document în latină „lângă cursul apei Dâmbovița”, formulare despre care istoricii consideră că s-ar fi putut referi chiar la București. Documentul din 1459 este însă cel care oferă prima mențiune sigură a numelui cetății.

Importanța Bucureștiului a crescut în secolul al XV-lea, pe măsură ce centrul puterii din Țara Românească s-a deplasat dinspre vechile reședințe de la Câmpulung, Curtea de Argeș și Târgoviște către zona de câmpie. În timpul lui Vlad Țepeș, Bucureștiul era deja folosit ca reședință domnească.

Curtea Veche, din actualul Centru Vechi al Capitalei, păstrează legătura cu această perioadă. Muzeul Municipiului București o descrie drept unul dintre nucleele din care s-a dezvoltat orașul medieval.

Bucureștiul sărbătorește astăzi 567 de ani

Aniversarea este marcată în acest weekend prin Zilele Bucureștiului 2026, program organizat de Primăria Capitalei și instituțiile din subordine.

Duminică, 20 septembrie, evenimentele continuă în mai multe puncte ale orașului. În Piața Constituției, programul începe de la ora 16:00 și include DJ Under & MC Aner, DJ OLiX, iar WhoMadeWho este programat între orele 20:30 și 22:00.

Calea Victoriei devine din nou pietonală în cadrul „Străzi Deschise”, cu spectacole, expoziții, concerte și activități culturale. De la ora 19:30, în fața Muzeului Național de Artă al României, este programat proiectul „Battle of the Beats”, în care publicul participă inclusiv la realizarea și alegerea muzicii.

Tot astăzi sunt programate tururi gratuite în sediul Primăriei Capitalei, între orele 12:00-13:00 și 13:00-14:00, participarea fiind condiționată de înscriere și de locurile disponibile.

La Arcul de Triumf, de la ora 16:00, este programat recitalul „Ecouri muzicale”, susținut de Tudor Niculescu-Mizil la chitară și Maria Alexandru la vioară, eveniment dedicat celor 567 de ani de la prima atestare a Bucureștiului.

20 septembrie, o zi cu mai multe repere importante pentru România

Data de 20 septembrie este legată și de alte momente importante din istoria României.

În 1702, a fost finalizat Palatul Mogoșoaia, construit de Constantin Brâncoveanu. Data de 20 septembrie 1702 este înscrisă chiar în pisania de pe latura estică a palatului. În 2026 se împlinesc astfel 324 de ani de la finalizarea unuia dintre cele mai cunoscute monumente ale stilului brâncovenesc.

Tot pe 20 septembrie 1974 a fost inaugurat oficial Transfăgărășanul. Ceremonia a avut loc în zona Lacului Bâlea, după aproximativ patru ani de lucrări desfășurate în condiții dificile în Munții Făgăraș. Astăzi se împlinesc 52 de ani de la inaugurarea spectaculoasei șosele alpine.

Data are și o semnificație importantă în istoria cinematografiei mondiale. La 20 septembrie 1946 începea prima ediție propriu-zisă a Festivalului de Film de la Cannes, după ce proiectul inițial fusese amânat din cauza celui de-Al Doilea Război Mondial. Festivalul marchează, așadar, 80 de ani de la prima ediție.

Descoperirea a fost făcută în situl La Tejería, în apropierea localității El Castellar, din provincia spaniolă Teruel, potrivit Live Science. Cercetătorii estimează că animalul a trăit în urmă cu aproximativ 150 de milioane de ani, în Jurasicul târziu. Rezultatele studiului au fost publicate în Journal of Vertebrate Paleontology.

Până acum, fosilele de Diplodocus din această perioadă erau cunoscute exclusiv din Formațiunea Morrison, în vestul Statelor Unite. Exemplarul spaniol arată că răspândirea geografică a acestor sauopode uriașe era mai extinsă decât se credea.

Totul a început cu câteva oase observate pe un versant

Exemplarul este reprezentat de 14 vertebre caudale bine conservate și mai multe oase asociate cozii. Situl a intrat în atenția paleontologilor după ce un localnic a observat ceea ce păreau a fi oase pe versantul unui munte.

Alberto Cobos, director al Fundației Dinópolis și coautor al studiului, s-a deplasat în zonă, unde au fost identificate primele vertebre de sauropod.

Analizele ulterioare au evidențiat caracteristici anatomice specifice Diplodocus, inclusiv cavități mari asociate sacilor de aer și șanțuri adânci în partea inferioară a vertebrelor cozii. Cercetătorii estimează că animalul avea aproximativ 25 de metri lungime, dimensiuni comparabile cu exemplarele nord-americane.

Specia exactă căreia îi aparținea exemplarul nu a putut fi stabilită.

Un „pod” între America și Europa

Descoperirea oferă noi indicii despre felul în care dinozaurii se deplasau între continente. În perioada respectivă, Oceanul Atlantic era mult mai îngust decât în prezent, după fragmentarea supercontinentului Pangeea.

Cercetătorii consideră că legături terestre temporare ar fi putut permite animalelor să treacă între America de Nord și Europa. Una dintre posibilele rute ar fi unit regiunea actuală Newfoundland, din Canada, cu Peninsula Iberică.

Fosilele din Spania reprezintă astfel unele dintre cele mai solide dovezi de până acum că dinozaurii puteau migra între America de Nord și Europa în Jurasicul târziu.

Paleontologii spun că sunt necesare însă exemplare mai complete pentru a determina dacă Diplodocusul european aparținea unei specii deja cunoscute în America de Nord sau unei specii necunoscute până acum.

„Nu vom tolera niciodată ca o putere străină, în acest caz Rusia, să poată spera să dicteze, direct sau indirect, politica țării noastre prin intimidare, amenințare, destabilizare sau presiune psihologică”, au transmis Marine Le Pen și Jordan Bardella într-un comunicat comun publicat sâmbătă, 19 septembrie.

Liderii RN susțin că în ultimele săptămâni s-au intensificat acțiunile ostile atribuite unor persoane care operează în beneficiul Rusiei și avertizează că acestea vizează atât infrastructura și interesele strategice europene, cât și opinia publică.

„Nicio provocare, nicio operațiune clandestină și nicio acțiune de destabilizare nu ar putea determina Franța să faciliteze atingerea obiectivelor de război ale Rusiei în Ucraina”, afirmă Le Pen și Bardella.

RN condamnă preluarea activelor Auchan și Nestlé din Rusia

Unul dintre motivele invocate de cei doi lideri este decizia Moscovei de a plasa sub administrare temporară activele din Rusia ale unor companii europene, printre care retailerul francez Auchan și gigantul elvețian Nestlé.

Le Pen și Bardella califică măsura drept „un act ostil împotriva intereselor Franței și ale națiunilor Europei” și cer ca aceasta să fie „condamnată ferm”.

Președintele rus Vladimir Putin a dispus plasarea activelor Auchan și Nestlé sub administrarea unei companii ruse, L.E.V. Management. Măsura nu reprezintă formal un transfer al proprietății, însă permite administratorilor desemnați de stat să controleze operațiunile companiilor. Moscova a aplicat mecanisme similare și în cazul altor grupuri occidentale după invadarea Ucrainei.

Declarația vine după o reuniune de criză convocată de Macron

Poziționarea RN apare la numai o zi după ce președintele Emmanuel Macron a convocat la Palatul Élysée liderii principalelor forțe politice franceze pentru o informare privind amenințările de securitate cu care se confruntă Franța și Europa.

Jordan Bardella a participat la reuniune.

Macron a declarat ulterior că amenințarea reprezentată de atacurile hibride rusești asupra Europei și Franței s-a intensificat și a cerut Guvernului să pregătească un plan pentru protejarea infrastructurii critice, inclusiv împotriva dronelor și atacurilor cibernetice.

În propriul comunicat, Le Pen și Bardella spun că serviciile franceze de informații au confirmat în timpul întâlnirii din 18 septembrie deteriorarea situației de securitate.

Cei doi fac referire și la incidentul cu drone de la aeroportul Leipzig din Germania și la alte operațiuni pe care autoritățile europene le-au atribuit unor actori legați de serviciile rusești.

O schimbare sensibilă pentru partidul lui Marine Le Pen

Poziția este semnificativă în contextul relației complicate dintre Rassemblement National și Rusia.

Marine Le Pen a fost primită în trecut de Vladimir Putin, iar formațiunea sa a contractat în 2014 un împrumut de 9,4 milioane de euro de la First Czech Russian Bank. Creditul a fost transferat ulterior unei companii ruse după falimentul băncii. RN a anunțat în 2023 că a rambursat anticipat integral suma rămasă.

Relația cu Moscova a rămas de atunci una dintre temele folosite de adversarii politici ai Marine Le Pen pentru a pune sub semnul întrebării poziția RN față de Kremlin.

Jordan Bardella a adoptat în ultimii ani o linie mai dură în privința amenințării reprezentate de Rusia, în timp ce în interiorul RN au existat diferențe privind modul în care partidul ar trebui să se raporteze la Moscova.

Marine Le Pen declara cu numai câteva zile înainte că Franța ar putea continua să furnizeze Ucrainei echipamente militare și să participe la pregătirea militarilor ucraineni, dar considera că Parisul nu mai poate menține actualul nivel de sprijin financiar pentru Kiev.

Și în comunicatul de sâmbătă, Le Pen și Bardella insistă asupra faptului că nivelul și condițiile ajutorului financiar acordat Ucrainei trebuie să poată fi discutate politic.

Cei doi susțin însă că dezbaterea internă nu trebuie confundată cu acceptarea presiunilor Moscovei.

„Fermitatea în fața acțiunilor ostile și căutarea unei soluții diplomatice la război nu sunt contradictorii”, se arată în declarație.

Poziționarea vine într-un moment important pentru Rassemblement National, care își pregătește programul pentru alegerile prezidențiale franceze din 2027, iar politica față de Rusia și Ucraina este una dintre temele asupra cărora partidul va trebui să își definească mai clar linia.