Reuniunea liderilor europeni va avea loc în orașul Rovaniemi din nordul țării.
Printre oficialii care vor participa la Summitul European se numără Cancelarul Republicii Federale Germane, Friedrich Merz, Prim-ministrul Republicii Polone, Donald Tusk, Prim-ministrul Regatului Danemarcei, Mette Frederiksen, alături de reprezentanți ai instituțiilor UE, Președintele Consiliului European, António Costa, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas.
Obiectivul SummituluiSummitul ce va avea loc în perioada 13-14 septembrie are ca obiectiv consolidarea abordării strategice a Uniunii Europene față de regiunea arctică, într-un context marcat de creșterea importanței geopolitice, economice și climatice a acesteia.
Reuniunea va viza în special definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice.
Despre ce va vorbi Nicușor DanÎn cadrul dezbaterilor, Președintele Nicușor Dan va prezenta viziunea României privind gestionarea coerentă și unitară a provocărilor de pe întregul spațiu care se întinde de la Arctica până la Marea Neagră, în contextul în care provocările de securitate din aceste regiuni sunt interconectate.
De asemenea, Președintele României va exprima interesul și disponibilitatea țării de a contribui la eforturile comune ale UE și NATO, prin asumarea de responsabilități în regiunea noastră, dar și în cea extinsă, precum și prin implicarea în proiecte sectoriale concrete. Se numără domenii precum protecția infrastructurii critice, consolidarea capacităților de apărare și securitatea energetică.
„Am identificat o celulă a unui actor malițios, cu sediul în nordul Yemenului, care derula trei programe de dezvoltare a armamentului”, a anunțat vineri compania americană, citată de AFP.
Printre acestea se numărau o rachetă ghidată echipată cu un sistem de control al zborului de tip smartphone, un proiect de rachetă balistică cu o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri și o armă de tip planor hipersonic.
Compania susține că membrii celulei au utilizat Claude pentru a înlocui o echipă de ingineri specializați în dezvoltarea software-ului pentru ghidarea, navigare și controlul armelor aeriene. Gruparea ar fi efectuat și un test eșuat de lansarea a unei rachete ghidate.
Anthropic precizează însă că nu are dovezi că actorii implicați au reușit să dezvolte și să folosească un dispozitiv operațional.
Anthropic a precizat că a identificat operațiunile și a blocat imediat conturile asociate acestora, partajând datele cu parteneri publici și privați pentru a limita riscurile de securitate.
Deși compania de inteligență artificială nu a precizat numele grupării, este posibil ca aceștia să fie rebelii houthi.
Evoluțiile de securitate la Marea RoșieDezvăluirile survin pe fondul unei escaladări majore a luptelor în Yemen, unde rebelii houthi controlează o mare parte din nordul țării, inclusiv capitala Sanaa, și înaintează spre strâmtoarea strategică Bab el Mandeb.
Obiectivul rebelilor susținuți de Iran este preluarea controlului întregii coaste yemenite la Marea Roșie.
O eventuală preluarea a controlului asupra strâmtorii Bab el Mandeb ar afecta situația energetică mondială, mai ales în contextul blocajului din Ormuz. Se estimează că aproximativ 7% din producția mondială de petrol trece prin această zonă. Astfel, rebelii ar putea să exercite presiuni asupra transporturilor comerciale și exporturilor de petrol ale Arabiei Saudite.
La 28 martie 2005, jurnaliștii Marie Jeanne Ion, Sorin Mișcoci și Ovidiu Ohanesian au fost răpiți în Irak. Cei trei se aflau la Bagdad, iar cazul a declanșat o amplă operațiune a autorităților române pentru eliberarea lor.
Omar Hayssam a fost trimis în judecată în octombrie 2005, iar în februarie 2008 a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare pentru implicarea în răpirea celor trei jurnaliști. Condamnarea a fost pronunțată în lipsa sa.
Fuga din RomâniaCazul a căpătat o nouă dimensiune după dispariția lui Hayssam din România. El a părăsit ilegal țara, deși se afla în atenția autorităților, iar ulterior a devenit unul dintre cei mai căutați fugari români.
Dispariția lui Hayssam a provocat un scandal major și a generat numeroase controverse privind modul în care a fost posibilă ieșirea sa din țară și responsabilitatea instituțiilor statului.
Și alte condamnăriDosarul răpirii jurnaliștilor nu a fost singura cauză penală în care Omar Hayssam a fost condamnat.
El a fost condamnat definitiv și în dosarul cunoscut drept „Volvo”, pentru înșelarea unor firme de leasing.
Hayssam a mai primit o condamnare definitivă în dosarul „Foresta Nehoiu”, pentru fraude. Într-o altă cauză, el a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru trecerea frauduloasă a frontierei.
Cum a ajuns din nou în RomâniaTimp de aproximativ șapte ani, Hayssam a fost căutat de autoritățile române. În această perioadă au existat numeroase informații și controverse privind locul în care se afla și modalitatea prin care putea fi adus în România.
La 19 iulie 2013, autoritățile române au anunțat că Omar Hayssam a fost predat Poliției Române. Operațiunea prin care acesta a fost adus în țară nu a fost prezentată public în toate detaliile.
La momentul respectiv, președintele Traian Băsescu nu a oferit public toate informațiile privind locul din care Hayssam fusese preluat și modul în care fusese realizată repatrierea.
După revenirea în România, Hayssam a fost încarcerat pentru executarea pedepselor definitive.
Vineri, 11 septembrie, Omar Hayssam a fost eliberat condiționat, după ce instanța a admis contestația formulată de omul de afaceri sirian împotriva unei sentințe anterioare prin care cererea sa fusese respinsă.
Cazul Omar Hayssam a depășit astfel dimensiunea unui dosar penal. Răpirea celor trei jurnaliști în Irak, dispariția lui Hayssam din România și operațiunea prin care acesta a fost readus în țară au generat ani de controverse și dezbateri privind funcționarea instituțiilor statului.
Numele lui Omar Hayssam a rămas asociat unuia dintre cele mai importante cazuri judiciare și de securitate din România postdecembristă.
Tudose susține că atacurile politice asupra justiției nu sunt un fenomen nou, însă afirmă că discursul public din ultimul an a atins „cote fără precedent”.
În interviul acordat Luju.ro, fosta judecătoare critică discursul politic referitor la veniturile și pensiile magistraților, susținând că tema a fost transformată într-un instrument electoral.
„Nu este prima dată și, din păcate, nu va fi nici ultima, când politicienii, în contextul degradării permanente a imaginii clasei politice și a încrederii publice în aceasta, încearcă să își salveze capitalul electoral și propria imagine, folosind justiția”, afirmă Tudose.
Ea susține că, în ultimul an, atacurile asupra sistemului judiciar au devenit mult mai intense și acuză existența unui discurs pe care îl consideră „profund toxic și încărcat de ostilitate”.
„Ceea ce se întâmplă, însă, în prezent și ceea ce a început cu mai bine de un an în urmă, prin acțiunile Guvernului Bolojan și ale USR-ului, a ajuns, în opinia mea, la cote fără precedent. (…) Este vorba despre un discurs pe care îl consider profund toxic și încărcat de ostilitate, ale cărui reverberații în societate au atins, în anumite momente, cote la care nu m-aș fi așteptat niciodată”, spune Ana-Roxana Tudose, fostă judecătoare ICCJ.
Fosta judecătoare afirmă că dezbaterea privind salariile și pensiile magistraților este legitimă, însă consideră că generalizarea și transformarea întregului corp profesional într-o țintă a nemulțumirii sociale afectează încrederea în justiție.
„Hotărârile nefavorabile puterii sunt transformate într-o răfuială cu politicienii”Fosta judecătoare vorbește și despre modul în care sunt prezentate public hotărârile judecătorești care contravin pozițiilor Guvernului sau ale unor partide aflate la putere.
Tudose susține că, în astfel de situații, hotărârile sunt uneori introduse într-o narațiune politică și prezentate drept reacții ale magistraților la măsurile privind pensiile sau statutul lor profesional.
„Această logică mi se pare extrem de periculoasă”, afirmă fosta judecătoare, explicând că, dusă la extrem, o asemenea abordare ar putea crea impresia că o hotărâre judecătorească este legitimă doar atunci când corespunde așteptărilor unei anumite formațiuni politice.
În opinia sa, repetarea acestei narațiuni poate afecta însăși percepția asupra independenței judecătorilor și poate alimenta ideea că aceștia pronunță soluții în funcție de interese personale sau conflicte cu puterea politică.
Tudose critică și sistemul judiciar: „Trebuie să avem curajul de a privi și spre trecut”Fosta judecătoare consideră că răspunsul magistraților nu poate consta doar în prezentarea unor statistici privind salariile, pensiile, volumul de muncă sau deficitul de personal. Ea afirmă că sistemul judiciar trebuie să își analizeze și propriile vulnerabilități și să explice public controversele care au afectat în timp încrederea cetățenilor.
„Nu cred că putem răspunde la aceste întrebări exclusiv arătând cu degetul către politicieni, presă sau organizațiile care critică sistemul judiciar. Pentru a înțelege ceea ce se întâmplă astăzi, trebuie să avem curajul de a privi și spre trecutul recent al justiției”, spune Tudose.
Aceasta amintește perioada în care dosarele penale intens mediatizate, reținerile și arestările unor persoane publice au devenit subiecte cotidiene și susține că acele episoade au contribuit la formarea percepției că justiția ar fi putut deveni, cel puțin în anumite situații, parte a confruntării politice.
Potrivit fostei judecătoare, indiferent de modul în care sunt interpretate astăzi dosarele respective, efectul asupra percepției publice nu poate fi ignorat.
„O campanie de manipulare nu poate avea efecte majore dacă nu găsește un teren pregătit”Tudose consideră că actuala neîncredere în justiție are mai multe cauze și nu poate fi explicată exclusiv prin acțiunile politicienilor.
„O campanie de manipulare nu poate avea efecte majore dacă nu găsește în societate un teren pregătit anterior”, afirmă aceasta, indicând frustrările economice și sociale, dar și neîncrederea acumulată în timp față de instituțiile statului.
În acest context, ea consideră că sistemul judiciar trebuie să fie dispus să recunoască și situațiile în care au existat derapaje, erori sau disfuncționalități.
„Nu putem cere societății să aibă încredere necondiționată în justiție dacă justiția însăși nu este dispusă să vorbească deschis despre propriile greșeli”, susține fosta judecătoare.
Critici privind reacția sistemului la controversele din trecutAna-Roxana Tudose vorbește și despre controversele legate de funcționarea justiției din perioada anilor 2013-2017 și despre efectele acestora asupra imaginii magistraturii.
Ea afirmă că au existat situații controversate, inclusiv dosare care s-au încheiat după ani de expunere publică prin achitări, și consideră că sistemul trebuie să ofere explicații atunci când astfel de episoade generează suspiciuni în societate.
Fosta judecătoare critică, de asemenea, ceea ce consideră a fi lipsa unor mecanisme suficient de eficiente pentru identificarea și sancționarea eventualelor abuzuri și susține că simpla existență a unor acuzații nu dovedește vinovăția unui magistrat, dar că acestea trebuie verificate prin mecanisme instituționale credibile.
„Independența justiției nu poate fi apărată selectiv”În opinia sa, apărarea independenței justiției trebuie să se bazeze pe aceleași principii indiferent de partidul aflat la guvernare sau de persoanele vizate de anchete și procese.
„Nu putem condamna presiunile politice asupra judecătorilor doar atunci când acestea vin dintr-o anumită zonă politică și să le ignorăm atunci când vin din alta”, afirmă Tudose.
Ea consideră că sistemul judiciar trebuie să fie la fel de ferm atât atunci când sunt atacate drepturile și independența magistraților, cât și atunci când sunt ridicate întrebări legitime despre funcționarea instituțiilor judiciare.
„Standardul trebuie să fie unul singur, indiferent cine guvernează, cine este anchetat, cine este judecat și cine câștigă sau pierde politic în urma unei hotărâri”, concluzionează fosta judecătoare ICCJ.
Oferta mondială de petrol este estimată acum să scadă în 2026 cu 5,7 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 6%, potrivit raportului lunar al AIE. Anterior, agenția estima un declin de aproximativ 4%, notează Reuters.
Creșterea numărului de atacuri asupra petrolierelor de pe rutele maritime din Orientul Mijlociu a împins în această săptămână prețul petrolului spre 110 dolari pe baril, pentru prima dată din luna mai.
Produsele petroliere rafinate s-au scumpit și mai puternic, iar motorina a atins niveluri record, în condițiile în care conflictele din Orientul Mijlociu și războiul dintre Rusia și Ucraina afectează rafinăriile.
Deși cererea scade din cauza prețurilor ridicate ale carburanților, oferta se reduce și mai rapid, ceea ce duce la diminuarea stocurilor într-un ritm record. Stocurile globale s-au redus în august într-un ritm echivalent cu 3,1 milioane de barili pe zi și au ajuns la cel mai scăzut nivel din 2023, potrivit AIE.
„Stocurile au jucat până acum un rol crucial în echilibrarea pieței”, a transmis AIE.
„În condițiile în care rezervele se reduc, iar sistemul global de rafinare funcționează aproape de limită, nevoia unor progrese pentru soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu, precum și a războiului dintre Rusia și Ucraina, aflat acum în al cincilea an, este mai mare ca oricând pentru a evita o tensionare suplimentară a pieței”, a subliniat Agenția Internațională pentru Energie.
Producția Arabiei Saudite, la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de aniAtacurile asupra infrastructurii energetice din Arabia Saudită și blocada impusă de Statele Unite Iranului au redus producția de petrol a OPEC+. Producția grupului a scăzut în august cu 1,8 milioane de barili pe zi, la 38,8 milioane de barili pe zi, potrivit AIE.
Producția de țiței a Arabiei Saudite a scăzut în august cu 2,3 milioane de barili pe zi, la 6 milioane de barili pe zi, cel mai redus nivel din ultimele peste trei decenii. Scăderea a fost provocată de atacurile care au afectat instalațiile petroliere și rutele maritime.
Grupări asociate rebelilor Houthi au atacat nave care tranzitau strâmtoarea Bab el-Mandeb, rafinăria Jazan și transporturile maritime din apropierea orașului Yanbu.
Rebelii Houthi, susținuți de Iran, au preluat joi controlul asupra portului yemenit Mocha, ceea ce reprezintă o nouă amenințare pentru traficul maritim din Marea Roșie.
Toți angajații unei unități de învățământ din zona Veneția au refuzat noile contracte și au plecat în alte părți. Contractele lor au expirat pe 31 august, iar ei au refuzat prelungirea contractelor.
Școala este frecventată în special de copii imigranți din Asia și una dintre problemele întâlnite a fost proasta comunicare cu părinții elevilor.
Noua directoare, numită recent în post, a fost nevoită să facă o campanie de recrutare în regim de urgență.
Arafat a fost pus sub urmărire penală în aprilie 2026.
Dosarul vizează procedurile legate de achiziția unui elicopter SMURD, iar procurorii militari îl anchetează pe șeful Departamentului pentru Situații de Urgență în legătură cu presupuse fapte de complicitate la contrabandă.
În luna iulie, procurorii au dispus inclusiv sechestru pe averea lui Raed Arafat, în cadrul aceleiași anchete.
Știrea se actualizează
Cei 468.000 de dolari singaporezi, adică aproximativ 369.200 de dolari, au fosr cheltuiți „de bunăvoie” pentru ea, a decis Înalta Curte din Singapore.
Fosta iubită, „copleșită cu cadouri generoase”Bărbatul „a demonstrat un tipar constant de a o copleși pe femeie cu cadouri generoase” chiar înainte de a se întâlni și o asigura că nu se așteaptă la o răsplată, a declarat judecătorul superior, potrivit BBC.
Bărbatul în cauză, directorul general al unei companii de logistică, a întâlnit-o pe femeie, o fostă însoțitoare de bord, în timpul unui zbor în 2019. Au avut o relație romantică din septembrie 2022 până în decembrie 2023, a aflat instanța.
Relația lor s-a încheiat după ce bărbatul a suspectat că iubita lui ar avea o aventură.
Procesul a fost intentat în martie 2024, pe motivul că iubita sa „i-a solicitat diverse împrumuturi fără dobândă” pe parcursul relației lor.
Ce cadouri i-a oferitEl a susținut că i-a dat bani pentru taxe pe cardul de credit, pentru călătorii în străinătate, pentru a angaja un maestru fengshui pentru apartamentul ei și pentru a plăti primele de asigurare de viață, potrivit sursei citate.
Totuși, femeia a susținut că acestea erau „cadouri făcute din dragoste și afecțiune” și nu împrumuturi.
Judecătorul a menționat că lipseau dovezi documentare. Bărbatul nu a putut prezenta nicio dovadă că iubita lui ar fi confirmat primirea împrumuturilor, pe care aceasta se presupunea că le solicitase.
„Dovezile de care dispun arată clar că reclamantul, îndrăgostit de pârâtă, a copleșit-o cu cadouri scumpe în timpul relației lor”, a declarat judecătorul.
Judecătorul a mai menționat că bărbatul era „în mod clar un om cu mijloace generoase, care avea gusturi scumpe”, spre deosebire de femeie, „care nu se încadra în categoria respectivă”.
Judecătorul a citat o satiră tragicăÎn încheierea hotărârii sale scrise, judecătorul l-a citat pe dramaturgul englez William Congreve. Acesta a scris în satira sa tragică „Mireasa îndurerată”: „Cerul nu are furie precum dragostea transformată în ură, nici iadul nu are furie precum o femeie disprețuită”.
Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) și-a mărit ușor avansul înaintea alegerilor regionale de săptămâna viitoare din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, în timp ce conservatorii cancelarului Friedrich Merz se îndreaptă spre cel mai slab rezultat obținut vreodată de partid într-un scrutin regional, potrivit unui nou sondaj, informează agenția dpa.
AfD, formațiune anti-imigrație care a atras atenția la nivel internațional după victoria categorică de săptămâna trecută din Saxonia-Anhalt, conduce și în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu 37%, potrivit sondajului realizat pentru postul ZDF și publicat joi seară.
Pe locul al doilea se află Partidul Social-Democrat (SPD), condus în land de Manuela Schwesig, cu 34%.
Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a lui Merz este creditată, în schimb, cu doar 7%, ceea ce ar reprezenta cel mai slab rezultat obținut vreodată de partid la alegeri regionale în Germania postbelică.
Un asemenea scor ar fi o nouă lovitură pentru Merz și pentru guvernul său, deja profund nepopular, după victoria categorică obținută de AfD în Saxonia-Anhalt.
Die Linke este cotată cu 10%, iar Verzii cu 5%.
Alianța Sahra Wagenknecht (BSW), care ar putea avea un rol decisiv în formarea unei majorități în Saxonia-Anhalt, este cotată cu 4% și riscă să nu intre în legislativul landului. Mecklenburg-Pomerania Occidentală.
Alegerile regionale din Mecklenburg-Pomerania Occidentală vor avea loc pe 20 septembrie. În aceeași zi sunt programate alegeri și la Berlin.
AfD a obținut săptămâna trecută o victorie categorică în Saxonia-Anhalt, unde a primit 43,8% din voturi. CDU s-a clasat pe locul al doilea, cu 17,2%, urmat de SPD cu 9,3%, Verzii cu 8,9% și Die Linke cu 8,6%. BSW a obținut 5,3%, iar FDP doar 2,6%.
Rebelii Houthi, susținuți de Iran, își extind rapid controlul de-a lungul coastei vestice a Yemenului, într-o nouă escaladare a războiului din regiune, transmite Al Jazeera. Cucerirea portului Mocha îi aduce foarte aproape de una dintre cele mai importante rute maritime ale lumii.
Cucerirea unui port strategicForțele Houthi au preluat controlul asupra orașului-port Mocha, situat pe coasta Mării Roșii, după retragerea trupelor guvernamentale susținute de Arabia Saudită, potrivit unor surse militare yemenite citate de presa internațională.
În paralel, rebelii au avansat spre strâmtoarea Bab el-Mandeb și au ajuns în zona insulelor Hanish, ceea ce le oferă o poziție strategică asupra uneia dintre principalele căi maritime dintre Marea Roșie și Oceanul Indian.
The Houthis reportedly seized 2000sq km in a single day including Mocha, Al-Khawkha, and Hays.
That’s not a battlefield footnote. That is a shockwave.
If confirmed, the scale and speed of this advance could redraw the map in a matter of hours and will definitely will affect the… pic.twitter.com/7Rb2vxQ92A
— Abdiwahab Sheikh Abdisamad (@AbdiwahabSheik7) September 10, 2026
Rebelii urmăresc întreaga coastăOfensiva nu pare să se limiteze la cucerirea orașului Mocha. Surse militare ale guvernului yemenit au declarat pentru Reuters că forțele rebelilor se apropie de controlul complet al unor orașe de coastă precum Mocha și Dhubab și încearcă să preia întreaga coastă yemenită a Mării Roșii.
Al Jazeera citează un analist în domeniul apărării care apreciază că preluarea orașului Mocha le permite Houthilor să controleze „aproape toată” coasta Yemenului la Marea Roșie, precum și zona Bab el-Mandeb. Situația este în plină desfășurare iar sursele confirmă o extindere majoră a teritoriului controlat de Houthi și apropierea de Bab el-Mandeb.
De ce este importantă strâmtoarea Bab el-MandebBab el-Mandeb este una dintre cele mai importante „porți” maritime ale lumii. Strâmtoarea leagă Marea Roșie de Golful Aden și reprezintă o rută esențială pentru navele care circulă între Asia și Europa prin Canalul Suez. Se estimează că aproximativ 7% din producția mondială de petrol trece prin această zonă.
Controlul sau chiar amenințarea asupra acestei rute le-ar permite rebelilor Houthi să exercite presiuni asupra transporturilor comerciale și exporturilor de petrol ale Arabiei Saudite.
Situația este cu atât mai importantă în contextul războiului dintre Iran și Statele Unite. Strâmtoarea Bab el-Mandeb poate deveni, în practică, un al doilea punct de presiune asupra comerțului mondial, după Strâmtoarea Ormuz, afectată deja de conflict.
Petrolul a reacționat dejaEscaladarea din Yemen a contribuit la creșterea prețurilor carburantului. Petrolul Brent a urcat joi cu peste 4%, pe fondul temerilor privind securitatea rutelor de transport și posibilitatea unor noi perturbări ale exporturilor de energie. Presa internațională notează că ofensiva Houthi urmărește practic să reproducă, în Bab el-Mandeb, presiunea exercitată de Iran asupra Strâmtorii Ormuz.
Pentru transportul maritim mondial, miza este uriașă: o escaladare suficient de mare în jurul Bab el-Mandeb ar putea crește costurile de transport, primele de asigurare și timpul necesar pentru livrarea mărfurilor între Asia și Europa.
Poliția Prahova a fost anunțată, vineri, în jurul orei 08.20, prin apel la 112, că un bărbat, domiciliat în comuna Păulești, nu răspunde la telefon și nici la ușa locuinței. În cel mai scurt timp, la fața locului s-au deplasat polițiști și echipaje medicale, pentru acordarea primului ajutor și efectuarea verificărilor specifice.
Din primele cercetări efectuate, polițiștii au constatat că, în interiorul locuinței se afla bărbatul, în vârstă de 61 de ani, care prezenta leziuni compatibile cu o plagă prin împușcare, fiind declarat decedat.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că estre vorba despre generalul cu trei stele Dorin Ioniță. Acesta a fost trecut în rezervă în 31 iulie 2023.
În proximitatea generalului, a fost identificată o armă de foc, letală, de calibru 9×19 mm, care urmează să fie ridicată, în vederea continuării cercetărilor.
O echipă operativă formată din polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale, Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase și Poliției Municipiului Ploiești desfășoară activități de cercetare la fața locului, în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.
Totodată, în cauză urmează să fie dispusă efectuarea necropsiei medico-legale, în vederea stabilirii cu exactitate a cauzei și mecanismului producerii decesului.
Seara dinaintea tragediei ridică semne de întrebareJoi seara, în jurul orei 20:17, polițiști din cadrul Poliției orașului Voluntari, județul Ilfov, au fost sesizați, prin apel 112, de către o femeie, cu privire la faptul că ar fi fost agresată fizic de către un bărbat. Polițiștii s-au deplasat de îndată la fața locului și au făcut verificări, iar în urma completării formularului de evaluare a riscului a fost stabilit un risc iminent pentru victimă, respectiv o femeie de 46 de ani. În acest context, a fost emis un ordin de protecție provizoriu pe o perioadă de 5 zile, prin care au fost dispuse măsurile legale pentru protejarea persoanei vătămate, inclusiv obligația bărbatului – se pare că este vorba despre generalul Ioniță – de a păstra o distanță minimă de 200 de metri, față de aceasta.
În cursul nopții, în jurul orei 01:24, polițiștii au fost sesizați de o altă femeie de 60 de ani, soția lui Ioniță, care a relatat faptul că soțul său, cunoscut ca deținător legal de armă, ar fi plecat de la domiciliu având asupra sa un pistol.
Polițiștii ilfoveni au dispus de îndată măsuri pentru identificarea și localizarea bărbatului, precum și pentru prevenirea oricărui pericol la adresa acestuia sau a altor persoane.
Vestea tragică a venit, însă, vineri dimineața, când Inspectoratul de Poliție Județean Ilfov a fost informat cu privire la faptul că persoana de 61 de ani, generalul Dorin Ioniță, a fost găsită decedată de către o rudă, într-un imobil dintr-o comună, din județul Prahova.
Cercetările sunt desfășurate de polițiști, sub supravegherea unui unității de parchet competente, pentru stabilirea pentru stabilirea cu exactitate a tuturor circumstanțelor în care a avut loc evenimentul.
Cine este Dorin IonițăDorin Ioniță a fost, între 5 septembrie 2017 și 31 iulie 2023, comandant al Comandamentul Forţelor Întrunite „General Ioan Emanoil Florescu”. A îndeplinit funcţia de şef al Direcţiei instrucţie şi doctrină din Statul Major General şi de Comandant al Componentei Operaţionale Terestre şi locţiitor al şefului Statului Major al Forţelor Terestre.
El a îndeplinit o misiune în cadrul ONU, în Africa, în Republica Democratică Congo, ca observator militar (Misiunea MONUC) şi a fost ofiţer de legătură şi planificare operaţii în Comandamentul Operaţional Interforţe, Misiunea „Iraqi Freedom” din Irak.
General-locotenent cu trei stele Dorin Ioniță a fost trecut în rezervă la data de 31 iulie 2023, prin decretul semnat de președintele Klaus Iohannis.
Potrivit solicitării avocatului său, Mark Donnelly, fosta primă-doamnă a Venezuelei ar rămâne în arest la domiciliu în SUA, în condiții restrictive, potrivit RTE.
Cilia Flores, care se află arestată alături de soțul său, Maduro, la New York, a cerut eliberarea din penitenciar și plasarea în arest la domiciliu, invocând probleme cardiace.
Deși în ianuarie avea o „stare bună de sănătate și nu urma niciun tratament medical pe termen lung, cu excepția unei injecții lunare”, se pare că acum, soția lui Maduro suferă de suferă de probleme cardiace grave.
Flores, în vârstă de 69 de ani, are nevoie de o angiografie coronariană. Acest tip de analiză presupune un film CT cu substanță de contrast pentru a vedea dacă vasele de sânge sunt îngustate sau obstrucționate de colesterol.
Potrivit avocaților săi, fosta primă doamnă a Venezuelei ar putea avea nevoie de o operație chirurgicală.
Condițiile de detenție nu îi permit să beneficieze de îngrijiri medicale adecvate, astfel că avocatul femeii cere ca Flores să fie plasată în arest la domiciliu în Statele Unite, sub condiții restrictive, inclusiv supraveghere armată 24 de ore din 24, purtarea unei brățări electronice la gleznă și confiscarea pașaportului.
Fostul lider venezuelean, Nicolás Maduro, și soția sa Celia Flores, au fost arestați în SUA după intervenția din Caracas, fiind acuzați de narco-terorism. Aceștia ar fi facilitat introducerea unor cantități însemnate de cocaină din Venezuela în Statele Unite. Aceștia se află în arest încă din 3 ianuarie. Ambii neagă acuzațiile, iar Maduro a susținut în fața instanței că este un „prizonier de război”.
