Prin actul normativ adoptat marți, sunt declarate de interes strategic comapaniile Liberty Galați S.A., Liberty Tubular Products Galați S.A., Romaero S.A. și Damen Shipyards Mangalia S.A., în insolvență sau în concordat, astfel că se dă o gură de aer celor câteva mii de angajați cu salarii restante.
„În virtutea acestei hotărâri de Guvern, fondul de garantare va putea să plătească drepturile salariale pentru angajații acestor societăți comerciale de interes strategic, doi dintre ei aflați în concordat preventiv, doi dintre ei aflați în insolvență. Și e foarte bine, cred și cred că credeți și dumneavoastră același lucru, că oamenii își vor primi banii până de Paști”, a declarat Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Palatului Victoria.
Potrivit documentelor guvernamentale, cuantumul drepturilor salariale care vor fi achitate din Fondul de Garantare este de 257,7 milioane lei și se încadrează în bugetul aprobat pentru ANOFM pentru această categorie de cheltuieli, astfel:
„Adoptarea acestei hotărâri are ca obiectiv consolidarea cadrului de identificare și susținere a operatorilor economici cu rol esențial în economia națională, contribuind la creșterea rezilienței economice și la protejarea intereselor strategice ale României”, a transmis Guvernul după ședința de marți.
„Pierderea acestor capacități nu înseamnă doar închiderea unor companii”Prin decizia de azi, statul protejează direct – indiferent de greșelile trecutului, de locuri de muncă și menține în funcțiune capacități industriale esențiale pentru economia României, a transmis ministrul de resort, la finalul ședinței de Guvern.
„Este oficial, tocmai a fost aprobat în ședința extraordinară de guvern: peste 4500 de oameni își vor lua salariile, iar forța de muncă strategică va fi păstrată. Liberty Galați, Damen Shipyards Mangalia și Romaero au fost incluse pe lista operatorilor economici de interes strategic. Urmează o miză la fel de grea: viitorul de acum trebuie să îndemne dezvoltarea economică și atragerea de investiții sustenabile. Prin decizia de azi, protejăm direct mii de locuri de muncă și menținem în funcțiune capacități industriale esențiale pentru economia României”, a transmis ministrul Economiei, Irineu Darău, într-o postare pe Facebook.
„Vorbim despre mii de locuri de muncă directe protejate prin această decizie. Concret, salariile restante pot fi plătite din Fondul de garantare, inclusiv în situațiile concrete de concordat preventiv sau insolvență. Aceste companii nu sunt doar angajatori mari. Ele susțin lanțuri industriale întregi și sectoare esențiale din economie. Și, indiferent de erorile trecutului, au dreptul la un viitor și vom face tot ceea ce e posibil pentru a avea șansa unor investiții serioase”, a precizat membrul Guvernului.
Potrivit ministrului, oțelul produs la Galați intră în construcții, infrastructură și industrie prelucrătoare, activitatea Romaero este direct legată de mentenanța și funcționarea capabilităților aeriene, șantierul de la Mangalia are un rol important în industria navală și în capacitatea de producție și reparații.
„Pierderea acestor capacități nu înseamnă doar închiderea unor companii. Înseamnă dependență mai mare de importuri, pierderea de competențe industriale și costuri economice pe termen lung. În mod evident, niciodată nu mai trebuie să se ajungă în situațiile disperate de acum, iar o dezvoltare sustenabilă va fi posibilă doar prin atragerea de investiții majore. Această decizie nu este despre a susține o companie, ci despre a proteja un interes strategic: locuri de muncă, competențe industriale și capacitatea României de a produce. Statul trebuie să intervină atunci când riscul este pierderea unor capacități industriale pe care nu le mai putem reconstrui ușor. Este un pas necesar pentru a menține funcționale industrii esențiale și pentru a consolida reziliența economică a României”, a conchis Irineu Darău.
Traseul decizieiExtinderea posibilității de acordare a salariilor din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale la societățile în concordat preventiv s-a făcut prin ordonanță de urgență acum o lună și aproape două săptămâni, pe 19 februarie, când Florin Manole, ministrul Muncii, șeful instituției inițiatoare, deja anunța că peste 5.000 de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București beneficiază de protecție salarială extinsă prin adoptarea acestui proiect.
Documentul a apăruse pe masa Guvernului la o săptămână după ce Ioana Dogioiu, purtătorul de cuvânt al Guvernului Bolojan, a declarat că Executivul intenționează să declare Combinatul Siderurgic Liberty Galați, fostul Sidex, drept obiectiv de importanță strategică, în contextul intrării în procedura de concordat și al unei posibile licitații internaționale anunțate pentru 12 mai.
Cu acea ocazie s-a făcut referire la existența unui proiect de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, care ar urma să permită angajaților companiilor aflate în concordat să aibă acces la fondul de garantare.
Noua OUG adoptată pe 19 februarie include excepții de la legea de bază în cazul acestei categorii de angajați, respectiv suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare poate depăși cuantumul a 5 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, dar fără să depășească cuantumul a 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
În același timp, documentul prevede că pentru angajatorii împotriva cărora s-a deschis procedura de concordat preventiv suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat al operatorilor economici stabiliți ca fiind de interes strategic prin hotărâre a Guvernului.
Fondul de garantare se constituie prin distribuirea din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori la bugetul de stat a cotei de 15%.
Ordonanța de urgență definea și noțiunea de operator economic de interes strategic – în cazul cărora se pot plăti sumele stabilite -respectiv „operatorul economic, indiferent de forma de proprietate, a cărui activitate este esențială pentru apărarea națională, securitatea economică, energetică, alimentară sau socială a statului, ori pentru funcționarea infrastructurilor critice și a capacităților industriale de apărare ale statului, stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuții în domeniul de activitate – Ministerului Economiei – în baza criteriilor aprobate prin hotărâre a Guvernului, în conformitate cu prevederile art. 14 alin. (14) și (15 ) și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, cu modificările și completările ulterioare”.
Stabilirea operatorilor economici de interes strategic se realizează având în vedere cel puțin una dintre următoarele condiții cadru generale, după caz:
„Le-am vândut prea devreme. Dar le-am și cumpărat foarte devreme, așa că…”, a afirmat Buffett în cadrul interviului.
Apple a devenit investiția de referință pe Bursa de la New York pentru investitor și pentru compania sa, Berkshire Hathaway, care a ajuns să dețină 9,8 milioane de acțiuni. După ani de succes, începând cu 2024, Buffett a început să vândă o parte semnificativă din titlurile companiei tehnologice, și totuși Apple rămâne una dintre principalele companii din portofoliul Berkshire Hathaway, scrie El Economista.
Conglomeratul și-a redus participația la 61,96 miliarde de dolari la sfârșitul anului trecut, potrivit InsiderScore.
Și Bezos și-a vândut din acțiunile AmazonWarren Buffett a vândut acțiuni Apple în valoare de aproape 2 miliarde de dolari. Jeff Bezos a vândut acțiuni Amazon în valoare de 4 miliarde de dolari. Este adevărat, ar putea fi pur și simplu o coincidență.
Și totuși, doi dintre cei mai inteligenți magnați ai lumii ar putea, de asemenea, să anunțe apogeul boom-ului tehnologic, iar alți investitori ar trebui să fie atenți. La urma urmei, atât Buffett, cât și Bezos au dreptate în ceea ce privește judecățile despre nume mari mai des decât majoritatea dintre noi și ar fi riscant să ignorăm ultimele lor mișcări.
Au existat motive diferite pentru cele două vânzări mari de acțiuni. Conglomeratul Berkshire Hathaway al lui Warren Buffett a fost un acționar major al Apple timp de mulți ani. Chiar și după ultimele vânzări, acesta deține încă acțiuni în valoare de peste 170 de miliarde de dolari.
Compania îndeplinește toate criteriile cheie de investiții ale lui Buffett, cum ar fi marje generoase și o poziție pe piață atât de puternică încât este aproape imposibil ca rivalii să o conteste. I-a adus sume enorme de bani de când a început să-și construiască participația în ultimii 20 de ani, la fel cum Apple a făcut pentru oricine a investit în companie.
Este posibil ca Warren Buffett și Jeff Bezos pur și simplu să își pună ordine în portofoliile lor și să își pună ordine în privința impozitelor. Niciunul dintre investitori nu se retrage complet și ambii vor continua să dețină poziții mari la Apple, respectiv Amazon. Chiar și așa, nu a existat nicio presiune reală asupra lor să vândă și, dacă ar fi crezut că acțiunile lor se vor cvintupla sau chiar mai mult în următorul deceniu, probabil că ar fi rămas pe poziție. În realitate, încep în mod clar să suspecteze că epica creștere a giganților tehnologici se apropie de sfârșit, iar investitorii obișnuiți ar face bine să ia act de această evaluare. De obicei, au dreptate.
Victor Ponta a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că a fost depusă „prima sesizare” împotriva ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, la CNCD, precizând că săptămâna viitoare va urma și o plângere penală la Parchetul General.
Potrivit petiției depuse la CNCD, Irina Ponta reclamă că, în calitate de minor neînsoțit aflat în Emiratele Arabe Unite, într-o zonă afectată de conflict, ar fi fost împiedicată să urce în aeronava de repatriere organizată de Ministerul Afacerilor Externe, deși figura pe lista pasagerilor.
„Mamei subsemnatei, Sârbu Daciana, i s-a comunicat telefonic că subsemnata aș reprezenta «o vulnerabilitate de imagine» pentru Ministrul afacerilor externe, doamna Țoiu Oana-Silvia, care ar fi intervenit pentru ca subsemnata să nu mă aflu la bordul aeronavei de evacuare. Așadar, pentru faptul că subsemnata sunt fiica fostului premier al României, Ponta Victor-Viorel, am fost împiedicată să fiu repatriată cu zborul special organizat de Ministerul Afacerilor Externe, la solicitarea doamnei Țoiu Oana-Silvia, în calitatea acesteia de Ministru al afacerilor externe”, se arată în plângerea depusă la CNCD.
În petiție, Irina Ponta cere CNCD să constate și să sancționeze presupusa faptă de discriminare, să aplice amenda prevăzută de lege și să o oblige pe Oana Țoiu să publice în mass-media un rezumat al hotărârii.
Victor Ponta a spus că demersul nu mai vizează situația fiicei sale, care „a fost admisă la una dintre cele mai prestigioase universități americane din lume”, ci are ca obiectiv ca „niciun minor din România să nu mai fie discriminat”.
Rogobete spune că a participat la evenimentul „Adicțiile la copii și adolescenți” organizat la Palatul Cotroceni – o discuție sensibilă, dar necesară.
„Este al treilea proiect pe care îl construim împreună cu Administrația Prezidențială în zona de sănătate, în cadrul proiectului social și de conștientizare „România în Lumină”. Aceasta arată că abordăm teme importante într-un mod consecvent și pe termen lung, nu doar punctual”, spune ministrul Sănătății.
Acesta afirmă că la eveniment a participat și Mirabela Grădinaru, dar și de Melania Medeleanu și echipa Asociației Zi de Bine, care lucrează direct cu tinerii și au dezvoltat programe dedicate prevenției și intervenției în zona adicțiilor.
„Adicțiile nu pot fi abordate dintr-o singură perspectivă. Ele nu țin doar de medicină, doar de educație sau doar de familie, ci de toate acestea împreună. Rezultatele apar acolo unde medicina, educația și comunitatea merg pe același traseu, nu pe direcții paralele. Iar atunci când intervenția întârzie, costurile sunt reale. De aceea, prevenția timpurie contează. Nu ca idee, ci ca intervenție concretă, înainte ca lucrurile să se agraveze. În sănătate, facem deja pași concreți în această direcție: derulăm programe de screening pentru bolile cardiovasculare, oncologice și diabet și am lansat recent programul de screening neonatal. În același timp, dezvoltăm componenta de sănătate mintală, un domeniu rămas mult timp în urmă. Schimbarea începe atunci când cineva îți acordă suficientă încredere pentru a te lăsa aproape, astfel încât, în timp, să poți construi lucruri durabile”, spune ministrul Sănătății.
„Am fost astăzi la Kiev pentru a onora victimele masacrului de la Bucha și pentru a reafirma condamnarea războiului de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, se arată în mesajul publicat marți de Mircea Abrudean.
În cadrul întâlnirii, participanții și-au reafirmat angajamentul față de „de scopurile și principiile Cartei ONU și respectul deplin pentru suveranitatea, independența politică și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional”.
La ceremonie a participat președintele Volodimir Zelenski, alături de delegații care au reprezentat state și organizații precum Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Estonia, Finlanda, Germania, Islanda, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a NATO și Adunarea Parlamentară a OSCE.
„În martie 2022, la Bucha, în Ucraina, peste 500 de civili au fost uciși violent, mulți dintre ei erau copii. Imaginile și mărturiile au arătat civili executați cu mâinile legate la spate și gropi comune. Victimele prezentau urme de tortură sau au fost împușcate de la distanță mică. Dovezile atrocităților au ieșit la iveală la începutul lunii aprilie 2022, după retragerea trupelor ruse din regiune” se mai arată în mesajul publicat de președintele Senatului.
„Masacrul de la Bucea rămâne martorul a tot ceea ce poate fi mai crud și mai inuman din partea forțelor armate ruse în timpul ocupării orașului de la marginea Kievului”, notează Abrudean, adăugând: „Trebuie să nu se mai întâmple vreodată, nicăieri în lumea asta”.
Într-un context în care peste 60% dintre elevi folosesc deja zilnic instrumente AI, dar doar jumătate se simt pregătiți să le înțeleagă și să le evalueze critic, CTRL+ALT+THINK vine ca o intervenție esențială în educația actuală. Programul nu este despre cum să folosești AI, ci despre cum să gândești clar înainte, în timpul și după interacțiunea cu aceasta.
De ce este necesar CTRL+ALT+THINK?
Date recente arată că:
Aceste realități indică un „gap de gândire”, nu doar unul tehnologic. Elevii știu să folosească instrumentele, dar nu sunt pregătiți să le evalueze sau să colaboreze eficient cu ele. (Cercetare națională, 2025)
Citeşte comunicatul integral AICI
Femeia a fost atacată după ce a încercat să ajute un lup părea dezorientat și se lovise repetat de un perete de sticlă. Animalul a mușcat-o pe femeie de față, fugind de la fața locului. Cu toate acesta lupul a fost capturat de autoritățile responsabile, relatează Politico.
Victima a primit îngrijiri medicale la fața locului și a fost ulterior transportată la spital pentru suturi, fiind externată în aceeași zi.
Poliția germană a deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului.
Agenția Federală pentru Conservarea Naturii din Germania a anunțat că acesta este primul astfel de caz înregistrat de la reintroducerea lupilor în fauna Germaniei, în 1998.
După ce au fost aproape exterminați în secolul al XIX-lea, lupii au revenit în Germania în ultimele decenii, populația lor crescând semnificativ.
În prezent, există peste 200 de haite în țară, parte a unei reveniri mai ample la nivel european, unde se estimează că trăiesc peste 21.500 de exemplare.
În 2022, poneiul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a fost ucis în urma unui astfel de atac, fapt ce a determinat executivul de la Bruxelles să ceară relaxarea legislației de conservare.
