Rusia nu are în acest moment capacitatea militară de a invada un stat NATO, însă Rusia „escaladează constant” prin operațiuni hibride care vizează țările occidentale, a declarat joi locotenent-generalul polonez Piotr Błazeusz.
Tensiunile de pe flancul estic al NATO au crescut din cauza suspiciunilor privind acte de sabotaj și atacuri cibernetice legate de Rusia în mai multe țări europene. Totodată, Rusia a lansat atacuri cu rachete și drone în apropierea granițelor NATO.
Aceste incidente au crescut temerile că războiul din Ucraina s-ar putea extinde și în statele NATO.
Błazeusz, reprezentantul militar al Poloniei în comitetele militare ale NATO și UE, spune că rezistența Ucrainei a slăbit capacitatea Rusiei de a porni un război împotriva unui stat membru al Alianței.
„În acest moment, datorită forțelor ucrainene, Rusia nu este capabilă să lanseze o invazie împotriva unei țări NATO. Pur și simplu nu este capabilă să facă acest lucru”, a spus generalul.
Rusia a suferit pierderi mari de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina, în februarie 2022, dar a obținut în schimb mai multe câștiguri teritoriale. Kievul estimează că peste 1,5 milioane de militari ruși au fost uciși sau răniți de la începutul războiului.
„Asta ar însemna activarea Articolului 5”Declarațiile generalului polonez vin după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că fabricile europene care produc arme pentru Ucraina sunt „ținte militare potențiale pentru Rusia”.
Comisarul UE pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat joi pentru TVP World că un atac rusesc asupra unei astfel de fabrici aflate pe teritoriul NATO ar trebui să ducă la activarea Articolului 5.
„Aș spune că, dacă Rusia lovește fabricile noastre de pe teritoriul european, acest lucru ar însemna activarea Articolului 5”, a afirmat Kubilius.
Articolul 5 prevede că un atac asupra unui stat NATO este considerat un atac asupra tuturor membrilor Alianței.
Acesta avertizează, de asemenea, că Rusia poate continua să provoace statele occidentale fără să ajungă la un război efectiv.
„Rusia escaladează constant. Urcă lent pe această scară a escaladării și desfășoară ceea ce eu descriu drept operațiuni hibride”, a spus el.
Coridorul Suwałki, un punct sensibilGeneralul a făcut declarațiile la Bruxelles, înaintea unei reuniuni cu ușile închise a Comisiei pentru securitate și apărare a Parlamentului European, dedicată Coridorului Suwałki.
Coridorul are aproximativ 65 de kilometri și face legătura terestră între Polonia și Lituania. Este important pentru legătura dintre statele baltice și restul NATO.
Zona este mărginită la vest de exclava rusă Kaliningrad, foarte militarizată, iar la est de Belarus, aliat al Moscovei. Din acest motiv, Coridorul Suwałki este un punct sensibil în cazul unui conflict între Rusia și NATO.
El spune că amenințarea la adresa coridorului este „constantă și recunoscută”, dar NATO are planuri de apărare care pot fi adaptate rapid în cazul unei amenințări mai mari.
Amenințarea voalată a fost lansată, joi, în cadrul unui discurs susținut de Vladimir Putin la Clubul Valdai.
„Dacă o armă este expusă pe scenă, mai devreme sau mai târziu, va fi folosită”, a spus Vladimir Putin conform traducerii oferite de Clash Report.
El a reluat și ideea conform căreia Rusia va folosi orice armă, inclusiv cea nucleară, dacă va considera că este atacată. În plus, Putin a explicat care a fost rolul scrisorilor adresate NATO și care ar fi conținut alte amenințări nucleare.
„Dacă va avea loc un atac direct asupra Rusiei, asupra Kaliningradului, problema utilizării tuturor armelor pe care le avem va apărea imediat. (…) Nu speriem pe nimeni. Scrisorile adresate NATO nu reprezintă o formă de intimidare; ele sunt un răspuns la încercările de a ne intimida”, a mai spus Vladimir Putin.
Vladimir Putin vorbește din ce în ce mai des despre arme nuclearePutin a avertizat că Rusia este pregătită pentru un război nuclear.
„În prezent, nimeni nu deține arme de același tip cu cele pe care le are Rusia. (…) Franța și Regatul Unit dețin arme nucleare, și suntem pe deplin conștienți de acest lucru, dar, în ceea ce privește armele pe care le avem, suntem de neegalat. (…) Nu avem intenția de a ataca pe nimeni în 2029, în 2030 sau în 2050, dar dacă vom fi atacați, va trebui să răspundem. Cetățenii țărilor europene ar trebui să fie pe deplin conștienți de acest lucru”, a adăugat președintele rus Vladimir Putin.
Clubul de discuții Valdai, preferatul lui Vladimir PutinClubul de discuții Valdai este un forum de dezbateri fondat în 2004. Vladimir Putin susține frecvent discursuri importante la acest forum, unde face declarații de politică externă și critică țările occidentale. Altfel spus, Clubul de discuții Valdai este folosit de Kremlin ca instrument de „soft power” pentru a influența elita vestică și a transmite mesaje externe.
Polonia a decis să prelungească controalele la frontierele cu Germania și Lituania cu încă șase luni. Măsura a fost instituită în luna iulie a anului 2025 și ar avea ca scop reducerea migrației ilegale și creșterea securității naționale.
În același timp, Ministerul Afacerilor Externe din România atenționează cetățenii că timpii de așteptare pot crește considerabil la punctele de trecere a frontierei cu cele două țări.
De ce ia Polonia măsuri la două dintre cele mai importante granițeConform Ministerului de Interne din Polonia, măsurile intră în vigoare din 2 octombrie. De la instituirea controalelor, 4,5 milioane de persoane și 2,3 milioane de vehicule au fost verificate de autorități.
Ca rezultat al controalelor, Guvernul polonez anunță că peste 1.300 de persoane nu au avut voie să intre în țară, iar aproximativ 130 de persoane au fost reținute de autorități pentru trecerea ilegală a frontierei.
„În total, aproape 118.000 de persoane au fost implicate în activitățile de control, dintre care aproape 41.000 de ofițeri ai Poliției de Frontieră, peste 6.000 de ofițeri de poliție și peste 69.000 de militari”, a mai transmis ministerul din Polonia.
Ce fac românii care au probleme la granițele din PoloniaMinisterul Afacerilor Externe le recomandă românilor care se confruntă cu dificultăți în Polonia să apeleze la Ambasada României la Varșovia.
Liderul frăției, Carter Eslick, în vârstă de 20 de ani, Eslick pledase vinovat la o acuzație de hărțuire în cazul morții lui Colin Daniel Martinez, în vârstă de 18 ani, pe 31 ianuarie, într-o casă din afara campusului, potrivit AP.
Autopsia a constatat că Martinez a murit din cauza intoxicației cu alcool, cu o concentrație de alcool în sânge de 0,425% – de peste cinci ori limita legală a statului pentru șoferii de 21 de ani și peste.
Martinez s-a numărat printre cei patru membri Delta Tau Delta care au împărțit două sticle de vodcă pentru a se asigura că vomită, conform documentelor instanței. Martorii au raportat că i-au ajustat poziția de somn lui Martinez și i-au verificat pulsul și respirația pentru a căuta semne de intoxicație cu alcool pe parcursul nopții, se arată în documente.
Responsabil cu primirea noilor membriPărinții lui Martinez s-au prezentat de la distanță în instanță, încă îndurerați de fiul lor, și au declarat că își doresc responsabilitate și reformă în activitatea frățiilor, a relatat postul de televiziune azfamily.com din Phoenix .
La acea vreme, Eslick era șeful frăției și responsabil cu primirea noilor membri. Miercuri, el și-a cerut scuze familiei lui Martinez și a spus că își asumă „întreaga responsabilitate pentru mâna pe care am jucat-o în cadrul acelui ritual”.
Procurorul comitatului Coconino, Ammon Barker, a declarat că nicio sentință nu poate repara prejudiciul cauzat familiei Martinez.
Incidentul s-a produs joi în timpul unui zbor Emirates de la Dubai la Londra, potrivit The Standard. Căpitanul avionului a declarat o urgență în timpul zborului și aparatul de zbor a fost redirecționat către Frankfurt.
Conform primelor informații, avionul Emirates EK31, care a decolat de pe Aeroportul Internațional Dubai (DXB) joi, la ora locală 11:25, a transmis codul „squawk” 7700. Acesta este codul pentru o urgență generală.
Avionul și-a schimbat ruta, renunțând la destinația inițială, Londra Heathrow, în favoarea Aeroportului din Frankfurt.
Avion deviat de la traseu din cauza unei urgențe medicaleCompania aeriană a anunțat ulterior că măsura a fost luată din cauza unei urgențe medicale care viza un pasager aflat la bord.
„Emirates confirmă că zborul EK31 de la Dubai la Londra Heathrow a fost redirecționat către Frankfurt pe 1 octombrie, din cauza unei urgențe medicale care a implicat un pasager de la bord. Echipajul nostru de cabină a acordat asistență în timpul zborului, iar la sosire a fost organizat suport medical. Aeronava a aterizat în siguranță la Frankfurt, unde pasagerul a debarcat pentru a primi îngrijiri medicale suplimentare”, a transmis un purtător de cuvânt.
Avionul își va relua călătoria către LondraProbabil, avionul își va relua călătoria către Londra Heathrow joi seara.
„Ne cerem scuze clienților pentru întârziere. Sănătatea și siguranța pasagerilor și a echipajului nostru reprezintă întotdeauna prioritatea noastră absolută”, a precizat purtătorul de cuvânt.
O imagine a traiectoriei de zbor, distribuită de site-ul de monitorizare a zborurilor Flightradar24, a arătat cum aeronava și-a schimbat rapid cursul în timp ce se îndrepta spre Frankfurt.
Un alt incidentAlerta a apărut la doar o zi după ce un avion Flydubai a fost implicat într-un incident incredibil. Avionul care zbura de la Dubai spre Tel Aviv a declanșat o alertă de securitate în timp ce survola Arabia Saudită. Aeronava a transmis succesiv două coduri de urgență, iar avioane de luptă israeliene au fost trimise în apropierea sa. La bord se aflau 174 de pasageri.
Aeronava a deviat de la traseu și a aterizat în cele din urmă pe aeroportul din Tabuk, în nord-vestul Arabiei Saudite. Ulterior, s-a aflat că pilotul a fost atacat și înjunghiat de copilotul care ar fi intenționat să prăbușească avionul.
Pilotul a reușit să deschidă ușa cabinei și agresorul a fost imobilizat de pasageri. Tot ei, au reușit să oprească prăbușirea și să aterizeze avionul în condiții de siguranță.
Dosarul îi vizează pe Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, și pe Cristian Theodor Dragomir, CEO al Waldevar Energy la momentul faptelor investigate. Compania deținută de omul de afaceri Leon-Ion Arhire (VEZI GALERIE FOTO) a avut un salt financiar uriaș în ultima perioadă (CITEȘTE AICI MAI MULTE!)
Potrivit documentelor pe care MEDIAFAX vi le prezintă în exclusivitate, DNA susține că, în perioada februarie-septembrie 2026, Hudohmet ar fi solicitat administratorului unei alte societăți 450.000 de euro plus TVA, suma reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie. Procurorii afirmă că Dragomir l-ar fi sprijinit în acest demers.
Proprietarul companiei Waldevar, Leon-Ion Arhire, a colaborat cu procurorii DNA și le-a povestit cum s-a fixat mita
Hudohmet este cercetat pentru luare de mită (CITEȘTI AICI CARE A FOST TRASEUL ȘPĂGII!), iar Dragomir pentru complicitate la luare de mită. Pe 26 septembrie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă a celor doi pentru 30 de zile.
Contractul aflat în centrul anchetei are legătură cu un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni, unde GEN-I Sonce anunțase construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 55 MW și 220 MWh. Proiectul fusese prezentat de companie drept cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România.
Motivarea Tribunalului București, obținută ÎN EXCLUSIVITATE de Mediafax, oferă acum detalii suplimentare despre modul în care, potrivit acuzării, cei 450.000 de euro ar fi trebuit să capete forma unei plăți comerciale aparent legitime.
Contractul care ar fi trebuit să dea aparență de legalitate plățiiÎn fața Tribunalului București, procurorul DNA a susținut că operațiunile comerciale ar fi fost folosite pentru mascarea presupusei mite.
Potrivit acuzării, mecanismul ar fi funcționat prin intermediari și printr-un draft de contract de comision încheiat prin Smart Green Design.
DNA a arătat că societatea nu ar fi avut, la momentul inițial, codul CAEN necesar pentru activitatea prevăzută în contract.
Ulterior, codul CAEN ar fi fost obținut, potrivit procurorului, pentru a conferi documentului o aparență de legalitate.
DNA a mai susținut că unul dintre participanții la mecanism și-ar fi dat seama că documentul nu corespundea realității și că rolul său ar fi fost doar acela de a masca presupusa mită.
„Acești 450.000 de euro nu erau bani datorați de Waldevar”În fața instanței a fost citată declarația lui Adrian Frățean.
Acesta a susținut că suma prevăzută în draftul contractului nu reprezenta bani pe care Waldevar Energy îi datora Smart Green Design pentru o prestație efectivă.
„Acești 450.000 euro menționați în draftul de contract la care am făcut referire nu erau bani care să fie solicitați sau datorați de către Waldevar Energy SRL către Smart Green Design”, se arată în declarația redată în motivare.
Frățean a mai susținut că nu recomandase în mod special Waldevar și că suma respectivă nu îi era destinată lui.
Potrivit acestuia, din discuțiile purtate cu Gregor Hudohmet ar fi înțeles că cei 450.000 de euro erau pentru acesta.
„Vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii”Un alt fragment al declarației descrie ceea ce procurorii consideră că ar fi fost soluția pentru transmiterea ulterioară a banilor.
Frățean a declarat: „Regret că nu am refuzat de prima dată propunerea lui Gregor Hudohmet de a intermedia facturarea acestui contract”.
Potrivit declarației sale, Hudohmet i-ar fi spus să nu își facă griji, pentru că urma să fie găsită o variantă pentru ca banii să fie transferați mai departe.
„Gregor Hudohmet mi-a spus să stau liniștit că nu este nicio problemă, în sensul că vom găsi o metodă de a transmite mai departe banii de la Smart Green Design”, se arată în motivare.
Procurorul DNA a susținut că aceste declarații trebuie coroborate cu celelalte probe administrate în dosar, inclusiv cu înregistrările ambientale realizate în cursul anchetei.
DNA: mecanismul ar fi funcționat prin intermediariProcurorii au argumentat în instanță că presupusul mecanism ar fi fost construit tocmai pentru a ascunde natura reală a plății.
În opinia DNA, folosirea unor intermediari și a unor documente comerciale ar fi permis prezentarea celor 450.000 de euro drept o plată legitimă.
Procurorul a mai susținut că accesul persoanelor investigate la resurse financiare și pozițiile de decizie ocupate în companii puteau crea riscul influențării unor angajați sau parteneri comerciali.
DNA a invocat inclusiv posibilitatea construirii unor justificări formale pentru plăți, astfel încât acestea să fie armonizate ulterior cu documentele comerciale existente.
Scandalul a declanșat verificări în interiorul GEN-ICazul a produs reacții rapide și la nivelul grupului sloven GEN-I.
După apariția informațiilor privind ancheta din România, compania a transmis public că are toleranță zero față de corupție și orice conduită ilegală.
Ulterior, conducerea grupului a decis declanșarea unui audit asupra proiectului de stocare a energiei de la Gheorgheni, proiect care, potrivit informațiilor publice, se află în centrul anchetei.
Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir beneficiază de prezumția de nevinovăție. Acuzațiile formulate de DNA și declarațiile reproduse în motivarea Tribunalului București nu reprezintă constatări definitive privind vinovăția celor doi.
Un oficial american a declarat pentru Al Jazeera că portavionul USS Theodore Roosevelt a plecat de la baza sa din San Diego, împreună cu grupul său de luptă. Portavionul se îndreaptă către Orientul Mijlociu. El va avea misiuni în jurul Iranului.
Până la sfârșitul lunii noiembrie, trei portavioane și două grupuri de asalt amfibiu vor fi dislocate în zonă, a mai spus oficialul.
Americanii au o forță de temut în Orientul MijlociuAmericanii au numeroși militari în Orientul Mijlociu. Experții estimează că armata americană are în regiune aproximativ 40.000 – 50.000 de militari, inclusiv personal civil.
Aviația americană a trimis în zonă circa 300 de aparate de zbor, în timp ce Marina SUA are în prezent două portavioane și cel puțin 15 distrugătoare. Forțele Navale ale SUA (U.S. Navy) au mobilizat o flotă impresionantă în apele din jurul Orientului Mijlociu, în special în Marea Arabiei, Marea Roșie și Golful Oman.
Pe lângă portavioane și distrugătoare, americanii mai au nave de desant amfibiu și infanterie marină dotate cu vehicule de debarcare și elicoptere grele pentru operațiuni rapide pe țărm.
US Navy mai are în zonă Nave de Luptă Litorale (LCS) și dragoare de mine.
Toate unitățile sunt distribuite în mai multe baze și operează sub coordonarea Comandamentului Central al SUA.
Războiul din Iran a provocat pierderi urașeRăzboiul dintre SUA, alături de Israel, și Iran, a început pe 28 februarie 2026. Misiunea a primit numele de cod „Operațiunea Epic Fury”.
După mai bine de șapte luni de confruntări, războiul a provocat pierderi masive și a destabilizat piețele globale. Analizele făcute de experții militari americani au arătat militare că războiul a costat SUA peste 43 de miliarde de dolari.
Pe americani i-a costat foarte mult utilizarea masivă a rachetelor Patriot și THAAD. Acestea au fost folosite pentru a doborî dronele ieftine ale iranienilor care vizau bazele și unitățile americane din regiune.
În plus, războiul a blocat navigația în Strâmtoarea Ormuz ceea ce a perturbat grav comerțul global și a provocat o explozie a prețului petrolului.
SpaceX a lansat echipajul al cărui comandant este Jessica Watkins după o întârziere de trei săptămâni pentru a repara sistemul de combustibil care curgea din capsulă, potrivit AP.
Deși șederea lor la Stația Spațială Internațională va dura șase luni lungi, zborul acolo promitea să fie cel mai rapid de până acum pentru compania lui Elon Musk: un tranzit de doar opt ore.
Odată cu lansarea dimineață de pe Stația Spațială Cape Canaveral, Watkins a devenit prima femeie de culoare care a condus un echipaj pe orbită. Geolog care a lucrat cu roverul marțian Curiosity al NASA în urmă cu un deceniu, Watkins face a doua călătorie la stația spațială după o lungă ședere în 2022.
Echipajul îi înlocuiește pe cei patru astronauți aflați în laboratorul orbital din februarieCeilalți sunt nou-veniți în spațiu: Luke Delaney de la NASA, un pușcaș marin retras; Joshua Kutryk din Canada, colonel în Forțele Aeriene Regale Canadiene; și Sergey Teteryatnikov din Rusia, fost submarinist. Aceștia îi vor înlocui pe cei patru astronauți care locuiesc în laboratorul orbital din februarie.
Acesta a fost al 13-lea echipaj lansat de SpaceX pentru NASA, fără a lua în considerare zborul de testare din anii 2020. Toate cele patru își adoptă denumirea de Echipaj-13, care aduce un omagiu misiunii Apollo 13. Zborul de testare din 1970 s-a încheiat cu întoarcerea în siguranță a astronauților.
BPOC afectează aproximativ 392 de milioane de persoane la nivel global și este a treia cauză principală de deces, fiind asociată cu aproximativ 3 milioane de decese anual. În România, aproximativ 8,3% din populația generală are un diagnostic de BPOC, iar 74% dintre pacienți sunt pensionari, persoane cu venituri de multe ori limitate. Boala este asociată cu numeroase complicații pulmonare și cardiovasculare, iar episoadele acute de agravare pot afecta profund viața pacienților.
Exacerbările reprezintă una dintre cele mai importante probleme în evoluția BPOC și pot necesita spitalizare. Impactul lor nu se limitează la plămâni: riscul de infarct miocardic este de două ori mai mare în primele cinci zile după o exacerbare moderată. O singură exacerbare moderată a fost asociată cu o creștere cu 17% a riscului de deces, iar după două exacerbări moderate într-un interval de un an, riscul de deces crește cu 80%. Mai mult de jumătate dintre pacienții spitalizați din cauza unei exacerbări decedează în primii cinci ani după spitalizare, iar unul din patru pacienți cu BPOC este diagnosticat cu cancer pulmonar.
Diagnosticul precoce și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru controlul bolii și prevenirea agravării acesteia. Identificarea persoanelor din grupele de risc, utilizarea mai consecventă a spirometriei și implicarea medicului de familie în depistarea timpurie pot contribui la scurtarea drumului până la diagnostic și la inițierea mai rapidă a tratamentului potrivit.
Astmul sever: subdiagnosticat și tratat suboptimalAstmul sever reprezintă o problemă de sănătate publică din cauza costurilor directe și indirecte și a riscurilor letale pe care le implică. Aproximativ 1 milion de oameni trăiesc cu astm în România, iar între 4 și 10% dintre aceștia se confruntă cu o formă severă a bolii.
Adesea subdiagnosticat și tratat suboptimal, astmul cauzează o povară semnificativă asupra vieții pacienților și familiilor acestora, fiind asociat cu o morbiditate crescută la persoanele de toate vârstele. Simptomele includ senzația de sufocare frecventă, respirație șuierătoare, constricție toracică și tuse, care interferează cu activitățile zilnice și cu somnul. Astmul necontrolat duce la deteriorarea calității vieții pacienților, creșterea absenteismului, anxietate și presiune suplimentară asupra spitalelor, prin internări și vizite repetate.
În România, traseul pacientului cu astm sever este adesea un drum lung, cu multe obstacole: de la lipsa diagnosticării corecte și la timp, la accesul întârziat la terapiile moderne și la suprautilizarea corticosteroizilor orali (CSO), cu tot șirul de efecte adverse pe care le implică. În lipsa unui management personalizat, suprautilizarea CSO determină apariția unor efecte adverse severe, cu impact asupra sănătății și costurilor asociate bolii.
Ghidurile internaționale de tratament oferă direcții clare pentru managementul astmului sever: diagnostic precoce, algoritmi și criterii clare pentru managementul modern. Este recomandat managementul personalizat al pacientului, posibil cu ajutorul terapiilor moderne, disponibile și în România. Pentru pacienți, respectarea indicațiilor date de medic și administrarea tratamentului așa cum a fost prescris reprezintă cea mai bună modalitate de a preveni crizele de astm sever și de a ține boala sub control. Dacă tratamentul nu își mai face efectul, este recomandată discuția cu medicul curant pentru evaluarea planului de tratament.
Surse:
Franța își va majora bugetul pentru apărare în 2027, în ciuda situației foarte complicate privind finanțele publice, potrivit unui document obținut de POLITICO.
Guvernul francez urmează să prezinte joi bugetul pentru anul 2027, care prevede 63,4 miliarde de euro pentru cheltuieli militare, față de 57 de miliarde de euro în acest an.
Aproximativ 12% din această sumă va fi alocată descurajării nucleare, iar 43% va merge către achiziția și întreținerea echipamentelor militare.
Majorarea este, de fapt, direct proporțională cu creșterile prevăzute în legea privind programarea militară, adoptată în această vară.
„Pentru a ne asigura suveranitatea, guvernul intenționează să ne consolideze capacitățile militare prin comenzi suplimentare de echipamente majore (sisteme de apărare sol-aer, sisteme antidronă și inteligență artificială)”, se arată în document.
Datorită acestei decizii privind creșterea, bugetul apărării Franței se va dubla pe parcursul celor două mandate ale președintelui Emmanuel Macron, începute în 2017.
Ministerul Apărării este una dintre puținele instituții care vor primi mai mulți bani în 2027. Guvernul francez a decis pentru anul viitor o țintă de deficit de 5% din PIB, confirmând înghețarea majorității celorlalte bugete ministeriale la nivelurile din 2026.
Documentele din anchetă, pe care Mediafax vi le prezintă azi în exclusivitate, arată fenomenul corupției din mediul privat nu ar trebui tratat mai blând doar pentru că nu este implicat un funcționar public. Aceasta este poziția susținută de DNA în dosarul intens mediatizat, privind o presupusă mită de 450.000 de euro la Waldevar Energy. Compania este deținută de omul de afaceri Leon-Ion Arhire (VEZI GALERIE FOTO) și a avut un salt financiar uriaș în ultima perioadă (CITEȘTE AICI MAI MULTE!)
Procurorii au argumentat în fața instanței Tribunalului București că mita dintre companii poate produce efecte care depășesc relația dintre cei implicați: costurile ascunse pot fi recuperate prin prețuri mai mari, materiale mai slabe sau lucrări de calitate redusă, iar consecințele pot ajunge în final la cetățeni.
Dosarul îi vizează pe Gregor Hudohmet, director al GEN-I Sonce, și pe Cristian Theodor Dragomir, CEO al Waldevar Energy la momentul faptelor investigate. Iar proprietarul Waldevar Energy, Leon-Ion Arhire, este un ”element-cheie” în această anchetă (CITEȘTE AICI DECLARAȚIA LUI INTEGRALĂ!).
DNA susține că, în perioada februarie-septembrie 2026, Hudohmet ar fi solicitat administratorului unei alte societăți suma de 450.000 de euro plus TVA, reprezentând 2% din valoarea unui contract încheiat în luna iulie. Cristian Dragomir l-ar fi sprijinit în acest demers, potrivit procurorilor.
Pe 26 septembrie, Tribunalul București a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a celor doi. Hudohmet este cercetat pentru luare de mită, iar Dragomir pentru complicitate la luare de mită. DNA a făcut publice acuzațiile pe 27 septembrie.
Contractul are legătură cu un proiect energetic dezvoltat la Gheorgheni, unde GEN-I Sonce anunțase construirea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 55 MW și 220 MWh. În august, compania prezenta investiția drept cel mai mare proiect al său aflat atunci în construcție în România. Contractul EPC fusese semnat chiar de Gregor Hudohmet și Cristian Dragomir.
Motivarea Tribunalului București, consultată de Mediafax, arată că dezbaterea privind arestarea celor doi a depășit însă mecanismul concret al presupusei mite. Procurorul a insistat asupra efectelor pe care asemenea practici le-ar putea avea asupra mediului economic atunci când apar între companii private, în special într-un domeniu strategic precum energia.
DNA: mita dintre firme nu este doar „problema lor”Procurorul a susținut că faptul că presupusa faptă s-ar fi produs între agenți economici privați nu înseamnă că efectele ei rămân în interiorul relației comerciale.
Procurorul a arătat că dosarul privește agenți economici importanți, care activează într-un sector strategic, iar suma despre care DNA susține că ar fi fost solicitată drept mită este de aproape jumătate de milion de euro.
În opinia acuzării, asemenea practici pot afecta nu doar companiile implicate, ci și concurența dintre firme și regulile după care funcționează piața.
„Atunci când un agent economic folosește corupția pentru a obține avantaje, consecințele depășesc simpla încălcare a legii penale, afectând mediul social și economic și egalitatea agenților economici în fața legii”, a susținut procurorul în fața Tribunalului.
DNA a avertizat și asupra efectului de percepție: dacă asemenea cazuri ar fi tratate mai puțin sever doar pentru că apar în mediul privat, s-ar putea crea impresia că anumite practici sunt tolerate atunci când sunt folosite de companii.
Cum explică DNA legătura dintre mită și prețurile unei companiiDNA susține că efectele unei mite între companii nu se opresc la momentul în care banii sunt plătiți. O asemenea sumă devine, potrivit procurorilor, un cost ascuns pe care firma va încerca ulterior să îl recupereze din activitatea sa.
Recuperarea s-ar putea face prin reducerea calității lucrărilor, folosirea unor materiale mai ieftine sau prin majorarea artificială a prețurilor facturate.
„Un agent economic angrenat în circuitul acesta al mitei, în mod evident își va recupera acele costuri ascunse, reducând calitatea lucrărilor, a materialelor folosite, mărind artificial prețurile facturate”, a susținut procurorul în fața instanței.
DNA merge mai departe și susține că efectele pot depăși relația dintre două firme.
Procurorul a afirmat, în fața instanței, că diminuarea calității unor lucrări sau materiale poate ajunge, în anumite situații, să afecteze „viața, sănătatea și siguranța cetățenilor”.
Acuzarea a cerut ca presupusele fapte cercetate în acest dosar să nu fie tratate mai blând doar pentru că apar în mediul privat.
Cazul a produs consecințe și în interiorul GEN-IScandalul a ajuns rapid și la compania slovenă.
GEN-I a transmis pe 27 septembrie că aflase din presă despre reținerea și procedurile judiciare din România și că are „toleranță zero” față de corupție și orice conduită ilegală. Compania preciza că, la acel moment, nu primise informații oficiale detaliate de la autoritățile române.
Pe 28 septembrie, GEN-I a anunțat că boardul se reunise în ședință extraordinară și că a dispus un audit al proiectului de la Gheorgheni. Conducerea companiei a decis inclusiv analizarea posibilității ca proiectul să fie pus în așteptare până la clarificarea situației și a numit conducere interimară la GEN-I Sonce.
Gregor Hudohmet și Cristian Theodor Dragomir beneficiază de prezumția de nevinovăție. Argumentele DNA prezentate în cadrul procedurii privind măsurile preventive reprezintă poziția acuzării și nu constatări definitive privind vinovăția celor doi.
Corupția din mediul privat, o temă tot mai prezentă în agenda DNAÎn raportul de activitate pentru 2025, DNA a inclus explicit printre obiectivele sale creșterea eficienței în investigarea faptelor de corupție „în mediul privat”, inclusiv a celor produse în tranzacții economice internaționale. Instituția leagă această direcție de investigațiile financiare, identificarea produsului infracțiunilor și împiedicarea reinvestirii banilor proveniți din corupție în economia reală.
DNA a insistat în ultimul an și asupra mecanismelor de conformitate din interiorul companiilor. În ianuarie 2026, instituția a anunțat că implementează un sistem de management anti-mită conform standardului ISO 37001 și a enumerat printre instrumentele considerate esențiale evaluarea riscurilor de corupție, procedurile de due diligence, controalele financiare și non-financiare, canalele de raportare și mecanismele interne de investigație.
94% dintre companiile din România spun că fenomenul corupției este răspânditDatele europene arată și dimensiunea problemei percepute de mediul de afaceri.
Potrivit Raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2026, 94% dintre companiile din România consideră că fenomenul corupției este larg răspândit, față de o medie europeană de 65%.
Totodată, 73% dintre firmele din România spun că fenomenul corupției reprezintă o problemă atunci când fac afaceri, aproape dublu față de media Uniunii Europene, de 37%.
În 2025, cifrele erau deja ridicate: 90% dintre companiile românești considerau că fenomenul corupției este răspândit, iar 72% spuneau că acesta reprezintă o problemă pentru desfășurarea activităților economice.
Aceste cifre nu măsoară direct numărul cazurilor de mită din mediul privat, ci percepția companiilor asupra corupției și impactului acesteia asupra afacerilor. Ele arată însă că problema este resimțită mult mai puternic în România decât în media Uniunii Europene.
Una din trei firme spune că fenomenul corupției i-a blocat accesul la contracte publiceUn alt indicator relevant privește efectul asupra concurenței.
Potrivit datelor citate de Comisia Europeană, 37% dintre companiile din România au declarat că fenomenul corupției le-a împiedicat, în ultimii trei ani, să câștige o licitație publică sau un contract de achiziții publice. Media UE este de 35%.
La nivelul întregii Uniuni, sondajul Eurobarometru din 2025 arată că 63% dintre firme consideră corupția răspândită în țara lor, iar România se afla între statele cu cele mai ridicate procente, alături de Grecia și Cipru.
Același sondaj arată că favorizarea prietenilor sau rudelor în mediul de afaceri este indicată de 47% dintre companiile europene drept una dintre cele mai răspândite forme de corupție.
Cazurile recente arată că firmele apar frecvent în mecanismele investigate de DNADosarul de la Gheorgheni nu este singurul caz recent în care relațiile comerciale și companiile apar în centrul unei anchete de corupție.
În 2025, DNA a trimis în judecată doi administratori de societăți comerciale acuzați că ar fi promis unui funcționar public un procent de 1% din valoarea unui proiect și o plată lunară pentru favorizarea unor firme într-o procedură de achiziție publică.
Tot în 2025, într-un dosar privind Portul Constanța, procurorii au instrumentat un caz în care un administrator de societate ar fi promis 250.000 de euro, echivalentul a 1% din valoarea unui contract de aproximativ 25 de milioane de euro, pentru facilitarea atribuirii acestuia.
DNA a investigat și cazuri în care mita ar fi circulat exclusiv în interiorul unor relații comerciale private. Într-un dosar privind o platformă tehnologică, procurorii au reținut în 2025 acuzații de luare de mită în formă continuată împotriva unui angajat cu atribuții de management în relația cu flotele de curieri.
Într-un alt dosar, privind activitatea unor societăți de transport alternativ, DNA a trimis în judecată administratori și coordonatori de firme pentru infracțiuni care includeau dare de mită, spălarea banilor și evaziune fiscală, într-o cauză în care prejudiciul fiscal estimat de procurori depășea 67 de milioane de lei.
Lovitura aeriană a avut loc în noaptea de miercuri spre joi. O dronă a căzut pe terenul Institutului de Cercetări Nucleare din Kiev. După lovitura nocturnă, a izbucnit un incendiu, care a fost stins. Nu au fost victime.
Conform datelor Inspectoratului de Stat pentru Reglementarea Nucleară din Ucraina, citate de Nexta, reactorul de cercetare și sistemele de siguranță nu au fost avariate. Nivelul de radiații a rămas permanent în limite normale. Reprezentanții Inspectoratului de Stat au descris atacul drept o crimă de război.
Probleme la institut și la CernobîlDin februarie 2022, reactorul Institutului de Cercetări Nucleare nu funcționează. În plus, combustibilul nuclear a fost complet scos din rațiuni de securitate.
În timpul războiului din Ucraina și alte instalații nucleare au fost în pericol. În primele faze ale războiului, forțele ruse au ocupat temporar zona Centralei de la Cernobîl. Rușii au provocat perturbări în gestionarea deșeurilor radioactive înainte de a se retrage.
Atacuri și la cea mai mare centrală nucleară din EuropaDe asemenea, Centrala Zaporojie, cea mai mare unitate nucleară din Europa, se află sub ocupația militară a rușilor încă din martie 2022.
Rusia și Ucraina s-au acuzat în repetate rânduri de atacuri cu drone și bombardamente de artilerie în perimetrul centralei. Inspectorii Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) au mers la fața locului și au raportat frecvent activități militare intense, inclusiv focuri de armă și survolul unor drone în preajma reactoarelor.
Defecțiunile repetate ale liniilor electrice externe care asigură răcirea reactoarelor au forțat centrala să treacă de mai multe ori pe generatoare diesel de urgență.
Legea care propune înăsprirea sancțiunilor pentru cei care vând lucrări de licență sau de doctorat a fost adoptată miercuri, 30 septembrie, de Senat.
Mai exact, legea permite poliției să investigheze lucrările de licență sau de doctorat ce sunt bănuite a fi cumpărate, fără ca universitățile să sesizeze acest aspect. Sesizările vor putea fi făcute de orice persoană fizică sau juridică.
Ce sancțiuni riscă cei care vând astfel de documenteAmenzile pentru astfel de fapte pot ajunge până la 200.000 de lei. Legea Învățământului superior permite în prezent aplicarea amenzii, dar numai dacă universitatea solicită o anchetă în acest sens.
„Sunt studenți care petrec luni întregi documentându-se, scriind și rescriind lucrarea de licență. E munca lor și e firesc să fie evaluați pentru ea. Nu e drept ca, lângă ei, cineva să prezinte o lucrare cumpărată și să primească o notă pentru munca altcuiva. Când o lucrare se vinde «la cheie» vorbim de fapt despre o fraudă”, a declarat inițiatorul propunerii legislative, deputatul USR Adrian Echert.
Propunerea a trecut de Senat cu 73 de voturi „pentru”, două „împotrivă” și 29 de abțineri și merge acum la vot la Camera Deputaților.
