Agregator de ştiri

Premierul Ilie Bolojan a oferit joi o primă reacție la Digi24, afirmând că nu va tolera niciun comportament care presupune „batjocorirea banului public”. Acesta a subliniat că situația trebuie verificată rapid, iar responsabilitatea trebuie stabilită indiferent de perioada în care s-au produs faptele.

„Dacă aceste aspecte sunt reale, fiecare dintre cei care au făcut astfel de lucruri, care le-au tolerat, trebuie să răspundă pentru ce au făcut. Este o formă de a-ți bate joc de banul public”, a declarat Bolojan.

Ministrul Energiei va trimite corpul de control la Hidroelectrica pentru a verifica toate informațiile apărute în spațiul public. Bolojan a precizat că raportul trebuie să fie public, iar dacă se confirmă abateri, instituțiile competente trebuie sesizate imediat.

„Orice astfel de lucru, dacă așa s-a întâmplat, trebuie să atragă răspunderea celor care l-au tolerat sau l-au făcut. Nu am date legate de asta, înțeleg că au fost în anii anteriori, dar nu are importanță când a fost”, a adăugat premierul.

El a vorbit și despre problema de sistem care permite, în unele instituții, abateri administrative sau financiare, pledând pentru reguli simple și respectate strict.

Corpul de control al Ministerului Energiei urmează să demareze verificările la Hidroelectrica în perioada imediat următoare. Premierul se declară convins că rezultatele vor fi prezentate public, iar dacă investigația va confirma existența unor prejudicii sau abuzuri, acestea vor fi transmise organelor de anchetă.

Între timp, Hidroelectrica insistă că este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat și că își menține angajamentul față de integritate și legalitate, promițând că va continua să coopereze cu toate instituțiile abilitate și să recupereze eventualele prejudicii.

Premierul României, Ilie Bolojan, a comentat joi seară, la Digi24, scandalul iscat în jurul CV-ului ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu. Premierul a spus că evaluarea miniștrilor trebuie să se facă pe baza activității lor, nu a diplomelor prezentate.

Șeful Executivului a declarat că Moșteanu este o numire politică, așa cum sunt toate numirile din guvern, și a menționat că, până la izbucnirea discuțiilor publice, colaborarea cu acesta a fost una „bună”.

„Ministrii sunt propuneri ale partidelor din arcul guvernamental. Eu am încercat să nu lucrez cu CV-uri, să nu lucrez cu diplome, ci cu miniștrii în funcție, respectându-i pe fiecare și încercând împreună să facem maxim posibil”, a afirmat Bolojan, adăugând că situația apărută „nu îl pune într-o poziție favorabilă” pe Ionuț Moșteanu, dar nu schimbă experiența de lucru avută cu acesta până acum.

Premierul a explicat și că una dintre marile probleme ale guvernărilor din ultimii ani a fost instabilitatea la nivelul conducerii ministerelor, ceea ce afectează  implementarea proiectelor.

„Dacă ai un ministru care stă câteva luni sau un an, nu are cum să livreze. Îi trebuie timp să pregătească contracte, licitații, proiecte”, a punctat el.

Premierul Bolojan a precizat că a vorbit cu Ionuț Moșteanu după apariția informațiilor din presă, ministrul aflându-se acum la Sarajevo, într-o vizită la militarii români.

„I-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Eu sunt adeptul stabilității pe poziție, pentru că asta permite ca lucrurile să meargă înainte”, a transmis premierul.

Întrebat despre o posibilă demisie a ministrului Apărării, premierul Ilie Bolojan a insistat că decizia retragerii îi aparține exclusiv lui Ionuț Moșteanu.

„Este o decizie pe care dânsul o ia. Din punctul meu de vedere, i-am spus capul sus. Încearcă să-ți faci o analiză. Ce poți să faci?”, a spus Bolojan. Premierul a declarat că rolul său este să mențină coeziunea echipei guvernamentale, nu să îndemne la demisii pripite.

„Am încercat în toată această perioadă să fiu un factor de coeziune și să țin oamenii împreună în guvern”, a precizat el.

Ilie Bolojan a mai declarat că, în ciuda presiunilor venite asupra ministrului, este important să fie continuate proiectele actuale din Apărare, precum negocierile din din programul SAFE. În opinia premierului, orice schimbare bruscă ar putea afecta ritmul dosarelor sensibile aflate în lucru.

Declarația a fost făcută joi seara.

„Este un incident regretabil, îmi pare rău dacă cineva s-a simțit agresat de către angajatul Guvernului”, a transmis Ilie Bolojan la Digi 24.

Șeful Guvernului a mai spus că el nu a văzut momentul agresiunii.

„Eu nu am încurajat agresivitatea verbală sau cea fizică, nu sunt de acord cu ea (…) nu am cerut niciunui angajat al Guvernului să facă altceva decât este în fișa postului, eu nu am văzut, dacă vedem îi puteam atrage atenția”, a explicat premierul Ilie Bolojan.

Premierul a spus din nou că nu acceptă să ofere declarații pe hol și pe stradă.

„Aș vrea să fac o precizare au fost niște obiceiuri pe care eu nu le-am încurajat personal”, a răspuns Ilie Bolojan referindu-se la declarațiile din mers, pe holuri sau în fața unei clădiri.

„Generează o senzație de dezordine”, a precizat Bolojan.

Anterior, Guvernul a anunțat că început procedura privind cercetarea disciplinară față de angajatul acuzat că a agresat un jurnalist

„La nivelul Cancelariei Prim-Ministrului a fost inițiată procedura privind cercetarea disciplinară prealabilă, potrivit Codului Muncii, împotriva angajatului instituției, cu atribuții de ofițer de presă, implicat în incidentul petrecut miercuri, 26 noiembrie, la Palatul Parlamentului. Din dispoziția Șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, a fost constituită o comisie pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile, coordonată de un demnitar cu experiență în domeniul legislației muncii. Din această comisie fac parte specialiști în domeniile juridic, comunicare și relații cu presa din cadrul instituției”, a transmis joi Guvernul.

Suspectul este acuzat că a împușcat doi membri ai Gărzii Naționale la câteva străzi distanță de Casa Albă.

„Ne rugăm să supraviețuiască și să nu fie nevoie să se aplice acuzația cea mai gravă, cea de omor calificat”, a declarat joi Jeanine Pirro, procurorul general al Districtului Columbia, potrivit BBC.

Rahmanullah Lakanwal a venit în SUA în 2021 în cadrul unui program care oferea protecție specială în materie de imigrare afganilor, în urma retragerii SUA din Afganistan.

La o conferință de presă joi, Pirro și directorul FBI, Kash Patel, au explicat legătura acestuia cu forțele americane.

Directorul FBI a anunțat că există confirmarea că suspectul „a avut o relație în Afganistan cu forțele partenere”, înainte de a se muta în SUA.

Lakanwal a ajutat la paza forțelor americane la aeroportul din Kabul, în timp ce mii de oameni se înghesuiau să fugă din Afganistan înainte ca talibanii să preia puterea, potrivit Associated Press.

Acesta fusese recrutat în Unitatea 03 a Forței de Intervenție din Kandahar, cu nouă ani în urmă. Unitatea sa era cunoscută local sub numele de Forțele Scorpion, operând inițial sub comanda CIA.

Potrivit aceleiași surse BBC, Lakanwal era specialist în dispozitive de urmărire GPS.

Pentru comiterea atacului de miercuri, oficialii spun că Lakanwal ar fi traversat Statele Unite pentru a comite atacul.

Alți membri ai Gărzii Naționale aflați la fața locului l-au împușcat pe Lakanwal și l-au reținut. El se află în custodia poliției, iar dacă va fi găsit vinovat, el riscă mai mult de zece ani de închisoare.

Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, este apărat de colegii din USR cu explicaţii şi mantre. Acesta este acuzat că ar fi încălcat legea, folosindu-se de un CV fals, în care a inserat studii pe care nu le avea în realitate, la Universitatea Athenaeum.

Gândul a obținut un document intern al USR cu punctajul de comunicare și prezintă, în exclusivitate, „indicațiile scenice” pe care trebuie să le respecte membrii USR care apar la televizor sau postează pe social media.

Colegii din USR n-au pierdut timpul şi au sărit în apărarea lui Moşteanu, fiecare a primit sarcina să elucideze semnele de întrebare care apar pe marginea erorilor din CV-ul ministrului.

În documentul intern transmis, este specificat cum trebuie să arate parcursul educaţional al acestuia, care trebuie rostogolit în spaţiul public de colegi:

„Parcurs educaţional onest: Admitere în 1992 la Automatică, pe locul 45, Munca începută în anul 2 a făcut imposibilă finalizarea acestei facultăţi. Ulterior, a început o altă facultate, însă diploma nu a fost o prioritate, deoarece joburile private şi antreprenoriatul nu au cerut-o. Diploma de licenţă a obţinut-o în 2015 la Universitatea Biotera-facultatea de Inginerie şi management Agroturistic.”

De asemenea, erorile din CV sunt motivate prin faptul că a folosit un şablon luat de pe net, în care s-au strecurat nişte erori peste care nu şi-a mai aruncat niciun ochi de verificare, deşi funcţia vizată era una destul de importantă.

Erorile din CV: Într-un CV redactat în 2016, în grabă, pe un model descărcat de pe internet, a rămas o eroare materială regretabilă, care nu a fost observată la momentul respectiv. Acea greşeală este recunoscută deschis şi pentru aceasta Ionuţ Moşteanu şi-a prezentat şi scuze”. 

Cei de la USR au şi câteva propoziţii explicative, în caz de „context suplimentar”.

De-a lungul a 20 de ani, Ionuţ Moşteanu a căpătat experienţă în companii româneşti şi multinaţionale, antreprenoriat, cu dezvoltare profesională continuă. A intrat în administraţia publică în 2015 ca şi consilier la un salariu modest. În 2017, a aprofundat filosofia politică prin pregătirea oferită de valeriu Nicolae şi ulterior prin transcrierea la masterul PPE./ Ipocrizie maximă din partea PSD care îl acuză pe ministrul Moşteanu că nu a terminat o facultate de prestigiu: Eduard Bachide-secretar de stat la Ministerul Apărării pus de PSD a terminat tot Biotera. Robert Negoiţă şi Florin Pandele, ambii primari ai PSD, au obţinut diplome la Universitatea Biotera.”

În cazul în care va veni vorba despre „integritatea şi munca” ministrului, au pretătit şi aici câteva cuvinte pentru contraatac.

„Cariera lui Ionuţ Moşteanu nu a deşpins de „locuri călduţe” sau datorii publice, ci a fost construită prin muncă, adaptare şi responsabilitate. În cei 30 de ani de activitate, s-au demonstrat consecvent puterea de muncă, spiritul de echipă, buna colaborare profesională şi capacitatea de a lua decizii curajoase. Aceste valori sunt puse în continuare în slujba statului”, este concluzia colegilor de partid cu privire la activitatea lui Ionuţ Moşteanu, aşa cum reiese din documentul transmis de USR.

Iar la final, ca totul să iasă cum şi-au propus şi ca să atragă energia Universului asupra reuşitei demersului lor, au transmis şi o mantră care trebuie invocată de cei de la USR.

„Miza alegerilor de la Bucureşti, fie mergem mai departe pe drumul început de Nicuşor dan, fie pierdem tot ce am câştigat în ultimii patru ani”.

Ionuț Moșteanu a ocupat funcţia de consilier al ministrului Transporturilor şi a fost membru în două Consilii de Administrație  – la  Tarom şi la Administrația Porturilor Maritime Constanța – în condiţiile în care nu avea nici studii de specialitate şi nici cei 5 ani de vechime ceruţi de lege.

Şeful MApN a scris în CV-ul de la acea vreme că a absolvit o universitate privată, Athenaeum, a cărei diplomă a fost eliminată ulterior din biografiile oficiale. Universitatea, la rândul ei, a emis un răspuns oficial din care reiese că nu l-a avut niciodată student pe Moșteanu.

Ionuț Moșteanu a intrat în  politică în decembrie 2015, cu opt luni înainte de înființarea USR, care se întâmpla în august 2016. Acesta spune că i-a scris ministrului Transporturilor, la acea vreme, Dan Costescu, că vrea să ajute. Spune că a avut o discuţie de 30 de minute cu acesta, iar de a doua zi a şi fost angajat în calitate de consilier.

Pe amândoi îi lega pasiunea pentru motociclete şi pentru concursurile moto. Numai că legea cerea ca un consilier de ministru şi membru în CA să aibă studii superioare.

Potrivit legii, „consilierii sunt funcționari publici de execuție, clasa I, conform Legii nr. 188/1999, privind statutul funcționarilor publici, articolul 14, alineatul 1 („Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I persoanele numite în următoarele funcţii publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora”).

Conform legii respective, actualizată prin Legea nr. 251/2006, „clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare se cer studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă”.

Moşteanu a spus la vremea respectivă că a absolvit Universitatea Athenaeum, deşi instituţia neagă că l-ar fi avut student.

În replică, Moșteanu a publicat astăzi o diplomă de inginer, obținută în septembrie 2015 la altă facultate, Bioterra, dar eliberată abia trei ani mai târziu, în 2018.

O altă neconcordanță se referă la durata studiilor. Dacă, în CV, ministrul a trecut 3 ani, între 1996 și 1999, pe diplomă durata studiilor apare ca fiind de 5 ani.

În mai 2016, Moșteanu a fost numit secretar de stat în respectivul minister (decizia de numire nr. 199 din 31 mai 2016). Din această funcție, a fost eliberat la cerere în octombrie 2016.

În iulie 2016, noul ministru al Transporturilor, Petru Sorin Bușe, propus tot de PNL, solicita premierului Cioloș să aprobe numirea lui Moșteanu ca membru în Consiliul de Administrație la Societatea de Telecomunicații CFR S.A.

Moşteanu a deținut și funcția de membru în CA al Administrației Porturilor Maritime Constanța și în CA al TAROM SA. Numirile acestea au fost făcute cu titlu provizoriu, până la finalizarea procedurilor de selecție ale noilor membri în conducerea acestor societăți.

Decizia de numire a lui Moșteanu în CA al TAROM a fost dată în februarie 2016, după cum am precizat mai sus. Prin OUG nr. 109/2011, privind guvernanța corporativă în întreprinderile publice, capitolul II, secțiunea 1, articolul 5, alineatul 2, se impunea obligativitatea studiilor superioare pentru membrii CA: „Fiecare membru al consiliului de administrație trebuie să aibă studii superioare finalizate cel puțin cu diplomă de licență. De asemenea, acesta trebuie să dovedească experiență în domeniul științelor inginerești, economice, sociale, juridice sau în domeniul de activitate al respectivei întreprinderi publice de minimum 7 ani”.

Moșteanu, ca membru în CA al TAROM SA, a declarat în CV că are  diplomă în Management de la Universitatea Athenaeum.

În iunie 2016, Legea 111/2016, pentru aprobarea și modificare OUG 109/2011, renunța la această condiție a diplomei universitare. Membrii în CA numiți de autoritatea tutelară trebuiau să aibă doar „cel puțin 5 ani de experiență în domeniul de activitate al regiei autonome și/sau în activitatea de administrare de societăți ori regii autonome”.

Cu alte cuvinte, actualul ministru al Apărării, a fost în ilegalitate din 25 februarie 2016, când a fost numit în CA al TAROM, până în 1 iunie 2016, când a fost publicată Legea 111/2016 în Monitorul Oficial. Timp de trei luni, Moșteanu a ocupat funcţii pentru care nu îndeplinea două criterii esenţiale din lege.

Perioadă în care a şi încasat indemnizație, conform declarațiilor de avere.

Întrebată, joi, despre situația colegului său de partid, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat: „Ionuţ Moşteanu a putut să-şi pună diploma. Da, a venit asumat şi a explicat toate lucrurile. A dat toate detaliile. Mai important este ce s-a făcut în ultimul timp la Ministerul Apărării şi dacă este să ne uităm numai la cum au fost gestionate fonduri uriaşe,  mai ales pe Programul SAFE, ne dăm seamă că este nevoie acolo de competenţă şi este competenţă”.

Aceasta a mai spus că oamenii care vor să facă reforme sau care vor să schimbe lucrurile în bine pentru România vor fi atacaţi.

Sentința a fost pronunțată la Kingston Crown Court, după ce acesta a fost găsit vinovat de opt capete de acuzare privind menținerea unor persoane în stare de sclavie sau servitute, scrie Sky News.

Victimele, printre care și un băiat de 15 ani, sunt cetățeni români aduși în Marea Britanie între noiembrie și decembrie 2020.

Ei au fost atrași cu promisiuni de locuință, hrană, salarii corecte și un loc de muncă legitim. În realitate, după sosire, au fost obligați să muncească la spălătoria auto deținută de Margai în Mitcham și au fost cazați într-o baracă insalubră, aflată în incinta afacerii.

Condiții inumane și abuzuri constante

În perioada restricțiilor COVID, victimele au fost obligate să rămână în incintă, fără acces la documentele lor de identitate, confiscate de Margai.

Aceștia au relatat polițiștilor, cu ajutorul Google Translate, că lucrau de doar câteva săptămâni înainte ca spălătoria să fie închisă, iar după închidere au fost forțați să plătească chirie proprietarului.

Când poliția a ajuns la fața locului pe 1 februarie 2021, i-a găsit pe toți opt într-o încăpere rece, umedă, cu un miros greu, trăind în condiții considerate „sordide” de către judecător.

Una dintre femeile salvate a ajuns în spital cu o infecție severă, necesitând mai multe intervenții chirurgicale, consecință directă a neglijenței și condițiilor precare în care fusese obligată să trăiască.

Judecătorul Mark Milliken-Smith KC a subliniat că Margai „a pus profitul înaintea oricărei forme de umanitate”, iar lipsirea victimelor de actele de identitate le-a transformat, practic, în captivitate.

Detectivul-șef Mike Stubbins a precizat că victimele au dat dovadă de curaj remarcabil și au contribuit decisiv la condamnarea exploatatorului. Poliția britanică a sprijinit repatrierea lor în România, unde au putut fi reuniți cu familiile.

Echipaje din cadrul Detașamentului de Pompieri Onești, alături de personal din Secția de Pompieri Adjud, au acționat joi în cadrul unui accident rutier produs între un tir și un autoturism, pe teritoriul localității Coțofănești.

La momentul sosirii, salvatorii au găsit trei persoane încarcerate, iar alte două persoane erau deja în afara vehiculelor.

Impactul a provocat cinci victime. O persoană prezenta leziuni incompatibile cu viața, iar alte trei se aflau în stare gravă.

Pentru gestionarea intervenției au fost folosite o autospecială de stingere cu apă și spumă, o autospecială cu modul de descarcerare și ambulanța SMURD din cadrul Secției Adjud, o autospecială de stingere cu apă și spumă și ambulanța SMURD din cadrul Detașamentului Onești, precum și trei ambulanțe din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean.

Situația se află în desfășurare.

În urma accidentului, autoritățile au prezentat situația completă a persoanelor implicate. Un minor de aproximativ 15 ani a fost găsit conștient și nu a avut nevoie de îngrijiri medicale. Un bărbat de aproximativ 36 de ani, conștient, a fost preluat de ambulanța SAJ și transportat la CPU Onești.

Un alt bărbat, în vârstă de aproximativ 63 de ani, conștient, a fost transportat la CPU Adjud cu ambulanța SMURD Adjud.

O femeie de 63 de ani a fost declarată decedată după aplicarea manevrelor de resuscitare. Mai mult, un minor de aproximativ 15 ani a prezentat leziuni incompatibile cu viața și a fost declarat decedat.

Partida România-Croația s-a disputat joi seara pe arena Ahoy din Rotterdam, Olanda. România a câștigat fără emoții, scor 33-24, la pauză 13-12.

Sâmbătă, România se va confrunta cu Japonia, iar luni va întâlni Danemarca.

În cea de a doua partidă a grupei, tot marți seara se vor întâlni Danemarca și Japonia.

Primele trei echipe din fiecare din cele opt grupe se vor califica în faza superioară a competiției. Ca urmare, România este aproape calificată în faza următoare.

Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2025 este a XXVII-a ediție a turneului organizat de Federația Internațională de Handbal (IHF). Competiția care se va termina pe 14 decembrie se desfășoară în Germania și Olanda.

Dekleptocracy, o organizație non-guvernamentală specializată în analiza economiei de război rusești, avertizează că substanțele chimice folosite la fabricarea lubrifianților și anvelopelor militare reprezintă o vulnerabilitate critică.

În ultimele luni, sancțiunile occidentale s-au concentrat pe companii petroliere, bănci și furnizori militari, însă Dekleptocracy consideră că sectorul chimic, esențial pentru mobilitatea blindatelor și a altor echipamente militare, este aproape ignorat. Fostul expert al Departamentului de Stat, Kristofer Harrison, explică că aceste ținte sunt „slabe și specifice”, dar indispensabile pentru funcționarea „mașinii de război” a Rusiei.

Raportul subliniază că doar câteva companii la nivel global produc aditivi pentru lubrifianți industriali. După ce majoritatea producătorilor au suspendat livrările către Rusia, penuria a creat dificultăți și nemulțumiri interne. În prezent, compania chineză Xinxiang Richful furnizează o mare parte din aceste produse, exportând până la opt milioane de kilograme anual, iar blocarea acestora ar provoca un deficit semnificativ pentru forțele armate ruse.

Dekleptocracy a identificat și lipsuri interne în producția acceleratoarelor de vulcanizare și altor substanțe folosite pentru anvelopele militare. Această dependență de furnizori externi oferă guvernelor occidentale oportunitatea de a aplica sancțiuni țintite, menite să destabilizeze economia de război a Rusiei.

Oficialii occidentali, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, susțin că principalele sancțiuni au fost deja impuse, dar experții precum Tom Keatinge de la Royal United Services Institute arată că aplicarea strictă și identificarea de noi ținte rămân esențiale pentru succesul regimului de sancțiuni.

Dekleptocracy colaborează cu grupuri ucrainene și think-tank-uri americane pentru a analiza date comerciale și a descoperi punctele slabe ale economiei de război rusești.

Experții susțin că sancțiunile asupra industriei chimice a Rusiei, deși nu provoacă daune permanente imediat, pot fi profund perturbatoare pentru mobilitatea și capacitatea militară a Moscovei.

Angela Merkel, fostul cancelar german, a clarificat faptul că ea nu consideră că Polonia și statele baltice sunt parțial responsabile pentru izbucnirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

„Trebuie să numim asta știri false, adică nu s-a spus deloc așa ceva”, a declarat Merkel într-un interviu acordat joi postului public german Phoenix, spunând că un fragment din autobiografia sa „Libertate” a fost plasat „într-un context greşit”, scrie POLITICO.

În luna octombrie, Merkel declarase într-un interviu pentru publicația ungară Partizan că, în 2021, a încercat să propună un nou format de negocieri directe între Uniunea Europeană și Rusia, însă s-a lovit de opoziția a patru țări.

În fragment se menționează faptul că statele baltice şi Polonia au respins un format de dialog cu Rusia propus de Merkel în 2021.

Cu toate acestea, joi, Merkel a insistat în insistat în cadrul interviului acordat postului public german că acest lucru „nu era asociat cu atribuirea vreunei vinovății”, potrivit DPA.

În cadrul interviului, Merkel pare că și-a schimbat părerea și consideră că, de fapt, situația actuală din Ucraina „este o agresiune din partea Federației Ruse, a Republicii Ruse, a [președintelui rus] Vladimir Putin. Niciunul dintre noi – nici eu, nici ceilalți – nu a putut împiedica acest război”.

Angela Merkel a condus Germania între noiembrie 2005 și decembrie 2021, perioadă în care a fost direct implicată în eforturile diplomatice privind conflictul din estul Ucrainei.

Acordul de la Minsk II, semnat pe 12 februarie 2015 sub medierea OSCE, Germaniei și Franței, alături de reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei și ai separatiștilor din Donbas, a avut ca obiectiv principal oprirea confruntărilor armate și stabilirea unui armistițiu durabil. Acordul nu a fost însă niciodată aplicat complet.

Oficialii ONU au declarat joi pentru AFP că atacul armat de la Washington „nu ar trebui să fie” un motiv pentru ca administraţia Trump să-şi schimbe politica privind afganii.

Un cetăţean afgan care a lucrat pentru forţele americane în Afganistan este suspectat că a tras asupra a doi membri ai Gărzii Naţionale lângă Casa Albă, ambii fiind acum internaţi în stare critică.

Preşedintele Donald Trump a venit imediat cu o reacție la eveniment, cerând administraţiei sale să „reexamineze” situaţia tuturor afganiilor veniţi în Statele Unite în timpul mandatului lui Joe Biden.

„Această persoană este acuzată de o crimă odioasă şi dacă se dovedeşte adevărată, ceea ce pare a fi cazul, atunci noi îl condamnăm fără rezerve”, a afirmat Arafat Jamal, directorul agenţiei ONU pentru refugiaţi în Afganistan.

Responsabilul ONU a spus că este încă încrezător că acest eveniment „nu îi va afecta pe ceilalţi afgani, solicitanţi de azil şi refugiaţi” din Statele Unite.

„Sunt un pic îngrijorat atunci când văd toate articolele care insistă în mod constant asupra faptului că el este de origine afgană”, a spus Jamal într-un interviu la Bruxelles.

„Sper că aceasta nu va afecta imaginea numeroşilor afgani din SUA şi din alte ţări, care au fost în mod fidel alături de americani în timpul misiunii lor în Afganistan”, a adăugat el.

Joi, utilizatorii din Moscova au raportat lipsa atât a comunicațiilor mobile, cât și a internetului la domiciliu, potrivit Dialog. O situație similară a apărut în regiunile Belgorod, Bryansk și Rostov, precum și în Vladimir și Volgograd. Funcționează doar unele servicii considerate importante, dar și acelea au sincope, mai relatează sursa menționată.

Locuitorii anunță că există oportunități de a primi notificări despre bombardamente și atacuri cu drone, deoarece toate canalele regionale de avertizare funcționează prin Telegram. Probleme au apărut și în transportul public: validatoarele de bilete conectate prin internetul mobil nu au funcționat.

Internetul mobil a fost oprit în regiunea Belgorod chiar din seara zilei de 26 noiembrie. Guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a confirmat deconectarea parțială a internetului mobil, spunând că autoritățile regionale nu știu cine a luat decizia de a-l bloca. Potrivit acestuia, oprirea „crește securitatea”, dar în același timp „perturbă o parte din activități”, inclusiv sistemul de alertă și alte „elemente de protecție”.

Locuitorii din regiunea Rostov s-au plâns și ei de întreruperile din rețele. Aceasta nu este prima oprire masivă a rețelelor din luna noiembrie. Anterior, dar și la criza de joi, au funcționat sistemele aprobate de autoritățile centrale.

În unele regiuni, autoritățile au spus că măsurile reprezintă „lupta împotriva amenințării dronelor”. Aceasta s-a amplificat după operațiunea ucraineană „Web”, când dronele de atac au lovit avioanele strategice ale Federației Ruse.

Măsura are și alte dezavantaje. Experții au explicat faptul că internetul mobil este doar una dintre modalitățile de a controla dronele. Totuși, dronele pot naviga și atunci când internetul mobil este oprit, dar își pierd din acuratețe putând lovi alte ținte. Întreruperea comunicării crește probabilitatea apariției unei deviații a rutei dronei: fără corecție, drona se poate deplasa la kilometri distanță de țintă și poate lovi o zonă rezidențială.

În plus, întreruperile complică activitatea forțelor de securitate rusești. Fără sisteme de comunicații lor le este dificil să își coordoneze acțiunile, iar sistemele de apărare aeriană funcționează „orbește”.