Românii au consumat în aceste zile cu temperaturi foarte scăzute mai multă energie decât în ultimele patru ierni, iar volumele de gaze au depășit praguri psihologice de 60 de milioane de metri cubi pe zi, potrivit datelor prezentate de Bogdan Ivan luni.
„În momentul de față tranzităm o perioadă cu temperaturi foarte reduse, suntem în medie cu aproximativ 4 grade Celsius sub media ultimilor cinci ani, ceea ce presupune automat un stres operațional suplimentar asupra sistemului energetic național. În momentul de față, astăzi am avut cel mai mare consum din această iarnă și din ultimii patru ani, 9235 MW instant, lucru care ne duce automat la o nevoie suplimentară de energie electrică. În momentul de față suntem mobilizați atât cu Hidroelectrica, care se află într-o stare foarte bună, avem un mix energetic destul de stabil pentru faptul că producem aproximativ 1.000 MW din eolian. Se asemenea, colegii de la CEO Oltenia a produc la maxim energie pe cărbune”, a detaliat Bogdan Ivan situația segmentului de energie electrică.
„În depozitele noastre avem 59% grad de umplere la depozitele de gaze”De asemenea, potrivit ministrului, consumul de gaz a crescut foarte mult, fiind o creștere în medie comparativ cu aceeași perioada anului trecut de 14,5% mai mare.
„Am atins praguri psihologice de 60 de milioane de metri cubi pe zi consum, ceea ce ne duce automat la nevoia tot mai mare de a ne sincroniza pe tot ce înseamnă extragere din depozite și din producție, plus pentru a echilibra în anumite intervale zona de importuri. Suntem în situația în care, astăzi, în depozitele noastre avem 59% grad de umplere la depozitele de gaze, suntem cu 10% peste media Uniunii Europene și suntem în situația în care, încă de astăzi vară, în momentul în care am decis să umplem 100% depozitele, se dovedește că a fost o decizie inspirată, pentru că astăzi, când avem aceste perioade de ger, putem să spunem că suntem pregătiți pentru a face față oricăror provocări”, a declarat Bogdan Ivan.
Potrivit demnitarului, această perioadă geroasă va dura până miercuri.
„Sistemul energetic este pregătit la maxim, atât în raport cu producția de energie electrică, cât și cu ceea de gaze naturale, transportul lor, distribuția și furnizarea”, a declarat ministrul.
În ceea ce privește problemele apărute, Bogdan Ivan a menționat că în urma condiții medio nefavorabile, a apărut defecțiunea sistemului în județul Suceava, în patru localități, fiind 700 de consumatori nealimentați luni după-amiază, când se lucra intens pentru ca ei să fie reconectați.
De asemenea, a transmis ministrul Energiei, România este pregătită luni și din punct de vedere al stocurilor de cărbune, lucrătorii din Valea Jiului și de la Complexul Energetic Oltenia fiind la lucru, deși s-au confruntat cu temperaturi de -15 grade Celsius, în această perioadă, și au extras undeva la 25.000 de tone de cărbune în fiecare zi, iar cei de la Paroșeni lucrează ca să țină pornite centralele pe cărbune pentru a ne asigura că în această perioadă avem suficientă energie electrică.
Ministrul a precizat că diferența de consum se acoperă din importuri.
„Păstrăm același gap (ecart – eng.)de aproximativ 1.200 MW pe importuri și cred că ceea ce este cel mai important ca oamenii de acasă să știe, pentru a evita subiecte care să creeze emoție, este faptul că România azi se află total în afara scenariului în care să ducem lipsă de energie, în afara scenariului în care să apară o defecțiune sistemică a sistemului energetic național, toată lumea este pregătită, m-am asigurat personal că fiecare dintre companiile responsabile sunt, cu toți specialiștii, pregătiți atât în zona de dispecerat, cât și în teren și în același timp le mulțumesc. Concluzia e că avem și gaze, avem și energie, funcționăm la maxim pentru a ne asigura că depășim această perioadă geloasă și în materie de gaze pot să spun că suntem cu aproximativ 170 milioane de metri cubi, depozite mai mari decât aceeași perioadă a anului trecut, deci suntem pregătiți pentru orice situație în această perioadă”, a conchis Bogdan Ivan.
Doi adolescenți au fost reținuți după o urmărire ca în filme în apropierea orașului Nisa din Franța, conform Le Figaro.
Mașina care nu a oprit la semnalele agenților de poliție a fost urmărită zeci de kilometri. Incidentul a avut loc noaptea. Mașina urmărită a ajuns în unele zone la viteza de 200 km/h.
Potrivit unei surse din Poliție, șoferul în vârstă de 15 ani și pasagerul de 19 ani au abandonat mașina și s-ar aruncat în râul Var. Unul era „la suprafață”, iar celălalt „plutea în derivă în aval”, au relatat polițiștii. Cei doi au fost reținuți.
„Pentru a se sustrage forțelor de ordine, șoferul și-a asumat numeroase riscuri, punându-și în pericol propria viață, dar și viața altor participanți la trafic. După un accident, din fericire soldat doar cu pagube materiale, cele două persoane care au fugit au încercat să scape sărind în râul Var”, a confirmat Laurent Hottiaux, prefectul Alpilor Maritimes, pe contul său de socializare. Prefectul a lăudat „intervenția exemplară” a polițiștilor.
Conform primelor informații, adolescentul de la volan este cunoscut autorităților. De asemenea, în vehiculul abandonat a fost descoperit un pistol, a relatat sindicatul poliției Alliance. Cazul este acum gestionat de parchetul din Nisa.
Experți ucraineni în energie și informații militare atrag atenția că atacurile rusești asupra substațiilor care alimentează centralele nucleare pot declanșa un dezastru major, scrie Kyiv Post.
Serhii Beskrestnov, expert ucrainean în război electronic, cunoscut ca „Flash”, a spus că substațiile care conectează centralele nucleare la rețeaua electrică se află adesea foarte aproape de reactoare, uneori la mai puțin de un kilometru și, în cazuri extreme, la doar 300 de metri.
Asta înseamnă că și o rachetă care își ratează ținta poate provoca daune serioase.
„O rată a unui Iskander sau a unui Kinzhal s-ar putea transforma într-un al doilea Cernobîl”, a scris Serhii Beskrestnov pe canalul său de Telegram luni.
El a mai spus că Rusia ar trebui să lovească astfel de substații dacă vrea să provoace o pană de curent majoră, dar a avertizat că armele rusești au ratat frecvent țintele în atacurile precedente.
„Armele rusești au lovit clădiri rezidențiale în loc de situri militare sau industriale – inclusiv un atac mortal asupra unui bloc de apartamente din Ternopil sau daune aduse locuințelor din apropiere în timpul unui atac asupra Biroului de Proiectare Luch din Kiev”, a scris Beskrestnov.
Serviciul de Informații Militare al Ucrainei (HUR) a atras atenția sâmbătă că Rusia ia în calcul atacuri asupra substațiilor de transport al energiei electrice care susțin centralele nucleare.
La mijlocul lunii ianuarie 2026, forțele rusești au efectuat recunoașteri la zece astfel de situri critice din nouă regiuni ale țării, potrivit HUR.
Avertismentul a fost confirmat de canalul de Telegram Nikolaevsky Vanek, care monitorizează raidurile și atacurile aeriene și se crede că are legături cu un oficial ucrainean de rang înalt.
Canalul a spus că Rusia încă decide dacă și cum va ataca instalațiile nucleare. Scopul Moscovei nu este întreruperi de curent programate, ci o pană de electricitate prelungită.
„Ținta nu a fost niciodată programul de întreruperi. Scopul este să nu existe deloc electricitate.”, a declarat canalul.
Într-o postare cu tentă istorică și satirică, Ludovic Orban, fost șef al Guvernului de la București, amintește că această zi a fost stabilită prin decizia Congresului și a președintelui Lyndon B. Johnson în 1964 și marchează debarcarea exploratorilor vikingi conduși de Leif Erikson în America de Nord, în jurul anului 1000, cu mult înainte de Cristofor Columb.
„Leif Erikson este fiul lui Erik cel Roșu, exploratorul care a descoperit și a început colonizarea Groenlandei în anul 985. Singurul argument pe care Trump l-ar putea avea pentru pretențiile asupra Groenlandei este asemănarea de culoare a părului cu Erik cel Roșu”, scrie fostul premier, făcând aluzie la declarațiile și ambițiile politice ale liderului american.
Acesta adaugă, în cheie ironic-istorică, că dacă ar fi să ținem cont de realitate, „mai degrabă Groenlanda ar putea emite pretenții asupra Americii de Nord, decât Trump asupra Groenlandei”, având în vedere că vikingii au ajuns pe continent cu aproape 500 de ani înaintea marilor explorări moderne.
Mesajul este însoțit de imaginea statuii lui Leif Erikson din fața Capitoliului statului Minnesota, simbol al moștenirii scandinave din Statele Unite și al primilor exploratori europeni care au ajuns în America de Nord.
Incidentul a avut loc la o grădiniță din Arcachon, la sfârșitul săptămânii trecute. O educatoare a observat unul dintre elevii săi, în vârstă de doar patru ani, mânuind o bucată de rășină de canabis în timpul pauzei. Educatoarea a intervenit la timp pentru a lua drogul de la copil și a alertat poliția, relatează Le Figaro.
La scurt timp după alertare, forțele de ordine au percheziționat locuința mamei copilului. În timpul percheziției, polițiștii au descoperit câteva zeci de grame de canabis. Interogată de anchetatori, mama în vârstă de 22 de ani a recunoscut că consumă în mod regulat drogul.
În curând, ea va trebui să răspundă pentru aceste acțiuni, în cadrul unei proceduri de înțelegere a vinovăției. Ancheta va trebui să stabilească circumstanțele exacte care i-au permis copilului să aducă narcoticul în școală.
Într-o conferință de presă susținută luni, premierul Spaniei, Pedro Sanchez, că „răspunsul” la originea accidentului care a provocat cel puțin 39 de morți va fi cunoscut. În acest sens, premierul a decretat trei zile de doliu oficial, care va ține până joi la miezul nopții.
„Vom afla adevărul, vom afla răspunsul”, spus Sanchez în conferința de presă, după ce a vizitat locul accidentului, și a promis că va informa cetățenii „cu transparență și claritate absolută” despre motivele care au provocat deraierea și coliziunea celor două trenuri, relatează agenția EFE. În perioada doliului național, steagul spaniol va fi arborat în bernă pe toate clădirile publice.
De asemenea, Sanchez a garantat victimelor și familiilor acestora, în coordonare cu toate administrațiile, că le va proteja și le va ajuta „cu tot ce au nevoie și atât timp cât va fi necesar”.
„Din momentul în care s-a produs această tragedie, statul a acţionat aşa cum trebuie: unit, coordonat şi loial. Ne întrebăm ce s-a întâmplat. Timpul şi munca experţilor vor da răspunsul”, a dat asigurări Pedro Sanchez.
Două trenuri de mare viteză au deraiatDouă trenuri de mare viteză au deraiat, duminică seara, în Spania. Unul dintre trenuri plecase din Málaga și se îndrepta spre Madrid când a deraiat. Un al doilea tren, cu destinația Huelva și care circula pe o linie adiacentă, a deraiat și el în urma incidentului.
39 de persoane și-au pierdut viața în urma accidentului. Mai multe persoane au suferit răni, iar 43 dintre cele care s-au aflat în cele două trenuri sunt spitalizate. Printre răniți se află și doi români, despre care Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că aceștia se află în afara oricărui pericol.
Incidentul s-a produs luni pe aeroportul din Manchester, Marea Britanie, potrivit Express. Zeci de turiști care așteptau să zboare către Alicante, Spania, au aflat că avionul Jet2 a plecat fără ei.
Asta deși trecuseră prin porțile din aeroport, inclusiv prin verificarea pașapoartelor și scanarea biletelor de avion. Ei au fost dirijați către o scară unde au stat circa 40 de minute, crezând că așteaptă să li se deschidă ușile către pistă pentru a urca într-un autobuz.
în total, 35 de oameni au rămas în urmă. Ei au fost informați că avionul lor a plecat. Se pare că a existat o eroare de comunicare între reprezentanții aeroportului și ai companiei aviatice. Martorii susțin că oamenii s-au luat unii după alții până au rămas blocați pe scară. Ei au fost văzuți de un angajat al aeroportului care a început să pună întrebări.
Jet2 a prezentat scuze clienților și a declarat că tratează incidentul ca o „chestiune de urgență”. Fiecare turist a primit un voucher de 10 lire sterline de la Jet2 și promisiunea ca va primi un loc în următorul avion.
Piața auto din România a continuat și în 2025 un proces de maturizare, caracterizat de ajustări de preț, diversificarea ofertei și un interes tot mai mare pentru motorizările alternative. Conform datelor Autovit.ro, cea mai mare platformă auto online din România, valoarea totală a autoturismelor listate în 2025 pe platforma a atins 4.973.703.440 euro, o creștere semnificativă față de 4,7 miliarde Euro în anul precedent. Activitatea de publicare a anunțurilor a fost constantă pe parcursul anului, cu o medie de peste 22.000 de anunțuri noi lunar. Cele mai active perioade au fost lunile de început de primăvară și toamnă, cu vârfuri în martie, septembrie și octombrie, când interesul pentru tranzacții auto a fost vizibil mai ridicat.
Citeşte comunicatul integral AICI
