România s-a angajat să ajute cu suma de 70,57 de milioane de euro, sumă nerambursabilă pe care a și virat-o Republicii Moldova în 2024, conform Raportului privind asistența externă acordată Republicii Moldova în anul 2024, publicat de Guvernul de la Chișinău.
Suma este mai mare decât cea virată deja de marile puteri europene, precum Germania, care a trimis 25,35 de milioane de euro, și Franța, 54,1- milioane de euro. Este drept, angajamentele lor au fost mai mari decât ale României, de 188,11 milioane de euro, respectiv 154,2 milioane de euro.
Premierul Ilie Bolojan va merge sâmbătă, 23 august, într-o vizită de lucru în Republica Moldova, prima în calitate de prim-ministru al României. Programul va include o serie de activități desfășurate împreună cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean.
Potrivit unui comunicat al Palatului Victoria, discuțiile se vor concentra asupra principalelor teme și proiecte de cooperare aflate pe agenda bilaterală, inclusiv proiectele finanțate de către România prin intermediul fondurilor nerambursabile, precum și aspecte legate de integrarea europeană a Republicii Moldova.
„În acest context, Prim-Ministrul Ilie Bolojan va reconfirma caracterul special al relației bilaterale, bazate pe o prietenie sinceră și o istorie comună, precum și sprijinul ferm al României pentru avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a transmis Guvernul.
Cei mai mari contributoriPotrivit cifrelor oficiale, valoarea totală a angajamentelor asumate pentru proiectele de asistență externă active în anul 2024 a fost de aproximativ 3,77 miliarde de euro, din care circa 1,59 miliarde de euro debursate efectiv pe parcursul anului.
Volumul debursărilor înregistrate în anul 2024 reprezintă o diminuare de aproximativ 11% comparativ cu anul 2023, când volumul total al debursărilor a fost de circa 1,77 mld.euro
„Această diferență se explică în principal prin reducerea contribuțiilor directe ale unor parteneri bilaterali, în special ale Statelor Unite ale Americii, care în 2023 a fost cel mai mare donator bilateral, cu aproximativ 152,7 mil.euro Scăderea asistenței acordate de SUA reflectă ajustările intervenite în cadrul programelor de asistență externă ale acestui partener, inclusiv revizuiri și reevaluări ale politicilor de finanțare, aspecte comunicate public de autoritățile americane”, potrivit raportului.
În topul partenerilor de dezvoltare, după valoarea totală a debursărilor efective în 2024, s-au situat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu aproximativ 321,5 mil. EUR, urmată de Fondul Monetar Internațional, cu circa 302,7 mil. EUR, și Comisia Europeană, cu aproximativ 225,8 mil.euro De asemenea, Banca Mondială a debursat circa 125,5 mil.euro Statele Unite ale Americii au contribuit estimativ cu 90 mil. EUR, urmate de Japonia, cu 84,3 mil.euro.
În top urmează România cu 70,57 mil. EUR, Banca Europeană de Investiții cu aproximativ 62,76 mil. EUR și Canada cu circa 54,22 mil. EUR și Franța cu circa 54,1 mil.euro.
Articolul România a virat în Republica Moldova mai mulți bani decât Franța și Germania. Ce ajutor extern a primit Chișinăul, vizitat prima dată oficial de premierul Bolojan apare prima dată în Mediafax.
„(Arderile de deșeuri – n.n.) provoacă un nivel uriaș de poluare, adică sunt zile în care se scurtează viața oamenilor care inhalează, care respiră acest aer și s-a întâmplat asta ani în șir. Sunt ani de zile care ne sunt scurși din viață, patru ani de zile în medie din cauza poluării aerului pierdem noi ca români”, a declarat Buzoianu, joi seară, la B1 TV.
Ministrul a precizat că săptămâna trecută a fost adoptată hotărârea de guvern prin care Garda de Mediu poate folosi drone pentru a depista arderile ilegale, iar acum se lucrează la cadrul legal prin care imaginile captate să poată constitui probă în instanță.
„Acum suntem în discuții foarte avansate pe ultimele faze de avizare pentru ca aceste imagini (…) să poată să fie folosite ca probă în instanță. Anume, să nu mai poată să fie contestate, pentru că sunt camere omologate. (…) Terminăm odată bâlciul că n-am văzut cine a dat foc, că nu știm cine arde deșeuri în Sintești, că nu știm cine arde deșeuri prin toate județele țării. Știm foarte bine cine le arde. Acum vom avea și probe și se vor deschide și dosare”, a afirmat oficialul.
„Am mers săptămânile trecute în Hunedoara și în Gorj, unde există acest fenomen absolut îngrijorător. Oamenii își cumpără la kilogram haine cu un leu și ard hainele respective ca să își încălzească casele. (…) Familiile respective vând lemnul respectiv primit (ca ajutor social – n.n.) și continuă să își încălzească casele cu haine”, a mai spus ministrul Mediului.
Articolul Buzoianu: Patru ani din viață pierdem, în medie, din cauza arderilor ilegale de deșeuri apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a spus joi că sprijinul pe care România îl poate oferi pentru consolidarea păcii în Ucraina ar putea consta în accesul NATO la bazele noastre militare.
El a mai declarat că nu există vreo intenţie a țării noastre de a trimite trupe româneşti în Ucraina.
„În toate aceste luni, aşa cum ştiţi, atunci când la un moment dat s-au pus problema susţinerii unor garanţii de securitate pentru ajungerea la o pace trainică în Ucraina, România a spus cel puţin două lucruri, cât se poate de respicat, nu vom trimite trupe, nu ne vom angaja deloc într-o posibilă asigurare cu trupe, din partea României, pe teritoriul Ucrainei, acest a fost un punct cât se poate de clar. Iar al doilea punct, în discuţiile cu aliaţii noştri, a fost acela că, având în vedere aparteninţa României la NATO, bazele noastre militare, care şi astăzi sunt operate în comun de forţele noastre şi de forţele NATO, în principal cele aeriene, să poată fi folosite de trupele NATO, de trupele Statelor Unite al Americii, ale celorlalţi aliaţi”, a declarat Ilie Bolojan, joi seară, în cadrul unei intervenții la Antena 1.
Premierul a explicat, de asemenea, în cadrul interviului, că aeroporturile din România sunt deja folosite pentru patrule aeriene și misiuni de poliţie aeriană în zona Mării Negre.
„Acesta ar putea să fie, să spunem, aportul României în ceea ce priveşte asigurarea unui sprijin pentru o pace durabilă în Ucraina, punerea bazelor noastre militare la dispoziţia aliaţiei NATO”, a adăugat Ilie Bolojan.
Articolul Ilie Bolojan: România poate sprijini pacea din Ucraina prin punerea bazelor noastre militare la dispoziţia NATO apare prima dată în Mediafax.
Întrebat, joi seara, dacă există riscul ca aceste măsuri fiscale să nu fie adoptate, Drulă a spus că nu crede că acest lucru s-ar putea întâmpla.
„Nu cred că există acest risc. Eu nu sunt un expert în funcționarea coaliției, că nu particip la întâlnirile astea. Nu sunt în zona de guvern în momentul de față, dar din ce-mi dau seama, lucrurile funcționează la nivel de guvern. Adică guvernul are ședințe, se întâlnesc, adoptă hotărâri de guvern, ordonanțe de urgență”, a spus Drulă, la Euronews.
Deputatul USR afirmă că partidele nu au diferențe mari în ceea ce privește necesitatea reformelor.
„Am văzut chiar că PSD cere cu tărie să fie eliminate privilegiile, ceea ce care noi o susținem absolut. Am văzut că liderii din toate partidele au declarat că înțeleg momentul important în care se află țara. Adică în sensul gravității în care situația fiscală s-a tot discutat în aceste luni și s-a explicat oamenilor ceea ce, într-un fel, li s-a ținut ascuns an de zile. Am văzut că au spus și ei de la PSD că nu sunt la guvernare ca să iasă în două luni, că și-au asumat un moment. Cred că este timpul faptelor și al oamenilor de stat acum. România nu-și permite niciun fel de disensiune, de certuri, tocmai de aceea colegii mei din USR își văd de treabă, cei patru miniștri USR”, a mai spus Drulă.
Articolul Drulă, despre riscul ca pachetul 2 al austerității să nu se adopte: Nu cred că există apare prima dată în Mediafax.
Jaqueline Cristian (locul 50 WTA) va juca în primul tur cu Danielle Collins (SUA, 9 WTA). Cristian a început bine sezonul pe hardul nord-american, cu turul 3 la Montreal, însă a ieșit rapid la turneele din Cincinnati și Monterrey. Cea mai bine clasată jucătoare din România la acest moment participă pentru a treia oară pe tabloul principal la Flushing Meadows, fără să fi trecut până acum de prima rundă. În 2024, a fost eliminată de Daria Kasatkina.
Gabriela Ruse (67 WTA) va debuta împotriva Dariei Kasatkina (Australia, 17 WTA), cap de serie 15. Ruse traversează o perioadă modestă, după finala de la S’Hertogenbosch, fiind eliminată din primul tur la Wimbledon, Praga, Montreal, Cincinnati și Cleveland. Pentru sportiva din București, acesta va fi al cincilea US Open pe tabloul principal, unde anul trecut a atins turul 3, cedând în fața Paulei Badosa, 6-4, 1-6, 6-7 (8-10).
Sorana Cîrstea (112 WTA), prezentă pe tabloul principal grație clasamentului protejat, o va întâlni pe Solana Sierra (Argentina, 75 WTA). Cele două nu s-au mai confruntat până acum, iar Cîrstea vine după calificarea în sferturile turneului WTA 250 de la Cleveland. Aceasta va fi a 16-a participare a sa pe tabloul principal la US Open, după ce în 2023 a ajuns până în sferturi, cel mai bun rezultat al său la un Grand Slam.
Articolul Ruse, Cristian și Cîrstea își cunosc adversarele din primul tur de la US Open apare prima dată în Mediafax.
Industria parfumurilor se dovedește, în mod constant, una dintre cele mai stabile și profitabile ramuri ale economiei globale. În ciuda inflației, a incertitudinilor geopolitice și a schimbărilor în comportamentul de consum, segmentul parfumeriei continuă să înregistreze creșteri semnificative, atât la nivel de volum, cât și de valoare. Brandurile consacrate, dar și micii producători de nișă, au înțeles că piața are un potențial uriaș – iar investitorii se orientează rapid spre acest domeniu dinamic.
Un motor principal al acestei creșteri îl reprezintă cererea de parfumuri femei în continuă expansiune, un segment care domină vânzările globale. Femeile nu cumpără parfumuri doar pentru uz personal, ci și ca daruri, expresii ale stilului personal sau chiar ca investiții emoționale. Diversificarea preferințelor – de la arome florale și orientale la parfumuri minimaliste sau eco-friendly – a stimulat apariția a mii de produse noi în ultimii ani. Producătorii care inovează reușesc să capteze atenția unei piețe din ce în ce mai sofisticate și educate.
Segmentul feminin – lider de piață și vector de inovațiePiața de parfumuri de damă reprezintă aproximativ 60% din totalul global al vânzărilor din industria parfumeriei. Motivele sunt multiple: pe de o parte, femeile folosesc parfumuri zilnic, în contexte variate, de la cele profesionale până la cele intime sau sociale. Pe de altă parte, ele sunt mai deschise la testarea de noi produse și mai interesate de poveștile de brand, designul ambalajelor și valorile etice ale companiilor.
Totodată, observăm o creștere a cererii pentru parfumuri vegane, fără ingrediente de origine animală, realizate în mod sustenabil. Acestea atrag în special publicul feminin tânăr, urban, care apreciază responsabilitatea socială a brandurilor.
Parfumurile pentru bărbați – între tradiție și modernitateDacă segmentul dedicat femeilor domină piața din punct de vedere al volumului, cel destinat bărbaților este de asemenea în plină ascensiune. Interesul crescut pentru parfumuri bărbați reflectă o schimbare de mentalitate în rândul consumatorilor – bărbatul modern este preocupat de imaginea sa, investește în produse de îngrijire și este mai deschis la experiențe senzoriale rafinate.
Parfumurile masculine au evoluat semnificativ în ultimul deceniu. De la clasicele note lemnoase sau citrice, creatorii explorează acum acorduri mai complexe, inspirate din piele, condimente rare, note marine sau esențe orientale. Aceste parfumuri reflectă atât masculinitatea, cât și caracterul, stilul de viață sau starea de spirit.
Din punct de vedere economic, segmentul de parfumuri bărbătești aduce marje consistente pentru producători și retaileri. Produsele sunt achiziționate atât de către bărbați, cât și de partenere sau membri ai familiei, ceea ce extinde aria de cumpărători. În plus, piața corporate (cadouri business, pachete premium pentru fidelizare) a dus la dezvoltarea unor linii exclusiviste adresate clienților high-end.
Nișele care cuceresc: un nou val de parfumuri artizanaleO altă tendință remarcabilă este explozia brandurilor artizanale sau de nișă, care atrag un public tot mai numeros. Acești producători mizează pe povești autentice, ingrediente rare și experiențe olfactive unice, deseori realizate manual sau în ediții limitate. Astfel de parfumuri se poziționează ca produse premium, cu un preț ridicat, dar și cu o valoare simbolică importantă.
În plan economic, aceste business-uri pot avea costuri inițiale mai reduse decât marii jucători industriali, însă cu o marjă de profit mare și fidelizare crescută. În România, de exemplu, încep să apară branduri autohtone care produc parfumuri pentru femei și bărbați inspirate din peisaje locale, tradiții sau ingrediente naturale românești – o direcție care susține turismul olfactiv și economia circulară.
Provocările industriei: concurență acerbă și reglementări stricteDeși atractivă, industria parfumurilor vine cu provocări majore. Concurența este acerbă, iar diferențierea prin branding, design și compoziție este esențială. În plus, reglementările internaționale privind alergenii, testarea pe animale și etichetarea produselor sunt tot mai stricte, necesitând adaptare constantă.
Producătorii trebuie să colaboreze cu laboratoare certificate, să investească în inovație și să respecte standardele internaționale pentru a putea exporta.
Parfumurile ca investiție în imagineÎn epoca brandingului personal, alegerea unui parfum a devenit parte din identitatea profesională și socială a individului. Atât femeile, cât și bărbații percep parfumurile ca pe o extensie a imaginii proprii. Acest lucru a făcut ca cererea pentru produse originale, exclusiviste și reprezentative să crească accelerat.
De asemenea, tot mai multe companii includ parfumuri în strategiile lor de marketing olfactiv – fie că este vorba de spații comerciale, hoteluri, clinici sau showroom-uri, crearea unei amprente olfactive unice devine parte din experiența clientului.
Industria parfumurilor rămâne una dintre cele mai dinamice, profitabile și creative din economia globală. Cererea pentru parfumuri este în continuă creștere, iar consumatorii caută produse care combină calitatea, identitatea de brand și sustenabilitatea.
Pentru investitori și antreprenori, oportunitățile sunt uriașe – de la dezvoltarea de branduri proprii, până la distribuție, vânzări online sau parteneriate internaționale. Într-un peisaj economic tot mai volatil, parfumurile rămân o constantă: o formă de artă, un produs de lux și o investiție sigură în imagine.
Articolul Industria parfumurilor: o piață în expansiune care atrage investitori globali (P) apare prima dată în Mediafax.
Administrația Națională pentru Siguranța Traficului pe Autostrăzi (NHTSA) a deschis o anchetă de tip audit query – o verificare administrativă prin care agenția analizează respectarea obligațiilor de raportare – împotriva Tesla Inc., după ce a descoperit întârzieri majore în transmiterea rapoartelor privind accidentele în care au fost implicate vehiculele sale echipate cu sisteme avansate de asistență la condus.
Potrivit documentelor publicate joi pe site-ul agenției, citate de Bloomberg, Tesla a depus mai multe rapoarte „după câteva luni sau chiar mai mult” de la producerea incidentelor, deși companiile sunt obligate prin ordin federal să transmită aceste date în termen de una, cel mult cinci zile de la notificarea accidentului.
Mai multe investigații legate de tehnologia Tesla de conducere asistată„Întârzierile au fost cauzate de o problemă cu sistemul de colectare a datelor al Tesla, care, potrivit companiei, a fost remediată”, a precizat NHTSA. Biroul de Investigații analizează acum cauzele acestor raportări tardive și măsurile de prevenire a unor situații similare.
Ancheta se adaugă altor investigații în curs. Din octombrie, NHTSA examinează patru coliziuni, dintre care una fatală, produse în condiții de vizibilitate redusă cu sistemul Full Self-Driving, o verificare ce vizează 2,4 milioane de vehicule. Full Self-Driving, sistemul avansat de asistență la condus dezvoltat de Tesla, aflat în faza de testare pe scară largă, automatizează unele manevre, dar necesită supravegherea constantă a șoferului.
În ianuarie, a fost deschis un alt dosar privind 2,6 milioane de autoturisme Tesla echipate cu funcția de remote movement, care permite deplasarea vehiculului de la distanță prin aplicația mobilă, după mai multe rapoarte de accidente în timpul utilizării acesteia. Agenția monitorizează și lansarea serviciului de robotaxi Tesla în Austin – Texas și a cerut companiei să clarifice dacă vehiculele pot fi controlate de la distanță de angajați.
Schimbare de reguli care avantajează TeslaÎntre timp, o modificare recentă a regulilor la Washington reduce obligațiile companiilor de a raporta accidentele minore implicând sisteme de asistență la condus de nivel 2, precum precum Autopilot sau Full Self-Driving de la Tesla. Cum Tesla este responsabilă pentru circa 86% din astfel de cazuri raportate până acum, schimbarea îi este favorabilă, permițându-i să transmită mai puține incidente către autorități și să aibă astfel o expunere publică mai redusă, ceea ce a stârnit critici privind transparența și siguranța rutieră.
Articolul Tesla este investigată pentru raportarea cu mari întârzieri a accidentelor survenite pe pilot automat apare prima dată în Mediafax.
Tenismanul australian Nick Kyrgios a anunțat joi că nu va participa la US Open 2025, cu doar câteva ore înainte de tragerea la sorți a tabloului principal.
Kyrgios, înscris în competiție prin clasamentul protejat și pregătit pentru revenirea sa la ultimul Mare Șlem al sezonului, se confruntă în continuare cu o accidentare, informează L’Équipe.
De la începutul lunii martie, australianul a disputat un singur meci, în proba de dublu alături de Gaël Monfils, la ATP 250 Washington. În ultimele trei sezoane, finalistul de la Wimbledon 2022 a jucat doar șase meciuri, câștigând unul singur.
Anterior, Kyrgios se retrăsese și din turneul de dublu mixt, unde urma să joace alături de Naomi Osaka, iar acum forfait-ul său oficializează absența așteptată, dar regretată de fani.
Articolul Tenismenul australian Nick Kyrgios anunță că nu va participa la US Open apare prima dată în Mediafax.
Italia se confruntă cu dezastre meteorologice severe, în timp ce furtuni torențiale tip „bombă de apă” devastează Sicilia și Sardinia, iar în alte regiuni izbucnesc incendii de vegetație, scrie Daily Mail.
Cel puțin un bărbat a murit după ce a fost luat de apele revărsate, iar comunități întregi se confruntă cu infrastructuri distruse și lipsuri de provizii esențiale.
Sicilia, lovită de inundațiiÎn Sicilia, ploile abundente au transformat drumurile în râuri, prăbușind poduri și luând cu ele mașini.
Un bărbat a fost găsit mort după ce a fost luat de apele râului Crisa, în timp ce își îngrijea câinii.
Imagini arată cum podul San Giuliano, din apropiere de Randazzo, s-a prăbușit sub presiunea viiturilor și a dărâmăturilor, izolând locuitorii de serviciile de urgență, școli și medicamente.
Sardinia a fost lovită de o grindină puternică, cu bucăți de gheață de până la 6 cm, care au inundat locuințe în comuna Pimentel și au provocat pagube.
În nordul Italiei, Riccione și Riviera Romagnola au fost afectate de furtuni bruște, care i-au forțat pe turiști să fugă de pe plaje, în timp ce temperaturile au scăzut brusc.
Criza climatică continuă a ItalieiAceste fenomene extreme vin după o vară marcată de incendii de vegetație, călduri insuportabile și alunecări de teren provocate de inundații rapide.
În iulie, Sicilia s-a confruntat cu șase incendii într-o singură săptămână, iar cu doar câteva săptămâni în urmă, Valea Passiria din nord a fost devastată de viituri care au distrus poduri și au luat mașini.
Articolul Inundații și furtuni extreme devastează Italia apare prima dată în Mediafax.
Cele mai mari bănci estoniene au introdus suprataxe de până la 100 de euro pentru transferurile către sau dinspre state considerate cu risc ridicat, o serie extinsă care include mai multe țări din regiune și din afara Europei.
Vizată de suprataxe la transferuri este și Republica Moldova, aflată pe listă alături de țări precum Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kazahstan, Iordania, Kârgâzstan, Serbia. Rusia, deși supusă unor sancțiuni internaționale ample, nu figurează printre statele incluse pe aceste liste.
Suprataxare diferită pentru clienți și firmeAplicarea suprataxării diferă de la o bancă la alta. Unele instituții vizează doar clienții corporate, în timp ce altele extind măsura și asupra persoanelor fizice. De asemenea, comisioanele diferă, mergând de la sume fixe până la tarife care pot ajunge la 100 de euro pe tranzacție, fiind justificată de sancțiuni care fac procesarea acestor plăți mult mai costisitoare din punct de vedere al timpului și resurselor, potrivit ERR News.
Bancherii au explicat că instabilitatea financiară sau politică a țărilor listate impune “măsuri suplimentare de securitate şi proceduri extensive de evaluare a riscului”, crescând costul serviciilor.
Taxa depășește uneori transferulUnele bănci vor introduce o taxă fixă de 75 de euro, începând cu 1 noiembrie, pentru transferuri către state cu risc ridicat, aplicabilă atât persoanelor fizice, cât și companiilor. O excepție este făcută pentru plățile primite de la persoane fizice, care vor fi procesate fără suprataxă: „Dacă un transfer ajunge în Estonia dintr-o țară de risc, nu se percepe nicio suprataxă de la clientul persoană fizică, iar plățile primite vor fi procesate în condiții obișnuite”, a explicat reprezentantul unei instituții bancare. În cazul companiilor însă, taxa se aplică și la plățile primite, chiar dacă suma transferată este mai mică decât valoarea comisionului.
Listele de risc, alcătuite după reguli UE și FATFSwedbank, cel mai mare grup bancar din Estonia și parte a unei rețele financiare suedeze, a întocmit o listă extinsă de state considerate cu risc, pornind de la reglementările Uniunii Europene și de la recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională – FATF, organism interguvernamental care luptă împotriva spălării banilor și finanțării terorismului. Din Europa, pe listă apar Serbia, Armenia, Azerbaidjan și Georgia, alături de numeroase alte state din Africa, Asia și America Latină.
O altă bancă de top, SEB, filială a grupului bancar suedez Skandinaviska Enskilda Banken, aplică suprataxe într-o manieră mai limitată, vizând doar clienții corporate. În lista sa de state considerate cu risc apar și țări europene precum Moldova, Serbia, Armenia, Azerbaidjan și Georgia, alături de mai multe state din Asia Centrală și Orientul Mijlociu.
Țările cu risc bancar, asociate terorismului și spălării de baniStatele „cu risc bancar” sunt considerate țările unde transferurile pot presupune un pericol crescut de spălare de bani, finanțare a terorismului sau pierderi financiare, ceea ce determină băncile să aplice controale suplimentare și comisioane mai ridicate.
Multe dintre țările vizate de măsuri restrictive internaționale sunt omise din listele băncilor estoniene. De exemplu, Rusia lipsește complet. Dar, între statele sancționate, se regăsesc și țări precum Iranul, Coreea de Nord, Siria, Venezuela, Cuba sau Belarus, toate confruntate cu restricții severe, și care, la rândul lor, nu apar pe aceste liste.
Articolul Băncile estoniene impun taxe suplimentare pentru transferuri spre țări cu risc: Moldova se află pe listă, Rusia nu apare prima dată în Mediafax.
Bărbatul, identificat doar ca Serhiy K, se crede că se afla la bordul bărcii cu vele de unde ar fi fost efectuat atacul, scrie The Guardian.
Carabinierii l-au arestat miercuri seara, în apropiere de Rimini, după ce luni a fost emis un mandat european de arestare, a transmis joi Biroul Procurorului Federal German (GBA).
Atacurile asupra conductelor, care nu erau în funcțiune, au avut loc pe 26 septembrie 2022 și le-au deteriorat aparent ireparabil. Ancheta suspectează de mult timp o operațiune a unui comando ucrainean.
Se crede că scafandrii au fost transportați în zonă de iahtul de închiriere „Andromeda”, care a plecat din portul german Rostock spre zona conductelor, lângă insula daneză Bornholm, unde au amplasat explozibili pe fundul mării. Serhiy K ar fi fost la bord. Ancheta nu îl consideră unul dintre scafandri, dar se crede că a avut un rol de coordonare într-o operațiune bine planificată.
Iahtul a fost închiriat cu ajutorul unor intermediari și folosind acte de identitate false, de la o companie germană, conform procurorilor.
Incidentul este investigat încă din 2022 de GBA, care a declarat că intenționează să îi acuze pe suspecți de sabotaj anticonstituțional și producere de explozie.
În timpul investigațiilor ample din presă, în special de către revista Der Spiegel, persoane cu cunoștințe detaliate despre incident au declarat că comando-ul nu intenționa să comită o infracțiune.
Aceștia considerau atacul asupra conductelor un atac asupra unui țintă militară legitimă, din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei, mai ales că profiturile din livrările de gaz către Germania contribuiau semnificativ la finanțarea războiului Moscovei.
Articolul Poliția italiană reține un bărbat ucrainean, considerat suspect în explozia conductelor Nord Stream apare prima dată în Mediafax.
Tânărul de 17 ani, al cărui nume nu poate fi dezvăluit din cauza vârstei sale, intenționa să incendieze un centru islamic din Greenock, Inverclyde, după ce s-a împrietenit cu imamul și a realizat un plan al interiorului clădirii pe telefon.
Adolescentul a fost arestat la ușa centrului în ianuarie. El purta un rucsac de tip militar care conținea o armă de tip Glock pentru aer comprimat, fabricată în Germania, muniție, bile de oțel, cartușe de gaz și spray-uri aerosol, conform procurorilor.
Tânărul a fost condamnat joi la Curtea Superioară din Glasgow, după ce și-a recunoscut vinovăția pentru două acuzații de terorism, iar ulterior va fi supus timp de opt ani unei supravegheri la eliberare condiționată.
În declarația de condamnare, Lord Arthurson a spus: „Ceea ce plănuiai poate fi caracterizat drept o atrocitate cu adevărat diabolică, implicând violență extremă și multiple decese. Ai cerut chiar ca atacul tău să fie transmis în direct. Conduita ta a fost oprită doar de arestarea ta, când te aflai practic la ușa centrului”.
Dezvăluiri despre planurile de a incendia centrulProcurorii au precizat că adolescentul, radicalizat online, a început să planifice atacul în decembrie 2024 și s-a alăturat grupului WhatsApp al moscheii spunând că este în căutare de îndrumare, câștigând ulterior încrederea imamului în timpul mai multor vizite.
Între timp, el se lăuda cu planurile de a incendia centrul pe platforma de socializare Telegram și mai târziu s-a filmat plimbându-se prin coridoare, inclusiv înregistrări în care apare suprapusă o mână care ține o pistol semi-automat.
Sineidin Corrins, procuror adjunct pentru cazuri specializate la Crown Office and Procurator Fiscal Service, a declarat: „Acest plan îngrozitor de a ataca membri ai propriei comunități locale a fost pregătit și motivat de ură rasială și religioasă și a arătat că tânărul nu doar că împărtășea convingeri neo-naziste, ci era pe cale să acționeze în baza lor pentru a provoca durere și suferință”.
Articolul Adolescent care a plănuit un atac asupra unei moschei în Scoția, condamnat la 10 ani de închisoare apare prima dată în Mediafax.
Perechea română de dublu mixt a reușit, pentru prima dată în circuitul mondial de tenis de masă – WTT, o clasare pe podium, cucerind medalia de bronz la competiția Europe Smash 2025, din Malmö (Suedia).
Szocs și Ionescu (locul 39 mondial) s-au calificat în semifinale fără să cedeze niciun set, în penultimul act confruntându-se, joi, cu liderii mondiali, chinezii Kuai Man și Lin Shidong. Românii au început bine meciul, conducând 8-7 în primul set, dar adversarii au revenit, adjudecându-și actul cu 11-8. Apoi, perechea din China s-a impus și în următoare două seturi, scor 11-5, 11-9, avansând în finala turneului.
În urma rezultatului, Szocs și Ionescu și-au asigurat medaliile de bronz.
De-a lungul competiției, Szocs și Ionescu au obținut victorii clare în meciurile precedente, astfel: 3-0 cu Elias Ranefur/Filippa Bergand (Suedia), 3-0 cu Wong Chun Ting/Doo Hoi Kem (Hong Kong), 3-0 cu Manush Shah/Diya Chitale (India).
Articolul Tenis de masă. Bernadette Szocs și Eduard Ionescu, medaliați cu bronz la Europe Smash 2025 apare prima dată în Mediafax.
