John Bolton a recunoscut vineri, în fața instanței, că a păstrat ilegal informații clasificate, pledând vinovat pentru un capăt de acuzare, notează Associated Press.
Fostul oficial fusese inculpat în octombrie anul trecut pentru 18 capete de acuzare privind păstrarea sau divulgarea de informații clasificate.
Acuzațiile vizează inclusiv notițe personale, asemănătoare unui jurnal, pe care le-a distribuit unor membri ai familiei în perioada în care redacta un volum de memorii despre activitatea sa în administrația americană.
Ancheta împotriva lui Bolton a început înainte de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, iar în luna august, procurorii au efectuat percheziții la locuința sa din Maryland și la biroul său din Washington.
Sentința urmează să fie pronunțată pe 28 octombrie de o instanță federală din Greenbelt, statul Maryland. Înțelegerea încheiată cu procurorii prevede recomandarea unei limite maxime de cinci ani de închisoare pentru pedeapsă, însă judecătorul nu este obligat să respecte această recomandare.
De asemenea, Bolton își poate retrage pledoaria de vinovăție dacă instanța decide o pedeapsă mai mare sau o amendă care depășește 2.25 milioane de dolari.
Donald Trump l-a criticat în repetate rânduri pe Bolton, pe care l-a descris drept un „instigator la război” și „un om rău”.
Potrivit unor surse, viceprimarul Sectorului 1, Iulian Hatmanu, împreună cu reprezentanți ai Blue Planet, ar fi încercat să convingă angajați Romprest, aflați într-un autocar, să semneze contracte cu noul operator de salubrizare. Aceleași surse susțin că angajații Romprest ar fi fost „sechestrați” în curtea ADP Sector 1.
Romprest acuză că Blue Planet nu ar avea flota și șoferii necesari pentru a presta serviciile de salubrizare în Sectorul 1.
Sursele citate mai susțin că viceprimarul Iulian Hatmanu ar fi pus la dispoziția Blue Planet, cu titlu gratuit, o bază a ADP Sector 1 aflată pe proprietatea Primăriei Municipiului București.
Potrivit acelorași surse, reprezentanții Romprest vor depune acțiune în instanță.
Se schimbă operatorul de salubrizare în Sectorul 1Incidentul are loc cu doar câteva zile înainte de schimbarea operatorului de salubrizare din Sectorul 1. Contractul cu Romprest încetează la 30 iunie 2026, iar Blue Planet va asigura, de la 1 iulie 2026, pentru maximum 12 luni, colectarea deșeurilor menajere, curățenia stradală și deszăpezirea.
Contractul de tranziție a fost atribuit pentru ca Sectorul 1 să nu rămână fără servicii de salubrizare după încetarea contractului cu Romprest.
„De la 1 iulie, Sectorul 1 schimbă operatorul de salubrizare, dar serviciul public continuă. Am folosit procedura legală care permite asigurarea continuității după încetarea contractului cu Romprest. Contractul semnat azi are o valoare de 95,5 milioane lei, față de 168 milioane lei cât ar fi costat aceeași perioadă în vechiul contract”, a declarat viceprimarul Sectorului 1, Iulian Hatmanu.
În primele șase luni ale anului, aproximativ doi din zece clienți Sezamo au cumpărat produse asociate preparării cocktailurilor, cu sau fără alcool, semn că experiența de bar este recreată tot mai des în confortul propriei locuințe.
„„Vedem tot mai mulți clienți care își construiesc acasă propriile ritualuri de socializare. Dacă în trecut cocktailurile erau asociate aproape exclusiv cu ieșirile în oraș, astăzi consumatorii caută aceleași produse și ingrediente pentru întâlniri cu prietenii, seri petrecute pe terasă sau mese în familie. În același timp, observăm un interes tot mai mare pentru alternativele fără alcool și pentru ingrediente premium, semn că oamenii sunt mai atenți atât la calitatea produselor, cât și la ceea ce aleg să consume”, a declarat Michael Kaiser, Country Lead Sezamo.
Interesul pentru băuturile și ingredientele folosite în cocktailuri se reflectă și în evoluția altor categorii conexe. Vânzările de siropuri au crescut cu aproape 25% față de luna mai, cele mai populare produse fiind Siropul cu zmeură Boost Fit cu stevia, ECO Siropul de flori de soc și Siropul cu vișine Boost Fit cu stevia.
Citeşte comunicatul integral AICI
Eisenkot, în vârstă de 66 de ani, se prezintă drept un outsider politic, cu un profil de militar dur și o biografie personală marcată de sacrificii în războiul din Gaza.
Israelienii se pregătesc pentru primele alegeri de la atacul devastator al grupării Hamas din 7 octombrie 2023 și de la conflictele armate care au urmat în Gaza, Liban și Iran, conflicte care au lăsat urme adânci în societate, scrie Reuters.
Partidul Yashar și calculele pentru guvernarePotrivit sondajelor recente, noul partid al lui Eisenkot, Yashar („Drept” sau „Onest” în ebraică), ar urma să se claseze pe locul al doilea în parlament, imediat după Likud, formațiunea condusă de Netanyahu.
Niciunul dintre partide nu ar obține însă majoritatea necesară pentru a guverna singur.
Analiștii consideră că Yashar ar putea avea un avantaj major la formarea unei coaliții, fiind perceput drept mai deschis colaborării cu partide de centru și de stânga, într-un peisaj politic extrem de fragmentat. În cursa electorală se află și o formațiune condusă de fostul premier Naftali Bennett.
Poziția dură a lui Eisenkot pe securitateO eventuală victorie a lui Eisenkot nu ar însemna neapărat o schimbare radicală a politicii de securitate a Israelului.
Fost comandant în războiul din 2006 cu Hezbollah, Eisenkot este cunoscut pentru doctrina sa militară dură, cunoscută drept „doctrina Dahiyeh”, care presupune lovituri disproporționate asupra infrastructurii adversarilor.
El a criticat public guvernul Netanyahu pentru acceptarea prea rapidă a presiunilor americane privind încetarea focului în Liban și respinge ideea unui stat palestinian, considerând-o „irelevantă” în actualul context de securitate.
Profilul personal care atrage alegătoriiFiul unor imigranți marocani, Eisenkot a urcat toate treptele ierarhiei militare în cadrul Israel Defense Forces, fiind șef al Statului Major între 2015 și 2019.
Popularitatea sa a crescut semnificativ după ce fiul său, Gal Meir, a murit în Gaza în decembrie 2023, iar doi nepoți ai săi au fost, de asemenea, uciși în conflict.
Sacrificiile personale și imaginea de „om obișnuit” rezonează puternic cu alegătorii israelieni, inclusiv cu cei de origine mizrahi, un segment tradițional favorabil lui Netanyahu.
Compania CFR Călători anunță că traficul este temporar întrerupt pe Magistrala 800, în zona stației Fetești.
A fost înregistrat un incident produs la pantograful unei locomotive aparținând unui operator privat de transport feroviar de marfă.
În urma incidentului, alimentarea cu tensiune în zona stației Fetești a fost întreruptă.
Mai multe trenuri de călători staționează până la redeschiderea circulației.
Atât Moscova, cât și Minskul au confirmat că cei doi președinți se vor întâlni vineri pentru a discuta situația Războiului din Ucraina, relatează Reuters.
Întâlnirea are loc pe fondul escaladării tensiunilor dintre Belarus și Ucraina. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, încă din luna mai, că Moscova urmărește să atragă Belarusul în conflict, avertizând că Minskul ar putea lansa atacuri și asupra unor state NATO.
Tensiunile dintre Ucraina și BelarusRusia și Belarus resping aceste acuzații, susținând că tensiunile sunt alimentate de Kiev și de partenerii occidentali.
Săptămâna trecută, Zelenski a amenințat Belarusul, cu operațiuni militare dacă nu va dezafecta infrastructura militară din zona de graniță, utilizată de forțele ruse în operațiunile ofensive împotriva Ucrainei.
Moscova și Minskul au catalogat această amenințarea drept un atentat la suveranitatea Belarusului.
Miercuri, liderul de la Kiev a transmis că Belarusul s-a conformat și că logistica militară din apropierea frontierei a fost dezactivată.
Lukașenko a afirmat joi că s-a întâlnit cu reprezentanți ai lui Zelenski, cărora le-a transmis să nu încerce să atragă Belarusul în conflict și a profitat de ocazie pentru a-și reitera sprijinul față de regimul de la Kremlin.
„Nici noi nu vrem să luptăm cu ucrainenii. Poziția noastră este una de pace. Dar în orice situație, vom fi alături de Rusia”, spunea președintele belarus.
Deși, Belarus nu a participat cu personal activ în Războiul din Ucraina, Lukașenko a permis utilizarea teritoriului național pentru lansarea invaziei ruse din februarie 2022. Ulterior, acesta a acceptat și desfășurarea de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul Belarusului.
Potrivit clubului Dinamo, Alaa Bellaarouch vine de la Braga cu titlu de împrumut.
Acesta va apăra poarta „câinilor” până în 30 iunie 2027, dar clubul are opțiune de cumpărare definitivă a jucătorului.
Alaa s-a format ca jucător la RC Strasbourg, echipa la care a trecut prin toate etapele, ajungând să apere poarta primei echipe în Ligue 1.
De-a lungul carierei, Alaa a mai jucat la Stade Briochin și Braga SC.
La nivelul echipei naționale a Marocului, a bifat selecții la reprezentativele U17, U20 și U23.
Liga Profesionistă de Fotbal a stabilit țintarul sezonului 2026-2027 din SuperLiga. Prima etapă este programată în weekendul 18-19 iulie.
Primul derby important al sezonului va fi Dinamo- Craiova în etapa a doua, urmat de Rapid – Dinamo, în etapa a 5-a, programată pe 15-16 august. Două etape mai târziu, Rapid va primi vizita Universității Craiova, iar în etapa a 8-a este programat marele derby Dinamo – FCSB.
Un alt moment important al turului va fi în etapa a 13-a, când FCSB va întâlni Rapid. În aceeași rundă, CFR Cluj va juca împotriva lui Dinamo.
FCSB începe cu FC Argeș, Dinamo joacă la PloieștiCampioana FCSB va debuta pe teren propriu, împotriva celor de la FC Argeș. Dinamo va avea o deplasare dificilă la Ploiești, contra Petrolului, într-un duel cu tradiție în fotbalul românesc.
Rapid va începe sezonul în Giulești, cu Sepsi, în timp ce CFR Cluj merge la Galați, pentru duelul cu Oțelul. Universitatea Craiova debutează acasă, împotriva celor de la UTA Arad.
Cele mai importante meciuri din turPrintre cele mai așteptate dueluri din turul SuperLigii 2026-2027 se numără:
18-19 iulie
25-26 iulie
1-2 august
8-9 august
15-16 august
22-23 august
29-30 august
5-6 septembrie
12-13 septembrie
19-20 septembrie
10-11 octombrie
17-18 octombrie
24-25 octombrie
31 octombrie – 1 noiembrie
7-8 noiembrie
Premierul Ungariei, Peter Magyar, a declarat că țara sa ar putea îndeplini până în 2030 criteriile economice necesare pentru adoptarea euro, relatează Bloomberg.
Magyar a precizat însă că adoptarea euro va fi o decizie politică separată și că aceasta ar trebui discutată cu populația. Declarațiile au fost făcute vineri, după o întâlnire la Budapesta cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis.
Ungaria nu are, în prezent, o dată oficială pentru trecerea la euro.
Noua administrație de la Budapesta, care încearcă să repare relațiile cu UE deteriorate în cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, susține că disciplina impusă de parcursul către aderare va aduce beneficii cu mult înainte ca moneda să fie adoptată.
„Drumul către îndeplinirea criteriilor poate aduce în sine un tip de stabilitate, o încredere în rândul companiilor, investitorilor și consumatorilor, care poate contribui la dezvoltarea țării”, a declarat Magyar.
Datoria publică, cel mai dificil criteriuRegula de la Maastricht privind datoria publică, potrivit căreia aceasta nu ar trebui să depășească 60% din PIB, va fi probabil cel mai dificil criteriu de îndeplinit, a spus Magyar.
Anul „2030 este o dată-țintă realistă pentru ca Ungaria să îndeplinească criteriile de la Maastricht”, a declarat Magyar, adăugând că nu vor fi necesare măsuri de austeritate.
Guvernul de la Budapesta intenționează să publice în acest an un nou plan fiscal pe termen mediu. Documentul va include măsurile bugetare și economice necesare pentru ca Ungaria să îndeplinească regulile de intrare în zona euro.
Nemulțumirea acestor cercuri dure este alimentată de atacuri recente atribuite Ucrainei, inclusiv lovituri în zone precum Moscova, Sankt Petersburg și Crimeea, dar și incidente letale asupra unor autobuze de pasageri, potrivit autorităților ruse, scrie Reuters.
În acest context, discursul public al naționaliștilor devine tot mai radical.
Apelurile radicale la măsuri extremeMesajele venite din zona naționalistă rusă nu sunt noi, însă au devenit mai agresive. De-a lungul timpului, unele voci au cerut mobilizare generală, distrugerea districtului guvernamental din Kiev, eliminarea președintelui Volodimir Zelenski sau atacuri asupra infrastructurii militare din Europa.
Unii comentatori au mers și mai departe, sugerând inclusiv utilizarea armelor nucleare tactice. Escaladarea retoricii este alimentată de atacurile recente asupra infrastructurii ruse, inclusiv asupra rafinăriilor de petrol din zona Moscovei.
Dezbaterea privind negocierile cu SUAÎn paralel, tot mai multe voci din spațiul mediatic pro-război cer renunțarea la discuțiile mediate de Statele Unite privind o posibilă soluție diplomatică.
Acestea susțin că negocierile ar fi ineficiente și că Rusia ar trebui să urmărească o strategie militară totală împotriva Ucrainei.
Unii bloggeri influenți susțin chiar că atacurile ucrainene ar fi fost posibile cu sprijin indirect din partea Washingtonului, alimentând retorica anti-occidentală și accentuând tensiunile geopolitice.
Poziția Kremlinului în fața presiunilorÎn ciuda acestor presiuni, Kremlinul a rezistat până acum cererilor de escaladare totală sau de abandon al negocierilor.
Surse apropiate administrației afirmă că Vladimir Putin tolerează aceste mesaje radicale, însă le menține într-un cadru controlat politic.
În același timp, analiștii susțin că astfel de declarații pot influența opinia publică internă și pot complica procesul decizional, crescând așteptările pentru o campanie militară mai amplă.
Până în prezent, Rusia continuă operațiunile militare în Ucraina, în timp ce oficialii de la Moscova afirmă că obiectivele strategice sunt în curs de realizare. Kremlinul transmite că o parte din forțele politice europene ostile ar putea pierde influență în perioada următoare.
În acest context, liderul rus afirmă că există perspective pentru o eventuală normalizare a relațiilor internaționale, deși situația de pe front rămâne tensionată și imprevizibilă.
Serghei Ivanov, unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin a murit, potrivit Nexta. Fostul ministru al Apărării din Rusia a murit la vârsta de 73 de ani. Cauza decesului nu a fost anunțată.
Serghei Ivanov a fost unul dintre cei mai influenți reprezentanți ai anturajului lui Putin. El provenea din KGB-ul sovietic. A lucrat în serviciile de informații externe înainte de a conduce Ministerul Apărării din Rusia. A mai ocupat funcțiile de vicepremier și de șef al administrației prezidențiale.
Ivanov a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin. Cei doi au colaborat mulți ani începând din perioada în care au lucrat împreună în serviciile secrete sovietice.
