Corpul de Control al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) a fost trimis la Prefectura Capitalei pentru a verifica modul în care a fost încheiat și derulat contractul de închiriere al sediului din strada Batiștei 13. Anunțul a fost făcut chiar de prefectul Andrei Nistor, care a semnalat public faptul că instituția plătește chirii mult mai mari decât cele prevăzute în contractul inițial.
Potrivit prefectului, acordul semnat în 2022 cu RA-APPS de Toni Greblă, pe atunci prefect, prevedea o chirie fixă la care se adăugau utilitățile.
Prefectura primește facturi de nouă ori mai mari decât suma din contract„Contractul a fost semnat pe 25.000 de lei lunar, plus utilități”, a explicat Nistor. El a menționat că legea obligă Primăria Capitalei să ofere Prefecturii un spațiu de aproximativ 3.500 metri pătrați cu titlu gratuit.
Situația s-a complicat însă imediat după semnarea contractului. „Prima factură primită de la RA-APPS – 140.000 de lei! Greșeală? Mai multe luni facturate? Nu! Toate facturile următoare, lunare, au avut valori similare. Apoi a crescut la 160.000 de lei. Iar din vara acestui an, la 220.000 de lei pe lună”, spune prefectul. Chiria facturată a ajuns astfel la aproape nouă ori valoarea prevăzută în contract.
Prefectul vrea lămuriri. Cine răpunde?Nistor a amintit că aceasta a fost „printre primele probleme” identificate la preluarea mandatului și îi mulțumește fostului prefect pentru că nu a acceptat majorarea finală a chiriei: „Îi mulțumesc că nu a semnat ultimul act adițional, cel cu 220.000 de lei pe lună”. Reprezentantul USR l-a înlocuit pe Toader Mugur-Mihai de la PSD, instalat prefect al Bucureștiului în aprilie 2024.
Prefectul speră ca verificările MAI să clarifice responsabilitățile RA-APPS, ale conducerilor anterioare ale Prefecturii și ale Primăriei Capitalei și să permită găsirea unei soluții legale și eficiente pentru sediul instituției.
Digitalizarea, amânată din cauza chiriilor„Sper să găsim tot sprijinul pentru a rezolva această problemă și pentru a nu mai muta banii dintr-un buzunar în altul”, spune el, subliniind că digitalizarea Prefecturii e blocată din cauza costurilor actuale: „Știți cât costă? Jumătate de lună de chirie!”
Valentin Ceaușescu este prezent la premierea filmului documentar „Boloni”.
Așa cum anunța în exclusivitate MEDIAFAX, un adevărat blestem pare să-i urmărească pe moștenitorii soților Elena și Nicolae Ceaușescu.
MEDIAFAX / Ștefan Petre
După ce Nicu și Zoia Ceaușescu au murit prematur din cauza unor boli incurabile, lui Valentin Ceaușescu (77 de ani) i-a recidivat o afecțiune gravă, iar tratamentul costă o avere în condițiile în care ultimul moștenitor al cuplului dictatorial de dinainte de ’89 nu îl poate suporta din punct de vedere financiar.
Lui Valentin Ceaușescu i-a recidivat o afecțiune gravăSurse medicale au declarat pentru MEDIAFAX că lui Valentin i-a recidivat o afecțiune gravă, după ce aceasta îi fusese descoperită, inițial, în urmă cu aproape 15 ani. Întrucât tratamentul este unul costisitor, iar moștenitorul soților Ceaușescu nu îl poate acoperi, el a cerut ajutorul statului român.
Sursele MEDIAFAX au declarat că Valentin s-a adresat atât Ministerului Sănătății, cât și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S.) și Agenției Naționale a Medicamentului, dar nu a primit un răspuns favorabil.
O singură injecție costă puțin peste 7.500 lei„Domnul Valentin Ceaușescu are probleme medicale al căror tratament nu poate fi amânat. Numai că o singură injecție costă puțin peste 7.500 lei și e foarte scump un asemenea tratament pentru posibilitățile lui materiale”, au precizat surse medicale pentru MEDIAFAX.
MEDIAFAX / Ștefan Petre
CNAS a refuzat să suporte tratamentul pe motiv că o comisie multidisciplinară formată la nivelul unităţii sanitare a stabilit că acesta nu este decontat în cadrul sistemului de asigurări de sănătate. Acest aspect a fost trecut și în biletul de externare al pacientului.
Problemele medicale au fost constatate la sfârșitul anului trecut. Valentin Ceaușescu a fost internat la spitalul de urgență al Serviciului Român de Informații, „Prof. Dr. Agrippa Ionescu“. Aici a primit îngrijiri medicale și fostul președinte al României, Ion Iliescu.
Potrivit surselor MEDIAFAX, medicii l-au diagnosticat cu o afecțiune gravă pe fiul soților Ceaușescu. La începutul acestui an, au stabilit că nu este posibilă radiochimioterapia. Și au considerat oportună iniţierea terapiei cu un anume medicament autorizat pe teritoriul UE de către Agenţia Europeană a Medicamentului. Numai că un singur flacon costă aproximativ 7.500 de lei (în condițiile în care este nevoie de mai multe flacoane administrate). Totodată, nu este decontată de sistemul de asigurări publice de sănătate.
Ladislau Bölöni este subiectul unui film documentar de lung metrajLegendarul fotbalist român de naționalitate maghiară, Ladislau Bölöni este subiectul unui film documentar de lung metraj în Ungaria.
MEDIAFAX / Ștefan Petre
Filmul a fost lansat în 5 noiembrie la Budapesta.
Oficialii au adăugat că nava Queen Jenuvia 2 este blocată pe un recif și nu se poate mișca, dar în prezent nu există riscul de scufundare sau răsturnare, transmite BBC. Accidentul s-a produs în apropierea insulei Jangsan din comitatul Sinan, miercuri seara.
Presa locală a relatat că cinci persoane au suferit răni minore, dar nu au existat alte victime.
Se pare că unii membri ai echipajului sunt încă la bord, în colaborare cu garda de coastă. Nu este clar câți dintre cei 21 de membri ai personalului feribotului mai sunt la bord.
Toate ambarcațiunile mobilizate pentru salvarea pasagerilorPrim-ministrul sud-coreean, Kim Min-seok, a ordonat mobilizarea tuturor ambarcațiunilor disponibile pentru salvarea feribotului. Garda de Coastă intenționează să mute nava la țărm.
Feribotul de 26.000 de tone se îndrepta spre orașul portuar Mokpo după ce a plecat de pe insula Jeju, au declarat oficialii.
Zona se află în apropierea locului scufundării feribotului Sewol în 2014, în care peste 300 de persoane au murit, în mare parte elevi care se aflau într-o excursie școlară.
Epava recuperată a feribotului Sewol a fost adusă la Mokpo aproape trei ani mai târziu.
Surse judiciare au declarat reporterilor MEDIAFAX că, în primă fază, Vlădan a solicitat să fie propus pentru eliberare condiționată de către Comisia din Penitenciarul Jilava, numai că membrii acesteia s-au opus apreciind ”timpul insuficient pentru atingerea scopului pedepsei”. Drept urmare, criminalul a atacat măsura și a înaintat o contestație judecătorilor de la Sectorul 4.
Vlădan a arătat că pedeapsa cu închisoare pe viață i-a fost comutată în 2020 cu una de 25 de ani, care ar urma să expire la 11 noiembrie 2035.
Doar că fostul cadru al MAI susține că, până în prezent, a executat mai mult de jumătate din cele 9.131 de zile pe care le are de ispășit și că, potrivit legii, s-ar încadra la eliberarea condiționată.
În petiția lui, criminalul de la Perla a menționat că este arestat din 6 martie 2012, ceea ce înseamnă că, până la mijlocul lunii noiembrie, a depășit 5.000 de zile executate.
Mai mult, el a ținut să scrie faptul că la toate acestea ”se adaugă 480 de zile considerate executate suplimentar ca măsură compesatorie și 813 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate, în total aproape 6.300 zile câștigate și executate”.
Cum a răspuns instanța: ”Eforturile depuse de petent au fost minimale”Condamnat pentru omor deosebit de grav, după ce și-a împușcat soția, care se afla la muncă, în coaforul de la Perla, dar și pe o colegă a acesteia, Vlădan cere, așadar, să beneficieze de înțelegere. El și-a motivat contestația, insistând asupra faptului că ar fi un deținut-model: ”Am fost recompensat de 79 de ori în închisoare și am participat la muncă”.
Sursele MEDIAFAX au declarat însă că instanța n-a considerat că se impune eliberarea și a stabilit data de 13 februarie 2026 pentru o eventuală reanalizare a solicitării.
”Instanţa nu neagă împrejurarea că persoana condamnată pe parcursul executării pedepsei s-a evidenţiat (…), însă nu poate acorda acestui aspect o semnificaţie mărită, întrucât o conduită bună în timpul executării pedepsei reprezintă o situaţie de normalitate.
Instanţa mai constată și faptul că participarea petentului la programe şi activităţi educative şi de asistenţă psihosocială organizate la locul de deţinere a fost una normală, în raport de perioada efectivă de timp petrecută în interiorul locului de detenţie. Prin urmare, eforturile depuse de petent au fost minimale şi nicidecum nu pot duce la concluzia existenţei unor dovezi temeinice de îndreptare.
Gheorghe Vlădan mai are de așteptat cel puțin până în februarie 2026 pentru a i se rediscuta cererea de eliberare condiționată
Circumstanţele particulare ale deţinutului astfel cum au fost reţinute denotă faptul că acesta nu întruneşte condiţiile pentru a fi liberat condiţionat şi, mai mult decât atât, această măsură nu este în prezent nici oportună. Instanţa constată că timpul pe care l-a executat condamnatul din pedeapsa aplicată nu este suficient pentru ca acesta să îşi însuşească scopul preventiv și educativ al pedepsei (…), impunându-se ca acesta să-şi intensifice eforturile în ceea ce priveşte formarea unei atitudini de respect faţă de valorile sociale și ordinea de drept”, au subliniat judecătorii în motivarea hotărârii.
Graham Phillips, în vârstă de 46 de ani, a devenit primul cetățean britanic investigat pentru posibile crime de război în conflictul ruso-ucrainean. Poliția Metropolitană a deschis un dosar privind acțiunile sale din Donbas.
Echipa pentru crime de război a Poliției Antiteroriste britanice analizează imaginile în care Phillips a filmat porcii mâncând rămășițele unor soldați ucraineni. Videoclipul a fost făcut public de tabloidul britanic The Sun, iar Phillips nu neagă că a făcut filmarea.
De la funcționar britanic la vlogger prorus în DonbasGraham Phillips este un britanic prorus, cunoscut pentru materialele video realizate în zonele controlate de separatiști sau de armata rusă. El s-a aflat în Donbas ca jurnalist autodeclarat, însă conținutul său este puternic aliniat propagandei ruse. Înainte de a deveni cunoscut ca vlogger prorus în Donbas, Phillips a lucrat ca funcționar pentru guvernul britanic.
Justificări șocantePotrivit The Telegraph, în videoclip, un soldat rus ridică actul de identitate al unui ucrainean mort, iar Phillips comentează batjocoritor, adresându-se porcilor: E gustos Yuri?” Apoi, în rusă, spune râzând: „E ca un bufet! Nici nu sunt timizi… mănâncă în voie”.
El a fost comparat anterior cu propagandistul pro-nazist Lord Haw-Haw, britanicul executat în 1946 pentru înaltă trădare. Phillips respinge acuzațiile și susține că în Donbas nu a încălcat nicio lege. „De ce aș fi intervenit? Acei soldați ucraineni au venit în Donbas să ucidă civili și au sfârșit ca hrană pentru porci”, a declarat fostul funcționar britanic, care își justifică astfel lipsa de reacție și sugerează că militarii ucraineni ar fi meritat soarta pe care a filmat-o.
Acuzat și de maltratarea unui prizonier britanicPhillips este acuzat și de maltratarea lui Aiden Aslin, britanicul care a fost prizonier de război în Rusia timp de cinci luni în 2022.
Investigația continuă în colaborare cu Crown Prosecution Service, instituția care decide dacă există probe suficiente pentru trimiterea unui suspect în judecată în Marea Britanie. Până acum nu au fost făcute arestări, iar Phillips nu a fost chemat la poliție pentru o audiere oficială. El spune că „dacă ar fi vreodată acuzat oficial, ar fi cooperat în totală bună credință”.
Prim-ministrul finlandez Petteri Orpo a anunțat marți că țara sa va solicita oficial un împrumut de 1 miliard de euro de la Comisia Europeană (CE) prin intermediul instrumentului financiar SAFE pentru finanțarea achiziției de echipamente de apărare și drone, scrie EFE.
„Finlanda va folosi 1 miliard de euro din fondurile SAFE ale Uniunii Europene (UE) pentru a consolida industria de apărare, în special pentru achiziționarea multinațională comună de echipamente de apărare și dezvoltarea apărării împotriva dronelor. Acest lucru va consolida apărarea Finlandei și a Europei”, a declarat Orpo pe rețeaua de socializare X.
Potrivit Executivului finlandez, aceste fonduri vor fi folosite pentru finanțarea achiziției, împreună cu alți parteneri europeni, de echipamente de luptă terestră și în special drone , în cooperare cu Ucraina.
„Aceasta este o decizie importantă care va consolida apărarea Finlandei, capacitățile industriei finlandeze de apărare, precum și cooperarea europeană și achizițiile comune”, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen, într-un comunicat.
Instrumentul SAFE al UEPentru guvernul finlandez, principalele beneficii ale instrumentului SAFE sunt creșterea comenzilor europene către industria de apărare a țării și „recunoașterea strategică” a proiectelor finlandeze în politica industrială de apărare a UE.
Instrumentul SAFE prevede acordarea de împrumuturi în valoare de până la 150 de miliarde de euro statelor membre ale UE care le solicită achiziții comune de echipamente militare, cu dublul obiectiv de consolidare a capacităților de apărare europene și de stimulare a producției industriale în acest sector.
Țările interesate să obțină împrumuturi SAFE au termen până la sfârșitul acestei luni pentru a depune o cerere oficială și un plan de investiții care să detalieze modul în care vor utiliza fondurile primite.
Prezentatoarea de știri și corespondentul Rajini Vaidyanathan a făcut referire în repetate rânduri la populara familie regală în vârstă de 43 de ani folosind numele ei de fată săptămâna trecută, stârnind nemulțumiri din partea telespectatorilor care au urmărit reportajul Remembrance, potrivit CNN.
„În timpul transmisiunii noastre despre comemorările Zilei Armistițiului, ne-am referit din greșeală la Catherine, Prințesă de Wales, drept Kate Middleton; acestea au fost erori în timpul transmisiunii în direct pentru care ne cerem scuze”, a declarat BBC într-un comunicat.
„Pe parcursul relatării noastre despre Ziua Armistițiului, pe scară largă, ne-am referit la Catherine folosind titlul ei corect”, a adăugat acesta.
BBC și-a cerut scuze și președintelui american Donald Trump
Prințesa de Wales a apărut pentru prima dată la slujba de comemorare a Zilei Armistițiului de la Arboretumul Memorial Național pe 11 noiembrie, într-o reculegere de două minute înainte de a depune o coroană de flori în numele familiei regale.
Scuzele vin după ce BBC și- a cerut scuze președintelui american Donald Trump săptămâna trecută pentru o greșeală de editare care a apărut într-un documentar, pentru care acesta a amenințat că îl va da în judecată.
Analistul a precizat pentru Sky News că mobilizarea avioanelor presupune decolarea imediată a avioanelor miliare, în cel mai scut timp posibil.
El a precizat că, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, piloții fugeau spre avion și apoi decolau, iar timpul necesar decolării era mai scurt decât astăzi.
„În zilele noastre, totul pare să dureze puțin mai mult, deoarece avioanele ies din hangarele și rulează pe pistă, însă decolează în câteva minute. Spre deosebire de 45 de secunde aproximativ, ele decolează în 3 sau 4 minute”, a estimat analistul Michael Clarke.
Avioanele de luptă pot ajunge la mari înălțimiEl a precizat că avioanele de luptă sunt echipate cu motoare moderne și pot ajunge și pot ajunge chiar până la înălțimi între 40.000 și 50.000 de metri.
Avioanele militare se pot apropia rapid de avioanele-țintă, după cum a explicat Clarke.
Scopul lor este să-și facă simțită prezența și să urmeze pașii specifici protocoalelor pentru escortarea aeronavelor ostile, până la ieșirea din spațiul aerian național.
„Dacă aeronava problematică se pregătește să facă o mișcare ostilă, atunci pilotul aeronavei trebuie să decidă ce va face. La sol, poți fi sigur că există un avocat care stă lângă controlorul aerian, dar, în ultimă instanță, orice pilot îți va spune că este pe cont propriu”, a precizat analistul.
Mobilizarea avioanelor militare nu costă multDespre costurile acestui tip de operațiuni, analistul a precizat că nu sunt foarte ridicate.
„Avioanele militare desfășoară exerciții regulate, deci singurul cost presupune doar consumul de combustibil”, a explicat acesta.
Dacă misiunea presupune și lansarea de rachete, atunci costurile financiare ale misiunii sunt mai mari, în funcție de tipul de rachetă, precizează analistul militar.
„Dar este interesant că, atunci când oamenii vorbesc despre costurile războiului, pentru mulți este un fapt incomod că războiul nu costă atât de mult. Costurile implică doar cantitatea suplimentară de combustibil și muniție”, este de părere Clarke.
Reamintim că, în urma atacurilor rusești din Ternopil, România a trimis patru avioane de luptă, pentru a monitoriza spațiul aerian de la granița cu Ucraina, după ce una dintre done a pătruns în spațiul aerian al României.
În noaptea de marți spre miercuri, Rusia a lansat un atac cu 470 de drone și 47 de rachete deasupra orașului Ternopil din vestul Ucrainei. De asemenea, în Polonia, au fost închise două aeroporturi pentru a permite decolarea avioanelor militare de pe pistă.
