Potrivit ISU Argeș, un echipaj SMURD de prim ajutor calificat a fost solicitat să intervină în zona Barajului Vidraru, pentru a-i acorda îngrijiri medicale unui turist de cetățenie străină care, din primele informații, a fost mușcat de mână de un urs.
Este vorba de un cetățean bulgar.
În zonă, s-a transmis mesaj Ro-Alert.
Pentru evitarea unor evenimente nedorite, ISU Argeș le recomandă turiștilor să evite zona, să rămână în locuințe, să păstreze distanța față de animal, să nu îl hrănească și să nu încerce să se fotografieze cu acesta. De asemenea, localnicii trebuie să își protejeze animalele din gospodărie, dar fără a se expune pericolului.
Astronautul NASA Mike Fincke, veteran al mai multor misiuni spațiale, a rămas brusc fără posibilitatea de a vorbi în timpul unei cine la bordul ISS, într-un episod care a durat aproximativ 20 de minute și care i-a alarmat imediat pe colegii săi, scrie CNN.
„Totul s-a întâmplat din senin”Incidentul a avut loc în ianuarie, în timpul misiunii SpaceX Crew-11, după aproape cinci luni petrecute în spațiu. „A fost complet din senin. Totul s-a întâmplat incredibil de repede”, a povestit ulterior pentru Associated Press. Astronautul nu simțea durere, dar a devenit vizibil agitat după ce și-a pierdut temporar capacitatea de a vorbi. Echipajul a activat imediat procedurile medicale de urgență, iar NASA a luat o decizie extrem de rară: misiunea Crew-11 a fost scurtată cu aproape o lună, iar Fincke și colegii săi s-au întors pe Pământ mai devreme decât era planificat. A fost pentru prima dată în istoria ISS când un astronaut a fost adus acasă mai devreme din motive medicale.
Ce cred medicii că s-ar fi întâmplatNASA nu a oferit un diagnostic oficial, însă specialiștii citați de CNN cred că episodul ar putea fi legat de modificările circulației sângelui în condiții de imponderabilitate. În spațiu, lipsa gravitației împinge fluidele corpului spre cap, ceea ce poate afecta creierul, ochii și sistemul cardiovascular.
NASA SpaceX Crew-11. Astronautul Mike Fincke la întoarcerea pe Pamânt. Sursa foto: Bill Ingalls/NASA via ABACAPRESS.COM
Medicul Farhan Asrar, profesor la University of Toronto, spune că simptomele ar putea semăna cu un „atac ischemic tranzitoriu” – un episod neurologic temporar provocat de întreruperea circulației sanguine către creier. Astronauții au folosit inclusiv ecograful de pe ISS pentru a evalua starea lui Fincke în timp real.
Spațiul afectează corpul mai mult decât se credeaNASA studiază de peste 50 de ani efectele zborului spațial asupra organismului uman, iar datele devin tot mai îngrijorătoare pe măsură ce misiunile devin mai lungi. Printre problemele observate la astronauți se numără:
Un studiu NASA din 2019 a descoperit că mai mulți astronauți de pe ISS au avut flux sanguin anormal sau chiar cheaguri de sânge în spațiu.
Problema reală începe când astronauții vor merge spre MarteCazul lui Mike Fincke devine și mai important în contextul planurilor NASA pentru misiuni de lungă durată spre Lună și Marte. Pe ISS, astronauții pot reveni relativ rapid pe Pământ și sunt aproape permanent conectați cu medicii de la sol. Dar într-o misiune spre Marte, lucrurile se schimbă radical. Semnalul dintre Marte și Pământ poate avea întârzieri de până la 20 de minute pe sens, ceea ce face imposibilă asistența medicală în timp real. În plus, astronauții nu ar mai putea fi evacuați rapid în cazul unei urgențe medicale.
NASA începe să pregătească „medicina spațială a viitorului”Incidentul accelerează dezvoltarea unor sisteme medicale autonome pentru viitoarele misiuni spațiale. NASA testează deja „organ chips” – mostre biologice trimise în spațiu pentru a analiza modul în care radiațiile și microgravitația afectează corpul uman. Scopul este dezvoltarea unor kituri medicale personalizate pentru fiecare astronaut înainte de misiunile spre spațiul profund.
Administratorul NASA, Jared Isaacman, a spus că experiența lui Fincke va influența direct pregătirea următoarelor misiuni. Medicii din domeniul spațial spun că organismul uman îmbătrânește accelerat în condiții de microgravitație. „Spațiul este practic un proces accelerat de îmbătrânire”, a mai spus și fostul astronaut și medic Scott Parazynski.
Ministerul Finanțelor a anunțat miercuri lansarea programului „Diaspora Investește Acasă”, cu un buget total de 100 milioane euro.
Acesta este primul program destinat românilor din străinătate care vor să investească în România prin firme nou înființate. Astfel, aceștia vor primi granturi de până la 200.000 euro prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
„Prin acest program ne propunem să transformăm experiența profesională, competențele și resursele românilor din diaspora într-un motor de dezvoltare economică pentru România. Transmitem astfel un semnal că susținem inițiativa antreprenorială și investițiile realizate de românii care doresc să contribuie activ la dezvoltarea economiei naționale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
Granturile vor putea acoperi până la 60% din valoarea creditului de investiții, fără a depăși suma de 200.000 euro pentru fiecare beneficiar eligibil. Sprijinul financiar va fi acordat în perioada 2026–2029, în limita bugetului disponibil.
CondițiiPentru a beneficia de aceste granturi, trebuie îndeplinite mai multe condiții, printre care:
-deținerea majoritară a capitalului social de către cetățeni români care au avut domiciliul sau reședința în străinătate pentru o perioadă de minimum 12 luni consecutive în ultimele 18 luni;
-existența unei experiențe profesionale sau a unor studii relevante de minimum un an în domeniul pentru care se solicită finanțarea;
-menținerea investiției și a structurii acționariatului pentru o perioadă de cel puțin 3 ani de la finalizarea investiției.
Beneficiarii vor trebui să asigure o contribuție proprie de minimum 10% din valoarea proiectului de investiții. Pentru antreprenorii cu vârsta sub 35 de ani, contribuția minimă va fi redusă la 5%.
Valoarea minimă a unui credit de investiții este de 5000 de euro, iar valoare maximă este de 500.000 euro. Perioada maximă de creditare va fi de 10 ani, fără ca scadența finală să depășească data de 31 decembrie 2037.
Imaginați-vă scena, într-un moment din anii 2030. Trei duzini de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene se înghesuie în jurul unui birou aurit, într-o sală încărcată de istorie, poate la Versailles, Sarajevo sau Roma. Prim-ministrul Spaniei semnează un document gros din pergament, apoi îi pasează stiloul Mont Blanc cancelarului german, apoi președintelui Ucrainei. Atmosfera este una veselă, în timp ce, unul câte unul, sunt adăugate semnături pe „Tratatul de aderare a Regatului Unit la Uniunea Europeană (versiunea 2.0)”, scrie The Economist.
Pe măsură ce stiloul ajunge la președintele Franței, aceasta pare să ezite pentru o secundă, poate amintindu-și de vechile titluri din tabloide despre banane curbate și rabaturi bugetare. În cele din urmă, vine rândul prim-ministrului britanic de la acel moment. Dintr-o singură mișcare, Brexit este anulat; singurul membru care părăsise îmbrățișarea UE este acum din nou în interiorul ei. În timp ce șampania pocnește, puțini mai pot auzi cuvintele unui domn în vârstă din galerie, un anume Nigel Farage, care protestează vag despre „voința poporului”. Bine ați revenit, Marea Britanie! Națiunea rătăcitoare se întoarce acasă!
Ceea ce altădată ar fi părut un vis al susținătorilor rămânerii în UE nu mai pare acum atât de absurd. Pentru prima dată de la referendumul Brexit din iunie 2016, ideea unei cereri de revenire în Uniunea Europeană apare pe orizontul politic britanic.
Ideea de „Bre-entry”, vehiculată în rândul politicienilor laburiștiEste adevărat, deocamdată ideea de „Bre-entry” este vehiculată mai ales în rândul politicienilor laburiști, care o folosesc pentru a atrage simpatia membrilor de partid înaintea unei posibile provocări la adresa lui Keir Starmer; unii speră chiar să îi ia locul în funcția de prim-ministru.
Este adevărat, de asemenea, că euroscepticii din partidul Reform UK al lui Nigel Farage sunt mult în fața în sondaje. Totuși, revenirea în UE pare să rezoneze cu mulți alegători britanici, dintre care majoritatea consideră că ieșirea a fost o greșeală. Ideea nu pare să dispară prea curând. Pe măsură ce tot mai mulți politicieni de la Westminster declară că susțin o cerere de revenire, UE ar putea fi nevoită, la un moment dat, să spună ce părere are despre ideea ca Marea Britanie să se întoarcă în uniunea pe care a părăsit-o în grabă.
Starea actuală a relațiilor dintre Marea Britanie și UE nu oferă prea multe indicii despre un eventual răspuns de la Bruxelles. De la oficializarea „divorțului” în 2020, cele două părți au negociat lucruri relativ minore, precum armonizarea regulilor privind siguranța alimentară și altele similare. Acestea sunt în sfera funcționarilor de nivel mediu din instituțiile europene.
În schimb, o cerere de „Bre-entry” ar fi analizată de liderii naționali ai UE, la Paris, Berlin și în alte capitale. Mulți ar vedea argumente în favoarea revenirii Marii Britanii. Orice uniune ar avea de câștigat din readucerea unui stat G7, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, cu arme nucleare proprii și cu cel mai mare centru financiar al Europei.
Marea Britanie a fost întotdeauna un membru pe jumătate implicat în UEAceiași factori care îi determină pe unii britanici să discute despre revenire, o ordine globală haotică, în care SUA și China concurează pentru supremație, iar puterile medii caută siguranță, ar putea influența și UE să accepte „Bre-entry”. În întreaga Uniune, sondajele arată că cetățenii ar primi cu deschidere ideea revenirii Marii Britanii.
„Nu atât de repede”, ar putea replica unii diplomați. Marea Britanie a fost întotdeauna un membru pe jumătate implicat în UE. A cerut derogări de la unele dintre cele mai importante politici ale blocului, în special moneda euro și zona Schengen, fără controlul pașapoartelor, ca să nu mai vorbim de reducerile la contribuția la buget.
De ce ar readuce Uniunea „echipa dificilă” într-un club pe care oricum îl considera funcțional și fără ea? De la plecarea Marii Britanii, UE a avansat cu proiecte de federalizare pe care prim-miniștrii britanici probabil le-ar fi blocat în mod constant la summituri. Cheltuielile UE sunt finanțate acum parțial din datorie comună între cele 27 de state membre, un subiect tabu pentru Londra. Uniunea a adoptat idei franceze despre politică industrială și „autonomie strategică”, parțial pentru că nu mai există veto-ul britanic.
În teorie, cererea de readerare a Marii Britanii ar fi tratată la fel ca a altor state, precum Ucraina sau Serbia, care au cerut oficial aderarea. În practică, ar fi și mai ușor, și mai dificil. Ca fost membru, ale cărui reguli sunt încă apropiate de acquis-ul comunitar (totalitatea legislației UE pe care trebuie să o adopte orice candidat), Marea Britanie ar putea avansa mai repede decât majoritatea.
Partea dificilă, pe lângă veto-ul fiecărui stat membru, este că unii ar putea insista ca Marea Britanie să adopte euro și să intre în Schengen. Aceasta ar putea fi o probă a seriozității noii candidaturi. În practică, ar fi ușor pentru Londra să promită aderarea „când condițiile vor fi potrivite”, fără ca aceste condiții să fie vreodată îndeplinite. Reducerea de buget de care beneficia anterior probabil ar dispărea oricum.
Întoarcerea la expeditorPrincipalul motiv de reticență din partea UE este îndoiala că Marea Britanie ar putea fi un membru pe termen lung. Să ai un stat care părăsește uniunea o dată poate fi considerat un accident; să se întâmple din nou ar părea neglijență.
În practică, spune Charles Grant de la Centre for European Reform, UE ar dori un consens politic larg în Marea Britanie înainte de a discuta condițiile revenirii, astfel încât guvernele viitoare să nu anuleze ceea ce s-a negociat anterior. Asta ar putea însemna sprijin din partea conservatorilor (puțin probabil în prezent) sau o slăbire a influenței politice a lui Nigel Farage.
Chiar și așa, răbdarea ar fi necesară. Prima cerere a Marii Britanii de aderare la UE, în 1961, a avut succes abia după 12 ani și după două veto-uri franceze. Un scenariu similar ar însemna că ar trece mai bine de o generație între referendumul din 2016 și revenire.
Drumul ar fi lung, complicat, dar în viziunea autorului, ar merita. Britanicii ar corecta o greșeală care i-a făcut mai săraci și mai izolați. Pentru UE, câștigul ar fi și mai mare: consolidarea proiectului european, cu britanici „reeducați” care se întorc la negocieri nocturne despre cotele de pescuit.
Ministra germană al Economiei, Katherina Reiche a sosit la Beijing pentru o vizită de trei zile, fiind cel mai recent înalt oficial german care se îndreaptă către principalul partener comercial al Germaniei, în contextul eforturilor de a gestiona relații din ce în ce mai complexe, potrivit AFP, citată de France24.
China reprezintă, de mult timp, o piață de încredere pentru exporturile germane, de la automobile și până la utilaje industriale. Astfel, Beijingul a devenit un concurent în multe sectoare economice, schimbând complet dinamica relației economice dintre cele două state.
Ministra este însoțită de o delegație de afaceriști, dar și de parlamentari germani. Oficiala a precizat că cele două țări „sunt legate de una dintre cele mai semnificative relații economice din lume”.
„În vremuri de incertitudine globală, avem nevoie de dialog, încredere și parteneriate solide. Prin urmare, voi pleda pe teren pentru o cooperare modernă – bazată pe deschidere, concurență și beneficii reciproce”, a declarat ea într-un comunicat publicat de Ministerul Economiei din Germania.
Ministra germană a Economiei va vizita și orașul Guangzhou, din sudul Chinei. Ea va purta discuții cu vicepremierul chinez He Lifeng și cu ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, făcând o vizită și la sediul unor companii.
Există și domenii în care Germania și China au dezacorduriCu toate acestea, există și domenii în care Beijingul și Berlinul au dezacorduri, de la practicile comerciale până la drepturile omului. Este probabil ca ministra germană să abordeze și aceste subiecte.
Ministerul Economiei a subliniat că, în special, există în prezent un „dezechilibru comercial evident” între a doua și a treia economie mondială.
Exporturile germane au scăzut cu aproximativ 10% în 2025, ajungând la circa 80 de miliarde de euro (93 de miliarde de dolari), în timp ce importurile din China au crescut la aproximativ 170 de miliarde de euro, potrivit comunicatului citat.
Concurența tot mai mare pentru firmele germane din China a fost unul dintre factorii care au afectat economia germană, stagnantă în ultimii ani.
Cancelarul Friedrich Merz a vizitat China în februarie, iar creșterea deficitului comercial a fost, de asemenea, un punct central al discuțiilor.
Comandantul Centrului de Competență pentru Sisteme Autonome al armatei letone, Modris Kairiss, a anunțat miercuri că armata va desfășura în următoarele două săptămâni echipe de interceptare a dronelor la granițele cu Rusia și Belarus.
Oficialul a explicat că echipele vor fi constituite din câte patru militari care vor opera sisteme capabile să distrugă dronele inamice pe o rază de până la 10 kilometri.
„Trebuie să creștem numărul unor astfel de echipe, dar trebuie să găsim un echilibru între acest lucru și alte nevoi ale armatei. Dacă le plasăm la fiecare kilometru de graniță, vom epuiza rapid toate resursele armatei”, a spus Kairiss, citat de Reuters, punctând totuși că numărul de militari dislocați va rămâne clasificat.
Amenințarea dronelor de mici dimensiuniOficialul a subliniat și că dronele de mici dimensiuni reprezintă o provocare majoră pentru statele NATO, întrucât acestea sunt dificil de detectat și interceptat.
„Nu este suficient să interacționăm cu orice observăm. Trebuie să identificăm mai întâi acel obiect pentru a evita lovirea unui avion civil. Detectarea și interceptarea țintelor mici este dificilă și este marea provocare cu care ne vom confrunta cu toții în curând”, a mai declarat Kairiss.
Demersurile militare vin pe fondul mai multor incidente cu dronă care au afectat Letonia. La începutul lunii, două drone s-au prăbușit și au explodat într-o instalație de stocare a petrolului din Letonia, iar un alt incident similar a avut loc recent, când o dronă a căzut într-un lac după ce a intrat nedetectată în spațiul aerian al țării.
Incidentele cu drone au afectat și celelalte state baltice. Un incidente din Lituania a forțat decidenții politici să se refugieze în adăposturi, iar în Estonia, un avion F-16 din România, aflat în misiune NATO de poliție aeriană, a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian.
Tribunalul Suceava a admis propunerea procurorilor DIICOT Suceava și a dispus arestarea preventivă a medicului din Vatra Dornei. E cercetat pentru delapidare și deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, ambele în formă continuată.
Fura Fentanyl, Morfină și Petidină din farmacia spitaluluiPotrivit anchetatorilor, în intervalul iunie 2025 – 24 aprilie 2026, individul a profitat de calitatea sa de medic anestezist pentru a-și însuși în mod repetat substanțe cu regim special din farmacia unității medicale. Printre acestea se numără Fentanyl, Morfină și Petidină, folosite în mod obișnuit în procedurile de anestezie.
Ieșea din sala de operații când pacientul era anesteziatConform DIICOT, medicul părăsea în mod nejustificat sala de operații în timp ce pacientul se afla sub efectul anesteziei și intervenția chirurgicală era în desfășurare. Mergea la un grup sanitar al spitalului, unde își administra substanța stupefiantă prin injectare.
Prins în flagrant cu seringa în brațÎn dimineața zilei de 24 aprilie 2026, în timpul unei operații, medicul și-a însușit o fiolă de morfină și una de Mialgin. A părăsit sala de mai multe ori. A mers la toaleta spitalului, unde a consumat conținutul fiolei de Mialgin. A fost prins în flagrant, având asupra sa atât fiola utilizată, cât și una sigilată. La examinarea fizică s-au constatat plăgi înțepate la nivelul ambelor antebrațe.
Cumpăra și droguri sintetice de la un traficant trimis în judecatăAncheta a stabilit că, în perioada noiembrie 2024 – iunie 2025, medicul a cumpărat pentru consum propriu și cantități de ADB-BUTINACA – un drog sintetic de mare risc – de la o persoană deja trimisă în judecată în stare de arest preventiv de procurorii DIICOT Suceava, în martie 2026.
Banca Transilvania, în parteneriat cu Mastercard și echipa McLaren din Formula 1, a lansat o campanie dedicată pasionaților de motorsport din România, prin care doi participanți vor avea ocazia să participe la Marele Premiu al Austriei, în cadrul experienței „Team Priceless”.
Inițiativa continuă parteneriatul început anul trecut la Marele Premiu al Ungariei, de la Hungaroring, și este extinsă în acest an la cursa de la Spielberg, Austria.
„Team Priceless este o platformă globală Mastercard realizată în parteneriat cu echipa McLaren Mastercard Formula 1, creată special pentru a aduce mai aproape de fani experiențe unice și acces la culisele acestui sport”, au transmis organizatorii campaniei.
Campania se adresează clienților Banca Transilvania care dețin un card BT Mastercard McLaren F1 Team și presupune participarea la un quiz online format din cinci întrebări grilă și două întrebări deschise despre echipa McLaren.
După completarea quizului, participanții primesc o confirmare pe email și intră automat în procesul de selecție.
Înscrierile sunt deschise până pe 14 iunie, iar câștigătorii vor fi anunțați în aceeași săptămână. Participanții trebuie să aibă peste 18 ani și să dețină cardul dedicat.
Premiul include participarea la Marele Premiu al Austriei, în perioada 24–29 iulie, alături de echipa McLaren Mastercard F1 Team, precum și bilete la cursă, cazare, transport și acces la diverse activități.
În vara anului trecut, Banca Transilvania și Mastercard au lansat cardurile digitale McLaren F1 Team Mastercard Debit (în lei) și McLaren F1 Team Mastercard Debit Gold (în euro, variantă premium), emise de BT. Acestea sunt primele carduri din lume realizate în parteneriat cu echipa McLaren de Formula 1.
Britanicul Lando Norris a câștigat anul trecut Marele Premiu de la Spielberg, într-o luptă strânsă cu coechipierul său, australianul Oscar Piastri.
Consilierii locali din Arad au aprobat, în cadrul ședinței ordinare din luna mai, proiectul de hotărâre privind modificarea tarifelor pentru transportul public local din oraș, a anunțat miercuri Primăria Arad.
Noile prețuriAstfel, biletul urban de călătorie va costa 1 leu, cu valabilitate de 24 de ore. Noile tarife vor intra în vigoare începând cu luna august a acestui an.
Un abonament lunar pentru o persoană adultă va costa 20 de lei, iar unul săptămânal 5 lei.
De asemenea, se vor menține facilitățile pentru categoriile subvenționate.
Totodată, tarifele pentru trenulețul de agrement vor fi de 1 leu atât pentru adulți, cât și pentru copii.
Noile tarife, de la 1 august„Am stabilit ca măsura să intre în vigoare de la 1 august, întrucât procedurile administrative mai necesită o perioadă de implementare. Urmează ca proiectul să fie transmis celorlalte UAT-uri membre ale ADI pentru aprobare, iar ulterior va fi pus în aplicare de către CTP. Totodată, cetățenii vor avea la dispoziție timpul necesar pentru a-și actualiza abonamentele, în funcție de opțiunile dorite”, a anunțat primarul Călin Bibarț.
Administrația locală urmărește astfel să încurajeze utilizarea transportului public.
Temperaturile ridicate înregistrate în Franța nu afectează recoltele de struguri, relatează AFP.
Potrivit lui Bernard Farges, membru în Comitetul Național al Organizațiilor Interprofesionale Viticultură din Franța, valul de căldură ce a cuprins țara poate avea „avea efecte pozitive asupra sănătății” strugurilor.
Strugurii nu sunt afectațiFarges a mai precizat că temperaturile ridicate reprezintă „încă un exemplu de schimbări climatice”, însă nu reprezintă un risc în podgorii.
„Acest val de căldură, neobișnuit de cald pentru luna mai, nu este de neînvins. Evident, munca în podgorii trebuie făcută foarte devreme dimineața, pentru că este dificil pentru toți cei care lucrează în podgorii. Însă, vița-de-vie în sine apreciază condițiile uscate, calde și însorite”, a mai adăugat acesta.
Recolte timpurii comparativ cu alți aniTemperaturile neobișnuit de calde vin într-un moment în care ciclul viței de vie „este deja timpuriu în toate podgoriile, cu raportări de înflorire și desfacere a mugurilor mai timpurii… Acest lucru va duce la recolte chiar mai devreme decât în ultimii ani”, a mai menționat Farges. „Date de înflorire duc fiziologic la date de recoltare cu aproximativ o sută de zile mai târziu. Iar înflorirea a fost foarte, foarte timpurie: în jurul datei de 15 mai în zonele cele mai timpurii, 15-20 mai în regiunile de sud-est, 20 mai în jurul Bordeaux-ului … Avem recolte care vor avea loc la începutul lunii august în unele zone”, potrivit lui Farges, conform aceleiași surse.
Valuri de căldură mult mai frecvente ca în urmă cu 30 de aniFranța se confruntă cu un val de căldură încă de săptămâna trecută, având temperaturi cu 10 până la 15°C peste mediile sezoniere. Aproximativ o sută de recorduri lunare de temperatură au fost doborâte în toată țara. Zilele cu valuri de căldură ar putea fi de zece ori mai frecvente decât în anii 1990.
