„Vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curții Constituționale care trebuia, urmată într-un termen constituțional, dacă nu mă înșel de 45 de zile, sau în ce caz, un număr de zile prevăzut de Constituție, trebuia o corecție legislativă care nu s-a întâmplat în niște ani de zile”, a declarat joi președintele României.
„Ce înseamnă actul de justiție? Să pui în balanță niște principii de drept. Curtea de Justiție a avut o opinie, Înalta curte a avut o opinie. Azi sau ieri, Curtea de Justiție a Uniunii a venit să clarifice această chestiune. Deciziile Curții de Justiție ale Uniunii Europene sunt obligatorii, vor fi respectate în România”, a continuat Nicușor Dan.
Reacția acestuia vine după ce CJUE a pronunțat joi o hotărâre prin care oferă clarificări cu privire la modul în care instanțele naționale trebuie să analizeze raportul dintre dreptul Uniunii Europene și normele interne referitoare la prescripția răspunderii penale.
CJUE a arătat că instanțele naționale trebuie să evalueze, de la caz la caz, dacă aplicarea normelor interne privind prescripția poate conduce la situații incompatibile cu obligațiile care decurg din dreptul Uniunii Europene, în special în cauzele privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii și combaterea unor forme grave de criminalitate.
Potrivit președintelui, parteneriatul România – SUA, este o relație de încredere care se bazează pe „gesturi care au fost făcute de ambele părți de-a lungul timpului”.
„Expoziția alege câteva dintre aceste gesturi, unele foarte emoționante, unele la nivel înalt, alte la nivelul românilor care au muncit în Staele Unite”, a declarat președintele.
Președintele Nicușor Dan i-a invitat pe bucureșteni să vizioneze expoziția la care au muncit mai multe instituții românești.
„Este încă o dovadă a parteneriatului solid, curent, actual între România și Statele Unite și perspective bune pentru viitor”, a conchis Șeful Statului.
Președintele Nicușor Dan a reiterat că demersul marchează 250 de ani de la Declarația de Independență a SUA, dar și aproape 150 de ani de relații bilaterale între România și SUA.
„Este o onoare să fiu aici astăzi pentru deschiderea vernisajului. Este un muzeu minunat, este o expoziție incredibilă, și sper că oamenii (…) să vină să viziteze muzeul, dar și vernisajul”, a reiterat Ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Darryl Nirenberg.
Producătorul național de energie nucleară va accesa împrumutul major de 800 de milioane de euro pentru proiectul Retehnologizării U1, aprobat de BEI, doar după ce, conform legii, conducerea executivă a Nuclearelectrica va supune propunerea acționărilor săi, într-o AGA viitoare, iar aceștia o vor aproba și vor mandata oficialii pentru semnarea creditului. Nuclearelectrica este o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 82,49% din acțiuni, implicit ponderea voturilor.
Stadiul proiectuluiUnitatea 1 CNE Cernavodă a fost pusă în funcțiune în anul 1996, iar până în prezent exploatarea Unității 1 a dus la evitarea a 145 de milioane de tone de CO2 în atmosferă și a livrat în siguranță peste 150 de milioane de MWh, la un factor de capacitate de peste 90%, unitatea fiind, în baza factorului de capacitate, între primele trei reactoare nucleare la nivel global.
„Strategia de finanțare a Proiectului are în vedere utilizarea unui mix între capitalul propriu al SNN și împrumuturi/garanții obținute din partea unor instituții financiare internaționale, agenții de credit export (ECA) și bănci comerciale. Finanțarea Proiectului din surse atrase se realizează în două etape, corelate cu graficul de implementare a Proiectului. Astfel, pentru etapa preliminară a Proiectului, au fost asigurate sursele de finanțare, prin semnarea, în 24 septembrie 2025, a unui contract de împrumut în valoare de 540 mil. EUR, cu un sindicat de bănci condus de JP Morgan SE, în calitate de aranjor financiar”, au comunicat joi oficialii companiei.
Potrivit sursei citate, Nuclearelectrica a înregistrat o creștere a profitului net de 40,4% la finalul exercițiului financiar 2025 comparativ cu exercițiul financiar 2024 și o creștere a profitului net cu 72% în primul trimestru al anului 2026 comparativ cu perioada similara anterioara, creștere și stabilitate financiară care permit investiții sigure și operare într-un climat volatil, cu reziliență dezvoltată pe termen mediu și lung.
„Un pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile”Proiectul Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă se află în prezent, conform strategiei de dezvoltare aprobată de acționari, în cea de-a doua fază de dezvoltare, activitățile aferente acestei faze incluzând obținerea autorizațiilor necesare, contractarea serviciilor de inginerie și construcție, achiziționarea materialelor și echipamentelor, dar și asigurarea finanțării necesare finalizării Proiectului. Lucrările civile de construcție ale Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 au început în anul 2025, continuând în anul 2026.
„Implicarea instituțiilor bancare internaționale de renume în asigurarea finanțării externe a Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă reprezintă un pas istoric pentru dezvoltarea sectorului energiei nucleare civile, totodată atestând elaborarea unui proiect robust, gestionat corect din punct de vedere tehnic, operațional și financiar, și, simultan, atestă un proiect strategic pentru România, pentru următorii 30 de ani, în linie cu necesitățile energetice și politice europene, inclusiv accentul pe extinderea sau dezvoltarea capacităților nucleare. Conform rigorilor industriei nucleare, organizarea și desfășurarea tuturor lucrărilor specifice Proiectului de Retehnologizare a Unității 1 se realizează cu respectarea celor mai înalte standarde și practici din industrie. Unitatea 1 retehnologizata înseamnă încă 9%/an din energia curată, sigură, stabilă a României pentru perioada 2030-2060”, a declarat Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica.
Ultima fază de dezvoltare a Proiectului, cea de-a treia, se va desfășura în perioada 2027-2030 și implică oprirea Unității 1 pentru realizarea lucrărilor majore de retehnologizare, cu accent pe re-tubarea reactorului. Acest proces va continua cu testele tehnologice și finalizarea Proiectului prin recepție și dezafectarea facilităților temporare, pregătind Unitatea 1 pentru reluarea operațiunilor în condiții optimizate, în anul 2030, a conchis compania.
Grupul BEI acordă 3,7 miliarde EUR pentru proiecte care vor reduce dependența Europei de combustibilii fosiliPotrivit unui comunicat de presă transmis joi, Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) a aprobat finanțări noi în valoare 17,4 miliarde EUR pentru consolidarea autonomiei energetice a Europei, a competitivității sale și a parteneriatelor sale strategice cu Ucraina și alte țări. Consiliile de administrație ale BEI și ale Fondului European de Investiții (FEI) au aprobat noul pachet de finanțare în această săptămână la Luxemburg.
Grupul Băncii Europene de Investiții (BEI) este componenta de finanțare a Uniunii Europene, deținută de cele 27 de state membre, și una dintre cele mai mari bănci multilaterale de dezvoltare din lume.
Suma aprobată pentru România este o parte consistentă a totalului de 3,7 de milirde de euro alocat de Grupul BEI pentru proiecte care vor reduce dependența Europei de combustibilii fosili și vor accelera tranziția sa energetică. Potrivit sursei citate, finanțarea va sprijini energia nucleară în România, noi rețele electrice în Belgia și Spania, parcuri eoliene în Germania și producția de energie solară în Franța.
Astfel, per ansamblu, proiectele includ un împrumut de 800 milioane EUR din partea BEI pentru renovarea și prelungirea duratei de viață a unuia dintre cele două reactoare de la centrala nucleară de la Cernavodă, din România, care generează aproximativ 20 % din energia electrică a țării. Finanțarea, care vizează Unitatea nr. 1, este destinată înlocuirii componentelor cheie și modernizării sistemului, permițând un nou ciclu de funcționare fiabilă și sigură.
„Grupul BEI finanțează proiecte importante pentru securitatea și autonomia Europei, aducând energie accesibilă gospodăriilor și companiilor”, a declarat președinta Grupului BEI, Nadia Calviño.
„Suntem pe cale să înregistrăm un nou an de succes, cu investiții record în rețele și capacitate de interconexiune, precum și proiecte emblematice în tehnologii cheie pentru tranziția către o energie curată”, a completat Nadia Calviño.
„Sprijinul Grupului BEI pentru proiectele energetice promovează electrificarea economiei europene, făcând-o mai rezilientă, mai incluzivă și mai durabilă. Dincolo de domeniul energetic, Consiliul BEI susține finanțarea pentru noi trenuri în Austria, modernizarea spitalelor din Republica Cehă, facilități culturale și sportive suplimentare în Suedia și îmbunătățiri ale grădinițelor și școlilor din Lituania. De asemenea, a aprobat proiecte care consolidează competitivitatea întreprinderilor din Danemarca, Italia, Țările de Jos și Spania”, au transmis oficialii BEI.
Ministerul a transmis printr-un comunicat că a fost vizată aplicația Achiziții Beneficiari Privați, dedicată derulării procedurilor de achiziții de către beneficiarii privați ai proiectelor finanțate din Politica de Coeziune a fost ținta unui incident cibernetic.
Din acest motiv, aplicația nu poate fi accesată.
Reprezentanții MIPE precizează că aplicația nu este utilizată pentru implementarea proiectelor finanțate din PNRR.
Ministerul a sesizat instituțiile cu atribuții în domeniu, iar echipe de specialiști lucrează pentru analizarea incidentului și reoperaționalizarea acestei aplicații.
Atac cibernetic la ANCPIAtacul vine la doar două zile după un alt atac care a vizat Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).
Instituția anunța că, începând de marți, 14 iulie, toate sistemele informatice administrate de ANCPI au devenit indisponibile. Printre acestea se numără aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra, dar și adresele oficiale de e-mail.
Campionul en titre Carlos Alcaraz figurează pe lista participanților anunțată de organizatorii turneului de la Cincinnati de luna viitoare.
Accidentat la mână în aprilie, spaniolul de 23 de ani, de șapte ori campion de Grand Slam, nu a putut să-și apere titlul de la Roland Garros și a ratat, de asemenea, turneul de la Wimbledon, în timp ce își continua recuperarea, scrie Reuters.
Ajuns în această săptămână pe locul trei mondial, în cădere cu o poziție, Alcaraz poate să-și apere titlul la Cincinnati în august, marcând astfel revenirea sa pentru prima dată de la retragerea de la Openul de la Barcelona din aprilie.
Carlos Alcaraz deține titlul la CincinnatiAlcaraz a câștigat titlul de la Cincinnati anul trecut după ce Jannik Sinner s-a retras din finală.
Numărul unu mondial, Jannik Sinner, va concura și el la Cincinnati.
Italianul a câștigat toate cele cinci turnee ATP Masters 1000 disputate anul acesta și și-a apărat cu succes titlul de la Wimbledon în această lună.
Cincinnati Open se va desfășura în perioada 13-23 august.
Ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg, a participat joi la vernisajul expoziției „SUA-România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație”, eveniment desfășurat în prezența președintelui României, Nicușor Dan, și a reprezentanților instituțiilor partenere.
Acesta a susținut un discurs despre legăturile istorice dintre cele două state, România și SUA, despre valorile comune care stau la baza parteneriatului româno-american și despre cât contează cunoașterea trecutului unei țări.
El a declarat că „este o adevărată onoare să stau astăzi în fața dumneavoastră ca reprezentant personal al președintelui Trump în această țară remarcabilă”.
„Este o onoare să fiu alături de dumneavoastră în această seară și vă mulțumesc tuturor pentru că ne-ați primit în acest loc istoric. Și, domnule președinte, este o adevărată onoare să vă avem alături de noi pentru vernisajul acestei expoziții. Mulțumesc, de asemenea, partenerilor noștri români care fac posibilă această expoziție”, a declarat ambasadorul.
Acesta a povestit și cum pasiunea sa pentru istorie a început încă din perioada facultății, după ce a renunțat la studiul economiei și a ales să urmeze cursurile de istorie europeană.
Nirenberg a declarat că nu și-a „imaginat vreodată” că va ajunge să reprezinte Statele Unite în România, un „loc unde istoria pe care am studiat-o prinde viață”.
„Am început facultatea cu intenția de a studia economia. Asta până când am luat nota din primul semestru la Econ 101. L-am sunat pe tatăl meu și l-am întrebat ce părere are. Mi-a spus: poate ar trebui să iei în considerare o altă cale. A existat vreun curs care ți-a plăcut cu adevărat? I-am răspuns că era cursul meu de istorie europeană a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Mi-a spus: cred că ai răspunsul. Și am devenit student la istorie”, a povestit ambasadorul.
Ambasadorul american a declarat că, înainte de a veni la București, a citit cât mai mult despre trecutul României, aflând ulterior „cum istoria țării a contribuit la modelarea României”.
„De-a lungul anilor, am învățat ceva important, și anume că nu poți înțelege cu adevărat o țară și oamenii ei fără să le cunoști istoria. Așa că, înainte de a veni aici, am făcut un efort citind cât de mult am putut despre trecutul României și pot vedea cum istoria acestei țări a contribuit la modelarea României pe care o cunoaștem astăzi”, a spus acesta.
Nirenberg a făcut câteva precizări și despre legătura personală pe care o are cu această parte a Europei, amintind că bunicii săi au emigrat din regiune în Statele Unite în urmă cu peste un secol.
„Pot vedea cum istoria acestei părți a lumii i-a influențat și ceea ce ne-au învățat pe noi în timp ce eu și frații mei creșteam. Pot vedea cum le-a format valorile, credința, familia, mândria față de propria moștenire și o etică a muncii puternică. Acestea sunt aceleași valori înrădăcinate în civilizația occidentală care definesc România de astăzi și sunt, de asemenea, valorile care stau la baza acestui parteneriat. Acest parteneriat dintre națiunile noastre, domnule președinte, așa cum ați menționat, nu a fost niciodată mai puternic și nu a fost niciodată mai important”, a afirmat ambasadorul.
Darryl Nirenberg a precizat că anul acesta Statele Unite marchează 250 de ani de la Declarația de Independență și 146 de ani de relații diplomatice cu România.
„Acum 250 de ani, luna aceasta, a fost semnată Declarația noastră de Independență. Aceasta se baza pe ceea ce era atunci o idee radicală, conform căreia libertatea nu vine de la regi sau de la guverne, ci ne este înzestrată tuturor dintr-o sursă superioară. Această idee i-a inspirat pe americani de atunci și a inspirat popoare din întreaga lume. Fondatorii noștri nu și-ar fi putut imagina niciodată că cuvintele lor vor modela destinul unei națiuni precum România, totuși au făcut-o”, a declarat el.
Acesta a spus că, în acest timp cât a stat în țară, a avut numeroase discuții cu români care au trăit în perioada comunistă și în timpul Revoluției, care au împărtășit „povești despre greutăți, dar și despre un mare curaj”.
Referitor la expoziție, Nirenberg a explicat că aceasta urmărește evoluția relațiilor diplomatice, culturale și militare dintre Statele Unite și România.
„Pune întrebări și oferă perspective care ar putea pune sub semnul întrebării ceea ce credem că știm despre trecutul nostru comun, cum ar fi când a călătorit prima navă comercială americană pe Dunăre până în România? Ce operă de artă românească a ajuns în fața judecătorilor federali din Statele Unite și de ce? Nu știu răspunsul. Aștept cu nerăbdare să aflu. Și cine a fost prima regină a României care a vizitat Casa Albă? Cred că mulți dintre noi putem ghici răspunsul. Dar, indiferent de asta, răspunsurile vă așteaptă înăuntru”, a spus Nirenberg.
El a evocat și câteva personalități care au contribuit la apropierea dintre SUA și România, printre care generalul George Pomuț, supraviețuitorul Holocaustului Elie Wiesel și gimnasta Nadia Comăneci.
Despre Nadia Comăneci, Darryl Nirenberg a spus că întâlnirea avută recent cu aceasta a fost unul dintre „marile privilegii ale mandatului de ambasador”.
„Dar, pe măsură ce onorăm această istorie, ar trebui să ne amintim că există și o poveste care încă se scrie. Este scrisă chiar acum de oameni de aici, din România. Cu valorile noastre comune și potențialul incredibil al României, am sentimentul că expoziția care se deschide peste o sută de ani va spune o poveste și mai măreață, o poveste despre realizări, prietenie și un parteneriat între cele două națiuni ale noastre”, a declarat Darryl Nirenberg.
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS) a anunțat că intenționează să modifice reglementările actuale, înlocuind sistemul care permite șederea pe durata programului de studii sau a activității profesionale cu unul bazat pe perioade fixe de valabilitate.
Propunerea a fost publicată joi în Registrul Federal și urmează să fie analizată de Congresul american înainte ca noile prevederi să poată intra oficial în vigoare, scrie Reuters.
Introducerea unei perioade fixe de ședereÎn prezent, deținătorii vizelor de tip F, destinate studenților internaționali, precum și beneficiarii vizelor J pentru programele de schimb cultural și ai vizelor I pentru reprezentanții mass-media străine pot rămâne în Statele Unite pe întreaga durată a programului educațional sau a activității profesionale desfășurate în țară.
Noua regulă propusă de Departamentul pentru Securitate Internă prevede însă înlocuirea acestui sistem cu unul în care durata șederii va fi stabilită în mod expres, prin acordarea unei perioade fixe de valabilitate a vizei.
Autoritățile americane consideră că această modificare va crea un cadru administrativ mai clar și mai predictibil pentru gestionarea șederii cetățenilor străini aflați în SUA în scop educațional, profesional sau jurnalistic.
Decizia nu este încă definitivăDeși Departamentul pentru Securitate Internă a finalizat textul noii reglementări, aceasta nu va intra imediat în vigoare. Potrivit procedurilor legislative americane, măsura trebuie să treacă prin procesul de analiză și revizuire al Congresului Statelor Unite.
Abia după încheierea acestei etape va fi stabilită data oficială la care noile reguli vor deveni aplicabile.
Până atunci, actualul sistem rămâne în vigoare, iar studenții internaționali, participanții la programele de schimb și jurnaliștii acreditați vor continua să beneficieze de regimul actual al vizelor.
Revizuire a politicilor de imigrațiePropunerea Departamentului pentru Securitate Internă face parte dintr-un proces mai amplu de reevaluare a politicilor privind imigrația și controlul frontierelor în Statele Unite.
Introducerea unor perioade fixe de ședere pentru anumite categorii de vize ar putea avea un impact asupra universităților americane, organizațiilor care derulează programe de schimb cultural și instituțiilor media internaționale care trimit corespondenți în SUA.
Deocamdată, autoritățile americane nu au precizat care vor fi perioadele exacte de valabilitate pentru fiecare categorie de viză și nici modul în care acestea vor putea fi prelungite, dacă va fi cazul.
Rămâne de văzut dacă forma finală a reglementării va suferi modificări în urma procesului de revizuire parlamentară, însă inițiativa marchează o schimbare semnificativă în modul în care Statele Unite intenționează să gestioneze șederea temporară a studenților, jurnaliștilor și participanților la programe de schimb internațional.
