Agregator de ştiri

„Adresez mulțumirile mele Republicii Democratice Congo pentru încrederea acordată viziunii mele politice privind viitorul Francofoniei. Îmi exprim, de asemenea, aprecierea pentru angajamentul ferm al acesteia în favoarea construirii consensului de care comunitatea noastră are nevoie pentru a asigura o legitimitate largă viitoarei conduceri a Francofoniei”, a transmis Dacian Cioloș, într-o postare pe Facebook.

Fostul premier a subliniat că România și Republica Democrată Congo împărtășesc aceleași valori și aceeași dorință de a consolida rolul organizației internaționale.

„Împărtășim aceleași valori de solidaritate, moderație și cooperare, care au constituit dintotdeauna forța Francofoniei. Împărtășim, de asemenea, dorința de a ridica împreună Francofonia la nivelul adevăratului său potențial, cu Africa în inima rețelei noastre mondiale și cu toți ceilalți membri implicați în proiectele noastre comune”, a adăugat acesta.

Cioloș face apel la consens pentru desemnarea viitorului secretar general al Francofoniei

Dacian Cioloș a insistat asupra necesității unui acord între statele membre pentru alegerea viitoarei conduceri a Francofoniei, în locul unei competiții între candidați.

„Pentru desemnarea viitorului Secretar General al Francofoniei sau a viitoarei Secretare Generale a Francofoniei, comunitatea noastră trebuie să-și mobilizeze toate resursele diplomatice necesare pentru a ieși din logica competiției și a intra într-o dinamică a cooperării și consensului”, a afirmat fostul premier.

El a susținut că programul său politic poate constitui baza unei cooperări durabile între statele membre ale organizației, de pe cele cinci continente.

Cioloș i-a mulțumit și Julianei Lumumba, candidata Republicii Democrate Congo, pentru angajamentul său față de organizație.

„Rămânem deschiși dialogului cu toate statele și guvernele francofone pentru a ajunge la consensul care va consolida legitimitatea și credibilitatea organizației noastre și ne va permite să continuăm împreună construcția Francofoniei”, a încheiat Dacian Cioloș.

RD Congo ia în calcul retragerea propriei candidate

Reacția fostului premier vine după ce Republica Democrată Congo a transmis, într-un comunicat al Ministerului de Externe, că, în urma consultărilor cu România, este pregătită să analizeze retragerea candidaturii Julianei Amato Lumumba și un demers comun în favoarea lui Dacian Cioloș.

„În urma consultărilor cu România, Republica Democrată Congo s-a declarat dispusă să ia în considerare retragerea candidaturii congoleze și să analizeze un demers comun în favoarea domnului Dacian Cioloș, candidat propus de România”, a anunțat Ministerul de Externe din RD Congo.

Desemnarea noului secretar general al Francofoniei este programată luni, 16 noiembrie, la Phnom Penh, în Cambodgia.

În cursă se află Dacian Cioloș, actuala secretară generală Louise Mushikiwabo, din Rwanda, care candidează pentru un al treilea mandat, Juliana Amato Lumumba, din RD Congo, și Coumba Ba, din Mauritania.

Împăratul Romei a făcut o comparație șocantă între păianjeni și cuceritori

Reflecția neobișnuită despre putere, război și orgoliu poate fi descoperită în „Meditații”, de Marcus Aurelius, una dintre operele incluse în colecția „Cărți Fundamentale” a Editurii Litera. Cartea oferă acces la gândurile personale ale unui conducător care încerca să înțeleagă ce înseamnă dreptatea, responsabilitatea și adevărata măreție. Descoperă „Meditații” și află de ce unul dintre cei mai puternici împărați ai lumii antice considera că victoria asupra altora nu este neapărat o dovadă de superioritate morală!

Marcus Aurelius a condus Imperiul Roman între anii 161 și 180 d.Hr., o perioadă marcată de conflicte militare și de presiuni tot mai mari asupra frontierelor. Deși a rămas în istorie drept unul dintre împărații filosofi, el nu a fost un conducător retras în biblioteci, departe de problemele războiului. Dimpotrivă, a petrecut ani întregi în apropierea armatelor romane, coordonând campanii împotriva populațiilor germanice și sarmatice. Tocmai de aceea, un pasaj din cartea a X-a, secțiunea 10, a lucrării „Meditații” este atât de surprinzător. Marcus Aurelius compară mândria unui păianjen care a prins o muscă cu satisfacția oamenilor care capturează animale și, în cele din urmă, cu aceea a celor care îi înving pe sarmați, adversari reali ai Romei.

În pasajul respectiv, Marcus Aurelius construiește o succesiune de exemple care devin tot mai surprinzătoare. Un păianjen este mândru că a prins o muscă. Un om se laudă că a capturat un iepure, altul că a prins un pește, iar alții că au vânat mistreți sau urși. La capătul acestei enumerări apar cei care i-au învins pe sarmați. Într-o traducere liberă, împăratul încheie întrebând dacă asemenea oameni nu pot fi considerați tâlhari atunci când le sunt examinate principiile.

Comparația este remarcabilă deoarece sarmații nu erau un popor îndepărtat, ales întâmplător pentru un exemplu filosofic. Ei se numărau printre adversarii cu care armatele romane se confruntaseră în timpul domniei lui Marcus Aurelius. Împăratul introducea astfel în propria reflecție un tip de victorie militară cu care era direct asociat.

Nu știm dacă pasajul a fost inspirat de un eveniment militar precis sau de o discuție purtată cu vreun comandant. Ceea ce știm este că Marcus Aurelius a ales să privească gloria cuceritorilor dintr-o perspectivă neașteptat de critică.

Cine erau sarmații, poporul pe care Marcus Aurelius îl pomenea alături de muște și animale vânate?

Dacă asemenea episoade istorice te fac să privești altfel lumea antică, colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera îți oferă posibilitatea de a descoperi opere esențiale la un preț avantajos. Primele două volume costă 49,99 lei, adică aproximativ 25 de lei pe carte. Ulterior, abonamentul este de 99,98 lei lunar pentru două volume, față de 139,98 lei cât ar costa acestea cumpărate separat, la prețul individual de 69,99 lei. Descoperă oferta și începe să îți construiești o bibliotecă de cărți care merită citite și recitite!

Sarmații reprezentau un ansamblu de populații de origine iraniană, cunoscute în Antichitate pentru tradițiile lor războinice și pentru folosirea cavaleriei. Unele grupuri sarmatice locuiau în regiunile din apropierea Dunării și a stepei pontice, unde au intrat în contact și în conflict cu Imperiul Roman. În timpul domniei lui Marcus Aurelius, iazigii, un grup sarmatic stabilit în Câmpia Panonică, au participat la confruntările militare care au afectat frontiera dunăreană. Pentru Roma, aceste războaie nu reprezentau simple expediții de prestigiu, ci probleme majore de securitate.

Războaiele marcomanice, denumirea sub care sunt cunoscute o serie de conflicte desfășurate în timpul domniei sale, au implicat mai multe populații de la frontierele nordice ale imperiului. Printre acestea se numărau marcomanii, cvazii și iazigii. Confruntările au afectat provinciile romane și au obligat autoritățile imperiale să mobilizeze resurse militare considerabile.

Marcus Aurelius a petrecut perioade îndelungate în apropierea frontului, inclusiv în regiunea dunăreană. Pentru un împărat format în spiritul filosofiei, realitatea războiului era foarte diferită de exercițiile intelectuale din tinerețe. Trebuia să ia decizii care puteau provoca moartea a numeroși oameni, să coordoneze operațiuni militare și să apere teritoriile aflate sub autoritatea sa.

În acest context, menționarea sarmaților în „Meditații” capătă o semnificație aparte. Împăratul nu vorbește despre un inamic abstract, ci despre adversari ai propriilor armate. În loc să îi prezinte pe învingători drept eroi incontestabili, îi introduce într-o comparație despre mândria de a captura alte ființe. Pasajul nu demonstrează că Marcus Aurelius considera toate războaiele nedrepte sau că respingea folosirea forței militare. Propria sa domnie arată că era dispus să recurgă la aceasta. Dar sugerează că nu identifica automat succesul militar cu virtutea.

De ce îi compara Marcus Aurelius pe cuceritori cu niște tâlhari?

Dacă vrei să descoperi cum judeca Marcus Aurelius puterea, gloria și responsabilitatea, abonează-te la colecția „Cărți Fundamentale” de la Editura Litera. Poți începe cu primele două volume la 49,99 lei și poți continua cu două cărți lunar, la 99,98 lei. Abonamentul poate fi întrerupt oricând, fără obligația de a cumpăra toate cele aproximativ 80 de volume ale colecției. Abonează-te și descoperă operele care au influențat felul în care oamenii gândesc despre viață și societate!

Pentru filosofia stoică, succesul exterior nu reprezenta criteriul fundamental după care trebuia judecată valoarea unui om. Bogăția, funcțiile, faima și victoriile puteau fi obținute atât de persoane virtuoase, cât și de oameni conduși de ambiție, cruzime sau lăcomie. Marcus Aurelius încerca să facă diferența dintre rezultatul unei acțiuni și principiile morale care o motivau. Un comandant putea câștiga o bătălie și putea primi onoruri, dar victoria nu demonstra, prin ea însăși, că acționase drept.

În pasajul despre păianjen, împăratul folosește o tehnică simplă, dar eficientă: pune alături activități pe care oamenii le consideră foarte diferite. Capturarea unei muște pare un eveniment lipsit de importanță, în timp ce înfrângerea unui popor putea fi sărbătorită la Roma prin ceremonii, monumente și onoruri militare. Marcus Aurelius sugerează însă că, din perspectiva mândriei celui care capturează, între aceste situații poate exista o asemănare.

Un păianjen nu devine mai important pentru că a prins o muscă. La fel, un om nu devine automat mai bun pentru că a reușit să domine alte ființe. Întrebarea decisivă este ce l-a determinat să acționeze și dacă fapta sa poate fi justificată moral.

Referirea la tâlhari este partea cea mai dură a pasajului. În tradiția romană, cuceritorii puteau fi prezentați drept apărători ai statului și binefăcători ai comunității. Marcus Aurelius introduce posibilitatea ca, în anumite condiții, comportamentul lor să nu fie atât de diferit de acela al unor oameni care iau prin forță ceea ce aparține altora.Aceasta nu reprezintă o condamnare explicită a tuturor campaniilor romane. Este însă o provocare la adresa orgoliului militar și a convingerii că puterea oferă, prin ea însăși, dreptate.

Roma își transforma generalii victorioși în adevărate vedete

Pentru a înțelege cât de neobișnuită era comparația împăratului, trebuie să privim felul în care romanii sărbătoreau victoriile militare. În tradiția republicană, triumful reprezenta una dintre cele mai importante ceremonii publice acordate unui comandant victorios. Generalul intra în Roma într-o procesiune solemnă, însoțit de soldați, prizonieri și prăzi de război. Spectacolul avea o semnificație politică și religioasă, dar contribuia și la construirea reputației celui care câștigase războiul.

În perioada imperială, asemenea onoruri au devenit strâns legate de familia conducătoare. Împărații își prezentau victoriile prin monede, inscripții, monumente și titluri oficiale. Succesul militar era o sursă importantă de legitimitate, deoarece demonstra capacitatea conducătorului de a proteja imperiul și de a-i învinge pe adversari.

Marcus Aurelius nu a făcut excepție de la această practică. A primit titluri asociate victoriilor împotriva populațiilor germanice și sarmatice, inclusiv Germanicus și Sarmaticus. Aceste denumiri făceau parte din reprezentarea oficială a puterii imperiale și aminteau publicului de succesele militare ale conducătorului. Contrastul dintre imaginea oficială și reflecțiile personale este fascinant. În spațiul public, împăratul putea apărea drept învingătorul unor adversari redutabili. În „Meditații”, același om punea sub semnul întrebării mândria celui care se laudă că a capturat alte ființe.

Nu este neapărat o contradicție imposibil de explicat. Un conducător putea considera necesară apărarea frontierelor și, în același timp, să creadă că satisfacția de a-i domina pe ceilalți reprezintă un pericol moral. Diferența dintre îndeplinirea unei datorii și plăcerea de a exercita puterea era esențială pentru filosofia sa.

Marcus Aurelius a purtat războaie, deși filosofia sa vorbea despre dreptate și cumpătare

Una dintre întrebările inevitabile este dacă Marcus Aurelius putea să critice gloria militară în timp ce conducea armate implicate în conflicte sângeroase. Răspunsul nu poate fi redus la ideea că împăratul era fie un pacifist convins, fie un ipocrit. Stoicismul roman nu interzicea participarea la viața politică sau militară, iar îndeplinirea îndatoririlor față de comunitate era considerată o responsabilitate importantă.

Pentru Marcus Aurelius, conducerea imperiului presupunea și apărarea teritoriilor aflate sub autoritatea Romei. În cazul atacurilor asupra provinciilor, împăratul putea considera folosirea forței o obligație a funcției sale. Totuși, această justificare nu elimina necesitatea de a examina motivele și consecințele acțiunilor militare.

În „Meditații”, el revine frecvent asupra ideii că omul trebuie să acționeze drept și să nu se lase condus de furie sau de dorința de răzbunare. Aceste principii nu ne spun exact cum au fost luate toate deciziile sale militare, dar arată idealurile morale pe care încerca să le urmeze.

Este important să nu confundăm aceste idealuri cu o descriere completă a comportamentului său real. Marcus Aurelius a fost conducătorul unui imperiu expansionist, iar armatele romane au folosit violența pentru a-și atinge obiectivele. Izvoarele istorice nu permit transformarea sa într-un model modern de conducător pacifist.

Tocmai această tensiune face pasajul despre păianjen atât de interesant. Împăratul nu vorbea despre război din poziția unui observator lipsit de responsabilități. Era implicat direct în conflictele pe care filosofia sa îl obliga să le examineze critic.

Păianjenul, musca și gloria militară. Ce încerca să demonstreze împăratul?

Alegerea păianjenului nu pare întâmplătoare. Este o ființă mică, iar captura sa, o muscă, nu reprezintă pentru oameni o realizare spectaculoasă. Prin această imagine, Marcus Aurelius reduce importanța aparentă a victoriei și atrage atenția asupra relativității gloriei.

Pentru păianjen, prinderea unei muște poate fi un succes. Pentru un vânător, capturarea unui urs poate reprezenta un motiv de mândrie. Pentru un general, înfrângerea unui adversar militar poate aduce prestigiu și recunoaștere publică. Dar, dacă toate aceste reușite sunt privite exclusiv ca forme de capturare sau dominare, diferențele de prestigiu devin mai puțin impresionante.

Marcus Aurelius nu susține că o muscă și un om au aceeași valoare morală. Comparația nu urmărește să elimine diferențele dintre ființe, ci să pună în discuție satisfacția celui care se laudă cu propria putere. Este o tehnică întâlnită și în alte pasaje din „Meditații”. Împăratul încearcă să privească lucrurile de la distanță, să le reducă la dimensiunile lor reale și să nu fie impresionat de prestigiul pe care societatea îl atribuie anumitor experiențe.

Această perspectivă se aplică inclusiv propriei sale funcții. Deși era împărat, Marcus Aurelius își amintea că puterea politică este trecătoare și că faima nu garantează valoarea morală a unei persoane.

Într-o lume în care victoriile militare erau celebrate prin monumente și ceremonii, asemenea reflecții aveau un caracter neobișnuit de autocritic.

De ce era atât de importantă faima militară pentru împărații romani?

Imperiul Roman se sprijinea în mare măsură pe autoritatea armatei. Împăratul era comandantul suprem, iar loialitatea legiunilor reprezenta un element esențial pentru stabilitatea regimului. Un conducător incapabil să apere frontierele sau să păstreze sprijinul militarilor risca să își piardă prestigiul și, în anumite situații, chiar tronul.

În aceste condiții, victoriile militare aveau o valoare politică uriașă. Ele demonstrau că împăratul era capabil să protejeze statul, să pedepsească adversarii și să mențină ordinea. Titlurile onorifice, monedele comemorative și monumentele publice contribuiau la consolidarea acestei imagini. Marcus Aurelius a fost nevoit să acționeze în interiorul acestui sistem. Chiar dacă filosofia sa punea accent pe modestie și autocontrol, funcția imperială presupunea folosirea simbolurilor tradiționale ale puterii.

Aici apare una dintre cele mai interesante diferențe dintre Marcus Aurelius ca personaj public și Marcus Aurelius ca autor al „Meditațiilor”. În primul rol, trebuia să reprezinte autoritatea Romei. În cel de-al doilea, încerca să își amintească faptul că gloria, prestigiul și admirația celorlalți nu reprezintă scopurile fundamentale ale vieții.

Nu știm în ce măsură această distincție îi influența fiecare decizie politică. Dar faptul că a formulat asemenea reflecții arată că era conștient de pericolul moral al puterii.

Ce spunea Marcus Aurelius despre Alexandru cel Mare și ceilalți cuceritori?

Critica orgoliului militar nu apare doar în comparația cu păianjenul. În „Meditații”, Marcus Aurelius amintește în mai multe rânduri nume celebre ale istoriei pentru a sublinia caracterul trecător al puterii și al faimei. Alexandru cel Mare, Pompei și Iulius Cezar sunt invocați în reflecții despre moarte, timp și destinul comun al oamenilor. Pentru romani, asemenea personaje reprezentau exemple de succes militar și ambiție politică. Alexandru cel Mare cucerise un imperiu uriaș într-un interval relativ scurt, iar Cezar și Pompei influențaseră decisiv istoria Republicii Romane.

Marcus Aurelius îi privește însă din perspectiva mortalității. Oricât de mari ar fi fost victoriile lor, acești oameni au murit, la fel ca persoanele necunoscute care nu au condus niciodată o armată. Această observație nu înseamnă că împăratul nega importanța istorică a cuceririlor. El încerca să reducă puterea pe care admirația pentru glorie o putea avea asupra propriei judecăți. Dacă până și cei mai cunoscuți conducători ajung, în cele din urmă, să dispară, atunci faima nu poate reprezenta singurul criteriu după care este evaluată o viață.

În acest context, păianjenul care prinde o muscă și generalul care se laudă cu o victorie militară devin două exemple ale aceleiași tentații: dorința de a considera succesul exterior drept dovada propriei superiorități.

Ce poate învăța lumea modernă de la împăratul care își compara victoriile cu prinderea unei muște?

Pasajul din „Meditații” poate fi citit și ca o reflecție asupra felului în care oamenii se raportează la succes. În societatea contemporană, realizările sunt adesea măsurate prin poziții ocupate, bani câștigați, competitori învinși sau influență acumulată. În anumite situații, satisfacția nu vine doar din atingerea unui obiectiv, ci și din sentimentul că altcineva a fost depășit.

Marcus Aurelius ar fi pus probabil o întrebare diferită: ce valoare morală are reușita respectivă și prin ce mijloace a fost obținută? Un succes profesional nu este automat lipsit de valoare, după cum nici o victorie sportivă sau militară nu trebuie considerată condamnabilă doar pentru că presupune înfrângerea unui adversar. Dar rezultatul nu spune totul despre caracterul celui care l-a obținut.

În filosofia stoică, intențiile, dreptatea și capacitatea de autocontrol erau mai importante decât admirația publicului. Un om putea pierde o competiție și totuși să se comporte virtuos, după cum putea câștiga folosind metode nedrepte.

Această distincție explică de ce Marcus Aurelius nu era impresionat automat de gloria cuceritorilor. Pentru el, adevărata întrebare nu era câți adversari a învins un om, ci dacă a acționat în conformitate cu principiile dreptății. În același timp, reflecția împăratului nu oferă o soluție simplă pentru toate conflictele politice sau militare. Ea reprezintă mai degrabă un avertisment împotriva confuziei dintre forță și superioritate morală.

Împăratul care a câștigat războaie, dar nu voia să fie orbit de victorie

Marcus Aurelius a rămas în istorie drept unul dintre cei mai cunoscuți conducători ai Imperiului Roman. Domnia sa a fost marcată de conflicte, epidemii și dificultăți administrative, iar războaiele de la frontierele dunărene i-au ocupat o parte importantă din viață. Cu toate acestea, reflecțiile sale filosofice arată că nu privea gloria militară ca pe un bine absolut.

Comparația dintre păianjenul care prinde o muscă și omul care îi învinge pe sarmați este una dintre cele mai puternice expresii ale acestei atitudini. În câteva rânduri, împăratul reduce distanța dintre o captură neînsemnată și o victorie care putea fi sărbătorită de întregul imperiu.

Nu pentru că toate aceste acțiuni ar avea aceleași consecințe, ci pentru că mândria de a domina poate apărea în situații foarte diferite. Marcus Aurelius nu putea renunța pur și simplu la responsabilitățile militare ale funcției sale. Dar putea încerca să nu transforme succesul armatei într-un motiv de vanitate personală și să își examineze propriile principii.

Unul dintre cei mai puternici oameni ai Antichității a ales să compare gloria cuceritorilor cu satisfacția unui păianjen care tocmai a prins o muscă. Iar detaliul cel mai surprinzător este că, printre exemplele sale, apar chiar sarmații împotriva cărora luptaseră armatele Romei. Dincolo de imaginea solemnă a împăratului victorios, „Meditații” dezvăluie un conducător preocupat de o întrebare incomodă: dacă poți învinge un adversar, înseamnă neapărat că ești și un om mai bun?

Pe ecranele amplasate la manifestație a fost difuzat un montaj video cu declarații ale lui JD Vance, extrase din discursul susținut în februarie 2025 la Conferința de Securitate de la München.

Vicepreședintele american critica atunci autoritățile europene pentru ceea ce considera a fi o diminuare a libertății de exprimare și pentru modul în care sunt tratate anumite opinii politice. Vance făcuse referire explicită și la anularea alegerilor prezidențiale din România.

După încheierea videoclipului, persoana care avea microfonul pe scenă a început să strige: „JD Vance! JD Vance!”

Inițial, scandarea nu a fost preluată de protestatari. După mai multe repetări, o parte dintre participanți au început să strige, la rândul lor, numele vicepreședintelui american.

Momentul a fost urmat de scandări în favoarea lui Călin Georgescu, numele fostului candidat la prezidențiale fiind strigat de manifestanți.

Ce spunea JD Vance la München despre România și libertatea de exprimare

Discursul susținut de JD Vance la Conferința de Securitate de la München, pe 14 februarie 2025, a provocat controverse în Europa, după ce vicepreședintele american a acuzat liderii europeni că se îndepărtează de valorile democratice fundamentale.

Vance a susținut că principala amenințare la adresa Europei nu este una externă, venită din partea Rusiei sau Chinei, ci una internă, legată de restrângerea libertăților și de pierderea încrederii în propriile principii democratice.

„Mă tem că libertatea de exprimare este în retragere în Marea Britanie și în întreaga Europă”, declara vicepreședintele american.

Unul dintre cele mai controversate pasaje ale discursului a vizat direct România și anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

Vicepreședintele american a afirmat că o democrație nu ar trebui să fie atât de vulnerabilă încât să poată fi destabilizată de o campanie de publicitate online finanțată din străinătate.

„Victorie importantă! România a câștigat definitiv procesul de arbitraj internațional privind Roșia Montană. Este o decizie finală în favoarea țării noastre, care închide, practic, ultima cale extraordinară de atac împotriva României și ne scutește, astfel, de plata unor despăgubiri imense, în valoare de 6,5 miliarde de dolari”, afirmă Nicușor Dan. În opinia sa, proiectul Roșia Montană a fost „profund ilegal, o încercare de a distruge iremediabil mediul natural și patrimoniul național, parte a patrimoniului UNESCO, printr-o uriașă afacere de corupție”. Felicitări celor care și-au asumat o luptă lungă și de uzură pentru România Roșia Montană, adaugă șeful statului, înseamnă cu mult mai mult decât reglementarea corectă a unei probleme de mediu. „Înseamnă și o mișcare civică și socială, un manifest al societății civile mature și capabile să se coalizeze pentru a stopa decizii fundamental greșite, cu impact politic, economic și social major în România. Roșia Montană a devenit simbol al spiritului civic, al verticalității și al promovării unor conduite bazate pe valori, nu pe interese ilegitime. Le mulțumesc și îi felicit pe toți cei care, încă de la început, și-au asumat o luptă lungă și de uzură pentru România, care părea să nu aibă sorți de izbândă”, încheie președintele Dan. România câștigă definitiv arbitrajul Roșia Montană România a obținut o victorie definitivă în procesul arbitral internațional privind proiectul Roșia Montană, după ce Comitetul ad-hoc ICSID a respins cererea de anulare formulată de Gabriel Resources. Compania nu va primi despăgubirile de 6,5 miliarde de dolari solicitate statului român. Mesajul lui Nazare

„Decizia definitivă în dosarul Roșia Montană confirmă poziția României într-un litigiu în care compania reclamantă a solicitat despăgubiri de 6,5 miliarde de dolari. Este rezultatul unui efort instituțional și juridic susținut, asumat cu maximă responsabilitate de Ministerul Finanțelor pe parcursul a peste zece ani, pentru a proteja interesul public, mediul și resursele țării noastre prin intermediul unei apărări riguroase”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Rezultatele arată însă că aceste reacții nu demonstrează o întărire de durată a imunității sau o protecție sporită împotriva infecțiilor.

Cercetarea, prezentată de publicația germană Fitbook, a analizat efectele imediate ale expunerii la temperaturi ridicate asupra celulelor imunitare și a substanțelor implicate în comunicarea dintre acestea.

Experiment cu 51 de participanți și temperaturi de peste 70 de grade

La studiu au participat 51 de adulți din orașul finlandez Jyväskylä, dintre care 27 de femei și 24 de bărbați, cu vârste medii de aproximativ 50 de ani.

Participanții nu prezentau simptome de boală și nu sufereau de afecțiuni cardiovasculare acute sau preexistente, însă fiecare avea cel puțin un factor de risc cardiovascular, precum hipertensiunea arterială, colesterolul crescut sau antecedente familiale.

Aceștia au petrecut 30 de minute la saună, cu o pauză de două minute pentru duș la jumătatea intervalului. Temperatura medie a fost de 73 de grade Celsius, iar umiditatea relativă s-a situat între 10% și 20%.

Cercetătorii au recoltat probe de sânge înaintea expunerii la căldură, imediat după ședință și la 30 de minute de la încheierea acesteia.

Au fost monitorizate, de asemenea, temperatura corporală măsurată la nivelul urechii, numărul diferitelor categorii de globule albe și concentrațiile a 37 de citokine, molecule implicate în reglarea răspunsului imunitar.

Numărul globulelor albe a crescut imediat după saună

Rezultatele au indicat o creștere a temperaturii măsurate la nivelul urechii, de la o medie de 36,4 grade Celsius la 38,4 grade Celsius.

În paralel, numărul total al leucocitelor, cunoscute drept globule albe, a crescut semnificativ imediat după expunerea la căldură.

Au fost observate creșteri ale neutrofilelor și limfocitelor, două categorii importante de celule ale sistemului imunitar. Valorile acestora au revenit însă la nivelurile inițiale după aproximativ 30 de minute.

Alte categorii de leucocite, analizate împreună de cercetători, au rămas crescute pentru o perioadă mai lungă. În cazul femeilor, numărul total al globulelor albe era încă ușor ridicat la finalul intervalului de recuperare.

În schimb, modificările citokinelor au fost mai limitate. Dintre cele 37 de substanțe analizate, numai două, sCD30 și pentraxina-3, au înregistrat scăderi semnificative statistic.

Cercetătorii au identificat și asocieri între creșterea temperaturii și modificările unor citokine, fără a putea demonstra însă o relație directă de cauzalitate.

De ce crește numărul celulelor imunitare?

Medicul german Enrico Zessin, specialist în medicină internă și medicină sportivă, a explicat că această reacție este determinată în mare parte de stresul termic.

Expunerea la căldură determină dilatarea vaselor de sânge, accelerarea ritmului cardiac și eliberarea unor hormoni de stres, inclusiv adrenalina.

În aceste condiții, o parte dintre globulele albe aflate în mod obișnuit în apropierea pereților vaselor de sânge ajung să circule în cantitate mai mare în fluxul sanguin.

Prin urmare, creșterea observată după saună reflectă în principal o reacție fiziologică temporară, nu neapărat o îmbunătățire a capacității organismului de a combate agenții patogeni.

Beneficiile pe termen lung nu au fost demonstrate de acest studiu

Autorii cercetării subliniază că rezultatele nu permit stabilirea unei durate sau frecvențe optime a ședințelor de saună pentru întărirea sistemului imunitar.

Studiul a urmărit doar efectele unei singure expuneri la căldură și nu a inclus un grup de control format din persoane care să nu utilizeze sauna.

În plus, numărul participanților a fost relativ redus, iar aceștia proveneau din aceeași regiune geografică și aveau caracteristici de sănătate asemănătoare.

Cercetarea nu demonstrează că o ședință de saună reduce inflamația, previne infecțiile sau îmbunătățește pe termen lung funcționarea sistemului imunitar.

Specialiștii atrag atenția și asupra faptului că temperaturile ridicate solicită sistemul cardiovascular, astfel încât sauna poate să nu fie potrivită pentru toate persoanele, în special pentru cele cu anumite probleme de sănătate.

Concluziile oferă însă informații suplimentare despre modul în care organismul răspunde la stresul termic și pot contribui la viitoare cercetări privind posibilele beneficii ale utilizării regulate a saunei.

MAI avertizează sâmbătă, într-o postare pe Facebook, că în spațiul online au apărut mesaje care îndeamnă la violență și urmăresc să influențeze cetățenii să provoace confruntări cu forțele de ordine. Aceste mesaje au apărut în contextul protestului AUR care are loc sâmbătă în Capitală, în zona Palatului Parlamentului.

MAI transmite că apariția unor astfel de mesaje indică o posibilă acțiune orchestrată, menită să provoace tensiuni și să determine confruntări cu forțele de ordine.

„În spațiul on-line au apărut îndemnuri la violență, cu scopul de a influența cetățenii pentru a iniția confruntări cu forțele de ordine. Majoritatea conturilor care promovează astfel de mesaje sunt fie false, fie înființate recent. Acest amănunt arată faptul că există o acțiune orchestrată. Facem apel la calm. Dreptul la liberă exprimare și la protest pașnic trebuie respectat. Violența și instigarea la violență nu sunt forme de exprimare a acestui drept. Structurile Ministerului Afacerilor Interne sunt la datorie pentru siguranța tuturor cetățenilor”, a transmis MAI.

Instituția le recomandă cetățenilor să verifice informațiile înainte de a le distribui, să nu redistribuie mesaje alarmiste, zvonuri sau apeluri la violență și să se informeze din surse oficiale. De asemenea, oamenii sunt îndemnați să evite reacțiile impulsive la provocările din mediul online și să semnaleze autorităților mesajele care conțin amenințări sau îndemnuri la acte de violență.

Avertismentul vine în contextul în care sâmbătă are loc un protest organizat de AUR în București, în Parcul Izvor, în apropierea Palatului Parlamentului.

„De luni se redeschide pentru vizitatori Salonul Regal din Gara de Nord”, a transmis ministrul Transporturilor într-o postare pe Facebook.

Salonul Regal va putea fi vizitat de luni până vineri, între orele 11:00 si 15:00.

Salonul Regal a fost închis temporar pentru lucrări de întreținere

Potrivit ministrului, în ultimele două săptămâni au fost efectuate lucrări de igienizare și restaurare a mobilierului, elementelor arhitecturale și obiectelor expuse care au suferit deteriorări.

„În ultimele două săptamâni, această incintă istorică a fost igienizată, iar mobilierul, elementele arhitecturale şi obiectele expuse, care au suferit deteriorări, au fost restaurate”, a precizat Ștefan Ovidiu Popa.

Ministrul a subliniat și necesitatea protejării patrimoniului istoric.

„Oamenii au dreptul să viziteze acest spatiu istoric, dar și obligația de a păstra integritatea lui, astfel încât el să poată fi admirat și de următoarele generații”, a adăugat acesta.

Închiderea temporară a Salonului Regal din Gara de Nord, pe 23 octombrie, a fost criticată de fostul ministru al Transporturilor, Radu Miruță.

În replică, CFR a explicat că măsura a fost necesară pentru efectuarea unor lucrări de întreținere și pentru protejarea obiectelor de patrimoniu.

Salonul Regal a fost inaugurat în 1896, în timpul domniei regelui Carol I, fiind destinat primirii oficialilor de rang înalt și pentru călătoriile membrilor familiei regale.

Dan Dungaciu a afirmat că anii 2027 și 2028 vor schimba radical peisajul politic din Uniunea Europeană, evidențiind ciclurile electorale care se vor avea loc în mai multe state ale blocului comunitar.

„Este o chestiune filosofică, o chestiune politică, o chestiune geopolitică. Cine decide, în cele din urmă? Cine este suveranul în Europa? Bruxellesul sau statele naționale? Așadar, aceasta este o întrebare foarte importantă. Anul 2027 ar putea fi un an în care Europa, Uniunea Europeană, se va schimba radical”, a spus Dan Dungaciu în deschiderea conferinței „Europa la răscruce. Cine decide: Bruxelles-ul sau națiunile?”, din cadrul evenimentului Forum Europa, organizat de AUR la Parlamentul României.

Oficialul partidului a mai declarat că direcția Uniunii Europene ar putea să fie schimbată radical de rezultatele alegerilor care vor avea loc pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

„În 2027, cu un președinte naționalist, suveranist în Franța și un prim-ministru suveranist în Polonia, Consiliul European va fi complet diferit în ceea ce privește acțiunea politică sau geopolitică. Deoarece anul 2027 va fi un an crucial. Așadar, în esență, totul este acum politic. Totul ține de cine reprezintă state precum România în Consiliul European”, a sublinia Dungaciu.

Prim-vicepreședintele AUR a mai precizat că o eventuale schimbare politică radicală în urma ciclurilor electorale va genera tensiuni cu instituțiile Uniunii Europene.

„Suveraniștii vor încerca să ajungă la putere la Bruxelles. Ceilalți vor încerca să-i țină la distanță”, a mai evidențiat Dungaciu.

Liderul AUR a discutat și despre dimensiunea geopolitică a războiului din Ucraina, afirmând că conflictul este perceput diferit la Bruxelles față de Moscova și evidențiind că instituțiile europene au încercat să controleze narativa privind acest război în vederea înăspririi controlului asupra statelor națiune.

„Războiul din Ucraina, un eveniment dramatic, desigur, este perceput la Bruxelles, după câte se pare, ca un fel de război existențial de independență. Independență față de Rusia, dar și față de SUA. Așadar, pentru mulți de la Bruxelles, acest război reprezintă o oportunitate de a schimba radical modul în care funcționează Uniunea Europeană. Războiul din Ucraina constituie un prilej excelent pentru a federaliza Europa, pentru a institui, în sfârșit, o guvernare centralizată la Bruxelles, practic, pentru a prelua controlul asupra Europei”, a avertizat Dungaciu.

Evenimentul Forum Europa „Viziune, Identitate, Educație”, organizat de AUR la Palatul Parlamentului, are loc de vineri până duminică, unde sunt prezenți peste 200 de invitați străini. Lideri politici, parlamentari, europarlamentari, diplomați, oameni de afaceri și reprezentanți ai societății civile, care vor participa la mai multe discuții privind viitorul Europei.

Regatul Unit a condus recent eforturile de examinare a posibilității ca Germania să se alăture Programului GCAP, un proiect britanico-italiano-japonez de dezvoltare a unui avion de luptă, care ar reduce dependența celor trei țări de aeronavele militare americane.

Însă ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, s-a opus ferm acordării unui rol egal Germaniei în cadrul programului, în timpul unei reuniuni online desfășurate săptămâna aceasta cu omologii săi britanic și japonez, potrivit surselor FT.

Italia și Japonia se tem că participarea Germaniei ar întârzia proiectul

Într-o lovitură pentru Berlin, Crosetto a sugerat că Germania ar trebui să primească, în schimb, statutul de observator, asemenea Canadei, ceea ce nu i-ar oferi niciun rol în proiectarea sau dezvoltarea aeronavei.

„Italia și-a confirmat disponibilitatea de a accepta Germania . . . însă, pentru a accelera procesul, s-a propus ca Germania să aibă statutul de observator”, a declarat un oficial al guvernului italian pentru Financial Times.

Atât Tokyo, cât și Roma au reacționat cu îngrijorare după ce premierul britanic Andy Burnham și-a exprimat, în timpul unei vizite la Berlin luna trecută, „deschiderea” față de implicarea Germaniei în GCAP.

Germania, care dispune de cel mai mare buget al apărării dintre statele membre ale Uniunii Europene, ar putea contribui financiar la proiect și ar putea crește numărul comenzilor pentru noul avion de luptă.

Cu toate acestea, Italia și Japonia sunt reticente față de perspectiva adăugării unui nou partener într-un program deja complex, au declarat pentru Financial Times oficiali din ambele țări, exprimându-și temerea că o astfel de decizie ar întârzia proiectul.

Oficialii italieni și japonezi se tem, de asemenea, că propriile companii ar pierde contracte dacă firme germane, inclusiv Airbus, s-ar alătura programului.

Germania ar respinge aproape sigur statutul de observator, un oficial german descriind propunerea Italiei drept „inacceptabilă”.

Berlinul a transmis clar că dorește să devină membru cu drepturi depline, să contribuie financiar și să primească, în schimb, o parte semnificativă a contractelor pentru industria sa.

Germania caută alternative după eșecul proiectului cu Franța

Rezistența Italiei și Japoniei evidențiază dificultățile cu care se confruntă Berlinul în încercarea de a găsi o alternativă la programul comun de dezvoltare a unui avion de luptă împreună cu Franța, un proiect afectat de numeroase probleme și care s-a prăbușit definitiv în luna iunie.

Germania analizează în prezent alternative la FCAS împreună cu Spania, care a participat, de asemenea, la proiect și a rămas partenerul Berlinului.

Cele două țări examinează și posibilitatea unei colaborări cu Suedia și cu gigantul său aerospațial Saab.

Vineri seara, o navă a fost lovită de o dronă aeriană în apele teritoriale ale României, la aproximativ șapte mile marine de Sfântu Gheorghe, județul Tulcea.

Potrivit TVR Info, incidentul s-a produs cu puțin timp înainte de ora 22:00, iar în urma impactului a fost avariată o macara de marfă aflată la bordul navei.

Sâmbătă dimineață, ministrul Apărării, Radu Oprea, a precizat că nu au fost înregistrate victime.

„Am fost informat și azi-noapte despre faptul că a fost lovită de o dronă. Nu sunt răniți sau pierderi de vieți omenești. Acolo e o zonă de macara. Nu știu câte detalii pot să dau, însă suntem împreună în contact și cu colegii de la Marina Militară, și cu MAI-ul, cu Paza de Coastă”, a declarat Radu Oprea, potrivit TVR Info. 

Tot vineri seara, în jurul orei 22:00, în nordul judeţului Tulcea a fost emis un mesaj RO-Alert de avertizare a populaţiei cu privire la detectarea unei drone în zona Insulei Șerpilor.

„În cursul acestei seri, 13 noiembrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană la sud-est de Insula Șerpilor, în spațiul aerian ucrainean”, a transmis Ministerul Apărării.

Două avioane F-16 au decolat pentru monitorizarea spațiului aerian românesc.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit, în urma negocierilor care au avut loc în această săptămână în Abu Dhabi, că Statele Unite i-au propus să cedeze regiunea Donbas în schimbul aderării Ucrainei la NATO.

Liderul de la Kiev a afirmat că oficialii americani au ridicat această întrebare pentru prima oară în cadrul ultimei runde diplomatice, scrie Kyiv Post. 

Dezvăluirea a fost făcută vineri de către Zelenski într-o discuție cu jurnaliștii, însă informațiile au fost supuse unui embargo până sâmbătă dimineață, relevă sursa citată.Anunțul lui Zelenski vine în contextul în care Ucraina a spus de mai multe ori că nu își va retrage trupele din zona Donbas și că nu va ceda teritoriu suveran.Liderul ucrainean a subliniat că orice pachet concret care să combine aderarea la NATO, garanții de securitate obligatorii și finanțarea reconstrucției ar fi supus direct atenției opiniei publice ucrainene pentru a fi analizat.

„Dacă partea americană ne confirmă acest lucru împreună cu alți colegi din NATO, atunci voi solicita opinia societății noastre: acceptăm sau nu acceptăm? Nu am dreptul să nu fac acest lucru la propria mea discreție”, a spus Zelenski, potrivit Kyiv Post.

Cu toate acestea, el a precizat că dacă se va ajunge la scenariul cedării de teritoriu, Ucraina nu va recunoaște sub nicio formă, din punct de vedere juridic, teritoriile ucrainene ocupate ca parte a Rusiei.

Republica Democrată Congo a transmis, într-un comunicat al Ministerului de Externe, că, în urma consultărilor cu România, este pregătită să analizeze retragerea candidaturii Julianei Amato Lumumba și un demers comun în favoarea lui Dacian Cioloș.

RD Congo, dispusă să facă un pas înapoi în favoarea lui Cioloș

Potrivit comunicatului Ministerului de Externe congolez, anunțul a fost făcut în contextul celei de-a 48-a sesiuni a Conferinței ministeriale a Francofoniei, desfășurată la Phnom Penh, în Cambodgia.

„În urma consultărilor cu România, Republica Democrată Congo s-a declarat dispusă să ia în considerare retragerea candidaturii congoleze și să analizeze un demers comun în favoarea domnului Dacian Cioloș, candidat propus de România”, precizează instituția.

Guvernul de la Kinshasa explică faptul că această deschidere urmărește apropierea pozițiilor statelor membre și identificarea unui candidat care să obțină un consens cât mai larg.

Autoritățile congoleze avertizează însă că gestul nu poate fi unilateral și că așteaptă din partea celorlalți candidați și a guvernelor care îi sprijină aceeași flexibilitate.

De ce ar putea fi decisiv anunțul pentru Dacian Cioloș

Până în acest moment, competiția pentru conducerea Francofoniei a fost dominată de două nume: actuala secretară generală, Louise Mushikiwabo, susținută de Rwanda, și Dacian Cioloș, candidatul României. Cei doi s-au detașat de ceilalți competitori.

Mediafax relata anterior, citând surse apropiate negocierilor, că șansele lui Dacian Cioloș de a obține conducerea Organizației Internaționale a Francofoniei erau estimate la 50%-50%. O altă sursă familiarizată cu discuțiile diplomatice declara ulterior că negocierile continuau pe ultima sută de metri și că balanța înclina ușor în favoarea candidatului român, ale cărui șanse erau evaluate la puțin peste 50%.

Anunțul Republicii Democrate Congo ar putea modifica și mai mult raportul de forțe, în condițiile în care o eventuală retragere a Julianei Amato Lumumba și susținerea lui Cioloș ar putea atrage și alte voturi din partea statelor africane

Importanța gestului este cu atât mai mare cu cât RD Congo reprezintă unul dintre cele mai importante state ale spațiului francofon african și are o influență diplomatică semnificativă în regiune.

Rivala lui Cioloș

Principala rivală a lui Dacian Cioloș este Louise Mushikiwabo, actualul secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, care candidează pentru un al treilea mandat.

Louise Mushikiwabo, în vârstă de 64 de ani, este actualul secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei și una dintre cele mai influente personalități ale diplomației rwandeze.

Înainte de a prelua conducerea organizației, Mushikiwabo a fost ministru de Externe al Rwandei între 2009 și 2018. Este considerată o apropiată a președintelui rwandez Paul Kagame, unul dintre cei mai longevivi lideri africani.

La alegerile din 2018, candidatura sa a beneficiat inclusiv de susținerea publică a președintelui francez Emmanuel Macron, într-o perioadă de apropiere diplomatică între Paris și Kigali.

Rivalitatea dintre Rwanda și RD Congo, în centrul negocierilor

Alegerile pentru conducerea Francofoniei sunt marcate de tensiunile dintre Rwanda și Republica Democrată Congo, două state implicate într-un conflict diplomatic și de securitate legat de situația din estul teritoriului congolez.

Kinshasa acuză Kigali că sprijină gruparea rebelă M23, acuzație respinsă de Rwanda.

Autoritățile congoleze au amenințat anterior că ar putea părăsi Organizația Internațională a Francofoniei dacă Louise Mushikiwabo va obține un nou mandat.

Candidatura lui Dacian Cioloș este prezentată, potrivit unor surse Mediafax, ca o posibilă soluție de compromis, care ar permite evitarea unei confruntări directe între cele două state africane.

Fostul premier român a insistat asupra acestei idei și înaintea summitului din Cambodgia.

„Consider că atât candidatura mea, cât și programul meu pot constitui baza unui compromis”, a declarat Cioloș într-o conferință de presă susținută la Paris.

El a avertizat că organizația riscă să se confrunte cu o ruptură internă și a subliniat necesitatea păstrării unității Francofoniei.

Franța încearcă să obțină o soluție de compromis

Negocierile se desfășoară și pe fondul unor demersuri diplomatice ale Franței, unul dintre cele mai influente state ale organizației.

Potrivit informațiilor publicate de Jeune Afrique și preluate de presa africană, președintele Emmanuel Macron i-ar fi cerut omologului său rwandez, Paul Kagame, să accepte retragerea candidaturii lui Louise Mushikiwabo, pentru a permite identificarea unei soluții consensuale.

Scenariul discutat ar presupune retragerea candidatelor din Rwanda, RD Congo și Mauritania, astfel încât Dacian Cioloș să rămână candidatul în jurul căruia să se formeze un consens.

România își intensifică ofensiva diplomatică. Nicușor Dan merge la summit

Bucureștiul a susținut candidatura lui Dacian Cioloș printr-o campanie diplomatică în rândul statelor membre, în încercarea de a construi o majoritate sau, preferabil, un consens în jurul fostului premier și comisar european.

Miza alegerilor este atât de importantă pentru București încât președintele Nicușor Dan a decis să participe personal la Summitul Francofoniei de la Phnom Penh, în Cambodgia, unde se va lua decizia privind viitorul secretar general al organizației.

Candidatura lui Cioloș beneficiază și de sprijinul Republicii Moldova, anunțat public de autoritățile de la Chișinău.

Decizia finală, luni. Patru candidați în cursă

Alegerea noului secretar general al Francofoniei este programată pentru luni, 16 noiembrie, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise.

Cei patru candidați sunt Dacian Cioloș, din România, Louise Mushikiwabo, din Rwanda, Juliana Amato Lumumba, din Republica Democrată Congo, și Coumba Ba, din Mauritania.

Potrivit regulilor organizației, desemnarea secretarului general se face, în mod tradițional, prin consens. În absența unui acord între statele membre, se poate recurge la vot.

La alegere participă reprezentanții celor 53 de state și guverne membre cu drepturi depline ale OIF.

Noul secretar general va conduce organizația în perioada 2027-2030.

COMUNICATUL RD CONGO

Republica Democrată Congo face apel la unitate în jurul unei candidaturi comune pentru viitorul Francofoniei

„Cu ocazia celei de-a 48-a sesiuni a Conferinței ministeriale a Francofoniei, Republica Democrată Congo și-a exprimat disponibilitatea de a lua în considerare retragerea candidaturii doamnei Juliana Amato Lumumba pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), în vederea favorizării apariției unui consens în jurul unei candidaturi capabile să unească statele membre.

Guvernul Republicii dorește să salute angajamentul doamnei Juliana Amato Lumumba, precum și calitatea candidaturii sale, care a promovat o viziune ambițioasă pentru reînnoirea OIF. Disponibilitatea RD Congo de a lua în considerare retragerea acestei candidaturi nu reprezintă în niciun fel o punere sub semnul întrebării a profilului, competențelor sau contribuției sale la acest demers.

În fața tensiunilor apărute în cursul actualului proces de desemnare, RD Congo a ales să acționeze într-un spirit de responsabilitate și de detensionare. Fiind cel mai mare spațiu francofon din lume din punct de vedere demografic, țara rămâne profund atașată unei Francofonii solidare, fidele Cartei sale, valorilor și aspirațiilor populațiilor pe care le deservește. Acest demers reflectă voința sa de a contribui activ la depășirea divergențelor și la identificarea unei soluții consensuale, în interesul superior al Organizației.

RD Congo reamintește că desemnarea secretarului general al OIF s-a bazat, în mod tradițional, pe căutarea unui consens între statele și guvernele membre. Menținerea coeziunii Organizației impune astăzi acordarea priorității unei personalități capabile să unească, să răspundă provocărilor cu care se confruntă OIF și să îi consolideze capacitatea de acțiune.

În urma consultărilor cu România, RD Congo s-a declarat dispusă să ia în considerare retragerea candidaturii congoleze și să analizeze un demers comun în favoarea domnului Dacian Cioloș, candidat propus de România. Această deschidere se înscrie într-o dinamică de apropiere a pozițiilor și urmărește crearea condițiilor pentru obținerea unui consens cât mai larg posibil între statele și guvernele membre.

Republica Democrată Congo subliniază însă că acest demers de deschidere nu poate fi unilateral. El se bazează pe așteptarea legitimă ca ceilalți candidați și statele care îi susțin să dea dovadă de același spirit de responsabilitate, flexibilitate și deschidere către compromis, pentru a permite apariția unei candidaturi cu adevărat consensuale.

Disponibilitatea exprimată de RD Congo de a lua în considerare retragerea candidaturii sale reprezintă astfel un apel la reciprocitate, indispensabilă pentru reușita acestui demers colectiv”.

Estonia este cea mai recentă țară care a anunțat că nu va permite sportivilor din Rusia și Belarus să participe la competițiile desfășurate pe teritoriul său, relatează BBC. 

Decizia vine după ce Norvegia, Finlanda și Canada au făcut anunțuri similare.

Guvernul Estoniei a adresat o scrisoare către Federația Internațională de Schi (FIS), susținând că permiterea participării concurenților din Rusia și Belarus ar submina sprijinul acordat de țară Ucrainei și ar oferi o oportunitate pentru propagandă. În acest sens, măsura interdicției emisă în 202 va fi menținută de către autoritățile estoniene.

Într-o declarație transmisă către BBC Sport, FIS a afirmat că „se angajează să ofere sprijin deplin sportivilor, asociațiilor naționale de schi și organizatorilor locali – cu majoritatea cărora avem o relație de lungă durată – în procesul de gestionare a ceea ce știm că este o situație foarte complexă”.

Federația Internațională de Schi (FIS) și-a relaxat regulamentul, precizând că sportivilor din cele două țări li se va acorda accesul la competițiile sale „cu condiția să semneze o declarație de neutralitate”.

În luna octombrie, Curtea de Arbitraj pentru Sport (CAS) a anulat interdicția impusă Rusiei de către Federația Internațională de Hochei pe Gheață (IIHF), o măsură condamnată de federațiile britanică, germană, finlandeză și cehă.

Anunțul a fost făcut de George Simion, în deschiderea conferinței „Europa la răscruce. Cine decide: Bruxelles-ul sau națiunile?”, din cadrul evenimentului Forum Europa, organizat de AUR la Parlamentul României.

Liderul formațiunii a estimat că se așteaptă la o prezență masivă de zecii de mii de persoane și a lansat un apel către invitații internațional care participă la Forum să ia parte la manifestație pentru a observa dacă drepturile cetățeneși se respectă în România.

„La ora 14:00 are loc un protest, despre care v-am vorbit ieri în discursul meu, chiar în fața Parlamentului; vor fi prezenți 30.000–40.000 de oameni. Așadar, în calitate de oaspeți internaționali, putem observa, situația. Am transmis deja tuturor celor din România că avem observatori internaționali care vor monitoriza respectarea dreptului la adunare și vor urmări dacă se aplică cenzura în România, un aspect foarte important pentru noi”, a declarat George Simion înainte de începerea discuțiilor.

Declarația liderului suveranist vine la câteva ore înainte de adunarea anunțată în fața Palatului Parlamentului, deși Primăria Municipiului București nu a emis o autorizație.

Primarul Ciprian Ciucu a susținut că nu au fost emise autorizații, din motive de siguranță publică. Jandarmeria va asigura, alături de alte forţe, măsurile de ordine la protestul anunţat, precizând că vor fi echipe de dialog la fața locului.

Aceștia au lansat un apel către participanți: „Este interzis accesul la adunările publice cu arme de orice fel, materiale explozive sau incendiare, substanțe iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, dispozitive pentru șocuri electrice ori alte obiecte care pot fi folosite pentru acțiuni violente, precum și cu băuturi alcoolice. Portul fără drept, la adunări publice, al cuțitelor, boxurilor și al altor asemenea obiecte, al dispozitivelor pentru șocuri electrice ori al substanțelor iritant-lacrimogene constituie infracțiune”.