În cadrul atacului, clădirea companiei Milrem Robotics din Tallinn, a luat foc în noaptea de vineri spre sâmbătă. Dovezile preliminare sugerează că incendiul ar fi putut fi provocat în mod deliberat, potrivit postului public de televiziune din Estonia, citat de Kiyv Post.
„Suspecții au fost identificați”, a scris Michal pe X, adăugând că una dintre pistele de anchetă vizează „un posibil act de sabotaj și implicarea Rusiei”.
Potrivit procurorului general estonian, Astrid Asi, anchetatorii au identificat suspecții pe baza probelor strânse de Serviciul de Securitate Internă și de Prefectura de Nord. Procurorii au solicitat instanței arestarea lor, în timp ce autoritățile examinează posibilele motive, inclusiv sabotajul.
Ancheta este în stadiu incipient, iar autoritățile estoniene nu au stabilit încă responsabilitatea Rusiei.
Ambasada Rusiei la Tallinn nu a răspuns imediat solicitării de comentarii din partea agenției Reuters. Moscova a negat în repetate rânduri acuzațiile occidentale potrivit cărora ar fi organizat acte de sabotaj și alte atacuri sub acoperire în Europa.
Michal a precizat că Estonia tratează incidentul cu o seriozitate deosebită, deoarece acesta a vizat industria de apărare a țării.
„Încercările de a ne intimida sau de a ne submina securitatea nu vor avea succes. Ne vom proteja poporul și companiile prin orice mijloace necesare”,a declarat oficialul.
Milrem Robotics dezvoltă sisteme militare și autonome, printre care se numără și vehiculul terestru fără pilot THeMIS. Compania afirmă că această platformă este utilizată în Ucraina încă din 2022 pentru misiuni precum logistica, evacuarea răniților și degajarea traseelor.
În luna iunie, Milrem și compania olandeză VDL Defentec au început livrarea primelor vehicule de pe o nouă linie de producție înființată pentru a sprijini o livrare finanțată de Olanda, care cuprinde peste 100 de sisteme THeMIS către Ucraina.
Nicolae Păun, care îndeplinește și funcția de președinte al Asociației Partidei Romilor Pro-Europa, a sesizat mai multe instituții în urma manifestărilor rasiste care au avut loc la partida dintre Rapid București și Dinamo București.
„Am făcut plângeri la Parchetul Sectorului 6, la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, la Liga Profesionistă de Fotbal și la Federația Română de Fotbal.
„Instituțiile statului nu trebuie să mai asiste pasiv”Instituțiile statului care trebuie să sancționeze manifestările rasiste de pe stadioane nu trebuie să mai asiste pasiv la aceste acțiuni”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Păun.
„Am cerut luarea urgentă de măsuri față de comportamentul rasist al fanilor echipei Dinamo București, care, sâmbătă, la meciul cu Rapid București, au scandat lozinci ofensatoare și au afișat bannere cu înscrisuri rasiste la adresa minorității rome din România”, a mai transmis deputatul.
Păun susține că manifestările rasiste nu se limitează la stadioane, ci sunt întâlnite și pe rețelele de socializare și în instituții publice, afirmând că statul nu mai trebuie să tolereze astfel de comportamente.
„Rasismul trebuie sancționat de către instituțiile statului, nu tolerat! În ultima perioadă, am observat că rasismul în România a atins cote alarmante. Manifestările rasiste se întâmplă pe stadioane, pe rețelele de socializare și în majoritatea instituțiilor publice, unde romii sunt batjocoriți”, mai spune oficialul.
„Sper ca instituțiile României să demareze urgent anchete, care să ducă la sancționarea celor care au organizat și au pus în practică evenimentele de sâmbătă seară”, conchide Păun.
Partide de sâmbătă s-a încheiat cu victoria lui Dinamo cu 1-0, în urma golului marcat de Karamoko în minutul 72,
Recidive repetate în meciurile directeAcesta nu este primul incident de acest fel. În luna martie, tot la un derby Rapid – Dinamo, ultrașii echipei din Ștefan cel Mare au scandat mesaje cu caracter rasist în stația de metrou Basarab și în timpul meciului au arătat un banner pe care scria: „Ieri în robie, azi în galerie”.
Fanii Dinamo au recidivat și la meciul din returul play-off-ului din sezonul trecut. Aceștia au afișat mesaje precum: „Rudari, ursari, căldărari și boldeni, coduri CAEN pentru robi giuleșteni” sau „Dacă vreți să nu vă mai zicem țigani, nu vă mai luați de la 12 ani”.
De asemenea, la acel meci, a fost vizat și liderul comunității rome, Dumitru Giuliano, care a cerut măsuri împotriva demonstrațiilor rasiste pe stadioane. Dinamoviștii i-au transmis: „Giuliano, ciocul mic și joc de aripi”.
Două surse din interiorul regimului de la Teheran au declarat pentru Financial Times că forțele iraniene au evaluat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective americane din țări din sud-estul Europei, precum Bulgaria, care luna trecută a aprobat folosirea bazei aeriene Bezmer de către avioanele americane de realimentare în aer.
Una dintre surse a adăugat că și Cipru, unde o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în martie, se află printre posibilele ținte de represalii în cazul unei noi ofensive americane.
Sursele au mai spus că forțele iraniene au analizat separat posibilitatea de a ataca cablurile submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz în cazul unei escaladări.
Iranul ia în calcul extinderea atacurilor dincolo de Orientul MijlociuAmenințările reflectă atmosfera de sfidare de la Teheran, unde tot mai mulți reprezentanți ai regimului consideră că reluarea războiului este mai degrabă o chestiune de „când”, nu de „dacă”.
Negocierile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz sunt în impas, iar liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a numit săptămâna trecută mai mulți politicieni radicali în funcții importante din armată și securitate. Trump a declarat marți că nu există discuții cu Teheranul și că nici nu sunt programate.
Gardienii Revoluției și alți comandanți militari au avertizat că, în cazul unui nou conflict de amploare, Iranul ar putea extinde atacurile dincolo de Orientul Mijlociu. Până acum, Teheranul a vizat în principal baze americane, instalații energetice și alte obiective din regiune.
Luna trecută, Gardienii Revoluției au amenințat Marea Britanie din cauza folosirii bazelor britanice de către armata americană. Ei au avertizat că „orice bază folosită pentru lansarea unui atac asupra teritoriului iranian va fi considerată o țintă legitimă”.
Iranul ar putea folosi rachete balistice cu rază medie de acțiune, inclusiv din seria Shahab, împotriva unor obiective americane din sudul și sud-estul Europei. Totuși, potrivit experților, eficiența acestora scade la distanțe mari.
Teheranul: „Dacă SUA merg prea departe, Iranul va lovi și Europa”Sursele citate de Financial Times spun că reacția Iranului ar depinde de acțiunile Washingtonului.
Una dintre surse a spus că regimul pregătește un plan pentru extinderea conflictului dacă Trump își pune în aplicare amenințările anterioare de a ataca infrastructura iraniană.
A doua sursă a spus că Iranul nu își va impune „nicio limită” în răspunsul său în cazul unei agresiuni americane.
„Dacă SUA merg prea departe, Iranul se va apăra cu orice preț, va ieși dincolo de regiune și va lovi și Europa”, a spus sursa.
Un memorandum semnat în iunie între SUA și Iran s-a destrămat luna trecută, după ce Teheranul a atacat nave în strâmtoare, iar ambele părți s-au acuzat reciproc că au încălcat acordul provizoriu. Au urmat mai multe schimburi de atacuri și reluarea blocadei americane asupra porturilor iraniene.
Săptămâni de eforturi diplomatice nu au reușit să producă un progres pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reluarea negocierilor privind un acord mai amplu pentru încheierea războiului, iar Trump a devenit tot mai frustrat de acest impas.
România a oferit sprijin logistic SUA și a fost avertizată de IranRomânia a oferit în primăvară sprijin logistic Statelor Unite în contextul războiului cu Iranul. În martie, CSAT și Parlamentul au aprobat solicitarea Washingtonului privind dislocarea temporară în România a unor avioane de realimentare.
Președintele Nicușor Dan a precizat atunci că echipamentele aveau caracter defensiv și nu erau dotate cu armament.
În iunie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a prezentat România drept unul dintre statele europene care au oferit sprijin logistic Statelor Unite. Într-un interviu pentru Fox News, el a spus că Bucureștiul a fost nevoit să reducă numărul zborurilor comerciale pentru ca americanii să poată folosi aeroportul pentru avioanele de realimentare.
Declarațiile au provocat o reacție dură a Teheranului. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghai, a acuzat NATO de „complicitate” la ceea ce a numit un „război de agresiune ilegal” împotriva Iranului. El a susținut că Rutte a indicat explicit România și Italia drept țări care au participat la agresiunea împotriva Iranului.
Ministerul român de Externe a respins acuzațiile și a subliniat că România nu a fost parte a conflictului dintre SUA și Iran. MAE a precizat că deciziile Bucureștiului au fost luate în baza acordurilor bilaterale existente cu Statele Unite și că acestea au fost evaluate pentru a respecta Carta ONU și normele dreptului internațional.
La Rote Werd, fiecare centimetru contează. În condițiile actuale de secetă, adâncimea apei poate face diferența dintre o navă de marfă care poate continua călătoria și una care trebuie să-și reducă încărcătura sau să rămână pe loc.
Operatorul austriac al căii navigabile testează aici o soluție neobișnuită, scrie Der Standard.
Barjele sunt încărcate cu pietriș provenit din lucrările de dragare și sunt poziționate astfel încât apa Dunării să fie dirijată în mod țintit către șenalul navigabil. Viteza mai mare a curentului în această zonă contribuie la reducerea depunerilor de pietriș, ceea ce poate diminua necesitatea lucrărilor de dragare.
Potrivit Ministerului Federal al Infrastructurii din Austria, proiecte-pilot similare se desfășoară și în Croația, România și Bulgaria.
Autoritățile austriece avertizează că debitul redus al Dunării reprezintă o provocare pentru navigație la nivel european.
Dunărea a ajuns la niveluri extrem de scăzuteExperimentul are loc într-un moment în care situația hidrologică din Austria este deosebit de dificilă.
Potrivit Der Standard, ultimele 12 luni au fost cele mai secetoase din cei 176 de ani de măsurători din Austria. În aceste condiții, navigația comercială pe Dunăre a fost puternic afectată.
Problema nu este doar cantitatea totală de precipitații, ci și momentul în care acestea apar.
Cantități mai mici de zăpadă, evaporarea mai puternică și perioadele secetoase mai lungi contribuie la reducerea debitelor în timpul verii.
Câțiva centimetri pot costa milioaneEfectele se văd direct în transportul fluvial.
Când apa scade, navele nu mai pot transporta aceeași cantitate de marfă. Inițial, operatorii reduc încărcătura. Dacă situația se agravează, marfa poate fi împărțită pe mai multe nave, iar la un moment dat transportul devine prea scump pentru a mai fi rentabil.
Problemele afectează și navele de pasageri.
Dunărea nu trebuie să asigure apă doar pentru nave. Același fluviu este folosit pentru producerea de energie, agricultură, alimentarea cu apă și menținerea ecosistemelor.
Soluții diferite de-a lungul Dunării
Problema nu se oprește la Austria.
În Ungaria, nivelul scăzut al Dunării a determinat autoritățile să caute soluții pentru alimentarea cu apă a centralei nucleare de la Paks. Un prag construit în apropierea centralei și barje scufundate sunt soluțiile propuse de autorități pentru a obține o creștere suplimentară a nivelului apei.
În România, situația a devenit, de asemenea, critică. La începutul lunii august, autoritățile au intervenit pe brațul Bala, unde au fost realizate lucrări pentru a crește debitul pe brațul principal al Dunării și a îmbunătăți condițiile de navigație.
A fost detonată roca de la Pîrjoaia, iar ulterior au fost coborâte patru barje în zona brațului Bala. Intervențiile au avut ca scop redistribuirea debitului către Dunărea navigabilă.
Soluțiile celor trei țări sunt însă diferite. Austria încearcă să folosească mai eficient apa existentă pentru navigație, Ungaria intervine pentru a asigura apa necesară centralei de la Paks, iar România încearcă să redistribuie debitul Dunării pentru a îmbunătăți condițiile pe fluviu.
Însă capacitățile pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, sunt retrase treptat, în baza angajamentelor de decarbonizare asumate de statul român în fața Comisiei Europene.
Dată fiind situația critică din sistemul energetic, grupul 4 de la Termocentrala Rovinari, păstrat în rezervă, a fost repus în funcțiune luni, 17 august, și a început să livreze energie în Sistemul Energetic Național în jurul orei 15.00.
Potrivit datelor Transelectrica, luni, în intervalul de vârf 19.00-21.00, producția de energie electrică pe bază de cărbune a depășit 1.000 MW. Puțin înainte de ora 20.00, cărbunele furniza 1.014 MW din necesarul de 6.910 MW. Producția internă asigura 5.259 MW, iar aproximativ 1.650 MW erau acoperiți din importuri.
Spre finalul perioadei de vârf, necesarul de energie ajunsese la 7.029 MW, din care 5.736 MW erau produși intern. Producția de energie electrică pe bază de cărbune crescuse la 1.084 MW, iar importurile coborâseră la 1.293 MW.
Despre rolul Complexului Energetic Oltenia în securitatea energetică a României, costurile tranziției și resursele financiare pe care statul și le-a asumat pentru restructurarea companiei, Mediafax a stat de vorbă cu Victor Banța, doctor în management, cu experiență în sectorul energetic și membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia.
În ultimele zile, România a primit încă o lecție pe care sistemul energetic ne-o repetă periodic: securitatea energetică nu se construiește din capacități scrise pe hârtie, ci din megawați care pot intra efectiv în sistem atunci când este nevoie de ei. Dar cum poate Complexul Energetic Oltenia să-și păstreze capacitatea de a susține Sistemul Energetic Național în timp ce trece prin restructurare și prin retragerea treptată a capacităților pe lignit?
Victor Banța: Din capul locului o spun răspicat: nu vreau să idealizez cărbunele, nu contest tranziția energetică și nu sunt adeptul întoarcerii în timp. România trebuie să se decarbonizeze și trebuie să construiască noile capacități energetice. Dar nu pot să nu pun o întrebare simplă: Cum poți cere unei companii să rămână disponibilă pentru securitatea Sistemului Energetic Național și, în același timp, să-i slăbești capacitatea financiară de a face exact acest lucru?
Și nu este doar opinia mea despre importanța CEO. Chiar statul român a justificat intervenția pentru restructurarea companiei inclusiv prin rolul acesteia în securitatea energetică și prin riscurile pe care retragerea capacităților le poate genera pentru siguranța Sistemului Energetic Național.
Așadar, nu discutăm despre nostalgie după cărbune. Discutăm despre securitate energetică.
Să vorbim cu cifrele Guvernului pe masă. Ce prevede restructurarea Complexului Energetic Oltenia și ce resurse financiare au fost puse efectiv la dispoziția companiei pentru a-și îndeplini obligațiile asumate?
Victor Banța: Planul de restructurare al Complexului Energetic Oltenia stă la baza Deciziei (UE) 2022/1920 a Comisiei din 26 ianuarie 2022, aferentă ajutorului de stat SA.59974, notificată sub numărul C(2022) 553, prin care Comisia Europeană a declarat compatibil cu piața internă ajutorul de restructurare de aproximativ 2,66 miliarde euro, sub condiția implementării măsurilor asumate prin plan. Cadrul național al ajutorului pentru restructurare a fost instituit prin OUG nr. 21/2022, ulterior aprobată și modificată prin acte normative succesive.
CEO trebuie să treacă printr-o transformare profundă: reducerea producției pe lignit, construirea de noi capacități regenerabile și pe gaze și susținerea costurilor uriașe ale acestei tranziții.
Numai că, între ceea ce s-a prevăzut și ceea ce s-a întâmplat efectiv, au apărut diferențe.
În februarie 2026, Guvernul României a recunoscut public că diferența de grant de 425,8 milioane de lei, prevăzută pentru anul 2025 în cadrul mecanismului de ajutor de stat destinat finanțării achiziției certificatelor de emisii de CO₂, nu a fost acordată Complexului Energetic Oltenia.
Tot Guvernul a arătat că, în 2025, cheltuielile companiei cu certificatele de CO₂ au depășit 2 miliarde de lei. Și tot Guvernul a comunicat, în februarie 2026, o estimare a unui rezultat operațional pozitiv, de circa 697 milioane lei, în contextul explicării impactului certificatelor de CO₂.
Nu sunt cifre inventate de mine. Sunt cifre comunicate de Guvernul României. Și atunci trebuie să facem apel la aritmetică, dar mai ales la responsabilitatea statului față de propria companie.
Complexului Energetic Oltenia i se cere simultan:
– să cumpere certificate de emisii
– să finanțeze funcționarea curentă
– să-și reducă cheltuielile
– să susțină restructurarea
– să participe la construirea noilor capacități
– să gestioneze costurile sociale ale restructurării
– să-și păstreze capacități disponibile
– și să producă atunci când Sistemul Energetic Național are nevoie de energie controlabilă.
Or, toate acestea costă. Când sute de milioane de lei prevăzute în mecanismul financiar al restructurării nu sunt puse la dispoziția companiei, consecința economică inevitabilă este creșterea presiunii asupra resurselor financiare necesare funcționării și investițiilor.
Dar statul este și proprietar, nu?
Victor Banța: Aici începe problema. Statul român, acționarul majoritar al CEO, stabilește politica energetică și a participat la asumarea calendarului de restructurare și decarbonizare. Și tot statul are nevoie ca Sistemul Energetic Național să rămână sigur.
De aceea nu cred că este suficient să-i spui unei companii: Transformă-te! Trebuie să-i asiguri și condițiile în care această transformare poate fi realizată.
Iar de aici ajungem la altă cifră: 180 de milioane de euro!
Prin OUG nr. 21/2022, statul român a aprobat participarea la majorarea capitalului social al Complexului Energetic Oltenia prin aport în numerar cu echivalentul în lei al sumei de 180 milioane euro. Termenul pentru efectuarea plății a fost ulterior stabilit până la sfârșitul anului 2023.
Statul român și-a asumat această contribuție. Și-a respectat angajamentul?
Victor Banța: Majorarea de capital a fost aprobată, iar suma aferentă aportului și primei de emisiune a ajuns la aproximativ 891 milioane lei.
Aportul de capital în cuantumul menționat nu a fost însă vărsat companiei, potrivit informațiilor publice care au stat la baza demersului judiciar al CEO.
Compania a solicitat ulterior în instanță plata sumei de 891.089.121 lei. Tribunalul București a respins, în iulie 2026, cererea formulată de companie pe calea ordonanței de plată. Mă limitez la consemnarea acestui fapt procesual public, fără a comenta fondul sau strategia juridică a societății.
Cum ar fi arătat azi capacitatea financiară și investițională a CEO dacă acești aproape 891 milioane lei ar fi fost puși la dispoziția companiei?
Victor Banța: Vreau să fac aici o precizare foarte clară. CEO a raportat pentru 2025 o pierdere netă de aproximativ 1,1 miliarde lei. Nu spun că aportul de capital de 891 milioane lei ar fi transformat contabil această pierdere în profit. Ar fi fals. Capitalul nu este venit, dar aportul de capital ar fi însemnat un plus de reziliență financiară: lichiditate, capacitate de finanțare și resurse pentru investiții. Iar peste această sumă trebuie privită și diferența de grant de 425,8 milioane lei neacordată în 2025.
De aceea întrebarea corectă nu este: Ar fi avut CEO profit? Întrebarea corectă este: Când și în ce măsură vor fi asigurate integral resursele și mecanismele financiare pe care statul însuși le-a prevăzut pentru această restructurare?
Și aici ajungem la cărbune.
Cărbunele are dezavantaje: emisii ridicate de CO₂ care, în actualul sistem european ETS, generează costuri foarte mari pentru producerea energiei electrice. Tocmai de aceea trebuie construite capacitățile care să-l înlocuiască. Dar lignitul are o caracteristică strategică pe care soarele și vântul nu o au: combustibilul poate fi stocat.
Putem compara, din perspectiva securității energetice, lignitul stocat cu energia stocată în baterii?
Victor Banța: Nu compar un depozit de lignit cu un sistem BESS (sistem de stocare a energiei electrice în baterii). Sunt lucruri fundamental diferite. Dar au un element comun important pentru securitatea energetică: disponibilitatea resursei când sistemul are nevoie de ea.
Un sistem BESS preia energie electrică din sistem, o stochează sub formă electrochimică și o poate restitui rapid rețelei.
Lignitul stocat reprezintă, în schimb, energie primară stocată, care poate fi transformată în energie electrică atunci când grupurile energetice sunt disponibile. Diferența este esențială.
Dar la fel de important este faptul că, într-o perioadă cu producție redusă din surse dependente de vreme, existența unui combustibil stocabil și a unor capacități dispecerizabile poate conta pentru siguranța SEN.
Se vorbește inclusiv despre posibilitatea ca proiectul pe gaze de la Ișalnița să fie înlocuit cu o capacitate de stocare BESS. Cum vedeți această soluție?
Victor Banța: Putem vorbi la nivel de principiu despre intenția CEO de a implementa BESS (Battery Energy Storage System). BESS este necesar într-un sistem cu o pondere tot mai mare a producției regenerabile. Poate prelua energie în perioadele excedentare și o poate restitui rapid atunci când sistemul are nevoie.
Puterea instalată a unei baterii ne spune cât poate livra într-un anumit moment; capacitatea în MWh ne spune cât timp poate face acest lucru.
De aceea, trebuie analizat ce serviciu trebuie să ofere investiția către Sistemul Energetic Național: ce putere, pentru câte ore, cu ce disponibilitate și ce rol în adecvanța sistemului.
Un BESS poate fi extraordinar pentru echilibrare și pentru mutarea energiei de la orele cu producție excedentară către vârful de seară. Dar o baterie nu este o sursă primară de energie. Ea trebuie mai întâi încărcată. De aceea, stocarea trebuie privită împreună cu producția, nu în locul producției.
A mai trecut România prin situații în care stocurile de lignit au devenit importante pentru securitatea energetică?
Victor Banța: Îmi amintesc iarna 2008–2009, când eram prefect al județului Gorj.
În perspectiva unei ierni dificile și pe fondul crizei gazelor ruso-ucrainene, una dintre preocupările majore a fost constituirea din timp a stocurilor de lignit.
Lecția pe care am reținut-o atunci este valabilă și astăzi: securitatea energetică se pregătește înaintea crizei, nu în timpul ei.
Soarele nu vine la comandă. Nici vântul. Energia produsă de acestea poate fi și trebuie stocată, dar sistemele BESS nu reprezintă astăzi o soluție de stocare sezonieră capabilă să transfere la scară națională cantități masive de energie din lunile de vară către lunile de iarnă. De aceea problema nu este: cărbune sau regenerabile. Este o falsă alegere.
România are nevoie de regenerabile, hidro, nuclear, capacități flexibile pe gaze, stocare, interconexiuni și de un sistem capabil să funcționeze în siguranță în orice oră a anului.
Dar, până când capacitățile care trebuie să înlocuiască producția existentă sunt construite, racordate, testate și disponibile comercial, trebuie să fim foarte atenți la ceea ce scoatem din sistem.
Atunci cum ar trebui făcută, concret, tranziția de la cărbune la noile capacități de producție?
Victor Banța: Tranziția energetică nu înseamnă să închizi. Înseamnă să înlocuiești.
Întâi construiești. Apoi testezi. Pui noua capacitate în funcțiune și verifici dacă poate îndeplini efectiv rolul pentru care a fost construită.
Abia apoi retragi ceea ce trebuie să înlocuiască. Orice altă ordine transformă tranziția dintr-un proces tehnic controlat într-un pariu. Iar energia unei țări nu poate fi un pariu.
Ce ar trebui să facă statul pentru ca această tranziție să nu afecteze siguranța Sistemului Energetic Național?
Victor Banța: Nu cer privilegii pentru Complexul Energetic Oltenia. Cer coerență.
Dacă statul a decis că această companie trebuie să parcurgă tranziția, trebuie să-i asigure și cadrul pe care și l-a asumat.
Dacă statul dorește capacități disponibile pentru perioade critice, trebuie să înțeleagă că disponibilitatea costă.
Dacă statul dorește accelerarea investițiilor în fotovoltaice și gaze, trebuie să înțeleagă că investițiile au nevoie de capital.
Iar dacă statul dorește retragerea capacităților pe lignit, trebuie să se asigure că ceea ce le înlocuiește există și funcționează înainte ca ele să dispară.
Pentru că, la capătul tuturor planurilor, jaloanelor, strategiilor și termenelor, există o realitate fizică mult mai simplă: în fiecare secundă, producția și consumul de energie electrică trebuie menținute în echilibru.
Infrastructura Complexului Energetic Oltenia a fost construită în zeci de ani. Da, este una imperfectă și costisitoare, care trebuie transformată. Dar este o infrastructură care există astăzi.
Iar în energie, diferența dintre ceea ce există și ceea ce presupunem că va exista poate deveni, în momente critice, exact diferența dintre siguranță și vulnerabilitate.
Nu cer să oprim tranziția energetică. Cer ceva mult mai simplu: să nu distrugem podul înainte să ajungem pe celălalt mal.
Și las Guvernului României o întrebare, legitimă: Dacă statul cere Complexului Energetic Oltenia să finanțeze prezentul, să construiască viitorul și, între timp, să rămână disponibil pentru siguranța Sistemului Energetic Național, când și în ce măsură vor fi asigurate integral resursele și mecanismele financiare pe care statul însuși le-a prevăzut pentru această restructurare?
Marți, puțin după ora 17.00, cărbunele asigura 1.034 MW, respectiv 15,21% din producția internă de energie electrică. Adică peste trei sferturi din ponderea de aproximativ 20% asigurată în mod obișnuit de energia nucleară.
Iar la primele ore ale dimineții de miercuri, peste un sfert din producția internă de energie (26,48%) era acoperită de cărbune.
Amendamentul legislativ a trecut marți seară de ultimul vot din Parlament, cu o majoritate de 67 la 53.
Guvernul susține că actul normativ este necesar pentru a preveni situațiile în care litigiile civile anulează politicile climatice de stat și subminează încrederea mediului de afaceri, potrivit AFP.
Legea a fost inițiată ca răspuns direct la acțiunea în justiție deschisă de activistul indigen maori Michael Smith împotriva a șase companii majore din Noua Zeelandă, pentru contribuția lor la schimbările climatice.
Ministrul Justiției, Paul Goldsmith, a susținut că legea este necesară pentru a oferi companiilor mai multă claritate cu privire la obligațiile lor în domeniul schimbărilor climatice.
„Litigiul aflat pe rolul Înaltei Curți, în cadrul căruia un reclamant a formulat revendicări civile împotriva a șase mari companii pentru emisiile acestora de gaze cu efect de seră, riscă să conducă la instituirea unui nou regim care contravine cadrului legislativ deja adoptat de Parlament”, a mai transmis ministrul Justiției.
„O zi neagră pentru democrație”Michael Smith a reacționat, precizând că „este o zi neagră pentru democrație” și avertizând că parlamentul creează un precedent privind intervențiile în justiție.
„Dacă Parlamentul poate anula un proces aflat în desfășurare, atunci nicio pretenție juridică nu mai este sigură odată ce devine incomodă din punct de vedere politic”, a declarat acesta.
Partidul Verzilor s-a opus ferm modificării legislative. Deputatul Steve Abel a descris schimbarea drept una „intenționat împotriva interesului public”.
„Era o confruntare între șase poluatori și o singură parte adversă. Ei aveau cei mai bine plătiți și mai străluciți avocați din țară, și totuși au pierdut. Așadar, ce au făcut acele companii? Au trișat: s-au dus la guvern și au cerut: «Vă rugăm, puneți capăt acestui proces, anulați-l, desființați-l»”, a reacționat parlamentarul.
Guvernul poate rata țintele climaticeComisia pentru Schimbări Climatice, organism independent creat prin lege în 2019, a avertizat luna trecută că politicile actualului guvern ar putea determina țara să rateze obiectivele privind reducerea emisiilor.
Potrivit raportului, guvernul condus de premierul Christopher Luxon a ignorat în 2025 recomandările Comisiei privind reducerea emisiilor.
Decizia vine după ce autoritățile emirateze au afirmat că două rachete balistice au fost lansate din Iran către teritoriul Emiratelor Arabe Unite. Teheranul a negat însă că ar fi atacat țara.
Afra Al Hameli, directorul pentru comunicare al Ministerului de Externe al Emiratelor Arabe Unite, a declarat că suspendarea tuturor schimburilor comerciale și tranzacțiilor financiare cu Iranul este o reacție la „escaladările regionale care subminează pacea și securitatea regională și internațională”.
„Având în vedere escaladările regionale, toate schimburile comerciale, operațiunile comerciale și tranzacțiile financiare cu Iranul au fost suspendate până la noi ordine”, a transmis oficialul emiratez.
Al Hameli a precizat că Emiratele Arabe Unite vor continua să protejeze sistemul financiar internațional și să respecte dreptul internațional și standardele globale.
Emiratele Arabe Unite acuză Iranul că a lansat rachete balisticeAnunțul privind suspendarea relațiilor comerciale cu Iranul a venit după ce Ministerul Apărării din Emiratele Arabe Unite a anunțat că două rachete balistice au fost lansate din Iran către teritoriul țării.
Potrivit autorităților emirateze, ambele rachete au căzut în mare. Una dintre ele ar fi ajuns în apele teritoriale ale Emiratelor Arabe Unite, în timp ce cealaltă a căzut în afara acestora.
Ulterior, ministerul a susținut că rachetele ar fi avut ca țintă traficul maritim din regiune.
Locuitorii din Dubai au primit marți o alertă privind o posibilă amenințare cu rachete, în timp ce sistemele de apărare antiaeriană ale Emiratelor au reacționat la proiectilele care se apropiau. Ministerul de Interne a anunțat la scurt timp că situația este sub control.
Iranul neagă atacul asupra Emiratelor Arabe UniteTeheranul a respins acuzațiile formulate de autoritățile emirateze și a negat că Iranul ar fi lansat rachete asupra Emiratelor Arabe Unite.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a transmis pe Telegram că toate statele din regiune ar trebui să se abțină de la formularea unor „acuzații nefondate”.
Incidentul are loc pe fondul unor tensiuni tot mai mari în regiunea Golfului Persic și în special în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de energie.
Strâmtoarea Ormuz, afectată de escaladarea conflictuluiTensiunile au avut efecte și asupra traficului maritim din Strâmtoarea Ormuz. Potrivit agenției de presă de stat WAM, mai multe nave ale Abu Dhabi National Oil Co. au fost lovite în timp ce traversau importanta cale navigabilă.
Două nave au fost atacate joi, iar o altă navă a fost lovită vineri seară.
Înainte de actuala escaladare militară, aproximativ o cincime din petrolul și gazul natural lichefiat transportate la nivel mondial tranzitau Strâmtoarea Ormuz.
Traficul prin această rută strategică a scăzut puternic după ce Iranul a închis accesul prin strâmtoare, în contextul conflictului cu Statele Unite și Israelul. Teheranul a atacat, de asemenea, petroliere și nave comerciale care au încercat să evite blocada.
Relațiile dintre Emiratele Arabe Unite și Iran, tot mai tensionateEmiratele Arabe Unite au mai raportat în trecut atacuri atribuite Iranului sau unor grupări apropiate de Teheran.
În luna mai, autoritățile emirateze au confirmat atacuri iraniene asupra unor baze militare americane aflate pe teritoriul Emiratelor, după ce Teheranul a reacționat la operațiunile militare americane.
În aceeași perioadă, Iranul ar fi lansat 15 rachete și patru drone în direcția bazelor americane din Emiratele Arabe Unite.
Ulterior, Emiratele au anunțat că o dronă care ar fi vizat o centrală nucleară de pe teritoriul țării fusese lansată din Irak, unde operează miliții susținute de Iran.
Muzicianul a murit într-un centru de îngrijire paliativă, la ferma sa din Richmond, Texas, înconjurat de membri ai familiei. Cauza morții nu a fost făcută publică.
Frank Beard a fost bateristul ZZ Top timp de 56 de ani și a făcut parte din una dintre cele mai longevive componențe din istoria muzicii rock.
Beard, chitaristul Billy Gibbons și basistul Dusty Hill au cântat pentru prima dată împreună în 1970. Cei trei au rămas în aceeași formulă până la moartea lui Hill, în 2021. Ulterior, Elwood Francis s-a alăturat formației.
ZZ Top a devenit cunoscută pentru piese precum „Sharp Dressed Man” și „Legs”, dar și pentru stilul distinctiv al membrilor săi, scrie Reuters.
„Astăzi, Elwood și cu mine am pierdut un prieten și colaborator extraordinar, iar lumea a pierdut unul dintre cei mai inovatori toboșari și un adevărat fiu al Texasului”, a declarat Billy Gibbons.
Frank Beard a avut un rol esențial în succesul ZZ TopBilly Gibbons a subliniat importanța lui Frank Beard pentru sunetul formației, afirmând că ritmul său caracteristic a fost esențial pentru succesul ZZ Top.
„Ritmul său caracteristic a fost esențial pentru a menține ZZ în top”, a spus Gibbons, adăugând că formația va continua să cânte, așa cum și-ar fi dorit Beard.
Spre deosebire de Billy Gibbons și Dusty Hill, cunoscuți pentru bărbile lor lungi, Frank Beard apărea de cele mai multe ori ras. Numele său de familie, „Beard” („barbă”, în limba engleză), a devenit astfel o ironie binecunoscută în rândul fanilor trupei.
ZZ Top a devenit celebră în anii ’80ZZ Top și-a consolidat popularitatea internațională în anii 1980, inclusiv prin aparițiile frecvente pe MTV, în perioada de vârf a videoclipurilor muzicale.
Imaginea trupei, combinată cu riff-urile de blues-rock și videoclipurile memorabile, a transformat ZZ Top într-una dintre formațiile emblematice ale rockului american.
În 2004, ZZ Top a fost inclusă în Rock and Roll Hall of Fame, una dintre cele mai importante recunoașteri acordate artiștilor din istoria muzicii rock.
La ceremonia de introducere în Hall of Fame, Frank Beard a avut un discurs scurt, în stilul său caracteristic.
„Tot ce pot spune este că cea mai mare parte a vieții mele a fost o surpriză plăcută și la fel este și aceasta. Vă mulțumesc”, a declarat atunci muzicianul.
ZZ Top își anulează două concerte după moartea lui Frank BeardMoartea bateristului a determinat formația să își anuleze concertele programate marți în Salt Lake City și miercuri în Colorado Springs.
ZZ Top a anunțat că intenționează să revină pe scenă în acest weekend, la Austin, Texas.
Frank Beard a rămas membru al ZZ Top timp de 56 de ani, contribuind la transformarea formației într-un reper al rockului american și la menținerea uneia dintre cele mai stabile componențe din istoria muzicii.
Atacul israelian a amplificat tensiunile dintre Israel și Turcia, două țări care au interese tot mai divergente în Siria, iar Washingtonul încearcă să prevină apariția unor incidente militare directe între cele două state.
Tom Barrack, care este și ambasadorul Statelor Unite în Turcia, a declarat pentru Reuters că Ankara nu fusese avertizată cu privire la atacurile israeliene asupra bazei Abu al-Duhur.
Potrivit oficialului american, Turcia a observat avioanele israeliene îndreptându-se spre nord, în direcția teritoriului său, ceea ce ar fi putut determina autoritățile turce să pregătească o reacție militară.
„Din fericire, persoane raționale au reușit să împiedice deteriorarea situației”, a declarat Barrack.
Oficialul american a precizat că Statele Unite lucrează activ la crearea unui mecanism de comunicare care să implice Israelul, Siria și Turcia și care să prevină neînțelegerile sau confruntările accidentale.
Un astfel de mecanism, cunoscut drept mecanism de deconflictualizare, reprezintă un canal de comunicare destinat coordonării între actori militari sau politici pentru evitarea unor incidente nedorite.
SUA încearcă să reducă tensiunile dintre Israel și TurciaTurcia a condamnat atacurile israeliene asupra bazei Abu al-Duhur din nord-vestul Siriei, însă Ankara nu a oferit alte detalii cu privire la posibilitatea instituirii unui mecanism de deconflictualizare.
Tensiunile dintre Israel și Turcia au crescut în ultima perioadă, în condițiile în care ambele țări au frontiere cu Siria și au poziții tot mai diferite cu privire la viitorul țării.
Turcia este unul dintre principalii aliați ai președintelui sirian Ahmed al-Sharaa. Ankara sprijină reconstrucția armatei siriene, contribuie la refacerea instituțiilor și infrastructurii și oferă autorităților de la Damasc sprijin militar și diplomatic.
Barrack a declarat că atacurile Israelului asupra bazei siriene au reflectat percepția, corectă sau nu, că Turcia ar putea să își extindă în viitorul apropiat prezența militară în acea bază.
„Acest lucru subliniază necesitatea unui mecanism de deconflictualizare care să implice Israelul, Siria și Turcia”, a spus emisarul american. El a adăugat că prioritatea în acest moment este reducerea tensiunilor și crearea condițiilor pentru o abordare mai prudentă.
Israelul a efectuat opt lovituri aeriene asupra bazei sirienePotrivit televiziunii de stat siriene Ekhbariya, care a citat o sursă militară, Israelul a efectuat marți opt lovituri aeriene asupra pistei și facilităților de depozitare ale bazei Abu al-Duhur.
O altă sursă militară și un localnic au declarat că nu au fost înregistrate victime în urma atacurilor.
Armata israeliană nu a comentat informațiile privind loviturile aeriene.
Baza se află la aproximativ 70 de kilometri de granița cu Turcia și nu mai este utilizată ca aerodrom militar dedicat din 2013. În timpul războiului civil sirian, care a durat 14 ani, baza a trecut prin mâinile mai multor facțiuni.
Israelul continuă operațiunile militare în SiriaIsraelul a efectuat de-a lungul anilor numeroase atacuri asupra unor obiective din Siria, afirmând că operațiunile urmăresc să limiteze influența Iranului și să împiedice transferul de arme către Hezbollah, organizație aliată Teheranului și activă în Liban.
După înlăturarea de la putere a fostului președinte Bashar al-Assad în 2024, Israelul a continuat să privească cu suspiciune noua conducere de la Damasc și a menținut operațiunile militare pe teritoriul sirian.
Cele mai recente atacuri menționate de oficialii americani au vizat obiective guvernamentale din sudul și centrul Siriei.
În același timp, Siria și Israelul au purtat mai multe runde de discuții privind reducerea tensiunilor și situația de la frontieră după căderea regimului Assad, însă până în prezent nu au ajuns la un acord.
SUA avertizează asupra riscului unor confruntări militareTom Barrack a declarat că incidentul de la baza Abu al-Duhur demonstrează necesitatea intensificării și extinderii eforturilor diplomatice.
Statele Unite facilitează deja un mecanism de schimb de informații și dialog între părțile implicate, însă emisarul american consideră că este nevoie de o structură mai solidă și de resurse suplimentare.
„Investițiile în astfel de mecanisme sunt mult mai puțin costisitoare decât utilizarea mijloacelor cinetice de comunicare”, a spus Barrack, referindu-se la folosirea forței militare pentru transmiterea unor mesaje sau pentru descurajarea adversarilor.
Washingtonul încearcă astfel să prevină ca tensiunile dintre Israel, Turcia și Siria să se transforme într-un conflict mai amplu, într-o regiune deja afectată de numeroase confruntări militare.
Într-un comentariu publicat de KCNA, Statele Unite și Coreea de Sud au fost catalogate drept „instigatori la război”, iar Phenianul a acuzat cele două țări că amplifică tensiunile în Peninsula Coreeană.
Criticile vizează în special exercițiul militar anual Ulchi Freedom Shield, desfășurat timp de 11 zile și început luni, conform programului.
Phenianul susține că exercițiile reprezintă o amenințare la adresa securității Coreei de Nord și a avertizat că va continua să ia măsuri pentru a-și exercita dreptul la autoapărare. Comentariul KCNA nu a precizat însă ce măsuri concrete ar putea lua autoritățile nord-coreene.
Coreea de Nord denunță exercițiile, în timp ce SUA reduc participareaDeclarația Phenianului vine după ce președintele american Donald Trump a ordonat duminică Pentagonului să reducă „substanțial” participarea Statelor Unite la exercițiul militar anual desfășurat împreună cu Coreea de Sud.
Trump a invocat, de asemenea, relația sa „foarte bună” cu liderul nord-coreean Kim Jong Un. Luni, președintele american a afirmat că Kim a răspuns demersurilor sale de reluare a dialogului, fără să ofere detalii despre natura contactului dintre cei doi.
În ciuda deciziei de reducere a participării americane, exercițiile militare au început luni conform planului. Marți, comandantul Forțelor SUA din Coreea de Sud, Xavier Brunson, a vizitat Ministerul sud-coreean al Apărării pentru a discuta despre planurile de reducere a exercițiului.
Poziții opuse privind exercițiile militarePreședintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat marți că exercițiile Ulchi Freedom Shield au caracter defensiv și că Seulul nu intenționează să folosească manevrele pentru a ataca Coreea de Nord sau pentru a amplifica tensiunile din Peninsula Coreeană.
Coreea de Nord denunță în mod regulat exercițiile militare comune americano-sud-coreene, pe care le consideră pregătiri pentru o eventuală invazie. Washingtonul și Seulul susțin însă că manevrele sunt defensive și sunt necesare pentru menținerea capacității de reacție în fața amenințărilor militare nord-coreene.
Tensiuni în Peninsula Coreeană, pe fondul apropierii dintre Trump și Kim Jong UnCriticile Phenianului apar într-un moment în care Donald Trump încearcă să relanseze dialogul cu Kim Jong Un. În timpul mandatului său anterior, Trump s-a întâlnit de mai multe ori cu liderul nord-coreean.
Coreea de Nord și-a extins între timp programele de dezvoltare a armelor nucleare și rachetelor balistice, în pofida sancțiunilor impuse de Organizația Națiunilor Unite.
Comentariul publicat de KCNA nu îl menționează pe Donald Trump și nici nu face referire directă la decizia acestuia de a reduce participarea militară americană la exercițiile cu Coreea de Sud.
Phenianul avertizează că acțiunile Statelor Unite și Coreei de Sud vor contribui la agravarea tensiunilor în Peninsula Coreeană și în regiunea Asia-Pacific.
Cercetarea, realizată de o echipă coordonată de neurologul Liron Rozenkrantz de la Universitatea Bar-Ilan din Israel și publicată în Nature Human Behaviour, indică o legătură directă între atenție și reglarea sistemului imunitar.
Inflamația reprezintă unul dintre principalele mecanisme prin care organismul reacționează la infecții sau leziuni. În zona afectată apar căldură și umflături, iar celulele sistemului imunitar sunt mobilizate pentru a răspunde amenințării, scrie Science Alert.
În același timp, sistemul nervos transmite creierului informații despre ceea ce se întâmplă în organism. Aceste semnale pot fi percepute sub forma unor senzații precum mâncărime, usturime sau arsură.
Pentru a testa dacă atenția acordată acestor senzații influențează doar percepția durerii sau și răspunsul imun, cercetătorii au folosit testul cutanat cu histamină, utilizat în mod obișnuit pentru evaluarea reacțiilor alergice.
Atenția a redus dimensiunea reacției inflamatoriiÎn primul experiment au participat 37 de adulți sănătoși. Fiecare participant a efectuat testul cutanat în două sesiuni diferite.
Într-una dintre sesiuni, voluntarii au fost instruiți să își concentreze atenția asupra senzațiilor provenite din zona inflamată. În cealaltă, atenția le-a fost direcționată către videoclipuri menite să îi distragă.
Rezultatele au fost surprinzătoare. Participanții au perceput disconfortul ca fiind mai intens atunci când se concentrau asupra inflamației. Cu toate acestea, reacția inflamatorie propriu-zisă a fost mai redusă.
Dimensiunea medie a zonei umflate, numită „wheal”, a fost de aproximativ 3,5 milimetri atunci când participanții își concentrau atenția asupra inflamației, comparativ cu 5 milimetri atunci când erau distrași.
Și zona de roșeață din jurul reacției a fost mai mică în condiția de concentrare: 10,6 milimetri, față de 14 milimetri în cazul distragerii.
Aproximativ 90% dintre participanți au prezentat o reacție inflamatorie mai puternică atunci când atenția le era distrasă.
Atenția asupra inflamației a grăbit și stabilizarea reacțieiCercetătorii au observat diferențe și în evoluția reacției cutanate.
După 20 de minute, aproape 90% dintre participanții care își concentraseră atenția asupra senzației aveau o zonă inflamată care era deja stabilă sau începea să se reducă. În grupul în care atenția fusese direcționată în altă parte, proporția a fost de doar 46%.
Un al doilea experiment, realizat pe 20 de participanți, a produs rezultate similare. Voluntarii au privit forme abstracte, folosindu-le fie ca elemente care să le amintească să se concentreze asupra pielii iritate, fie concentrându-se asupra formelor în sine.
Inflamația a fost din nou mai redusă atunci când atenția era îndreptată către senzația internă.
De ce ar putea atenția să influențeze inflamațiaCercetătorii consideră că atenția ar putea transmite creierului informații mai precise despre ceea ce se întâmplă în organism.
Concentrarea asupra senzației inflamatorii ar putea crește importanța semnalului pentru creier, oferindu-i mai multe informații despre intensitatea și localizarea reacției. Acest lucru ar putea permite organismului să ajusteze mai precis răspunsul imun.
Pentru a verifica această ipoteză, cercetătorii au repetat experimentul după amorțirea zonei cu lidocaină. Atunci când senzația era diminuată, efectul atenției asupra inflamației devenea mai slab, dar nu dispărea complet.
Analiza sistemului nervos autonom a oferit un indiciu suplimentar. Cercetătorii nu au identificat diferențe semnificative în ceea ce privește ritmul cardiac, conductanța pielii sau temperatura pielii, însă au observat modificări ale variabilității ritmului cardiac, un indicator indirect al activității parasimpatice.
Sistemul vagal este implicat în reglarea inflamației, iar creșterea variabilității ritmului cardiac asociată cu atenția internă s-a menținut chiar și atunci când senzația fusese diminuată cu lidocaină.
Studiul nu înseamnă că putem „gândi” bolile departeCercetătorii subliniază că rezultatele trebuie interpretate cu prudență.
Studiul a inclus doar 57 de persoane și a analizat o reacție inflamatorie cutanată mică, temporară și controlată experimental. Nu există deocamdată dovezi că aceleași mecanisme ar funcționa în cazul infecțiilor, inflamației cronice sau bolilor autoimune.
Prin urmare, rezultatele nu înseamnă că simpla concentrare asupra unei boli grave o poate vindeca.
Studiul sugerează însă că atenția ar putea avea un rol mai important în comunicarea dintre creier și sistemul imunitar decât se credea până acum. Ceea ce simțim și modul în care alegem să acordăm atenție acestor senzații ar putea influența, cel puțin în anumite situații, modul în care organismul își reglează răspunsul inflamator.
Biroul premierului canadian a confirmat că Mark Carney și Donald Trump au discutat telefonic despre negocierile comerciale aflate în desfășurare.
Este a doua conversație dintre cei doi lideri în această săptămână, în condițiile în care Canada se află într-o cursă contra cronometru pentru a ajunge la un acord cu Washingtonul, scrie Reuters.
Noile taxe vamale americane de 50% urmează să intre în vigoare la miezul nopții de miercuri, dacă cele două țări nu ajung la un compromis. Măsurile ar viza importuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari și ar afecta o gamă largă de produse.
Taxele vamale de 50% amenință comerțul dintre Canada și SUADiscuțiile dintre Mark Carney și Donald Trump au loc într-un moment de tensiune crescută în relațiile comerciale dintre Canada și Statele Unite. Ottawa încearcă să obțină o înțelegere înaintea termenului-limită, în timp ce oficialii canadieni și americani continuă negocierile.
Printre produsele care ar putea fi afectate de noile taxe se numără vinul, produsele lactate, mobilierul, îmbrăcămintea, cimentul și echipamentele de hochei. Impunerea tarifelor ar putea afecta companiile canadiene care exportă pe piața americană și ar putea pune presiune suplimentară asupra economiei Canadei.
O parte importantă a negocierilor o reprezintă și taxele existente asupra automobilelor canadiene. Potrivit informațiilor privind discuțiile dintre cele două guverne, una dintre variantele analizate este reducerea taxelor americane pentru automobilele canadiene de la 25% la 15%, în anumite condiții.
Mark Carney încearcă un acord cu Donald Trump înainte de termenul-limităGuvernul canadian a intensificat negocierile cu administrația Trump în ultimele zile. Ministrul canadian al Comerțului, Dominic LeBlanc, și negociatorul Janice Charette au purtat discuții cu oficiali americani la Washington pentru a reduce diferențele dintre cele două țări.
În cazul în care nu va fi încheiat un acord, noile taxe vamale de 50% ar urma să intre în vigoare miercuri, 19 august. Miza este ridicată pentru ambele economii, iar autoritățile canadiene avertizează asupra riscurilor pentru locurile de muncă, investiții și sectoarele dependente de exporturi.
Discuția dintre Mark Carney și Donald Trump reprezintă, astfel, o nouă încercare de ultim moment pentru evitarea unei escaladări a conflictului comercial dintre Canada și Statele Unite.
Fedorov și-a transmis mesajul într-o înregistrare video publicată pe YouTube, cerând găsirea unui mecanism legal și sigur care să permită Ucrainei să își reia procesul democratic chiar dacă războiul cu Rusia continuă.
„Democrația nu poate fi ținută ostatică de Rusia”, a declarat fostul ministru, susținând că Ucraina trebuie să găsească „un mecanism legal, sigur și realist” pentru organizarea alegerilor în condițiile unui război prelungit.
Apelul lui Fedorov este unul fără precedent din partea unui politician ucrainean de prim rang de la începutul invaziei ruse din 2022. Legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor pe durata legii marțiale, scrie Reuters.
Mykhailo Fedorov acuză o „criză sistemică de guvernare” în UcrainaÎn ceea ce pare a fi o contestare directă a conducerii președintelui Volodimir Zelenski, fostul ministru a afirmat că Ucraina se confruntă cu o „criză sistemică de guvernare”.
Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a fost mult timp un aliat al lui Zelenski. El a fost însă demis în mod neașteptat din funcția de ministru al Apărării în luna iulie, la doar șase luni după numirea sa, perioadă în care promisese reforme ample în cadrul ministerului.
„Vechiul sistem trăiește prea des după propriile reguli. Se protejează singur. Se teme de schimbare”, a spus Fedorov.
Fostul oficial a criticat și corupția din administrația ucraineană, despre care a afirmat că afectează efortul de război al țării. El nu a nominalizat însă oficiali anume.
Fostul ministru ucrainean al Apărării critică reformele și demiterea saFedorov a susținut recent că reformarea procedurilor de achiziții ale Ministerului Apărării ar fi contribuit la demiterea sa. Sistemul este responsabil pentru contracte de achiziții în valoare de miliarde de dolari destinate echipamentelor necesare armatei ucrainene.
Declarațiile sale adaugă astfel o nouă dimensiune tensiunilor politice de la Kiev, într-un moment în care Ucraina continuă războiul împotriva Rusiei.
Biroul președintelui Volodimir Zelenski nu a oferit deocamdată un punct de vedere cu privire la declarațiile lui Fedorov.
