Avocatul lor susține că președintele Franței și soția sa vor depune documente într-un proces de defăimare intentat influenceriței de dreapta Candace Owens, după ce aceasta a promovat ideea că Brigitte Macron s-ar fi născut bărbat, scrie BBC.
Avocații lui Owens au depus o cerere de respingere a plângerii.
Într-un interviu acordat podcastului BBC Fame Under Fire, avocatul Tom Clare a declarat că afirmațiile au fost „incredibil de supărătoare” pentru dna Macron și reprezintă o „distragere” pentru președinte.
„Nu vreau să sugerez că i-au afectat activitatea. Dar, la fel ca oricine care încearcă să echilibreze cariera cu viața de familie, atunci când familia este atacată, te afectează. Și nu este imun la asta doar pentru că este președintele unei țări”, a spus Clare.
Acesta a adăugat că vor exista „mărturii de expertiză cu caracter științific” și că soții Macron sunt pregătiți să demonstreze, „atât generic, cât și specific”, că acuzațiile sunt false.
„Este incredibil de greu de acceptat că trebuie să treci prin așa ceva și să prezinți astfel de dovezi”, a continuat avocatul. „Dar ea este hotărâtă să facă ce trebuie pentru a lămuri situația.”
Poze cu Brigitte Macron însărcinată și „dovezi științifice”Întrebat dacă soții Macron vor furniza fotografii cu Brigitte însărcinată, Clare a confirmat că acestea există și că vor fi prezentate în instanță.
Candace Owens, fostă comentatoare a publicației conservatoare Daily Wire și cu milioane de urmăritori online, a repetat de mai multe ori afirmația că Brigitte Macron este bărbat. În martie 2024, Owens a spus chiar că își „pune întreaga reputație profesională în joc” pe această teorie.
Acuzația își are originea în spații online marginale, în special într-un videoclip YouTube din 2021 realizat de bloggerele franceze Amandine Roy și Natacha Rey.
În 2024, soții Macron au câștigat un proces de defăimare în Franța împotriva celor două, dar decizia a fost anulată în apel în 2025, pe baza libertății de exprimare, nu a veridicității acuzațiilor. Procesul este în continuare contestat.
În iulie 2025, Emmanuel și Brigitte Macron au intentat un nou proces împotriva lui Owens în SUA. Plângerea afirmă că aceasta „a ignorat toate dovezile credibile care infirmau acuzația și a preferat să promoveze conspiraționiști cunoscuți și defăimători dovediți”.
În SUA, în cazurile de defăimare împotriva unor persoane publice, reclamanții trebuie să dovedească „rea intenție” – adică faptul că inculpatul a răspândit informații false cu bună știință sau cu indiferență față de adevăr.
Owens își menține afirmațiileÎn august, Macron a explicat pentru Paris Match motivul acțiunii: „Este vorba despre a-mi apăra onoarea! Pentru că este o aberație. Este cineva care știa foarte bine că informațiile sunt false și le-a folosit pentru a face rău, în slujba unei ideologii și a legăturilor sale cu lideri de extremă dreapta.”
Avocații lui Owens au cerut respingerea cazului, argumentând că acesta nu ar fi trebuit introdus în Delaware, stat unde femeia spune că nu are legături de afaceri. Aceștia susțin că ar fi o „povară financiară și operațională semnificativă” să fie nevoită să se apere acolo.
BBC a solicitat un punct de vedere din partea echipei de avocați ai lui Owens. Ea a declarat anterior că își menține afirmațiile și că libertatea de exprimare este „cel mai american lucru”.
Articolul Soții Macron vor prezenta „dovezi științifice” în instanța americană pentru a demonstra că Brigitte este femeie apare prima dată în Mediafax.
Metodă folosită a fost una nouă, probabil concepută pentru a depăși apărarea aeriană a țării bogate în energie și pentru a evita intrarea în spațiul aerian al oricărei națiuni din Orientul Mijlociu.
Atacul din 9 septembrie, care a ucis șase persoane în capitala Qatarului, Doha, a răsturnat luni întregi de diplomație mediate de națiunea din Peninsula Arabică pentru a ajunge la un armistițiu în războiul dintre Israel și Hamas, care a devastat Fâșia Gaza timp de aproape doi ani. La aproximativ o săptămână după lansarea rachetelor, Israelul a început o ofensivă terestră împotriva orașului Gaza. Acest lucru a reaprins furia în regiune cu privire la război, în timp ce atacul de la Doha a stârnit temeri în alte țări că și ele ar putea fi lovite.
Armata israeliană a profitat de elementul surpriză, trăgând într-o direcție probabil neașteptată de Qatar sau de Statele Unite, al căror cartier general din Orientul Mijlociu operează din baza aeriană Al Udeid din Qatar.
Chiar dacă aceste țări ar fi știut, experții spun că bateriile de rachete Patriot din Qatar probabil nu ar fi putut intercepta rachetele care se deplasează prin spațiu cu o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului.
„Probabil vorbim de câteva minute de la lansare până la impact, deci nu foarte mult”, a spus Sidharth Kaushal, expert în rachete și cercetător senior la think tank-ul Royal United Services Institute din Londra. „Chiar dacă (bateriile Patriot) le-ar fi detectat, interceptarea ar fi fost o chestiune de noroc în acel moment”.
Articolul Atacul asupra Qatarului: Avioanele de luptă israeliene au lansat rachetele balistice din Marea Roșie apare prima dată în Mediafax.
Meta a anunțat ochelari inteligenți cu un ecran în lentila dreaptă, ceea ce înseamnă că utilizatorii pot citi mesaje WhatsApp, consulta o hartă sau traduce o conversație – totul direct de pe față, scrie skynews.
Compania îi descrie drept cei mai avansați ochelari de inteligență artificială din lume, fiind prima dată când integrează un display în modelele sale Ray-Ban inteligente. Mark Zuckerberg consideră că astfel de ochelari hi-tech reprezintă viitorul computerelor portabile, declarând la evenimentul de lansare că sunt „singurul format în care poți lăsa AI să vadă ce vezi tu, să audă ce auzi tu”.
Lansați pe 30 septembrie la prețul de 799 dolari (587 lire sterline), ochelarii au un display controlat de o brățară neurală purtată pe încheietura mâinii, care monitorizează mișcările acesteia. O răsucire a degetelor ridică sau scade volumul ochelarilor ori face zoom cu camera; două atingeri între degetul mare și arătător închid ecranul, iar în curând utilizatorii vor putea scrie mesaje desenând litere în aer.
„Cantitatea de semnale pe care le poate detecta brățara este incredibilă – are fidelitatea de a măsura mișcarea chiar înainte ca aceasta să fie vizibil perceptibilă”, a declarat un purtător de cuvânt al Meta.
Compania afirmă că ochelarii sunt „proiectați să te ajute să privești în sus și să rămâi prezent”, o „tehnologie care te menține conectat la lumea din jur, nu distras de ea”.
Display derutant pentru creierul uman?Cu toate acestea, în timpul testării la eveniment, jurnalistul Sky News a descoperit exact opusul. Displayul s-a dovedit atât de derutant încât, în timpul unui interviu cu Ankit Brahmbhatt, director de management de produs la Meta, a realizat că pe ecran rula un joc pornit din greșeală. Această situație l-a determinat să ridice întrebarea dacă ochelarii pot facilita cu adevărat conversații mai bune față în față sau dacă utilizatorii doar par mai implicați pentru că nu mai privesc în jos, la telefon.
„Nu cred că spunem că avem deja toate răspunsurile, nu-i așa? La fel ca atunci când am fost introduși pentru prima dată în era smartphone-urilor sau a oricărui alt nou tip de tehnologie, există multe lucruri care evoluează în timp”, a răspuns Brahmbhatt.
Acesta a adăugat: „Noi simțim foarte mult că acești ochelari deja te fac să fii mai atent și prezent. Cu ochelarii cu AI, ai senzația reală că poți să te implici.”
Totuși, cercetările arată că a avea un ecran direct în câmpul vizual poate fi foarte derutant – creierul uman nu este conceput să gestioneze două activități simultan. Un studiu celebru publicat în revista Applied Cognitive Psychology a demonstrat că persoane care mergeau pe stradă și, în același timp, îndeplineau o sarcină pe telefon, nici măcar nu au observat un clovn pe monociclu trecând prin fața lor.
Articolul Ochelarii inteligenți Meta promit „viitorul digital”, dar testele arată o mare problemă. Cât costă noul gadget lansat de Zuckerberg apare prima dată în Mediafax.
Jimmy Kimmel a primit sprijin din partea industriei după comentariile sale legate de asasinarea activistului conservator Charlie Kirk, scrie Reuters.
Postul de televiziune ABC, deținut de Disney, a anunțat că scoate „Jimmy Kimmel Live” de pe post, după ce principalul organism de reglementare a comunicațiilor din SUA a amenințat cu anchete din cauza declarațiilor lui Kimmel.
Gazda celebrului show, un critic constant al lui Trump, sugerase luni că aliații lui Kirk folosesc moartea acestuia pentru a „câștiga puncte politice”.
Sindicatele critică decizia de suspendare a emisiuniiSindicatele scenariștilor și actorilor au declarat că măsura echivalează cu un atac asupra dreptului constituțional la liberă exprimare, subliniind că ABC nu ar fi trebuit să cedeze în fața presiunilor administrației americane.
„Ceea ce am acceptat, oricât de dureros ar fi uneori, este libertatea de a nu fi de acord”, au transmis într-un comunicat Sindicatele Scenariștilor din SUA. „Rușine guvernanților care uită acest adevăr fondator. Cât despre angajatorii noștri, cuvintele noastre v-au făcut bogați. Reducerea la tăcere a vocilor noastre sărăcește întreaga lume”, au adăugat sindicatele.
Sindicatul actorilor SAG-AFTRA a condamnat eliminarea show-ului, spunând că „decizia de a suspenda difuzarea Jimmy Kimmel Live! reprezintă un tip de suprimare și represalii care pun în pericol libertățile tuturor”.
„Comisia Federală pentru Comunicații condusă de Trump a identificat un discurs care nu i-a convenit și a amenințat ABC cu represalii extreme. Asta este cenzură de stat”, a transmis Federația Americană a Muzicienilor.
Președintele Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va retrage licențele televiziunilor și a presat radiodifuzorii să nu difuzeze conținut pe care îl consideră ofensator. El și-a îndreptat furia și asupra presei scrise, intentând un proces de defăimare de 15 miliarde de dolari împotriva New York Times.
Articolul Hollywoodul sare în apărarea lui Jimmy Kimmel și acuză Casa Albă de cenzură, după ce ABC i-a suspendat emisiunea apare prima dată în Mediafax.
După ce au câștigat împreună 12 din cele 16 curse de până acum în acest an, Piastri și Norris sunt deja pe punctul de a câștiga al 10-lea titlu pe echipe pentru McLaren, cu șapte curse rămase de parcurs.
Însă coechipierii sunt și ei implicați într-o cursă pentru campionatul mondial la piloți, Piastri avându-l în frunte pe Norris cu 31 de puncte, după ce britanicul i-a redus avansul ultima dată la Monza.
În ciuda victoriei lui Max Verstappen la Marele Premiu al Italiei, cursa de mare viteză, revenirea pe un circuit stradal unde Piastri a triumfat anul trecut ar trebui să permită McLaren să reia cursele normale.
Însă accidentele și incidentele fac adesea parte din spectacolul de la Baku.
Norris nu își poate permite încă o gafă după ce s-a retras luna trecută de la Marele Premiu al Olandei din cauza unei defecțiuni mecanice.
McLaren poate câștiga titlul la constructori cu un 1-2, ceea ce ar fi deja al optulea lor din acest sezon.
De asemenea, ar putea asigura trofeul duminică, depășind Ferrari cu nouă puncte, cu condiția ca Red Bull sau Mercedes să nu câștige și să acumuleze o sumă semnificativă de puncte.
Charles Leclerc de la Ferrari caută a cincea pole position consecutivă la Baku.
Cu toate acestea, în ciuda unor semne de îmbunătățire a formei pentru Ferrari, Leclerc nu a reușit să câștige la Baku în trecut și nu a obținut nicio victorie în acest sezon, în timp ce coechipierul său și septuplul campion Lewis Hamilton nu a reușit încă să termine pe podium.
Articolul Formula 1: Rivalii la titlu Piastri și Norris încearcă să asigure titlul echipelor pentru McLaren apare prima dată în Mediafax.
Miniștrii mediului din blocul celor 27 de națiuni se reunesc la Bruxelles, în contextul în care se apropie termenul limită stabilit de Organizația Națiunilor Unite pentru elaborarea planurilor de combatere a încălzirii globale până în 2035.
Unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume, după China, Statele Unite și India, UE a fost până în prezent, cu o oarecare diferență, cea mai angajată țară în acțiunile climatice. Prin urmare, blocul spera să avanseze și să își bazeze propunerile pentru conferința climatică COP30 din noiembrie pe un obiectiv mai ambițios pentru 2040.
Însă acest lucru nu a fost încă convenit de statele membre, ceea ce face ca Bruxelles-ul să se chinuie să găsească o soluție de ultim moment.
Danemarca, care deține președinția rotativă a UE, a sugerat prezentarea la ONU a unei „declarații de intenție”, mai degrabă decât a unui obiectiv concret. Aceasta ar include un angajament de reducere a emisiilor între 66,3% și 72,5% față de nivelurile din 1990 – intervalul urmând să fie redus într-o etapă ulterioară.
„Această abordare ar garanta că UE nu merge la Summitul ONU privind clima cu mâinile goale”, a declarat un purtător de cuvânt al președinției daneze a Consiliului European.
Însă nici măcar aceasta nu este o înțelegere încheiată, iar discuțiile de joi s-ar putea dovedi lungi. Un diplomat european a sugerat reporterilor să pregătească „un sac de dormit”.
Cele aproape 200 de țări semnatare ale Acordului de la Paris din 2015 privind acțiunile climatice urmau să prezinte politici actualizate în februarie, oferind un obiectiv mai strict de reducere a emisiilor pentru 2035 și un plan detaliat pentru atingerea acestuia.
Însă doar câțiva au respectat termenul limită, prelungit de atunci până în septembrie – permițând în continuare evaluarea planurilor înainte de începerea COP30 pe 10 noiembrie, în orașul brazilian Belem.
Articolul Reducerea emisiilor și poluării: UE caută un acord „care să salveze aparențele” privind obiectivul ONU privind clima apare prima dată în Mediafax.
Robinson părea calm și liniștit când a sosit împreună cu părinții săi pentru a se preda la biroul șerifului din comitatul Washington, la o zi după ce Kirk a fost împușcat mortal la Universitatea Utah Valley, a declarat șeriful Nate Brooksby, citat de Associated Press.
„Nu voia ca o echipă SWAT numeroasă să vină la casa părinților săi sau la apartamentul său”, a spus șeriful, care s-a ocupat doar de predare, nu și de ancheta mai amplă. „Era cu adevărat temător că va fi împușcat de forțele de ordine”.
Marți, procurorii l-au acuzat pe Robinson, în vârstă de 22 de ani, de crimă capitală și au anunțat că vor solicita pedeapsa cu moartea, dezvăluind o serie de mesaje incriminatoare și dovezi ADN care, potrivit lor, îl leagă pe Robinson de uciderea lui Kirk, activistul conservator proeminent și confident al președintelui Donald Trump.
Robinson a avut marți și prima audiere în acest caz, în cadrul căreia un judecător a declarat că va numi un avocat care să îl reprezinte. Miercuri a fost lăsat un mesaj la biroul apărătorului public al județului.
Familia lui Robinson a refuzat să comenteze pentru Associated Press de la arestarea sa.
Împușcăturile din 10 septembrie, care au șocat națiunea și au scos la iveală profundele diviziuni politice, au lăsat în stare de șoc și campusul din Utah Valley. Miercuri, studenții care s-au întors pentru prima zi de cursuri de atunci s-au adunat în tăcere și au privit curtea baricadată unde Kirk a fost împușcat în timp ce vorbea cu studenții.
Articolul Suspectul în cazul uciderii lui Kirk se temea că va fi împușcat de poliție înainte de a se preda apare prima dată în Mediafax.
Țări precum Germania, Elveția și Austria au trimis în acest an delegații în Afganistan sau au primit oficiali talibani pentru a facilita repatrierile. În Marea Britanie, partidul Reform al lui Nigel Farage, aflat în prezent pe primul loc în sondaje, a propus luna trecută chiar să plătească guvernului afgan pentru a primi înapoi migranți, relatează Financial Times.
Aceste inițiative marchează o schimbare semnificativă de atitudine în rândul guvernelor europene, care anterior au încercat să izoleze talibanii și au condamnat gruparea pentru restricțiile impuse femeilor, precum și pentru tratamentul aplicat minorităților și opozanților politici.
Talibanii au reușit să profite de „disperarea Europei”Schimbarea de atitudine a Europei are loc în contextul în care talibanii, prin represiunea dură împotriva grupării islamiste extrem de violente ISIS-K, activă în Afganistan, au reușit să dezvolte relații și cu Rusia, și cu Statele Unite.
Ibraheem Bahiss, analist principal al International Crisis Group cu sediul la Kabul, a declarat pentru Financial Times că talibanii au reușit să profite de „disperarea Europei” pentru a încheia acorduri privind expulzările.
„Talibanii sunt foarte dornici și nerăbdători să fie integrați în ordinea politică globală”, a spus Bahiss, adăugând că aceste contacte oficiale necesare pentru astfel de acorduri echivalează cu „micro-victorii care îi integrează din ce în ce mai mult în sistemul global”.
Suhail Shaheen, emisarul talibanilor în Qatar și purtător de cuvânt pentru presa internațională, a declarat că gruparea este interesată să „elaboreze mecanisme” pentru a sprijini repatrierea afganilor din Europa.
„Suntem pregătiți pentru o colaborare pozitivă, ca modalitate eficientă de rezolvare a problemelor”, a spus Shaheen. „Repatrierea este o chestiune umanitară, astfel că am saluta orice sprijin economic care ar însoți expulzările”.
Talibanii, aflați la putere în Afganistan după retragerea forțelor americane și NATO în 2021, se confruntă cu reduceri drastice ale ajutorului extern, sărăcie și dezastre naturale.
Articolul Disperarea Europei de a repatria migranții ilegali oferă talibanilor o oportunitate diplomatică apare prima dată în Mediafax.
Bolivia devine a 14-a țară din regiune care interzice căsătoria infantilă, după Columbia, care a abolit-o la sfârșitul anului 2024. Adunarea Legislativă a aprobat miercuri după-amiază o lege care elimină excepția din Codul Familiei ce permitea căsătoria la 16 ani cu acordul părinților sau cu autorizație judecătorească.
Reforma urmărește „eradicarea căsătoriilor și uniunilor, multe dintre acestea fiind determinate de acorduri familiale care încalcă drepturile minorilor, expunându-i la situații de abuz și violență”, potrivit unui raport al Camerei Deputaților. Mișcarea feministă aplaudă o normă care începe să repare o mare datorie față de fete, scrie El Pais
Modificarea corectează o contradicție legală existentă încă din 2014, când au fost aprobate simultan Codul Familiei și Codul Copilului și Adolescentului. Dacă ultimul stabilea clar vârsta minimă de căsătorie la 18 ani, primul deschidea o excepție pentru adolescenții de 16 și 17 ani, cu consimțământul tutorilor.
Prin această „portiță” se strecurau și uniuni timpurii, ba chiar căsătorii cu fete mult mai mici. Potrivit Serviciului de Registru Civil (Serecí), între 2010 și 2022, numărul adolescenților cu vârste între 13 și 17 ani care s-au căsătorit a fost de 11.297, dintre care 10.012 (89%) au fost fete și 1.285 (11%) băieți. De obicei, fetele erau măritate cu bărbați cu vârste între 20 și 35 de ani, uneori chiar cu domni mai în vârstă cu 60 de ani.
Căsătoriile legale între minori „ascund povești sfâșietoare”Aceasta este și o victorie pentru organizațiile internaționale care au sprijinit procesul, precum Save The Children, care a avertizat într-un comunicat că uniunile legale între minori „ascund povești sfâșietoare: violență sexuală, sarcini neplanificate, manipulare și exploatare sexuală și prin muncă”.
Comitetul împotriva Torturii merge mai departe și afirmă că condițiile în care sunt căsătorite aceste fete „sunt similare cu tortura: crude, inumane și degradante”. Sub sloganul „nici soții, nici concubine”, Bolivia devine a 14-a țară din regiune care interzice căsătoria infantilă, după Columbia, care a abolit-o la sfârșitul anului 2024, potrivit unui raport UNICEF.
Pentru Mónica Bayá, reprezentantă a Comunității pentru Drepturile Omului și consilier juridic la Equality Now, măsura este o victorie pentru drepturile copiilor și o „cheie” care speră să deschidă multe alte uși. „Aceasta este o unealtă care poate permite aprofundarea măsurilor preventive”, a explicat ea prin telefon. „Este esențial să vorbim acum despre politici sociale în domeniul educației, care să împuternicească fetele și să le mențină în sistemul de învățământ, pentru ca ele să înțeleagă că există și alte așteptări, dincolo de a se căsători și a deveni mame.”
Aproape un deceniu de eforturi de a face vizibile efectele nocive asupra copiilorLegea a trecut dintr-un birou în altul în ultimii trei ani, după aproape un deceniu de eforturi de a face vizibile efectele nocive asupra copiilor din țară, precum abandonul școlar, pierderea autonomiei și sarcinile la vârste fragede. Datele Sistemului Național de Informații în Sănătate (SNIS) arată că între 2020 și 2023 au fost înregistrate 8.855 de sarcini la fete sub 15 ani și 139.021 de sarcini la adolescente între 15 și 19 ani. Bayá a insistat că aceasta ar trebui să fie o „preocupare” a întregii societăți, inclusiv a bărbaților. Provocarea, potrivit ei, va fi și mai mare în zonele rurale din Bolivia, unde aceste uniuni sunt mai normalizate.
Căsătoria infantilă în Bolivia apare mai ales în mediul rural, din cauza unor practici tradiționale și presiuni familiale. În unele culturi, uniunile timpurii sunt legate de acorduri între familii sau de așteptarea ca femeia să-și asume rolul de mamă și soție încă din copilărie. Între 2014 și 2023 au fost înregistrate 4.804 căsătorii ale adolescenților de 16 și 17 ani, cu „consecințe alarmante”, conform datelor oficiale.
Bolivia se alătură unei liste tot mai lungi de țări latino-americane care recunosc dreptul fetelor de a fi ceea ce sunt: copii. 14 țări din regiune (Columbia, Chile, Mexic și Republica Dominicană, printre altele) au interzis complet aceste uniuni, înțelegând datoria istorică față de copilărie. Și asta în condițiile în care 21% dintre femeile din America Latină și Caraibe, care acum au între 20 și 24 de ani, erau căsătorite sau locuiau pentru prima dată cu un partener înainte de a împlini 18 ani, potrivit UNICEF. Acest procent a rămas stabil în ultimii 25 de ani și este cu 2% mai mare decât media globală.
Articolul Încă o țară închide definitiv poarta către căsătoria infantilă și uniunile timpurii: „Nu este o tradiție, este violență” apare prima dată în Mediafax.
