Agregator de ştiri

Audiobookurile câştigă tot mai mult te­ren în preferinţele citi­to­rilor, oferind o moda­li­ta­te flexibilă de a par­curge cărţi atunci când te afli în trafic, faci sport sau mergi de la birou spre ca­să. Din 2022, Căr­tu­reşti şi AudioTribe cola­bo­rea­ză pentru a face lec­tura accesibilă atât în for­mat tipărit, cât şi audio, iar din 2025, platforma AudioTribe a fost cum­părată de Cărtureşti.

Omer Tetik, care devenea în anul 2013 director general al Băncii Transilvania, a primit o nouă prelungire a mandatului, până în anul 2030. Aflat la conducerea executivă a BT de mai bine de un deceniu, lui Tetik i-a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie prelungirea mandatului pentru o nouă perioadă de patru ani.

Bucureştiul traversează un moment pe care dezvoltatorii imobiliari îl descriu, aproape unanim, drept un punct de transformare: există interes investiţional, există cerere pentru proiecte bine poziţionate şi există zone întregi cu potenţial major de regenerare. Şi tot aproape unanim, aceiaşi dezvoltatori avertizează că ritmul acestei transformări este frânat de un lucru de fond – lipsa unui cadru urbanistic actualizat şi predictibil.

Unul dintre factorii care au contribuit la creşterea de aproape 40% a Bursei de Valori Bucureşti în ultimul an este deficitul structural de ofertă, în condiţiile în care achiziţiile realizate de-a lungul anilor de fondurile de pensii au restrâns semnificativ free float-ul (ac­ţiunile liber tran­zacţionabile), spune Alexandru Combei, di­rector de investiţii al admi­nistratorului de fonduri mutuale BRD Asset Ma­nagement.

La prima vedere, construcţiile par unul dintre cele mai sănătoase sectoare ale economiei: primii zece constructori din România au raportat afaceri cumulate de 29,3 miliarde de lei în 2025, cu 11% peste anul anterior, şi au în total aproape 16.000 de angajaţi.

Piaţa rezidenţială românească are un potenţial ridicat de revenire, în condiţiile în care cererea există, iar preţurile rămân sub media regiunii. Problema nu este însă cererea, ci statul, explică Andrei Sârbu, CEO şi fondator al SVN Romania, atunci când priveşte dincolo de cifrele de vânzări – singurele care, la o primă lectură, ar sugera că lucrurile nu stau atât de rău.

După o perioadă în care preţurile au urcat constant – cu aproximativ 38% pe segmentul apartamentelor noi în ultimii doi ani – ritmul de creştere nu mai este susţinut de un val nediferenţiat de cerere, ci de o cerere tot mai atentă la calitate, localizare şi la soliditatea celui care dezvoltă. În paralel, oferta de unităţi noi din Capitală s-a subţiat, pe fondul unui blocaj urbanistic care a încetinit autorizarea proiectelor, ceea ce a adâncit diferenţa dintre dezvoltările bine poziţionate şi restul pieţei.

Locuinţa ca experienţă, nu doar ca spaţiu — aceasta este direcţia spre care converg marii dezvoltatori rezidenţiali în 2026, într-o piaţă în care cumpărătorul nu mai cumpără o listă de facilităţi, ci un mod de a trăi.

Peter Magyar, care l-a înlăturat pe Orban printr-o victorie electorală covârșitoare în aprilie, a scris pe Facebook: „O zi istorică. Astăzi marchează sfârșitul transmisiunilor de propagandă pe platformele media publice. Au mințit noaptea, au mințit ziua, au mințit pe toate lungimile de undă. Acum s-a terminat”, relatează The Guardian.

Controlul strict asupra presei a fost un pilon central al guvernării de 16 ani a lui Orban, timp în care a transformat țara Ungaria într-o democrație autointitulată „iliberală”, opunând-o normelor UE.

Mesaj pe ecranul negru

Postul de radio Kossuth și M1, principalul canal public de televiziune din Ungaria, au întrerupt transmisia până marți după-amiază, acesta din urmă difuzând mesajul: „Mass-media publică nu ar trebui să mintă. Ne pare rău că am făcut-o atât de mult timp.”

„Mass-media publică va fi acum reformată, astfel încât să fie independentă și demnă de încredere. Programul nostru de știri este suspendat în prezent. Rămâneți pe fază!”, se adaugă pe un ecran negru.

Frecvențele postului de radio Kossuth difuzau un program de muzică clasică de Béla Bartók, au relatat jurnaliștii de la Agence France-Presse, în timp ce site-urile web M1 și Kossuth erau indisponibile.

Conform unui comunicat al grupului media de stat ungar MTVA, televiziunea M1 urma să reia emisiunile seara, fără programe de știri.

Celelalte programe de servicii publice nu vor fi afectate de modificări.

Orban a reacționat

„Încă un exemplu de tiranie Tisza!”, a postat Orban pe rețelele de socializare, sugerând că telespectatorii „interesați de adevăr” ar trebui să urmărească în schimb canalul TV Hír, legat de partidul său, Fidesz.

Partidul maghiar Tisza a câștigat alegerile din aprilie, câștigând o majoritate considerabilă de două treimi în parlament pe baza promisiunii unei „schimbări de regim” și a unei rupturi definitive cu era Orbán.

Maghyar a declarat după alegeri că dorește să creeze „un serviciu de știri cu adevărat echilibrat și obiectiv”. Într-unul dintre primele sale decrete în calitate de prim-ministru, a ordonat o revizuire „cuprinzătoare și imediată” a mass-media de serviciu public și a finanțării acesteia.

Conducerile posturilor au fost înlocuite

Suspendarea posturilor de radiodifuziune de marți a avut loc la scurt timp după ce guvernul maghiar a înlocuit conducerea televiziunii și radioului de stat.

Pe lângă mass-media publică, noua administrație a vizat și instituțiile private deținute de oameni de afaceri aliați cu Orban. La TV2, una dintre cele mai importante posturi private de televiziune din Ungaria, principalii prezentatori de știri au fost înlocuiți, iar directorul de știri a fost demis după  alegerile maghiare.

Duminică, 19 iulie 2026, de la ora 19:00, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, legenda prinde din nou viață într-o producție spectaculoasă a Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”.

De ce „Carmen” continuă să fascineze milioane de spectatori după aproape 150 de ani?

Pentru că nu este doar o operă. Este o explozie de pasiune, libertate și destin, în care fiecare scenă pulsează de emoție, iar fiecare acord transformă povestea într-o experiență pe care o trăiești din plin.

Cum arată un spectacol în care muzica, dansul și teatrul sunt o singură respirație?

Regizorul Ștefan Vlad Grosu-Munteanu semnează adaptarea regiei, decorului și light designul, construind un univers scenic în care fiecare lumină, fiecare culoare și fiecare mișcare amplifică drama personajelor. Regia artistică este semnată de Răsvana Cernat. Costumele create de Eugenia Tărășescu Jianu și coregrafia semnată de Mihail Motovilov completează un spectacol de o forță vizuală impresionantă.

Cine va da viață uneia dintre cele mai iubite opere din toate timpurile?

Sub bagheta dirijorului Cătălin Toropoc, o distribuție de excepție aduce pe scenă personaje memorabile: Lucia Mihalache, Răzvan Sărăru, Marius Eftimie, Laura Eftimie, Eugen Florea, în debut, Mădălin Băldău, Mihaela Ionescu, Stela Sîrbu, Mihai Teodoru și Mircea Găvan. Fiecare voce adaugă autenticitate unei povești care a emoționat generații întregi.

Ce transformă această producție într-un adevărat spectacol total?

Pe scenă se reunesc Orchestra, Corul și Baletul Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”, iar sub îndrumarea maestrului de cor Adrian Stanache, muzica și mișcarea se împletesc într-o desfășurare artistică impresionantă. Este acel tip de spectacol în care fiecare detaliu contribuie la o experiență care captivează de la primul până la ultimul acord.

De ce este imposibil să rămâi indiferent în fața poveștii lui Carmen?

Pentru că este povestea unei femei care refuză să-și sacrifice libertatea, indiferent de preț. Iubirea, gelozia, dorința, curajul și destinul se înfruntă într-o dramă care vorbește despre cele mai puternice emoții umane și care rămâne la fel de actuală astăzi ca în ziua premierei sale.

Ce vei simți când luminile se vor stinge și orchestra va începe să cânte?

Vei păși într-o lume în care fiecare privire spune o poveste, fiecare dans ascunde o provocare și fiecare notă muzicală îți accelerează bătăile inimii.

Unele povești se citesc, iar altele se ascultă. „Carmen” se trăiește cu sufletul.

Duminică, 19 iulie 2026, de la ora 19:00, la Colegiul Național de Arte „Regina Maria” Constanța, lasă-te cucerit de una dintre cele mai iubite opere din istoria muzicii, într-o montare spectaculoasă semnată de Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski”!Este o seară în care pasiunea, muzica și emoția se întâlnesc într-un spectacol care promite să ridice publicul în picioare și să demonstreze, încă o dată, că marile capodopere nu îmbătrânesc niciodată. Pe 19 iulie, nu veni doar la operă, vino să trăiești legenda numită „Carmen”!

Biletele sunt disponibile acum pe tnobconstanta.ro/bilete- prin platforma https://ticketstore.ro. Se pot achiziționa și de la casa de bilete a Casei de Cultură a Sindicatelor Constanța (în intervalul 10-18 de luni până vineri), precum și de la locația desfășurării spectacolului, cu 3 ore înainte de începerea reprezentației.

Horoscop 8 iulie Rac

Racii sunt încurajați să se bucure de activități relaxante și plăcute. Investițiile făcute în trecut pot începe să aducă rezultate, îmbunătățind situația financiară.

Cei implicați în afaceri internaționale pot primi vești încurajatoare din străinătate. Spre seară, Racii vor aprecia și mai mult sprijinul și iubirea oferite de partenerul de viață.

Horoscop 8 iulie Leu

Leii au parte de o zi favorabilă, în care optimismul și buna dispoziție contribuie inclusiv la starea lor de sănătate. Veniturile pot fi consistente, însă și cheltuielile cresc, ceea ce face mai dificilă economisirea.

La locul de muncă, un gest de bunăvoință poate transforma un rival într-un aliat. Dacă intenționează să înceapă un proiect nou, este recomandat să ceară sfatul unor persoane cu experiență. În plan sentimental, Leii au ocazia să petreacă momente deosebite alături de partener.

Horoscop 8 iulie Fecioară

Fecioarele trebuie să renunțe la pesimism și la gândurile negative, care le pot încetini progresul și le pot afecta încrederea în propriile forțe.

Problemele financiare pot genera discuții cu partenerul, însă calmul și diplomația vor contribui la rezolvarea situației. Este recomandat să nu își dezvăluie problemele personale persoanelor pe care nu le cunosc foarte bine.

Horoscop 8 iulie Balanță

Balanțele sunt avantajate de optimism și de încrederea în propriile capacități. Dacă au așteptat aprobarea unui credit sau a unui împrumut, există șanse să primească vești bune.

Pe plan profesional, își pot demonstra competențele și pot face pași importanți în carieră. Totodată, este o zi bună pentru activități sportive sau pentru relaxare.

Horoscop 8 iulie Scorpion

Scorpionii trebuie să acorde prioritate echilibrului emoțional și sănătății psihice. O atitudine pozitivă îi va ajuta să ia decizii inspirate.

În plan financiar este recomandată prudența, mai ales în privința tranzacțiilor sau a angajamentelor importante. Ziua poate aduce surprize plăcute din partea rudelor sau prietenilor.

În dragoste, Scorpionii se vor bucura de afecțiune și stabilitate. Participarea la cursuri, conferințe sau seminare le poate oferi idei noi și oportunități valoroase pentru viitor.

Horoscop 8 iulie Săgetător

Situația financiară a Săgetătorilor este promițătoare, fiind posibile câștiguri din investiții sau din surse neașteptate. Energia pozitivă îi transformă într-o companie plăcută pentru cei din jur.

Ziua este favorabilă și pentru carieră. Cei care își caută un loc de muncă sau participă la interviuri pot primi oportunități interesante.

Horoscop 8 iulie Capricorn

Capricornii sunt plini de energie și motivație, iar acest lucru îi ajută să rezolve cu succes sarcini importante.

Pot apărea mai multe oportunități financiare, însă fiecare trebuie analizată atent înainte de luarea unei decizii.

Persoanele singure pot avea parte de o întâlnire romantică neașteptată. Totodată, contactele cu persoane influente le pot deschide noi perspective profesionale.

Horoscop 8 iulie Vărsător

Vărsătorii reușesc să își recapete încrederea și să privească problemele cu mai mult calm. Odată ce iau inițiativa, vor descoperi că dificultățile sunt mai ușor de depășit decât păreau.

În dragoste este recomandată discreția, iar la serviciu responsabilitățile cresc, oferindu-le șansa să își demonstreze profesionalismul. Nostalgia îi poate determina să reia hobby-uri din copilărie.

Horoscop 8 iulie Pești

Peștii sunt încurajați să facă mișcare și să își acorde timp pentru sănătate. O plimbare sau o activitate fizică ușoară le va reda energia.

În plan financiar, Peștii trebuie să fie foarte atenți la documente și la tranzacțiile bancare. Este indicat să evite deciziile luate în grabă.

Horoscop 8 iulie Berbec

Din punct de vedere financiar, există riscul unor cheltuieli impulsive, astfel că este recomandată o discuție cu partenerul sau cu familia despre economii și administrarea banilor.

În dragoste, atmosfera este una plăcută, iar persoana iubită poate oferi sprijin și momente frumoase. Totodată, pot apărea idei interesante pentru obținerea unor venituri suplimentare.

Horoscop 8 iulie Taur

Taurii au nevoie de răbdare și perseverență. Munca susținută și deciziile bine cântărite vor aduce rezultate pe termen lung.

Pe plan financiar, o sumă de bani primită pe neașteptate poate rezolva unele probleme care îi preocupau de ceva vreme. În relația de cuplu sunt posibile mici tensiuni, deoarece partenerul poate avea o stare mai puțin bună.

La locul de muncă, unele persoane nu sunt pe deplin de acord cu ideile nativilor, chiar dacă nu își exprimă deschis nemulțumirile. Este un moment bun pentru reevaluarea planurilor și ajustarea strategiilor.

Horoscop 8 iulie Gemeni

Gemenii trebuie să acorde mai multă atenție alimentației și sănătății. O mică neglijență poate crea disconfort, așa că prudența este recomandată.

Ziua este favorabilă și pentru organizarea finanțelor. Nativii pot descoperi metode eficiente de economisire și administrare a banilor.

La serviciu, ideile lor sunt apreciate, iar sprijinul oferit altora în trecut le poate aduce recunoaștere și respect.

Într-o postare făcută pe Facebook marți seara, europarlamentarul PNL susține că reducerea deficitului bugetar ar fi putut fi realizată prin tăierea risipei, digitalizarea administrației și stimularea creșterii economice, nu prin creșterea poverii fiscale.

El a subliniat că măsurile adoptate afectează atât mediul de afaceri, cât și populația, și afirmă că tot mai mulți români, inclusiv antreprenori, iau în calcul plecarea din țară.

„Aud români care vor să plece din țară, sătui. Unii sunt chiar antreprenori care, atunci când tu, Ilie, anunțai reforma statului, spuneau, exact ca modelul lor cultural, că austeritatea este o soluție pentru scăderea deficitului. Nu pricep cum i-ai vrăjit așa. Ei, acum nu mai sunt convinși. Sunt aproape învinși de propria naivitate. Dacă-i pui paiete unei maimuțe nu înseamnă că e Stiglitz. (…) Ai promis reforma statului, dar modelul aplicat e o rețetă toxică. TVA crescut a scumpit alimentele de bază și medicamentele, taxarea pensiilor a luat de la bătrâni, creșterea accizelor și a taxelor pe imobile a lovit direct în buzunar”, a scris Rareș Bogdan în mesajul postat pe Facebook.

Reproșurile lui Rareș Bogdan pentru Bolojan

Eurodeputatul îi mai reproșează lui Bolojan că nu s-a consultat cu specialiști, care l-ar fi putut sfătui să nu aleagă ca soluție austeritatea.

„O minimă decență te-ar fi obligat, Ilie, să întrebi niște economiști reali, nu servili sau îmbătrâniți în rele, dacă cineva, de pe această planetă, a trecut prin situația României. More or less… Că pe hârtie, matematica e simplă: crești birurile, ai mai mulți bani. Însă este o scurtătură a leneșilor și riscă să blocheze definitiv motorul. Istoria (chiar recentă) arată că austeritatea fiscală pe spatele privatului și a cetățeanului duce în prăpastie. 5 exemple de manual: Grecia a fost distrusă de austeritatea care a probușit PIB-ul cu 25%. Franța lui Hollande a provocat un exod masiv de capital, prin suprataxare. Italia lui Monti a ucis creșterea ecoomică prin taxe. Și mai avem Argentina și Venezuela, de unde putea învăța că a trata mediul privat ca pe un sac fără fund pentru a finanța un aparat birocratic uriaș generează hiperfinflație, sărăcie, colaps”, mai notează Rareș Bogdan.

Potrivit acestuia, reducerea deficitului ar fi trebuit să înceapă cu restructurarea aparatului administrativ și combaterea evaziunii fiscale.

„Existau – și încă există – alternative reale pentru scăderea deficitului, fără a distruge economia: tăierea instituțiilor parazitare, a sinecurilor, a achizițiilor publice umflate, comasarea instituțiilor cu atribuții similare, combaterea evaziunii fiscale (…) și digitalizarea pe bune a ANAF”, a afirmat europarlamentarul.

Cu ce mesaj ar fi trebuit să se ducă Bolojan la Comisia Europeană, în opinia lui Rareș Bogdan

Rareș Bogdan susține, de asemenea, că Guvernul ar fi trebuit să negocieze cu Comisia Europeană un calendar diferit de consolidare fiscală, bazat pe reforme și investiții, nu pe creșterea taxelor.

„Da, avem o presiune a cifrelor: deficitul bugetar continuă să crească, piețele financiare ne omoară cu dobânzile, sabia agențiilor de rating și a Comisiei Europene pentru consolidare fiscală este uriașă. Deci suntem din nou în filmul unde trebuie măsuri dure pe termen scurt, ca să ai un fel de provizion? Eroare!! Știi ce puteai face, Ilie? Mergeai la Comisie și ziceai așa: nu pot reduce deficitul acum. Dacă vreți acum pe loc, pot doar prin taxare, deci scade consumul și vă afectează și pe voi. Desființez instituțiile-sinecuri, instituțiile care se suprapun și unde angajații plimbă hârtii, anulez cheltuielile nejustificate. Mă lăsați să fac relaxare fiscală, ca să încurajez oamenii să angajeze/producă, relaxez taxarea muncii, ofer facilități noilor firme, bag în proiecte europene firme românești – există mecanisme care permit unei țări să aibă un deficit mai mare dacă acei bani se duc în cofinanțări de proiecte europene și investiții productive, nu pe consumul aparatului de stat. Efect: Crește, crește, crește PIB-ul. Deci scade deficitul. Vrei să ne duci în junk?”, a conchis Rareș Bogdan.

Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, a declarat că va candida la alegerile prezidențiale din Franța din 2027. Anunțul a fost făcut într-un interviu acordat postului de televiziune TF1.

O curte de apel din Paris a decis marți că Le Pen este vinovată de deturnare de fonduri publice. Le Pen, în vârstă de 57 de ani, a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri ale Parlamentului European. Dosarul vizează acuzații potrivit cărora fonduri europene au fost folosite pentru plata unor asistenți care lucrau, cel puțin parțial, pentru partidul său și nu pentru activități legate de Parlamentul European.

Ce conține sentința care o vizează pe lidera extremei drepte

Totuși, instanța a decis marți să reducă interdicția de a deține o funcție electivă la 45 de luni, cu 30 de luni suspendate. Hotărârea înseamnă că Le Pen va putea candida la alegerile prezidențiale, dar va trebui să își facă campanie electorală purtând o brățară electronică de monitorizare.

În februarie, Marine Le Pen a declarat că nu va mai desfășura o nouă campanie prezidențială dacă va fi condamnată să poarte o brățară electronică. Ea s-a răzgândit și a anunțat că va candida. Președintele Adunării Naționale, Jordan Bardella, ar fi înlocuit-o în cursa prezidențială dacă Le Pen se retrăgea.

NATO a publicat marți estimările privind cheltuielile pentru apărare ale statelor membre pentru 2026.

Potrivit datelor, cinci state membre NATO vor îndeplini obiectivul alianței de a cheltui 3,5% din PIB  pentru apărarea de bază chiar din acest an.

Concret, Lituania este țara din Alianță cu cele mai mari cheltuieli ca procent din PIB, cheltuielile esențiale pentru apărare fiind estimate la 5,33% din PIB în acest an. Este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) și Grecia (3,65%).

În plus, se estimează că Statele Unite vor cheltui 3,17% din PIB, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56%, Franța la 2,22%, iar Italia la 2,1%.

Țările care nu au îndeplinit vechiul obiectiv de 2%

Pe de altă parte, raportul a arătat că în 2025, trei state membre NATO – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit obiectivul anterior de 2%.

Estimările NATO arată că Europa și Canada vor cheltui în acest an la 634 de miliarde de dolari, față de 571 de miliarde de dolari în 2025. Chiar și așa, această valoare rămâne cu mult sub nivelul cheltuielilor militare ale Statelor Unite, estimat la 850 de miliarde de dolari în 2026.

Se preconizează ca Albania și Republica Cehă să cheltuiască peste 2% în acest an, fiind inclusă o notă care precizează că noul guvern al Sloveniei intenționează să cheltuiască mai mult de 2%.

Conform proiecțiilor, se estimează că Statele Unite vor cheltui 3,17%, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56%, Franța la 2,22%, iar Italia la 2,1%.

Cât va aloca România în acest an, potrivit estimărilor

Raportul publicat marți de NATO evidențiază că România se află aproximativ la jumătatea clasamentului, după ce a îndeplinit vechiul obiectiv, de 2%, încă din 2024.

Estimările pentru acest an arată că țara noastră va aloca 2,43% din PIB, în creștere față de 2025, când cheltuielile pentru apărare s-au situat la 2,17% din PIB.

Presiuni din partea lui Trump pentru majorarea cheltuielilor de apărare

Odată cu revenirea lui Trump la Casa Albă, aliații NATO s-au confruntat cu presiuni din partea acestuia, cerându-le să majoreze cheltuielile pentru apărare de la 2% la 5% din PIB.

La summitul NATO de la Haga din 2025, statele NATO au răspuns solicitării lui Trump și s-au angajat să aloce 3,5% din PIB pentru elemente esențiale de apărare, precum armament și trupe, până în 2035 – o creștere față de obiectivul anterior de 2%.

De asemenea, aceștia au convenit să investească încă 1,5% din PIB în investiții mai ample legate de apărare, cum ar fi consolidarea securității cibernetice.

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, afirmă că a participat, în aprilie 2026, la o posibilă negociere cu Pfizer în interesul României, având un mandat clar din partea Guvernului. El susține că discuțiile au avut caracter exploratoriu și au vizat identificarea unei soluții pentru diminuarea pierderilor generate de contractele privind achiziția de vaccinuri anti-COVID.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Rogobete respinge acuzațiile de „trădare de țară”, pe care spune că i le-ar fi adus fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu.

„Nu a existat nicio clauză de confidențialitate în întâlnirea exploratorie avută la Washington, unde am prezentat alături de ministrul Finanțelor deschiderea României la o eventuală negociere. Nu a existat niciun agreement scris, un NDA sau o condiționalitate de vreun fel atașată discuției”, afirmă Rogobete.

Acesta mai susține că lista cu medicamente inovatoare produse de Pfizer, despre care spune că ar fi putut constitui baza unei negocieri, este un document emis de direcția farmaceutică din Ministerul Sănătății și se află în instituție.

„Ea există în Ministerul Sănătății, nu am plecat cu ea acasă”, precizează fostul ministru.

Rogobete afirmă, de asemenea, că transparența a reprezentat unul dintre principiile mandatului său, în limitele impuse de lege și de normele aplicabile.

În același mesaj, fostul ministru îl acuză pe Vlad Voiculescu că încearcă să deturneze atenția de la responsabilitatea privind contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID și susține că acestea au generat costuri de ordinul miliardelor de euro pentru statul român.

„Nu eu trebuie să dau explicații pentru contractele care au costat România miliarde. Nu eu am creat această problemă. Eu am încercat să găsesc o soluție”, afirmă Rogobete.

El invocă și un răspuns oficial al Pfizer, potrivit căruia „Hotărârea instanței belgiene reflectă importanța obligațiilor contractuale”, susținând că acesta se referă la contractele existente și nu la negocierile inițiate ulterior.

La finalul postării, Rogobete afirmă că a răspuns solicitării unui jurnalist referitoare la acest subiect și susține că, dacă informațiile publicate au avut drept sursă pe Vlad Voiculescu, aceasta este „o sursă mincinoasă”.

Până la momentul publicării acestei știri, Vlad Voiculescu nu a reacționat public la noile afirmații formulate de Alexandru Rogobete.

Partida s-a încheiat cu victoria argentinienilor, scor 3-2. Egipteanul Yasser Ibrahim a deschis scorul în minutul 15. Șase minute mai târziu Leo Messi a ratat o lovitură de la 11 metri. Tot Messi a trimis mingea în bară în minutul 31.

În minutul 58, Mostafa Ziko a înscris pentru Egipt, dar golul a fost anulat din cauza unui fault în atac în urma consultării sistemului VAR. Ziko a reușit totuși să înscrie în minutul 67 la capătul unui contraatac.

Apoi, Argentina a revenit în mod spectaculos. Cristian Gabriel Romero a punctat în minutul 79 din centrarea lui Messi. Vedeta argentiniană a egalat în minutul 82. Enzo Fernandez a dat lovitura în minutul 92 și a consfințit calificarea Argentinei în sferturile Cupei Mondiale.

Programul sferturilor Cupei Mondiale

Optimile de finală ale Cupei Mondiale de fotbal 2026 au avut următoarele meciuri: Canada – Maroc 0–3, Paraguay – Franța 0–1, Brazilia – Norvegia 1–2, Mexic – Anglia 2–3, Portugalia – Spania 0–1 și Statele Unite – Belgia 1–4.

Ultimul meci din optimi este Elveția – Columbia. Acesta se va desfășura tot marți (ora 23.00, ora României) pe stadionul BC Place din Vancouver, Canada.

Meciurile din sferturile de finală ale Cupei Mondiale 2026 sunt Franța – Maroc, Spania – Belgia și Norvegia – Anglia. Argentina va întâlni câștigătoarea dintre Elveția și Columbia.

Reuniunea are loc la un an după summitul de la Haga, când aliații au încercat să evite o ruptură majoră în relația transatlantică, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

La Haga, liderii NATO au adoptat o declarație extrem de scurtă, concentrată aproape exclusiv pe promisiunea ca statele membre să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2035.

Decizia a fost percepută drept un compromis necesar pentru a calma criticile dure formulate de președintele american la adresa aliaților europeni, acuzați că profită de protecția militară a SUA fără a contribui suficient financiar, scrie TVPWorld.

Summitul NATO de la Ankara, marcat de declarații controversate ale SUA

De atunci, tensiunile s-au amplificat. Amenințările lui Trump privind o posibilă intervenție în Groenlanda, teritoriu aparținând unui stat membru NATO, precum și criticile publice la adresa aliaților europeni pentru lipsa de sprijin în conflictul cu Iranul au alimentat temerile privind o posibilă fisură profundă în Alianță. În paralel, există îngrijorări legate de intenția Washingtonului de a retrage o parte din capacitățile militare americane din Europa.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat înainte de summit că discuțiile se vor concentra pe implementarea concretă a angajamentelor asumate anul trecut.

„Trebuie să discutăm planuri credibile de cheltuieli și să ne asigurăm că toate statele sunt pe traiectoria corectă pentru atingerea pragului de 5%”, a transmis acesta.

Evoluția cheltuielilor de apărare în Europa

Potrivit Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm, cheltuielile militare ale statelor europene membre NATO au crescut în 2025 în cel mai rapid ritm din 1953.

Germania a devenit cel mai mare contributor european, cu un buget de apărare de 114 miliarde de dolari, în creștere cu 24% față de anul anterior.

Polonia și statele baltice se apropie deja de pragul de 5% din PIB, în timp ce economii majore precum Marea Britanie și Franța sunt încă sub acest nivel.

Consolidarea capacităților militare

Pe lângă majorarea bugetelor, statele europene au accelerat investițiile în industria de apărare. Un exemplu este acordul dintre Lockheed Martin și Rheinmetall pentru producerea de rachete ATACMS în Germania, primul astfel de proiect realizat în afara SUA.

În acest context, summitul NATO de la Ankara este văzut ca un test decisiv pentru viitorul relației transatlantice și pentru capacitatea Alianței de a rămâne unită în fața presiunilor politice și de securitate.

UPDATE Cinci țări membre NATO ar urma să îndeplinească obiectivul de 3,5% privind cheltuielile pentru apărare

Se estimează că cinci țări membre NATO vor îndeplini încă din 2026 obiectivul Alianței de a aloca 3,5% din PIB pentru apărare.

Potrivit datelor NATO publicate astăzi, Lituania se află pe primul loc în cadrul alianței în ceea ce privește procentul din PIB alocat apărării, cheltuielile de bază pentru apărare fiind estimate la 5,33% din PIB în acest an.

Lituania este urmată de Estonia (5,1%), Letonia (4,92%), Polonia (4,68%) și Grecia (3,65%), potrivit Sky News.

Raportul a arătat că, anul trecut, trei state membre NATO – Albania (1,48%), Slovenia (1,57%) și Republica Cehă (1,86%) – nu au îndeplinit obiectivul anterior de 2%.

Conform proiecțiilor, se estimează că SUA vor cheltui 3,17%, în timp ce Germania se situează la 2,69%, Regatul Unit la 2,56% și Franța la 2,22%.

UPDATE Liderii NATO încep să ajungă la dineul organizat de Erdogan

Liderii statelor membre NATO încep să sosească la cina oferită de liderul Turciei la Ankara, cu ocazia summitului NATO.

Președintele Recep Tayyip Erdogan și soția sa, Emine, i-au întâmpinat pe fiecare lider pe măsură ce aceștia soseau la Complexul Prezidențial Beștepe.

Potrivit Sky News, printre liderii sosiți până în prezent se numără prim-ministrul Cehiei, Andrej Babis, președintele României, Nicușor Dan, și prim-ministrul Spaniei, Pedro Sanchez.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sosit și ea la cină, la fel ca și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Totodată, și Trump a ajuns la dineul oferit de Erdogan, potrivit CNN. 

UPDATE Trump reafirmă că Groenlanda „ar trebui să fie sub controlul SUA”

Președintele american Donald Trump a reiterat marți, la Ankara, că Groenlanda trebuie să fie sub controlul SUA, nu al Danemarcei, motivând că teritoriul este vital din punct de vedere strategic pentru securitatea americană.

„Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a spus Trump despre Groenlanda, în declarațiile făcute reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele turc Tayyip Erdogan, scrie Reuters.

În plus, Trump a afirmat că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relațiile Statelor Unite cu NATO.

„Asta mi-a afectat relația cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla”, a spus el, potrivit CNN.

UPDATE Nicușor Dan: România devine membru fondator al viitoarei Bănci pentru Apărare, Securitate și Reziliență, care va fi coordonată de Canada

Președintele Nicușor Dan a anunțat marți că România s-a alăturat statelor aliate care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o nouă instituție financiară multilaterală care va fi coordonată de Canada.

România s-a alăturat, marți, la Ankara, aliaților care au semnat Declarația privind intenția comună de înființare a Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă coordonată de Canada, a anunțat președintele Nicușor Dan într-o postare pe Facebook.

Această instituție va avea rolul de a sprijini statele membre în finanțarea investițiilor din domeniul apărării și securității.

UPDATE 16.00. Donald Trump vorbește despre relațiile cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski:

• Trump spune că se înțelege bine și cu Vladimir Putin și cu Zelenski: „Cred că amândoi vor să facă o înțelegere. Păcat că a durat atât de mult.”

• Despre Meloni, susține că relațiile cu premierul Italiei s-au răcit, pentru că Italia nu a ajutat în criza din Iran, dar o place în continuare.
• „Sunt sigur că Erdogan nu dorește ca Iran să aibă o armă nucleară. Sunt sigur de asta”, spune Trump.
• Trump spune că va ridica sancțiunile CAATSA impuse Turciei. „Nu vrem să sancționăm prietenii”
• „Groenlanda mi-a rănit relațiile cu NATO”, susține președintele SUA.

UPDATE. 15.40. Președintele Turciei, R.T.Erdogan, are o întâlnire bilaterală la Palatul Prezidențial cu președintele SUA.

• Erdogan l-a felicitat pe Trump și a spus că sunt prieteni foarte buni.
• Trump a fost impresionat de ceremonie și a spus că va discuta mai multe teme cu omologul său, printre care și cea iraniană. „Astăzi vom vorbi despre comerț. Vom vorbi și despre alte lucruri care au legătură cu armata, o mulțime de lucruri diferite”, spune Trump.
• Președintele Trump: „vom lua o decizie în privința vânzării F35 către Turcia. luăm în considerare”.
• Președintele Trump: „De când ne-am întâlnit prima oară, ne înțelegem. Este o chimie bună între noi”
• Președintele Trump: „Am fost foarte dezamăgit de NATO. Dacă nu era în Turcia, la prietenul meu, e posibil să nu fi participat. Noi nu am fost tratați corect pe Iran. Am investit trilioane de dolari în NATO, pentru a proteja statele europene.”
• Președintele Trump: ” Italia ne-a dezamăgit. Germania ne-a dezamăgit. Franța ne-a dezamăgit. Nu am fost tratați bine. Am fost foarte dezamăgit de NATO. Sincer? Dacă nu ar fi avut loc în Turcia… e posibil să NU fi participat [la NATO]. Am simțit că trebuie să particip pentru că [Erdogan] a dat totul. Într-un fel, testam oamenii! De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, ei nu au fost acolo pentru noi, noi am fost acolo pentru ei. Protejăm țările europene… ai crede că ar fi foarte dispuși să facă ceva pentru a ne ajuta. Și chiar nu au fost”.
• Președintele turc Erdogan despre avioanele F-35 ale Turciei: „Am primit un angajament pentru cinci aeronave, iar președintele Trump și-a respectat, de asemenea, cuvântul în această privință. Președintele Trump își respectă întotdeauna cuvântul. Cred că va fi luată o decizie favorabilă în ceea ce privește programul F-35„

• Donald Trump: „Aș spune că relația cu Turcia este acum probabil mai bună decât a fost vreodată”.

UPDATE. 15.26. Președintele Erdogan și președintele Statelor Unite, Donald Trump, au avut o conversație informală după primirea de la aeroport. Președintele Turciei îl întâmpină cu o ceremonie fastuoasă pe Donald Trump la Palatul său prezidențial.

UPDATE. 15.19. La Summitul NATO din Ankara a ajuns și președintele Nicușor Dan, dar și liderul Poloniei, Karol Nawrocki.

UPDATE 15.15.Uniforme ceremoniale turce, reprezentând cele 16 mari state turcice de-a lungul istoriei, au fost văzute la Complexul Prezidențial, aliniate pentru a-l întâmpina pe președintele american Trump.

UPDATE 14.40. Primele imagini din întâlnirea lui Donald Trump, la Ankara, înaintea Summitului NATO cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

UPDATE 14.30. Președintele SUA se va întâlni cu liderul Turciei înainte de summitul NATO. Donald Trump urmează să aibă o întâlnire bilaterală cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în cadrul căreia se așteaptă să declare că Statele Unite sunt pregătite să restabilească accesul Turciei la achiziționarea de avioane de vânătoare stealth F-35. O astfel de mișcare s-ar putea confrunta cu opoziția Congresului, care ar putea încerca să blocheze demersul din cauza opoziției Israelului.

UPDATE 14.04. Președintele SUA, Donald Trump, a ajuns la Summitul NATO de la Ankara.

Știrea inițială: Președintele Trump sosește la summitul NATO de la Ankara încă furios pe aliații care au refuzat să-l ajute în lupta împotriva Iranului – și hotărât să se asigure că aceștia știu acest lucru, arată Axios. Ani buni, Trump a pus la îndoială în mod deschis dacă cei mai apropiați aliați ai Americii sunt suficient de puternici, suficient de loiali sau suficient de utili pentru a merita protecția pe care s-au bazat de la al Doilea Război Mondial încoace. Refuzul unor aliați de a deschide baze aeriene pentru atacuri americane asupra Iranului – sau de a trimite forțe pentru a ajuta la redeschiderea Strâmtorii Ormuz – i-a întărit scepticismul față de NATO până la un dispreț deschis. Umilirea liderilor UE

Trump și-a petrecut săptămânile de la războiul din Iran umilind public liderii UE, inclusiv pe cei care credeau cândva că relațiile lor personale îi pot proteja de mânia sa.

• El a batjocorit-o pe prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, susținând că aceasta l-a „implorat” să-i facă o fotografie la G7. Luni, Trump a postat un meme cu Meloni cu mesajul: „Este nevoie de un ordin de restricție”.
• El a anunțat demisia prim-ministrului britanic Keir Starmer, apoi l-a numit pe Starmer slab și a sugerat că ezitarea sa în privința Iranului arată că „nu este Winston Churchill”.
• Chiar și șeful NATO, Mark Rutte – proeminentul „șoptitor al lui Trump” în Europa – a dat greș luna trecută când a încercat să-l flateze pe Trump cu un grafic cu litere aurii care lăuda „trilionul Trump” în cheltuielile aliate pentru apărare.

„Vreau doar loialitate” Trump, care a spus că s-a gândit să nu participe complet la summitul NATO, a ignorat acest lucru: „Nu avem nevoie de banii lor – nu avem nevoie de nimic”, a spus el. „Vreau doar loialitate”. În Europa cresc temerile că disprețul lui Trump se va manifesta acolo unde contează cel mai mult: amprenta militară a Americii.

• Pentagonul a redus deja numărul echipelor de luptă ale brigăzilor armatei americane din Europa de la patru la trei, anulând o desfășurare planificată de aproximativ 4.000 de soldați în Polonia.
• SUA au luat măsuri de a reduce numărul de avioane, petroliere și nave de război disponibile NATO în caz de criză – forțând Europa să planifice un război cu o putere de foc americană mai mică.

Oficial SUA: „Președintele Trump este nemulțumit de europeni. Retragerea forțelor NATO nu este pe masă la Summit”

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a anunțat o revizuire la 6 luni a forțelor americane din Europa, calificându-i pe aliați drept „o rușine” pentru că refuză să acorde acces la baze pentru atacurile iraniene.

• Un oficial american a declarat pentru Axios că revizuirea ar putea duce la ajustări în Europa. Un al doilea oficial american a spus că „o retragere a forțelor NATO nu este cu adevărat pe masă” pentru summit, dar a adăugat: „Președintele nu este mulțumit de europeni. Este aceeași poveste veche”.
• Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a declarat duminică reporterilor că Trump își va îndemna aliații să accelereze procesul de cheltuire a 5% din PIB pentru apărare – parte a unui obiectiv mai amplu, a spus el, de a transfera „povara apărării convenționale a Europei” către Europa și Canada.
• În cadrul acelei convorbiri, un alt oficial al administrației a precizat că Trump încă dorește să preia controlul asupra Groenlandei de la Danemarca, considerând-o „cea mai bună modalitate de a satisface nevoile de apărare ale NATO”, deoarece permite SUA să blocheze Rusia în Oceanul Arctic. Danemarca și aliații NATO se opun.

Trump, la Ankara Trump a sosit la Ankara marți după-amiază. În Turcia se va întâlni cu președintele turc Recep Tayyip Erdoğan , unul dintre puținii lideri NATO care se află în grațiile sale.

• Consecințele Iranului îl vor urmări și la acea întâlnire: premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a cerut lui lui Trump vineri să se abțină de la vânzarea de sisteme de armament avansate pentru Turcia, invocând escaladarea retoricii anti-Israel a lui Erdoğan.

• Miercuri, Trump va participa la o sesiune de lucru a liderilor NATO și va avea întâlniri bilaterale cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele sirian Ahmed al-Sharaa.
• El încheie cu o conferință de presă înainte de a zbura spre casă, aterizând înapoi la Casa Albă miercuri seara.

Întâlnirea lui Trump cu Zelenski ar putea deveni cea mai importantă „dramă secundară” a summitului, arată Axios.

• Oficialii ucraineni speră că această întâlnire – a doua în trei săptămâni – va produce progrese în ceea ce privește două priorități urgente: sistemele de apărare aeriană Patriot și o nouă mișcare a SUA pentru un acord care să pună capăt războiului.
• Însă oficialii europeni spun că mesajul transmis de Washington în ultimele săptămâni a fost că Ucraina are avantajul pe câmpul de luptă, ceea ce face ca Casa Albă să fie foarte dornică în a lansa o nouă inițiativă diplomatică.
• „Ucrainenii atacă mai mult și acest lucru ar putea face o diferență”, a declarat un oficial american.

La summitul G7 de luna trecută, Trump și-a exprimat frustrarea față de Vladimir Putin și a semnalat că poate retrage înțelegerile la care au ajuns la summitul din Alaska de anul trecut privind principiile pentru încetarea războiului.

• Trump a vorbit în weekend atât cu Zelenski, cât și cu Putin. „Cred că simte presiune. Vrea să pună capăt acestei situații. Și Ucraina vrea să pună capăt. Discutăm cu ambele părți”, a declarat Trump reporterilor luni.
• Un oficial american a spus-o mai clar: „Credem că Putin vrea să pună capăt la asta pentru că e prea mult. Situația economică. Stagnarea. Morțile. Pierderile sunt pur și simplu uriașe. Rămâne fără carne pentru mașina de tocat carne.”
• „Dar Putin nu gândește așa cum gândesc noi”, a adăugat oficialul. „Așa că, dacă noi credem că este rațional să ne oprim, s-ar putea să nu o facă.”

Donald Trump, președintele SUA, a reiterat marți, la Ankara, că Groenlanda trebuie să se afle sub control american, nu danez, menționând că teritoriul are o importanță strategică pentru securitatea SUA.

„Ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”, a spus Trump despre Groenlanda, în declarațiile făcute reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele turc Tayyip Erdogan, scrie Reuters.

Liderul de la Casa Albă a continuat să susțină că Danemarca nu a investit suficient în Groenlanda și a avertizat că poziția insulei o face din ce în ce mai importantă, pe măsură ce Beijingul și Moscova își extind prezența în Arctic.

În plus, Trump a afirmat că problema controlului asupra Groenlandei a afectat relațiile Statelor Unite cu NATO.

„Asta mi-a afectat relația cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca. Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla”, a spus el, potrivit CNN.

Anterior, Trump a refuzat să excludă o acțiune militară pentru a prelua controlul asupra Groenlandei, însă la începutul acestui an, la Forumul Mondial de la Davos, și-a schimbat poziția, pledând pentru un acord-cadru pe termen lung.

Polonia a dezvăluit cât de mult a transferat Ucrainei de la începutul războiului. Potrivit Nexta, suma totală este de aproape 4 miliarde de euro. Conform acordului cu NATO și SUA, în cazul unei amenințări, Varșovia va primi de zece ori mai multe echipamente decât cele oferite ucrainenilor..

Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat luni că a dispus declasificarea tuturor informațiilor privind echipamentele militare donate Ucrainei în perioada 2022–2026.

Decizia a fost luată ca urmare a acuzațiilor potrivit cărora Varșovia a transferat în secret în Ucraina rachete interceptoare pentru sistemele Patriot. Conform acuzației, rachetele au fost livrate în luna martie fără a informa Parlamentul polonez.

Kosiniak a precizat că decizia privind desecretizarea a fost luată după consultări cu premierul Donald Tusk și are ca scop asigurarea transparenței față de opinia publică.

Polonia este unul dintre principalii susținători ai Ucrainei

Ministrul Apărării a subliniat că programul de livrări de echipamente militare către Ucraina a fost început de fostul guvern condus de partidul Lege și Justiție (PiS). De asemenea, fiecare transfer a fost comunicat președintelui Poloniei, mai întâi lui Andrzej Duda, iar în prezent lui Karol Nawrocki.

Polonia se numără printre principalii susținători militari ai Ucrainei după începutul războiului în februarie 2022. Polonia a furnizat tancuri, vehicule blindate, aeronave, muniție și a găzduitunul dintre cele mai importante hub-uri logistice pentru livrările de armament occidental către Kiev.

În ultimele săptămâni, relațiile dintre Varșovia și Kiev au fost marcate de tensiuni, ca urmare a unor dispute privind cooperarea militară și probleme istorice.

Ajutorul din România, la secret

În România, valoarea ajutorului acordat Ucrainei este în continuare secretă. Recent, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre solicitările privind desecretizarea ajutorului oferit de România Ucrainei și a explicat de ce doar o parte din aceste informații pot fi făcute publice.

Oficialul a subliniat că actualele date comunicate respectă o decizie a Consiliului Suprem de Apărare a Țării și că orice schimbare depinde de o nouă hotărâre a CSAT.

O analiză a Curs de guvernare arată că România a oferit Ucrainei, din 2022 până în septembrie 2025, aproximativ 1,5 miliarde de euro. Suma include ajutor militar, umanitar și financiar.