Jannik Sinner s-a impus clar în prima semifinală de la Madrid Open, învingându-l pe francezul Arthur Fils, cap de serie nr. 21, scor 6-2, 6-4.
Succesul reprezintă al 350-lea meci câștigat la nivel profesionist pentru liderul mondial, și devine cel mai tânăr jucător din istorie care ajunge în finala tuturor celor nouă turnee de categorie ATP Masters 1000.
Sinner, în vârstă de 24 de ani, este al patrulea jucător din istorie care reușește această performanță, după Novak Djokovic, Rafael Nadal și Roger Federer.
Italianul devine, totodată, primul sportiv născut după anul 2000 care atinge pragul de 350 de victorii la nivel de circuit ATP.
Sinner a ajuns la o serie de 27 de victorii consecutive în turneele Masters 1000 și a câștigat deja patru titluri consecutive la acest nivel, performanță fără precedent în era modernă a tenisului masculin.
În finala de duminică de la Madrid Open, liderul mondial îl va înfrunta pe câștigătorul duelului dintre Alexander Zverev și Alexander Blockx.
După mai bine de patru ani de război care a ucis zeci, dacă nu sute de mii de oameni, forțele ucrainene caută noi modalități de recrutare.
Ucraina lansează o „reformă a armatei” care se așteaptă să introducă demobilizarea etapizată și salarii semnificativ mai mari pentru soldații desfășurați pe linia frontului, a anunțat vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Zelenski dorește în mod specific să „consolideze sistemul de contracte din cadrul forțelor de apărare”, astfel încât „să fie garantate condiții de serviciu clar definite și – începând cu acest an – demobilizarea etapizată să devină posibilă pentru cei care au fost mobilizați anterior ” .
El nu a oferit mai multe detalii despre această măsură, deoarece legislația actuală permite demobilizarea doar după ridicarea legii marțiale, în vigoare de la începutul invaziei rusești din februarie 2022.
Președintele ucrainean dorește, de asemenea, o creștere semnificativă a salariilor: „nivelul minim ar trebui să fie de cel puțin 30.000 de grivne (aproximativ 580 de euro) pentru posturile de necombatanți”, față de 20.000 de grivne (390 de euro) în prezent, conform datelor de la Ministerul Apărării.
Aproape toți noii recruți sunt mobilizați„Pentru pozițiile de luptă, ar trebui să fie de câteva ori mai mare”, a declarat el, menționând plăți lunare „între 250.000 și 400.000 de grivne” în infanterie (între 4.850 și 7.770 de euro). În prezent, un soldat care luptă pe front timp de o lună primește o plată suplimentară de 170.000 de grivne (3.300 de euro).
Detaliile acestei reforme urmează să fie finalizate în luna mai, „iar primele rezultate ar trebui obținute în iunie ”, a indicat Volodimir Zelenski. După mai bine de patru ani de război care a curmat zeci, dacă nu sute, de mii de vieți, forțele ucrainene caută noi metode de recrutare.
Astăzi, aproape toți noii recruți sunt mobilizați, o problemă extrem de sensibilă în țară, deoarece mulți ucraineni consideră sistemul plin de scandaluri drept nedrept, corupt și ineficient.
Autoritățile au încercat mai multe măsuri pentru a încuraja noii recruți să semneze contracte, cum ar fi un contract cu stimulente financiare pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și deschiderea de birouri de recrutare pentru ucrainenii din străinătate, dar acestea nu au avut efectul dorit.
Cel puțin 16 poziții militare americane au fost avariate în atacurile iraniene, acestea reprezentând majoritatea pozițiilor americane din Orientul Mijlociu, dezvăluie o investigație CNN. Pagubele includ ținte de mare importanță, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la amprenta Americii în regiune.
Cele 16 situri militare americane avariate de Iran sunt în opt țări din Orientul Mijlociu. Conform rapoartelor de la CNN, The New York Times și NBC News, atacurile au vizat infrastructură critică:Un accident rutier a avut loc, vineri, în comuna franțuzească Sarras, din Ardèche, unde o mașină a ieșit de pe șosea și a căzut 20 de metri, după care a luat foc, relatează Le Figaro.
Potrivit pompierilor, persoanele din mașină aveau vârste cuprinse între 17 și 20 de ani.
„Când au sosit serviciile de urgență, mașina era complet cuprinsă de flăcări”, au declarat aceștia, adăugând că „patru cadavre au fost găsite în mașină”.
Ulterior a mai fost găsită o victimă.
La fața locului, au ajuns în total 42 de pompieri, inclusiv o echipă de salvare pe apă și o echipă din cadrul grupului de intervenție în medii periculoase, potrivit aceleiași surse.
Drumul RD 270 a fost complet închis traficului. Pe același drum s-a mai produs un accident rutier, în aprilie 2022, când un șofer și copilotul său au murit în timpul unui miting auto la Vernosc-lès-Annonay.
Sportiva în vârstă de 31 de ani fusese suspendată provizoriu în februarie, după ce a acumulat trei abateri privind raportarea locației pentru control, într-un interval de 12 luni.
Conform regulamentelor antidoping, sportivii incluși în programul de testare trebuie să își actualizeze zilnic locația printr-o aplicație și să indice un interval de 60 de minute în care pot fi găsiți pentru controale inopinate.
Potrivit AIU, departamentul de integritate în atletism, prima abatere a avut loc la 27 februarie 2025, când un ofițer antidoping nu a putut să o localizeze în intervalul declarat. Newman a explicat ulterior că și-a pierdut cheia mașinii și nu a reușit să revină la timp.
A doua situație s-a produs la 17 august 2025, când ofițerii nu au putut-o găsi și nici contacta telefonic în intervalul stabilit. Sportiva nu a oferit o explicație oficială.
A treia abatere a fost consemnată la 23 august 2025. Deși ofițerul antidoping a găsit-o în perioada anunțată, atleta a spus că trebuie să plece imediat pentru a participa la o emisiune TV. Testarea a fost reprogramată pentru mai târziu în aceeași zi. Newman a oferit ulterior o probă, însă AIU a considerat că sportiva nu a fost disponibilă pe întreaga durată a ferestrei de 60 de minute și nu și-a actualizat datele.
Alysha Newman, celebră pe platforma OnlyFansÎn urma procedurii disciplinare, Newman nu a contestat încălcarea regulilor antidoping, însă a invocat o perioadă dificilă pe plan personal și profesional, precum și intenția anterioară de a se retrage din atletism.
Alysha Newman a făcut senzație înainte de Jocurile Olimpice de la Paris, deschizându-și cont pe platforma OnlyFans. Are în prezent pentru 200 mii de urmăritori.
Suspendarea a fost stabilită retroactiv de la 3 decembrie 2025 și va expira la 2 august 2027. Rezultatele sportive obținute după 23 august 2025 au fost anulate.
Alysha Newman nu a mai concurat din mai 2025, când a sărit 4,20 metri la etapa de Diamond League din Rabat.
La Jocurile Olimpice de la Paris 2024, a devenit prima sportivă din Canada care a obținut o medalie olimpică la săritura cu prăjina. A câștigat bronzul cu o performanță de 4,85 metri, actual record național al Canadei.
Péter Magyar, președintele Partidului Tisza, a anunțat că Márton Mellétheti-Barna, cumnatul său, care anterior a fost avocat al partidului Tisza, va fi ministrul justiției.
Ellenpont a reamintit că viitorul ministru a apărut deja de mai multe ori în culise ale Partidului Tisza. La organizația partidului, Asociația „Fii pentru Schimbare”, Márton Mellétheti-Barna a preluat funcția de președinte al asociației de la Zoltán Tarr în urmă cu câteva luni.
Facebook: Peter Magyar, în stânga cu Gábor Pósfa, ministrul de Interne și în dreapta cu cumnatul său, Márton Meléthei-Barna
Numirea unui membru al familiei este straniu de similară cu logica de putere a guvernelor MSZP-SZDSZ de dinainte de 2010. Organizarea relațiilor politice și de afaceri prin intermediul rețelelor familiale nu este un fenomen nou în stânga maghiară: în ultimele decenii, comentează ziarul.
Márton Ádám Melléthei-Barna este un avocat și politician maghiar, desemnat acum pentru funcția de ministru al justiției în viitorul guvern condus de Péter Magyar.
Márton Ádám Melléthei-Barna a fost ales membru al Adunării Naționale în urma alegerilor parlamentare din 2026. Anterior, a servit ca reprezentant legal al Partidului Tisza. Este avocat, deținând propria firmă de avocatură (Melléthei-Barna Law Firm) și având experiență anterioară la firma internațională Freshfields. A studiat la Universitatea Catolică Pázmány Péter, unde a fost coleg cu Péter Magyar.
Márton Ádám Melléthei-Barna este cumnatul lui Péter Magyar, fiind căsătorit cu sora acestuia din toamna anului 2025. Este tatăl a patru fiice.
În aprilie 2026, Barna a fost o figură vizibilă în cadrul negocierilor parlamentare, însoțindu-l pe Péter Magyar la Parlament. Desemnarea sa în funcția de ministru a fost confirmată oficial pe 30 aprilie 2026.
Pentru mulți, ultima decizie a lui Péter Magyar nu reprezintă începutul unui nou tip de cultură politică, ci mai degrabă continuarea unei vechi tradiții de stânga. Numirile bazate pe legături familiale ridică întotdeauna întrebarea: contează cu adevărat competența profesională sau este mai degrabă loialitatea familială și personală ?În viața publică maghiară , Partidul Tisza a fost cel care a întărit așteptarea sporită ca performanța și responsabilitatea, mai degrabă decât rețelele de conexiuni și relațiile dintre șef și frate, să fie cele care ar trebui să decidă atunci când se ocupă de poziții importante, scriu jurnaliștii.
Conform calendarului zilelor libere legale, minivacanța de 1 Mai 2026 începe vineri, 1 mai, și se încheie duminică, 3 mai. În acest sens, angajații și elevii beneficiază de trei zile consecutive libere, fără program de lucru sau ore de curs.
Vestea bună este că românii vor avea parte de un nou weekend prelungit curând.
Este vorba despre minivacanța de Rusalii. La ortodocși și greco-catolici, Rusaliile sunt sărbătorite în data de 31 mai 2026, iar a doua zi de Rusalii pică luni, pe 1 iunie 2026, zi care coincide cu Ziua Copilului. Astfel, angajații vor avea din nou trei zile consecutive, de sâmbătă, 30 mai, până luni inclusiv, 1 iunie.
Pentru elevi, veștile sunt și mai bune: în prima săptămână din iunie, ei vor merge la școală doar trei zile, întrucât vineri, pe 5 iunie, au din nou liber de Ziua Învățătorului.
Zile libere legale rămase în 2026:Brutăriile franceze au fost deschise, vineri, cu sprijinul guvernului, sfidând sindicatele care susțineau că 1 Mai ar trebui să rămână o zi sacră de odihnă obligatorie, relatează France 24.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu a comandat mai multe baghete în fața camerelor de filmat, în satul Saint-Julien-Chapteuil din centrul Franței.
„Hai să avem mai multe… cel puțin patru”, a spus el, în timp ce încerca să promoveze un nou proiect de lege care să scutească în mod clar magazinele independente de pâine și florării de odihna obligatorie de Ziua Muncii, potrivit aceleiași surse.
Angajații ce lucrează de 1 Mai, plătiți dubluConform legislației franceze, „1 mai este zi de sărbătoare legală și nelucrătoare”. Însă, serviciile esențiale, precum spitalele și hotelurile, pot rămâne deschise doar dacă își plătesc personalul dublu.
A existat, însă, o confuzie cu privire la faptul dacă brutăriile se pot deschide.
Inspectorii muncii au raportat autorităților, în ziua de 1 Mai 2024, cinci brutari pentru activitate profesională, ceea ce a dus la aducerea lor în fața instanței. Aceștia au fost achitați cu toții anul trecut, dar situația lor dificilă a stârnit dezbateri în toată Franța.
Brutarii, necesari și de Ziua MunciiGuvernul a încurajat brutarii la începutul acestei săptămâni să lucreze pe 1 mai, spunând că aceștia sunt „indispensabili pentru continuitatea vieții sociale”.
De asemenea, a spus că florăriile ar trebui să se deschidă pentru a vinde lăcrămioare parfumate, care se vând în mod tradițional de Ziua Muncii în Franța.
Miercuri, cabinetul a înaintat un proiect de lege, care nu a fost încă supus votului în parlament, ce permite atât brutăriilor, cât și florăriilor să se deschidă începând cu prima zi a lunii mai, atâta timp cât angajații se oferă, în scris, voluntari să lucreze și sunt plătiți cu salarii duble.
Principalele sindicate din țară susțin că niciun angajat nu este cu adevărat liber să se ofere voluntar atunci când dorește să își păstreze un contract de muncă și se tem că, în curând, toți lucrătorii francezi vor fi obligați să lucreze în ziua de sărbătoare.
„Ca ministru interimar al Muncii, astăzi, de 1 mai — Ziua Muncii, transmit un gând de respect și recunoștință tuturor oamenilor care muncesc cinstit, încercând să își asigure un trai decent pentru ei și pentru familiile lor”, transmite, vineri, Pîslaru pe pagina sa de Facebook.
Ministrul interimar al muncii a precizat că mesajul său se adresează tuturor românilor care „muncesc în fabrică” sau cei care „programează” în corporație, cei care „vindecă în spitale”, dar și cei care „ne apără de pericol”.
El a transmis aceste urări și românilor care „străbat drumurile în lung și-n lat, dar și pentru cei care lucrează de acasă”; cei care „construiesc pe șantiere”, dar și cei care „inovează în laboratoare”.
Pîslaru a mai declarat că urările sunt adresate și românilor care muncesc „la cravată”, dar și celor care muncesc „la câmp”, dar și românilor aflați la muncă peste hotare sau cei care au rămas în țară.
„Munca trebuie respectată și nicio muncă cinstită nu este o rușine. Ca să-i putem respecta cu adevărat pe cei care muncesc, statul are obligația să stabilească reguli corecte, să asigure condiții decente, salarii echitabile și un sistem care îi protejează pe cei vulnerabili fără să îi descurajeze pe cei activi”, spune Pîslaru.
„România desfășoară o modernizare masivă a armatei sale. De fapt, își dorește să înlocuiască întregul arsenal de toate tipurile de arme în decurs de un deceniu. Confruntarea româno-rusă datează de un secol și jumătate, iar războiul din Ucraina a dat Bucureștiului un impuls și mai mare acestei confruntări. Astăzi, ne aflăm într-un punct în care România dorește să cheltuiască cinci procente din PIB-ul său pe cele mai moderne echipamente de luptă, în timp ce NATO se așteaptă ca statele sale membre să cheltuiască două procente”, scrie Magyar Hirlap.
Plecând de la incidentul cu drone din Galați, despre care susține că a creat „o mică panică în România”, cotidianul Magyar Hirlap analizează „cursa înarmărilor de la București”.
„Președintele român Nicușor Dan a declarat vara trecută că țara sa va cheltui 5% din PIB pentru implementarea programului de armament până în 2035. Trebuie menționat că așteptarea NATO este de 2%.
Aceasta înseamnă, de fapt, că implementarea programului de dezvoltare a forțelor presupune înlocuirea întregului arsenal al armatei române, de la marină, prin forțele terestre, până la apărarea aeriană.
România derulează mai multe programe complementare de modernizare a armamentului și forțelor, ca o combinație a planurilor NATO, UE și naționale. Cel mai important dintre acestea este programul SAFE (Acțiune de Securitate pentru Europa), finanțat de UE.
Conform listei oficiale publicate de guvernul român în 2026, planul său principal de achiziții de arme este:
200 de tancuri
300 de vehicule blindate
48 de avioane de luptă F – 35
Sute de sisteme de apărare aeriană
1000 de vehicule logistice
200.000 de pistoale
Trebuie să ne punem întrebarea: Împotriva cui se înarmează România? Răspunsul: România vede o amenințare în Rusia.
Această atitudine românească nu este nouă. Încă de la înființarea sa în 1881, Regatul România a reprezentat un obstacol în calea recâștigării influenței Imperiului Rus în Balcani și a accesului la Marea Neagră. Mai mult, după Primul Război Mondial, România – cu sprijinul puternic al unei mari puteri – a desprins Transilvania de Regatul Ungariei și apoi a unit-o cu Moldova. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Regatul România a participat cu două armate de partea Germaniei naziste la campania împotriva Uniunii Sovietice.
La Odessa, lângă granița cu România, armata româna a comis un masacru teribil, ucigând mii de civili nevinovați.
Putem citi detalii autentice despre ce s-a întâmplat în studiul realizat de Dennis Deletant, istoric româno-britanic, Aliatul uitat al lui Hitler: Ion Antonescu și regimul său.
După al Doilea Război Mondial, Uniunea Sovietică a anexat Moldova, ceea ce a amplificat și mai mult tensiunea ascunsă între România comunistă și imperiul sovietic de atunci învecinat, tensiune care a devenit din ce în ce mai vizibilă după venirea la putere a liderului partidului comunist, Nicolae Ceaușescu, în 1965.
Deci putem vorbi despre o opoziție istorică profund înrădăcinată.
Toate acestea sunt prezente și astăzi și determină fundamental relația dintre România și Rusia. În România, retorica anti-rusă s-a intensificat după anexarea Crimeii de către Moscova în 2014.
Președintele român de atunci, Klaus Iohannis, a declarat: „Nu mă interesează cât de mare va fi deficitul bugetar, armata trebuie dezvoltată.” După aceea, în discursul politic au apărut termeni împrumutați din terminologia NATO, precum: amenințare militară, operațiuni hibride, risc de securitate, interferență electorală, atac cibernetic, revizionism.
Acești termeni sunt folosiți și astăzi în limbajul politic și colocvial românesc, și mai frecvent și cu un accent mai mare după atacul Rusiei asupra Ucrainei din 2022″.
Magyar Hirlap: „relația dintre cele două țări se apropie de o confruntare militară”Jurnaliștii scriu că „România este în prezent o țară cheie în flancul estic al NATO. Extinderea bazei aeriene Mihail Kogălniceanu de pe coasta Mării Negre este în desfășurare, care, odată finalizată, va găzdui zece mii de soldați NATO, iar ediția românească a canalului de știri german Deutsche Welle nu omite să sublinieze importanța acesteia.
Putem afirma cu siguranță că relația dintre cele două țări se apropie de o confruntare militară.
Nu există dialog politic între Moscova și București.
Problema moldovenească tensionează și mai mult relațiile dintre cele două țări. România își dorește unirea cu Republica Moldova, care vorbește și ea limba românească, dar și actuala conducere de la Chișinău își dorește acest lucru. Potrivit guvernului moldovean, aceasta este cea mai scurtă cale către aderarea la UE.
Reacția Rusiei la această situație spune totul. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, Maria Zakharova: România manifestă ambiții de anexare a Republicii Moldova, ceea ce reprezintă o evoluție geopolitică periculoasă.
Nu putem fi surprinși de comportamentul Rusiei, deoarece Moscova are încă un număr semnificativ de trupe staționate în Transnistria separatistă, care aparține legal Moldovei și este locuită de ruși”, relatează cotidianul maghiar.
Serialul de televiziune Netflix „ Emily in Paris ” a evoluat, fără îndoială, în mult mai mult decât o simplă comedie romantică cu acțiunea plasată în capitala Franței, relatează presa din Grecia.
Încă de la prima sa apariție, a reușit să funcționeze ca un studiu de caz modern despre modul în care producția de televiziune poate afecta direct economia, turismul și imaginea internațională a orașelor în care este filmată.
Totul a început la ParisSuccesul seriei a fost legat de Paris încă de la început. Străzile, cafenelele, monumentele și estetica Parisului nu sunt doar un decor, ci un element cheie al narațiunii.
Aceasta a avut un impact economic direct:
Așa-numitul „turism pe ecran” a fost deja înregistrat în alte producții, dar „Emily la Paris” a consolidat în mod special tendința, atrăgând vizitatori care vor să trăiască experiența serialului.
Roma și expansiunea mărciiÎn sezoanele ulterioare ale serialului, producția s-a extins la Roma, mutând o parte a poveștii în capitala Italiei. Și acolo, rezultatul a fost similar: interes sporit pentru locațiile de filmare, trafic turistic sporit și un impuls economic pentru echipele și afacerile locale.
Grecia în cadruÎn episodul final al sezonului cinci, Gabriel îi trimite un mesaj/o carte poștală lui Emily (Lily Collins) și o invită să se întâlnească cu el în Grecia , lăsând deschisă posibilitatea ca el să meargă acolo în sezonul următor.
Declarațiile prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis conform cărora urmărește serialul pentru a se relaxa cu soția sa au provocat o reacție amuzantă din partea Netflix. Totul însă a alimentat un scenariu care, de fapt, pare să fi devenit realitate.
Situația a câștigat și mai multă publicitate atunci când vedeta serialului, Lily Collins, a comentat știrile aferente în timpul apariției sale televizate la „The Tonight Show”, amplificand zvonul internațional în jurul serialului și atractivitatea acestuia dincolo de conținutul televizat.
Echipa de producție a serialului „Emily la Paris” a vizitat deja insula, identificând principalele locații unde vor avea loc filmările, în timp ce protagoniștii sunt așteptați să sosească pe insulă la mijlocul lunii mai. Conform informațiilor de la producție, filmările noului sezon ar putea începe în cursul lunii, interesul îndreptându-se deja către posibile noi locații. În același timp, se pare că este în desfășurare un proces de casting pentru roluri secundare.
Exemplele din alte țări arată că un serial de televiziune de succes poate transforma locații necunoscute în destinații turistice globale în câteva luni.
Serialul „Emily la Paris”, cu fani înfocați din întreaga lume, nu este doar un serial de succes, ci un exemplu excelent al modului în care cultura pop poate acționa ca o pârghie de dezvoltare pentru orașe și țări.
Prin imagine și povestire, filmul prezintă peisaje și centre urbane la nivel internațional, aducându-le în prim-planul unui public global. În același timp, stimulează turismul în zonele în care au loc filmările, contribuind totodată la dezvoltarea industriei audiovizuale interne. În același timp, deschide calea pentru colaborări cu studiouri internaționale importante, consolidând poziția fiecărei țări pe harta globală a producătorilor, o dinamică care prezintă un interes deosebit și pentru Grecia.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a anunțat joi seara, în cadrul unei conferințe care a avut loc în Elveţia, că Uniunea Europeană a îngheţat fondurile destinate Serbiei din Planul de creştere.
Anunțul vine după ce recent, parlamentul sârb a adoptat reforme judiciare fără a consulta în prealabil procurorii, judecătorii, UE sau alte organisme de specialitate, scrie Kyiv Post, citând AFP.
„Serbia este astăzi o țară foarte polarizată, deși este candidată la aderarea la UE de mai bine de 10 ani. Din păcate, observăm un regres, în special în ceea ce privește valorile despre care vorbeam mai devreme: statul de drept, democrația, libertatea de exprimare și, mai ales, libertatea presei. Serbia are un viitor în Uniunea Europeană, dar cursul trebuie inversat sau exprimat cu tărie, inclusiv prin acțiunile politicienilor săi”, a spus Marta Kos în cadrul conferinței de presă.
„Pentru moment, am suspendat toate plăţile în cadrul Planului de creştere, deoarece a existat un regres în domeniul justiţiei. Până când acest lucru nu va fi remediat, nu vor putea beneficia de sprijin financiar european”, a declarat Kos ca răspuns la o întrebare despre situația din Serbia.
Potrivit Kyiv Post, Planul de creştere vizează şase ţări din Balcanii de Vest, printre care și Serbia, iar bugetul alocat se ridică la 6 miliarde de euro pentru perioada 2024-2027. Acesta este destinat stimulării economiilor şi accelerării integrării cu UE.
Aceste fonduri sunt condiţionate de reforme, mai ales cele referitoare la garantarea independenţei sistemului judiciar şi combaterea corupţiei.
