Agregator de ştiri

Ministra Mediului Diana Buzoianu a anunțat miercuri seara că echipele de la Apele Române și ISU Dobrogea au găsit noi instalații îngropate ilegal.

Ministra spune că, din fericire, nu au mai fost identificate rezervoare de gaz, ci fose septice îngropate în nisip.

Trei astfel de fose au fost identificate miercuri îngropate pe plajele din Năvodari, iar alte trei au fost descoperite pe plaja Margona.

Deja o parte din ele au fost scoase de echipele de intervenție. Diana Buzoianu anunță că vor fi luate măsuri în toate aceste cazuri.

„Pe scurt: așa arată un domeniu care a fost tratat ca vestul sălbatic. Nu vom accepta asta pe viitor. În toate cazurile operatorii economici vor suporta consecințele legale. Legea e lege pentru toți.
Acțiunile de control și de verificare continuă și zilele următoare pe plaje”, susține Buzoianu.

Un rezervor de gaz îngropat în nisip a fost descoperit luni pe o plajă din Năvodari. Rezervorul a fost avariat accidental de un utilaj care pregătea plaja pentru sezonul estival.

Într-un moment în care Europa se confruntă simultan cu presiuni economice, crize sociale și conflicte geopolitice, dezbaterile din Parlamentul European din aceste zile arată cât de mare este impactul acestor probleme asupra cetățenilor.

Pornind de la creșterea costurilor la energie și dificultățile fermierilor, în contextul scumpirii carburanților, până la accesul tot mai dificil la locuințe sau riscurile de securitate din vecinătatea estică, eurodeputații au cerut, în mod expres, măsuri prin care Uniunea Europeană ar putea răspunde acestor situații.

Într-un interviu pentru MEDIAFAX, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, spune că UE trebuie să răspundă mai rapid acestor crize și să folosească instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a proteja cetățenii și economia.

Recent, Victor Negrescu a solicitat Comisiei Europene să pună în aplicare un mecanism de compensare la nivel european pentru a sprijini fermierii afectați de majorarea prețurilor la carburanți în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu.

„Am cerut Comisiei Europene să vină cu un răspuns rapid la situația pe care europenii o întâmpină în prezent, această creștere a costurilor cu privire la carburanți. Și în sensul acesta am cerut executivului european să vină cu un răspuns clar privind suportul pe care intenționează să-l ofere fermierilor europeni care sunt astăzi puternic afectați de această situație.”, a declarat europarlamentarul. 

Potrivit acestuia, Uniunea Europeană are deja mecanisme financiare care pot fi activate în astfel de situații, însă acestea trebuie utilizate mai rapid și mai eficient.

„Uniunea Europeană are astăzi un mecanism pentru finanțarea unor soluții de sprijin pentru fermieri din fondul de rezervă pe care Europa îl are la dispoziție pentru astfel de situații. Acesta a mai fost folosit în contextul războiului din Ucraina sau în contextul unor calamități naturale, unde au existat fonduri care au fost puse la dispoziția statelor membre.”, a adăugat Negrescu. 

„Acest mecanism ar trebui să prevadă niște soluții de sprijin direct pentru fermieri, dar și posibilitatea de a suplini costurile generate de creșterea cheltuielilor cu privire la îngrășăminte, pentru că și aceste produse au avut o creștere a costurilor.”, a mai spus europarlamentarul. 

Referitor la poziția președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acesta a declarat că, în cadrul intervenției pe care a avut-o în plenul Parlamentului European, „a vorbit de ajutoare de stat, de astfel de mecanisme și în sensul acesta vom vedea dacă acest mecanism va fi folosit doar pentru fermieri, sau și pentru alte industrii, pentru că în mod clar există și alte industrii afectate.”.

Dacă măsurile de sprijin nu sunt adoptate rapid la nivel european, efectele ar putea fi resimțite nu doar de fermieri, ci și de consumatori. În acest context, europarlamentarul a cerut Comisiei Europene stabilirea unor priorități.

„În plenul Parlamentului European am cerut acesteia să vină cu măsuri integrate pentru sprijinirea țărilor afectate de creșterea prețului la energie, pentru că este evident că e nevoie de o acțiune comună, de o coordonare între statele membre și în sensul acesta am propus și câteva soluții.”

„Am solicitat Comisiei Europene să combată activ specula care în prezent există la nivelul mai multor state membre, la nivelul furnizorilor de carburant, la nivelul acestei industrii și scopul acestor demersuri este tocmai să ne asigurăm că nu există creșterii ale prețurilor fără argumentație viabilă.”, a mai declarat Negrescu. 

Acesta a spus că este optimist că liderii europeni, reuniți săptămâna viitoare la Bruxelles în cadrul Consiliului European, vor lua o decizie clară. El se așteaptă ca România să fie printre țările care cer explicit acest lucru și speră ca măsuri de protecție pentru cetățeni să fie luate rapid.

În ceea ce privește criza locuințelor la nivel european, una dintre temele centrale, de altfel, din această săptămână la Strasbourg, și asupra căreia Parlamentul European s-a pronunțat deja marți, Victor Negrescu afirmă că „atunci când vorbim de politica de locuire, vorbim de o problemă europeană, pentru că, din nefericire, din 2010 până astăzi, prețurile locuințelor au crescut în medie la nivel european cu 50%.”. 

„Remarcăm, conform statisticilor europene, că foarte mulți tineri au dificultăți în a-și achiziționa o locuință sau a plăti chiria aferentă unei locuințe într-o zonă accesibilă care să le ofere oportunitățile pe care și le doresc.”, a spus europarlamentarul. 

Pentru a răspunde acestei situații, Negrescu susține un plan european mai ambițios pentru locuințe accesibile. 

„Am depus un amendament la poziția Parlamentului European privind bugetul european pe termen lung prin care cerem ca cel puțin 25 de miliarde de euro să meargă către zona de locuințe, fie construcția de noi locuințe, fie accesibilizarea lor, fie modernizarea lor, fie locuințe sociale, fie inclusiv proiecte de reabilitare și proiecte care să reducă costurile de întreținere ale locuințelor.”, a declarat Negrescu.

„În prezent, în politica de coeziune europeană, avem o alocare de aproximativ 9 miliarde, nu ar fi foarte dificil să ajungem la 20 și ceva de miliarde și pentru asta militez aici la nivelul legislativului european.”, a adăugat acesta. 

Conflictul din Orientul Mijlociu rămâne una dintre cele mai importante teme internaționale din ultimele săptămâni. Referindu-se la atacurile Statelor Unite și Israelului, Negrescu a spus că această acțiune a venit ca urmare a amenințărilor generate de Iran. 

„Partenerii americani și partenerii din Israel au spus că această intervenție a fost necesară întrucât Iranul dezvoltase arme periculoase pentru stabilitatea întregii regiuni. De altfel, Iranul este recunoscut pentru faptul că a finanțat grupări teroriste și că și-a oferit suportul direct Federației Ruse în războiul cu Ucraina, lucru care reprezintă inclusiv o amenințare directă pentru România.”, a spus acesta.

În acest context, România a fost solicitată să pună la dispoziție baze militare pentru mijloace defensive. Miercuri, în urma deciziei stabilite în cadrul ședinței CSAT, preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că s-a aprobat dislocarea de echipamente şi forţe americane în România. CSAT a anunțat că vor fi folosite bazele de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii de către SUA. Tot miercuri, Parlamentul României a și adoptat această inițiativă.

„Oarecum anticipam solicitarea venită dinspre Statele Unite cu privire la nevoia de a folosi bazele din România. Și a venit această solicitare pe care CSAT-ul a aprobat-o. Președintele României a spus foarte clar că aprobăm această solicitare pentru mijloace defensive.”, a spus europarlamentarul.

El a adăugat că este normal ca țara noastră să răspundă astfel solicitărilor partenerilor, mai ales că asemenea decizii consolidează parteneriatele strategice. „De ce nu poate aceasta reprezenta o oportunitate pentru a întări parteneriatul strategic cu Statele Unite?”

În același timp, el a afirmat că România „trebuie să fie concentrată pe lucrurile practice și pragmatice și să protejeze cetățenii, inclusiv să se asigure că românii din regiune care vor să fie repatriați, să fie repatriați așa cum se cuvine.” și că „nu putem să intrăm într-o situație de conflict de lungă durată.”

Discuțiile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034, sunt încă în desfășurare. Victor Negrescu a declarat că modul în care va fi construit acest buget va influența direcția Europei pe o perioadă lungă.

„Viitorul buget european va defini modul în care va arăta Uniunea Europeană în următorii ani”, a explicat el.

Printre propunerile sale pentru viitorul buget intră o listă importantă de domenii.

„Cer ca în viitorul buget european multianual să avem 20% din sume alocate pentru educație, formare continuă și creșterea competențelor. Astăzi, în actualul cadru financiar, se alocă 14%, deci nu ar fi dificil să creștem la 20%. Cer, de asemenea, să avem un program specific pentru sănătate și să putem, din fondurile alocate în anvelopele naționale, să finanțăm în continuare sănătatea. Și sunt, în sensul acesta, raportorul opiniei Comisiei pentru Sănătate pentru Programele Naționale. De asemenea, solicit o creștere a fundurilor pentru zona de justiție.”, adaugă el.

Tot referitor la capitolul justiție, acesta a spus că în raportul pe care l-a coordonat în Comisia pentru Justiție, „am reușit să trec o solicitare prin care sumele pentru justiție se vor tripla. Vorbim de circa 800 milioane de euro care ar merge către această zonă de justiție, acces la justiție transfrontalieră și așa mai departe, subiecte importante pentru cetățenii, mai ales pentru românii din diaspora”.

De curând, Victor Negrescu a solicitat o viziune strategică mai bună în politica de securitate a României, poziție pe care și-o susține în continuare. Comisia pentru Bugete a Parlamentului European a aprobat amendamentul inițiat de acesta, prin care legislativul european cere punerea în funcțiune a Hub-ului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, în cadrul poziției sale privind bugetul anual al Uniunii Europene.

„Sunt inițiatorul demersului prin care am cerut să se creeze Hub-ul European de Securitate Maritimă la Marea Neagră cu sediu la noi în țară. Am avut mai multe demersuri în acest an și faptul că inclusiv Comisia pentru bugete a Parlamentului European a sprijinit demersul meu confirmă faptul că la nivel european se înțelege faptul că Marea Neagră reprezintă o zonă cheie de interes pentru un european. Și asta îmi doresc.”

Proiectul ar avea rolul de a coordona securitatea rutelor comerciale și de a proteja infrastructura critică din regiune. „Prezența acestui hub de securitate maritimă are ca menire să protejeze rutele comerciale și să ne asigurăm că Marea Neagră nu devine din nou un lac rusesc”, a spus Negrescu.

Un astfel de proiect ar consolida atât securitatea regională, cât și poziția economică a României, declară acesta. „Acest hub poate face din România un lider regional viabil, o țară care devine furnizor de securitate în regiunea Mării Negre”.

„Simioane, în ianuarie 2026 ai cerut, cu fanfară și tam-tam, declararea anului 2026 drept «Anul Statelor Unite ale Americii în România». Astăzi, când americanii chiar cer ceva concret – dislocarea unor avioane de realimentare și echipamente de comunicații la Kogălniceanu – AUR boicotează votul din Parlament. Nu ați votat. Ați dezertat”, a scris Virgil Popescu într-o postare pe Facebook.

Europarlamentarul PNL a criticat și explicația oferită de liderul AUR în plenul Parlamentului.

„Tu însuți ai declarat în plen: «Nu e o opoziție antiamericană, e o poziție românească». Nu, Simioane. E o poziție moscovită. Spune-o corect”, a afirmat Virgil Popescu.

Acesta a mai susținut că discursul lui Simion din Parlament ar fi fost în contradicție cu pozițiile anterioare ale partidului privind relația cu Statele Unite.

„Ai citat din Eminescu de la tribuna Parlamentului și i-ai transmis mesaje ambasadorului american. Frumos. Numai că discursul tău de azi nu a fost scris la București și nici la Washington. A fost scris la Moscova – și se cunoaște după accent”, a mai spus europarlamentarul.

„În februarie ai trimis 40 de parlamentari în pelerinaj la Washington să se pozeze MAGA. Îl numeai pe Trump «cel mai important lider politic la nivel global». Dar când Trump, prin Pentagon, trimite o solicitare oficială aliatului său România – avioane de realimentare, echipamente de comunicații, nimic ofensiv, zero armament – tu ai venit cu vuvuzele, cruci și boicot. Exact ce și-a dorit Kremlinul. Îți dai arama pe față, Simioane. Dacă mai era cineva care nu știa pentru cine lucrezi cu adevărat – acum știe. România are aliați. Tu ai stăpâni. Nu e același lucru”, a mai scris Popescu.

Garda Națională de Mediu, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Inspectoratul General al Poliției Române – SICE au derulat anul trecut un plan de măsuri pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul recoltării și comercializării trufelor și fructelor de pădure. Au fost folosite inclusiv instrumentele de control oferite de sistemele e-Factura și e-Transport.

Astfel, Garda de Mediu a dat 30 de amenzi în valoare totală de 1.267.500 lei.

Printre neregulile găsite s-au numărat lipsa autorizațiilor de mediu pentru activități de prelucrare, lipsa autorizațiilor pentru recoltare și comercializare și achiziția ilegală de resurse biologice din flora spontană. De asemenea, a fost formulată o sesizare penală pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În cadrul controalelor comune făcute cu ANAF și Poliția au fost verificați 258 de operatori economici și au fost date 146 sancțiuni contravenționale în valoare de 1.238.557 lei.
În paralel, ANAF a efectuat 33 de controale, aplicând șase amenzi în valoare totală de 231.500 lei
De asemenea, au fost confiscate 197,6 kg afine, 788 kg hribi și 1.073 kg trufe, în valoare de 265.204 lei.

„Verificările au scos la iveală venituri ilicite de peste 13,4 milioane lei, provenite din exploatarea ilegală a aproximativ 64 de tone de trufe. Analizele antifraudă au evidențiat un mecanism de evaziune fiscală bazat pe:
-achiziții fictive de produse din flora spontană de la persoane fizice neautorizate
-plăți în numerar, în afara circuitului fiscal
-utilizarea borderourilor de achiziție pentru retrageri de numerar și supraevaluarea cheltuielilor”, transmite Garda Națională de Mediu.

Mecanismul era folosit pentru diminuarea artificială a profitului și evitarea plății obligațiilor fiscale.

Comisarii Gărzii de Mediu anunță că verificările vor continua.

Cercetările în acest domeniu sugerează că bărbații care știu cum să reacționeze atunci când partenera lor trece prin momente de presiune sau dificultăți sunt cei care au șanse mai mari să construiască o relație de lungă durată. Această concluzie este prezentată de autoarea Avery White într-o publicație recentă apărută pe portalul VegOut, scrie El Economista.

O relație satisfăcătoare este aceea în care se regăsesc mai multe elemente esențiale: comunicarea, intimitatea fizică, viața sexuală și încrederea. La acestea se adaugă și ceea ce specialiștii numesc fiabilitate emoțională, adică angajamentul față de partener și prezența în gesturile mici din viața de zi cu zi.

Totuși, experții atrag atenția că acest lucru nu înseamnă o atenție excesivă. Uneori, un interes prea mare încă de la începutul relației față de tot ceea ce face partenerul poate deveni o formă de control.

Pe de altă parte, psihologul John Gottman explică faptul că unul dintre comportamentele care erodează cel mai mult o relație este disprețul.

„Constă în a-ți trata partenerul cu superioritate sau condescendență. Înseamnă să fii insultător sau să te comporți ca și cum ai fi deasupra celuilalt.”

Prin urmare, pentru a recunoaște acei bărbați sau femei care pot avea o relație reușită pe termen lung, este important să fie observate detaliile. De exemplu, dacă își amintește conversații purtate cu câteva zile înainte, dacă este capabil să vorbească deschis despre problemele sale, dacă îi tratează cu respect pe cei din jur, precum chelnerii, sau dacă reacționează rapid atunci când planurile nu merg așa cum au fost stabilite.

„Nu spun că ar trebui să ieși cu cineva care te plictisește sau că nu ar trebui să existe deloc atracție. Chimia contează, dar trebuie să încetăm să confundăm drama cu pasiunea și anxietatea cu emoția”, concluzionează White.

Meloni a lansat miercuri, în parlamentul de la Roma, cea mai dură critică de până acum la adresa conflictului, descriind campania militară din Orientul Mijlociu ca parte a unei tendințe tot mai accentuate de intervenții „în afara cadrului dreptului internațional”, relatează Politico.

Atacurile asupra Iranului s-au dovedit profund nepopulare în Italia, unde opinia publică este în mare măsură ostilă ideii ca țara să fie atrasă într-un conflict în Orientul Mijlociu.

În același timp, guvernul se apropie de un referendum politic sensibil privind reforma sistemului judiciar, care s-a transformat tot mai mult într-un test pentru coaliția condusă de Meloni. Premierul trebuie astfel să gestioneze echilibrul delicat dintre menținerea alianței transatlantice și răspunsul la presiunile interne.

Vorbind în parlament despre criză, Meloni a făcut o paralelă între conflictul din Orientul Mijlociu și invazia Rusiei în Ucraina din 2022, despre care a spus că a declanșat o destabilizare mai amplă la nivel global.

„În acest context de criză structurală a sistemului internațional, în care amenințările devin tot mai îngrijorătoare și intervențiile unilaterale în afara cadrului dreptului internațional se înmulțesc, trebuie plasată și intervenția americană și israeliană împotriva regimului iranian”, a declarat ea în Parlament, potrivit Reuters.

Meloni, considerată un aliat apropiat al președintelui american Donald Trump, a afirmat totodată că Iranul nu trebuie să fie lăsat să dezvolte arme nucleare deoarece acest lucru ar pune capăt sistemului internațional de neproliferare, cu „consecințe dramatice pentru securitatea globală”.

„Bun venit în România și mult succes în mandatul dumneavoastră, astfel încât cooperarea solidă dintre România și Statele Unite ale Americii să fie consolidată și să ajungă la un nou nivel. În misiunea dumneavoastră puteți conta pe un parteneriat corect cu Guvernul României”, a afirmat premierul Ilie Bolojan.

Șeful Guvernului a prezentat decizia CSAT privind dislocarea temporară în România a unor echipamente defensive și forțe militare americane și a spus că aceasta reflectă poziția strategică a României și rolul Parteneriatului Strategic cu SUA în asigurarea securității naționale.

„Pentru România, securitatea și apărarea constituie fundația Parteneriatului Strategic dintre țările noastre și lucrăm împreună pentru a le adapta la noile provocări și pentru a întări cooperarea bilaterală, inclusiv în cadrul NATO”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Premierul a mai spus că prioritățile Guvernului sunt menținerea stabilității politice, adoptarea unui buget responsabil, continuarea reducerii deficitului bugetar și consolidarea unei economii sănătoase.

Șeful Guvernului a subliniat că Parteneriatul cu SUA este unul solid, iar obiectivul său este consolidarea acestuia nu numai pe componenta de securitate, ci și pe cea economică și investițională. O prioritate o reprezintă creșterea investițiilor americane în România.
Premierul și ambasadorul SUA au agreat ca, în cursul lunii aprilie, să aibă o nouă întâlnire dedicată analizei proiectelor economice comune, având în vedere oportunitățile de cooperare din domeniile energiei, tehnologiilor emergente și mineralelor critice.

Discuțiile s-au concentrat pe colaborarea dintre AEP și platformă pentru identificarea și combaterea conținutului manipulator, cu accent pe obligațiile instituite prin reglementările europene.

A fost analizată posibilitatea realizării unui ghid de conduită pentru comunicarea politică pe platformele digitale și a unor mecanisme mai simple de raportare și intervenție în cazul conținutului ilegal sau manipulator.

„Spațiul online a devenit un canal major de informare și dezbatere publică, iar platformele digitale au un rol tot mai important în modul în care cetățenii accesează informații despre procesele electorale. Dialogul de astăzi a fost esențial pentru a dezvolta mecanisme eficiente de prevenire a dezinformării și pentru a proteja integritatea proceselor electorale. Autoritatea Electorală Permanentă își reafirmă angajamentul pentru menținerea neutralității instituționale și pentru asigurarea unui tratament egal pentru toți competitorii electorali”, a declarat Adrian Țuțuianu.

AEP anunță că va continua dialogul cu platformele online și dezvoltarea de instrumente de prevenție și informare, astfel încât procesul electoral să rămână corect și transparent pentru toți participanții.

Priveliști spectaculoase, plaje exotice, servicii impecabile, nisip și ape extrem de curate, condiții ideale pentru sporturi nautice sau plaje izolate, toate acestea sunt elemente care au influențat clasamentul, notează La Vanguardia.

Cerințele utilizatorilor atunci când aleg o plajă în detrimentul alteia sunt foarte variate. În alegere intervine inevitabil și subiectivitatea, astfel că nu există două clasamente identice. Totuși, atunci când foarte mulți oameni ajung la aceeași concluzie despre un loc, este un semn clar că vorbim despre o destinație de coastă cu adevărat specială.

Ediția din acest an a clasamentului Best of the Best, ajunsă la a paisprezecea ediție, a desemnat drept câștigătoare plaja Isla Pasión din Cozumel, în Caraibele mexicane. Aceasta a detronat plaja Elafonisi Beach din Creta, care anul acesta s-a clasat pe locul al doilea.

Două plaje din Spania apar și ele în topul mondial din 2026. Este vorba despre Playa de Muro, situată pe insula Mallorca, care ocupă locul 12, și despre Playa de Maspalomas, din Gran Canaria, clasată pe poziția 20. În clasamentul european, cele două plaje se află pe locurile 6 și 9.

În acest an, Tripadvisor a introdus și o categorie nouă, numită „Unică în felul ei”, care premiază plajele ce oferă experiențe speciale dincolo de tradiționalul soare și nisip. Distincția a fost acordată plajei Boulders Beach din Cape Town, în Africa de Sud, cunoscută pentru colonia sa de pinguini.

În același top special de 20 de plaje se regăsesc și La Concha Beach din San Sebastián și Valdevaqueros Beach din Tarifa.

„În fiecare an, toate cele 32 de țări membre NATO, la începutul anului, aprobă propunerea Comandantului Suprem al Armatei NATO, de a gestiona forțele de reacție rapidă pe teritoriul național. Despre asta este punctul 2 de pe ordinea de zi de astăzi. Cu privire la ceea ce se pune la vot, la punctul 3 astăzi, nu este vorba nici de a băga România în război, nu este vorba nici de a deveni țintă, nu este vorba nici de a deveni mai slabi. Probabil că de asta sunteți dumneavoastră de la AUR, SOS supărați astăzi”, a spus Radu Miruță.

El a spus că ceea ce se supune la vot este „o sporire a capacității de apărare a României: „Pentru a deveni mai puternici, pentru a descuraja mai mult, nu este nevoie doar de militari, nu este nevoie doar de soldați, ci este nevoie și de capacități tehnice de apărare. Capacitățile tehnice de apărare care vor veni în România în perioada următoare, după ce Parlamentul va vota asta, ridică gradul de descurajare al celor care se uită cu ori sticloși spre România”.

„Probabil că cei de la AUR. de asta sunt deranjați, pentru că devin inconsecvenți (…) România nu este țara care să lase capacitatea de apărare pe mâna gălăgiei. Suntem foarte fermi, suntem într-o relație de parteneriat strategic și sporirea capacității de apărare este o responsabilitate și nu este un moft”, a mai spus Miruță.

„Ce faceți astăzi? Demonstrați o incapacitate de a înțelege, vă bateți joc de români fugind de momentul în care puteți să decideți și dați apă la moară celor care vă susțin din afara României”, a mai spus el.

„Încurcă apusul cu răsăritul, asta voia dumnealui să spună, nu știe că NATO nu are comandant suprem, nu știe niște chestiuni care sunt de bază”, a fost replica lui George Simion. Acesta a spus că românii merită mai mult.

Camera Deputaților și Senatul au votat în ședință comună cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran.

„Este o zi foarte bună pentru România și sunt fericit că suntem aici. Este ziua în care vedem cine sunt trădătorii și cine sunt adevărații patrioți. Este o zi în care vedem cine ține cu Washington și cine ține cu Moscova”, a declarat deputatul USR, Alexandru Dimitriu, al cărui discurs a fost întrerupt de vuvuzele și de proteste, dar și de Sorin Grindeanu, care îndemna la păstrarea liniștii în sală.

„Este o zi în care vedem cine ține cu Trump și cine ține cu Putin. Voi, din nefericire, țineți cu Putin”, a continuat Dimitriu, al cărui discurs a continuat să stârnească vuvuzele din partea opozanților politici. 

Deputatul USR afirmă că România își respectă cuvântul dat, dar și că este un partener al Washingotnului.

„România își respectă cuvântul dat. Și da, de fiecare dată vom răspunde afirmativ în momentul în care partenerul nostru strategic ne va cere ajutorul. Pentru că, cu o prezență a Statelor Unite aici, noi vom reuși să avem securitatea pe care șefii voștri, auriștilor și esoiștilor (n.r. – S.O.S, partidul Dinaei Șoșoacă) de la Kremlin, tremură. Nu-și doresc ca noi să avem trupe americane aici și de aceea vă comportați în modul acesta sălbatic”, a declarat Dimitriu în cadrul discursului său. 

În discursul său, el a formulat un mesaj dur la adresa opoziției: „Parlamentul este locul unde se fac lucruri bune pentru România. Lucruri bune pentru români. Și da, cu toată răspunderea vă spun, plecați din România înapoi la rușii voștri. Aici este locul în care americanii, europenii ne ajută să trăim mai bine”, a declarat Dimitriu. 

Deputatul USR face acuze la adresa lui Simion: „Ați venit și ați spus de fiecare dată că țineți cu MAGA. Și acum domnul Simion își bate joc de Trump, își bate joc de America. A hăcuit Groenlanda și acum are tupeu să vin aici în Parlamentul României și să ne spună nou că nu avem nevoie de americani”, a declarat Dimitriu. 

Acesta a conchis acuzând că „AUR este cu adevărat o trădare națională”.

„Este momentul în care toată țara vă vede, este momentul în care Statele Unite vă văd, momentul în care Trump își dă seama că AUR este cu adevărat o trădare națională”, a conchis Dimitriu, al cărui discurs, care a fost aplaudat de susținători și întâmpinat cu vuvuzele de opozanți. 

Parlamentul a adoptat miercuri după-amiza solicitarea SUA privind dislocarea temporară pe teritoriul României a unor capabilități militare. Hotărârea a fost adoptată cu 272 de voturi.