„PNL nu contestă dreptul instanțelor de a adopta măsuri administrative și nu pune în discuție independența judecătorilor. Ceea ce solicităm este transparență deplină asupra procedurii urmate și asupra criteriilor care au stat la baza acestor decizii administrative”, a transmis PNL într-un comunicat de presă.
Liberalii susțin că „orice măsură administrativă privind organizarea activității judiciare trebuie să fie nu doar legală, ci transparentă și lipsită de orice aparență de arbitrariu”.
Liberalii susțin că reacțiile transmise de Tribunalul București și de Consiliul Superior al Magistraturii nu răspund întrebărilor ridicate în spațiul public privind constituirea, în 23 iunie 2026, a completurilor specializate pentru cauzele referitoare la partidele politice.
„Comunicatele publice transmise astăzi de Consiliul Superior al Magistraturii și de Tribunalul București nu răspund întrebărilor legitime ridicate în spațiul public cu privire la constituirea, în data de 23 iunie 2026, a completurilor specializate pentru cauzele privind partidele politice. Există două aspecte obiective care justifică solicitarea unor explicații suplimentare”, arată PNL.
Partidul invocă două aspecte. În primul rând, susține că, „timp de peste două decenii”, numărul redus al cauzelor privind partidele politice nu ar fi impus astfel de completuri. În al doilea rând, PNL afirmă că acestea au fost constituite „exact în momentul în care au fost înregistrate dosarele formulate de contestatarii din PNL”, fără prezentarea criteriilor concrete după care au fost desemnați judecătorii.
PNL invocă și standardele internaționale dezvoltate de OSCE și Comisia de la Veneția privind autonomia partidelor politice.
„Ceea ce solicităm este transparență deplină asupra procedurii urmate și asupra criteriilor care au stat la baza acestor decizii administrative, pentru ca orice suspiciune privind imparțialitatea organizării activității judiciare să fie înlăturată. Într-un stat de drept, independența justiției și încrederea publicului în imparțialitatea acesteia se consolidează prin transparență și prin explicații clare, nu prin descurajarea întrebărilor legitime”, a precizat PNL.
Tribunalul București: Specializarea judecătorilor este prevăzută de legeConducerea Tribunalului București arată că specializarea judecătorilor, inclusiv în cauzele care privesc partidele politice, este prevăzută de lege și face parte din măsurile de organizare internă menite să eficientizeze activitatea uneia dintre cele mai aglomerate instanțe din țară și să asigure o practică judiciară unitară.
Instanța subliniază că toate măsurile manageriale au fost adoptate transparent și în temeiul legii, amintind că, în aceeași perioadă, a fost înființată și o secție pentru minori și familie, iar alte completuri specializate se află în analiză, la solicitarea judecătoriilor de sector.
Liberalii au susținut că măsura ar fi fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii și au anunțat că vor cere recuzarea judecătoarei care judecă unul dintre dosarele legate de Congresul Extraordinar al partidului.
CSM: Litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul publicConsiliul Superior al Magistraturii a transmis ulterior că reacțiile publice ale PNL la hotărârile instanțelor reprezintă o escaladare „fără precedent” a discursului îndreptat împotriva justiției și pot exercita presiuni asupra judecătorilor.
„Într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public prin delegitimarea autorității judecătorești”, a transmis Secția pentru judecători a CSM.
Și președinții curților de apel au criticat poziția liberalilor, afirmând că „atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”.
Disputa a apărut după ce PNL a anunțat că va contesta Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al Tribunalului București, prin care au fost înființate completuri specializate pentru dosarele privind partidele politice.
Tribunalul București a decis suspendarea provizorie a executării Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026, până la soluționarea definitivă a dosarului pe fond. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile, iar următorul termen în dosarul privind hotărârile adoptate la Congresul PNL este programat pentru 8 iulie.
Ridicarea anticipată a brățărilor este disponibilă pentru deținătorii abonamentelor de cinci zile General Access, care oferă acces în zona generală a festivalului, și Golden Circle, care permite accesul într-o zonă situată în apropierea scenei principale. Pentru ridicarea brățării este necesară efectuarea în prealabil a check-in-ului online.
Măsura are drept scop reducerea timpilor de așteptare la intrarea în festival.
Unde pot fi ridicate brățărileÎn București, brățările pot fi ridicate la București Mall și Promenada Mall până pe 5 iulie, iar la AFI Cotroceni în perioada 3 -5 iulie. Puncte de distribuire sunt deschise și la City Park Mall și Glo Vino din Constanța, între 3 și 5 iulie.
În weekend, brățările vor putea fi ridicate și de la Iulius Mall din Cluj-Napoca, Palas Mall din Iași, Iulius Town din Timișoara și Electroputere Mall din Craiova.
Organizatorii au amenajat și un punct de ridicare la Glopark Lake, în București, deschis între 3 și 5 iulie și destinat exclusiv persoanelor cu vârsta de peste 18 ani.
Programul complet al punctelor de ridicare a brățărilor este disponibil pe paginile oficiale ale festivalului.
Ce documente sunt necesareBrățara poate fi ridicată numai personal, după efectuarea check-in-ului online și pe baza unui act de identitate valabil, în original. Organizatorii precizează că brățara este montată direct pe încheietura mâinii în momentul ridicării și nu poate fi preluată în numele altei persoane.
Participanții cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani trebuie să prezinte și acordul parental în original, disponibil pentru descărcare pe site-ul festivalului.
Ediție aniversară Beach, Please!Festivalul se va desfășura în perioada 8–12 iulie, la Costinești, în Nibiru, noul resort de divertisment dezvoltat de organizatorii Beach, Please! pe litoralul românesc.
Ediția din acest an este promovată drept una aniversară, fiind cea de-a cincea ediție a festivalului. În ultimele zile, aceștia au publicat mai multe mesaje pe rețelele sociale în care descriu ediția din 2026 drept „cea mai mare de până acum” și o „celebrare de neuitat”.
Beach, Please! a fost lansat în 2022, la Costinești, iar prima ediție a reunit exclusiv artiști români din zona hip-hop și trap. Din 2023, festivalul a început să includă în program artiști internaționali de prim rang, iar în anii următori s-a extins constant ca suprafață, investiții și număr de participanți.
Nume mari la Beach, Please! 2026Beach, Please! este prezentat drept cel mai mare festival dedicat muzicii hip-hop și culturii urbane, iar ediția din acest an va reuni artiști internaționali precum Playboi Carti, Future, Don Toliver, Quavo, Yeat și Tyla, alături de zeci de artiști români.
Ridicarea brățărilor înainte de începerea festivalului este recomandată de organizatori pentru a evita aglomerația și cozile de la punctele de acces în zilele evenimentului.
„Zidul inteligent” al administrației Trump, de la granița dintre SUA și Mexic, avansează rapid, potrivit AP.
Ce include construcția ziduluiConstrucția include garduri de oțel înalte de 9 metri și o serie de tehnologii sofisticate. Acestea includ senzori, camere video și turnuri, care permit Patrulei de Frontieră să supravegheze teritoriul.
Investiția, în valoare de 46 de miliarde de dolari este supusă unei analize complexe, din cauza sumei uriașe de bani.
Trecerile de frontieră sunt la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, potrivit sursei citate.
Zidul „este dăunător comunităților”Criticii spun că SUA militarizează granița, deoarece implementează din ce în ce mai mult tehnologie sofisticată de supraveghere în zonă. Astfel, afectează comunitățile locale.
„Asistăm la o extindere masivă a supravegherii și a tehnologiei de supraveghere în zonele de frontieră”, a declarat Ricky Garza, consilier pentru politici de frontieră la un grup de advocacy.
„Zidul, în toate formele sale, este dăunător comunităților”, a adăugat acesta.
Oficialii spun că tehnologia este complementară zidului fizic și le eliberează agenților programul pentru alte sarcini, mai precizează sursa.
O prioritate principală a lui TrumpZidul a fost o prioritate principală pentru Trump încă de la prima sa candidatură la președinția SUA.
În timpul administrației președintelui Joe Biden, granița a devenit un punct de conflict. Mii de oameni au încercat să treacă în țară în fiecare zi.
Aceste cifre au început să scadă cu puțin timp înainte ca Trump să revină în funcție. Ulterior, au încetinit considerabil, măsurile sale mai ample privind imigrația servind drept factor de descurajare pentru potențialii migranți.
Secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a declarat recent că o parte preliminară a zidului va fi finalizată „până anul viitor pe vremea asta”.
Sunt construiți 10 km de zid pe săptămânăScott a spus că agenția sa construiește 10 kilometri de zid pe săptămână, mai menționează sursa.
Sute de kilometri fuseseră deja construiți înainte ca Trump să revină în funcție. La mijlocul lunii iunie 2026, au fost ridicați încă 119 kilometri de zid și își propune să construiască alte sute. Nu este planificat niciun zid pentru aproximativ 861 de kilometri din granița de aproximativ 3.200 de kilometri. Terenul accidentat servește deja drept barieră. În schimb, se vor folosi senzori tereștrii și turnuri de delimitare.
Coaliția Comunităților de Frontieră de Sud afirmă că tehnologiile de supraveghere pot împinge migranții pe rute mai periculoase, pentru a evita să fie detectați.
Tehnologia de supraveghere încalcă drepturile la viața privatăGarza, consilierul politic al grupului, a avertizat că tehnologia de supraveghere încalcă drepturile la viață privată ale locuitorilor de la frontieră. De asemenea, a transmis și că localnicii au descoperit senzori tereștrii folosiți pentru a detecta traficul de contrabandiști sau migranți plasați pe proprietatea lor fără consimțământul lor.
Un grup de supraveghere non-partizan a pus sub semnul întrebării atât sumele uriașe de bani pentru construirea zidului, cât și dacă contribuabilii își primesc banii.
De ce administrația Obrama a retras un proiect similarÎn 2011, sub președintele Barack Obama, secretarul pentru Securitate Internă, Janet Napolitano, a retras proiectul de construire a unui „zid virtual” de tehnologie integrată de-a lungul întregii granițe. Proiectul a fost retras după ce acesta a depășit bugetul. De asemenea, s-a confruntat cu probleme tehnologice și a fost în întârziere, conform sursei citate.
10 influencers from Romania were monitored by the National Authority for Consumer Protection (ANPC), as part of a larger, international monitoring action, organized by the International Network for the Protection and Enforcement of Consumer Protection Legislation (ICPEN), which took place between March 23 and April 8, 2026.
The institution’s monitoring revealed that all the influencers analyzed published content of a commercial nature. In the case of some of them, however, posts that represented advertisements or commercial collaborations were not consistently marked, and, in many cases, mentions of advertising were insufficiently highlighted, so that they could easily go unnoticed by consumers.
70% use AI-generated content and do not sayANPC agents also wanted to see the degree of use of content generated or modified with the help of artificial intelligence.
The result: 70% of influencers who used such materials did not inform the public that the images or content were made with the help of AI technologies, which reduces the level of transparency in communication with followers.
The results in Romania are similar to those found globallyAs part of the action coordinated by ICPEN, 228 influencers from several countries were verified. Of these, 92% published commercial content, but only one in five properly marked the advertising nature of the posts.
ANPC emphasizes that, in a digital economy where influencer recommendations can influence consumers’ purchasing decisions, transparency in the promotion of products and services is an essential condition for protecting the interests of the public and for maintaining trust in online communities.
Alexandru Nazare este luat în calcul ca posibil premier independent într-un guvern „de armistițiu”, au declarat surse politice pentru G4Media, după ce Ilie Bolojan a vorbit miercuri în cadrul unui podcast despre această variantă ca posibilă soluție pentru deblocarea crizei politice.
Deocamdată nu este clar dacă președintele Nicușor Dan și liderii PSD, USR și UDMR ar fi de acord o astfel de nominalizare. Nu este clară nici formula politică pe care s-ar putea baza un asemenea guvern sau componența cabinetului.
Alexandru Nazare este ministru al Finanțelor în Guvernul demis condus de Ilie Bolojan. El a fost propus pentru aceeași funcție și în Guvernul Adrian Veștea, care a picat la vot în Parlament, după ce a obținut 189 de voturi.
Alexandru Nazare nu este membru de partid. El face parte din Consiliul de Administrație al BNR, însă mandatul său este suspendat pe durata exercitării funcției de ministru al Finanțelor.
Bolojan a vorbit despre un „armistițiu politic”Ilie Bolojan a declarat miercuri că, în actualul blocaj politic, trebuie găsite formule de detensionare care să ducă la un „armistițiu politic”. Liderul PNL a spus că, în acest moment, variantele de deblocare sunt fie un guvern minoritar, fie un guvern „de tip armistițiu”.
„Trebuie găsite niște formule” de detensionare, a spus Bolojan, care a susținut că între partidele implicate în negocieri ar trebui să existe un acord de reciprocitate, cu garanții și condiții clare.
„Domnul Grindeanu are o schimbare de ton. (…) Acum înțeleg că este de acord cu guverne succesive, dar vrea întâi guvern PSD. Problema de bază este pierderea încrederii în PSD”, a spus Ilie Bolojan, în cadrul podcastului „Friendly Fire”.
Grindeanu îl apreciază pe NazarePreședintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat oficial că este de acord cu rotativa guvernamentală și cu semnarea unui acord politic cu PNL și USR, impunând însă o condiție fermă: primul premier al noului cabinet trebuie să provină de la PSD.
Întrebat, în 24 iunie, dacă l-ar lua ministru al Finanțelor într-un eventual guvern, Sorin Grindeanu, președintele PSD, a spus că îl apreciază pe Nazare și că are cu acesta o relație personală.
„Alexandru Nazare a fost un ministru bun al Finanțelor, pe care eu îl apreciez, dar acum speculăm despre o etapă viitoare. Dincolo de relația personală care mă leagă de el, e un ministru al Finanțelor care a făcut treabă, o să vedem”, a spus Sorin Grindeanu.
Blocaj politic de aproape două luniRomânia se află de 57 de zile într-un blocaj politic, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
De atunci, negocierile dintre principalele partide nu au dus la formarea unei majorități, disputa centrală fiind legată de funcția de premier și de garanțiile cerute pentru susținerea viitorului cabinet.
După căderea Guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, însă acesta și-a depus mandatul după ce nu a găsit sprijin suficient. Ulterior, Adrian Veștea a fost desemnat pentru funcția de premier, dar guvernul propus de el a fost respins la vot.
Cabinetul Veștea avea nevoie de 233 de voturi pentru a fi învestit, însă a obținut doar 189. În acest context, varianta unui guvern „de armistițiu” este discutată ca posibilă soluție pentru ieșirea din criză.
Președinții curților de apel transmit că „atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne, sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”.
Preşedinţii curţilor de apel subliniază că jurisprudența Curţii Constituţionale în aplicarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide şi membrii săi, „iar negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană, reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”.
„Preşedinţii curţilor de apel reamintesc că 3580 de judecători ai României au denunţat o campanie de subordonare politică a justiţiei, iar acţiunile repetate de tipul comunicatului partidului condus de Prim ministrul interimar al României, demis de Parlament în temeiul regulilor democratice, contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care trebuie să înceteze de îndată”, transmit, într-un apel public, președinții curților de apel.
Scrisoarea este semnată de președinții Curții de Apel Alba Iulia (Oana Maria Petrașcu), Curții de Apel Bacău (Ionela-Diana Pătrașc-Bălan), Curții de Apel Brașov (Daniela Niculeasa), Curții de Apel București (Liana Nicoleta Arsenie), Curții de Apel Cluj (Dana Cristiana Gîrbovan), Curții de Apel Constanța (Gabriel Mustață), Curții de Apel Craiova (Manuela Cristina Berceanu), Curții de Apel Galați (Adinan Halil), Curții de Apel Iași (Anda Crișu-Ciocîntă), Curții de Apel Oradea (Florica Roman), Curții de Apel Pitești (Mihai-Bogdan Mateescu), Curții de Apel Ploiești (Ovidiu-Corneliu Șologan), Curții de Apel Suceava (Anca Cazacu), Curții de Apel Târgu Mureș (Teodora Albu), Curții de Apel Timișoara (Maria Cristina Dica) și Curții Militare de Apel București (Petre Valentin Bădița).
Și Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că reacțiile publice ale Partidul Național Liberal la hotărârile instanțelor reprezintă o escaladare „fără precedent” a discursului îndreptat împotriva justiției și pot exercita presiuni asupra judecătorilor.
De asemenea, conducerea Tribunalului arată că specializarea judecătorilor, inclusiv în cauzele care privesc partidele politice, este prevăzută de lege și face parte din măsurile de organizare internă menite să eficientizeze activitatea uneia dintre cele mai aglomerate instanțe din țară și să asigure o practică judiciară unitară.
Reacția Tribunalului București vine după ce PNL a anunțat că va contesta Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al instanței, prin care au fost înființate completuri specializate pentru dosarele privind partidele politice.
Liberalii au susținut că măsura ar fi fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii și au anunțat că vor cere recuzarea judecătoarei care judecă unul dintre dosarele legate de Congresul Extraordinar al partidului.
CFR Călători anunță introducerea a două trenuri suplimentare pe ruta Constanța–Mangalia și retur, în perioada desfășurării festivalului „Beach, Please!”, eveniment care transformă stațiunea Costinești într-unul dintre cele mai animate puncte de pe litoralul românesc.
Potrivit unui comunicat al companiei, măsura vizează facilitarea deplasărilor către și dinspre stațiunile de pe litoral, în contextul creșterii semnificative a cererii de transport din perioada 8–13 iulie 2026.
Astfel, vor circula următoarele trenuri Regio suplimentare:
Ambele trenuri vor opri în stațiile și haltele de pe litoral: Agigea Ecluză, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla, Costinești, Costinești Tabără, Pescăruș și Neptun.
Reprezentanții CFR Călători precizează că, pe lângă introducerea acestor trenuri, vor fi suplimentate cu vagoane și celelalte garnituri care circulă pe secția Constanța–Mangalia, în funcție de cererea de transport și de disponibilitatea parcului tehnic.
Biletele pot fi cumpărate cu anticipație prin următoarele canale:
Compania recomandă pasagerilor să se asigure, înainte de urcarea în tren, că dețin bilet valabil și, după caz, documentele necesare pentru transport, pentru a evita taxarea suplimentară sau aplicarea de amenzi.
Uniunea Europeană pregătește măsuri mai stricte pentru controlul milioanelor de colete care ajung zilnic din afara spațiului comunitar, în contextul exploziei fenomenului „fast fashion”, anunță Euronews.
Milioane de colete intră zilnic în Uniunea EuropeanăPotrivit datelor prezentate de Euronews, peste 5,8 milioane de colete cu valoare redusă intră în fiecare zi în Uniunea Europeană, majoritatea provenind de pe platforme precum Shein, Temu și AliExpress. În fiecare an, europenii cumpără aproximativ 4,5 milioane de tone de textile fast fashion, iar peste 90% dintre aceste articole sunt fabricate din materiale sintetice precum poliester, nailon sau elastan.
Sortare de colete în China. Sursa foto: X
Noua directivă vamală a UE va obliga comercianții să furnizeze date electronice pentru fiecare colet, astfel încât autoritățile să poată identifica mai ușor produsele care conțin substanțe interzise sau depășesc limitele legale.
Aproape 70% dintre produsele analizate au problemePotrivit BEUC (Organizația Europeană a Consumatorilor), 69% dintre produsele evaluate, inclusiv haine, accesorii și jucării comercializate prin platforme de tip marketplace, nu respectau cerințele europene privind siguranța produselor. Expertul BEUC Pelle Moos afirmă că, atunci când autoritățile verifică produse provenite din zona ultra-fast fashion, rata neregulilor este „astronomică”, situându-se frecvent între 70 și 80%.
În același timp, peste 72% dintre alertele europene privind textilele fac referire la riscuri directe pentru sănătate, inclusiv reacții alergice severe, arsuri chimice provocate de concentrații excesive de formaldehidă sau expunerea la metale grele.
Ce substanțe au fost descoperiteMai multe investigații independente realizate în ultimii ani au identificat în unele produse concentrații ridicate de:
Organizația Greenpeace a raportat în 2025 că 32% dintre produsele Shein testate depășeau limitele impuse de regulamentul european REACH pentru anumite substanțe chimice.
De ce sunt îngrijorați specialiștiiExperții explică faptul că unele dintre aceste substanțe pot ajunge în contact cu organismul prin piele, în special atunci când hainele sunt purtate perioade lungi, în condiții de temperatură ridicată sau transpirație. În cazul copiilor mici, există și riscul ingerării accidentale a fibrelor textile sau al contactului prelungit cu materialele. Totuși, specialiștii subliniază că simpla prezență a unei substanțe într-un produs nu înseamnă automat că aceasta provoacă îmbolnăviri. Riscul depinde de concentrație, durata expunerii și respectarea limitelor stabilite de autoritățile de reglementare.
Uniunea Europeană înăsprește controalelePână acum, multe produse comandate online ajungeau direct la cumpărători fără controale sistematice la frontieră. Noua legislație europeană urmărește tocmai limitarea acestui fenomen, prin verificarea coletelor înainte ca acestea să intre pe piața comunitară. Autoritățile speră astfel să reducă numărul produselor neconforme și să împiedice comercializarea articolelor care nu respectă normele europene privind siguranța chimică și protecția consumatorilor.
