„În primul rând, munca la negru trebuie privită din perspectiva încălcării drepturilor angajatului. Acești oameni nu beneficiază de servicii care ar trebui să decurgă dintr-un contract de muncă: nu primesc asigurare de sănătate și nu beneficiază de o pensie adecvată la finalul vieții profesionale. Aceasta este prima perspectivă”, a declarat Florin Manole la emisiunea Atitudini de la Gândul.
Pe lângă acest aspect social, munca la negru creează și competiție neloială între firme. „Este interesul comun al statului și al antreprenorilor corecți ca munca la negru să fie combătută. Companiile care își plătesc taxele sunt dezavantajate față de cele care nu o fac”, a subliniat ministrul.
Controale și sancțiuni: insuficienți inspectoriCombaterea muncii la negru se face prin controale și sancțiuni, realizate de inspectorii de muncă.
„Aproximativ 50% dintre inspectorii de muncă din București au dispărut în ultimii aproape 20 de ani. Avem nevoie de mai mulți inspectori pentru controale eficiente, care să protejeze angajații și economia”, a explicat Manole.
Ministrul a făcut și o glumă amară: „Avem nevoie de inspectori? Hai să mai tăiem 10% din ei… Glumesc, evident. Trebuie să acoperim deficitul și să avem suficiente resurse pentru verificări”.
Cele mai mari nereguli descoperiteAnul trecut, inspectorii de muncă au depistat cazuri masive de angajați fără contract, în special în economia digitală.
„Cele mai mari dosare au fost în zona platformelor digitale – ride-sharing, livrări și curierat. De exemplu, am avut un caz cu 530 de lucrători la negru, la un singur angajator. Vă dați seama? Un singur angajator cu peste 500 de angajați fără contract de muncă”, a precizat ministrul.
Și sectorul construcțiilor a înregistrat nereguli grave: un șantier din București a avut 76 de angajați fără contract. Sancțiunile legale prevăd o amendă de 40.000 de lei pentru fiecare angajat găsit la negru.
Legea muncii pe platforme: transparență și reguli clareGuvernul pregătește o lege care va implementa Directiva Europeană privind munca pe platforme.
„Această lege va închide portițele prin care se ocolește legislația și va reglementa mai bine munca pe platforme, astfel încât fenomenul să fie redus semnificativ”, a explicat ministrul.
Munca la negru va exista probabil mult timp în toate țările UE, dar statul trebuie să facă totul pentru a limita acest fenomen și pentru a sancționa dur încălcările legii. Amenzile au fost deja majorate, iar autoritățile urmăresc să le mențină pentru cei care nu respectă legislația.
Florin Manole a ținut să sublinieze că legea nu vizează persoanele cinstite: „Niciun cetățean serios și niciun antreprenor corect nu trebuie să se teamă de lege. Sancțiunile se aplică doar celor care o încalcă, iar abuzurile trebuie corectate”.
Potrivit DIICOT, agentul de poliție de 22 de ani a fost reținut vineri.
Din cercetări a reieșit că, în perioada septembrie 2024 – mai 2025, inculpatul, cunoscând faptul că victima avea 15 ani, a întreținut cu aceasta acte și raporturi sexuale în mod repetat și a realizat filmări în care victima apare în ipostaze sexuale explicite.
De asemenea, inculpatul a stocat în telefonul mobil imaginile astfel obținute și le-a distribuit către victimă.
Vineri a fost sesizat judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Constanța cu propunerea de arestare preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile.
Inspectorul principal din cadrul IGPR, Direcția Rutieră, Florin Ciuleanu, a declarat la podcastul ProMotor că nu există în acest moment un plan pentru schimbarea regimului legal de viteză pe autostradă.
În schimb, se discută despre restricții noi pentru categoriile A1 și B1, adică acele vehicule care pot fi conduse de persoane care obțin permisul de la vârsta de 16 ani.
Reprezentantul Poliției a explicat că șoferii foarte tineri au experiență redusă la volan, iar reflexele și deprinderile lor sunt încă în formare. Ei sunt, din această perspectivă, mai expuși în trafic, mai ales în raport cu vehiculele mari și cu vitezele ridicate care se ating pe autostrăzi și pe drumurile expres.
Astfel, una dintre măsurile analizate în 2026 vizează interzicerea circulației pe autostrazi și pe drumuri expres pentru vehiculele din categoriile A1 și B1.
Legislația prevede în prezent că nu au voie să circule pe autostrăzi sau drumuri expres pietonii, mopedele, bicicletele, trotinetele, tractoarele și alte vehicule lente ori nepotrivite pentru acest tip de infrastructură.
Un avion de luptă american a fost doborât deasupra teritoriului iranian, au confirmat trei surse pentru CNN, confirmând informațiile transmise anterior de presa de stat iraniană.
Agenția iraniană de stat Tasnim a anunțat că încercările de localizare a echipajului nu au avut succes până acum, iar publicația Fars a relatat că se oferă o recompensă pentru capturarea piloților.
Locul exact al prăbușirii nu a fost confirmat oficial, însă în urma geolocalizării imaginilor distribuite pe rețelele de socializare se indică prezența unor aeronave militare la joasă altitudine în provincia Khuzestan.
Dacă informația va fi confirmată, ar marca primul incident în care un avion american a fost doborât deasupra Iranului de la începutul ostilităților.
La începutul conflictului, trei avioane americane au fost doborâte de apărarea antiaeriană din Kuweit, într-un incident de foc accidental.
Casa Albă și Pentagonul nu au făcut declarații în acest sens.
„Am luat decizia de a flexibiliza condițiile de acces ale transportatorilor rutieri de marfă în cadrul schemei de ajutor de stat pentru achiziția de vehicule din categoriile N2 și N3, cu zero emisii, în vederea facilitării investițiilor în flote moderne”, a transmis ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, într-o postare publicată pe Facebook.
Sprijin pentru transportatorii rutieri de marfăEl a precizat că adaptările vizează condițiile de eligibilitate, inclusiv prin recunoașterea unor instrumente contractuale, astfel încât operatorii economici din sector să poată accesa finanțarea din Fondul pentru modernizare.
„Măsura face parte dintr-un pachet coerent de politici publice, pe care ne propunem să le lansăm până la finalul acestui semestru, fiind complementară schemelor de ajutor de stat e-Mobility și e-MOVE, dezvoltate tot în cadrul Fondului pentru modernizare”, a spus ministrul.
Ciprian Șerban a precizat că cele două scheme, e-Mobility și e-MOVE, asigură dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice în România, contribuind la reducerea emisiilor și sprijinirea tranziției către transportul verde.
„Dacă prima se referă la dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare de-a lungul rețelei rutiere administrate de CNAIR, cealaltă, integrată cu capacități de producere a energiei din surse regenerabile (panouri fotovoltaice) și sisteme de stocare, sprijină instalarea infrastructurii de reîncărcare la nivelul întreprinderilor, permițând alimentarea directă a flotelor din surse proprii de energie, reducând semnificativ dependența de piața energiei și generând economii substanțiale pe termen mediu și lung”, a adăugat Ciprian Șerban.
Transportatorii primesc sprijin pentru vehicule cu emisii zeroPotrivit ministrului, noul cadru le va permite transportatorilor să beneficieze atât de sprijin pentru achiziția de vehicule cu emisii zero, cât și de infrastructura necesară pentru reducerea costurilor.
„Transportatorii de marfă vor beneficia și de sprijin pentru achiziția de vehicule cu emisii zero și de un ecosistem funcțional care le va permite reducerea structurală a costurilor de operare, creșterea rezilienței economice și adaptarea la noile cerințe de decarbonizare. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii își reafirmă, din nou, angajamentul de a utiliza în mod strategic Fondul pentru modernizare în susținerea tranziției verzi a sectorului transporturilor, protejând, în același timp, competitivitatea economiei românești și interesele cetățenilor”, a mai transmis ministrul Transporturilor.
Piața medicamentelor împotriva obezității, una dintre cele mai profitabile din industria farmaceutică, începe să treacă prin primul mare test: pierderea exclusivității. Expirarea unor brevete importante a pus în mișcare producătorii de medicamente generice, care încearcă să își facă loc într-un sector dominat de doi giganți farmaceutici. Acest context va duce la schimbări importante în ceea ce privește prețurile, concurența și accesul la tratamente,notează El Economista.
În prezent, liderii pieței pentru obezitate și diabet sunt Novo Nordisk, cu Ozempic și Wegovy (substanța activă este semaglutida), și Lilly, cu Mounjaro și Zepbound (principiul activ este tirzepatida). În 2025, compania daneză a raportat venituri de 206.195 milioane de coroane daneze (27.593 milioane de euro), iar compania americană a înregistrat venituri de 36.507 milioane de dolari (31.442 milioane de euro), potrivit rezultatelor lor anuale.
Alte companii inovatoare, precum Roche, care în noiembrie a semnat un acord cu Rovi pentru producția unui medicament pentru slăbit aflat în dezvoltare, Pfizer sau Boehringer, cercetează tratamente destinate persoanelor supraponderale pentru a intra pe această piață.
Piața noilor medicamente pentru obezitate intră treptat în etapa expirării brevetelor, însă acest proces diferă în funcție de moleculă și de țară. Primele au fost medicamentele GLP-1 de primă generație, precum liraglutida (Saxenda, produs de Novo Nordisk), a cărei protecție a început să expire din 2024, permițând deja apariția generice în mai multe piețe. Urmează semaglutida, ale cărei brevete au început să expire în 2026 în țări precum Canada, Brazilia, Turcia, China și India. În Statele Unite și Uniunea Europeană, acestea vor rămâne valabile până în următorul deceniu.
Mai departe în timp se află tirzepatida dezvoltată de Lilly, al cărei brevet va expira abia în 2036. În plus, există și brevete secundare care ar putea prelungi protecția până spre finalul anilor 2030. Această diferență de peste zece ani explică de ce, în timp ce genericele de semaglutidă apar rapid pe piață, compania americană își menține poziția solidă în segmentul premium al tratamentelor pentru obezitate.
Reglementările permit companiilor farmaceutice să înceapă dezvoltarea unui medicament generic înainte ca produsul original să își piardă exclusivitatea, însă comercializarea nu este permisă până la expirarea perioadei de protecție. Odată lansate pe piață, genericele determină scăderea prețurilor pentru substanța activă.
Catalogul de generice se extindeMai multe companii au confirmat că lucrează la aceste molecule. De exemplu, Teva a lansat deja o versiune de liraglutidă după expirarea brevetului și analizează dezvoltarea generice pentru noile tratamente împotriva obezității.
„Analizăm această oportunitate, deoarece piața tratamentelor pentru obezitate se transformă rapid și evoluează de la terapii mai vechi la tratamente inovatoare”, a declarat Marta González Casal, director general al companiei în Spania.
Biocon a anunțat, la rândul său, că dezvoltă și înregistrează versiuni generice de liraglutidă și semaglutidă în mai multe țări.
Și companiile farmaceutice spaniole sunt interesate. Galenicum a încheiat un parteneriat cu firma indiană Lupin pentru a produce un generic de semaglutidă. Compania din Catalonia se va ocupa de dezvoltare, producție și aprovizionare, iar partenerul indian va gestiona aprobările, comercializarea și distribuția.
Kern Pharma a declarat că va fi pregătită să lanseze versiuni generice imediat ce brevetele pentru Ozempic și Mounjaro vor expira. Compania negociază deja mai multe acorduri aflate într-un stadiu avansat, potrivit CEO-ului Raúl Díaz-Varela. În paralel, Laboratorios Normon analizează posibilitatea de a intra pe această piață.
„Medicamentele GLP-1 sunt în prezent cele mai căutate și analizăm atent dacă vom intra în acest segment”, a declarat directorul general Jesús Govantes García.
India, primul câmp de testBrevetul pentru semaglutidă a expirat în India pe 20 martie 2026, transformând această țară în prima mare piață care permite accesul la generice pentru aceste medicamente foarte populare. Peste 40 de companii farmaceutice indiene au lansat sau au anunțat versiuni generice în aceeași zi, declanșând o adevărată competiție de prețuri.
Printre companiile implicate se numără Sun Pharma, Biocon, Lupin, Dr. Reddy’s, Cipla sau Torrent Pharmaceuticals, unele dintre cele mai importante nume din industria globală a medicamentelor generice. Unele dintre acestea nu s-au limitat la copierea variantelor injectabile, ci au încercat să le îmbunătățească. De exemplu, Torrent a lansat și o versiune orală generică de semaglutidă.
Până acum, utilizarea acestor medicamente în India era limitată în principal la populația urbană cu venituri ridicate. Odată cu apariția versiunilor mai ieftine, specialiștii se așteaptă la o creștere rapidă a numărului de pacienți. Totuși, autoritățile sanitare au avertizat asupra riscurilor legate de automedicație, dozare incorectă și calitatea variabilă a dispozitivelor.
Cum reacționează giganțiiIndia devine astfel primul loc unde se testează viitorul pieței după sfârșitul monopolului. Presiunea generată de concurență a obligat Novo Nordisk să reacționeze, compania reducând prețurile Ozempic și Wegovy cu până la 48% pentru a limita pierderea cotei de piață. Unele generice sunt cu până la 70% mai ieftine decât produsele originale.
De exemplu, Natco Pharma a stabilit costul lunar al tratamentului la aproximativ 1.290 de rupii (circa 14 euro) și 1.750 de rupii (aproximativ 19 euro).
În schimb, Lilly este mai puțin afectată de această situație, deoarece tirzepatida, substanța activă din Mounjaro și Zepbound, va rămâne protejată prin brevet până în 2036.
