Agregator de ştiri

În apropierea orașului bulgar Vidin, la granița cu România, 186 de turiști au fost evacuați după ce o navă de croazieră a rămas blocată pe un banc de nisip, relatează publicația The Independent.

Potrivit autorităților bulgare, nava de croazieră Viking Ullur urma să se aprovizioneze în portul Vidin, însă nu a mai putut ajunge la destinație din cauza adâncimii reduse a apei. În consecință, cei 186 de turiști aflați la bord au fost evacuați, după ce vasul a rămas fără rezerve suficiente de apă și alimente. Cei 52 de membri ai echipajului au rămas pe navă, în așteptarea unor condiții care să permită repunerea acesteia pe linia de plutire.

Problemele se extind pe o mare parte a cursului fluviului, care traversează zece state europene, de la Germania până la Marea Neagră. În capitala Ungariei, Budapesta, nivelul Dunării a coborât la doar 23 de centimetri, sub precedentul minim istoric înregistrat în 2018.

Autoritățile ungare au anunțat că navele de croazieră sunt obligate să acosteze la distanță de oraș, iar transportul comercial pe fluviu este puternic afectat, multe cargouri suspendându-și activitatea.

Scăderea accentuată a nivelului apei a dus și la apariția unor zone care, în mod normal, sunt complet acoperite de fluviu. În Ungaria au fost descoperite epave vechi și chiar o bombă din cel de-al Doilea Război Mondial, găsită lângă Podul Margareta din Budapesta, ceea ce a determinat închiderea temporară a circulației în zonă.

În Serbia, numeroase ambarcațiuni de agrement și nave comerciale au rămas blocate pe malurile Dunării, iar operatorii turistici spun că sezonul excursiilor pe fluviu este compromis.

Specialiștii avertizează că situația s-ar putea agrava în zilele următoare, în condițiile în care prognozele indică temperaturi ce pot depăși 38 de grade Celsius, fără precipitații semnificative în bazinul Dunării.

Autoritățile din mai multe state riverane monitorizează evoluția nivelului fluviului, deoarece menținerea secetei poate avea consecințe suplimentare asupra transportului fluvial, alimentării cu apă, producției de energie și activităților economice dependente de navigație.

“You can’t draft a pay law in a month; that’s utopian and nonsensical. If you haven’t done it by now – goodbye. It’s clear we lack the political will to reform this sector, but you can’t rush a law out at the last minute, as it will likely be a bad law that creates more problems than it solves.”

Cîțu shared these insights during an interview with RFI, emphasizing that the current draft of the bill is linked to 770 million euros from the National Recovery and Resilience Plan (PNRR). He criticized the government’s approach, stating, “On the one hand, it’s clear that those in charge don’t understand what it means to carry out reform. Reform isn’t just about passing a law a few days before the deadline to check off a milestone. This law was included in the PNRR to reform the public sector pay system in Romania. That doesn’t happen overnight. Initially, it was supposed to take two years. Although the deadline was extended to 2026, you can’t just produce a version in the last month and consider that a reform.”

As a former Minister of Finance, he contends that “even if it passes – let’s assume, by some miracle, that this law passes – it won’t be a reform; it will simply be another law that raises salaries in the public sector, but it won’t constitute a genuine reform because you can’t enact something significant in a month. The goal isn’t just to check off a milestone in the PNRR; the goal was to implement reform in the public sector.”

Cîțu also argues that the pay law should incorporate performance criteria in the public sector: “You must create a pay system that motivates people not only to work in the public sector but also to perform well. It’s not just about raising salaries in the public sector. We know one fact: the salary law increases the total salary budget by 12 billion lei. A reform that merely adds 12 billion lei in permanent expenditures is not a true reform. We should have seen performance criteria, a selective bonus system – not for everyone – and many practices that work in the private sector can also be applied to the public sector. Consider this: in the public sector, where average salaries have historically been higher than in the private sector, it’s nearly impossible to get fired.”

The former prime minister concluded by reiterating, “You can’t draft a law in a month – it’s utopian, nonsensical, and unrealistic to engage in this. If you haven’t done it so far – goodbye. It’s clear that we lack the political will to reform this sector, but you shouldn’t rush a law through at the last minute, because it will likely be a poor law, creating more issues than it resolves. This law would probably have to be amended countless times in the coming years, just as we have seen in the past, when hasty legislation was enacted overnight.”

According to MApN, the project aligns with the objectives set by allied nations at the 2025 NATO Summit in The Hague, which emphasizes increased defense investment. Besides providing modern equipment, the program also involves technology transfer, knowledge sharing, the enhancement of production capacity within Romania, and the creation of highly skilled jobs.

The Ministry highlights that equipping the Romanian Armed Forces extends beyond simply acquiring military equipment; it aims to strengthen national security, bolster the defense industry, and enhance the country’s strategic resilience.

A multi-year contract for the supply of 1,059 COBRA II light armored tactical vehicles in nine different configurations was signed on November 27, 2024, with Otokar. The total value of the contract is approximately 4.263 billion lei (roughly 852 million euros), excluding VAT, and it falls under the “Light Armored Tactical Vehicles” (ATBTU) procurement program.

By May 14, 2026, 276 COBRA II vehicles had been accepted and were delivered to recipients between December 20, 2025, and March 10, 2026. Series production at the Mediaș plant commenced in 2026, with the first 12 vehicles produced in Romania delivered to the Army in July. This year, 216 vehicles produced in Mediaș are scheduled for delivery, including four new configurations. By the end of the contract, over 780 of the 1,059 vehicles ordered will have been manufactured in Romania.

Aflat în orașul său natal, Glyngøre, la startul etapei a doua din Turul Danemarcei, Vingegaard a vorbit joi pentru prima dată după accidentul suferit în etapa a 15-a din Turul Franței, în urma căruia și-a fracturat clavicula dreaptă.

„Mă simt mai bine. Nu mă mai doare aproape deloc. Pot să-mi folosesc brațul acum. Nu este încă la fel ca înainte, dar va fi”, a spus danezul într-un interviu pentru canalul danez de televiune TV2.

Vingegaard a precizat că încă nu s-a urcat pe bicicletă după intervenția chirurgicală și că nu a decis dacă va mai concura în acest sezon. Însă, nu a exclus o participare la Campionatele Mondiale de șosea, programate la sfârșitul lunii septembrie, în Canada.

„Aveam nevoie de o pauză după Tur. A fost un an dificil și o cursă foarte grea, așa că aveam nevoie de o perioadă de odihnă, pentru că s-au acumulat foarte multe. Dacă voi mai concura în acest sezon? Încă nu am discutat despre asta. Depinde și de recuperarea mea. Depinde de cum reacționează clavicula, cum se vindecă și cum decurge recuperarea. Nu exclud această posibilitate (n.r. – de a participa la Campionatele Mondiale), dar nici nu pot spune acum că voi fi acolo, pentru că, în realitate, nu știu”, a afirmat acesta.

În vârstă de 29 de ani, Vingegaard a negat informațiile potrivit cărora și-ar fi stabilit retragerea pentru finalul anului 2028, când îi expiră contractul cu echipa Visma-Lease a Bike.

„Nu am decis când mă voi retrage. Timpul va spune. În acest moment nu știu. Mai sunt multe curse pe care nu le-am câștigat și acesta este un lucru care mă motivează”, a declarat danezul.

Vingegaard a lăsat să se înțeleagă că își dorește să revină și în Turul Franței.

„M-ar surprinde foarte mult dacă acesta ar fi fost ultimul meu Tur al Franței. Turul rămâne cea mai importantă cursă, însă anul acesta m-am concentrat și pe competiții pe care nu le câștigasem până acum și cred că voi continua să fac asta și anul viitor”, a mai spus el.

În 2026, danezul a cucerit Paris-Nice, Turul Cataloniei și primul Mare Tur al anului, Giro (Turul Italiei), devenind unul dintre puținii rutieri din istorie care au reușit să câștige toate cele trei Mari Tururi.

Cu toate acestea, Vingegaard spune că încă îi este greu să conștientizeze dimensiunea performanței sale.

„Încă îmi este greu să înțeleg și să mă văd în acea categorie atât de istorică. Eu sunt în continuare doar Jonas, așa că îmi este puțin greu să realizez. Nu îndrăznești niciodată să crezi că ai câștigat un Mare Tur până nu treci linia de sosire în ultima etapă. Se poate întâmpla orice, iar anul acesta am văzut asta în Turul Franței. Dintr-o dată te trezești întins pe asfalt cu clavicula ruptă”, a încheiat Vingegaard.

Ciclistul danez a abandonat Turul Franței 2026 când ocupa locul al doilea în clasamentul general, accidentare care a pus capăt încercării sale de a cuceri al treilea trofeu în Marea Buclă.

Proiectilul care a căzut în estul Poloniei joi dimineață, în timpul atacului aerian masiv lansat de Rusia asupra vestului Ucrainei, este o rachetă rusească.

Informația a fost confirmată de NATO într-o reacție pentru TVP World. 

„Ca răspuns la o rachetă rusească de tip încă necunoscut care a pătruns în spațiul aerian polonez și s-a prăbușit ulterior pe teritoriul Poloniei – una dintre numeroasele rachete lansate de Rusia asupra Ucrainei în cursul nopții – NATO și Polonia și-au activat sistemele de apărare aeriană și terestră. NATO se află în strânsă legătură cu autoritățile poloneze în legătură cu încălcarea spațiului aerian al Poloniei”, este răspunsul transmis publicației poloneze, citat și de The Guardian. 

În cursul zilei, premierul polonez Donald Tusk a declarat, la finalul unei reuniuni speciale desfășurate la Lublin, că „toate indiciile arată că a fost o rachetă rusească Kh-101, însă vrem să fim 100% siguri atât de tipul rachetei, cât și de cine a lansat-o”, potrivit BBC.

El a spus că „nu există motive să se creadă că Polonia a fost ținta vizată de această rachetă” și a subliniat că în urma acestui incident nu s-au înregistrat victime sau pagube.

Racheta a căzut într-o zonă nelocuită, pe un câmp, iar armata poloneză a subliniat că era „pregătită să doboare racheta dacă aceasta și-ar fi continuat traiectoria de zbor”.

Incidentul s-a produs în primele ore ale zilei de joi, în timpul atacului rusesc asupra orașului ucrainean Liov. Armata poloneză a detectat obiectul în jurul orei 03.40 și a trimis un avion de luptă F-16 pentru interceptare. Ulterior, proiectilul a căzut în apropierea satului Tarnawa Kolonia, la aproximativ 100 de kilometri de granița cu Ucraina, și a provocat un crater cu diametrul de circa 10 metri.

Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a fost implicată joi într-un accident rutier produs pe Bulevardul Iuliu Maniu, în Sectorul 6 al Capitalei. Lidera partidului se afla în autoturism în calitate de pasager și a fost transportată la spital pentru investigații și îngrijiri medicale.

Potrivit Brigăzii Rutiere, accidentul s-a produs în jurul orei 14:35, după ce polițiștii au fost sesizați printr-un apel la 112.

Din primele cercetări reiese că un bărbat în vârstă de 49 de ani, care conducea un autoturism pe Bulevardul Iuliu Maniu, dinspre strada Lujerului către strada Apusului, a intrat în coliziune cu mașina care circula în fața sa, condusă de un tânăr de 23 de ani.

Surse apropiate anchetei arată că Diana Șoșoacă se afla în autoturismul lovit din spate, în calitate de pasager. Primele informații indică faptul că impactul s-ar fi produs după ce șoferul din spatele mașinii în care se afla lidera SOS România nu ar fi păstrat distanța regulamentară față de vehiculul din față.

În urma accidentului, un pasager în vârstă de 50 de ani a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportat la Spitalul Universitar de Urgență București. Potrivit surselor MEDIAFAX, este vorba despre Diana Șoșoacă.

Polițiștii au testat ambii șoferi cu aparatul alcooltest, iar rezultatele au fost negative, fără indicii privind consumul de alcool.

Polițiștii Brigăzii Rutiere continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul. Deocamdată, autoritățile nu au oferit informații suplimentare despre starea de sănătate a Dianei Șoșoacă.

Ilie Bolojan announced that representatives from the Ministry of Energy in Bucharest are collaborating with their counterparts in Moldova to find the best solutions for overcoming the challenges posed by the current security situation. „We are facing both an electricity crisis and a fuel crisis,” stated Bolojan.

He also mentioned that he had spoken with his counterpart in Chișinău about the construction of two new 400-kV interconnection lines: Suceava–Bălți and Gutinaș–Strășeni. „The Romanian government approved the designation of the section on Romanian territory as a project of national importance concerning the electricity transmission grid this spring.”

These two power interconnection lines are designed to enhance energy security and increase the capacity for electricity exchange between Romania and Moldova, as well as with the European grid.

Prime Minister Ilie Bolojan expressed his hope that necessary decisions will be made by the end of the year to begin EU negotiations with Moldova on all clusters. „The Republic of Moldova has already shown significant progress in this process, having started accession negotiations for Cluster 1, Fundamental Values, and Cluster 6, External Relations. We hope that by the end of this year, the necessary political decisions will be made at the European Union level to open negotiations on the other four clusters,” said Bolojan.

He emphasized that Romania will continue to be Moldova’s main supporter within the European Union, sharing its experiences as a member state and providing both political and diplomatic support.

Ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat joi că toate partidele, cu excepția USR, au votat în comisiile parlamentare amânarea proiectului de lege privind Strategia de biodiversitate. Ea susține că, în perioada următoare, mai multe partide vor depune amendamente cu caracter populist, care să lase fără fond strategia.

„Toate partidele au votat astăzi, mai puțin USR, amânarea proiectului de lege privind strategia de biodiversitate în comisiile de raport pe motiv că nu au avut timp parlamentarii să îl citească”, a scris ministra.

Ea a scris că argumentul invocat de parlamentari nu se justifică, fiindcă documentul a fost disponibil pentru consultare publică încă de la începutul lunii mai.

„Proiectul de hotărâre de Guvern e pus în transparență de la început de mai. Două luni de zile, adică, a stat în transparență”, a precizat Buzoianu.

Ministra susține că se așteaptă ca, în perioada următoare, mai multe partide să depună amendamente care vor modifica esența strategiei și vor afecta îndeplinirea obligațiilor asumate de România în relația cu Comisia Europeană.

„Eu știu ce va urma: amendamente populiste peste amendamente populiste depuse de mai multe partide care să lase fără fond strategia. Doar că avertizez de pe acum: dacă se atinge fondul strategiei, Comisia Europeană nu va accepta jalonul ca fiind îndeplinit”, a transmis aceasta.

Diana Buzoianu a declarat că eventualele modificări majore ar putea avea consecințe financiare importante pentru România.

„Cine va depune amendamente aberante de dragul de a scoate câteva comunicate de presă populiste va fi responsabil direct de pierderea a un miliard de euro. Rușinoasă ziua de azi pentru Parlamentul României”, a afirmat ministra.

Subiectul Strategiei Naționale pentru Conservarea Biodiversității a fost readus în atenție și de premierul interimar Ilie Bolojan. Marți seară, acesta a spus că a decis retragerea hotărârii de Guvern privind strategia, iar prevederile vor fi analizate în Parlament, sub forma unui proiect de lege depus la Senat.

Bolojan a anunțat atunci că decizia a fost luată pentru a nu pierde fondurile europene importante și că forma actuală a strategiei a fost negociată cu Comisia Europeană. Orice modificare de fond poate fi considerată neîndeplinirea jalonului din PNRR, ceea ce ar putea atrage penalități estimate la aproape un miliard de euro.

Decizia Guvernului a venit după ce PSD a depus 12 plângeri prealabile împotriva unor hotărâri de Guvern și a anunțat că va sesiza Curtea de Apel București pentru suspendarea executării acestora.

Totodată, președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut premierului ca Strategia Națională pentru Conservarea Biodiversității să fie trimisă Parlamentului și adoptată prin lege, cu respectarea procedurilor legale.

Prim-ministrul Japoniei, Sanae Takaichi, a anunțat joi că guvernul său va reduce drastic taxa pe consumul de produse alimentare, scăzând-o de la 8% la 1%, într-un efort de combatere a inflației, potrivit Le Figaro.

Această măsură va marca prima reducere a taxei pe consum în Japonia de la introducerea sistemului în 1989, a declarat premierul Sanae Takaichi reporterilor.

Începând din aprilie, Japonia va implementa o reducere pentru o perioadă de doi ani a taxei pe vânzările de alimente și băuturi la 1%, potrivit prim-ministrului japonez. Cota actuală va fi apoi reinstituită în 2029, împreună cu măsuri mai specifice pentru lucrătorii cu venituri mici care se confruntă cu creșterea contribuțiilor la asigurările sociale, a adăugat ea.

Această măsură își propune să atenueze presiunile asupra costului vieții în a patra cea mai mare economie a lumii, presiuni care s-au intensificat din cauza războiului din Orientul Mijlociu și a yenului slab. Cu toate acestea, decizia vine în ciuda îngrijorărilor crescânde cu privire la datoria colosală a Japoniei, care este mai mult decât dublul PIB-ului său, cel mai mare raport dintre economiile avansate. Conform rapoartelor de presă, se așteaptă ca această reducere de doi ani să coste 10 trilioane de yeni (61 de miliarde de dolari) în venituri fiscale pierdute.

Sanae Takaichi s-a angajat în februarie să elimine taxa pe vânzările de alimente și băuturi, un element cheie al platformei sale electorale care i-a asigurat o victorie răsunătoare în alegerile pentru camera inferioară. Joi, ea a declarat că guvernul va lua în considerare măsuri precum reevaluarea altor scutiri fiscale și programe de ajutor pentru a compensa deficitul de venituri. Guvernul său „se va strădui să obțină finanțare fără a recurge la obligațiuni guvernamentale speciale, pentru a câștiga încrederea pieței”, a adăugat ea.

Invitat în emisiunea „Ai Aflat!”, moderată de Ionuț Cristache la Gândul, Adrian Veștea a oferit noi detalii despre discuțiile purtate la Palatul Cotroceni înaintea nominalizării sale pentru funcția de premier.

Liberalul a declarat că și-a asumat candidatura, dar că a dorit ca Ilie Bolojan, președintele PNL la acel moment, să fie informat înainte ca decizia să devină publică.

„Mi-am asumat. Am avut chiar o discuție prealabilă în care am dorit să-l sunăm pe domnul președinte Bolojan, să-l lămurim”, a afirmat Adrian Veștea.

Întrebat dacă, în timpul ultimelor discuții de la Cotroceni, i-a propus direct lui Nicușor Dan să îl contacteze pe Bolojan, Veștea a răspuns afirmativ.

„Am vrut să-l sunăm, dar s-a dorit păstrarea discreției până a doua zi, când urma să fiu nominalizat, iar ulterior să-l sunăm și să stăm de vorbă cu el”, a explicat liberalul.

Veștea a precizat că propunerea de a-l contacta în prealabil pe liderul PNL i-a aparținut.

„Eu am zis să-l sunăm. A zis că o să-l sunăm după ce voi fi nominalizat”, a relatat fostul premier desemnat.

Adrian Veștea a confirmat că l-a contactat pe Ilie Bolojan după anunțul public, însă nu împreună cu președintele Nicușor Dan.

„L-am sunat singur”, a spus acesta.

Întrebat ce a discutat cu liderul PNL, Veștea a precizat că nu a existat o conversație, deoarece Bolojan nu i-a răspuns la telefon.

„Nu a răspuns”, a declarat liberalul.

Moderatorul  i-a atras atenția că anunțarea nominalizării fără informarea conducerii partidului a creat impresia că prim-vicepreședintele PNL acceptase candidatura „peste capul partidului”. Veștea a admis că imaginea publică a momentului putea fi interpretată în acest fel, dar a susținut că decizia sa a fost motivată de blocajul politic și administrativ.

„În lumea aparențelor în care trăim, aparența era creată. Până la urmă, lucrurile de la care cred că ar trebui să pornim sunt următoarele: țara era de foarte multă vreme în interimat”, a explicat Adrian Veștea.

Adrian Veștea a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan pe 14 iunie 2026, după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul. La acel moment, Veștea era președintele Consiliului Județean Brașov, prim-vicepreședinte al PNL și fost ministru al Dezvoltării.

Nominalizarea a fost făcută fără consultarea prealabilă a conducerii PNL. Ilie Bolojan, liderul liberalilor și premier interimar la acel moment, a descris decizia drept un „act ostil” și o încercare de rupere a partidului.

Veștea a mers mai departe cu procedura de învestire, deși PNL nu i-a acordat sprijinul oficial. Pe 22 iunie, cabinetul propus de el a obținut 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, sub pragul de 233 de voturi necesar pentru învestire.

Adrian Veștea a declarat că, în seara în care a acceptat candidatura, a înțeles că exista sprijinul parlamentar necesar pentru învestirea guvernului.

Potrivit acestuia, calculele se bazau pe voturi din PNL și USR, dar și pe posibilul sprijin al UDMR. Eugen Tomac, consilier al președintelui Nicușor Dan și fost candidat pentru funcția de premier, ar fi purtat discuții cu formațiunile parlamentare.

„Înțelesesem că există suportul necesar ca vot, atât timp cât cei din UDMR nu spuseseră că nu vor vota un eventual guvern. Celelalte voturi ar fi venit, pe de-o parte, din tabăra PNL, iar o parte din tabăra USR, din discuțiile avute în seara respectivă”, a explicat Veștea.

El a arătat că această concluzie a fost formulată în urma discuțiilor purtate de Eugen Tomac cu partidele.

„În urma discuțiilor avute și cu Eugen Tomac, care a făcut un tur pe la toate formațiunile politice, ajunseseră la această concluzie. Altfel, nu cred că ar fi existat o astfel de propunere și nu am fi parcurs toate aceste etape”, a declarat Adrian Veștea.

Veștea a precizat că discutase inclusiv cu reprezentanți ai UDMR și că exista, inițial, disponibilitatea susținerii unui guvern care să pună capăt interimatului.

„Aveam, oarecum, la vremea respectivă, promisiunea – evident, urma să existe o dezbatere în cadrul formațiunii – că vor susține un eventual guvern, fiindcă era o perioadă foarte lungă de interimat, iar țara trebuia să iasă din această situație”, a spus el.

Ulterior, conducerea UDMR a decis să nu susțină cabinetul propus.