Agregator de ştiri

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a explicat duminică seara, la Antena 3, de ce se opune includerii ministerului său în noua ordonanță privind reorganizarea și reducerea cheltuielilor în administrație.

Florin Barbu a susținut că instituția a făcut deja reforme consistente și că și-a respectat angajamentele asumate în fața Guvernului.

Întrebat de ce se opune reformei administrative, deși a declarat anterior că a reformat ministerul, Ministrul Agriculturii a invocat reorganizarea realizată la finalul anului trecut.

„Păi, în primul rând, atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii în decembrie 2025 și domnul prim-ministru a spus foarte clar că dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidența următoarei reorganizări și asumări în guvern pe această ordonanță”, a spus Florin Barbu.

El a susținut că Ministerul Agriculturii este singurul care a făcut economii semnificative la fondul de salarii și a redus masiv funcțiile de conducere.

„Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care în anul 2025 a avut o economie de 14% la fondul de salarii. Ministerul Agriculturii a fost singurul minister care a făcut reorganizarea, a desființat peste 390 de funcții de conducere, peste 77 de ordonatori de credite terțiali, secundari și principali”, a afirmat Barbu.

Barbu a vorbit și despre dimensiunea bugetului gestionat și absorbția fondurilor europene.

„În momentul de față, Ministerul Agriculturii este fără precedent în ultimii 30 de ani când a avut un buget de 5 miliarde de euro și a adus fonduri europene de 5 miliarde de euro. Practic, în anul 2025, Ministerul Agriculturii a cheltuit 0 fonduri de la bugetul de stat”, a declarat acesta.

Întrebat dacă fondurile au fost returnate sau dacă au fost completate cu bani europeni, Florin Barbu a spus că „banii care au fost alocați în decembrie 2024 pentru bugetul pe anul 2025 au fost de 5 miliarde de euro în care erau inclusiv salarii, partea de investiții, partea de scheme de ajutor de stat. Și până pe 31 decembrie 2025 am rambursat de la Comisia Europeană 5 miliarde de euro.”

Ministrul a mai spus că, potrivit discuțiilor anterioare din Guvern, ministerele care au redus cu cel puțin 10% fondul de salarii nu ar trebui să intre sub incidența noii ordonanțe.

„Toate aceste ministere care au făcut economii și au redus cu 10% fondul de salarii, capitolul 10 din buget, practic nu trebuie să intre sub această ordonanță. Lucrul acesta a fost discutat în decembrie, atunci când am prezentat în Guvernul României reorganizarea Ministerului Agriculturii. Eu îmi doresc foarte mult să ne ținem de cuvânt”, a spus Barbu.

În ceea ce privește reacția premierului Ilie Bolojan după ce trei miniștri, printre care și Bogdan Ivan și Alexandru Rogobete, au anunțat că nu susțin ordonanța, ministrul Agriculturii a spus că „s-a întrerupt ședința și a solicitat o coaliție. Probabil mâine va fi această coaliție.”

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Ţoiu, a participat la reuniunea ministerială a formatului trilateral „Triunghiul Odesa” de la Conferinţa de Securitate de la München, alături de omologii săi din Ucraina și Republica Moldova.

Potrivit unui comunicat de presă, Oana Țoiu a transmis că în cadrul reuniunii a fost adoptată o declarație privind consolidarea rezilienței celor trei țări în domenii precum securitate energetică, securitate cibernetică și conectivitate terestră.

„Prin formatul Triunghiul Odesa accelerăm proiectele comune de infrastructură, întărim vocea regională pe scena globală şi adresăm nevoile concrete ale comunităţilor noastre istorice. Am anunţat în formatul conferinţei de la Munchen decizia noastră de a încheia un acord trilateral de colaborare în domeniul securităţii cibernetice, Tripla Alianţă Cibernetică, pentru că avem, şi în instituţiile publice şi în mediul privat, experţi şi experienţă şi vrem să creştem poziţionarea noastră internaţională ca parteneri şi furnizori de securitate în acest domeniu”, a declarat Oana Ţoiu.

Potrivit MAE, memorandumul privind Tripla Alianță Cibernetică va coordona colaborarea între Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică și instituțiile omoloage, urmând să intre în vigoare după semnarea planificată în această lună.

„De asemenea, cei trei miniştri ai afacerilor externe au discutat angajamentele guvernelor de a extinde semnificativ conectivitatea regională în domeniul energiei pentru a răspunde la problemele generate de atacurile Rusiei şi pentru a consolida şi pentru viitor conectivitatea necesară creşterii regionale a industriilor noastre. Solidaritatea societăţii civile şi campania de donaţii pentru generatoarele electrice a fost apreciată de populaţia şi autorităţile ucrainene”, a precizat MAE.

Declarația comună reafirmă, de asemenea, și „rolul strategic al României pentru integrarea europeană a Ucrainei şi a Republicii Moldova, atât pe palier politic şi instituţional cât şi prin contribuţia societăţii civile”.

În plus, MAE spune că „finanţarea europeană a proiectelor de conectare regională este o prioritate comună şi în negocierile viitoare de la nivel european, permiţând accesarea unor surse de finanţare esenţiale pentru proiecte strategice rutiere, feroviare şi energetice”.

Ministrul român a făcut precizări și despre comunitățile vorbitoare de limbă română din Ucraina.

„Ministrul român a subliniat importanţa asigurării educaţiei în limba maternă, inclusiv în contextul reformei sistemului educaţional şi necesitatea continuării discuţiilor iniţiate deja şi la nivelul ministerelor de educaţie pentru finalizarea unei soluţii comun agreate până la punerea în practică în 2027 a noului set de reforme planificate”, se arată în comunicatul de presă.

Mai multe state europene și-au declarat intenția de a participa la discuțiile privind stabilirea unui mecanism de descurajare nucleară comun în Europa, scrie Ukrinform.

Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a declarat că Riga este pregătită să se implice în această inițiativă. „Descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități. De ce nu?”, a declarat acesta, spunând că orice pas trebuie să respecte „angajamentele noastre internaționale”.

Ministrul adjunct al Apărării din Estonia, Tuuli Duneton, a spus că țara sa nu exclude participarea la negocierile preliminare privind o descurajare nucleară europeană.

Cancelarul german, Friedrich Merz, și președintele francez, Emmanuel Macron, au vorbit despre acest subiect la Conferința de Securitate de la München.

Emmanuel Macron a spus că este necesară rearticularea descurajării nucleare, ținând cont și de armele convenționale, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune.

Ministrul de Externe al Letoniei, Baiba Braze, a declarat și el că „descurajarea nucleară este un subiect important” la Conferința de Securitate din acest an.

Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, a participat, de asemenea, în cadrul aceleiași conferințe de la Munchen, la o discuție cu uși închise pe această temă.

Potrivit unor oficiali europeni, țările europene ar putea sprijini capacitatea nucleară a Franței prin utilizarea unor resurse militare convenționale, precum submarine.

Potrivit unor surse, Parisul ar putea lua în considerare și extinderea arsenalului nuclear cu subvenții din partea altor state europene.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a spus că Europa trebuie să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională a continentului.

Un element important în toată această inițiativă, spune Pistorius, este menținerea sprijinului strategic și nuclear al Statelor Unite ale Americii.

Evenimentul a avut loc în noaptea de sâmbătă spre duminică atunci când polițiștii din cadrul Secției nr. 2 Poliție Rurală Băleni au oprit pentru control, pe raza comunei, un autoturism condus de un bărbat.

Polițiștii au precizat că șoferul nu s-a conformat dispozițiilor agenților, a refuzat să coboare din autoturism și a demarat în viteză de la fața locului, acroșând alți doi polițiști aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Polițiștii au pornit în urmărirea mașinii și au folosit pistoalele.

„S-a procedat de îndată la urmărirea acestuia, autoturismul fiind identificat ulterior abandonat pe un teren agricol situat pe raza comunei Băleni.

Menționăm faptul că, pe timpul urmăririi, au fost executate focuri de avertisment în plan vertical și asupra pneurilor autoturismului, fără a fi rănite persoane.

La scurt timp, în urma activităților investigativ-operative desfășurate, polițiștii au identificat persoana bănuită de comiterea faptei ca fiind un tânăr de 23 de ani, din comuna Băleni”.

Imediat, polițiștii au aflat care era motivul pentru care tânărul de la volan a fugit de ei.

„Întrucât emana halenă alcoolică, s-a procedat la testarea cu aparatul din dotare, rezultând o valoare de 0,60 mg/l alcool pur în aerul expirat.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate, s-a stabilit faptul că tânărul avea suspendată exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice”, a transmis IPJ Dâmbovița.

În baza probatoriului administrat, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, față de acesta a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, pe bază de ordonanță, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj.

Luni, el urmează să fie prezentat judecătorului de drepturi și libertăți, în vederea dispunerii unei măsuri preventive.

Cercetările sunt continuate de polițiști, sub coordonarea procurorului de caz, pentru documentarea întregii activități infracționale, urmând a fi dispuse măsuri legale și pentru săvârșirea infracțiunilor de conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și conducerea unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere i-a fost suspendată.

Președintele Karol Nawrocki consideră că Polonia trebuie să înceapă să lucreze la apărarea nucleară, ca răspuns la amenințările din partea Rusia, scrie Politico.

Într-un interviu acordat duminică postului de televiziune Polsat, Nawrocki s-a descris ca fiind „un mare susținător al aderării Poloniei la proiectul nuclear” și a spus că țara ar trebui să își dezvolte strategia de securitate „bazată pe potențialul nuclear”.

„Această cale, cu respect pentru toate reglementările internaționale, este calea pe care ar trebui să o urmăm… Trebuie să lucrăm pentru a atinge acest obiectiv, astfel încât să putem începe lucrările. Suntem o țară chiar la granița unui conflict armat. Atitudinea agresivă, imperială a Rusiei față de Polonia este bine cunoscută.”, a mai spus acesta.

Comentariile sale vin în această perioadă, când mai multe state europene discută posibilitatea dezvoltării propriilor arme nucleare, pe fondul amenințărilor venite din partea Moscovei.

Prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a afirmat la Conferința de Securitate de la München că „descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități”.

În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a declarat și el că discuțiile cu Franța privind un mecanism de descurajare european sunt în desfășurare.

Întrebat despre posibila reacție a Moscovei la un program polonez de arme nucleare, Nawrocki a răspuns: „Rusia poate reacționa agresiv la orice”.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a declarat duminică că nu este de acord cu evaluarea cancelarului german Friedrich Merz referitoare la influența culturii MAGA în Europa, scrie Politico.

Merz afirmase vineri la Conferința de Securitate de la München că „războiul cultural al mișcării MAGA nu este al nostru” și a adăugat că conducerea SUA este „poate deja pierdută”.

Întrebată de Corriere della Sera dacă împărtășește punctul de vedere al cancelarului, Meloni a răspuns că „nu” și a precizat că „acestea sunt evaluări politice, fiecare lider le face așa cum consideră de cuviință, dar nu este o chestiune de interes în jurisdicția Uniunii Europene”.

Giorgia Meloni va publica în curând în SUA cartea „Viziunea Giorgiei”, cu o prefață oferită de vicepreședintele JD Vance și un citat de Donald Trump pe copertă.

Diviziunile dintre Roma și Berlin sunt destul de evidente după summitul comun de la sfârșitul lunii ianuarie, unde au fost, teoretic, promovate prioritățile europene, inclusiv relațiile cu Washingtonul, în lipsa unei alianțe franco-germane.

Despre relația Europei cu SUA, Meloni a spus: „Uite, este clar că ne aflăm într-o fază foarte complexă în relațiile internaționale; ne aflăm, de asemenea, într-o fază particulară în relațiile dintre Europa și Statele Unite.”

„Cred că Merz are dreptate când spune că Europa trebuie să se concentreze pe ea însăși și să facă mai mult, de exemplu în ceea ce privește securitatea, începând cu pilonul european al NATO. Sunt de acord cu asta.”, a spus Meloni.

Cu toate astea, Meloni a respins ideea ca Europa să acționeze pe cont propriu.

„Trebuie, în schimb, să lucrăm pentru o mai mare integrare între Europa și Statele Unite. A lucra pentru a consolida ceea ce ne unește, mai degrabă decât ceea ce ne-ar putea diviza, este foarte important pentru toată lumea, în special pentru țările europene. Cred că este foarte important pentru Italia.”, a spus Meloni.

Ea a menționat și Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump, precizând că Italia a fost invitată „ca țară observatoare”, despre care consideră că „este o soluție bună”.

Giorgia Meloni nu a participat la reuniunea de la München, dar a ales să meargă la Addis Abeba, în Etiopia, în ciuda sugestiilor că ar fi putut vorbi imediat după Merz.

Clarinetistul Michel Portal , o figură importantă a jazzului contemporan, care a primit numeroase premii de-a lungul carierei sale, a murit la vârsta de 90 de ani, a declarat duminică pentru AFP unul dintre agenții săi, Marion Piras.

Cunoscut pentru versatilitatea sa în diverse genuri și instrumente – a cântat și la saxofon – acest originar din Bayonne a excelat în muzica clasică, formația sa inițială, dar a fost considerat și unul dintre pionierii free jazz-ului și a compus pentru film, potrivit Le Figaro.

A fost „o figură impunătoare pentru jazzul modern, pentru jazzul european, complet deschis către o vastă gamă de muzică și experiențe”, a declarat agentul său, adăugând că acesta a decedat joi. „Acest clarinetist imens, un prieten al celor mai mari muzicieni ai timpului său, a excelat atât în ​​muzica clasică, cât și în jazz”, i-a adus și primarul orașului Bayonne, Jean-René Etchegaray, un omagiu pe rețelele de socializare. Câștigător a trei premii César și două premii Sept d’Or pentru coloane sonore de film, al Marelui Premiu Național de Muzică din 1983 și al unui premiu Victoire du Jazz în 2021, printre alte distincții, a susținut ideea de a nu se limita niciodată la un singur stil. Iubitor de fuziune muzicală, căutător al „unui nou tip de limbaj”, se considera un dușman al „rutinei”, favorizând muzica festivă în locul armoniei.

Născut pe 27 noiembrie 1935, la Bayonne (Pirineii Atlantici), a câștigat premiul întâi pentru clarinet la Conservatorul din Paris în 1959. Și-a dobândit o reputație solidă ca solist și a participat la creații muzicale contemporane de Pierre Boulez, Luciano Berio și Karlheinz Stockhausen. În 1965, a pus bazele unui nou jazz cu albumul „Free Jazz ”, eliberând jazz-ul european de convențiile americane. Cu propriul său grup, „Michel Portal Unit ”, a triumfat, de asemenea, în concerte memorabile în locuri precum Châteauvallon și Uzeste. „În copilărie, mă gândeam mereu la oamenii care au mers până la capătul pământului ca să vadă cum trăiesc oamenii acolo”, a declarat el pentru AFP în 2021, cu ocazia lansării ultimului album din vasta sa discografie, MP85.

Armata israeliană (IDF) a declarat că a atacat ținte teroriste ca răspuns la încălcările armistițiului de către Hamas și că militanții palestinieni au fost uciși după ce au ieșit dintr-un tunel în zona Fâșiei controlată de armata israeliană, potrivit BBC.

Semiluna Roșie Palestiniană a declarat că un atac asupra unei tabere de corturi din nordul Gazei a ucis cel puțin șase persoane, în timp ce un alt atac în sudul Fâșiei Gaza a ucis cinci.

Atât Israelul, cât și Hamas s-au acuzat reciproc de încălcări aproape zilnice ale unui acord fragil de încetare a focului de la intrarea acestuia în vigoare pe 10 octombrie.

Ministerul Sănătății din Gaza, condus de Hamas, a declarat că cel puțin 600 de persoane au fost ucise de la intrarea în vigoare a armistițiului.

Cel puțin 32 de persoane au fost ucise într-un val de atacuri aeriene israeliene în Gaza la începutul acestei luni, potrivit oficialilor locali.

Ultimele atacuri au avut loc în timp ce pregătirile pentru implementarea celei de-a doua faze a unui acord de încetare a focului mediat de SUA au continuat.

Luna trecută, președintele american Donald Trump a anunțat un nou organism numit Consiliul Păcii, care are un mandat din partea Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite pentru a înființa o forță internațională însărcinată cu securizarea zonelor de frontieră din Gaza și supravegherea dezarmării Hamas.

Consiliul, a cărui prima ședință urmează să se desfășoare la Washington pe 19 februarie, va supraveghea, de asemenea, formarea unui nou guvern palestinian tehnocratic în Gaza și reconstrucția postbelică.

Săptămâna trecută s-a anunțat că Indonezia, membră a Consiliului pentru Pace, va desfășura 8.000 de soldați în Gaza, ca parte a celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului.

Războiul a fost declanșat de atacul condus de Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie 2023, în care aproximativ 1.200 de persoane au fost ucise și alte 251 au fost luate ostatice.

Israelul a răspuns atacului lansând o campanie militară în Gaza, în timpul căreia peste 71.820 de persoane au fost ucise, potrivit ministerului sănătății din teritoriu.

Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a călătorit miercuri la Washington pentru a se întâlni cu președintele american Donald Trump, unde au discutat despre modalități de a limita programul nuclear al Iranului – despre care Teheranul a insistat întotdeauna că este în scopuri pur civile.

Se aștepta ca Netanyahu să-l preseze pe Trump să obțină un acord care să oprească îmbogățirea uraniului de către Iran, precum și să reducă programul său de rachete balistice.

Cu toate acestea, Trump a declarat ulterior că „nu s-a ajuns la nimic definitiv” și că discuțiile cu Iranul vor continua.

Ministrul adjunct de externe al Iranului a declarat pentru BBC News că discuțiile suplimentare vor avea loc marți la Geneva.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis duminică, după participarea la Conferința de Securitate de la München că România își întărește rolul în cadrul NATO.

Radu Miruţă a purtat în weekend discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu omologi din mai multe state, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare.

„Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a declarat Miruță pe Facebook.

Conform celor spuse, întâlnirea ministrului Apărării cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă.

„A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură.”, a transmis Miruță.

Ministrul a afirmat că discuțiile au fost și despre Flancul Estic, ce include segmentul de la Marea Baltică până la Marea Neagră, dar și contribuțiile pentru susținerea acestuia.

„Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre.”, a spus ministrul.

În cadrul deplasării sale la München, discuțiile cu oficialii europene au fost „directe și orientate spre acțiune”, a declarat Radu Miruță.

„Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat. Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp.”

„Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România.”, a adăugat Miruță.