Zeci de fermieri au perturbat activitatea portului regional Volos, parcând tractoare și camioane în fața infrastructurii portuare și au blocat cu mii de vehicule drumuri naționale și puncte de trecere a frontierei, cerând deblocarea plăților subvențiilor europene, notează Reuters.
Manifestanții afirmă că se confruntă cu un deficit de peste 600 de milioane de euro în plăți din fonduri europene și alte programe. Întârzierile acestor plăți sunt generate de un scandal de corupție și spălare de bani cu fonduri europene destinate programelor din agricultură.
Mai mulți fermieri, în complicitate cu funcționari publici, ar fi falsificat documente de proprietate pentru a obține subvenții, ceea ce a dus la verificări suplimentare și oprirea temporară a plăților către fermieri.
În paralel, situația a fost agravată de un focar de variolă ovină, care a forțat sacrificarea a sute de mii de oi și capre.
Pentru a limita efectele protestelor asupra transportului, un procuror al Curții Supreme a dispus marți reținerea imediată a fermierilor care pun în pericol siguranța rutieră.
Guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis, deja criticat pentru gestionarea scandalului, a recunoscut întârzierile și a promis că noi plăți vor fi efectuate în curând.
Poliția Drobeta-Turnu Severin a fost sesizată, marți seara, de către un reprezentant al DGASPC Mehedinți cu privire la faptul că minorele Ionica Loredana Milici, în vârstă de 15 ani, Valeria Florina Stuparu, în vârstă de 16 ani și Crina Violeta Gogonea, în vârstă de 14 ani, au plecat dintr-un centru ce aparține instituției și nu au mai revenit.
Ionica Loredana Milici are 1,65 m înălțime, constituție atletică, păr lung castaniu, ochi căprui.
Valeria Florina Stuparu are 1,55 m înălțime, păr scurt, castaniu, constituție atatletică, constituție atletică.
Crina Violeta Gogonea are 1,65 m înălțime, este corpolentă, are păr castaniu și ochi căprui.
Oricine poate oferi detalii cu privire la persoanele dispărute este rugat să apeleze 112 sau să înștiințeze cea mai apropiată unitate de poliţie.
Candidat cu șanse mari să ajungă la Apărare în locul lui Moșteanu, Sorin-Gheorghe Șipoș, senator de Timiș, bate la ușa unuia dintre ministerele-cheie ale țării cu un CV care sfidează orice logică și care demonstrează că, în România, orice competențe se pretează la orice job.
Un CV cu o versatilitate fascinantă scoate în evidență o personalitate de tip renascentist – știe de toate și e specialist în toate.
De la iluminat public la iluminat spiritualÎnceputul profesional timid, dar promițător – inspector de specialitate în iluminat public în Timișoara – este continuat cu o funcție de șef la Serviciul Energetic din Primăria Timișoara, apoi director adjunct (și, ulterior, director plin) la un SRL al cărui domeniu de activitate sunt sistemele de securitate și comunicație (2006 – 2008), după care ajunge director de încălzire – climatizare.
Un moment cu adevărat remarcabil în CV-ul lui Șipoș: în 2014 a fost consilier de dezvoltare personală la Adrenalin Mirific Concept, iar în 2015 – Formator la Structural Euro Fond & Training.
De la ferma de porci, în Parlament – un traseu previzibilMomentul 2014 a fost, de altfel, unul de cotitură: Șipoș se dezvoltă nu doar personal, ci și profesional.
Anul 2021 îl găsește în Consiliul de Administrație al SN Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia SA, pentru ca, de aici, peste trei ani, în 2024, să devină administrator al unei ferme de porci.
De la porci, a ajuns, firesc, senator de Timiș în Parlamentul României și membru în comisia de control a SIE.
O ascensiune profesională cum nu se poate mai firească: iluminat public, dezvoltare personală, Director la Aeroportul din Timișoara, porci, Parlament, iar acum, în cărți (cu șanse mari) pentru Ministerul Apărării.
Curtea Constituțională a amânat pe 28 decembrie sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a comunicat CCR.
Potrivit surselor g4media.ro, amânarea a fost cerută de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, iar dacă minimum trei judecători solicită, este obligatoriu să se aprobe amânarea.
Proiectul prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor de la 48 la 65 de ani, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Se instituie și condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani.
Într-o declarație politică făcută cu ocazia Zilei Drepturilor Omului, deputatul social-democrat arată că în istora recentă a României, drepturile omului au fost și obiectul dezbaterilor politice, dar au reprezentat și angajamentul față de valorile fundamentale ale demnității ființei umane: solidaritatea, libertatea, egalitatea.
Angel Tîlvăr consideră că ,,apărarea acestor valori trebuie făcută la nivel global, comunitățile având un rol major în acest sens. De aceea, cred că autoritățile locale și sistemul de învățământ trebuie să marcheze această zi, organizând cât mai multe evenimente care să pună în evidență importanța drepturilor omului, vulnerabilitățile, dar și participarea la efortul general de protejare și promovare.
Citeşte comunicatul integral AICI
Autoarea seriei „Shopaholic”, Sophie Kinsella, care a cucerit cititorii din întreaga lume, a murit în pace, înconjurată de familie, au anunțat apropiații pe contul ei de Instagram.
Sophie Kinsella suferea de glioblastom, o tumoare cerebrală agresivă diagnosticată în 2022.
„Suntem îndurerați să anunțăm că în această dimineață a trecut în neființă iubita noastră Sophie”, au scris membrii familiei. Ultimele zile ale autoarei au fost „pline de lucrurile pe care le iubea cu adevărat: familia, muzica, căldura, Crăciunul și bucuria”, anunță The Independent.
Sophie Kinsella și-a făcut publică boala abia în aprilie 2024Sophie Kinsella și-a făcut publică boala abia în aprilie 2024, după ce a dorit să le ofere copiilor săi intimitatea necesară pentru a procesa vestea și a se adapta la „noua normalitate”. Scriitoarea a fost tratată într-un spital din Londra și a mulțumit mereu echipei medicale pentru sprijin.
Cărțile Sophiei Kinsella s-au vândut în aproximativ 45 de milioane de exemplare în peste 60 de țări. Romanele sale au fost traduse în peste 40 de limbi și adaptate pentru film și teatru. Seria „Shopaholic””, care a consacrat-o, numără 10 volume și spune povestea lui Becky Bloomwood, o jurnalistă financiară dependentă de cumpărături.
Născută Madeleine Sophie Townley în 1969, autoarea a crescut în Londra și a studiat politica, filosofia și economia la New College, Oxford. A lucrat ca jurnalistă financiară înainte de a debuta în literatură în 1995 cu romanul „The Tennis Party”, publicat sub numele de căsătorie Madeleine Wickham.
Cum s-a născut „The Dreamworld of a Shopaholic”Schimbarea de gen literar a venit la sfârșitul anilor ’90, când a decis să scrie „o carte prostuță despre lucrurile pe care le știu”. Astfel s-a născut „The Dreamworld of a Shopaholic” în 2000, sub pseudonimul Sophie Kinsella, format din numele ei mijlociu și numele de fată al mamei sale.
„Confessions of a Shopaholic”, adaptarea cinematografică a primelor două cărți, a fost lansată în 2009, cu Isla Fisher în rolul principal. Sophie Kinsella a scris în total 10 romane din seria „Shopaholic” și o duzină de titluri independente, ultimul fiind „The Burnout” în 2023.
Deși opera sa a fost adesea etichetată drept „chick lit”, autoarea prefera să fie clasificată ca scriitoare de ficțiune contemporană. „Dacă oamenii spun că sunt lecturi de plajă, răspund: da, nu mă deranjează. Citiți-le pe plajă”, declara ea în 2018.
Sophie Kinsella lasă în urmă soțul Henry Wickham și cinci copii. Familia a transmis că „nu își poate imagina cum va fi viața fără strălucirea și dragostea ei pentru viață”.
„Ani la rând, spitalele regionale au fost promise, amânate și blocate în hârtii. Între timp, pacienții au continuat să parcurgă zeci sau sute de kilometri pentru o intervenție, pentru o urgență, pentru o șansă la viață. Astăzi, ceea ce a fost doar pe hârtie devine realitate. Devine răspunsul pe care oamenii îl așteaptă de ani întregi”, susține ministrul Sănătății, miercuri, într-o postare pe Facebook.
Aflat în vizită pe șantierul Spitalului Regional de Urgență Craiova, el a spus că acesta va deservi întreaga regiune de sud-vest și va avea o infrastructură pregătită pentru cele mai critice cazuri: 807 paturi, 19 săli de operație, bloc operator ultramodern, imagistică de înaltă performanță, heliport și circuite medicale sigure și fluxuri adaptate urgențelor majore.
Investiția se ridică, potrivit lui Alexandru Rogobete, la 3,6 miliarde de lei.
Ministrul Sănătății a anunțat că la Spitalul Regional din Iași lucrările de execuție vor începe la începutul anului 2026, iar la cel din Cluj amenajarea șantierului este finalizată, iar construcția începe tot în 2026.
Șeful Executivului a explicat ce înseamnă de fapt pentru România adoptarea Hotărâri de Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 7 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptu, singurul punct al ședinței Executivului, în format hibrid, de marți seara.
OMV Petrom este operator și partener egal, alături de Romgaz, al proiectului de exploare a gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.
Proiectul prevede aprobarea prelungirii cu doi ani a perioadei de execuție forajului de explorare a gazelor naturale cu sonda Anaconda 1 în perimetrul perimetrul XIX NEPTUN, din zona de apă adâncă a Mării Neagre. Conform notei de fundamentare, prin actul adițional atașat proiectulu, OMV Petrom renunță la litigiul internațional și la dosarele din instanele românești împotriva Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
Este vorba de acțiunea desfășurată sub Regulile de arbitraj din 2021 ale Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris în dosarul arbitral ICC nr. 27655/HBH, precum şi la dosarele aflate pe rolul instanţelor nationale, respectiv al Judecătoriei Sector I sub nr. 10551/299/2023 şi al Tribunalului Bucureşti sub nr. 6312/2/2023.
Reporterul Mediafax a transmis marți seara oficialilor OMV Petrom o solicitare pentru a confirma sau a infirma că renunță la litigiul de la Paris și la dosarele din țară, răspunsul fiind încă în așteptare.
Potrivit OMV Petrom, Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, care creează oportunități puternice de dezvoltare pentru țară.
După finalizarea dezvoltării proiectului, Neptun Deep va contribui la securitatea și independența energetică a României, va sprijini tranziția energetică a țării și va susține dezvoltarea economică. Cu un volum total estimat de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, Neptun Deep va poziționa România drept cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producția estimată de gaze naturale este echivalentă cu aproximativ de 30 de ori cererea anuală actuală a circa 4,3 milioane de gospodării.
„Am creat premisele unei relații echilibrate și predictibile”„Am reușit ca, după 20 de ani de la semnarea contractului inițial, să reechilibrăm cooperarea cu OMV Petrom pentru următorii 15 ani. Printr-o hotărâre de guvern adoptată aseară și un acord de principiu între guvern și OMV Petrom, aprobat printr-un memorandum, am creat premisele unei relații echilibrate și predictibile care să contribuie la independența energetică a României pentru viitorul apropiat”, a transmis Ilie Bolojan.
De amintit că premierul s-a întâlnit marțea trecută și a discutat,, la Palatul Victoria, cu o delegație a OMV Petrom despre „planurile de investiții ale companiei, dar și despre nevoia de predictibilitate a cadrului fiscal și de reglementare ale statului”, după cum anunța atunci Guvernul.
Potrivit premierului, principalele prevederi se referă la creșterea nivelului redevențelor, asumarea integrală a responsabilităților de mediu de către OMV Petrom, renunțarea de către companie la toate litigiile împotriva României și prelungirea duratei contractelor.
Astfel, detaliază premierul:
„Toate aceste elemente interdependente vor fi materializate în următoarele două luni în acte legale și contractuale corespunzătoare. Obiectivele sunt ca românii să beneficieze de independență energetică și de o piață de energie predictibilă, statul să aibă venituri corect dimensionate, iar compania OMV Petrom să continue să investească și să se dezvolte pentru a deveni un actor puternic la nivel regional pe piața de energie”, a conchis șeful Executivului.
Ce voia OMV Petrom să obțină la ParisLitigiul OMV Petrom (27655/HBH) a fost inițiat în 2023, când a depus la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, o reclamație împotriva statului român ce se referă la schimbările apărute în legea offshore, în ceea ce privește modul în care compania poate dispune de gazele din Marea Neagră.
Cea mai recentă menționare anterioară a acestuia de către un membru al Guvernului – și implicit de OMV Petrom – a fost în ianuarie 2025, atunci când Sebastian Burduja, în calitate de ministru al Energiei recomanda companiei OMV Petrom să renunțe la litigiul internațional intentat României, asta după ce presa internațională a făcut primul acord încheiat de producătorul controlat de compania omonimă din Austria de a vinde gaze naturale extrase din Marea Neagră unei companii din Germania. OMV Petrom a transmis atunci, în răspunsul transmis la solicitarea reporterului Gândul, că nu comentează asupra detaliilor comerciale și respectă toate reglementările legale din România.
Conform documentelor oficiale, prin cererea de arbitrare, înregistrată sub nr. 27655 HBH, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitral următoarele:
De asemenea, prin aceeaşi cerere de arbitrare, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitrai, cu titlu de măsuri provizorii, obligarea ANRM la:
Dosarul de la Judecătoria Sectorului I, în contradictoriul cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), vizează anulare proces verbal de contravenţie SERIA AR NR. 2075/13.02.2023. Era vorba aici de contestarea unei amenzi de 30.000 de lei, maximum prevăzut de lege.
Acesta este suspendat din noiembrie 2013,la cererea OMV Petrom S.A până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța în dosarul nr. 6312/2/2023, aflat pe rolul Curţii de Apel București.
Cel de pe rolul Tribunaalul București, tot cu ANRM, vizează nulitate act juridic anulare act administrativ nota de constatare nr. 400139/08.02.2023, care a fost respinsă de instanță.
Aceata a fost atacată la CAB, care admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtă. Pe 6 iunie 2024, instanța a declinat cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti- secţia a VI a civilă şi dispune înaintarea, de îndată, a dosarului.
Ce prevede proiectul „Anaconda”Conform detaliilor proiectului propus, publicat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, acesta presupune execuția unui foraj de explorare, studierea/evaluarea , prin testare, a potențialului formațiunilor geologice vizate pentru a confirma prezența (sau absența) hidrocarburilor sub formă de gaze naturale, apoi abandonarea sondei.
Forajul de explorare al sondei ANACONDA-1, este amplasat în cadrul Perimetrului XIX NEPTUN – zona de apă adâncă, situat în zona estică a sectorului românesc al zonei economice exclusive („ZEE”) a Mării Negre, în care adâncimea apei variază între 100-2.000 metri.
Lucrările de explorare ale sondei ANACONDA-1 urmează a fi executate de către OMV PETROM S.A., în calitate de operator, și ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă au obligativitatea față de ANRMPSG să foreze o sondă de explorare de adâncime, în faza actuală a perioadei de explorare.
Astfel, au fost identificate două potențiale prospecte, numite Nard (NARD-1) și Anaconda (ANACONDA-1).
Potrivit documentului citat, procedura de avizare se va realiza pentru ambele sonde, NARD-1 și ANACONDA-1, până la momentul în care se va adopta de către Titulari decizia finală pentru o singură sondă dintre cele două opțiuni (NARD-1, ANACONDA-1).
Proiectul privind ANACONDA-1 este conceput pentru a identifica și evalua potențialul resurselor și rezervelor de hidrocarburi sub formă de gaze naturale în cadrul perimetrului XIX Neptun-zona de apă adâncă, având drept obiectiv îndeplinirea obligațiilor Titularilor ce le revin în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă, aliniat la obiectivele strategice energetice ale țării Execuția la timp a Proiectului este esențială pentru îndeplinirea atât a obiectivelor Titularilor cât și cele asociate la nivel național pe plan energetic. Datele și informațiile colectate prin această sondă de explorare ANACONDA-1 vor oferi perspective asupra resurselor și rezervelor de gaze, permițând ulterior adoptarea unor decizii cu privire la fazele următoare potențiale (ex. dezvoltare, exploatare).
Costurile asociate acestui proiectul de explorare sunt estimate la aproximativ 62 de milionae de dolari americani.
Hoții bijuteriilor din Muzeul Luvru au scăpat cu doar 30 de secunde înainte de sosirea poliției, din cauza unor deficiențe de securitate care puteau fi evitate la muzeul din Paris, a dezvăluit miercuri o anchetă, potrivit Le Monde.
Ancheta privind jaful, care a fost dispusă de Ministerul francez al Culturii, a scos la iveală că doar una dintre cele două camere de securitate funcționa în apropierea locului unde hoții au acționat. Agenții din sediul central de securitate nu dispuneau nici de suficiente ecrane pentru a urmări imaginile în timp real, iar poliția a fost trimisă inițial în locul greșit după ce a fost declanșată alarma.
„Acest incident evidențiază eșecul general al muzeului, precum și al autorității sale de supraveghere, în ceea ce privește abordarea problemelor de securitate”, a declarat președintele Comisiei pentru cultură a Senatului francez, Laurent Lafon, la începutul audierii.
Hoții puteau fi prinși dacă poliția ajungea cu 30 de secunde înaintePotrivit raportului citat de Le Monde, hoții au plecat cu doar 30 de secunde înainte ca poliția și agenții de pază privați să ajungă la fața locului.
„Cu o diferență de aproximativ 30 de secunde, agenții de pază Securitas sau polițiștii aflați într-o mașină ar fi putut împiedica hoții să scape”, a declarat senatorilor șeful anchetei, Noël Corbin.
Bijuteriile, care sunt estimate la o valoare totală de 88 de milioane de euro, sunt în continuare de negăsit.
