Agregator de ştiri

În iunie 2026, salariul mediu net a crescut cu 3,5% faţă de aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce inflaţia a fost de 10,4%, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a continuat să se reducă, arată statisticile INS centralizate de ZF.

Piaţa de brokeraj în asigurări a trecut în ultimii ani printr-o perioadă de ajustare, iar plafonarea comisioanelor de distribuţie RCA a avut un efect important asupra modelelor de business, a explicat Dorel Duţă, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Intermediere şi Consultanţă în Asigurări din România (UNSICAR), în emisiunea de business ZF Live.

Industria auto iese din remontul de vară exact când sistemul energetic intră în cea mai severă criză de alimentare din ultimele decenii. România a demarat procedurile premergătoare opririi controlate a Unităţii 2 de la Cernavodă, adică pierderea a 10% din producţia naţională de energie.

Deşi Bursa de la Bucureşti poate traversa perioade în care evoluţia sa diferă de cea a marilor pieţe internaţionale, indicii locali vor urma pe termen lung direcţia imprimată de pieţele dezvoltate, în special de cea americană, iar eventualele corecţii se vor resimţi şi la nivelul pieţei româneşti, spune Ovidiu Dumitrescu, director general adjunct al BRK Financial Group, singurul broker de acţiuni listat la BVB.

Kyndred, start-up-ul lan­sat de Alex Băraru şi Rareş Moşescu în paralel cu platforma Meditaţii.ro, a ajuns la circa 1.500 de do­lari venituri lunare recu­ren­te şi la peste 500 de utiliza­tori activi în prima lună de la lansarea comercială, niciunul dintre ei din România.

Grupul financiar Banca Transilvania (TLV) i-a acordat transportatorului naţional de gaze naturale Transgaz (TGN) o finanţare de 300 mil. euro pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii naţionale de transport al gazelor naturale, reprezentând cea mai mare finanţare bilaterală acordată de bancă sectorului energetic.

O bere rece savurată acasă sau la terasă pare să fie o opţiune tot mai puţin aleasă de români, care au redus din consumul de bere din cauza scăderii puterii de cumpărare şi a incertitudinilor economice şi politice, dar şi ca urmare a unui început de vară cu o vreme capricioasă.

Piaţa de maşini noi din România a intrat în al doilea an consecutiv de scădere - minus 28,2% în iulie, până la 11.633 de autoturisme, şi minus 5,5% în primele şapte luni, potrivit datelor APIA -, însă sunt şi dealeri care susţin că potenţialul de creştere nu vine din piaţa actuală, ci din cele câ­teva sute de mii de maşini rulate importate anual.

Relaţia adolescenţilor cu banii se schimbă rapid, iar educaţia financiară începe tot mai devreme. Pentru generaţia care a crescut cu telefonul în mână, autonomia, accesul instant la informaţii şi simplitatea experienţei digitale devin criterii importante în relaţia cu serviciile financiare. În acest context, băncile încep să privească segmentul adolescenţilor nu doar ca pe o categorie de clienţi, ci ca pe un punct de intrare într-o relaţie care se poate întinde pe termen lung.

Valurile de căldură extremă de pe continent forţează fermierii euro­peni să-şi schimbe modul şi timpul de lucru, de la recoltarea pe timpul nop­ţii la acoperirea câmpurilor cu plase de protecţie solară, răcirea grajdu­rilor vitelor şi abandonarea calen­da­re­lor de plantare rafinate de-a lungul deceniilor, scrie Financial Times.

PSG, deținătoarea trofeului Champions League, a început mai bine partida de pe Red Bull Arena și a deschis scorul în minutul 20. Désiré Doué i-a pasat lui Khvicha Kvaratskhelia, iar internaționalul georgian a finalizat din interiorul careului pentru 1-0.

Aston Villa a reacționat, iar Brian Madjo a devenit principalul pericol pentru defensiva francezilor. Tânărul atacant a ratat mai multe ocazii, inclusiv o lovitură de cap în minutul 41, înainte de a lovi bara în minutul 45. Câteva momente mai târziu, Madjo a primit centrarea lui John McGinn și a trimis mingea în vinclu, restabilind egalitatea înaintea pauzei.

Désiré Doué a adus trofeul pentru PSG

Aston Villa putea trece în avantaj imediat după reluare, însă portarul Matvey Safonov a intervenit excelent la șutul lui McGinn din minutul 50.

Golul decisiv a venit în minutul 61. Désiré Doué a trimis mingea în plasă, reușita fiind inițial anulată pentru ofsaid. Arbitrul a analizat însă faza cu ajutorul VAR și a validat golul, astfel că PSG a trecut în avantaj, 2-1.

Unai Emery l-a înlocuit pe Madjo în minutul 72 cu Tammy Abraham, iar Aston Villa nu a mai reușit să egaleze. PSG s-a impus cu 2-1 și a cucerit Supercupa Europei pentru al doilea an consecutiv. Francezii câștigaseră trofeul și în 2025, după o revenire de la 0-2 și o victorie la loviturile de departajare împotriva lui Tottenham.

Brian Madjo a doborât recordul lui Patrick Kluivert

În ciuda înfrângerii, seara de la Salzburg a fost una memorabilă pentru Brian Madjo. Atacantul lui Aston Villa a marcat chiar la debutul pentru club și, la 17 ani și 212 zile, a devenit cel mai tânăr marcator din istoria Supercupei Europei.

Recordul precedent îi aparținea celebrului Patrick Kluivert, care avea 19 ani și 220 de zile când a înscris pentru Ajax în ediția din 1996. Madjo a coborât astfel recordul cu peste doi ani.

PSG și Aston Villa, câștigătoare ale cupelor europene

Supercupa de la Salzburg le-a adus față în față pe câștigătoarele celor mai importante două competiții continentale din sezonul trecut. PSG și-a apărat cu succes trofeul Champions League, după ce a trecut de Arsenal la loviturile de departajare în finala de la Budapesta. Formația lui Luis Enrique a devenit astfel doar a doua echipă care reușește să câștige două ediții consecutive în era Champions League.

Aston Villa a ajuns în Supercupă după câștigarea Europa League. Echipa lui Unai Emery a învins Freiburg cu 3-0 în finala de la Istanbul, cucerind primul său trofeu continental după Cupa Campionilor Europeni din 1982. Englezii vor evolua în Champions League în sezonul 2026/2027, după ce și-au asigurat calificarea și prin clasarea în primele patru locuri din Premier League.

Donald Trump a confirmat plecarea lui Karoline Leavitt printr-un mesaj publicat pe rețelele sociale, precizând că aceasta a decis să acorde mai mult timp familiei și copiilor săi, relatează CNN.

Președintele Statelor Unite a descris-o drept unul dintre consilierii săi de cea mai mare încredere și a transmis că înțelege și respectă decizia acesteia de a renunța la poziția de la Casa Albă.

Despărțirea nu va fi însă una completă. Potrivit lui Trump, Leavitt va continua să colaboreze cu el în calitate de consilier extern, ceea ce sugerează că aceasta va rămâne în cercul politic apropiat al președintelui american.

Schimbare importantă înaintea alegerilor din SUA

Plecarea lui Karoline Leavitt produce o schimbare semnificativă în aparatul de comunicare al Casei Albe cu mai puțin de trei luni înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din Statele Unite.

Scrutinul este important pentru administrația Trump deoarece americanii vor decide componența Congresului, iar rezultatele pot influența capacitatea președintelui de a-și promova agenda politică în a doua parte a mandatului.

Secretarul de presă al Casei Albe are un rol central în comunicarea administrației, fiind principala interfață publică între președinție și jurnaliști. Briefingurile organizate la Washington sunt urmărite inclusiv în Europa, în special în perioadele marcate de dosare internaționale majore.

Leavitt va rămâne consilier extern

Donald Trump nu a anunțat, în mesajul citat, cine îi va lua locul lui Karoline Leavitt la conducerea operațiunilor de presă ale Casei Albe.

Plecarea sa este programată pentru sfârșitul lunii august. Până atunci, administrația americană urmează să clarifice modul în care va fi reorganizată echipa de comunicare și cine va deveni noua voce publică a Casei Albe într-o perioadă electorală intensă.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, l-a acuzat miercuri pe Elon Musk că îi discriminează pe utilizatorii Starlink din Polonia și a avertizat că Varșovia ar putea reconsidera sumele plătite companiei.

„Hei, @elonmusk, omule important, încetează să-i discriminezi pe utilizatorii polonezi ai Starlink, altfel s-ar putea să reconsiderăm plata celor 50 de milioane de dolari pe an pentru serviciile tale”, a scris Sikorski pe X, referindu-se la suma plătită anual de Polonia pentru serviciile Starlink folosite în Ucraina.

Polonia, exclusă din roamingul european Starlink

Polonia a fost exclusă din zona europeană de roaming Starlink, care cuprinde peste 30 de țări, printre care Germania, Cehia, Slovacia și Lituania. Clienții din aceste țări pot folosi Starlink și atunci când călătoresc în alte state din zonă.

Pentru clienții din Polonia, regulile sunt mai stricte. Cei care au un abonament nelimitat la internetul prin satelit oferit de Starlink și vor să îl folosească atunci când călătoresc în străinătate trebuie să anunțe compania și să prezinte documente de identificare. Conexiunea la internet prin Starlink va putea fi folosită în afara Poloniei cel mult 30 de zile. Abonamentele limitate vor putea fi folosite numai pe teritoriul Poloniei.

Guvernul polonez cere explicații de la SpaceX

Ministrul Digitalizării, Krzysztof Gawkowski, a criticat la rândul său decizia și a acuzat SpaceX, compania care operează Starlink, că îi tratează pe polonezi drept clienți de categoria a doua.

„Polonia nu este o piață de categoria a doua. Clienții polonezi nu sunt clienți de categoria a doua”, a transmis oficialul, citat de Politico.

Gawkowski a cerut SpaceX să explice de ce utilizatorilor polonezi li se aplică reguli diferite față de cei din celelalte țări din zona europeană. Starlink a invocat existența unor „cerințe de reglementare locale”, însă ministrul a cerut companiei să precizeze concret despre ce reguli este vorba.

Restricțiile privind folosirea Starlink în străinătate se aplică deja persoanelor din Polonia care au devenit clienți începând cu 14 iulie 2026. Din 17 august, aceleași reguli se vor aplica și celor care aveau deja abonamente Starlink.

Musk, într-o dispută mai veche cu autoritățile poloneze

Nu este prima dispută dintre Radosław Sikorski și Elon Musk pe tema Starlink. Anul trecut, ministrul polonez a avertizat că Varșovia ar putea căuta alți furnizori pentru serviciile Starlink pe care le finanțează în Ucraina, dacă SpaceX se dovedește nesigur.

Musk i-a răspuns atunci lui Sikorski: „Taci, omule mic”.

Polonia plătește aproximativ 50 de milioane de dolari pe an pentru serviciile Starlink folosite în Ucraina. Aceasta este suma pe care Sikorski amenință acum că ar putea să nu o mai plătească.

În vârstă de 46 de ani, Xavi era fără echipă din vara lui 2024, când s-a despărțit de FC Barcelona. Numirea sa la conducerea „Portocalei mecanice” vine după mai multe săptămâni în care federația a analizat mai multe variante pentru postul de selecționer.

Potrivit presei din Țările de Jos, Xavi s-a întâlnit marți cu oficialii federației, iar discuțiile au fost decisive. În cursa pentru postul ocupat anterior de Ronald Koeman s-au mai aflat nume precum Roberto Martinez, Peter Bosz, Arne Slot, Erik ten Hag și Michael Reiziger.

Xavi revine în prim-plan

Pentru Xavi, numirea reprezintă revenirea pe banca unei echipe importante după despărțirea de Barcelona. Fostul mare mijlocaș al catalanilor a preluat formația blaugrana în 2021 și a câștigat campionatul Spaniei și Supercupa în sezonul 2022-2023.

Acum, el va avea responsabilitatea de a conduce o generație importantă de jucători din Țările de Jos și de a readuce naționala în lupta pentru trofee majore.

Numirea lui Xavi vine după un parcurs sub așteptări al naționalei Țărilor de Jos la Campionatul Mondial din 2026. Echipa a fost eliminată în șaisprezecimile de finală, de Maroc, după un meci decis la loviturile de departajare, scor 1-1 (2-3).

Întrebată, în cadrul podcastului Istori-Știri, moderat de Luzian Mîndruță, dacă va mai fi anul viitor la guvernare, Buzoianu a răspuns că, în cazul în care nu va mai ocupa funcția, „nu se termină viața”.

„Dacă o să mai fim. Dacă nu o să mai fim, nu se termină viața. Nu m-a făcut Dumnezeu, mama, tata, nu m-au făcut ministră de când m-am născut, dar eu cred că lucrurile pe care le-am făcut, o parte dintre ele vor fi foarte greu de dat înapoi. Iar cealaltă parte va fi foarte nepopular pentru cei care vor veni să le dea înapoi”, a spus ministrul interimar al Mediului.

Buzoianu a vorbit și despre sursa energiei care o ajută să continue activitatea din minister. Aceasta a afirmat că se raportează la oamenii pe care îi întâlnește în viața de zi cu zi, nu la reacțiile de pe rețelele sociale.

„Oamenii nu sunt fermele de troli”

„În primul rând de la oamenii din jurul meu care sunt oameni ultra normali și conectați cumva la România reală. Adică eu nu trăiesc pe conturile cu fermele de boți de pe Facebook și de pe TikTok. Eu trăiesc în viața reală în care mă duc acasă, vorbesc cu prietenii mei, vorbesc cu familia mea, merg pe stradă, vorbesc cu oameni și îmi dau seama că oamenii nu sunt fermele de troli”.

Ministrul spune că oamenii nemulțumiți de guvern „sunt nervoși nu pentru că au ceva personal cu cineva anume din guvern, ci pentru că vor să le fie rezolvate niște probleme. O parte dintre ele pot fi rezolvate”.

Buzoianu a reamintit de lupta cu mafia balastierelor

Ea a dat ca exemplu lupta împotriva exploatărilor ilegale din balastiere, susținând că, atunci când a ajuns la Ministerul Mediului, „nu era nimeni. Toți erau speriați să nu care cumva să deranjăm niște oameni care sunt toți conectați politic (…) Păi n-au vrut ei să supere toți baronii locali”.

„Este enorm de multă muncă împotriva unor instituții care s-au obișnuit până acum toată lumea să întoarcă ochii, să nu facă nimic în direcția corectă. S-au obișnuit să meargă lucrurile așa. Mafia balastierelor. Păi nu exista subiectul cu balastierele”, a declarat ministrul interimar.

Buzoianu a amintit și de cele trei moțiuni depuse împotriva sa. „Una dintre moțiuni a și trecut”, a spus ministrul interimar.

„Eu îmi amintesc cum oamenii se organizau să iasă la protest dacă eu urma să fiu demisă. Și asta e un lucru, cumva te face să te gândești așa. Un om care nu te-a întâlnit, un om care e străin față de tine, dar care a văzut ce ai făcut, care are atât de multă încredere în tine, încât s-ar organiza să iasă, să protesteze, să te susțină, pentru că este convins că ce ai făcut tu e bun. Cum să nu-ți dea energia asta?”, a subliniat Buzoianu.

O întâlnire cu o româncă din Diaspora

Ministrul a povestit și despre românii din diaspora care i-au spus că schimbările din România le-ar putea da speranța revenirii în țară. Buzoianu a relatat întâlnirea recentă, la Viena, cu o româncă plecată de 18 ani, care i-a spus că de fiecare dată când se întoarce în România îi este tot mai greu să plece din nou, pentru că „tot timpul se rupe ceva în mine”. Femeia i-a mărturisit că ultima dată a plâns când a plecat și i-a transmis ministrului: „Dacă faceți lucrurile corect, poate ne dați și nouă speranța să rămânem acolo”.

„Cu asta îți dă energie. Asta îți dă energie”, a concluzionat Buzoianu.

Diana Buzoianu a declarat miercuri, în podcastul „Istori-Știri” al lui Lucian Mîndruță, că lucrările de la brațul Bala, aflate în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, aveau încă din 2024 autorizațiile și finanțarea necesare.

„Ce vedem acum pe Dunăre este eșecul ultimilor 2-3 ani de la Ministerul Transporturilor. Nu a fost făcută o lucrare esențială, care ar fi trebuit să rezolve problema pe termen lung”, a spus ministrul Mediului.

Buzoianu a precizat că proiectul pentru brațul Bala avea autorizații și acord de mediu, iar banii necesari fuseseră aprobați deja printr-o hotărâre de Guvern.

„Lucrările mari de la brațul Bala ar fi trebuit să fie făcute. Aveau deja autorizațiile de mediu, acordul de mediu și hotărârea de Guvern prin care erau alocați banii, încă din 2024. Dacă s-ar fi făcut acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat Diana Buzoianu.

Măsurile de urgență au câștigat aproximativ șapte zile pentru Cernavodă

Ministrul a precizat că, odată cu scăderea debitului Dunării la valori foarte mici, experții Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au fost solicitați să propună măsuri pentru menținerea apei pe traseul către Cernavodă.

Intervențiile au fost realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și Armată, pe baza propunerilor venite de la ANAR.

„Aceste măsuri au reușit să salveze aproximativ șapte zile față de estimarea inițială privind oprirea centralei de la Cernavodă”, a declarat Buzoianu.

Ea a explicat și de ce intervenția cu barje nu a putut rezolva problema pe termen lung. Apa reorientată trebuie să parcurgă un traseu de aproximativ 60 de kilometri spre Cernavodă, unde există dune care pot opri sau modifica direcția curenților.

„Sunt 60 de kilometri pe traseul apei care ar fi trebuit să ducă apa de unde am reorientat-o noi mai aproape de Cernavodă. Pe acele zone sunt dâmburi, sunt dune care pot opri sau pot reorienta apa cu anumiți curenți”, a spus ministrul.

Soluția de durată presupune lucrări mai ample și costuri ridicate. Buzoianu a precizat că AFDJ trebuie să facă lucrări de dragare în zonă și că intervențiile din ultimele zile au reprezentat doar măsuri pentru o situație de criză.

„Am reușit, cu o fracțiune din costul pe care l-ar fi presupus oprirea Centralei de la Cernavodă încă de joia trecută, să câștigăm șapte zile. Asta se poate face într-o situație de criză pentru care nu au fost făcute pregătirile necesare în ultimii ani”, a spus ea.

„Nu mai trebuie să stea la sertar proiecte la Ministerul Transporturilor ani de zile, ca în situații de criză să ne întrebăm de ce nu putem să facem același lucru pe care l-ar face o soluție de un miliard”, a afirmat ministrul, criticând întârzierea proiectelor deja aprobate.

Buzoianu: „În ultimii 35 de ani nu am alocat banii necesari pentru baraje, pentru diguri, pentru poldere”

„Problemele de mediu sunt niște probleme foarte mari, care nu se pot rezolva în momentul în care apare criza. Ele sunt, la nivel de politică publică, niște probleme care se pot rezolva în ani de zile. Avem aceeași problemă și cu inundațiile”, a declarat Diana Buzoianu.

Potrivit acesteia, România nu a asigurat, în ultimele trei decenii și jumătate, finanțarea necesară pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor.

„De la an la an vedem comunități care sunt inundate. Noi, în ultimii 35 de ani, nu am alocat banii necesari pentru baraje, pentru diguri, pentru poldere. Și ne mirăm de ce nu putem realiza într-un an sau doi infrastructură critică pentru care sunt necesari uneori șase sau chiar zece ani”, a spus ministrul.

„Apa nu trebuie să devină un lux”

Întrebată despre criticile potrivit cărora măsurile de protecție a mediului ar împiedica unele investiții, Diana Buzoianu a spus că România a devenit tot mai polarizată.

„România a ajuns să fie din ce în ce mai polarizată și este din ce în ce mai puțin loc pentru știință, pentru argumente bazate pe date și cifre. Discursurile au devenit ultrapopuliste”, a declarat ministrul.

Buzoianu susține însă că protejarea mediului și realizarea investițiilor pot merge împreună.

„România poate să aibă și măsuri de mediu, astfel încât să nu ne mai uităm cum seacă râuri întregi, comunități întregi rămân fără apă, agricultorii nu mai au apă în sudul României pentru a-și dezvolta recoltele și, în același timp, putem să avem și investiții”, a declarat ministrul.

Ea a avertizat că România se numără printre statele europene care vor resimți cel mai acut efectele schimbărilor climatice.

„Resursa limitată de apă pe care o avem trebuie să fie gestionată cu cap. Ne pregătim să mergem înainte cu investiții care nu țin cont de această realitate sau facem acele investiții și ne asigurăm că următoarele generații vor trăi într-o țară în care apa nu va fi un lux?”, a spus Diana Buzoianu.

„Eu cred că avem nevoie de o lege mult mai serioasă – și o să depun acest proiect de lege în sesiunea asta care începe acum – de responsabilitate asumată de către platformele sociale”, a spus Diana Buzoianu, miercuri, în podcastul „Istori-Știri”, realizat de Lucian Mîndruță.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, este necesară intervenția statului în situațiile în care pe platformele online apar campanii coordonate de dezinformare.

Cazul fântânilor

Buzoianu a dat ca exemplu cazul apărut după ce Ministerul Mediului a pus în dezbatere un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru infracțiunile de mediu, iar online s-a viralizat afirmația că românii ar urma să fie taxați sau chiar închiși pentru folosirea fântânilor proprii. Ministerul Mediului și Apele Române au respins informația, precizând că proiectul nu introduce taxe pentru apa folosită în gospodării și nu incriminează folosirea unei fântâni pentru nevoile proprii.

Potrivit Apelor Române, apa poate fi folosită pentru nevoi gospodărești în condițiile legii, inclusiv la debite de până la 0,2 litri pe secundă, fără aplicarea sistemului de contribuții și tarife. Proiectul vizează, în schimb, fapte grave precum captările ilegale de apă care pot produce efecte semnificative asupra resurselor de apă.

Buzoianu: „Știm de unde a pornit”

Întrebată de unde a pornit această informație falsă, Buzoianu a susținut că mesajul a fost lansat inițial de parlamentari AUR pe care i-a descris drept „de extremă”, după care s-a răspândit în mediul online prin numeroase conturi.

„Știm de unde a pornit. A pornit de la parlamentarii de extremă din Parlament care au început să zică asta și după aceea s-a dus, s-a rostogolit. Deci știm de unde a pornit și, mă rog, după aia s-a dus și a fost preluat de foarte multe conturi, o parte dintre ele conturi care frecvent fac propagandă cu dezinformări și acele conturi există în continuare”, a declarat ministrul.

„Statul român nu are instrumentele”

În opinia sa, situația arată că statul român nu are în prezent suficiente instrumente pentru a opri astfel de campanii.

„Deci asta înseamnă că statul român, unul la mână, astăzi nu are instrumentele sau nu se simte responsabil pentru a opri campaniile coordonate, sau nu vrea”, a spus Buzoianu.

Ea a susținut că există o problemă și în ceea ce privește responsabilitatea platformelor de social media.

„Și doi la mână, nu există astăzi niciun fel de sancțiune pentru platformele de social media care nu opresc ele campaniile de dezinformare coordonate”, a afirmat Buzoianu.

Ministrul a făcut o distincție între exprimarea unei opinii personale pe internet și ceea ce descrie drept o operațiune coordonată.

„Deci nu vorbim de opinia personală a cuiva care o spune pe Facebook sau pe Instagram sau pe TikTok, vorbim de campanii coordonate, în același timp, mii de postări, mii de conturi care se coordonează să spună același lucru ca să creeze impresia că aceea este o părere populară în țara respectivă”, a explicat ea.

„Democrațiile noastre sunt chiar puse în pericol”

Buzoianu a spus că platformele de social media nu sunt dispuse să intervină.

„Eu sunt ferm convinsă că platformele de social media au instrumentele necesare să dea jos conturile false create. Dar nu cred că vor. Motiv pentru care trebuie să existe niște legi care să aducă normalitatea într-un secol în care democrațiile noastre sunt chiar puse în pericol de faptul că astăzi nu există astfel de reglementări”, a încheiat Diana Buzoianu.

Întrebată despre proiectul de pe faleza Dunării și despre tăierea arborilor la podcastul istori-știri, moderat de Luzian Mîndruță, Diana Buzoianu a spus că responsabilitatea este împărțită între autoritățile locale și cetățeni.

„Aici contează foarte mult și autoritățile de la nivel local. Pentru că, vedeți dumneavoastră, noi trăim într-un stat care se vrea totuși descentralizat”, a declarat ministrul.

Votul, singurul care poate face primarul să asculte cetățeanul

Buzoianu a explicat că proiectele privind falezele sunt inițiate de autoritățile locale și că, în cazul în care acestea respectă legislația, eventualele consecințe pentru deciziile administrației trebuie să fie și de natură politică, prin votul cetățenilor.

„Dacă proiectele respectă legislația, dacă ei văd ca oportun să taie respectivii arbori, teoretic ar trebui să existe o sancțiune politică în sensul în care cetățenii de acolo supărați să se organizeze”, a spus ea.

În ceea ce privește situația de la Galați, Buzoianu consideră că oamenii trebuie să ceară informații concrete despre rezultatul final al proiectului, inclusiv despre spațiul verde care ar urma să fie amenajat.

„Eu înțeleg că primăria zice că se va crea mai mult spațiu verde. Acum eu nu știu dacă asta este adevărat. Și nu știu dacă spațiul respectiv verde este de aceeași calitate cu ceea ce a existat până acum”, a afirmat ministrul.

Unii arbori de pe faleza din Galați vor fi salvați

Diana Buzoianu consideră că autoritățile locale ar trebui să prezinte public detaliile proiectului, inclusiv ce arbori vor fi plantați, care va fi densitatea acestora și cum va arăta zona după finalizarea lucrărilor.

„Primăria ar trebui să asculte totuși vocea oamenilor respectivi și să încerce să le arate pe teren ce arbori. Înțeleg că ies public și spun că vor salva totuși niște arbori dintre acei sute care au fost marcați. Să vină să spună exact care vor fi arborii respectivi salvați”, a declarat Diana Buzoianu.

România nu are mini-păduri urbane

Ministrul Mediului a vorbit și despre necesitatea dezvoltării spațiilor verzi în orașe și a afirmat că autoritățile locale au avut la dispoziție fonduri pentru amenajarea unor mini-păduri urbane, însă acestea nu au fost accesate în măsura așteptată.

„Noi suntem țara în care primăriile nu au aplicat pentru fonduri ca să creeze mini păduri urbane, deși veneau gratuit banii respectivi, inclusiv cu niște prime pentru următorii 20 de ani de zile. Primăriile au preferat să-și păstreze terenurile respective, să construiască orice altceva pe terenurile respective decât păduri”, a spus Buzoianu.

În opinia ministrului, România trebuie să își regândească prioritățile în ceea ce privește dezvoltarea urbană și protejarea mediului.

„Da, e foarte clar că nu avem prioritățile corecte pentru ceea ce ar însemna un oraș bun”, a afirmat ea.

Buzoianu a subliniat însă că responsabilitatea pentru calitatea comunităților nu aparține exclusiv autorităților, ci și cetățenilor.

Toți sunt responsabili de cum arată comunitatea

„Fie că ești în domeniul public, fie că ești în domeniul privat, ai o responsabilitate de cum arată comunitatea în jurul tău. Asta este o responsabilitate comună generală pe care toți o avem”, a declarat ministrul.

Pe de altă parte, Diana Buzoianu a atras atenția că implicarea cetățenilor este îngreunată de accesul dificil la informații publice. Ea a dat exemplul situațiilor în care oamenii încearcă să afle ce terenuri dețin primăriile și care dintre acestea pot fi construite.

„Dacă pui astăzi o întrebare unei autorități, care sunt terenurile care sunt astăzi posibil de construit pe ele și sunt în proprietatea primăriei, o să avem surpriza că o parte semnificativă din primăriile din România nu o să răspundă niciodată până nu vor fi date în judecată”, a spus ministrul.

Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor privind proiectul de amenajare a falezei Dunării din Galați și al controversei legate de arborii care ar urma să fie tăiați pentru realizarea lucrărilor.

 

Reactorul 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă va intra joi, 13 august, de la ora 7, în procedura controlată de oprire, din cauza nivelului scăzut al Dunării.

„Mâine dimineață, la ora 7, începe procedura de oprire a reactorului 2 de la Cernavodă. Vorbim despre peste 20% din producția de energie a României care va fi scoasă din sistem. Nu este o veste bună, nu este o soluție și nu este ceva ce poate fi tratat cu declarații liniștitoare. Este consecința directă a faptului că guvernul demis nu a pregătit România pentru o astfel de situație”, a scris fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan, pe Facebook.

Ivan susține că lipsa reacției va fi resimtiță de români și de companiile românești „în prețuri, în costuri și în facturi”. Fostul ministru al Energiei a făcut un apel către Ilie Bolojan și miniștrii interimari: „Trebuie să ceară urgent sprijin european și să pună în funcțiune toate capacitățile disponibile”.

Ivan a prezentat o discuție cu conducerea centralei. Directorul CNE Cernavodă a precizat că oprirea este determinată de nivelul Dunării și că, potrivit prognozei pentru următoarele zece zile, nu este de așteptat ca reactorul să poată fi repornit în această perioadă.

„Prognoza Dunării și nivelul la care ajungem, conform cu instrucțiunile noastre de exploatare, nu ne mai permit să funcționăm în condiții normale de producere a energiei electrice. De aceea, va trebui să închidem mâine dimineață, joi 13 august, începând cu ora 7 dimineața vom începe manevrele de oprire”, a declarat directorul centralei.

„O oprire asumată”

Acesta a precizat că este vorba despre „o oprire voluntară, o oprire asumată”, determinată de nivelul Dunării. Pentru funcționarea pe termen lung, fără ca producția centralei să fie afectată de atingerea unui nivel minim al apei, ar fi necesară o investiție într-o construcție hidrotehnică, „de tipul celei de la Bala”, susține directorul CNE Cernavodă.

„Vedem că următoarele 10 zile sunt cu prognoza negativă. Deci, 10 zile nu ne așteptăm că putem să repornim reactorul”, a mai spus directorul.

Oprirea Reactorului 2 înseamnă că centrala de la Cernavodă nu va mai injecta nici MW în Sistemul Energetic Național, potrivit lui Bogdan Ivan. Fostul ministru susține că este vorba despre aproximativ 1400 MW pierduți și despre „mai bine de 20% din ceea ce produce România”.

„O criză care începe mâine dimineață”

„Nu este o veste bună, nu este o soluție și nu este ceva ce poate fi tratat cu declarații liniștitoare. Este consecința directă a faptului că guvernul demis nu a pregătit România pentru o astfel de situație”, a afirmat Ivan.

„Când se oprește un reactor care asigură o parte atât de mare din producția națională, nu mai vorbim despre scenarii. Vorbim despre o criză care începe mâine dimineață”, a transmis fostul ministru al Energiei.