Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, va efectua o vizită oficială de două zile în Turcia, în perioada 29-30 iunie, potrivit Ukrinform.
Din delegația Uniunii Europene vor face parte și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, precum și comisarul pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner.
Vizita are loc înaintea summitului NATO, programat la Ankara în perioada 7-8 iulie. Aceasta va fi a doua vizită oficială a Kajei Kallas în Turcia de la preluarea funcției de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene.
În cadrul deplasării, oficialii europeni vor avea discuții cu ministrul turc de Externe, Hakan Fidan.
„Părțile sunt așteptate să discute despre starea relațiilor UE-Turcia, provocările geopolitice comune și perspectivele de aprofundare a cooperării”, se arată în raport.
Turcia este țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 1999. Negocierile de aderare au început în 2005, însă au fost suspendate în 2016 din cauza dezacordurilor politice.
Un alt motiv care a dus la încetarea discuțiilor de aderare a țării în UE sunt criticile formulate de Bruxelles privind respectarea drepturilor omului și a standardelor democratice.
Cu toate acestea, în ciuda criticilor care vin din partea Uniunii Europene și a problemelor din relația cu Bruxellesul, în special în ceea ce privește procesul de aderare, Turcia continuă să susțină că aderarea la UE rămâne unul dintre obiectivele sale.
Summitul NATO va avea loc la Ankara în perioada 7-8 iulie.
Înaintea reuniunii, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că țara sa și statele partenere au nevoie de o cooperare mai strânsă în domeniul securității și apărării.
Statele Unite și Iranul au ajuns la un acord pentru suspendarea atacurilor militare și vor organiza marți, în Qatar, o rundă de negocieri la nivel înalt, pe fondul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz, relatează presa americană, citând oficiali ai administrației de la Washington, scrie Euronews. Decizia vine după mai multe zile de confruntări militare care au pus sub presiune memorandumul de înțelegere semnat la 17 iunie, document ce urmărea încetarea conflictului izbucnit la sfârșitul lunii februarie și reluarea traficului comercial prin una dintre cele mai importante rute maritime din lume.
Atacurile sunt suspendate, iar navele pot tranzita, pentru moment, strâmtoareaPotrivit unui înalt oficial american, citat de Axios, cele două părți au decis să înceteze „toată activitatea militară”, iar un alt oficial a declarat că atât Washingtonul, cât și Teheranul vor face un pas înapoi „pentru moment”, ceea ce permite reluarea circulației navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz. CNN a confirmat, citând un oficial din administrația președintelui Donald Trump, că delegațiile SUA și Iranului se vor întâlni marți la Doha pentru continuarea negocierilor.
Nave în Strâmtoarea Ormuz. Sursa foto: X
Negocierile au fost mutate din Elveția în QatarPotrivit unor surse diplomatice, întâlnirea fusese programată inițial în Elveția și urma să includă discuții mai ample, inclusiv despre programul nuclear iranian. După escaladarea confruntărilor militare din ultimele zile, organizatorii au decis mutarea negocierilor în Qatar și restrângerea agendei la situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul mondial de petrol.
Acordul din 17 iunie rămâne în centrul negocierilorMemorandumul semnat la 17 iunie prevede, între altele, angajamentul Iranului de a permite trecerea în siguranță a navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, în timp ce Statele Unite s-au angajat să ridice blocada asupra porturilor iraniene. Cu doar o zi înainte de anunțul privind reluarea negocierilor, președintele Donald Trump avertizase că Statele Unite sunt pregătite să reia operațiunile militare dacă Iranul va relansa atacurile asupra transportului maritim. Deocamdată, autoritățile americane și iraniene nu au făcut publice alte detalii privind agenda discuțiilor de la Doha, iar informațiile disponibile provin din surse oficiale citate de presa americană.
Pe 29 iunie, creștinii îi cinstesc pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, considerați doi dintre cei mai importanți răspânditori ai creștinismului. Deși au avut vieți și misiuni diferite, tradiția creștină spune că amândoi au murit ca martiri la Roma, în timpul persecuțiilor împăratului Nero, motiv pentru care sunt prăznuiți împreună încă din primele secole ale Bisericii.
Miracolul eliberării Sfântului PetruUnul dintre cele mai cunoscute episoade din viața Sfântului Petru este relatat în Faptele Apostolilor, capitolul 12. Potrivit textului biblic, apostolul fusese întemnițat din ordinul regelui Irod Agripa și urma să fie judecat după sărbătoarea Paștelui. În noaptea dinaintea procesului, relatarea biblică spune că un înger al Domnului a intrat în închisoare, iar lanțurile care îl țineau legat au căzut. Petru a fost condus afară din temniță, iar porțile s-au deschis în mod miraculos. Abia după ce a ajuns într-un loc sigur și-a dat seama, potrivit textului, că nu fusese un vis, ci o intervenție divină. Pentru credincioși, acest episod reprezintă unul dintre marile miracole atribuite Sfântului Petru și simbolizează eliberarea prin credință și speranță.
Biserica din Roma dedicată lanțurilor apostoluluiPuțini știu că la Roma există o bazilică ridicată în cinstea acestui episod: San Pietro in Vincoli, al cărei nume se traduce prin „Sfântul Petru în Lanțuri”.
Relicvă din lanț la altarul mare al Bisericii Sfântului Petru în Lanțuri (San Pietro in Vincoli), Roma. Sursa foto: X
Potrivit tradiției Bisericii Catolice, aici sunt păstrate lanțurile atribuite Sfântului Petru și venerate de secole ca relicve. Tradiția mai spune că lanțurile provenite din închisoarea de la Ierusalim au fost aduse la Roma și puse alături de cele asociate detenției apostolului în capitala Imperiului Roman, iar cele două relicve s-ar fi unit în mod miraculos. Acest episod face parte din tradiția religioasă și nu poate fi confirmat istoric. Bazilica este cunoscută și pentru faptul că adăpostește celebra statuie a lui Moise realizată de Michelangelo, fiind unul dintre cele mai vizitate lăcașuri de cult din Roma.
De ce sunt sărbătoriți împreună Petru și PavelPetru a fost pescar în Galileea și unul dintre primii ucenici ai lui Iisus Hristos, în timp ce Pavel, cunoscut inițial ca Saul din Tars, a devenit unul dintre cei mai importanți misionari ai creștinismului după convertirea sa de pe drumul Damascului. Biserica îi prăznuiește împreună deoarece sunt considerați cei doi mari piloni ai creștinismului: Petru este asociat întemeierii Bisericii, iar Pavel răspândirii credinței în lumea greco-romană prin călătoriile sale misionare și epistolele care fac parte din Noul Testament.
O sărbătoare cu semnificații dincolo de tradițiile populareÎn România, ziua de 29 iunie este însoțită de numeroase obiceiuri și credințe populare. Însă povestea lanțurilor Sfântului Petru rămâne una dintre cele mai puțin cunoscute legate de această sărbătoare. Fie că este privită prin prisma credinței sau a tradiției istorice a Bisericii, relicva de la San Pietro in Vincoli continuă să atragă pelerini din întreaga lume și reprezintă unul dintre cele mai puternice simboluri asociate Sfântului Petru și misiunii sale.
Aproape 131.000 de candidați susțin luni, 29 iunie, proba scrisă la Limba și literatura română, prima probă din sesiunea iunie-iulie a examenului național de Bacalaureat 2026.
Examenul se desfășoară în 443 de centre din țară. Potrivit Ministerului Educației, dintre candidații înscriși, aproximativ 116.000 provin din promoția curentă, iar circa 15.000 sunt absolvenți din seriile anterioare.
Proba la Limba și literatura română începe la ora 9:00. Candidații au la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor, timp calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea acestora în sala de examen.
BAC 2026 – Accesul în săli și reguli pentru candidațiCandidații pot intra în centrele de examen între orele 7.30 și 8.30, pe baza unui act de identitate valid. În intervalul 8.30 – 9.00, profesorii asistenți le vor explica regulile de desfășurare a probei.
În sălile de examen, candidații vor fi așezați câte unul în bancă, în ordine alfabetică.
Proba este monitorizată audio-video.
Candidații nu au voie să intre în sala de examen cu telefoane mobile, manuale, dicționare, culegeri, notițe, ghiozdane, rucsacuri, poșete sau orice mijloace electronice de calcul, stocare ori comunicare.
Obiectele interzise trebuie lăsate în sala special amenajată pentru depozitare. Candidații care refuză să le depoziteze nu pot susține examenul.
Elevii prinși cu materiale sau obiecte interzise sunt eliminați din examen, indiferent dacă le-au folosit sau nu. În acest caz, ei nu mai au dreptul să participe la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului.
BAC 2026 – Măsuri pentru caniculă în centrele de examenDin cauza temperaturilor ridicate, Ministerul Educației a cerut inspectoratelor școlare să ia măsuri pentru protejarea candidaților, profesorilor evaluatori și membrilor comisiilor.
Inspectoratele trebuie să se asigure că, în centrele de examen, candidații și profesorii au acces permanent la apă potabilă.
De asemenea, acolo unde este posibil, sălile de examen și spațiile folosite pentru evaluarea sau vizualizarea lucrărilor vor fi organizate în încăperi mai ferite de soare.
Ministerul recomandă folosirea cu prioritate a sălilor dotate cu aer condiționat. În centrele în care nu există instalații de climatizare, pot fi folosite soluții alternative, precum ventilatoare, aparate mobile de aer condiționat sau alte mijloace tehnice disponibile, pentru reducerea disconfortului termic.
Ce subiecte au primit candidații în anii trecuți la RomânăÎn 2025, candidații de la profilurile Real și Tehnologic au avut, la subiectul al III-lea, caracterizarea unui personaj dintr-o operă aparținând lui Ioan Slavici sau Ion Creangă. La Uman și Pedagogic, cerința a vizat relația dintre două personaje din opere ale acelorași autori.
În 2024, candidații au avut de redactat un eseu despre particularitățile unei nuvele studiate. La profilul Uman, subiectul al III-lea a cerut caracterizarea unui personaj dintr-o nuvelă.
În 2023, absolvenții de la Real au avut un eseu despre particularitățile unui text narativ studiat, aparținând lui Liviu Rebreanu sau Camil Petrescu. La Uman, candidații au avut de realizat caracterizarea unui personaj dintr-un text aparținând unuia dintre cei doi autori.
În 2022, candidații de la Real au avut de prezentat particularitățile unei comedii studiate, într-un eseu de minimum 400 de cuvinte. La Uman, cerința a vizat particularitățile de construcție ale unui personaj dintr-o comedie studiată.
Calendar BAC 2026 – Sesiunea iunie-iulie 2026
