Evenimentul va avea loc în mai multe puncte din oraș și va marca debutul unui traseu menit să aducă în atenție patrimoniul natural și cultural al regiunii.
Prima parte a evenimentului este programată la ora 10:00, în Parcul de la Elice, unde va avea loc dezvelirea Bornei Zero, marcând oficial punctul de pornire al Via Dobrogeana.
După acest moment, participanții sunt invitați să facă primii pași pe traseu. Voluntarii vor continua apoi „Maratonul Marcării”, din Parcul de la Elice către Grădina Botanică, unde vor fi amplasate primele semne care vor indica traseul Via Dobrogeana prin Galați.
Organizatorii îi invită pe gălățeni și pe cei interesați de drumeții și natură să se alăture acestei prime etape și să devină parte din lansarea proiectului.
Via Dobrogeana ajunge la Grădina Botanică din GalațiDe la ora 15:00, evenimentul se mută la Complexul Muzeal de Științele Naturii „Răsvan Angheluță” din Galați, în zona Grădinii Botanice.
Aici este pregătit un program dedicat naturii, istoriei și comunităților Dobrogei, care va include momente artistice și activități pentru public. Unul dintre momentele centrale va fi dezvelirea primei borne tematice, dedicată lui Alexandru Ioan Cuza.
Borna face parte din conceptul traseului și marchează legătura dintre istoria regiunii și locurile traversate de Via Dobrogeana.
Via Dobrogeana se încheie cu o proiecție specială „România Sălbatică”Ziua dedicată lansării traseului se va încheia la ora 18:30, cu o proiecție specială a filmului „România Sălbatică”.
Evenimentul propune astfel o incursiune în peisajele și biodiversitatea României, punând accent pe necesitatea descoperirii și protejării naturii.
Organizatorii transmit că 5 septembrie va fi momentul în care Via Dobrogeana începe să prindă contur la Galați, prin implicarea voluntarilor și a comunității locale.
Evenimentul este realizat cu sprijinul Consiliului Județean Galați.
La începutul anului, Guvernul a modificat, prin OUG 7/2026, regulile aplicate industriei jocurilor de noroc, în special pentru operatorii care desfășoară activități în locații fizice.
Ordonanța, adoptată în februarie, a acordat autorităților locale atribuții mai mari în autorizarea sălilor de jocuri și a introdus noi taxe și obligații pentru operatori. Consiliile locale pot decide dacă permit astfel de activități și pot stabili condițiile în care acestea se desfășoară. Guvernul a prezentat măsura drept una de descentralizare și de consolidare a rolului administrațiilor locale.
La mai bine de șase luni de la intrarea în vigoare a ordonanței, nu este clar ce impact au avut noile reguli asupra veniturilor statului și asupra funcționării pieței.
Pentru a lămuri a aceste aspecte, MEDIAFAX a transmis Guvernului, la începutul lunii iulie, o serie de întrebări privind încasările bugetare, estimările pentru întregul an, eventualele blocaje în procesul de autorizare și dimensiunea pieței ilegale.
Guvernul nu a răspuns nici după aproape două luniLa aproape două luni de la transmiterea solicitării și reveniri, Guvernul nu a oferit niciun răspuns întrebărilor MEDIAFAX.
Lipsa unui răspuns este cu atât mai importantă în contextul sumelor pe care statul estimează că le va încasa în acest an din industria jocurilor de noroc. Bugetul de stat pentru 2026 prevede venituri de 6,916 miliarde de lei din taxele pentru jocurile de noroc.
MEDIAFAX a cerut Guvernului să precizeze cum au evoluat efectiv încasările după intrarea în vigoare a OUG 7/2026 și care sunt estimările actualizate pentru întregul an, prin comparație cu prognoza folosită la construcția bugetului.
Guvernul nu a comunicat dacă încasările sunt în linie cu estimările și nici dacă acestea au crescut sau au scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut.
Fără date despre piața ilegală și eventualele blocajeDe altfel, reporterii noștri au cerut Guvernului și informații privind dimensiunea pieței ilegale a jocurilor de noroc din România și măsurile luate pentru combaterea acesteia. Conform datelor publice, estimările europene evaluează piața ilegală a jocurilor de noroc la circa 80% din piața totală.
Problema este importantă și în contextul noilor reguli impuse operatorilor legali. Dacă acestea nu sunt însoțite de măsuri eficiente împotriva pieței negre, există riscul ca o parte din activitate să se mute în zona ilegală, unde operatorii nu plătesc taxele și nu respectă aceleași obligații.
În același timp, instituția nu a clarificat dacă există un blocaj în procesul de autorizare a aparatelor din agenții și dacă noile reguli au provocat întârzieri sau dificultăți pentru operatori.
O altă problemă rămasă fără răspuns privește lipsa unor norme tranzitorii pentru aplicarea noilor prevederi.
Solicitarea MEDIAFAX a fost transmisă pe 10 iulie. Până la momentul publicării acestui articol, Guvernul și ministrul Alexandru Nazare nu au transmis niciun răspuns la întrebările privind încasările la buget, piața ilegală, măsurile de combatere a acesteia și eventualele blocaje în procesul de autorizare.
Potrivit Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, autoritățile și instituțiile publice trebuie să răspundă solicitărilor în termen de 10 zile sau, în cazul unor solicitări mai complexe, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea acestora.
Întrebările la care Guvernul nu a răspuns
– Cum au evoluat încasările bugetare din taxele plătite de industria jocurilor de noroc de la intrarea în vigoare a OUG 7/2026, față de aceeași perioadă a anului precedent?
– Care sunt estimările actuale ale Ministerului de Finanțe privind impactul bugetar al prevederilor legate de jocurile de noroc din OUG 7/2026 pentru întregul an 2026, prin raportare la prognoza inițială din construcția bugetară?
– Ce date sau estimări deține autoritatea privind dimensiunea pieței ilegale de jocuri de noroc din România?
– Ce măsuri sunt luate în prezent pentru combaterea pieței negre a jocurilor de noroc?
– Există un blocaj în procesul de autorizare a aparatelor din agenții?
– De ce nu există norme tranzitorii pentru această lege?
Sorana Cîrstea, jucătoare română, ce ocupă locul 17 WTA și este cap de serie 16, va evolua miercuri în turul doi la US Open, ultimul turneu de Grand Slam al anului.
Românca o va întâlni pe jucătoarea franceză Diane Parry, locul 31 WTA. Meciul va fi primul programat pe terenul 12 și va începe la ora 18.00.
Este pentru prima dată când cele două jucătoare se vor întâlni în circuit.
Dacă o va învinge pe Diane Parry, Sorana Cîrstea va evolua în turul trei cu câștigătoarea meciului dintre italiencele Jasmine Paolini, locul 21 WTA, și Lucrezia Stefanini, locul 119 mondial.
Cîrstea a început cu o victorie categorică ultimul US Open al carierei. Ea a învins-o în primul tur pe austriaca Julia Grabher, locul 112 WTA, cu 6-3, 6-0, calificându-se în turul al doilea al turneului de la New York.
Cercetarea nu a fost realizată pe oameni, ci pe șobolani, însă rezultatele oferă noi indicii despre modul în care alcoolul consumat într-o perioadă importantă pentru dezvoltarea creierului poate avea consecințe pe termen lung, arată Euronews.
Ce se întâmplă în creierCercetătorii de la Joan C. Edwards School of Medicine, Marshall University, au folosit un model de expunere repetată la etanol în perioada adolescenței. Studiul s-a concentrat în special pe hipocamp, regiune a creierului implicată în procese precum învățarea și memoria.
Oamenii de știință au observat că expunerea repetată la alcool a perturbat comunicarea dintre astrocite – celule cerebrale despre care se știe tot mai mult că participă la reglarea activității neuronale – și sinapse, punctele prin care neuronii transmit informații. Modificările nu au dispărut după o perioadă de abstinență. Cercetătorii au identificat efecte persistente care au fost asociate și cu modificări ale comportamentului legat de frică la vârsta adultă.
De ce este adolescența o perioadă sensibilăCreierul continuă să se dezvolte în perioada adolescenței, iar cercetătorii sunt interesați în mod special de modul în care alcoolul poate interveni în aceste procese. Studiul oferă o posibilă explicație suplimentară pentru asocierea observată în cercetările anterioare între consumul excesiv de alcool la vârste mici și problemele de sănătate mintală sau de comportament apărute ulterior. Important este însă că rezultatele nu demonstrează că același mecanism și aceleași modificări apar la oameni. Cercetarea a fost realizată pe un model animal, iar autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare.
O nouă țintă pentru cercetareUn aspect interesant al studiului este rolul astrocitelor. Aceste celule au fost mult timp privite în principal ca elemente de susținere pentru neuroni. Cercetările recente le atribuie un rol tot mai important în comunicarea neuronală și în comportament. Cercetătorii consideră că înțelegerea modului în care alcoolul afectează astrocitele ar putea conduce, în viitor, la dezvoltarea unor tratamente care să contracareze anumite consecințe persistente ale expunerii la alcool. Deocamdată, însă, este vorba despre o direcție de cercetare, nu despre un tratament disponibil.
Federația Sindicatelor din Silvicultură SILVA a anunțat miercuri printr-un comunicat de presă că a sesizat oficial Consiliul Suprem de Apărare a Țării pentru a cere suspendarea implementării reorganizării Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și reevaluarea de urgență a HG nr. 123/2026.
Vizat de sesizarea silvicultorilor este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor care a impus prin HG nr. 123/2026 reorganizarea Romsilva în 19 direcții silvice regionale. Federația sindicală acuză ministerul că a promovat cu insistență acest proiect, în paralel cu o neobosită campanie de denigrare a Romsilva și a silvicultorilor români fără să prezinte o analiză profesională.
„Dar conducerea MMAP nu a prezentat nicio analiză profesională care să fi stat la baza acestei formule de reorganizare. Nu se știe cine semnează din punct de vedere tehnic proiectul. Nu a fost prezentată nicio evaluare de impact economic, social sau funcțional care să demonstreze că structura aleasă este cea corectă. Mai mult, decizia a fost luată în grabă, înainte de finalizarea auditului organizațional independent al Romsilva. Un audit despre care conducerea MMAP fusese informată din timp. Acum auditul există, iar concluziile lui contrazic flagrant soluția impusă de minister”, se arată în comunicat.
Guvernul a stabilit 19 direcții, auditul indică 26Federația SILVA mai arată că în cadrul procesului de audit, au fost analizate șapte scenarii, pe baza a 14 criterii economice, teritoriale, de guvernanță și de mediu. Soluția rezultată ca optimă este organizarea Romsilva în 26 de direcții regionale.
„Guvernul a stabilit 19 direcții fără să prezinte vreo fundamentare a acestei cifre. Auditul indică 26. Aceasta este o realitate pe care conducerea MMAP nu o poate ocoli și pentru care este răspunzătoare. Și pe care ar fi fost normal să o explice. În aceste condiții, insistența cu care este forțată în continuare reorganizarea regiei, deși există acum argumente profesionale pentru oprirea și reevaluarea ei, ridică o serie de întrebări”, precizează sindicaliștii.
Sindicatele ridică o serie de întrebări legate de graba cu care se intenționează reorganizarea Romsilva. Conduita autorității, absența unei fundamentări profesionale prezentate public și refuzul de a opri procesul pentru a-l reevalua în lumina auditului independent fac ca toate aceste întrebări să fie considerate legitime din punctul de vedere al silvicultorilor.
„De ce trebuie reorganizată Romsilva cu orice preț și într-un timp atât de scurt? De ce este ignorată analiza profesională care arată că soluția aleasă este greșită?
Este doar amatorism administrativ? Incompetență? Sau există alte obiective ale acestei „reorganizări”, obiective care nu au fost prezentate public?
Se pregătește, prin slăbirea actualului administrator, o schimbare fundamentală a sistemului de administrare a pădurilor proprietate publică? Se urmărește transferarea unor atribuții de administrare către alte structuri? Către cine? Cum?”
Spre deosebire de conducerea MMAP, silvicultorii cunosc pădurea, se mai menționează în comunicatul Federației SILVA. „Cunosc structurile care o administrează. Știu ce înseamnă în teren ruperea unor legături funcționale construite în zeci de ani și crearea unor structuri regionale supradimensionate. Federația SILVA a avertizat în repetate rânduri asupra riscurilor acestei reorganizări înainte ca ele să fie confirmate de audit. Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională include între amenințările la adresa securității naționale acțiunile sau inacțiunile care pot conduce la periclitarea, degradarea ori distrugerea resurselor naturale și a fondului forestier”.
Răspunderea pentru consecințe trebuie să aparțină celor care au luat deciziaAcesta sunt motivele pentru care Federația SILVA precizează că a sesizat CSAT, iar în încheiere arată că cei care iau decizii vor răspunde și după ce vor părăsi funcțiile. „Noi, silvicultorii, ne-am făcut datoria. Am identificat erorile. Am avertizat. Am argumentat. Am cerut oprirea procesului înainte ca efectele sale să devină greu sau imposibil de corectat.Din acest moment, nimeni dintre cei care decid continuarea reorganizării nu mai poate spune că nu a știut. Dacă, în ciuda tuturor avertismentelor și a concluziilor auditului, reorganizarea va fi dusă mai departe în forma actuală, răspunderea pentru consecințe trebuie să aparțină celor care au luat și au menținut această decizie. Funcțiile sunt vremelnice. Însă răspunderea pentru deciziile luate în exercitarea lor nu dispare o dată cu plecarea din funcție. Cei care decid astăzi să meargă înainte trebuie să știe că nu pot pune în pericol administrarea pădurilor statului, iar apoi să considere subiectul închis o dată cu încheierea mandatului. Pădurile statului sunt o resursă strategică a României. Cine își asumă continuarea acestei reorganizări își asumă, până la capăt, și răspunderea pentru efectele ei”, se precizeză în finalul comunicatului Federației SILVA.
Depășirea nivelului de 1,5 grade Celsius peste perioada preindustrială ar urma să intensifice fenomenele meteorologice extreme și să exercite o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor, ghețarilor și orașelor de coastă aflate la altitudini reduse.
UNEP susține că revenirea temperaturilor sub acest prag rămâne posibilă, însă este „extrem de incertă” și ar necesita reduceri rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și eliminarea unei cantități semnificative de dioxid de carbon deja prezent în atmosferă, scrie Reuters.
Pragul de 1,5°C al încălzirii globale, tot mai aproape de a fi depășitÎn cadrul Acordului de la Paris din 2015, guvernele lumii s-au angajat să limiteze creșterea temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale, pentru a reduce riscurile asociate schimbărilor climatice.
Potrivit UNEP, însă, este acum foarte probabil ca lumea să intre într-o perioadă în care această limită va fi depășită. În aceste condiții, obiectivul statelor ar trebui să fie reducerea cât mai rapidă a perioadei în care temperaturile se mențin peste 1,5°C.
„Fiecare an de întârziere și fiecare fracțiune de grad peste 1,5°C cresc riscurile și îngreunează recuperarea”, avertizează raportul.
Organizația subliniază că unele pierderi ar putea deveni ireversibile chiar dacă temperaturile globale vor scădea ulterior.
Pragul ar putea fi urmat de temperaturi și mai ridicateCel mai optimist scenariu analizat de UNEP arată că temperaturile globale ar putea atinge un maxim de aproximativ 1,8°C peste nivelurile preindustriale, dacă toate angajamentele climatice asumate în prezent de state vor fi respectate.
În realitate, perspectivele sunt mai puțin optimiste. Conform politicilor implementate în prezent, încălzirea globală ar urma să ajungă la aproximativ 2,6°C până în anul 2100.
O asemenea evoluție ar amplifica riscurile pentru populație și mediu, de la valuri de căldură și precipitații extreme până la topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor.
Presiune pe eliminarea carbonului din atmosferăUNEP consideră că măsurile de eliminare a dioxidului de carbon din atmosferă vor deveni „critice” pentru limitarea încălzirii. Printre metode se numără împădurirea și plantarea unor noi păduri, care contribuie la absorbția carbonului.
Organizația avertizează însă că eliminarea carbonului nu poate înlocui reducerea drastică a emisiilor produse în prezent.
Pentru a limita cât mai mult depășirea pragului de 1,5°C al încălzirii globale, statele trebuie să accelereze reducerea emisiilor și să pună în aplicare angajamentele climatice existente. Cu cât acțiunile sunt amânate mai mult, cu atât riscurile climatice cresc, iar posibilitatea de a limita efectele încălzirii devine mai dificilă.
Rusia a ajutat în secret Iranul să dezvolte rachete de croazieră supersonice, arată o investigație realizată de Financial Times, pe baza unor corespondențe rusești scurse în presă, a înregistrărilor de călătorie și a analizei brevetelor militare.
Potrivit sursei citate, programul a început în anul 2023 și a continuat inclusiv pe durata războiului SUA-Israel împotriva Iranului.
Scopul principal al programului C430L este acela de a ajuta Iranul să dezvolte un sistem de propulsie cu motor ramjet, un motor care permite unei rachete de croazieră să mențină zborul la o viteză de câteva ori mai mare decât cea a sunetului.
Rachetele de croazieră supersonice combină viteza cu capacitatea de a zbura la altitudine joasă, reducând timpul de care dispun sistemele sofisticate de apărare aeriană și antirachetă pentru a le detecta și a le neutraliza.
„Este vorba despre transferul unei tehnologii militare extrem de sensibile din punct de vedere strategic din partea Rusiei, pe care iranienii doreau să o obțină de zeci de ani. Un program de acest gen ar necesita aprobarea politică la cel mai înalt nivel din Rusia”, a declarat Fabian Hinz, expert în rachete iraniene și analist principal la Conflict Armament Research, pentru Financial Times.
Programul ar putea pune în pericol navele de război americanePotrivit sursei citate, Iranul a construit și a testat în zbor sistemul de propulsie cu motor ramjet. Totuși, nu există dovezi că ar fi fost desfășurată deja o astfel de rachetă de croazieră supersonică realizată cu ajutorul Rusiei.
„Pentru iranieni, acest lucru le-ar oferi un sistem de arme strategice calitativ nou, care ar putea amenința navele Marinei SUA”, a declarat pentru Financial Times Jim Lamson, un fost analist militar al CIA specializat în Iran.
În acest sens, programul C430L reprezintă o formă mai profundă de cooperare, întrucât Moscova a ajutat Teheranul să dobândească expertiza necesară pentru a dezvolta un sistem avansat de arme strategice propriu.
Dezvăluirile făcute de ziar arată cum relația militară strategică dintre Moscova și Teheran devine din ce în ce mai strânsă.
În plus, informațiile vin în contextul în care Teheranul a furnizat Moscovei drone de atac Shahed, care au devenit o componentă importantă a războiului Rusiei în Ucraina.
Programul de asistență pentru rachetele supersonice, organizat de exportatorul de armament de stat al RusieiFinancial Times mai notează că programul de asistenţă pentru rachetele supersonice a fost organizat de Rosoboronexport, exportatorul de armament de stat al Rusiei, care a coordonat proiectul împreună cu NPO Mashinostroyenia.
Înregistrările de călătorie scurse în presă și analizate de FT arată că oficialii ruși responsabili cu exportul de arme și mai mulți ingineri de rang înalt ai NPO Mashinostroyenia au efectuat călătorii repetate în Iran înainte de semnarea contractului pentru C430L în noiembrie 2023.
Până anul trecut, NPO Mashinostroyenia a primit din partea Iranului mai multe materiale tehnice privind sistemul de propulsie cu motor ramjet. Inginerii ruși au analizat datele dintr-un test de zbor iranian și au solicitat Teheranului informații suplimentare privind performanțele sistemului.
Schimbul de informații dintre cele două părți a dus la următorul lucru: inginerii NPO au analizat performanțele unui sistem pe care Iranul îl construise și testase deja, apoi au adăugat experiența rusă pentru a identifica problemele și a contribui la îmbunătățirea proiectului.
Asistență tehnologică strategicăInvestigația realizată de Financial Times vine după ce la începutul acestui an, publicația a dezvăluit că Moscova a acceptat să furnizeze Teheranului sisteme portabile de apărare antiaeriană Verba.
În paralel, Garda Revoluționară Islamică a achiziționat în secret un satelit chinez, pe care l-a folosit pentru supravegherea bazelor militare americane din Orientul Mijlociu, în perioada atacurilor iraniene de represalii cu rachete și drone din acest an.
Iranul a dezvoltat rachete balistice din ce în ce mai sofisticate, inclusiv arme pe care le descrie ca fiind hipersonice, şi dispune de o industrie naţională care produce, printre altele, motoare turbojet.
Financial Tiems mai notează că pentru Iran, stăpânirea unui astfel de sistme i-ar putea permite să proiecteze diverse arme bazate pe această tehnologie, să îmbunătăţească generaţiile următoare şi, implicit, să-şi reducă dependenţa de furnizorii străini.
MagnaPharm Marketing & Sales România, în parteneriat cu grupul farmaceutic francez Laboratoires Pierre Fabre, anunță extinderea portofoliului său de oncologie din România cu două terapii țintite (substanțele active encorafenib și binimetinib). Lansarea extinde opțiunile terapeutice disponibile pacienților și medicilor din România care se confruntă cu forme de cancer cu mutații BRAF și reflectă o colaborare între cele două companii care se întinde pe mai mult de 30 de ani.
Provocarea reprezentată de cancer în România
Cancerul rămâne una dintre cele mai importante provocări de sănătate publică din România și din întreaga lume. În România, cancerul colorectal se numără printre cele mai frecvent diagnosticate afecțiuni oncologice, cu peste 13.500 de cazuri noi înregistrate în fiecare an (1). Melanomul, deși mai puțin frecvent, este o formă deosebit de agresivă de cancer de piele, care poate evolua rapid atunci când nu este abordată precoce. În cazul ambelor boli, biologia specifică a tumorii fiecărui pacient determină într-o măsură din ce în ce mai mare alegerea celei mai potrivite conduite terapeutice.
Două terapii țintite complementare
Noile opțiuni disponibile sunt terapii țintite cu administrare orală care acționează asupra căii de semnalizare MAPK (RAS–RAF–MEK–ERK), un lanț de semnale moleculare care poate determina creșterea necontrolată a tumorii atunci când este prezentă o mutație activatoare a genei BRAFV600 Encorafenib este un inhibitor BRAF. Binimetinib este un inhibitor MEK.
La nivel internațional, combinația este aprobată pentru anumite tipuri de cancer cu mutație BRAFV600, fiind susținută de un amplu program de dezvoltare clinică:
Citeşte comunicatul integral AICI
