Autoritățile din Ucraina propune transferarea inspecțiilor vamale pentru camioanele cu cereale pe teritoriul statelor vecine din UE, potrivit Clash Report.
Liderii de la Kiev discută mutarea inspecțiilor pe teritoriul Poloniei și al Slovaciei. Asta deoarece dronele rusești lovesc din ce în ce mai des cozile de vehicule de la frontieră, pe teritoriul ucrainean.
În plus, atacurile asupra transportului maritim din Marea Neagră forțează redirecționarea exporturilor agricole pe rute alternative. Informația este prezentată pe surse citate de Financial Times,
Discuțiile sunt urgentate de atacurile de la punctele vamale asupra camioanelor cu cereale Ucraina are deja controale de frontieră comune cu Republica Moldova și dorește să extindă acest model și la alți vecini, a transmis Ministerul de Externe de la Kiev.
Purtătorul de cuvânt, Heorhii Tîhîi, a declarat că Ucraina speră să încheie rapid un acord cu Polonia. Rusia încearcă „în mod deliberat să lovească frontierele noastre, să perturbe logistica și transportul, să blocheze fluxul de mărfuri peste graniță”, a spus Tîhîi.
Și Comisia Europeană a transmis că sprijină Republica Moldova în procesul de transfer al tuturor inspecțiilor vamale pe teritoriul moldovenesc.
Atacurile s-au intensificat în ultimele luniÎncepând cu luna august, Ucraina a fost vizată de atacuri repetate asupra punctelor de trecere a frontierei cu România, Republica Moldova și Polonia.
Perturbările au dus la blocaje în ambele sensuri. Miercuri, autoritățile vamale ucrainene au raportat că peste 1.200 de camioane așteptau să intre în Ucraina la un punct de trecere din regiunea Volîn.
Atacurile asupra porturilor reduc veniturile din exporturiMinistrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki, a declarat că atacurile asupra principalelor porturi maritime și a navelor din apropiere au redus exporturile agricole la aproximativ jumătate.
În luna septembrie, volumul exporturilor a fost de 2,4 milioane de tone, ceea ce reprezintă 46% din capacitatea potențială de export a Ucrainei.
„Fără acces deplin la porturile de la Marea Neagră, ne confruntăm, practic, cu o limită obiectivă a exporturilor, situată între 45 și 50 la sută”, a explicat el.
Ce fac europeniiAceste pierderi amplifică presiunea financiară asupra Kievului. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat miercuri că Ucraina pierde aproximativ 60 de milioane de euro pe zi din veniturile din exporturi. De asemenea, deficitul estimat de finanțare pentru anul viitor se ridică la 70 de miliarde de euro.
Săptămâna trecută, președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la intensificarea eforturilor pentru restabilirea rutelor comerciale ucrainene, subliniind legătura dintre veniturile din exporturi și capacitatea țării de a-și susține economia și efortul de război. Comisia Europeană și-a intensifict eforturile pentru a facilita transportul produselor ucrainene prin UE către piețele din Africa și Asia.
Aceste rute alternative de transport, cunoscute sub denumirea de „culoare de solidaritate”, au fost create ca răspuns la perturbările apărute în urma invaziei ruse din februarie 2022.
Potrivit Comisiei, volumul mărfurilor transportate pe Dunăre a crescut de la aproximativ 600.000 de tone în august la 1,16 milioane de tone în septembrie.
Luna trecută, transportul pe Marea Neagră a reprezentat doar 10% din exporturile Ucrainei. Cu toate acestea, aglomerația de pe căile ferate și de pe canale, precum și nivelul scăzut al apelor Dunării, cauzat de secetă, limitează traseele alternative.
Kievul ia în considerare și utilizarea porturilor de la Marea Baltică, deși costurile de transport prin acestea sunt semnificativ mai mari decât prin Marea Neagră.
Marea Britanie a lansat campania națională „Be Ready” („Fiți pregătiți”), pentru a ajuta populația să facă față unor situații neprevăzute, precum fenomenele meteorologice extreme, atacurile cibernetice sau întreruperea serviciilor esențiale.
La această decizie au contribuit temperaturile record, seceta și incendiile de vegetație din această vară, dar și un incident cibernetic major produs în această săptămână.
Potrivit Reuters, autoritățile britanice recomandă populației să aibă suficiente provizii pentru a putea face față timp de 72 de ore fără acces la servicii esențiale, precum electricitatea, apa, telefonia sau internetul.
Campania urmărește să reducă dependența imediată a populației de serviciile de intervenție în cazul unor situații de urgență și încurajează pregătirea gospodăriilor pentru evenimente neprevăzute.
Ce provizii trebuie să aibă britanicii în locuințePentru a face față întreruperii serviciilor esențiale, britanicii sunt îndemnați să păstreze în locuințe produse de bază care să le asigure necesarul pentru trei zile. Printre acestea se numără apa îmbuteliată și alimentele neperisabile, lanternele și bateriile de rezervă, un radio care funcționează cu baterii, precum și pături și haine călduroase.
Cetățenii sunt sfătuiți să aibă la îndemână medicamente, o trusă de prim ajutor și bani în numerar, în cazul în care plățile electronice nu mai funcționează.
De asemenea, autoritățile recomandă păstrarea documentelor importante într-un loc accesibil, precum și pregătirea unor mijloace alternative de comunicare.
Principalele amenințări: atacurile cibernetice și fenomenele meteo extremeIncidentul cibernetic din această săptămână, legat de vulnerabilități descoperite în limbajul de programare PHP, a demonstrat riscurile la care sunt expuse serviciile digitale. Atacurile informatice pot provoca inclusiv întreruperea plăților electronice și a accesului la serviciile bancare.
Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a avertizat că asemenea incidente ar putea deveni mai frecvente, deoarece inteligența artificială facilitează identificarea vulnerabilităților sistemelor informatice.
Într-o intervenție la BBC, Streeting a declarat că Marea Britanie se confruntă cu cel mai ridicat nivel al amenințărilor din ultimele decenii.
Oficialul a atras atenția și asupra pericolelor care pot veni din partea unor state ostile și a grupărilor de criminalitate organizată, dar și asupra riscurilor generate de schimbările climatice.
„Furtunile din iarna trecută și incendiile de vegetație din această vară au arătat cât de ușor pot perturba fenomenele meteo extreme serviciile esențiale și viața de zi cu zi”, au transmis reprezentanții Guvernului britanic.
Recomandări similare în Uniunea EuropeanăÎn 2025, Comisia Europeană a recomandat cetățenilor UE să își pregătească un kit de urgență care să le permită să se descurce timp de 72 de ore fără acces la serviciile esențiale.
Acesta ar trebui să conțină apă, alimente, medicamente, bani în numerar și baterii externe pentru încărcarea dispozitivelor electronice.
Premiul inventat i-a fost acordat președintelui american în cadrul unui miting organizat în statul Iowa.
Joe Mitchell, candidat republican la Congres, a profitat de vizita lui Trump în stat, alăturându-i-se liderului de la Casa Albă pe scenă, notează The Independent.
„În ultimii 10 ani ați menținut această țară în siguranță mai mult decât oricare alt președinte”, a spus republicanul.
„Nu v-au acordat niciodată Premiul Nobel pentru Pace, ceea ce este o rușine”, a adăugat Mitchell.
Acesta a ținut în mână un certificat înrămat, pe care scria „Man of the century: President Donald J. Trump” (n. r. – „Omul secolului: Președintele Donald J. Trump”).
„Vă mulțumesc, domnule președinte, că sunteți aici. Vă mulțumesc pentru susținerea statului Iowa. Și vă mulțumesc că sunteți cel mai mare președinte pe care l-am avut vreodată”, a spus Mitchell în timp ce i-a acordat președintelui Statelor Unite certificatul.
Gestul republicanului vine la doar o zi după ce Donald Trump a declarat că a fost din nou trecut cu vederea privind Premiul Nobel pentru Pace.
În timpul unui miting în Carolina de Nord, Trump a reamintit de faptul că anul trecut i-a fost înmânat Premiul Nobel pentru Pace de către câștigătoarea sa, Maria Corina Machado.
Despre câștigătoarea distincției din acest an, avocata sud-africană pentru drepturile omului și judecătorul Curții Penale Internaționale Navanethem „Navi” Pillay, președintele american a spus că „nu știu de unde naiba a venit”.
„Singurul lucru pe care îl știu este că urăște Israelul. Ăsta e singurul lucru. Urăște Israelul cu patimă”, a adăugat liderul de la Casa Albă, potrivit sursei citate.
„Nu am primit Premiul Nobel. Nu am primit Premiul Pulitzer. Ar fi trebuit să primesc și Premiul Pulitzer pentru scris”, a mai declarat Trump.
Liderii Uniunii Europene (UE) și ai statelor din Balcanii de Vest se vor întâlni pe 25 noiembrie, la Bruxelles, în cadrul unui summit despre importanța strategică a relațiilor dintre UE și regiune, a anunțat vineri Consiliul European, potrivit unui comunicat de presă.
Uniunea Europeană va fi reprezentată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Antonio Costa a spus că aderarea statelor din Balcanii de Vest la UE reprezintă o prioritate și un obiectiv foarte important pentru ambele părți, mai ales în actualul context geopolitic.
„Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană. Aderarea lor este prioritatea noastră, ambiția noastră comună și o investiție geopolitică crucială în aceste vremuri tulburi. UE este și va rămâne cel mai de încredere partener al regiunii”, a declarat Antonio Costa.
Potrivit comunicatului Consiliului European, summitul va fi o ocazie pentru liderii europeni să își reafirme sprijinul pentru aderarea statelor din Balcanii de Vest.
Aceștia vor și încuraja partenerii din regiune să grăbească reformele esențiale și să își respecte angajamentele care au fost discutate, pentru a avansa în procesul de integrare europeană.
Liderii vor analiza și progresele privind integrarea statelor din Balcanii de Vest în Uniunea Europeană. Discuțiile se vor concentra în special pe Planul de creștere pentru Balcanii de Vest și pe măsurile prin care acest proces poate fi accelerat.
Participanții vor discuta și despre problemele comune și despre cum pot întări securitatea și capacitatea de a face față crizelor.
Summitul UE-Balcanii de Vest va avea loc cu o zi înaintea unei reuniuni extraordinare de două zile a liderilor statelor membre ale Uniunii Europene. Această întâlnire va fi dedicată viitorului buget al UE.
În vârstă de 20 de ani, Antonelli ar putea doborî recordul deținut de Sebastian Vettel, devenind cel mai tânăr campion din istoria competiției. Totodată, ar fi primul pilot italian campion mondial după Alberto Ascari, în 1953.
După Marele Premiu al statului Singapore, a 17-a etapă a sezonului, Antonelli conduce clasamentul piloților cu 340 de puncte, având un avans de 102 puncte față de coechipierul său de la Mercedes, britanicul George Russell. Lewis Hamilton, de la Ferrari, ocupă locul al treilea, cu 229 de puncte, urmat de Max Verstappen, cu 221, Charles Leclerc, cu 215, și Lando Norris, cu 201.
Sezonul 2026 cuprinde 23 de Mari Premii, iar după cursa din SUA vor mai rămâne cinci etape, în Mexic, Brazilia, Las Vegas, Qatar și Abu Dhabi.
Ce rezultate îi trebuie lui Antonelli pentru a câștiga titlul la AustinItalianul trebuie să îndeplinească simultan trei condiții pentru a deveni campion mondial duminică. Să câștige, George Russell să termine pe locul al nouălea sau mai jos, iar Lewis Hamilton să încheie cursa pe locul al cincilea sau mai jos.
O victorie îi aduce lui Antonelli 25 de puncte. Dacă Russell termină al nouălea, acumulează două puncte, ceea ce mărește diferența dintre cei doi la 125 de puncte, exact cât se mai poate obține în cele cinci curse rămase. În această situație, italianul ar beneficia și de departajarea la numărul de victorii. Cu un succes la Austin, ar ajunge la nouă victorii în sezon, în timp ce Russell are trei și nu ar mai putea depăși acest total în cursele rămase.
În cazul lui Hamilton, care se află la 111 puncte în urma liderului, un loc al cincilea sau mai jos ar însemna că diferența dintre cei doi ar crește la cel puțin 126 de puncte, peste punctajul maxim rămas disponibil.
Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, lupta pentru titlu va continua cel puțin până la Marele Premiu al Mexicului, programat la 1 noiembrie.
Max Verstappen, Charles Leclerc și Lando Norris se află și ei încă în calculele matematice înaintea cursei din Texas. Însă, o victorie a lui Antonelli la Austin i-ar elimina din lupta pentru titlu, indiferent de rezultatele lor.
Antonelli ar doborî recordul deținut de Sebastian VettelDacă va câștiga titlul duminică, Antonelli va deveni cel mai tânăr campion mondial din istoria Formulei 1. Italianul s-a născut la 25 august 2006 și va avea 20 de ani și 61 de zile la data cursei de la Austin.
Recordul actual îi aparține germanului Sebastian Vettel, care a câștigat primul său titlu mondial în 2010, la vârsta de 23 de ani și 134 de zile, după Marele Premiu de la Abu Dhabi. Antonelli ar coborî astfel cu mai mult de trei ani vârsta la care un pilot devine campion mondial.
Un eventual titlu ar avea și o semnificație istorică pentru Italia. Ultimul pilot italian care a câștigat Campionatul Mondial de Formula 1 a fost Alberto Ascari, în 1953. Ascari a obținut două titluri consecutive, în 1952 și 1953, iar Giuseppe Farina câștigase prima ediție a campionatului, în 1950.
Antonelli ar deveni, astfel, al treilea pilot italian campion mondial și primul din ultimii 73 de ani.
Opt victorii și 14 podiumuri în 17 cursePerformanțele din actualul sezon explică avansul consistent al pilotului Mercedes. Antonelli a câștigat opt dintre cele 17 Mari Premii disputate până acum și a urcat de 14 ori pe podium. El a obținut, de asemenea, șase pole-position-uri și șapte cele mai rapide tururi în cursele de Grand Prix, potrivit statisticilor oficiale Formula 1.
Italianul și-a trecut în cont prima victorie din carieră la Marele Premiu al Chinei, în martie 2026, devenind atunci al doilea cel mai tânăr câștigător de cursă din istoria competiției, după Max Verstappen. Cu o zi înainte, obținuse pole-position-ul, la 19 ani, șase luni și 17 zile, stabilind un nou record de precocitate pentru această performanță.
În septembrie, la Marele Premiu al Italiei de la Monza, Antonelli a ajuns la șapte victorii în sezon și a depășit recordul național stabilit de Ascari, care câștigase șase curse într-un singur sezon, în 1952. Italianul are acum opt victorii și ar putea ajunge la nouă dacă se impune și la Austin.
El este în al doilea sezon în Formula 1, după debutul din 2025, când a încheiat campionatul pe locul al șaptelea și a acumulat trei clasări pe podium. Un titlu mondial în al doilea an de competiție ar reprezenta o performanță remarcabilă, chiar dacă nu ar fi fără precedent în istoria Formulei 1.
Marele Premiu al SUA, programat duminică searaMarele Premiu al Statelor Unite ale Americii se dispută pe Circuit of the Americas, la Austin, Texas, pe durata a 56 de tururi, echivalentul a aproximativ 308 kilometri. Startul cursei este programat duminică, 25 octombrie, la ora 22:00.
Antonelli va avea de înfruntat inclusiv forma bună a lui Max Verstappen, care a câștigat ultimele două curse dinaintea etapei americane, în Malaysia și Singapore. Totuși, Mercedes a introdus îmbunătățiri tehnice pentru monoposturile sale în Texas.
Italianul a afirmat că nu dorește să se lase distras de posibilitatea câștigării titlului și că obiectivul său rămâne același la fiecare etapă: să obțină cel mai bun rezultat posibil.
„Știu că sunt foarte aproape, știu că este acolo această posibilitate, dar trebuie doar să mă asigur că fac tot ce pot mai bine”, a declarat Antonelli, după cursa din Singapore.
Aeroporturile din Moscova s-au închis vineri, după ce autoritățile rusești au emis o alertă aeriană în regiune. Atât sosirile, cât și plecările, sunt suspendate, conform anunțului făcut de primarul Moscovei, Sergey Sobyanin.
Potrivit presei ruse, dronele ucrainene au încercat să treacă de sistemul de apărare anti-aerian al Moscovei, însă toate ar fi fost distruse de armată.
Șase drone ucrainene, distruse. Ce au transmis oficialii rușiConform presei din Ucraina, primul anunț a venit în jurul orei 13:38, de la primarul capitalei rusești. Acesta informa cetățenii Moscovei că armata a distrus patru obiective aeriene care se îndreptau spre oraș.
„Patru vehicule aeriene fără pilot care se îndreptau spre Moscova au fost distruse de forțele de apărare antiaeriană ale Ministerului Apărării. Specialiștii serviciilor de intervenție lucrează la locul unde au căzut fragmentele.”, a transmis Sergey Sobyanin.
După jumătate de oră, edilul capitalei rusești a revenit și a mai precizat că alte două drone au fost distruse de militari.
O bucată de dronă, găsită pe cel mai mare aeroport din RusiaAutoritățile rusești au transmis că lucrează la colectarea bucăților de drone care au rezultat din atacuri. Între timp, au fost observate astfel de resturi pe pista celui mai mare aeroport din Rusia, Aeroportul Internațional Șeremetievo „Aleksandr Pușkin”.
Toate cele patru aeroporturi din jurul Moscovei au fost închise temporar, pe durata alertei.
Într-o postare încărcată vineri pe X, Guvernul României a scris că Luca Niculescu a reafirmat „solidaritatea neclintită a României față de Ucraina,în apărarea suveranității și integrității sale teritoriale și sprijinul nostru continuu”.
„Am convenit să ne consolidăm proiectele comune în domeniile dronelor, infrastructurii, logisticii și energiei pentru a spori conectivitatea și securitatea regională”, a transmis Niculescu în postare.
PM @LucaNiculescu: I had an in-depth phone conversation with the Prime Minister of Ukraine, @KoretskyiUA, about the security situation in Ukraine and the Black Sea region, including after recent attacks on commercial vessels.
— Guvernul României (@GuvernulRo) October 23, 2026
De asemenea, premierul a precizat că parteneriatul strategic dintre cele două țări „oferă cadrul pentru o coordonare strânsă și continuă, inclusiv în ceea ce privește protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților românești din Ucraina, lucru care rămâne o prioritate pe agenda noastră”.
„Guvernul își menține angajamentul de a sprijini Ucraina la aderarea în UE”, se mai arată în postare.
Tot în aceeași zi, Niculescu a condamnat incidentul din Marea Neagră, unde o navă a fost lovită de drone.
„Ceea ce s-a întâmplat astăzi, din nou, în Marea Neagră în afara apelor teritoriale ale României, este inacceptabil și o încălcare flagrantă a dreptului internațional și în mod specific a libertății de navigație, un rezultat al escaladării de către Rusia”, a transmis pe Facebook premierul.
Niculescu a declarat că autoritățile române au fost în contact permanent pentru gestionarea situației, iar prioritatea este salvarea marinarilor.
Din totalul celor 13 persoane aflate la bord, zece au fost recuperate de o altă navă comercială aflată în zonă, dintre care nouă în viață și una decedată. Alte trei persoane sunt în continuare date dispărute.
Lucrările la sistemul de termoficare din Sectorul 4 al Capitalei vor începe luni, 26 octombrie, și se vor desfășura până vineri, 30 octombrie, pe Bulevardul Constantin Brâncoveanu. Potrivit Companiei Municipale Termoenergetica București (CMTEB), intervenția este necesară pentru conectarea conductelor modernizate la rețeaua existentă și presupune întreruperea temporară a alimentării cu agent termic.
Operatorul sistemului de termoficare din București a precizat vineri că lucrările sunt executate la solicitarea constructorului, în cadrul proiectului de reabilitare a rețelei de termoficare a Capitalei, finanțat din fonduri europene și de la bugetul de stat.
Ce zone rămân fără agent termicÎntreruperea temporară a furnizării agentului termic este necesară pentru efectuarea lucrărilor la conducta principală de termoficare, cu diametrul de 700 de milimetri, situată pe Bulevardul Constantin Brâncoveanu.
Zonele în care alimentarea va fi întreruptă sunt Bulevardul Constantin Brâncoveanu, Strada Secuilor, Șoseaua Olteniței, Calea Șerban Vodă și străzile adiacente.
În total, intervenția presupune oprirea temporară a alimentării a 17 puncte termice, care deservesc aproximativ 166 de blocuri.
Conductele modernizate, conectate la rețeaua de termoficareIntervenția face parte dintr-un proiect de reabilitare a sistemului de termoficare din București, finanțat din fonduri europene și de la bugetul de stat.
Lucrările presupun conectarea conductelor modernizate la rețeaua existentă, pentru ca acestea să poată fi puse în funcțiune. De asemenea, un cămin subteran al rețelei de termoficare va fi înlocuit cu unul nou.
Furnizarea agentului termic, reluată treptatTermoenergetica a precizat că, pe măsură ce lucrările se încheie, conductele vor fi umplute treptat cu agent termic.
Pentru ca operațiunile să se desfășoare în condiții de siguranță, reluarea alimentării se va face etapizat.
Compania a mai transmis că dispeceratele și echipele de intervenție lucrează permanent.
Bucureștenii pot obține informații despre starea alimentării cu agent termic la numărul 031.9442, prin mesajele preînregistrate, sau la numărul gratuit 0800.820.002. Informațiile sunt disponibile și prin aplicația Termoalert.
Guvernul României accelerează demersurile pentru atragerea ultimelor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Premierul Luca Niculescu a cerut ministerelor implicate să grăbească procedurile pentru efectuarea plăților și rezolvarea problemelor tehnice și legislative semnalate de Comisia Europeană.
Anunțul a fost făcut vineri, după o ședință organizată la Palatul Victoria, la care au participat reprezentanți ai ministerelor implicate în implementarea PNRR.
Discuțiile s-au concentrat pe evaluarea cererilor de plată numărul 5 și 6, pe măsurile pentru accelerarea procesului și clarificarea aspectelor care încă împiedică finalizarea procedurilor.
Premierul Luca Niculescu a transmis că atragerea fondurilor europene rămâne o prioritate pentru Guvern României în acest moment.
„Atragerea fondurilor din PNRR rămâne o prioritate absolută, fiecare jalon îndeplinit reprezentând investiții directe în spitale, școli, creșe și rețele moderne de infrastructură pentru cetățeni. Economia României are nevoie vitală de banii europeni. Trebuie să închidem rapid procedurile de absorbție a fondurilor PNRR”, a declarat premierul Luca Niculescu.
Șeful Guvernului a cerut ca autoritățile să acorde atenție și fondurilor de coeziune, unde România se află, potrivit acestuia, în primele zece țări care au atras bani europeni în exercițiul bugetar.
„Să ne păstrăm atenția și asupra fondurilor de coeziune, unde România se află deja în top 10 țări care au reușit să atragă fonduri europene în actualul exercițiu bugetar. Aceste fonduri alimentează motoarele economiei noastre și trebuie să valorificăm cât mai bine această oportunitate, pentru ca România să continue să se dezvolte, iar companiile românești să acceseze aceste oportunități”, a adăugat Luca Niculescu.
Când vor fi evaluate cererile de plată 5 și 6 din PNRRÎn cadrul ședinței de la Palatul Victoria au fost analizate ultimele evoluții privind Cererea de Plată nr. 6 (CP6). Potrivit calendarului prezentat de Guvern, 6 noiembrie este data la care serviciile Comisiei Europene urmează să finalizeze evaluarea cererii, iar 20 noiembrie este termenul prevăzut pentru adoptarea deciziei oficiale.
În ceea ce privește Cererea de Plată nr. 5 (CP5), mai sunt cinci ținte și jaloane care trebuie clarificate împreună cu reprezentanții Comisiei Europene.
Guvernul României a transmis că aceste aspecte trebuie soluționate cât mai repede posibil pentru ca procedurile de plată să poată avansa.
Cele două cereri sunt importante pentru încheierea procesului de atragere a fondurilor prevăzute prin PNRR. Autoritățile trebuie acum să răspundă observațiilor Comisiei Europene.
Ce măsuri cere premierul pentru accelerarea plățilorÎn urma discuțiilor, Luca Niculescu a stabilit mai multe măsuri prioritare pentru accelerarea procesului de rambursare a fondurilor europene.
În perioada următoare, ministrul Alexandru-Mihai Ghigiu va avea întâlniri dedicate PNRR cu responsabilii din cadrul Comisiei Europene. Discuțiile vor viza problemele care mai trebuie rezolvate și următorii pași pentru avansarea procedurilor de evaluare și plată.
Procurorii îl anchetează pentru viol, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual, fapte care ar fi fost comise față de mai multe studente ale universității, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.
„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat suspiciunea rezonabilă că inculpatul, profitând de autoritatea conferită de funcția didactică și de poziția de superioritate în raport cu studentele ar fi comis faptele care alcătuiesc obiectul prezentei cauze”, se arată în comunicatul procurorilor, citat de G4Media.
Pentru că Alexandru Toader este și notar, propunerea de arestare va fi judecată de un judecător de drepturi și libertăți de la Curtea de Apel Iași.
Acuzațiile din noiembrie 2025Cazul a început în noiembrie 2025, când două foste studente l-au acuzat public pe lector că le-ar fi făcut avansuri sexuale ca să le treacă examenul. Atunci, Alexandru Toader a refuzat să comenteze. Comisia de Etică a universității a deschis o anchetă, iar Consiliul Facultății de Drept a recomandat, cu unanimitate de voturi, ca lectorul să nu mai predea până la clarificarea situației.
Tudorel Toader: „Este un atac la adresa mea”Tudorel Toader, fost rector al universității ieșene, susține că dosarul fiului său este, de fapt, îndreptat împotriva lui. „Este un atac la adresa mea, lovindu-se în Alexandru!”, a scris fostul ministru pe Facebook.
Potrivit lui Tudorel Toader, o avocată cu probleme penale le-ar fi „motivat” pe cele două studente să facă declarații împotriva fiului său, ca să-și ușureze propria situație juridică. „Fără probe şi prin intimidare, au lovit într-un tânăr pe care acasă îl aşteaptă doi copii, dintre care unul de doar câteva săptămâni”, a mai scris el, adăugând că are încredere că magistrații îl vor pune în libertate.
Pe tot parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Cursul oficial al hrivnei față de dolarul american a coborât la un nou minim istoric, după ce moneda ucraineană s-a depreciat cu încă 15 copeici față de cursul precedent. Noul curs, de 45,2021 hrivne pentru un dolar, va fi valabil de luni, 26 octombrie, potrivit Interfax-Ukraine.
Recordul negativ anterior fusese înregistrat pe 14 octombrie, când un dolar valora 45,0802 hrivne.
Hrivna s-a depreciat și în raport cu moneda europeană. Cursul oficial a ajuns la 50,5766 hrivne pentru un euro, după o creștere de 14 copeici față de ziua precedentă.
De la începutul anului 2026, hrivna a pierdut 6,7% din valoare față de dolar, comparativ cu o depreciere de numai 0,8% în întregul an 2025.
Pe piața interbancară dolarul era tranzacționat vineri, 23 octombrie, la 45,38–45,42 hrivne.
Războiul, inflația și cheltuielile bugetare contribuie la deprecierea hrivneiEconomia Ucrainei se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza războiului cu Rusia, a creșterii prețurilor și a cheltuielilor bugetare ridicate, iar acești factori contribuie la deprecierea monedei naționale.
Atacurile rusești asupra infrastructurii energetice și a industriei ucrainene au crescut costurile pentru companii. Multe firme au nevoie de mai multă valută pentru a cumpăra echipamente și combustibil din străinătate, ceea ce slăbește și mai mult hrivna.
În același timp, dolarul american s-a întărit pe piețele internaționale. Tensiunile din Orientul Mijlociu i-au determinat pe investitori să cumpere dolari, considerați o investiție mai sigură în perioadele de instabilitate. Analiștii ING consideră că și această evoluție a avut un rol în deprecierea monedei ucrainene.
O altă problemă este inflația. În luna septembrie, prețurile produselor și serviciilor din Ucraina au crescut cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut, comparativ cu o creștere de 8,1% în august.
Banca Națională încearcă să oprească deprecierea monedeiBanca Națională a Ucrainei a intervenit recent pe piața valutară, vânzând dolari pentru a limita scăderea hrivnei.
Numai în septembrie, instituția a vândut 5,45 miliarde de dolari. Aceste intervenții, împreună cu plățile datoriei externe, au dus la reducerea rezervelor valutare ale țării cu 3,2%, până la 47,1 miliarde de dolari la începutul lunii octombrie.
Banca centrală consideră însă că rezervele rămân suficiente pentru susținerea pieței valutare și pentru acoperirea a aproximativ patru luni de importuri.
Tot în septembrie, Banca Națională a Ucrainei a majorat dobânda de referință la 16%, pentru a încetini creșterea prețurilor și a încuraja populația să economisească în hrivne.
Deprecierea hrivnei poate duce la noi scumpiri în UcrainaScăderea valorii hrivnei poate duce la creșterea prețurilor produselor aduse din străinătate, inclusiv combustibili, alimente și echipamente. Acest lucru înseamnă cheltuieli mai mari pentru populație, care se confruntă deja cu prețuri ridicate.
Și companiile ucrainene riscă să plătească mai mult pentru materiile prime și produsele importate, deoarece au nevoie de mai multe hrivne pentru a cumpăra aceeași cantitate de dolari sau euro.
Economia Ucrainei depinde și de ajutorul financiar primit din străinătate. Banca Națională a avertizat că întârzierile în acordarea acestor fonduri și continuarea războiului reprezintă riscuri pentru stabilitatea economică a țării.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat vineri că țara sa a fost de acord să colaboreze cu firme finlandeze pentru dezvoltarea unui sistem de comunicații prin satelit.
În aceeași zi, Ministerul Apărării din Ucraina a reiterat problemele legate de serviciile militare Starshield, notează Al Jazeera.
Președintele american Donald Trump a declarat joi că Elon Musk a restabilit accesul la serviciul de internet prin satelit, Starshield. Acest sistem joacă un rol cheie în efortul de război și în apărarea aeriană a Kievului.
Zelenski a transmis vineri că a convenit cu prim-ministrul finlandez Petteri Orpo că „Ucraina va folosi mai mult din capacitățile satelitale ale Finlandei. Acest lucru este important pentru apărarea noastră, pentru rezistența Ucrainei”.
„Vă mulțumim pentru disponibilitatea de a sprijini sectorul nostru logistic și energetic. Acestea sunt obiective cheie pentru Rusia în acest moment”, a adăugat Zelenski.
Companiile finlandeze au semnat o scrisoare de intenție cu Ministerul Apărării din Ucraina în timpul vizitei premierului finlandez Petteri Orpo la Kiev, joi, a relatat agenția de știri DPA.
Pe 13 octombrie, oficialii ucraineni au anunțat că restricțiile bruște asupra serviciilor Starlink au pus armata țării în dificultate. Deși sistemul a revenit la normal, problemele încă persistă, potrivit sursei citate.
O sursă din cadrul Ministerului Apărării din Ucraina a declarat vineri reporterilor că „încă se observă cazuri de pierdere a semnalului” în ceea ce privește Starshield.
Casa Albă a anunțat că Prima Doamnă, Melania Trump, a contribuit la negocierea unui armistițiu temporar între Rusia și Ucraina, în orașul Oleșki, începând cu 29 octombrie.
Acordul are ca scop facilitarea livrărilor de ajutor umanitar și evacuarea în siguranță a civililor, în special a persoanelor în vârstă, care se confruntă cu lipsa apei, alimentelor și medicamentelor.
„Situația din Oleșki este critică. Oleșki este un oraș aflat pe linia frontului, în pragul unui dezastru. Populația rămasă în Oleșki este formată, în principal, din persoane în vârstă care au nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, hrană și apă potabilă. Locuitorii din Oleșki au acces limitat la energie electrică, trăiesc înconjurați de drumuri minate și sunt supuși constant unor atacuri militare. Era cât se poate de clar că, fără intervenția mea, ar fi fost imposibilă atât introducerea ajutoarelor umanitare în oraș, cât și evacuarea persoanelor în vârstă”, a declarat Prima Doamnă Melania Trump.
Ce presupune armistițiul negociat de Melania TrumpConform Casei Albe, Prima Doamnă și reprezentantul său au colaborat direct cu liderii ruși și ucraineni pentru a stabili termenii acestui armistițiu localizat. În calitatea sa oficială de „Intermediar Exclusiv”, Prima Doamnă a inițiat discuții cu ambele națiuni „reușind să armonizeze pozițiile părților cu privire la obiectivele acordului, procedurile tehnice, calendarul, procesele de desfășurare și termenii conveniți”.
„Lideri civili, din afara sferei militare, din ambele țări vor colabora pentru a vizita locuitorii din Oleșki la domiciliile lor și pentru a evalua nivelul de asistență de care aceștia au nevoie. Locuitorii care doresc să fie evacuați vor beneficia de sprijin coordonat și de transport către destinația aleasă. Anticipez că unii vor dori să meargă în Rusia, iar alții în Ucraina”, a precizat Melania Trump.
Criza umanitară în orașul OleșkiOrașul Oleșki din regiunea Herson se confruntă în prezent cu o catastrofă umanitară severă și o criză de înfometare în masă. Zona este controlată de forțele ruse de la începutul invaziei și localitatea de pe malul stâng al Niprului a fost complet izolată din cauza poziționării sale pe linia frontului.
Ca urmare, orașul este complet rupt de rutele normale de aprovizionare. Livrările pe cale rutieră s-au oprit complet după ce mașinile cu alimente au fost distruse de mine sau au fost atacate de ruși. Locuitorii supraviețuiesc mâncând buruieni din grădini, păsări sălbatice sau hrană pentru animale, transmit martorii.
În oraș nu mai există electricitate, gaz, medicamente și aproape deloc apă potabilă. Infrastructura este distrusă din cauza bombardamentelor și a inundației din 2023 care a fost provocată de distrugerea barajului de la Nova Kova. Ajutoarele de la administrația rusă sunt condiționate de acceptarea cetățeniei ruse, iar armata ucraineană a reușit doar sporadic să livreze pachete de supraviețuire cu ajutorul dronelor.
Un oraș distrusÎn oraș au mai rămas aproximativ 2.000 de persoane, iar în regiune mai trăiesc 6.000 de locuitori. Cei mai mulți sunt bătrâni, îngrijitori ai acestora și zeci de copii. Înainte de război, în oraș locuiau aproximativ 25.000 de oameni. Cei rămași nu pot părăsi zona deoarece drumurile sunt minate, iar vehiculele civile sau misiunile umanitare sunt atacate constant de drone.
În trecut, Ucraina a încercat să negocieze formarea unor coridoare de evacuare pentru civilii prinși în capcană, însă discuțiile cu rușii s-au blocat.
