Cercetătorii au descoperit că un extract pe bază de sare obținut din semințele arborelui Moringa oleifera poate elimina aproape complet particulele de microplastic din apă. Studiul, realizat de o echipă condusă de Gabrielle Batista de la Universitatea de Stat din São Paulo și publicat în revista științifică ACS Omega, arată că această metodă naturală poate concura sau chiar depăși soluțiile chimice tradiționale, scrie Euronews.
Cum funcționează metodaAtât extractul din moringa, cât și sulfatul de aluminiu – folosit pe scară largă în tratarea apei – acționează prin neutralizarea sarcinilor electrice ale particulelor de microplastic. Astfel, particulele se grupează în aglomerări mai mari, care pot fi filtrate mai ușor. Rezultatele arată că ambele metode elimină peste 98% din particulele de PVC. Totuși moringa s-a dovedit mai eficientă într-un interval mai larg de condiții. Microplasticele, particule mai mici de 5 milimetri, provin din surse precum anvelope, textile sau ambalaje degradate. Acestea pot pătrunde în organism și au fost asociate cu probleme de sănătate, inclusiv afecțiuni cardiovasculare, tulburări hormonale și chiar cancer. În plus, ele pot transporta alte substanțe toxice în lanțul alimentar.
Avantajele față de metodele chimiceSulfatul de aluminiu, utilizat frecvent în stațiile de tratare a apei, poate genera reziduuri și ridica nivelul de aluminiu din apă, fiind asociat cu riscuri neurologice. În schimb, moringa oferă o alternativă mai ecologică: planta crește rapid, necesită puține resurse și contribuie la captarea carbonului. De asemenea, metoda ar putea reduce costurile și consumul de energie, deoarece nu necesită procese complexe de filtrare.
Limitări și pași următoriDeși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii atrag atenția că metoda trebuie testată la scară largă. Există și unele incertitudini, precum eliberarea de carbon organic dizolvat în apă, care ar putea necesita tratamente suplimentare. Utilizarea moringăi pentru purificarea apei nu este o idee nouă. Există dovezi că încă din Antichitate, inclusiv în Egiptul antic, planta era folosită pentru a curăța apa. Astăzi, în condițiile poluării globale, această tehnică ar putea deveni o soluție modernă pentru una dintre cele mai mari provocări ale mediului.
Madonna a dezvăluit că mai multe costume vintage, inclusiv cele purtate recent pe scena festivalului Coachella Valley Music and Arts Festival, au dispărut. Artista a urcat pe scenă alături de Sabrina Carpenter, într-un moment surpriză care a atras atenția publicului. La scurt timp după eveniment, însă, a descoperit că ținutele nu mai sunt, transmite NBC News.
Madonna, Sabrina Carpenter at Coachella.
FULL SHOW. Subtítulos en español.#Madonna #SabrinaCarpenter #Cochella #ConfessionsII#ConfessionsOnADanceFloor pic.twitter.com/KZoJu4r7rR
— Laín Calvente (@LaiNCalvente) April 19, 2026
„Nu sunt doar haine, sunt parte din istoria mea”Madonna a transmis pe rețelele sociale că piesele lipsă au o valoare personală majoră. „Acestea nu sunt doar haine, sunt parte din istoria mea”, a scris artista, menționând că este vorba despre articole din arhiva sa, inclusiv corset, jachetă și alte elemente purtate pe scenă. Ea a precizat că și alte obiecte din aceeași perioadă au dispărut. Cântăreața a făcut apel la public pentru orice informații și a anunțat că oferă o recompensă pentru returnarea în siguranță a costumelor. Madonna a publicat inclusiv imagini cu piesele dispărute, sperând că acestea vor putea fi identificate mai ușor.
Moment special pe scenă și planuri muzicale noiApariția de la Coachella a fost una simbolică pentru artistă. Diva a descris experiența drept „un moment pe care nu îl va uita niciodată”. Evenimentul a coincis și cu promovarea viitorului său album, „Confessions on a Dance Floor Part II”, programat pentru lansare în luna iulie. Colaborarea cu Sabrina Carpenter a fost, de asemenea, remarcată de public. Artista mai tânără, vizibil emoționată, i-a mulțumit pentru apariția surpriză și a descris momentul drept „un vis”. Dispariția costumelor ridică întrebări legate de securitatea din culisele unui eveniment de amploarea Coachella. Deocamdată nu este clar dacă este vorba despre un furt sau o eroare logistică, însă artista a transmis că speră ca obiectele să fie recuperate cât mai curând.
Prețul petrolului Brent a scăzut cu 0.6% sau 54 de cenți, ajungând la 94.94 dolari pe baril. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate s-a contractat cu 1.2% sau 1.11 dolari, ajungând la 88.50 dolari, informează Reuters.
Declinul vine după creșteri semnificative, de 5.6% pentru Brent și 6.9% pentru WTI, înregistrate în sesiunea precedentă, când prețurile au urcat puternic în urma închiderii Strâmtorii Ormuz și a confiscării unei nave iraniene de către SUA.
Iranul analizează participarea la discuții de pace de la Islamabad, însă nu a luat încă o decizie finală, întrucât oficialii de la Teheran au invocat încălcări ale armistițiului de către partea americană drept un obstacol în calea negocierilor. În același timp, lideri iranieni au subliniat că nu vor negocia sub presiune.
Strâmtoarea Ormuz, care este tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol a fost circulată de aproximativ 130 de nave în cursul zilei de luni.
Atacul a avut loc sâmbătă, în sudul Libanului, și a vizat militari francezi care făceau parte din misiunea ONU de menținere a păcii, UNIFIL.
Atacul a fost atribuit grupării militante Hezbollah, în urma atacului sergentul major Florian Montorio și-a pierdut viața și alți trei militari au fost răniți.
Într-o declarație oficială, citată de AFP, cele 15 state membre ale Consiliului de Securitate au transmis condoleanțe familiilor victimelor și au subliniat că personalul de menținere a păcii nu trebuie să fie ținta atacurilor.
De asemenea, au cerut ca responsabilii să fie trași la răspundere „fără întârziere”.
La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a condamnat ferm atacul. „Condamn ferm atacul de sâmbătă asupra UNIFIL. Îmi exprim cele mai profunde condoleanțe familiei, prietenilor și colegilor militarului căzut și urez o recuperare rapidă răniților. Acesta este al treilea incident din ultimele săptămâni care duce la moartea soldaților de menținere a păcii care servesc în Liban ”, transmitea secretarul general al ONU.
Atacul are loc pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu început la finalul lunii februarie după ce Israel și Statele Unite ale Americii au lansat atacuri asupra Iranului. Libanul a fost atras în conflict după ce gruparea Hezbollah a atacat Israelul ca urmare a eliminării fostului lider suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei. În urma atacurilor, Israel a lansat o campanie împotriva Libanului.
Decizia executivului deschide calea pentru extinderea vânzărilor de armament japonez pe plan internațional și face parte din strategia Tokyo-ului de consolidare a industriei de apărare și de aprofundare a cooperării cu partenerii săi în domeniul securității, notează Associated Press.
Decizia Japoniei vine pe fondul intensificării provocărilor de securitate la nivel regional. Deși China a criticat decizia guvernului Japoniei, mai multe state aliate precum Australia sau state din Asia de Sud-Est și Europa, au salutat măsura.
Anterior, Japonia limita exporturile de echipamente militare pentru domenii non-letale, precum operațiuni de salvare, transport, supraveghere sau deminare.
Noile reglementări adoptate elimină majoritatea restricțiilor și permit exportul de echipamente precum avioane de luptă, rachete și distrugătoare.
Înainte de adoptarea măsurii, exporturile japoneze au inclus echipamente defensive sau neletale, precum veste antiglonț, măști de gaz, vehicule civile destinate Ucrainei sau sisteme radar livrate Filipinelor.
Procurorul General din El Salvador a anunțat luni că 486 de inculpați sunt judecați pentru aproximativ 47.000 de infracțiuni comise între 2012 și 2022, inclusiv circa 29.000 de omoruri. De asemenea, membrii grupării sunt judecați și pentru rebeliune fiind suspectați că au încercat să creeze un stat paralel, relatează AFP.
Autoritățile anunță că printre acuzați se numără lideri de rang înalt ai rețelei, conducători locali și membri fondatori ai organizației.
În plus, autoritățile judiciare susțin că gruparea este responsabilă pentru numeroase acte de violență, inclusiv uciderea a 87 de persoane într-un singur weekend din martie 2022.
În urma valului de crime, Nayib Bukele a declarat „război” bandelor criminale. Președintele a decretat stare de urgență și în urma campanie de reducere a criminalității, peste 91.000 de persoane suspectate de apartenență la bande au fost arestate.
Procesele se desfășoară în format colectiv, cu judecători anonimi, iar inculpații participă prin videoconferință din penitenciare. În cadrul proceselor, instanțele dau sentințele colectiv.
În urma campaniei conduse de autoritățile salvadoriene, rata criminalității a scăzut covârșitor, iar El Salvador s-a transformat dintr-una dintre cele mai periculoase țări din America Latină într-una dintre cele mai sigure.
Cu toate acestea, organizații pentru drepturile omului precum Human Rights Watch sau ONG-uri naționale, avertizează că măsurile nu respectă normele juridice și pot duce la abuzuri.
Acestea reclamă abuzuri grave, inclusiv detenții fără proces sau arestarea și condamnarea unor persoane nevinovate în cadrul proceselor colective, tortură și în jur de 500 de decese în închisori.
„Trei persoane au fost ucise într-un atac israelian la miezul nopții la nord-vest de Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza”, a transmis Apărarea Civilă, prin vocea purtătorului de cuvânt, Mahmoud Bassal, citat de AFP.
De la începutul războiului cauzat de atacul din 7 octombrie 2023 al grupării militante Hamas, bilanțul total al victimelor a ajuns la cel puțin 72.549 de morți, majoritatea civili, anunță autoritățile sanitare din regiune.
Dintre aceștia, 770 de palestinieni au fost uciși după intrarea în vigoare a armistițiului din 10 octombrie.
Conform UN Women, peste jumătate dintre victime, aproape 38.000, sunt femei și fete, ceea ce înseamnă o medie de cel puțin 47 de decese zilnice în această categorie.
În plus, la începutul lunii aprilie, doi șoferi care lucrau pentru UNICEF au fost uciși în nordul Fâșiei Gaza.
Anunțul vizitei a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Interne, Irina Volk, care a precizat că pe agenda întâlnirilor se află teme legate de colaborarea bilaterală în domeniul forțelor de ordine.
„Vor fi analizate aspectele cooperării dintre cele două țări în domeniul aplicării legii”, se arată în mesajul publicat de Volk pe Telegram, citat de Reuters.
Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord s-au intensificat ca urmare a începerii Războiului din Ucraina. Apropierea dintre Moscova și Phenian a fost consfințită prin semnarea Tratatului de Parteneriat Strategic Cuprinzător în 2024.
Actul prevede colaborarea militară între cele două state, iar în virtutea acestui tratat, Coreea de Nord a sprijinit Rusia cu soldați în campaniile militare din Ucraina.
Serviciile de informații sud-coreene și occidentale estimează că Coreea de Nord a trimis mii de soldați în Rusia. Seulul raportează că cel puțin 2.000 de soldați nord-coreeni au fost uciși și alte mii au fost răniți în conflict.
Autoritățile au anunțat că în urma atacului, o femeie, cetățean al Canadei și-a pierdut viața și alte șase persoane au fost rănite. Patru dintre ele au fost împușcate de atacator, iar alte două s-au rănit în timpul panicii create de atac. În plus, agresorul și-a luat singur viața, notează AFP.
Printre răniți se numără cetățeni străini, inclusiv doi columbieni, un canadian și un rus. Victimele au primit îngrijiri medicale la fața locului și au fost transportate la spital.
Atacul a atras și reacția președintelui Claudia Sheinbaum care a transmis printr-un mesaj publicat pe X: „Ceea ce s-a întâmplat astăzi la Teotihuacan ne întristează profund. Îmi exprim sincera solidaritate cu cei afectați și cu familiile acestora. Suntem în contact cu Ambasada Canadei. Am instruit Cabinetul de Securitate să investigheze amănunțit aceste evenimente și să ofere tot sprijinul necesar. Personalul Ministerului de Interne și al Ministerului Culturii este deja în drum spre fața locului pentru a oferi asistență și sprijin, alături de autoritățile locale”.
În urma cercetărilor preliminare, autoritățile au găsit la fața locului o armă albă, o armă de foc și muniție.
Situl Teotihuacan, situat la aproximativ 50 de kilometri de capitala Mexico City, este unul dintre cele mai importante atracții turistice din țară, cunoscute pentru Piramidele Soarelui și Lunii și pentru Aleea Morților, unele dintre cele mai importante simboluri al civilizației prehispanice.
Anunțul a fost făcut de Steven Cheung, directorul de comunicare de la Casa Albă. „Secretarul Muncii, Lori Chavez-DeRemer, va părăsi administrația pentru a ocupa un post în sectorul privat. Ea a făcut o treabă fenomenală în rolul său, protejând lucrătorii americani, adoptând practici de muncă corecte și ajutând americanii să dobândească competențe suplimentare pentru a-și îmbunătăți viața”, a transmis Cheung, citat de CNN.
Conducerea departamentului va fi asigurată interimar de Keith Sonderling, secretarul adjunct al Muncii.
Lori Chavez-DeRemer a anunțat pe platforma X: „A fost o onoare și un privilegiu să servesc în această administrație istorică și să lucrez pentru cel mai mare președinte al vieții mele. La Departamentul Muncii, sunt mândră că am făcut progrese semnificative în promovarea misiunii președintelui Trump de a reduce decalajul dintre mediul de afaceri și cel al forței de muncă și de a pune întotdeauna lucrătorul american pe primul loc”.
Chavez-DeRemer a preluat conducerea departamentului în luna martie a anului trecut, iar mandatul său a fost marcat de controverse și investigații interne. Potrivit publicației The New York Times, soțul acesteia a fost acuzat de hărțuire sexuală și i-ar fi fost interzis accesul în sediul departamentului, iar în martie, doi consilieri au fost demiși în urma unor abateri.
În plus, secretara s-ar fi aflat sub investigație pentru o presupusă relație nepotrivită cu un membru al echipei de securitate și utilizarea resurselor instituției în scopuri personale.
În timpul mandatului, departamentul Muncii a promovat măsuri ample de dereglementare. Printre măsurile propuse se numără eliminarea salariului minim pentru îngrijitorii la domiciliu și standardele de siguranță în construcții și minerit.
Lori Chavez-DeRemer este al treilea membru al guvernului american care părăsește administrația în ultima perioadă, după ce, atât secretarului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, cât și procurorului general, Pam Bondi, au fost schimbate din funcții.
Anunțul a fost făcut luni de Apple care a precizat că Tim Cook va rămâne în funcție până la finalul verii pentru a asigura perioada de tranziție. Acesta urmează să preia rolul de președinte executiv al Consiliului de Administrație, potrivit CNN.
„A fost cel mai mare privilegiu al vieții mele să fiu CEO al Apple și să mi se fi încredințat conducerea unei companii atât de extraordinare”, a transmis Cook.
Tim Cook a preluat conducerea Apple în 2011 succedându-l Steve Jobs și în timpul conducerii sale, compania a ajuns la o valoare de aproximativ 4 trilioane de dolari. De asemenea, CEO-ul a fost responsabil pentru extinderea gamei de produse dincolo de produsele clasice Apple, printre care Mac, Iphone și Ipod.
Extinderea a vizat domenii precum divertismentul, prin Apple TV și dispozitive tip AirPods sau Apple Watch.
Totuși, în ultimii ani, unele inițiative ale companiei nu au avut același succes. Dispozitivul Vision Pro nu a atins un nivel de popularitate asemănător cu cel al altor produse, iar compania a înregistrat întârzieri în actualizarea sistemului Siri, actualizarea care ar fi trebuit să apropie compania de giganți ai inteligenței artificiale precum OpenAI și Gemini.
Noul director general, John Ternus face parte din echipa Apple încă din 2001. Acesta și-a început cariera la departamentul de design, urcând în ierarhia companiei, ajungând vicepreședinte senior pentru inginerie hardware.
„Sunt onorat să preiau acest rol și promit să conduc cu valorile și viziunea care au ajuns să definească acest loc special timp de o jumătate de secol”, spune Ternus.
