Potrivit declarațiilor lui Petrișor Peiu, România a înregistrat o creștere a datoriei guvernamentale de 5,5% din PIB, cea mai ridicată din Uniunea Europeană pentru perioada trecută în analiză.
„România are cea mai mare creștere a datoriei guvernamentale din întreaga Uniune Europeană în trimestrul III din 2025 față de trimestrul III din 2024: 5,5% din PIB”, a declarat Petrișor Peiu.
Comparațiile făcute de Petrișor PeiuLiderul senatorilor AUR a pus în context aceste cifre, comparând nivelul îndatorării cu principalele cheltuieli publice ale statului:
„România cheltuiește, într-un an, 3,3% din PIB pentru educație, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB.”
„România cheltuiește, într-un an, în jur de 5,6% din PIB pentru sănătate, dar face datorii suplimentare de 5,5% din PIB.”
Peiu a atras atenția și asupra costurilor viitoare ale împrumuturilor actuale:
„Fiecare miliard de euro împrumutat acum se va dubla în următorii 10 ani, din cauza dobânzilor.”
„La datoria publică pe care o avem azi (cam 61% din PIB), numai dobânzile plătite anual reprezintă 3% din PIB.”
Angajamente pentru cheltuieli militareÎn declarațiile sale, liderul AUR a menționat și angajamentele recente ale guvernului:
„România tocmai ce s-a angajat să își crească cheltuielile pentru înarmare la 5% din PIB.”
„Guvernul PSD PNL USR UDMR tocmai a mai luat un împrumut de peste 4% din PIB pentru a cumpăra armament din Franța și Germania.”
În final, Petrișor Peiu a formulat mai multe întrebări legate de sustenabilitatea modelului economic actual:
„Cum poate avansa o țară care cheltuie pentru educație la fel de mult ca pentru plata dobânzilor la niște împrumuturi obscen de mari?
Cum poate avansa o țară care are creștere economică sub 1% din PIB, dar creștere de datorie de 5,5% din PIB?
Cum poate avansa o țară care își propune să cheltuiască pentru armament învechit mai mult decât pentru educație?”
Potrivit ISU Bihor, în jurul orei 07.50, cineva a sunat la 112 pentru a sesiza autoritățile că un copil a căzut de la înălțime, lângă un bloc de locuințe cu 8 etaje de pe strada Eforiei din Oradea.
La adresa indicată s-au deplasat de urgență, echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD Oradea și un echipaj de pompieri din cadrul Detașamentului 1 Oradea.
Din nefericire, medicul SMURD ajuns la fața locului a declarat decesului minorului, care prezenta leziuni incompatibile cu viața.
Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a cerut duminică încetarea interferenței Washingtonului în afacerile politice ale țării, pledând pentru dialog ca mijloc de rezolvare a conflictelor interne. Comentariul său vine într-o atmosferă politică tensionată, după căderea regimului lui Nicolas Maduro.
„Ordinele Washingtonului către politicienii venezueleni sunt suficiente. Lăsați politica venezueleană să rezolve diferențele și conflictele noastre interne. Ajunge cu puterile străine”, a declarat Rodriguez într-un mesaj adresat unor lucrători din industria petrolieră în estul țării. „Această republică a cheltuit foarte mulți bani pentru a face față consecințelor fascismului și extremismului din țara noastră”, a mai spus ea, potrivit Le Figaro.
Sub presiunea SUAAfirmațiile lui Rodriguez vin după ce la începutul acestui an, fostul lider venezuelean Nicolas Maduro a fost capturat de forțele speciale americane. În urma acestui eveniment, Donald Trump a anunțat că Washingtonul intenționează să „dicteze” deciziile Venezuelei până la noi ordine.
În tot acest timp, a semnat acorduri petroliere cu Statele Unite și a inițiat inclusiv reforme legislative.
Delcy Rodriguez a depus jurământul ca președinte interimar al Venezuelei în data de 5 ianuarie.
De asemenea, recent, Casa Albă a anunțat că o va invita pe Rodriguez în SUA, în urma unei convorbiri telefonice între ea și Trump, însă fără a stabili o dată în acest sens.
Un incident aviatic a avut loc duminică seara, în Maine, New England, SUA. Un avion privat cu opt persoane la bord s-a prăbușit la decolare.
Avionul este un jet de afaceri Bombardier Challenger 650, iar starea celor aflați la bord nu a fost comunicată imediat. Administrația Federală a Aviației și Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor investighează incidentul, iar aeroportul a fost închis după producerea incidentului, informează CNN.
Aeronava este înregistrată pe numele unei societăți cu răspundere limitată din Houston, după cum arată înregistrările federale.
Cu câteva minute înainte de producerea accidentului, controlorii și piloții de la aeroportul Bangor pot fi auziți vorbind despre vizibilitatea redusă și dezghețare.
Potrivit înregistrării audio obținute de la LiveATC.net, un controlor autorizează pilotul să decoleze de pe pista 33 a aeroportului Bangor.
Aproximativ două minute mai târziu, un controlor transmite cu voce tare prin radio: „Tot traficul este oprit pe pistă! Tot traficul este oprit pe pistă!”
La scurt timp după, un alt controlor se aude spunând: „Avionul este răsturnat. Avem un avion de pasageri răsturnat”.
Accidentul s-a produs în timp ce Statele Unite se confruntă cu o furtună de zăpadă puternică în aceste zile.
Conform acordului propus, India ar urma să reducă tarifele vamale maxime la importul de autoturisme fabricate în UE cu 70%, de la 110% în prezent la 40%.
Două surse informate cu privire la aceste discuții au declarat, sub protecția anonimatului, pentru Reuters, că această reducere inițială s-ar aplica unui număr limitat de vehicule importate din UE, condiția fiind ca valoarea lor declarată la import să depășească 15.000 de euro.
În timp, taxele vamale pentru aceste mașini ar putea fi reduse și mai mult, până la 10%, au mai spus sursele pentru Reuters, facilitând accesul pe piața indiană pentru producătorii auto europeni precum Volkswagen, Mercedes-Benz și BMW.
Măsura ar reprezenta o concesie majorăDacă această propunere se va concretiza în cele din urmă, măsura ar reprezenta cea mai importantă deschidere de până acum a pieței auto indiene și o concesie majoră, în contextul în care negocierile comerciale dintre India și UE se apropie de final.
India și UE sunt așteptate să anunțe marți încheierea negocierilor îndelungate pentru pactul de liber schimb.
Potrivit uneia dintre sursele citate de Reuters, propunerea Indiei ar viza reducerea imediată a taxelor de import la 40% pentru aproximativ 200.000 de mașini cu motor cu ardere internă pe an, însă cota ar putea suferi modificări de ultim moment. În primii cinci ani, vehiculele electrice cu baterii vor fi excluse de la aceste reduceri de taxe de import, cu scopul de a proteja investițiile producătorilor interni.
India este a treia piață auto din lume ca vânzări, după SUA și China, industria auto internă fiind una dintre cele mai protejate. În prezent, India aplică tarife de 70% și 110% pentru mașinile importate.
Zece țări din Europa vor construi parcuri eoliene offshore care vor fi conectate direct la mai multe țări prin cabluri submarine de înaltă tensiune, angajându-se să furnizeze 100 de gigawați (GW) de energie eoliană offshore, relatează Reuters.
„Apărăm interesul național prin promovarea energiei curate, care poate scoate Marea Britanie din dependența de combustibilii fosili și ne poate oferi suveranitate și abundență energetică”, a declarat ministrul britanic al energiei, Ed Miliband, într-un comunicat citat de Reuters.
Angajamentul va fi prezentat în „Declarația de la Hamburg” și urmează să fie semnat luni de miniștrii energiei din Regatul Unit, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Țările de Jos și Norvegia.
Potrivit The Guardian, informația privind acest pact vine la mai puțin de o săptămână după ce Trump a criticat, în cadrul discursului său de la Davos, planurile Marii Britanii de a renunța treptat la producția de petrol și gaze din Marea Nordului și s-a plâns de energia eoliană europeană.
„Sunt mori de vânt peste tot în Europa. Sunt mori de vânt peste tot și sunt niște eșecuri. Am observat că, cu cât o țară are mai multe mori de vânt, cu atât pierde mai mulți bani și cu atât situația acelei țări este mai proastă”, a spus Trump la Forumul de la Davos.
Ultimul acord reafirmă angajamentul Europei față de energia eoliană, în contextul în care țările din Marea Nordului au promis, acum trei ani, să producă 300 GW de energie eoliană offshore în zonă până în 2050. Astfel, prin angajamentul celor zece țări, noua rețea de energie eoliană offshore va contribui la atingerea acestui obiectiv.
Într-un scurt interviu acordat publicației The Wall Street Journal (WSJ), liderul de la Casa Albă a refuzat să spună dacă agentul ICE care a împușcat mortal bărbatul de 37 de ani a acționat sau nu corespunzător. Totuși, el a dat asigurări că administrația analizează evenimentul produs.
„Analizăm, examinăm totul și vom lua o decizie”, a fost răspunsul lui Trump pentru sursa citată.
În cadrul interviului, Trump l-a criticat pe Alex Pretti, bărbatul în vârstă de 37 de ani care a fost împușcat de un agent federal al Patrulei de Frontieră, pentru că purta o armă în momentul în care s-a produs tragedia.
„Nu-mi plac împușcăturile. Nu-mi plac. Nu-mi place când cineva participă la o manifestație și are o armă foarte puternică, încărcată la maxim, cu două încărcătoare pline cu gloanțe. Nici asta nu e bine”, a spus Trump.
De asemenea, președintele american a mai semnalat disponibilitatea de a retrage în cele din urmă agenții ICE din zona Minneapolis, însă fără a oferi un termen în acest sens.
„La un moment dat, vom pleca. Noi am făcut, ei au făcut o treabă fenomenală. Vom lăsa acolo un alt grup de oameni pentru fraudele financiare”, a declarat Trump pentru WSJ.
A doua persoană ucisă de agenții ICE în Minneapolis în decurs de trei săptămâniO persoană a murit în urma unui schimb de focuri care a avut loc sâmbătă dimineață în Minneapolis, în care au fost implicați agenți federali.
Membrii familiei spun că bărbatul ucis sâmbătă de un ofițer federal în Minneapolis era asistent medical la secția de terapie intensivă a Administrației Veteranilor.
Potrivit CNN, DHS a afirmat că acesta „a opus rezistență violentă” când polițiștii au încercat să-l dezarmeze, iar un agent l-a împușcat în legitimă apărare.
Incidentul de sâmbătă are loc la trei săptămâni după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good, o femeie în vârstă de 37 de ani, în sudul orașului Minneapolis.
Într-un context geopolitic din ce în ce mai complicat, dar și cu o ruptură de SUA care pare iminentă, Europa face eforturi să-și producă singură armamentul de care are nevoie pentru a se apăra.
Declarațiile lui Trump privind Groenlanda a generat întrebări în rândul aliaților americani din NATO cu privire la capacitatea Europei de a produce suficiente arme proprii pentru a lupta independent de America. Analiștii din domeniul apărării concluzionează că în principal ar fi capabilă, însă nu încă.
Potrivit The Wall Street Journal (WSJ), industria de apărare din Europa a început să producă drone, tancuri, și muniții. În anul 2025, au fost cheltuiți, pentru înarmare, 560 de miliarde de dolari. Totuși, suma este încă departe de ceea ce este nevoie, iar UE va ajunge abia în 2035 la 80% din bugetul Pentagonului.
Efortul Europei de a-și reconstrui industria militară, estimat la un trilion de dolariPotrivit think tank-ului International Institute for Strategic Studies, costul înlocuirii echipamentului militar și a personalului american actual din Europa ar fi de aproximativ un trilion de dolari. Cu toate acestea, unele capacități, așa cum ar fi avioanele invizibile (stealth), rachete cu rază lungă sau sateliții militari, pur și simplu nu pot fi deocamdată înlocuite.
Dacă americanii „vor începe să-și reducă prezența pe continentul european… desigur, trebuie să începem să planificăm cum vom construi ceea ce putem numi un pilon european al NATO”, a declarat miercuri Andrius Kubilius, oficialul UE responsabil cu revitalizarea industriei de apărare, la Forumul de la Davos.
WSJ mai remarcă faptul că Europa asigură în jur de 10% din veniturile producătorilor americani de echipamente de apărare, potrivit grupului de cercetare Agency Partners din Marea Britanie.
Fabrici noi deschise și creșterea producției de rachete de apărare aerianăDupă debutul invaziei Rusiei în Ucraina, unele companii din Europa au luat măsuri. De exemplu, compania germană Rheinmetall a deschis sau construiește 16 fabrici noi. Gigantul italian din domeniul apărării, Leonardo, și-a mărit numărul de angajați cu aproape 50%.
Și MBDA, cel mai mare producător de rachete din Europa, și-a intensificat activitatea. Înainte, MBDA făcea 10 rachete pe lună, iar în prezent face 40 pe lună.
Producția europeană a depășit-o pe cea a Statelor Unite în unele cazuriDe asemenea, Rheinmetall va ajunge probabil anul acesta la o producție de 1,5 milioane de obuze de artilerie de 155 mm, mai mult decât industria de apărare americană.
Pe de altă parte, Europa își furnizează aproape exclusiv propriile vehicule blindate, tancul german Leopard fiind cel mai popular din lume, și își propune să-și producă toate navele și submarinele.
Cu toate acestea, experții consultați de WSJ spun că un moment de cotitură în care Europa se va îndepărta de SUA nu a avut loc încă.
Obstacolul din calea reînarmării rapide a EuropeiRoberto Cingolani, directorul executiv al Leonardo, a declarat, într-un interviu pentru WSJ, că fragmentarea reprezintă un obstacol în calea reînarmării rapide a Europei.
„Fiecare țară dorește să aibă propriul tanc, propria aeronavă, propria navă și, desigur, dispersia în termeni de investiții, cercetare și dezvoltare [și] achiziții nu favorizează” reînarmarea Europei, a spus el pentru sursa citată.
Dependența Europei față de tehnologia SUADe asemenea, Europei îi va mai lua cel puțin 10 ani până să poată avea un avion de vânătoare stealth (invizibil – n.r.) produs local. Între timp, multe dintre cele 13 țări europene care au cumpărat sau comandat avionul american F-35 continuă să-și mărească flotele.
Europa este în urma Statelor Unite în privința informațiilor satelitare și depinde în mare parte de companiile americane pentru cloud computing-ul care gestionează datele de pe câmpul de luptă. În plus, deși Germania a inventat racheta balistică în urmă cu peste 80 de ani, în prezent, continentul nu produce aproape deloc această armă sau alte tipuri de rachete cu rază foarte lungă de acțiune. Din acest motiv, sistemul american de apărare antirachetă cu rază lungă de acțiune rămâne sistemul preferat al țărilor europene.
Unele națiuni europene încearcă acum să își remedieze deficiențele, de exemplu prin producerea unor rachete cu o rază de peste 1.500 de km, dar aceste proiecte, deși demarate, nu vor fi operaționale mai devreme de 2030, concluzionează WSJ.
Sprijinul public pentru guvernul condus de prim-ministra Japoniei, Sanae Takaichi, a scăzut sub 70% pentru prima dată de la preluarea mandatului în octombrie anul trecut. Sondajul realizat de publicația Nikkei Asia și TV Tokyo arată că rata de aprobare a ajuns la 67%, de la 75% în luna decembrie 2025, scrie Reuters.
De asemenea, procentul celor care au declarat că nu susțin administrația Takaichi a crescut de la 18% la 26%, se mai arată în raport.
56% dintre cei care au răspuns la sondaj au declarat că nu cred că pachetul de stimulente al lui Takaichi, conceput pentru a atenua impactul creșterii costurilor de trai, va fi eficient.
Potrivit Nikkei Asia, partidul lui Takaichi și partenerul său de coaliție, Partidul Inovării din Japonia, s-au angajat să reducă la zero taxa pe consum pentru alimente.
De asemenea, 59% dintre respondenți sunt în favoarea menținerii cotei de impozitare pentru a asigura resursele bugetare.
Datele sondajului vin în contextul în care Sanae Takaichi a convocat alegeri generale anticipate pe 8 februarie, în încercarea de a obține o majoritate clară.
Sanae Takaichi a preluat funcția de prim-ministru în luna octombrie 2025, după ce a câștigat alegerile interne pentru conducerea Partidului Liberal Democrat.
Luni dimineață, prețul aurului a atins un nou nivel record: a depășit pragul de 5.000 de dolari pe uncie, pe fondul tensiunilor geopolitice crescânde care au determinat investitorii să se îndrepte către active sigure, potrivit Reuters.
La momentul redactării știrii, prețul spot al aurului a crescut cu 1,42%, ajungând la 5.049,72 dolari pe uncie.
„Ne așteptăm la o creștere suplimentară. Previziunile noastre actuale sugerează că prețurile vor atinge un nivel maxim de aproximativ 5.500 de dolari în cursul acestui an”, a declarat Philip Newman, director la Metals Focus, pentru sursa citată.
Creșterile aurului din acest an au fost impulsionate de tensiunile crescânde dintre Statele Unite și NATO cu privire la Groenlanda, pe fondul așteptărilor privind o mai mare incertitudine financiară și geopolitică.
De asemenea, argintul spot a ajuns la 104,72 dolari pe uncie. Platina spot a rămas stabilă la 2.767 dolari pe uncie la momentul redactării știrii.
Vineri, argintul a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari, continuând creșterea de 147% înregistrată anul trecut, pe fondul fluxurilor de investitori de retail și al achizițiilor determinate de dinamica pieței.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat la televiziunea de stat, că Rusia nu va avea nicio discuție cu Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și de securitate, Kaja Kallas.
„Cum poți discuta ceva cu Kaja Kallas? Nu vom discuta niciodată nimic cu ea, nici americanii nu vor discuta nimic cu ea, și asta este evident. Ce putem face? Trebuie doar să așteptăm până când va pleca”, a spus Peskov, potrivit Alarabiya, care citează Reuters.
Peskov a continuat atacurile la adresa conducerii UE.
„Sunt niște funcționari neinstruiți, incompetenți, care nu privesc spre viitor și sunt incapabili să înțeleagă sistemul de coordonate existent astăzi”, a mai spus el, potrivit DPA.
Întregul sistem de relații internaționale are de suferit ca urmare a acestui fapt, a adăugat Peskov.
În luna decembrie, Kaja Kallas a declarat că președintele rus Vladimir Putin este „puțin probabil să respecte vreo înțelegere pentru mult timp”, motiv pentru care Europa trebuie să își consolideze capacitățile de apărare.
Comentariile lui Peskov vin după ce vineri și sâmbătă, la Abu Dhabi, a avut loc prima întâlnire trilaterală Rusia-SUA-Ucraina. Nu s-a ajuns la un acord în urma discuțiilor, însă s-au înregistrat progrese.
Următoarea rundă de negocieri va avea loc în data de 1 februarie.
Aripă economică a Partidului Creștin-Democrat German (CDU), aflat la guvernare, a propus eliminarea dreptului legal la munca part-time (trad. „cu fracțiune de normă”).
Potrivit moțiunii inițiate, care a fost obținută de DPA, aripa economică a propus restricționarea dreptului de a munci cu fracțiune de normă, cu scopul de a stimula economia. Cu toate acestea, propunerea a stârnit reacții negative imediate, inclusiv din interiorul CDU.
Potrivit DPA, parlamentarii CDU care au inițiat moțiunea solicită ca dreptul de a munci cu fracțiune de normă să fie acordat numai persoanelor care cresc copii, îngrijesc rude sau urmează cursuri de formare suplimentare.
Munca part-time, la un nivel record în 2025În plus, în moțiunea lor, parlamentarii CDU susțin că rata muncii cu normă redusă a atins un nivel record în Germania în 2025, respectiv aproximativ 40%.
„Aș dori, de asemenea, ca mai multe persoane care lucrează cu normă parțială […] să revină la normă întreagă”, a declarat Dennis Radtke, președintele unei aripi a parlamentarilor CDU axată pe nevoile angajaților, pentru grupul media Funke, mai notează DPA. „Cu o astfel de restricție, punem carul înaintea boilor”, a mai spus acesta.
Potrivit Der Spiegel, în baza legislației actuale a muncii, angajații au dreptul să își reducă programul de lucru dacă aceștia lucrează în companie de cel puțin jumătate de an și dacă firma are mai mult de 15 angajați.
Cu toate acestea, companiile pot respinge o astfel de cerere numai dacă reducerea afectează în mod semnificativ fluxul de lucru sau generează costuri disproporționate.
Duminică, Israelul a anunțat că armata desfășoară o „operațiune de amploare” pentru a găsi ultimul ostatic din Gaza. Anunțul a fost făcut în timp ce cabinetul israelian se întrunea pentru discuții privind posibilitatea de a fi deschis punctul de trecere a frontierei Rafah dintre Gaza și Egipt, notează Associated Press.
Întoarcerea ultimului ostatic, Ran Gvili, este considerată de mulți ca fiind eliminarea ultimului obstacol în calea deschiderii punctului de trecere Rafah – implicit încheierea primei etape a armistițiului – și trecerea la a doua fază a acestuia.
„La finalizarea acestei operațiuni și în conformitate cu ceea ce s-a convenit cu Statele Unite, Israelul va deschide punctul de trecere Rafah”, a anunțat, duminică seara, biroul premierului israelian Benjamin Netayahu, potrivit sursei citate.
Momentan, nu se cunosc detalii privind durata acestei operațiuni, însă presa locală menționează că ea ar putea dura câteva zile.
Potrivit The Times of Israel, armata israeliană a confirmat că a început căutarea trupului lui Ran Gvili într-un cimitir din nordul Fâșiei Gaza. În plus, familia lui Gvili a îndemnat guvernul Netanyahu să nu intre în a doua fază a armistițiului până când rămășițele sale nu vor fi returnate.
Israel și Hamas se acuză reciprocÎntoarcerea tuturor ostaticilor rămași, indiferent că aceștia sunt vii sau morți, a constituit un aspect-cheie a primei faze a încetării focului, aflat în vigoare din 10 octombrie 2025. Până la anunțul făcut duminică, ultimul ostatic a fost recuperat la începutul lunii decembrie 2025.
Israelul a acuzat de mai multe ori că Hamas că trage de timp în recuperarea ultimului ostatic. Duminică, Hamas a anunțat că a furnizat toate informațiile pe care le avea despre rămășițele lui Gvili, acuzând la rândul său Israelul că împiedică eforturile de căutare a acestora în zonele din Gaza aflate sub controlul militar israelian.
