Patriarhia Română și Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au anunțat o donație de 50.000 de euro pentru sprijinirea comunității vulnerabile din Fâșia Gaza.
Ajutorul este direcționat prin organizația umanitară Samaritan’s Purse. Inițiativa vizează aproximativ 600 de beneficiari.
Într-un anunț făcut luni de Patriarhia Română, este precizat că: „Patriarhia Română şi Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă acordarea unui sprijin financiar în valoare de 50.000 de euro, destinat atât comunităţii creştine din Fâşia Gaza, precum şi altor persoane şi comunităţi, aflate într-o situaţie umanitară dificilă. Acest proiect de asistenţă umanitară completează acţiunea sistematică a României în sprijinul populaţiei civile din fâşia Gaza”.
Proiectul poartă numele „Gaza Christians Aid Package” și urmează să se desfășoare în perioada iunie – decembrie 2026, în orașul Gaza și în zonele din apropiere.
Potrivit autorităților, implementarea este posibilă prin sprijinul Ambasadei României la Tel Aviv, care a facilitat colaborarea cu organizația Samaritan’s Purse, o structură umanitară americană cu prezență locală, ce poate să transforme fondurile în ajutor pentru populația civilă.
„Suma, pusă la dispoziţie de Patriarhia Română în spiritul solidarităţii creştine şi al responsabilităţii sociale, va fi utilizată pentru asigurarea de alimente, medicamente şi alte bunuri de primă necesitate pentru familiile din regiune aflate în nevoie şi îndeosebi pentru copii. Proiectul de asistenţă umanitară va asigura sprijin direct pentru un număr estimat de 600 de beneficiari, fiind structurat pe patru piloni principali de intervenţie: asistenţă alimentară prin finanţarea pregătirii şi distribuirii a aproximativ 2.400 de mese calde, asistenţă educaţională prin achiziţionarea a 200 de rucsacuri complet echipate cu rechizite şcolare pentru copii, asistenţă medicală prin asigurarea de medicamente esenţiale pentru tratarea bolilor cronice şi kituri de igienă pentru 200 de persoane vulnerabile, precum şi acces la apă potabilă prin achiziţia şi distribuirea a 10 rezervoare mari de apă”, mai este precizat în anunț.
Autoritățile spun că proiectul va fi implementat respectând principiile umanitare internaționale de imparțialitate, non-discriminare, protecție și siguranță pentru beneficiari.
De asemenea, Patriarhia Română precizează că demersul face parte din eforturile de sprijin umanitar internațional și de implicare în stabilizarea regiunii, prin colaborare cu partenerii externi.
Parlamentarii maghiari au votat în majoritate covârșitoare luni, 15 iunie, pentru consacrarea în constituție a unei limite de opt ani pentru mandatul prim-miniștrilor, împiedicând revenirea naționalistului Viktor Orbán la putere.
Textul, care a fost una dintre promisiunile de campanie ale conservatorului pro-UE Péter Magyar , a fost adoptat de Parlament cu 135 de voturi pentru, 50 împotrivă și 6 abțineri. Ce scrie presa din BudapestaOdată cu cel de-al șaisprezecelea amendament la Legea fundamentală, a devenit cert că durata mandatului de prim-ministru al Ungariei va fi limitată la opt ani. Propunerea înaintată și adoptată de Partidul Tisza este retroactivă, având în vedere că perioada de opt ani este calculată din 1990. Acest lucru îl împiedică în mod clar pe Viktor Orbán să devină din nou prim-ministru în viitor, arată presa din Budapesta.
În sesiunea de luni a Adunării Naționale, deputații de la Tisza au adoptat cel de-al șaisprezecelea amendament la Legea fundamentală, care limitează mandatul prim-ministrului la opt ani, rezolvă problema fundațiilor de gestionare a activelor de interes public și pune, de asemenea, bazele pentru desființarea Oficiului pentru Protecția Suveranității.
După cum se știe, propunerea înaintată de Márton Melléthei-Barna, cumnatul lui Péter Magyar și candidat eșuat la funcția de ministru al Justiției, și de István Hantosi, din Tiszás, a stârnit numeroase controverse, deoarece restricționează mandatele de prim-ministru cu efect retroactiv și într-un mod personalizat.
Conform justificării susținătorilor, la calcularea perioadei de opt ani ar trebui luat în considerare mandatul de prim-ministru deținut la sau după 2 mai 1990. Acest lucru l-ar împiedica în mod clar pe Viktor Orbán să devină din nou prim-ministru în viitor.
„Legea Orban tocmai a fost votată. A fost cel mai urât” – cu această scurtă propoziție, Viktor Orbán a răspuns propunerii guvernului Tisza de modificare a Legii fundamentale, care ar maximiza mandatul prim-ministrului în două mandate. Liderul Fidesz a distribuit pe pagina sa de socializare un fragment dintr-un interviu acordat publicației Index.
Implementarea unei legislații personalizate cu efect retroactiv reprezintă un punct scăzut unic în constituționalism și legislație după schimbarea regimului.
În timp ce Zoltán Lomnici Jr. a evaluat că propunerea era o o intervenție personalizată, retroactivă, în mod deschis, în ordinea constituțională maghiară, care viza excluderea politică a unui fost prim-ministru.
Practica Curții Constituționale respinge în mod clar practica legiferării personalizate. Având în vedere cerința statului de drept, legile ar trebui să fie generale și abstracte, nu o armă împotriva unor indivizi specifici, a subliniat el.
Potrivit stenogramelor obținute de MEDIAFAX din cadrul ședinței Biroului Politic Național al PNL, liderul PNL Vâlcea, Cristian Buican, a cerut excluderea din PNL a oricărui membru care acceptă funcții guvernamentale fără mandat din partea formațiunii. Acesta l-a acuzat pe Adrian Veștea că a încălcat deciziile partidului prin acceptarea unei nominalizări pentru formarea unui guvern care nu exclude colaborarea cu PSD.
„Domnul Veștea a acceptat împotriva deciziei noastre o nominalizare din partea președintelui pentru a forma un Guvern din care să facem parte noi sau PSD. (…) Din păcate, domnul Veștea a acceptat să facă parte dintr-un plan eșuat din start de a submina PNL și pe președintele Bolojan. (…) Aș vrea să reiau propunerea să supuneți la vot ca orice membru al PNL care nu e desemnat de partid și acceptă o funcție ministerială să fie exclus din partid”, a spus Buican în cadrul ședinței PNL, potrivit surselor.
Liderul liberal din Vâlcea a susținut că în spatele demiterii lui Ilie Bolojan din funcția de premier ar exista un plan mai amplu de subminare a actualei conduceri a partidului.
„Eram sigur că se va întâmpla asta. Așa cum sunt sigur că planul care a fost pus la cale atunci când a fost doborât premierul Bolojan nu s-a închis”, a mai spus Buican.
„Domnule președinte, eu nu mai vin la următoarea ședință că să mai votez încă o dată că nu mai facem guvern cu PSD. De câte ori? Poate înțeleg și colegii, cei 10 și cei 5, care o dată votează într-un fel, o dată votează altfel. Ce a făcut Veștea e încă un cui bătut de un membru al conducerii naționale în sicriul partidului”, a spus el, potrivit stenogramelor obținute de MEDIAFAX.
Ședință decisivă la PNLBiroul Politic Național al PNL a fost convocat luni, la ora 17:00, de președintele partidului, Ilie Bolojan, pentru a discuta despre nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru.
Ședința are loc după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, lider liberal și fost ministru al Dezvoltării.
Mai multe informații din cadrul ședinței pot fi citite AICI.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a scris luni, pe pagina sa de X, că transmite „condoleanțe rudelor și celor dragi” în urma atacului masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei în noaptea precedentă.
Oficialul român a discutat și cu omologul său ucrainean, Andrii Sybiha, care a informat-o despre situația din teren de la acest moment.
„Noaptea trecută, Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, având ca țintă principală Kievul. Mai multe persoane, atât civili, cât și membri ai echipelor de intervenție rapidă, au fost ucise în urma atacului. Am purtat o discuție telefonică cu omologul meu ucrainean Andrii Sybiha, care m-a informat cu privire la situație. Transmit condoleanțe rudelor și celor dragi ai acestora. Alte 25 de persoane au fost rănite, printre care și doi copii.”, a scris ministra de Externe.
Atacul a provocat și distrugeri semnificative asupra unor obiective culturale și de patrimoniu din capitala Ucrainei.
Au fost afectate clădiri rezidențiale, dar și situri cunoscute, inclusiv Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Mănăstirea Pechersk, acoperișul Muzeului de Artă Arsenal și Studioul de Film Alexander Dovzhenko.
Oana Țoiu a adus și critici la adresa Rusiei, care a creat o amploare de distrugeri, în special afectarea unor obiective cu valoare religioasă și culturală, pe care le-a asociat cu retorica Moscovei privind „valorile tradiționale”.
„Acest atac deosebit de crud și brutal împotriva unei mănăstiri protejate de UNESCO și a unui loc sacru al creștinismului ortodox demonstrează cât de goale de conținut sunt afirmațiile lui Putin potrivit cărora Rusia ar fi apărătoarea valorilor tradiționale creștine. Istoria ne-a învățat că viața umană și valorile umane universale au o importanță redusă pentru Rusia imperialistă.”, a scris Țoiu.
„Astfel de acte de violență fără sens și nediscriminatorie nu sunt doar încălcări flagrante ale dreptului internațional, ci și un semn al disperării Rusiei în războiul său de agresiune prost conceput și sortit eșecului.”
Ea a mai precizat că luna în curs a adus unele dintre cele mai grave bombardamente asupra civililor ucraineni de la începutul războiului.
„În această lună au avut loc cele mai sângeroase bombardamente împotriva civililor ucraineni de la începutul războiului Rusiei. Eșuând în acțiunea sa militară, Rusia ucide civili și distruge patrimoniul.”
Oana Țoiu, discuții cu Andrii SybihaTotodată, ministra de Externe a discutat cu Andrii Sybiha despre viitorul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei.
Acesta ar urma să fie al 21-lea pachet și este în curs de pregătire la nivelul UE, cu obiectivul adoptării în cadrul Consiliului Afaceri Externe din luna iulie.
„În cadrul discuției pe care am purtat-o cu Andrii Sybiha, am abordat tema adoptării celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, pe care UE a început să îl pregătească. Obiectivul este ca acesta să fie adoptat în cadrul Consiliului Afaceri Externe (FAC) din luna iulie. Consolidarea cadrului de sancțiuni este extrem de relevantă în circumstanțele actuale. Este singurul răspuns posibil în fața escaladării scandaloase de către Rusia a atacurilor la scară largă împotriva civililor și a infrastructurii din Ucraina, precum și a recentelor incidente de securitate din statele membre, inclusiv din România. Având în vedere refuzul Rusiei de a se angaja în discuții de pace semnificative, în ciuda eforturilor susținute depuse de SUA și UE, este necesar să dăm dovadă de o solidaritate maximă cu partea agresată.”, a scris ministra.
Decizia a fost transmisă printr-un e-mail al secretariatului Transparency Register, organismul care gestionează evidența grupurilor de lobby și organizațiilor active în procesul decizional european.
Suspendarea ar putea limita accesul organizației la întâlniri cu instituțiile UE și la participarea în grupuri de experți sau audieri parlamentare. Măsura vine în contextul în care respectarea regulilor de transparență este o condiție esențială pentru activitatea de lobby la nivel european, titrează Politico.
Acuzațiile privind finanțareaDecizia de suspendare a fost precedată de o plângere depusă de organizația Corporate Europe Observatory, care a susținut că MCC Brussels nu și-a declarat complet sursele de finanțare. În special, au fost semnalate fonduri semnificative provenite de la Mathias Corvinus Collegium, instituție educațională controlată de aliați politici apropiați de fostul premier ungar Viktor Orbán.
Potrivit datelor de finanțare, MCC Brussels ar fi primit peste 6 milioane de euro în 2024, bani destinați activităților de influențare a dezbaterilor politice europene. Organizația a fost acuzată și de promovarea unor poziții critice față de politicile climatice ale Uniunii Europene.
Reacțiile organizațieiReprezentanții MCC Brussels au respins acuzațiile și au criticat decizia, susținând că este motivată politic. Fondatorul și directorul executiv Frank Furedi a declarat că organizația este vizată pentru că „sfidează ortodoxiile dominante”.
De asemenea, directorul de comunicare John O’Brien a susținut că plângerea provine de la o organizație activistă cu legături în rețele asociate Open Society Foundations, fondată de George Soros, care ar avea o poziție critică față de viziunile promovate de think tank.
Organizația a anunțat că va contesta suspendarea prin toate mecanismele de apel disponibile.
Implicațiile politiceÎn funcție de reglementările europene, excluderea din registrul de transparență poate restricționa accesul la consultări oficiale și la anumite mecanisme de influențare a politicilor publice.
Cazul a reaprins dezbaterea privind echilibrul dintre transparență, libertatea de exprimare și influența politică în spațiul european.
Adrian Veștea a luat cuvântul în ședința de luni a conducerii PNL. El a spus că îl va propune pe Nazare pebtru funcție de ministru de Finanțe.
„Este un program de guvernare pe care mi-l însușesc cu totul. Nu am avut încă o discuție cu el, cu ministrul Nazare, dar prioritatea va fi să aibă Ministerul de Finanțe. Am acceptat această poziție și este un act de curaj și de responsabilitate. Și cred că era de datoria fiecărui om care a intrat în politică și a parcurs anumite etape să îi dea curs”, a spus Veștea.
Conform stenogramelor, el a recunoscut că a greșit deoarece nu i-a spus lui Bolojan de propunerea făcută de Nicușor Dan.
„Sunt lucruri pe care mi le reproșez, că nu am apucat să am o discuție cu dumneavoastră. Dar asta a fost succesiunea evenimentelor. Și soția mea a aflat cu 10 minute înainte. Am doi băieți acasă și unul este în sesiune, trec prin momente foarte grele văzând ce se întâmplă, sunt atacat mereu. Pentru mine, familia e extrem de importantă. Nu sunt supărat pe niciunul, nu o să vă jignesc, nu o să vă fiu ostil”, a mai spus Adrian Veștea.
El a dezvăluit că miercuri ar putea avea loc votul de învestitură pentru noul Guvern.
„V-aș ruga pe cât posibil să aveți o abordare așezată și să putem să ne vedem în ochi și după miercuri după ce investim guvernul. Guvern minoritar, nu sunt vremuri pentru așa ceva. Eu nu-mi asum guvern minoritar. În situația în care voi fi învestit, vreau să am un parlament pe care să mă pot baza”, a precizat Adrian Veștea.
La votul din ședință, 39 de liberali au aprobat pentru confirmarea deciziei de a nu face alianță cu PSD. 10 liberali au votat împotriva, iar cinci s-au abținut.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat luni că i-a propus omologului său rus, Vladimir Putin, o întâlnire în cadrul summitului G7, pentru a purta discuții în vederea încheierii războiului. Totuși, Zelenski spune că Putin nu a fost dispus să discute.
„Am transmis mesajul că suntem gata să ne întâlnim cu Putin în timpul summitului G7, deoarece Trump este acolo și Macron este acolo, deci europenii plus America. Aceasta este o ocazie bună, cred, foarte bună de a ne întâlni cu toții”, a declarat Zelenski reporterilor, în timpul vizitei la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Kiev-Pecerska, cuprinsă de flăcări în urma unui atac rusesc.
„Europa și Statele Unite au fost de acord, iar Rusia a demonstrat din nou că… nu este pregătită să discute”, a adăugat liderul de la Kiev.
Un oficial ucrainean a declarat pentru Reuters că Zelenski le-a comunicat americanilor și președintelui francez Emmanuel Macron propunerea de discuții în cadrul summitului G7, programat în perioada 15-17 iunie în orașul Evian-les-Bains din Franța. Ucraina a transmis invitația direct și omologilor ruși, dar nu a primit un răspuns clar, a subliniat acesta.
Zelenski i-a adresat lui Putin o scrisoare deschisăInvitația anunțată luni de Zelenski vine după ce la începutul acestei luni, Zelenski i-a adresat lui Putin o scrisoare deschisă, prin care s-a oferit să se întâlnească pentru discuții față în față.
Scrisoarea, catalogată de presa internațională drept „provocatoare”, a fost redactată pe un ton tăios și decis. Zelenski s-a declarat pregătit pentru o „încetare totală a focului”.
„Ucraina propune încheierea acestui război printr-un dialog direct între noi și dumneavoastră. Propun o întâlnire”, a declarat Volodimir Zelenski în scrisoarea sa, adăugând că „va trebui să lupte pentru propria supraviețuire dacă nu pune capăt războiului”.
În replică, Putin a declarat public că nu vede niciun motiv pentru o întâlnire și că atacurile cu drone de lungă distanță ale Ucrainei nu reprezintă o amenințare economică.
