Daniel Băluță, candidatul PSD la Primăria Capitalei, și-a prezentat viziunea pentru București pornind de la povestea sa personală din Berceni și dorința ca fiica sa de 17 ani să trăiască într-un oraș sigur.
„M-am născut în București, chiar aici, în Berceni. Un cartier sărac pe atunci, dar plin de oameni care au învățat să lupte cu greutățile. De aici știu ce înseamnă să muncești din greu și să găsești soluții indiferent de situații”, a declarat Daniel Băluță.
Siguranța femeilor, prioritate zeroCandidatul PSD a subliniat că unul din motivele candidaturii sale este legat de fiica sa adolescentă: „Sunt tată, am o fiică de 17 ani. Îmi doresc pentru ea să meargă pe stradă fără frică, într-un oraș sigur, unde cei aproape două milioane de vecini ai ei îi țin spatele. Astăzi, prea multe femei trăiesc cu teamă în propriul oraș, iar asta trebuie să înceteze”.
Băluță a promis un plan clar pentru ca Bucureștiul să devină un oraș sigur pentru toți locuitorii săi.
Sprijin pentru toate generațiileEdilul a vorbit și despre părinții săi, care au peste 70 de ani: „Ei și generația lor au ridicat orașul și îmi doresc ca niciun bătrân să nu se mai simtă singur. Să-mi iau ferm acest angajament: să le redăm demnitatea și sprijinul pe care bunicii noștri îl merită”.
Pentru tineri, Băluță a promis sprijin concret: „Adolescenții duc azi alte lupte grele, cu anxietatea, presiunea socială și lipsa de repere. Au nevoie de sprijin, de sport, de educație și de adulți care să-i țină aproape. Trebuie să fim scutul lor”.
Viziune economică și socialăCandidatul PSD și-a amintit de prima brutărie de la colțul blocului, „o afacere de familie care m-a făcut să înțeleg curajul celor care își iau destinul în mâini”, promițând că va susține concret antreprenorii și freelancerii bucureșteni.
„Știu că viața a devenit grea pentru tot mai mulți. De la chirii la utilități, costurile au crescut. Vreau ca administrația să lucreze pentru oameni, prin soluții care reduc presiunea, nu adaugă”.
Bilanțul din Sectorul 4Edilul și-a prezentat realizările din mandatele anterioare: „Am atras peste 5 miliarde de euro. Am construit prima stație de metro realizată de o primărie. Am deschis spital. Am consolidat școli și grădinițe. Am făcut din sudul orașului o zonă care se dezvoltă corect”.
Obiectivul său major este ambițios: „Vreau să punem Bucureștiul, până în 2032, pe lista orașelor europene cu cea mai bună calitate a vieții”.
„Vreau un București în care să ne simțim în siguranță. Un oraș în care nimeni nu e lăsat în urmă. Un oraș unde nu doar supraviețuim, ci trăim mai bine”, a conchis Daniel Băluță.
Tensiunile politice din Statele Unite cresc din nou, după ce șase aleși democrați, foști membri ai armatei sau ai serviciilor de informații, au lansat un apel public marți către militari și agenții de informații. Într-un videoclip difuzat pe platforma X, ei le-au cerut să nu execute „ordinele ilegale” ale administrației Trump.
Reacția președintelui american nu a întârziat să apară, fiind una dintre cele mai dure de până acum. Donald Trump i-a numit pe cei șase aleși din Camera Reprezentanților și Senat „trădători” și a sugerat chiar sancțiuni severe.
Trump, reacție extremăPe rețeaua sa, Truth Social, el a scris joi: „Acest lucru este cu adevărat rău și periculos pentru țara noastră”, comentând articolul care relata apelul democraților. Liderul SUA a continuat, spunând despre parlamentari că sunt „trădători” și că dau dovadă de „comportament instigator”. „Ar trebui închiși, nu?”, a scris Trump, amintind totodată „pedeapsa cu moartea”.
„Puteți refuza ordinele ilegale”În videoclipul lor, aleșii democrați avertizează că administrația Trump folosește armata împotriva propriilor cetățeni. „Această administrație pune militarii noștri în uniformă și profesioniștii din informații împotriva cetățenilor americani”, susțin ei. Mesajul lor către soldați este direct: „Puteți refuza ordinele ilegale”, relatează Le Figaro.
Dispute privind folosirea armateiDeși nu au precizat la ce ordine se referă, contextul este tensionat de criticile aduse lui Trump pentru modul în care ar fi folosit armata în mod abuziv. El a trimis Garda Națională în orașe conduse de democrați, împotriva voinței autorităților locale.
Recentele operațiuni americane din Caraibe și Pacific au amplificat controversele deoarece Washingtonul nu a prezentat dovezi pentru ele. Statele Unite au efectuat în ultimele săptămâni aproximativ douăzeci de lovituri asupra unor ambarcațiuni pe care le-au acuzat că transportă droguri, soldate cu cel puțin 83 de victime.
Apelul democraților și reacția vehementă a lui Trump relansează dezbaterea privind limitele puterii executive și rolul armatei în politica internă americană, într-un climat deja marcat de polarizare profundă.
Întrebat la conferința PUSL cine îl susține în cursa electorală, în contextul în care fiecare dintre ceilalți contracandidați este susținut de cineva, Daniel Băluță a răspuns: „În spatele meu s-a poziționat, cum ați văzut ieri, cel mai important susținător al meu, fata mea, Alexandra, ceea ce îmi dă o forță și o energie ieșită din comun”.
Candidatul PSD a subliniat că respectă adversarii politici și consideră că toți competitorii plecă cu șanse egale în cursa pentru Primăria Capitalei.
Șanse egale„Suntem niște competitori care plecăm cu șanse egale, chiar dacă am văzut o preocupare vie atât a domnului Drulă, cât și a domnului Ciucu, cât și a doamnei Alexandrescu, în legătură cu problematica Sectorului 4″, a declarat Băluță.
Edilul Sectorului 4 a ironizat atacurile adverse la adresa mandatului său și le-a propus contracandidaților să organizeze un referendum pentru a-i întreba pe cetățenii sectorului dacă sunt mulțumiți sau nu de administrația sa.
„Nu cred că este cineva favorizat în această competiție. Mă consider privilegiat de suportul pe care fetița mea mi-l dă„, a conchis Daniel Băluță.
Candidatul PSD a subliniat că are încredere în echidistanța tuturor instituțiilor statului față de candidați și că nimeni nu beneficiază de avantaje în această competiție electorală.
Marian Roșca povestește că a fost trimis să-și facă un set de analize recomandate de medicul specialist, însă la laborator i s-a comunicat că plafonul pentru luna în curs este epuizat, deși nu trecuse nici măcar jumătate din lună. Costul pe care ar fi trebuit să îl suporte din buzunar: aproape 1.000 de lei.
„Cotizez la fondul de sănătate de 25 de ani și, în tot acest timp, abia dacă am făcut de câteva ori analize uzuale. Nu este normal să mi se spună că s-a terminat plafonul și că trebuie să plătesc atât de mult.”
În fața acestor situații repetate, a fost inițiată o petiție publică pentru eliminarea plafonării analizelor medicale decontate. Semnatarii cer autorităților să clarifice modul de finanțare și să asigure continuitatea accesului la pachetul de bază pentru care toți asigurații plătesc lunar contribuții obligatorii.
Președintele Asociației Responsabile cu Informarea și Protejarea Asiguraților (ARIPA), explică faptul că peste 17 milioane de români plătesc lunar contribuția la sănătate, însă accesul lor la analize paraclinice este blocat în mod constant de plafonul impus furnizorilor de servicii.
„În esență, noi, cei peste 17 milioane de persoane asigurate în sistemul de sănătate, contribuim lună de lună prin plata contribuției la asigurările sociale de sănătate, așa numitul CASS, care în cele mai multe cazuri, cel puțin în cazul salariaților, se oprește direct la sursă și se virează la FNUASS, Fondul Național de Asigurări Sociale de Sănătate. Așadar, noi ca asigurați ne îndeplinim obligația de a ne plăti această contribuție, iar statul, prin legislația specifică, ne spune că ne asigură sănătatea.
O formă inițială a asistenței medicale este realizarea și oferirea de analize paraclinice, așa se numesc aceste analize, de la binecunoscutele analize de tiroidă, de colesterol și așa mai departe, până la analize mai complexe și mai costisitoare, precum rmn-uri, CT-uri și altele. Din păcate, există un plafon, plafon impus laboratoarelor de analize, laboratoare care, în general, sunt entități private, dar asta nu ar trebui să fie io problemă.”
Roșca atrage atenția că plafonul duce la întârzieri periculoase, pacienții fiind trimiși să revină peste una sau mai multe luni, termen complet nerealist atunci când există suspiciuni de boală.
„Acest plafon se aplică fiecărui furnizor de servicii medicale, respectiv analize paraclinice. În momentul în care acest plafon se termină, o persoană asigurată, dacă merge la laboratorul respectiv să solicite efectuarea de analize, îi se spune că nu mai este plafon și trebuie să revină ori luna viitoare, ori peste două luni, ori peste trei luni, în funcție de cum au buget laboratoarele respective. Din păcate, persoanele asigurate nu pot să aștepte să întârzie efectuarea analizelor, pentru că odată ce ai primit o recomandare, în general, fie de la medicul de familie, fie de la medicul specialist, că trebuie să efectuezi niște analize, trebuie să le efectuezi cât mai repede, pentru că acolo e clar că există o suspiciune de boală, de afecțiune de sănătate.”
„Mecanismul actual blochează dreptul la sănătate”Președintele ARIPA spune că mecanismul actual blochează efectiv dreptul la sănătate și că mulți români sunt obligați să plătească din buzunar sume foarte mari, uneori chiar în primele zile ale lunii, când bugetele laboratoarelor se epuizează.
„Acest plafon restricționează, de fapt, dreptul la efectuarea analizelor și, până la urmă, dreptul la sănătate. Nu este normal, foarte multe persoane se confruntă cu problema aceasta. Mai mult, se pare că există și suspiciunea de abuz, pentru că unii furnizori de servicii medicale de analize paraclinice profită de sintagma „s-a terminat plafonul” cu care oamenii s-au obișnuit deja. Și chiar dacă ei mai au plafon sau mai au buget pentru analize, preferă să spună că plafonul s-a terminat și pacienții sunt îndrumați să-și fac analize contra cost.”
Plătim fără să știm dacă plafonul este realmente epuizat?Marian Roșca spune că lipsa transparenței permite abuzuri, iar pacienții, neavând acces la date reale privind bugetele laboratoarelor, ajung să plătească fără să știe dacă plafonul este într-adevăr epuizat.
„Oamenii normal că, neștiind, neavând un acces transparent, să știe clar dacă într-adevăr plafonul la laboratorul respectiv s-a terminat sau nu, cei mai mulți sunt nevoiți să mai scoată din buzunar suplimentar bani pentru a-și efectua analizele atât de necesare. Pentru că, așa cum spuneam, boala nu așteaptă după alocarea plafonului luna viitoare sau în altă lună.”
El a oferit și propriul exemplu, în care a plătit din buzunar un RMN, deși este asigurat, pentru că toate laboratoarele din zonă i-au transmis că nu mai au buget.
„Am fost nevoit să parcurg 50 de kilometri la un laborator care mi-a spus că nu mai are plafon și că trebuie să plătesc. Am plătit atunci chiar 800 de lei, fiind o sumă mare, cu toate că sunt asigurat.
O altă problemă semnalată de Roșca este modul în care sunt folosite contribuțiile la sănătate. El spune că banii nu merg direct către servicii medicale, ci trec prin ANAF și pot fi realocați de stat în alte direcții.
El amintește că relația dintre stat și contribuabil funcționează ca un „contract social” în care ambii trebuie să-și respecte obligațiile: asigurații plătesc, statul trebuie să garanteze accesul la servicii medicale. Mai mult, el semnalează că sute de persoane au confirmat public că se confruntă cu aceeași situație, semn că problema este una sistemică, nu punctuală.
Ce spune ministrul sănătățiiVizavi de acest subiect, Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat recent că plafonul pentru analize medicale există doar în sistemul privat, nu și în cel public. El îi îndeamnă pe pacienți ca atunci când primesc recomandare pentru analize să meargă la ambulatoriile de stat, unde investigațiile sunt gratuite și nu există restricții de plafon. Rogobete a dat exemplul unei paciente care nu a găsit plafon la mai multe clinici private, dar și-a putut face analizele imediat la un ambulatoriu public, în ziua următoare.
„Încă o dată spun: plafon pentru analizele medicale există doar în privat. Dacă nu doriți să le plătiți și nu mai există plafon în acele cabinete, mergeți în sistemul public, în ambulatoriul de specialitate, pentru că acolo nu există plafon și ele pot fi făcute gratuit”, a declarat Rogobete.
Însă realitatea ambulatoriilor publice este că nu sunt la fel de primitoare ca cele private, iar riscul de a veni acolo cu o boală și a pleca din ambulatoriu cu alte trei este mult mai mare.
„Știm foarte bine că oamenii merg în laboratoare private pentru analize pentru că până la urmă nu e nicio diferență. Devreme ce un laborator privat este în contract cu Casa de Asigurări, asiguratul nu plătește, indiferent dacă merge la privat sau la public. Pentru asigurat lucrurile sunt aceleași, asta dacă nu menționăm faptul că la privat este mai curat, este mai amabil, față de spitalele publice unde știm că te duci cu o boală și pleci cu alte trei”, a afirmat Marian Roșca.
Câte spitale, dispensare şi cabinete medicale are România?România dispune, potrivit datelor INS, de 554 de spitale publice și private, la care se adaugă 163 de unități cu internare de zi, în anul 2024. La nivel național funcționează peste 500 de ambulatorii de specialitate și ambulatorii integrate spitalelor, aproape 80 de policlinici, peste 180 de dispensare și aproximativ 1.000 de centre medicale de diagnostic și tratament. Pe lângă acestea, există 96 de centre de sănătate și în jur de 10.300 de cabinete ale medicilor de familie.
Ministrul Rafila, spre finalul mandatului său anunța că 70 de spitale din toată țara urmau să beneficieze de investițiile PNRR pentru dotarea și modernizarea ambulatoriilor. Mai mult, el menționa că vor fi extinse și echipate ambulatoriile de specialitate pentru a aduce serviciile medicale performante mai aproape de oameni, un indiciu cât se poate de clar că acestea nu se ridică la standardele necesare.
În prezent, nu este clar dacă și când acest plan (legat de ambulatorii) va fi continuat, întrucât noul Ministru al Sănătății recunoaște problema finanțării însă a menționat anumite schimbări, începând cu 2026, odată cu noua reformă. Conform declarațiilor sale recente, acesta este conștient că resursele actuale nu sunt suficiente, motiv pentru care vrea să aducă „bani noi” prin asigurări private complementare.
Deși am specula să o numim intenție de privatizare completă, ar putea fi mai precis o așa-zisă reformă a modelului de finanțare. Rogobete nu spune clar că vrea să desființeze CNAS, însă intenționează să introducă competiție, astfel încât sistemul să fie mai sustenabil financiar.
„Din punctul meu de vedere, adevărata reformă va fi atunci când vom reuși să spargem monopolul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Iar acest lucru se face prin introducerea de noi asigurători în sistem, care să colaboreze în mod instituțional, evident transparent , cu statul și de abia atunci vom putea vedea o reformă reală, pentru că indiferent de câte implicări legislative am face, indiferent cât le reașezăm și le regândim, absolut necesar, de altfel, dacă nu vom ajunge să finanțăm serviciile medicale atât în mod public cât și în zona privată, într-un mod corect, conform costurilor reale ale sistemului , vom ajunge de fiecare dată la finalul anului să avem aceleași discuții și anume că este nevoie de o suplimentare de la bugetul de stat pentru bugetul CNAS”, declara în luna octombrie ministrul.
UPDATE Prima reacție a lui Lucian Filip: ”Am fost constrâns”
Potrivit surselor noastre, Lucian Filip a fost oprit în trafic, pe Autostrada Soarelui, în timp ce conducea o mașină BMW cu 200 km/oră. Ca să nu piardă permisul de conducere, fotbalistul a plasat 500 de lei în asigurarea obligatorie RCA, pe care i-a prezentat unui agent de la Rutieră, iar acesta a luat banii și l-a lăsat pe Filip să plece fără să-l sancționeze.
Polițistul I.A.M., care se afla în echipaj alături de un coleg (agentul șef adjunct A.C.C.), nu știa însă că totul era înregistrat ambiental, audio-video, în mașina de serviciu. Inclusiv discuția dintre cei doi polițiști din echipaj.
Polițistul A.C.C.: “Ia uită-l p-ăla, 200 în mă-sa!”
(După ce îl I.A.M. îl oprește pe Lucian Filip și se întoarce în mașină)
Polițiștul I.A.M.: ”Îţi zice ceva… numele ăsta? Nu le am eu cu fotbalul, în p@#$ mea?! (…)
Polițistul A.C.C.: “Așa…”
Polițiștul I.A.M.: ”… Steaua București. Filip Lucian”
Polițistul A.C.C.: “Bun…”
Polițiștul I.A.M.: ”Așa am zis și eu mâncaţi-aș! Tată, n-am ce să-ți fac, dar… te dăm în presă, mâncaţi-aș p@#$ ta. Infotrafic, toată lumea… i-am aruncat-o aşa ca fierbere. N-am mai stat de vorbă cu el”.
Din înregistrările video, anchetatorii l-au putut identifica pe Lucian Filip, care a și fost audiat în dosar ca suspect pentru dare de mită. MEDIAFAX a intrat în posesia declarației fostului fotbalist al FCSB și o prezintă în exclusivitate. ”Mă deplasam la volanul autoturismului marca BMW înmatriculat B-@#$-WMY, proprietatea mamei mele, pe Autostrada A2 în direcţia Bucureşti–Constanţa.
Am fost oprit pentru control de un echipaj al poliţiei rutiere, la autoturismul meu a venit un poliţist despre care cred, după aspectul fizic, că era de etnie rromă, care mi-a adus la cunoştinţă că am depăşit limita de viteză, însă nu mai reţin exact cu cât, dar cu siguranţă era mai mult de 50 km/h.
I-am prezentat actele pentru control şi întrucât aveam nevoie de permisul de conducere şi sesizând din discuţia pe care am purtat-o nişte insinuări, în sensul că, ar fi dispus să mă ierte, m-am hotărât să îi dau poliţistului o sumă de bani, astfel că i-am remis suma de 500 lei, pe care am pus-o în asigurare, sumă, care cred că era formată din mai multe bancnote.
Precizez că i-am înmânat actele şi asigurarea în care se aflau banii, poliţistul le-a luat, a mers la maşina poliţiei, după care a revenit şi mi-a restituit documentele, fără suma de bani. Nu mi-a fost întocmit nici un proces-verbal de contravenţie, nu am semnat nici un document şi mi-a continuat deplasarea”, a povestit Lucian Filip în fața procurorilor.
Mărturia lui, dar și înregistrările audio-video au fost suficiente pentru ca polițistul, căruia i s-a mai probat încă o faptă de luare de mită, să fie trimis în judecată și condamnat.
Surse judiciare arată exclusiv pentru MEDIAFAX că, dincolo de pedeapsa cu suspendare, agentul de poliție a fost obligat, prin decizia recentă a instanței, să frecventeze un program de reintegrare socială, dar să presteze și 60 de zile de muncă în folosul comunității.
De altfel, în același dosar și celălalt agent de poliție a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pentru o altă faptă de luare de mită. Hotărârea judecătorilor de fond poate fi însă contestată.
Lucian Filip a evoluat 14 ani la FCSB, fiind, la un moment dat, unul dintre favoriții patronului Gigi Becali. Într-o perioadă în care îi încredințase lui Filip și banderola de căpitan, milionarul afirma despre fotbalistul său că ”e super-fundaș central. Iese cu mingea, frumos, la picior, zici că e Sergio Ramos”. Campion al României de trei ori, Lucian Filip s-a retras însă în 2022 din cauza unor accidentări care au recidivat, dar Gigi Becali l-a angajat în cadrul clubului și a primit misiunea de a se ocupa de ”dezvoltarea și îndrumarea tinerilor jucători”.
Cazul polițistului mituit de ex-fotbalistul de la FCSB este însă mult mai amplu, acesta fiind doar o disjungere. În total, patru polițiști de la Rutieră au fost anchetați pentru comiterea a peste 25 de fapte de luare de mită de la diverși șoferi. Ei primeau sume între 100 și 1000 de lei, dar și diferite bunuri, pentru a nu-i amenda pe șoferii care încălcau normele de circulație.
Accesul liber la fiecare document oficial din proces, deținut de biblioteca facultății de drept Harvard, va fi disponibil tuturor cercetătorilor, fie ei amatori sau profesioniști, pentru prima dată începând de joi, după o activitate de 25 de ani a unei echipe formată din 30 de istorici, curatori de metadate și bibliotecari, potrivit The Guardian.
Proiectul a început în 1998, prin îndepărtarea capselor și a agrafelor de birou din documentele delicate, pentru a putea fi scanate. Paul Deschner, care a condus proiectul privind procesele de la Nürnberg de la Harvard, a declarat că, de la început, scopul a fost digitalizarea a tot ceea ce se afla în colecția bibliotecii despre procedurile judiciare, care până atunci fusese păstrată în cutii și rareori văzută. Scopul era dublu: „să păstreze aceste documente, care începeau să se dezintegreze literalmente imediat ce erau atinse, deoarece erau… pe hârtie mimeografiată pe bază de acid din anii 1940 și pur și simplu nu suportau să fie manipulate, și să le facă accesibile în zorii erei internetului”.
Probe despre liderii naziști responsabili pentru atrocități împotriva umanitățiiColecția bibliotecii conține peste 750.000 de pagini de transcrieri, memorii și probe din totalul a 13 cazuri, care între 1945 și 1949 au fost intentate împotriva liderilor militari și politici naziști considerați responsabili pentru atrocități împotriva umanității, în special Holocaustul, și care au revoluționat dreptul internațional al drepturilor omului. În prima și principala procedură, 19 dintre cei mai influenți naziști, inclusiv Hermann Göring, Rudolf Hess și Albert Speer, au fost judecați. În 12 procese ulterioare, aproape 200 au fost judecați. În total, doar trei au fost găsiți nevinovați. Doisprezece au primit condamnări la moarte, iar alții pedepse pe viață sau mai scurte.
Startul a fost favorabil cehilor: Jakub Mensik (20 de ani), campion la Miami Masters 2025, l-a învins pe veteranul Pablo Carreno Busta, cu 7-5, 6-4, aducând primul punct pentru Cehia.
Spania a egalat prin Jaume Munar, care a reușit prima sa victorie la simplu în Cupa Davis, 6-3, 6-4 contra lui Jiri Lehecka, după un meci solid și constant.
Deznodământul a venit în meciul de dublu, unde experiența lui Marcel Granollers (39 de ani, locul 6 ATP la dublu) și a lui Pedro Martinez (28 de ani) a făcut diferența. Ibericii au câștigat cu 7-6(8), 7-6(8) în fața perechii Tomas Machac/Jakub Mensik, punând punct partidei după ce au profitat de o dublă greșeală a cehului Mensik la 9-8 în tie-break-ul decisiv.
Spania, fără liderul mondial Carlos Alcaraz, va întâlni în semifinale câștigătoarea dintre Germania și Argentina.
