„Fiecare activ are o fișă digitală cu informații despre locație, utilizatori, furnizori, garanție, documente și istoricul reparațiilor și al mentenanței. Aplicația permite urmărirea activelor de la achiziție până la scoaterea din uz, organizarea intervențiilor de service și inventarierea prin coduri de bare, coduri QR sau RFID”, potrivit unui comunicat transmis de compania românească.
Aplicația QASSET contribuie la o mai bună administrare, dar și la protecția infrastructurii IT. Așadar, un inventar actualizat periodic ce reflectă numărul de dispozitive electronice, ce aplicații conțin, cine le folosește, dar și starea în care se află.
QASSET urmărește activele pe întregul lor ciclu de viață, iar platforma HP colectează și analizează date despre starea și performanța dispozitivelor. Prin integrare, echipele IT pot corela informațiile despre un echipament – locație, utilizator, garanție sau intervenții anterioare – cu datele despre modul în care ele funcționează.
Companiile au nevoie să-și cunoască mai bine infrastructuraFondatorul Quarz Matrix, Mihai Suchar, subliniază că organizațiile au nevoie să îți cunoască mai bine infrastructura, să reducă riscurile, dar și să administreze mai eficient resursele IT.
„Parteneriatul cu HP Inc. ne permite să combinăm expertiza Quartz Matrix în integrarea și dezvoltarea de soluții cu tehnologia HP. Pentru noi, important este ca această integrare să răspundă unei nevoi reale din piață: organizațiile au nevoie să își cunoască mai bine infrastructura, să reducă riscurile și să administreze mai eficient resursele IT, a declarat Mihai Suchar, fondator, dar și Director Executiv al Quartz Matrix.
De asemenea, aplicația poate identifica dispozitivele neactualizate, configurațiile care nu respectă politicile interne sau aplicațiilor instalate, ceea ce ajută organizațiile să evalueze riscurile și să stabilească prioritățile de intervenție.
În ceea ce privește mentenanța dispozitivelor electronice, semnalele ce indică o problemă pot fi identificate din timp. Datele de telemetrie și analiza predictivă pot ajuta echipele IT să prevină unele întreruperi și să reducă timpul dedicat verificărilor repetitive. Aplicația are și un istoric al datelor ce permite planificarea reparațiilor, dar și gestionarea bugetelor de înlocuire.
„Pentru noi, administrarea activelor IT nu începe și nu se termină cu un inventar. Important este să știm în permanență ce avem, în ce stare se află, unde există riscuri și ce putem face pentru a preveni problemele. (…) Aducem aceste informații într-un model de lucru mai conectat și mai ușor de folosit pentru echipele IT”, a explicat Magdalena Olaru, Head of AI Business Development în cadrul companiei Quartz Matrix.
Aplicația QASSET powered by WXP a fost prezentată în cadrul evenimentului „Digital & Sustenabil”, desfășurat, joi și vineri, la Iași.
Secretarul de stat american Marco Rubio a justificat măsura prin opoziția Washingtonului față de posibilitatea ca instanța internațională să ancheteze sau să urmărească penal cetățeni americani.
„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe cetățenii americani. De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează în afara oricăror norme, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, citat de Reuters.
Rubio a afirmat că Washingtonul a amânat adoptarea măsurilor în speranța că instanța și statele membre vor răspunde preocupărilor americane.
„Fie CPI va înceta să profereze amenințări, fie noi vom pune capăt CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri, dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare, să tempereze activitatea instanței. Am conceput această măsură astfel încât să ofere statelor părți oportunitatea de a negocia și de a prezenta o soluție care să răspundă îngrijorărilor noastre. Dacă aceste demersuri nu vor da roade, vom continua să ne adaptăm strategia în consecință”, a mai spus șeful diplomației de la Washington.
Disputele din jurul mandatelor pentru liderii israelieniWashingtonul critică de mai mult timp activitatea instanței, în special după emiterea mandatelor de arestare pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv al premierului Benjamin Netanyahu. Statele Unite au contestat, de asemenea, o investigație anterioară a CPI privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, anchetă care a fost între timp închisă.
Măsurile restrictive prevăd, în mod obișnuit, interdicția ca entitățile americane să colaboreze cu o organizație sancționată, ceea ce obligă băncile să închidă conturile, companiile de asigurări să rezilieze polițele, iar furnizorii de tehnologie să sisteze serviciile software.
Cu toate acestea, Trezoreria SUA a emis rapid patru licențe generale care permit temporar anumite tranzacții esențiale.
Anunțul a avenit la scurt timp după ce Premiul Nobel pentru Pace 2026 i-a fost acordat juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay, pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional.
Navi Pillay, a fost judecătoare în Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008. În cadrul Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda, aceasta a avut un rol important în stabilirea unui precedent potrivit căruia violul și violența sexuală pot constitui crime împotriva umanității și acte de genocid.
Reacția tribunalului de la Haga: „Nu ne oprim activitatea”Conducerea Curții Penale Internaționale a condamnat decizia Washingtonului. Procurorul-adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a declarat că sancțiunile nu vor opri activitatea tribunalului.
„Sancțiunile urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă. Activitatea noastră va continua în toate situațiile, investigațiile și procedurile de urmărire penală pe care le gestionăm”, a declarat Khan.
Anticipând aceste măsuri punitive după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, oficialii de la Haga au pregătit măsuri care să reziste sancțiunilor.
Printre acestea se numără renunțarea la sistemele de operare Microsoft și folosirea de alternative pentru serviciile bancare și asigurările medicale.
Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a urmări penal persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Instituția are 125 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene și toate statele NATO, mai puțin Statele Unite și Turcia.
Țările baltice încearcă să oprească transporturile de cereale rusești prin porturile lor, după ce Moscova a intensificat tranzitul ca răspuns la atacurile Ucrainei asupra porturilor sale de la Marea Neagră. Estonia a anunțat săptămâna trecută prima interdicție de acest fel, scrie Reuters.
„UE nu trebuie să devină o rută prin care Rusia să compenseze consecințele economice ale propriei agresiuni”, se arată în scrisoare.
Premierul estonian Kristen Michal intenționează să ridice această problemă la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, potrivit unui comunicat separat al guvernului de la Tallinn.
Ambasada Rusiei în Estonia a transmis că „deciziile luate de guvernul estonian ridică adesea semne de întrebare în mediul de afaceri și în societate”.
Premierul lituanian Mindaugas Sinkevicius a propus joi această măsură și a sugerat, de asemenea, ca UE să impună sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri ruși din sectorul agricol care susțin războiul din Ucraina.
„Lituania va propune nu doar interzicerea acestui tranzit, ci și includerea pe lista persoanelor sancționate a unor oligarhi ruși din sectorul agricol care susțin războiul”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
„În perioada 05 octombrie 2026 – 09 octombrie 2026, la nivelul Ministerului Energiei, s-au înregistrat plăți și sume autorizate în valoare cumulată de peste 14 mil. euro. În acest interval, au fost efectuate plăți în valoare de 1,50 mil. euro și a fost autorizată 1 cerere de transfer, cu o valoare totală de 13,64 mil. euro”, transmite Ministerul Energiei, în comunicatul publicat.
Potrivit ministerului, în acest an au fost realizate plăți din PNRR de peste 371 de milioane de euro, iar totalul plăților realizat încă de la începutul programului este de peste 587 de milioane de euro.
De asemenea, în curs de procesare se mai află și un total de 7 cereri de transfer în valoare de aproximativ 50,80 de milioane de euro.
Ministerul Energiei publică periodic situația plăților din PNRR. Acești bani sunt solicitați de beneficiari și se acordă proiectelor energetice realizate de autoritățile locale, sau persoanelor fizice care aplică pentru programe de finanțare deschise de Ministerul Energiei.
La locul incidentului au fost mobilizate două autospeciale de stingere, un echipaj de prim ajutor și echipaje de descarcerare din cadrul pompierilor doljeni.
La sosirea salvatorilor, bărbatul era decedat, potrivit ISU Dolj.
Având în vedere dificultatea operațiunilor de extragere, a fost mobilizat și containerul Multirisc din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Craiova.
Intervenția este în desfășurare.
Alonzo Lunsford, fost sergent care a supraviețuit atacului armat comis în 2009 de fostul psihiatru militar Nidal Hasan, consideră că execuția atacatorului este benefică, considerând că alte metode de execuție ar fi prea blânde în raport cu faptele comise.
„Metoda este adecvată, deoarece alte metode, precum injecția letală, i-ar face o favoare”, a transmis Lunsford, potrivit BBC.
„Nu prea am nicio urmă de compasiune pentru el în ceea ce privește alegerea între plutonul de execuție și injecția letală, spânzurare sau camera de gazare, întrucât el nu a dat dovadă de o astfel de compasiune atunci când a comis fapta, pe 5 noiembrie”, a mai spus militarul.
„Nu este ceva ce ar trebui urmărit”Fostul militar a precizat însă că nu este de acord cu transmiterea integrală și necenzurată a execuției pentru publicul larg, susținând că ar trebui să fie un eveniment cu circuit închis.
„Nu este ceva ce ar trebui urmărit în scopuri de divertisment. Personal, nu sunt de acord cu prezentarea întregului eveniment fără cenzură pentru publicul larg, dar nu e vorba despre convingerile mele personale”, a mai declarat sergentul.
Val de reacții politice la WashingtonPosibilitatea transmiterii execuției în direct a stârnit controverse în Statele Unite. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a susținut că publicul ar trebui să poată vedea consecințele unor astfel de crime.
În schimb, senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept dezgustătoare, iar senatorul republican Thom Tillis a afirmat că execuțiile publice sunt practici asociate dictatorilor autoritari.
Atacul din 2009Nidal Hasan, psihiatru militar care activa în Virginia, a deschis focul la 5 noiembrie 2009 într-o clădire medicală aglomerată de la baza Fort Hood, în Texas.
Soldații aflați acolo așteptau consultații și vaccinuri. Atacul s-a soldat cu 13 morți și a devenit unul dintre cele mai grave atacuri comise într-o bază militară americană pe timp de pace.
Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului.
În timpul procesului militar din 2013, a afirmat că a acționat pentru a-i proteja pe musulmani și pe talibanii din Afganistan.
