„Muzeul Luvru afirmă că vitrinele instalate în decembrie 2019 reprezentau un progres considerabil în materie de securitate, având în vedere gradul de uzură al vechilor echipamente, care ar fi dus, fără înlocuire, la retragerea operelor din fața publicului”, a declarat conducerea marelui muzeu, potrivit Le Figaro.
Autorii jafului au sustras opt obiecte de o valoare inestimabilă, iar un al nouălea obiect, pe care încercaseră să îl fure, a fost găsit la fața locului, a declarat procuroarea pariziană Laure Beccuau.
Poliția pariziană a deschis o anchetă amplă pentru identificarea autorilor, iar ministrul Justiției s-a declarat încrezător că aceștia vor fi prinși.
Dermatoza Nodulară Contagioasă este o boală foarte contagioasă care provoacă bățici și scade producția de lapte a animalelor. Boala nu afectează oamenii , însă duce frecvent la restricții comerciale și pierderi economice semnificative.
„Am suspendat temporar exporturile de animale vii pentru a preveni răspândirea bolii; Franța a luat măsuri similare”, a spus ministrul Agriculturii, Luis Planas.
Focarul a fost descoperit la o fermă cu 123 de vite de lapte în apropiere de Girona, în nord-estul țării, după ce trei animale au prezentat simptome de la începutul lunii octombrie.
Implantul, care este plasat sub retina ochiului și se conectează la o pereche specială de ochelari, se adresează persoanelor cu degenerescență maculară legată de vârstă (AMD), o afecțiune frecventă care provoacă pierderea vederii în centrul câmpului vizual.
Aceasta poate îngreuna cititul și recunoașterea fețelor și afectează de obicei persoanele cu vârsta de peste 50 de ani, potrivit Euronews.
Mulți dintre cei 38 de pacienți vârstnici care au participat la studiu și-au recăpătat capacitatea de a citi litere, cuvinte și numere după utilizarea dispozitivului, potrivit studiului publicat în New England Journal of Medicine.
„Acest studiu confirmă că, pentru prima dată, putem restabili vederea centrală funcțională la pacienții orbiți de atrofie geografică” sau AMD avansată, a declarat dr. Frank Holz, autorul principal al studiului și președintele departamentului de oftalmologie al Spitalului Universitar din Bonn, Germania.
„Implantul reprezintă o schimbare de paradigmă în tratarea AMD în stadiu avansat”, a adăugat Holz într-o declarație.
Tratarea AMD în stadiu avansatToți pacienții sufereau de atrofie geografică cu AMD uscată, o formă a afecțiunii care provoacă pierderea vederii în timp și nu poate fi tratată.
Aceștia aveau o vedere periferică limitată înainte de implantarea dispozitivului în spitale din cinci țări europene. Pacienților li s-au dat ochelari speciali care conțineau o cameră video și le permiteau să focalizeze, să mărească și să scaneze text sau numere.
Ochelarii procesau aceste imagini și foloseau lumina infraroșie apropiată pentru a le proiecta pe implant, care apoi convertea lumina respectivă într-un semnal electric care stimula celulele din retină.
Acest proces a restabilit „fluxul de informații vizuale”, se arată în studiu.
În decurs de un an, 84% dintre participanți puteau citi litere, numere și cuvinte cu ajutorul vederii artificiale, iar 69% au declarat că erau, în general, mulțumiți de dispozitiv.
Dispozitivul a fost dezvoltat de o companie franceză, Pixium Vision, care și-a încetat activitatea anul trecut. Compania americană Science Corporation, care dezvoltă interfețe creier-computer (BCI), a cumpărat activele Pixium și a solicitat autorizația de comercializare a dispozitivului în Uniunea Europeană.
Compania a declarat că speră ca dispozitivul să fie disponibil în UE anul viitor și că modelul actual ar putea fi oferit unui subgrup de pacienți cu AMD avansată și pierdere severă a vederii.
De asemenea, compania lucrează la o versiune mai avansată a dispozitivului.
România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, 9,3% din PIB, arată datele publicate marți de Eurostat, biroul de statistică al UE. Țara noastră a fost urmată de Polonia, Franța și Slovacia, în timp ce media Uniunii Europene s-a situat la 3,1%.
Potrivit raportului, doar câteva state membre – Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Luxemburg și Portugalia – au reușit să încheie anul cu un buget pe plus.
Vecinii își țin bugetele în frâuRomânia este și singura țară din Europa Centrală și de Est cu un dezechilibru bugetar atât de ridicat. Bulgaria a încheiat anul trecut cu un deficit de aproximativ 3% din PIB, iar Ungaria cu aproape 5%, valori considerabil mai reduse.
Pentru 2025, deficitul bugetar al României ar urma să se mențină între 7,5% și 8,5% din PIB, potrivit agențiilor de rating, cu o ușoară corecție față de 2024.
Un asemenea nivel al deficitului înseamnă că statul cheltuiește mult mai mult decât încasează, fiind nevoit să se împrumute constant pentru a acoperi diferența. De aici creșterea datoriei publice și costurile mai mari de finanțare, întrucât investitorii cer dobânzi mai mari pentru a împrumuta guvernul. În plus, un deficit peste limita europeană de 3% menține România sub procedura de deficit excesiv, ceea ce poate atrage presiuni suplimentare din partea Comisiei Europene pentru reducerea cheltuielilor sau creșterea veniturilor bugetare.
Încă sub media UE la datoria publicăÎn ceea ce privește datoria publică, România se menținea, la finalul lui 2024, la un nivel moderat: 54,8% din PIB. Țara noastră rămâne astfel sub media Uniunii Europene, care a fost de 80,7%, și mult sub zona euro, unde datoria a ajuns la 87,1% din PIB.
La polul opus, unele state nordice și baltice, precum Estonia sau Bulgaria, au continuat să aibă cele mai mici datorii din Uniune, sub pragul de 30% din PIB. În schimb, în sudul continentului, povara datoriilor rămâne foarte ridicată: Grecia și Italia depășesc cu mult 130% din PIB, iar Franța, Belgia și Spania se mențin peste 100%.
Cheltuim mult peste posibilitățiAceste diferențe de datorie nu explică întotdeauna și diferențele de deficit. Țările cu datorii mari, cum sunt Belgia sau Franța, adună mulți bani la buget, dar cheltuiesc și mai mult. Altele, cu datorii mici, cum este Bulgaria, reușesc să mențină echilibrul printr-o cheltuire mai atentă a banilor publici.
România, în schimb, are o problemă diferită: statul strânge foarte puține venituri, dar are cheltuieli apropiate de media europeană. Potrivit raportului statisticii europene, în 2024, cheltuielile publice în România au fost 43,6% din PIB, iar veniturile bugetare doar 34,2%, printre cele mai mici din Uniune. Media UE în 2024 a fost 49,2% pentru cheltuieli și 46,0% pentru venituri.
Economiștii atrag atenția că, deși datoria României este încă sub limita europeană de 60% din PIB, deficitele mari pot face ca aceasta să crească tot mai repede. Cu alte cuvinte, statul este nevoit să se împrumute tot mai mult și să plătească dobânzi tot mai mari pentru a acoperi lipsa de bani din buget.
Datele Eurostat sunt transmise de statele membre în cadrul procedurii de deficit excesiv, care monitorizează respectarea criteriilor de stabilitate bugetară în Uniunea Europeană.
Prețurile medii la apartamente au crescut în ultimii 6 ani în toate marile orașe ale României, însă creșterile nu au fost uniforme la nivel național, întrucât variațiile au depins atât de evoluția economiei României, cât și de o serie de factori locali.
Datele analizate provin din anunțurile de vânzare de apartamente publicate pe platforma imobiliară Storia, între septembrie 2019 și septembrie 2025. Analiza a luat în calcul atât apartamentele noi, cât și apartamentele de pe piața secundară, cu una, două, trei sau patru camere.
Citeşte comunicatul integral AICI
