Măsura este aplicată în urma noii evaluări bilunare a evoluției cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă.
Reducerea accizei va fi de 701,07 lei pentru 1.000 de litri, respectiv 829,69 lei pe tonă.
Astfel, în perioada 1–15 septembrie 2026, nivelul efectiv al accizei pentru motorina standard comercializată pe piața internă va fi de 2.103,22 lei/1.000 de litri, respectiv 2.489,05 lei pe tonă.
Ministerul Finanțelor precizează că majorarea reducerii de la 20% la 25% este determinată de evoluția recentă a pieței.
„Mecanismul prevăzut de Legea nr.162/2026 funcționează gradual, în funcție de evoluțiile din piața internațională. În contextul presiunilor din ultimele două săptămâni, nivelul reducerii accizei la motorină a crescut de la 20% la 25%. Este o intervenție temporară și calibrată, menită să reducă o parte din presiunea fiscală asupra prețului, în limitele în care aceasta poate fi absorbită de piață și transmisă mai departe în economie”, precizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit datelor utilizate pentru calcularea reducerii, variația cotațiilor Platts pentru motorină a fost de +45,65%, iar variația prețului mediu standard a fost de +25,45%.
Pe baza acestor valori și a formulei prevăzute de lege, reducerea accizei a fost stabilită la pragul de 25% pentru prima jumătate a lunii septembrie.
Evaluare la fiecare două săptămâniMăsura are ca obiectiv limitarea efectului creșterii costurilor cu carburanții asupra economiei, în special în transport și logistică, unde prețul motorinei poate influența costurile de transport și, ulterior, prețurile bunurilor de consum.
Mecanismul instituit prin Legea nr. 162/2026 prevede reevaluarea nivelului reducerii la fiecare două săptămâni, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețurilor de la pompă.
Prețul mediu al motorinei standard a ajuns la aproximativ 10,23 lei pe litru, după ce reducerea cu 20% a accizei, aplicată la 16 august, a fost urmată de o scădere a prețurilor la pompă cu aproximativ 68 de bani pe litru. Ulterior, prețurile au crescut din nou cu aproximativ 13-15 bani pe litru, potrivit unei analize a Consiliului Concurenței.
Procurorul capitalei belgiene a prezentat o srie de statistici despre incidentele armate care afectează Bruxelles-ul. Potrivit acestor date, începând cu 2025, au avut loc 170 de astfel de atacuri, dintre care 69 în cursul anului curent. De asemenea, în 2025, două persoane și-au pierdut viața în urma acestor atacuri, notează AFP.
„Sunt un procuror îngrijorat, pentru că oricine poate fi împușcat”, a declarat Moinil.
Cel mai recent val de violențe a inclus trei atacuri în doar trei zile, unul dintre acestea vizând o secție de poliție din Bruxelles. Doi indivizi mascați au tras asupra clădirii cu arme automate de tip Kalashnikov.
Reglări de conturi coordonate direct din închisoriPotrivit lui Julien Moinil, în majoritatea cazurilor este vorba despre reglări de conturi între grupări criminale. Conflictele generează o dinamică a represaliilor care, în opinia procurorului, nu poate fi oprită fără capturarea liderilor rețelelor.
Mulți dintre acești lideri se află în străinătate sau își coordonează atacurile direct din celulele penitenciarelor, motiv pentru care procurorul a cerut din nou autorităților să doteze închisorile cu sisteme de bruiaj al telefoanelor mobile.
Problema imigranților ilegaliO altă problemă semnalată de procuror este legată de persoanele aflate ilegal pe teritoriul Belgiei care ar fi implicate în astfel de infracțiuni. În 2025, poliția din Bruxelles a reținut aproximativ 7.000 de persoane fără documente de ședere, iar peste 90% dintre acestea nu au fost trimise în judecată.
„Într-o țară care funcționează normal, o persoană fără permis de ședere care vinde cocaină ar trebui expulzată”, a precizat procurorul.
Președinta Maia Sandu i-a acordat lui Ion Sterian „Ordinul Libertății”, conform decretului semnat și publicat vineri, cu prilejul Zilei Independenței, privind conferirea distincțiilor de stat unor cetățeni și instituții care s-au remarcat prin activitatea desfășurată în diverse domenii, precum educație, cultură, administrație publică, apărare și securitate, stat de drept și ordine publică, mass-media și energie.
„Distincțiile au fost acordate în semn de înaltă apreciere a meritelor deosebite față de stat, pentru profesionalism și activitate intensă desfășurată în domenii esențiale pentru consolidarea statului de drept și dezvoltarea Republicii Moldova, pentru contribuția substanțială la promovarea valorilor culturale și naționale, precum și a imaginii și intereselor țării noastre pe plan internațional”, se arată în comunicatul administrației prezidențiale a Republicii Moldova.
Rolul Transgaz în MoldovaOperatorul național român de transport al gazelor naturale, Transgaz, prin Vestmoldtransgaz, a preluat oficial, pe 19 septembrie 2023, exploatarea, dispecerizarea și transportul gazelor naturale din Republica Moldova – de la gigantul rus Gazprom, parte a demersului autorităților de la Chișinău, de aliniere la cadrul normativ european.
„România, prin Transgaz și OPCOM, alături de Uniunea Europeană, a jucat un rol decisiv în acest proces, asigurând atât stabilitatea aprovizionării pe termen scurt, cât și perspective clare de dezvoltare și integrare pe termen lung”, a transmis Ministerul Energiei de la Chișinău, prin secretara de stat Carolina Novac, într-un răspuns complex la solicitarea Mediafax, în septembrie anul trecut, în preajma alegrilor parlamentare.
Ion Sterian, directorul general al Transgaz, a detaliat atunci, de asemenea în exclusivitate, nivelul investițiilor care au dus la diversificarea surselor și securitatea aprovizionării locuitorilor și industriei de peste Prut.
„De atunci operăm și nu e nicio problemă, am adus liniștea și stabilitatea aprovizionării cu gaze pentru cetățenii moldoveni, prin aceste investiții am racordat Republica Moldova la infrastructura de transport gaze din România și, prin interconectările României, la infrastructura de transport gaze europeană, ceea ce a permis Republicii Moldova, după ce au renunțat la gazul rusesc, să-și aducă gaz de unde și-a dorit și să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova. De aceea, Republica Moldova, care era dependentă de o singură sursă de gaz, Gazprom, prin interconectare și prin aceste investiții am dat posibilitatea Republicii Moldova să-și diversifice sursele de aprovizionare cu gaze”, a explicat șeful Transgaz.
La cel mai mare târg de drone din China, organizat la Shenzhen, numeroși producători au prezentat în acest an rachete-interceptor de mici dimensiuni, unele dintre ele dezvoltate cu numai câteva luni înainte, relatează Financial Times.
Spre deosebire de sistemele care încearcă să bruieze comunicațiile sau semnalul GPS al unei drone, noile aparate chinezești sunt concepute să urmărească ținta și să o lovească direct în aer.
Producătorii susțin că interceptoarele pot depăși viteze de 300 de kilometri pe oră, iar evoluția sistemelor de inteligență artificială le-a crescut semnificativ precizia.
De la drone comerciale la „drone-killer”Intrarea Chinei pe această piață este facilitată de faptul că multe dintre componentele necesare unui interceptor sunt similare celor folosite deja la dronele comerciale.
China domină de ani buni această industrie. DJI, companie cu sediul tot în Shenzhen, controlează, potrivit estimărilor Drone Industry Insights citate de FT, aproximativ 70-80% din piața mondială a dronelor destinate utilizării civile și comerciale.
Acum, aceeași infrastructură industrială ar putea fi folosită pentru o nouă generație de arme defensive.
Majoritatea interceptoarelor prezentate la Shenzhen sunt aparate mici, cu componente realizate prin imprimare 3D, prevăzute cu patru aripi, motoare electrice, camere video și module de ghidare amplasate în partea frontală.
Prețurile anunțate de producători variază între aproximativ 10.000 și 20.000 de yuani, echivalentul a circa 1.500-2.900 de dolari pentru un interceptor. Variantele care nu dispun de sisteme automate de ghidare sunt și mai ieftine.
Diferența este uriașă față de rachetele sistemelor clasice de apărare antiaeriană, care pot costa sute de mii sau chiar milioane de dolari.
Un producător chinez spune că vinde deja mii de interceptoare pe lunăViteza cu care companiile chineze s-au adaptat este ilustrată de Shenzhen Weichuan Model Equipment.
Fondatorul companiei, Wen Ting, a declarat pentru FT că firma sa a început să dezvolte interceptoare abia în octombrie, dar a ajuns deja să poată comercializa „câteva mii” de unități în fiecare lună.
Printre piețele către care compania susține că vinde astfel de echipamente se numără Rusia și state din Orientul Mijlociu, inclusiv Emiratele Arabe Unite.
Producătorul susține că sistemul poate identifica și ataca autonom dronele aflate în apropiere.
Expansiunea rapidă arată modul în care industria chineză reacționează la lecțiile ultimelor războaie: produse relativ simple, ieftine și care pot fi fabricate în cantități foarte mari.
Războiul din Ucraina a schimbat ecuațiaAtacurile rusești cu drone kamikaze au transformat Ucraina într-unul dintre cele mai importante laboratoare mondiale pentru dezvoltarea sistemelor anti-dronă.
Dronele de tip Shahed și variantele dezvoltate ulterior pot zbura pe distanțe mari și nu depind permanent de GPS, ceea ce reduce eficiența sistemelor tradiționale de bruiaj.
Ucraina a răspuns inclusiv prin dezvoltarea unor interceptoare ieftine, destinate distrugerii dronelor rusești înainte ca acestea să ajungă la țintă.
Experiența acumulată de Kiev a devenit între timp și un produs de export. În martie, Ucraina a trimis 228 de specialiști în interceptarea dronelor în Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Qatar, Kuweit și Iordania, pentru a ajuta statele respective să se apere de dronele iraniene.
Volodimir Zelenski a anunțat, de asemenea, că interceptoare ucrainene au fost folosite de mai multe state din Golf împotriva dronelor iraniene.
Problema de milioane de dolari: cum dobori o dronă ieftină fără să folosești o rachetă foarte scumpă
Una dintre marile probleme ale apărării antiaeriene moderne este dezechilibrul dintre costul atacului și cel al apărării.
Un atacator poate trimite simultan zeci sau sute de drone relativ ieftine. Dacă acestea sunt interceptate cu rachete antiaeriene convenționale, costurile defensive pot deveni disproporționat de mari, iar stocurile de muniție se pot epuiza rapid.
Interceptoarele de câteva mii de dolari încearcă să rezolve tocmai această problemă.
Ele nu pot înlocui sistemele clasice de apărare antiaeriană, dar ar putea forma un strat suplimentar de protecție împotriva dronelor lente și relativ ieftine.
Există însă și limiteMajoritatea interceptoarelor sunt de unică folosință, iar producătorii chinezi oferă estimări foarte diferite privind precizia lor, între aproximativ 50% și aproape 100%.
O altă problemă este integrarea cu radarele și sistemele care trebuie să detecteze și să urmărească țintele. Reprezentanți ai industriei chineze recunosc că fabricarea interceptorului propriu-zis este relativ simplă; construirea unei rețele eficiente de senzori, radar și comandă este mult mai complicată.
În plus, astfel de sisteme pot avea dificultăți atunci când trebuie să facă față unor roiuri de drone lansate simultan.
China domină și cursa brevetelor anti-dronăAndrew White, avocat specializat în brevete la compania britanică Mathys & Squire, a declarat pentru FT că instituțiile chineze au depus anul trecut cele mai multe cereri de brevet din lume în domeniul tehnologiilor anti-dronă.
Numărul acestora ar fi fost de peste două ori mai mare decât cel înregistrat de Statele Unite, aflate pe poziția a doua.
Documentele denumite „Diplome”, atribuite anului școlar 2024-2025, îi transformă în „elevi” ai Școlii Gimnaziale „Sfânta Treime” din Sectorul 6 al Capitalei pe câțiva politicieni și personalități care, în realitate, nu au nicio legătură cu băncile acestei școli.
Sorin Grindeanu apare pe o diplomă pentru participarea la proiectul „Educație sexuală la PSD”, iar George Simion la „Educație sexuală AUR”. Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu figurează la „Educație financiară”, în timp ce Nicușor Dan este trecut ca participant la proiectul „Educație sanitară”.
Trump și Iliescu, pe lista „elevilor”Lista nu se oprește la politicienii români. Pe numele lui Donald Trump a fost întocmită o diplomă pentru „Educație sexuală sanitară”, fosta ambasadoare a SUA la București, Kathleen Ann Kavalec, figurează la „Educație sexuală diplomatică”, iar Mihai Gâdea la „Educație sexuală la Antena 3”. Inclusiv fostul președinte Ion Iliescu figurează drept „elev”, pe o diplomă pentru „Educație financiară”.
Chiar și inspectorului școlar general al Municipiului București, Ionel Florian Lixandru, i-a fost emisă o diplomă în care apare ca „elev” al Școlii Gimnaziale „Sfânta Treime”, pentru participarea la proiectul „Educație sexuală sanitară”, în acelși an școlar.
Pe diplome sunt înscrise numele Școlii Gimnaziale „Sfânta Treime”, numele directorului, prof. dr. Șerban Mihai Adrian, în dreptul căruia apare o semnătură, și al unui alt cadru didactic, profesoara Daniela Radu, cea care a sesizat Mediafax cu privire la existența acestor documente și a pus la dispoziția redacției copii ale diplomelor pe care spune că le deține în original.
Controversatele diplome, primite chiar de la secretariatul școliiProfesoara spune că a intrat în posesia documentelor chiar în școală: „Mi le-a dat secretara școlii. Le-am găsit în plicurile cu diplomele elevilor mei”.
Daniela Radu susține că „directorul este cel care i-a trecut numele pe documente” și îi atribuie acestuia o intenție deliberată: „A făcut-o batjocoritor. Ca să demonstreze că (…) nu-l schimbă nimeni din funcție”.
Premiul I lipsește cu desăvârșireUn detaliu care nu poate trece neobservat este că diplomele analizate îi așază pe „elevi” pe podium, însă doar pe locurile II și III. De la Nicușor Dan, George Simion și Ilie Bolojan până la Donald Trump și Ion Iliescu, nimeni nu ajunge pe prima treaptă a podiumului.
Oficial, cu toții sunt premianți. Dar nimeni nu ia premiul I.
„A pus ștampila școlii pe niște diplome batjocoritoare”Profesoara Daniela Radu a reclamat folosirea numelui său pe diplome, fără să-și fi dat acordul, susținând că nu are nicio legătură cu realizarea documentelor și că directorul este cel care a folosit ștampila unității de învățământ pe acestea.
„A pus ștampila școlii pe niște diplome batjocoritoare la adresa personalităților statului și nu numai, inclusiv la adresa lui Donald Trump și a doamnei ambasador al Statelor Unite la București”, a menționat aceasta.
Potrivit Danielei Radu, documentele au ajuns inclusiv la Administrația Prezidențială.
„M-am adresat inclusiv Președinției și am fost în audiență la Cotroceni, în care am arătat originalele acestor diplome”, afirmă aceasta.
Conform sesizării adresate premierului la 1 august 2026, Daniela Radu deține în original mai multe astfel de diplome. „Acestea atestă, în mod neconform realității, că diferiți demnitari și persoane publice ar fi fost elevi ai școlii și ar fi participat la proiecte educaționale care (…) nu au existat în realitate în școală”, se arată în petiție.
Expertiză criminalistică pentru diploma pe numele lui Nicușor DanÎn încercarea de a afla cine a realizat documentele, Daniela Radu a apelat la un expert criminalist pentru verificarea semnăturii și a ștampilei de pe diploma întocmită pe numele lui Nicușor Dan.
Raportul de expertiză criminalistică nr. 5 din 1 mai 2026 a fost realizat extrajudiciar de Gheorghe Popa, expert criminalist autorizat. Expertului i s-a cerut să stabilească dacă semnătura din dreptul mențiunii „Director Prof. dr. Șerban Mihai Adrian” a fost executată de acesta și dacă impresiunea de ștampilă de pe document a fost aplicată cu aceeași ștampilă folosită pe documente școlare emise elevilor unității.
Pentru comparație au fost folosite două diplome ale unor eleve ale Școlii Gimnaziale „Sfânta Treime”.
Semnătura directorului și ștampila școlii, identificate criminalisticConcluzia raportului în privința semnăturii a fost categorică: „Semnătura de pe diploma de premiant eliberată pe numele Nicușor Dan pentru participare la proiectul Educație sanitară în anul școlar 2024-2025, la mențiunea Director Prof. dr. Șerban Mihai Adrian, a fost executată de Șerban Mihai Adrian”.
În privința ștampilei, expertul a concluzionat că impresiunile rotunde de pe cele trei diplome examinate – cea pe numele lui Nicușor Dan și cele două diplome ale elevelor folosite pentru comparație – „au fost aplicate cu aceeași ștampilă”.
Expertiza este extrajudiciară și se referă strict la documentele prezentate expertului.
Probe, aproape 200 de diplome originale ale elevilorPe lângă documentele prezentate expertului, profesoara a declarat că deține aproape 200 de diplome ale elevilor Școlii Gimnaziale „Sfânta Treime”, din diferiți ani școlari, precum și carnete de note.
„Eu mai am ca probă aproape 200 de diplome ale copiilor, din diferiți ani școlari, carnete de note, care demonstrează că aceeași semnătură și aceeași ștampilă sunt utilizate în 200 de locuri”, a precizat Daniela Radu.
Inspectoratul nu poate stabili dacă o diplomă este falsă sau originalăÎnainte de realizarea expertizei criminalistice și de sesizarea Corpului de Control al Prim-Ministrului, cazul a ajuns și în atenția Inspectoratului Școlar al Municipiului București (ISMB).
În răspunsul adresat Danielei Radu la 24 martie, ISMB consemna că, potrivit documentelor prezentate de conducerea școlii și declarației directorului, acesta „nu a eliberat niciodată diplomele” la care făcea referire profesoara. De asemenea, Inspectoratul menționa că nu are competența să stabilească dacă o diplomă este „falsă sau originală”.
Într-un al doilea răspuns, transmis în 11 august, după verificări administrative, ISMB precizează că „nu au fost identificate în evidențele oficiale ale unității de învățământ documente care să confirme emiterea și înregistrarea” diplomelor prezentate în sesizare. Inspectoratul mai menționează că acestea „nu corespund modelelor de diplome identificate în cadrul unității de învățământ și utilizate potrivit procedurii interne aplicabile”.
Autorul diplomelor, de negăsitISMB a susținut că „raportul nu permite, prin el însuși, stabilirea circuitului instituțional al documentelor și nici a persoanei care le-a întocmit sau utilizat”, deși expertiza criminalistică a stabilit că semnătura de pe diploma întocmită pentru Nicușor Dan îi aparține directorului, iar ștampila aplicată pe document este aceeași cu cea de pe diplomele școlare.
Răspunsul este semnat de Ionel Florian Lixandru, inspector școlar general, și Ștefan Pacearcă, inspector școlar.
ISMB a sesizat organele penale după primirea expertizeiÎn urma verificărilor, Inspectoratul i-a transmis Danielei Radu că a sesizat organele de urmărire penală competente pentru verificarea împrejurărilor în care documentele au fost „concepute, întocmite și puse în circulație” și pentru identificarea eventualelor persoane implicate.
Daniela Radu susține însă că sesizarea organelor penale de către Inspectorat a intervenit abia după ce a realizat, pe cheltuiala proprie, expertiza criminalistică și a transmis rezultatul către ISMB.
„Nu fac ei expertiză, dar n-au trimis către alte instituții, n-au sesizat procuratura. Dar au făcut-o atunci când eu am făcut din banii mei expertiza și când le-am trimis-o”, a afirmat profesoara.
Contactat pentru un punct de vedere cu privire la această situație, inspectorul școlar general al Municipiului București, Ionel Florian Lixandru, nu a oferit niciun răspuns.
DGPMB, sesizată de Corpul de Control al premieruluiÎn petițiile adresate premierului, Daniela Radu a solicitat o cercetare administrativă și disciplinară privind realizarea diplomelor, inclusiv verificarea existenței proiectelor educaționale înscrise pe documente și a modului în care au fost utilizate ștampila oficială și semnătura directorului.
„Cei de la Corpul de Control mi-au răspuns că s-au adresat Poliției”, a declarat Daniela Radu.â
Documentul transmis de Corpul de Control confirmă că două sesizări ale Danielei Radu, înregistrate cu numerele 8698 și 8699 din 19 august 2026, au fost conexate și, în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 27/2002, au fost transmise „spre soluționare, potrivit competențelor”, Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB).
Directorul nu explică semnătura sa, expertizată criminalisticInvocând plângerea penală pe care spune că a depus-o, Șerban Mihail Adrian, directorul Școlii Gimnaziale „Sfânta Treime”, nu a oferit explicații cu privire la documente sau la concluziile expertizei criminalistice.
„Vă informăm că situația semnalată face în prezent obiectul unei plângeri penale depuse de directorul unității de învățământ, în vederea clarificării circumstanțelor în care au fost realizate documentele la care faceți referire și a identificării persoanelor responsabile”, a transmis Șerban Mihail Adrian pentru Mediafax.
Directorul a evitat să răspundă dacă a semnat sau nu diploma pe numele lui Nicușor Dan, așa cum a concluzionat expertiza criminalistică, și nu a explicat folosirea ștampilei școlii, precizând că, „pentru a nu afecta buna desfășurare a cercetărilor”, școala nu poate oferi „comentarii suplimentare”.
Muzeul Național de Istorie a României anunță că ocupația are codul provizoriu 262116 și este încadrată în grupa de bază 2621 – Arhivari și curatori.
Investigatorii științifici analizează obiecte de patrimoniu folosind metode și instrumente din domenii precum chimia, fizica, biologia și geologia. Munca lor contribuie la cercetarea, documentarea, conservarea, restaurarea și valorificarea bunurilor culturale.
Ocupație recunoscutăActivitatea este prezentă în România de peste 50 de ani, odată cu apariția primelor laboratoare zonale. Cu toate acestea, specialiștii care lucrează în acest domeniu au fost până acum încadrați oficial sub diferite alte ocupații, în funcție de pregătirea lor – chimiști, fizicieni, biologi sau geologi.
Recunoașterea ocupației vine într-un moment în care domeniul se confruntă cu o problemă importantă: în muzeele din România mai activează doar aproximativ 15–20 de specialiști, iar o mare parte dintre aceștia se apropie de vârsta pensionării.
Un prim pas importantÎn același timp, rețeaua de laboratoare de conservare-restaurare și investigații construită în urmă cu mai bine de cinci decenii s-a redus considerabil. Laboratoarele care au rămas funcționale se confruntă cu nevoia de specialiști, dotări și finanțare.
Introducerea ocupației în COR poate contribui la consolidarea profesiei, la formarea unei noi generații de specialiști și la dezvoltarea infrastructurii de investigații științifice din muzeele României. „Este un prim pas important pentru ca expertiza științifică necesară protejării patrimoniului să își regăsească locul firesc în instituțiile muzeale”, au transmis reprezentanții Muzeului Național de Istorie a României.
Dintre cei trei membri ai echipajului de pe nava scufundată care au fost duși la Spitalul Județean de Urgență Tulcea, unul singur a necesitat îngrijiri medicale de o complexitate mai mare.
În ceea ce îi privește pe membrii echipajului duși la Spitalul Județean Constanța, cinci dintre aceștia sunt externați vineri.
Patru dintre persoanele externate au fost deja cazate la o unitate hotelieră de către agentul navei.
Intervenția pentru salvarea echipajului a avut loc joi seara, după scufundarea unei nave comerciale în Marea Neagră, în zona economică exclusivă a României.
Toate cele 12 persoane aflate pe nava scufundată au fost salvate, a anunțat Poliția de Frontieră Română într-un comunicat.
Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au intervenit împreună cu celelalte autorități și instituții pentru salvarea persoanelor aflate în pericol pe mare.
În acest caz a fost întocmit un dosar penal, iar cercetările sunt efectuate sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor și cauzelor care au dus la producerea evenimentului.
Sondajul, realizat de Gallup în perioada 23-27 august, pe un eșantion de 4.583 de persoane, arată că 51.6% dintre alegătorii islandezi se opun reluării negocierilor privind aderarea țării la Uniunea Europeană, în timp ce 48.4% susțin această inițiativă, notează Reuters.
Rezultatele, publicate vineri, arată o schimbare de tendință, întrucât în cursul săptămânii, casa de sondare Maskina indica faptul că 51.3% dintre respondenți susțineau reluarea negocierilor, în timp ce 48.7% se opuneau.
Referendumul, care se va desfășura sâmbătă nu va decide însă direct dacă Islanda devine membră a Uniunii Europene. Alegătorii sunt chemați să se pronunțe doar asupra reluării negocierilor de aderare cu Bruxelles-ul.
În cazul în care discuțiile vor fi reluate și se va ajunge la un acord, acesta va trebui supus unui al doilea referendum, în care islandezii vor decide dacă acceptă aderarea în condițiile negociate.
Relația cu Uniunea EuropeanăIslanda a depus cererea de aderare în 2009 și a început negocierile în 2010. Guvernul de la vremea aceea reușise să închidă 11 capitole din cele 27, însă în 2013, odată cu venirea la puterea a unui Executiv eurosceptic, negocierile au fost suspendate.
În ultimii ani, însă, creșterea costurilor de trai și războiul din Ucraina au contribuit la relansarea dezbaterii privind apropierea de Uniunea Europeană.
Poziția Guvernului și diviziunile din coalițieGuvernul islandez prezintă reluarea procesului de aderare drept o oportunitate decisivă pentru țară. Premierul Kristrun Frostadottir a avertizat că respingerea reluării negocierilor ar putea închide pentru o perioadă dezbaterea privind aderarea la blocul comunitar.
Guvernul de la Reykjavik a apelat la organizarea unei consultări cu populația, întrucât în urma alegerilor din 2024, în coaliția de guvernare se află formațiuni cu perspective diferite privind negocierile cu Bruxellesul.
Executivul este format din Alianța Social-Democrată, partidul premierului Kristrún Frostadóttir, Partidul Reformei, favorabil aderării la UE, și Partidul Poporului, care se opune aderării.
Prin ordonanța citată, instanța autorizează EUROCONTROL să elibereze și să plătească imediat către ROMATSA, în cursul normal al sistemului de încasare, toate tarifele de rută datorate sau devenite exigibile începând cu 9 august 2026.
Ce sume sunt la mijlocAstfel, potrivit precizărilor oficialilor ROMATSA pentru Mediafax, efectele suspendării popririi se aplică retroactiv începând cu data de 9 august și vizează toate tarifele de rută deținute de EUROCONTROL la data notificării ordonanței, precum și toate sumele care au devenit exigibile după 9 august 2026 sau vor deveni în viitor.
Este vorba, conform surselor Mediafax, de aproximativ 20 de milioane de euro.
De precizat că efectele acestei ordonanțe provizorii durează până în momentul în care judecătorul de executare de la Tribunalul din Bruxelles va pronunța o decizie definitivă asupra cererii de suspendare.
Primul termen de judecată s-a stabilit pe 4 ianuarie, conform deciziei Tribunalului de Primă Instanță din Bruxelles din 28 iulie, așa cum a relatat în exclusivitate Mediafax.
Traseul cauzeiROMATSA a fost notificată, la începutul lunii, de EUROCONTROL cu privire la procedura de executare silită inițiată de Pfizer România SRL împotriva statului român, pentru recuperarea unei creanțe de peste 3,4 miliarde de lei.
Așa cum a explicat Adrian Cojoc, directorul general al ROMATSA, într-un interviu acordat anterior Mediafax, regia este afectată, în calitate de terț, de o procedură de executare silită aferentă unui litigiu în care nu este și nu a fost parte.
Potrivit informațiilor obținute de Mediafax, instanța din Bruxelles nu a analizat pe fond, în ședința din 28 iulie, cererea de suspendare a popririi, apreciind că soluționarea cauzei necesită o examinare aprofundată. Instanța a arătat, totodată, că dificultățile care afectează în prezent organizarea și finanțarea sistemului judiciar nu permit judecarea cererii în regim de urgență, primul termen disponibil fiind stabilit pentru 4 ianuarie 2027.
În cadrul dezbaterilor de atunci, reprezentanții părții române au arătat că veniturile indisponibilizate sunt destinate finanțării serviciilor de navigație aeriană și că menținerea măsurii pentru o perioadă îndelungată poate afecta capacitatea ROMATSA de a susține, în condiții normale, funcționarea infrastructurii și serviciilor necesare gestionării traficului aerian.
ROMATSA este furnizorul național de servicii de navigație aeriană, desemnat pentru întregul spațiu aerian al României (FIR București). Regia are peste 1.700 de angajați, dintre care peste 800 de controlori de dirijare și informare trafic aerian și 350 de specialiști în electronica siguranței traficului aerian. Se autofinanțează integral din tarifele plătite de operatorii aerieni pentru serviciile furnizate, adică peste 98% din veniturile sale, și nu primește subvenții de la bugetul de stat.
Potrivit Security Affairs, grupul Insikt al Recorded Future a documentat o campanie a BlueDelta, care ar fi desfășurat o întreagă operațiune de spionaj împotriva unor ținte guvernamentale europene, folosind webhook.site – un serviciu creat pentru dezvoltatori în scopul testării cererilor HTTP – ca infrastructură principală de comandă și control.
Campania s-a desfășurat de la sfârșitul lunii septembrie 2025 până la începutul lunii aprilie 2026, vizând organizații guvernamentale și diplomatice din România, Spania și Turcia.
Specialiștii spun că atacatorii au folosit documente Microsoft Word cu macro-uri, care erau concepute să pară legitime și să îi determine pe destinatari să activeze conținutul.
Insikt Group estimează, cu un grad moderat de certitudine, că această activitate a fost desfășurată de BlueDelta, despre care jurnaliștii spun că ar fi sponsorizat de statul rus.
Tehnici de lucru perfecționateRecorded Future estimează că backdoorul HOOKEDGE este un succesor direct al lui HEADLACE, întreținut de aceiași operatori, și nu un instrument nou creat, ceea ce se potrivește cu obiceiul bine documentat al BlueDelta de a-și perfecționa tehnicile de lucru existente, în loc să le reinventeze
„Codul și designul structural al HOOKEDGE prezintă suprapuneri semnificative cu HEADLACE, o backdoor folosită de BlueDelta în campaniile anterioare”, se menționează în raport.
Recorded Future estimează că BlueDelta va continua probabil operațiunile de spionaj împotriva organizațiilor guvernamentale și diplomatice europene, în special a celor implicate în probleme legate de NATO, guvernanța europeană și relațiile cu statele din fostul spațiu sovietic.
