Ministerul Apărării Naționale a anunțat că atacurile cu drone asupra porturilor ucrainene de la Dunare continuă și că au fost detectate alte ținte, vineri, în jurul orei 17.45.
Apărarea antiaeriană a fost alertată și au fost ridicate două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită care au decolat din Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.
ȘTIRE INIȚIALĂ:„În urmă cu câteva minute, pentru zona de nord a județului Tulcea a fost transmis un nou mesaj RO-Alert, prin care populația este informată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte provenite din spațiul aerian, în contextul semnalării unor ținte aflate în proximitatea frontierei României cu Ucraina”, a transmis ISU Tulcea.
Acesta este al treilea mesaj RO-Alert transmis vineri pentru zona de nord a județului Tulcea.
Mesajul a fost emis prin intermediul sistemului național de avertizare a populației, în baza informațiilor furnizate de structurile competente responsabile cu supravegherea și securitatea spațiului aerian.
„Recomandăm cetățenilor să urmărească cu atenție conținutul mesajelor RO-Alert primite și să respecte indicațiile transmise de autorități. În cazul în care observă situații care le pot pune în pericol siguranța, sunt rugați să apeleze numărul unic de urgență 112”, adaugă ISU Tulcea.
Alte două mesaje au fost emise în cursul dimineții. Atunci, din Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” au fost ridicate două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită.
MApN a anunțat că în urma verificărilor făcute la sol nu au fost găsite resturi de drone.
Reacția lui Thuam vine după ce publicația G4Media a publicat un mesaj intern din cadrul Partidului Național Liberal în care îl critică pe premierul Bolojan pentru alocarea bugetare pentru județul Ilfov, subliniind că publicația a „interpretat, în nota manipulatoare obișnuită”, mesaj lui.
Liderul liberal din Ilfov a subliniat lipsa de dialog în adoptarea bugetului, și-a arătat nemulțumirea față de proiect și a făcut apel la parlamentarii din Ilfov, „indiferent de partid”, pentru depunerea de amendamente la buget.
„Lipsa de consultare internă. S-a tot discutat despre un Buget integrat București-Ilfov asupra căruia să avem o discuție. Numai că întâlnirea nu a mai avut loc și a trebuit să apelez la un mesaj intern. Evident că formula de Buget mă nemulțumește. 130.000 de ilfoveni plătesc impozit în București – în acte 1,2 miliarde lei (raportat la numărul real de locuitori – aproape 3 miliarde lei). Marii contribuabili au achitat TVA de 1,3 miliarde euro, din care la Consiliul Județean s-au întors 900.000 de euro. Îi încurajez pe parlamentarii de Ilfov, indiferent de partid, cu atât mai mult pe cei din PNL, să inițieze amendamente la Buget în folosul comunităților noastre. Este o procedură democratică și firească”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Thuma.
„Cred că PNL trebuie să revină la lucrurile care îl definesc: investiții, taxare mică, sprijin pentru clasa de mijloc, ajutor pentru dezvoltarea comunităților locale”, a mai punctat preșdeintele CJ Ilfov.
Hubert Thuma, președintele PNL Ilfov, este considerat unul dintre principalii contestatari ai lui Ilie Bolojan în interiorul partidului, iar potrivit unei surse G4Media din PNL, „Hubert Thuma își coordonează mișcările politice cu liderii PSD, iar ținta este debarcarea lui Ilie Bolojan”.
Hotărârea, citată de publicația The Telegraph, vine după o decizie din februarie 2023 a Curții Supreme din Bulgaria, care a stabilit că legislația bulgară nu permite persoanelor transgender să își modifice sexul, numele sau numărul de identitate în documentele oficiale.
CJUE s-a pronunțat după cazul unei femei transgender din Bulgaria care locuiește în Italia și căreia i s-a refuzat, timp de aproape un deceniu, recunoașterea genului și a numelui pe documentele bulgare.
Legea bulgară a prioritizat interesul public bazat pe valori morale și religioaseInstanța europeană a constatat că legislația bulgară, care a pus accent pe interesul public bazat pe valori morale și religioase, intră în conflict cu drepturile persoanelor transgender.
Ieri, CJUE a decis în cauza C-43/24 Shipova că legislația bulgară care blochează recunoașterea identității de gen „este contrară dreptului Uniunii Europene”.
Curtea a confirmat că femeia transgender își exercita în mod legal dreptul la liberă circulație prevăzut de articolul 21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și dreptul la viață privată prevăzut de articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a UE, care protejează identitatea de gen.
Decizia CJUE se aplică tuturor celor 27 de state membre ale UEHotărârea se aplică tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Bulgaria, Ungaria și Slovacia, țări care în prezent au legi sau decizii judiciare care limitează accesul la recunoașterea legală a identității de gen.
Guvernele trebuie să se asigure că pașapoartele, cărțile de identitate și înregistrările din registrele civile reflectă genul în care trăiește persoana, pe baza autodeterminării și nu a efectuării unor intervenții chirurgicale.
De asemenea, instanțele și autoritățile sunt obligate să ofere proceduri clare, accesibile și transparente pentru recunoașterea legală a identității de gen.
„O etapă majoră pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor transgender”
Marie-Hélène Ludwig, consilier strategic senior pentru litigii în cadrul organizației ILGA-Europe, a salutat decizia instanței.
Într-un comunicat publicat pe site-ul organizației, aceasta a declarat:
„Hotărârea de astăzi reprezintă un pas uriaș înainte pentru protejarea drepturilor fundamentale ale persoanelor transgender în cadrul legislației europene, într-un context în care trei state membre au ajuns să interzică complet recunoașterea legală a identității de gen.”
„Curtea a spus clar: refuzul unui stat membru de a acorda recunoaștere legală a identității de gen și de a emite documente de identitate funcționale împiedică exercitarea dreptului la liberă circulație și la reședință, drepturi care decurg din cetățenia Uniunii Europene. Comisia Europeană are acum o bază juridică solidă pentru a acționa rapid împotriva statelor care nu respectă această hotărâre.”
„Deciziile recente ale Grupului Renault încep să se vadă tot mai clar în economia locală. Modelul Dacia Striker va fi produs în Turcia, iar noul model electric din segmentul A va fi fabricat în Slovenia, nu la Mioveni”, se arată în comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia.
Sindicatul afirmă că aceste decizii sunt influențate de mai mulți factori economici și de infrastructură.
„Motivele sunt cunoscute: infrastructura întârziată – inclusiv Autostrada Pitești–Sibiu, costurile ridicate ale energiei, instabilitatea fiscală și politică, dar și programele economice impredictibile. Toate acestea contribuie la scăderea atractivității României pentru investiții”, a precizat Sindicatului Autoturisme Dacia.
Impactul asupra județului Argeș ar putea fi semnificativ, avertizează reprezentanții angajaților.
„Impactul asupra județului Argeș poate fi major. Uzina Dacia asigură aproximativ 10.000 de locuri de muncă direct și susține zeci de mii indirect, prin firmele furnizoare. Orice scădere a producției la Mioveni se transmite în lanț în întreaga economie locală”, se mai arată în comunicat.
Sindicatul mai precizează că „peste 90% din producția uzinei de la Mioveni este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale și naționale”.
„Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producției și de concediere a aproximativ 1200 de angajați, pe fondul scăderii cererii și al accelerării proceselor de robotizare și automatizare. Peste 90% din producția uzinei de la Mioveni este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale și naționale. Industria auto funcționează pe planificare pe termen lung. De aceea, stabilitatea fiscală, infrastructura modernă și predictibilitatea economică sunt esențiale pentru ca investițiile să rămână în România”, potrivit organizației.
Sindicatul mai subliniază că „Dacia Mioveni rămâne principalul angajator și unul dintre cei mai importanți exportatori ai județului Argeș”.
Decizia a fost adoptată vineri de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Măsura a fost adoptată ca urmare a solicitării transmise de Ministerul Mediului al Republicii Moldova.
Astfel, Administrația Națională „Apele Române” a pus la dispoziție echipamente și materiale de specialitate și a constituit o echipă de intervenție, care s-a deplasat în Republica Moldova pentru a sprijini acțiunile de limitare și colectare a substanțelor poluante de pe suprafața apei.
De asemenea, IGSU a asigurat personal pentru coordonarea misiunii, precum și transportul echipamentelor și materialelor necesare intervenției.
Echipa de intervenție a ajuns în Republica Moldova vineri dimineața și a început activitățile de sprijin.
Sprijinul acordat a constat în următoarele produse: 200 m pânză hesiană, 600 kg material absorbant, 2000 m rulou absorbant, 30 capcane petrol și 112 m baraj absorbant.
În funcție de necesitățile identificate, sprijinul acordat va fi suplimentat, transmite DSU.
Republica Moldova a cerut vineri activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, în urma deversărilor de petrol în râul Nistru, ca urmare a unui atac al Rusiei în Ucraina.
