Formația din New York a stabilit un nou record pentru cea mai mare revenire din istoria Finalelor NBA, după ce a fost condusă la un moment dat cu 29 de puncte.
Spurs au dominat prima jumătate și a intrat la pauză cu un avantaj confortabil, 76-49, după două sferturi aproape perfecte. Texanii au câștigat primul sfert cu 41-22 și l-au adjudecat și pe al doilea, 35-27, lăsând impresia că vor egala situația la general.
Totul s-a schimbat însă după pauză. Knicks au început revenirea în sfertul al treilea, câștigat cu 26-14, iar în ultimele 12 minute au continuat să reducă diferența, impunându-se cu 32-16.
Cu doar câteva secunde înainte de final, gazdele au trecut pentru prima dată la conducere și au rezistat ultimului atac al celor de la San Antonio pentru a obține o victorie dramatică, 107-106.
Final incendiarMomentul-cheie al meciului s-a consumat cu 1 minut și 47 de secunde înainte de final. Victor Wembanyama, marele star al celor de la Spurs, a avut șansa de a-și duce echipa la trei puncte avantaj, însă a ratat ambele aruncări libere.
Knicks a profitat imediat, iar cu doar 1,2 secunde rămase pe tabelă, OG Anunoby a marcat coșul victoriei după o recuperare ofensivă, stabilind scorul final, 107-106. Anunoby a încheiat cu 33 de puncte.
Marea vedetă a echipei din New York, Jalen Brunson, a adăugat 36 de puncte, 5 recuperări și 7 pase decisive.
Pentru Wembanyama, seara a fost una contradictorie. Francezul de 2,24 metri a terminat partida cu 24 de puncte și 13 recuperări, însă a fost limitat la doar opt puncte în partea secundă.
Succesul îi duce pe Knicks la 3-1 la general în seria disputată după sistemul cel mai bun din șapte meciuri. Knicks ajunge la o victorie distanță de primul său titlu NBA după mai bine de jumătate de secol.
Meciul 5 va avea loc la San Antonio, sâmbătă noapte, unde Spurs vor încerca să evite eliminarea și să prelungească finala.
Informațiile apar într-un raport publicat de OpenAI, care arată că activitățile au fost desfășurate între sfârșitul anului 2025 și începutul lui 2026. Compania afirmă însă că impactul acestor campanii a fost redus sau chiar inexistent, arată Reuters.
ChatGPT, folosit pentru sloganuri, caricaturi și comentarii onlinePotrivit OpenAI, unul dintre grupurile identificate a utilizat ChatGPT pentru a crea sloganuri, caricaturi și materiale critice la adresa politicilor comerciale și tehnologice promovate de Donald Trump. Printre imaginile generate se aflau caricaturi care îl prezentau pe liderul american distrugând simbolic „viitorul global”, prin scene în care lovea cu un ciocan un zid sau tăia scara pe care se afla.
Donald Trump ilustrat ca personajul Naruto. Președintele american apelează de multe la inteligența artificială în postările sale pe social media. Sursa foto: X
Același grup ar fi folosit platforma pentru a produce comentarii în limba chineză destinate secțiunilor de opinii ale publicațiilor online, dar și conținut în italiană și japoneză distribuit pe rețelele sociale.
Dezbaterea despre centrele de date AI, o nouă țintăOpenAI susține că o altă operațiune a fost asociată unei companii tehnologice chineze care desfășoară activități pentru autorități guvernamentale. Numele firmei nu a fost făcut public. Potrivit raportului, această rețea a încercat să influențeze dezbaterea privind extinderea centrelor de date necesare dezvoltării inteligenței artificiale. Tema a devenit una sensibilă în Statele Unite, unde mai multe state analizează restricții privind construcția unor astfel de facilități, din cauza consumului ridicat de energie și a impactului asupra infrastructurii locale. Materialele identificate de OpenAI prezentau companiile din domeniul AI drept profitatori care consumă resurse în detrimentul cetățenilor obișnuiți.
Beijingul respinge acuzațiileAmbasada Chinei la Washington a declarat că nu este familiarizată cu cercetarea OpenAI, dar a respins acuzațiile formulate de companie. Reprezentanții Beijingului au afirmat că se opun „atacurilor și calomniilor nefondate” la adresa Chinei și au susținut că autoritățile chineze urmăresc ca inteligența artificială să fie folosită „în beneficiul tuturor”.
Inteligența artificială devine un instrument tot mai prezent în războiul informaționalRaportul OpenAI evidențiază o tendință observată tot mai des în ultimii ani: utilizarea instrumentelor de inteligență artificială pentru producerea rapidă de imagini, texte și mesaje menite să influențeze opiniile publice. Compania afirmă că operațiunile identificate nu au reușit să genereze o influență semnificativă, însă cazul demonstrează cât de accesibile au devenit tehnologiile generative și cât de ușor pot fi integrate în campanii de propagandă sau dezinformare. Ironia situației, remarcă reprezentanții OpenAI, este că unele dintre aceste campanii critice la adresa industriei AI au fost create chiar cu ajutorul unei platforme americane de inteligență artificială.
Avertizarea este valabilă în intervalul 06:30 – 07:20 și vizează municipiul Arad, orașele Sântana, Lipova, Chișineu-Criș, Curtici și alte zeci de localități din județul Arad, precum și orașul Recaș și mai multe comune din județul Timiș.
Meteorologii anunță averse torențiale care pot acumula între 25 și 35 l/mp într-un timp scurt, frecvente descărcări electrice și intensificări puternice ale vântului.
Rafalele vor atinge viteze de 60-80 km/h, existând și risc de vijelii. De asemenea, sunt prognozate căderi de grindină de mici dimensiuni, cu diametrul de aproximativ 1 centimetru.
Autoritățile recomandă populației să evite deplasările în timpul fenomenelor severe, să se adăpostească în locuri sigure și să evite staționarea sub copaci, stâlpi sau alte obiecte care pot fi doborâte de vântul puternic.
Sorana Cîrstea (locul 18 WTA) o va reîntâlni pe britanica Emma Răducanu, jucătoare cu origini române, aflată pe locul 42 mondial. Va fi practic reeditarea finalei de la Transylvania Open, câștigată în prima parte a anului de Sorana Cîrstea, cu 6-0, 6-2.
Emma Răducanu a câștigat, însă, primul duel direct, pe iarbă, la Wimbledon 2021, cu 6-3, 7-5.
Partida este programată după ora 13:30, pe arena principală.
Tot joi, Jaqueline Cristian (38 WTA) va încerca să obțină calificarea în sferturile de finală ale turneului londonez. Românca o va înfrunta pe favorita gazdelor, Katie Boulter (73 WTA), într-un meci programat după confruntarea dintre Elena Rybakina și Tatjana Maria, nu mai devreme de ora 18:00.
Boulter conduce cu 2-1 la întâlnirile directe. Cel mai recent duel a avut loc în aprilie, la Rouen, când britanica s-a impus cu 7-6 (5), 4-6, 6-1.
O altă reprezentantă a României aflată în acțiune este Gabriela Ruse (88 WTA). Ea o întâlnește pe Elise Mertens în optimile turneului WTA 250 de la ‘s-Hertogenbosch, partida fiind programată de la ora 12:00.
Belgianca ocupă locul 22 mondial și conduce cu 4-0 în confruntările directe. Ultimul succes al lui Mertens împotriva româncei a venit anul trecut, chiar pe iarba de la ‘s-Hertogenbosch, scor 6-3, 6-0.
Cupa Mondială 2026 debutează joi seară, cu partida dintre Mexic și Africa de Sud. În total, faza grupelor va cuprinde 72 de meciuri, înainte ca turneul să intre în fazele eliminatorii.
Noul format al competiției permite calificarea în șaisprezecimi a primelor două clasate din fiecare grupă, precum și a celor mai bune opt echipe de pe locul al treilea.
Programul complet al fazei grupelor la CM 2026, toate orele sunt cele din România: Grupa A11 iunie, 22:00 – Mexic – Africa de Sud
12 iunie, 05:00 – Coreea de Sud – Cehia
18 iunie, 19:00 – Cehia – Africa de Sud
19 iunie, 04:00 – Mexic – Coreea de Sud
25 iunie, 04:00 – Africa de Sud – Coreea de Sud
25 iunie, 04:00 – Cehia – Mexic
12 iunie, 22:00 – Canada – Bosnia și Herțegovina
13 iunie, 22:00 – Qatar – Elveția
18 iunie, 22:00 – Elveția – Bosnia și Herțegovina
19 iunie, 01:00 – Canada – Qatar
24 iunie, 22:00 – Bosnia și Herțegovina – Qatar
24 iunie, 22:00 – Elveția – Canada
13 iunie, 04:00 – SUA – Paraguay
14 iunie, 07:00 – Australia – Turcia
19 iunie, 22:00 – SUA – Australia
20 iunie, 06:00 – Turcia – Paraguay
26 iunie, 05:00 – Paraguay – Australia
26 iunie, 05:00 – Turcia – SUA
14 iunie, 01:00 – Brazilia – Maroc
14 iunie, 04:00 – Haiti – Scoția
20 iunie, 01:00 – Scoția – Maroc
20 iunie, 03:30 – Brazilia – Haiti
25 iunie, 01:00 – Maroc – Haiti
25 iunie, 01:00 – Scoția – Brazilia
14 iunie, 20:00 – Germania – Curacao
15 iunie, 02:00 – Coasta de Fildeș – Ecuador
20 iunie, 23:00 – Germania – Coasta de Fildeș
21 iunie, 03:00 – Ecuador – Curacao
25 iunie, 23:00 – Curacao – Coasta de Fildeș
25 iunie, 23:00 – Ecuador – Germania
14 iunie, 23:00 – Țările de Jos – Japonia
15 iunie, 05:00 – Suedia – Tunisia
20 iunie, 20:00 – Țările de Jos – Suedia
21 iunie, 07:00 – Tunisia – Japonia
26 iunie, 02:00 – Japonia – Suedia
26 iunie, 02:00 – Tunisia – Țările de Jos
15 iunie, 19:00 – Spania – Capul Verde
16 iunie, 01:00 – Arabia Saudită – Uruguay
21 iunie, 19:00 – Spania – Arabia Saudită
22 iunie, 01:00 – Uruguay – Capul Verde
27 iunie, 03:00 – Capul Verde – Arabia Saudită
27 iunie, 03:00 – Uruguay – Spania
15 iunie, 22:00 – Belgia – Egipt
16 iunie, 04:00 – Iran – Noua Zeelandă
21 iunie, 22:00 – Belgia – Iran
22 iunie, 04:00 – Noua Zeelandă – Egipt
27 iunie, 06:00 – Egipt – Iran
27 iunie, 06:00 – Noua Zeelandă – Belgia
16 iunie, 22:00 – Franța – Senegal
17 iunie, 01:00 – Irak – Norvegia
22 iunie, 23:00 – Franța – Irak
23 iunie, 03:00 – Norvegia – Senegal
26 iunie, 22:00 – Norvegia – Franța
26 iunie, 22:00 – Senegal – Irak
17 iunie, 04:00 – Argentina – Algeria
17 iunie, 07:00 – Austria – Iordania
22 iunie, 20:00 – Argentina – Austria
23 iunie, 06:00 – Iordania – Algeria
28 iunie, 05:00 – Algeria – Austria
28 iunie, 05:00 – Iordania – Argentina
17 iunie, 20:00 – Portugalia – RD Congo
18 iunie, 05:00 – Uzbekistan – Columbia
23 iunie, 20:00 – Portugalia – Uzbekistan
24 iunie, 05:00 – Columbia – RD Congo
28 iunie, 02:30 – Columbia – Portugalia
28 iunie, 02:30 – RD Congo – Uzbekistan
17 iunie, 23:00 – Anglia – Croația
18 iunie, 02:00 – Ghana – Panama
23 iunie, 23:00 – Anglia – Ghana
24 iunie, 02:00 – Panama – Croația
28 iunie, 00:00 – Croația – Ghana
28 iunie, 00:00 – Panama – Anglia
În cadrul unei audieri cu ușile închise în fața Comisiei pentru Supraveghere din Camera Reprezentanților, miercuri, Bill Gates a declarat că „nu ar fi trebuit niciodată să se întâlnească cu Epstein” și că nu a avut cunoștință despre eventuale activități infracționale în desfășurare.
„Nu am victimizat niciodată pe nimeni. Deși este posibil ca el să fi încercat să dezvolte o relație personală, nu am fost niciodată interesat de asta și nu am răspuns acestor încercări”, a afirmat Gates, potrivit Associated Press.
Miliardarul a explicat că a fost introdus în cercul lui Epstein prin intermediul unor persoane implicate în activități profesionale și filantropice și că a fost atras de promisiunile acestuia privind mobilizarea unor sume importante pentru proiecte globale de sănătate.
Relația dintre cei doi a început în 2011Potrivit documentelor Departamentului de Justiție, relația dintre cei doi a început în 2011, la trei ani după ce Epstein pledase vinovat într-un dosar privind solicitarea serviciilor sexuale ale unei minore. Gates a spus că a întrerupt orice contact în 2014, după ce a concluzionat că Epstein nu putea obține finanțările promise.
El a insistat că întâlnirile au avut exclusiv caracter filantropic și a precizat că nu a vizitat niciodată insula privată a lui Epstein sau alte proprietăți asociate acestuia.
Mai mulți congresmeni au declarat că Gates a oferit informații despre alte persoane influente din anturajul lui Epstein. Totodată, parlamentarii l-au întrebat de ce a continuat să mențină legătura cu acesta după condamnarea din 2008.
„O judecată extrem de proastă”Democratul Robert Garcia a afirmat că Gates știa de condamnarea lui Epstein pentru „o crimă îngrozitoare”, dar a continuat să interacționeze cu el în speranța atragerii de fonduri pentru Gates Foundation, calificând această decizie drept „o judecată extrem de proastă”.
În documentele analizate de comisie apar înregistrări ale întâlnirilor dintre Gates și Epstein, schimburi de e-mailuri privind proiecte filantropice și fotografii de la evenimente la care au participat amândoi.
Audierea lui Gates face parte din investigația mai amplă a Congresului privind relațiile pe care Epstein le-a avut cu numeroase personalități influente din domeniile tehnologiei, finanțelor și politicii. În cadrul aceleiași anchete au fost audiați și Bill Clinton, avocatul Alan Dershowitz și alți apropiați ai lui Epstein.
Guvernatorul Sevastopolului numit de Moscova, Mihail Razvojaiev, a transmis că bonurile de raționalizare pentru benzină nu vor putea fi onorate temporar, iar alimentarea cu combustibil va fi prioritară pentru transportul public, serviciile de utilități, vehiculele de intervenție și cele guvernamentale.
„Din păcate, camioanele cisternă nu au putut ajunge în oraș în această noapte”, a scris Razvojaiev pe Telegram, îndemnând populația să nu se înghesuie la benzinării.
Anunțul vine pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu drone și rachete asupra infrastructurii logistice și energetice din teritoriile ocupate de Rusia.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat rezultatele campaniei de atacuri asupra activelor energetice și logistice rusești.
„În ultimele luni, suntem deosebit de recunoscători pentru loviturile de adâncime: logistica militară rusă de pe întreg teritoriul ocupat temporar este acum la îndemâna dronelor ucrainene”, a declarat Zelenski în discursul său de miercuri seară.
El a adăugat că Ucraina va continua să extindă raza de acțiune a dronelor sale: „Impactul nostru ajunge și în regiunile de frontieră ale Rusiei. Inamicul îl simte și vom continua să-l extindem”.
Autoritățile ruse au anunțat că peste douăzeci de drone ucrainene au fost doborâte joi dimineață deasupra Sevastopolului, oraș care găzduiește Flota rusă a Mării Negre.
În paralel, în regiunea rusă Krasnodar, aflată vizavi de Crimeea, oficialii locali au raportat un incendiu în zona rafinăriei Afipski, provocat de căderea unor fragmente de drone în timpul respingerii unui atac aerian.
Guvernatorul regiunii, Veniamin Kondratyev, a declarat că trei persoane au fost rănite în urma incendiilor produse de resturile dronelor în orașul Krasnodar și în districtul Severski.
„Noua rundă de atacuri aeriene împotriva Iranului a fost încheiată”, a transmis CENTCOM.
Potrivit unui comunicat al CENTCOM, atacurile au vizat capacități militare iraniene de supraveghere, sisteme de comunicații și instalații de apărare antiaeriană din mai multe zone ale Iranului.
Operațiunea a implicat mijloace ale Corpului Pușcașilor Marini, Forțelor Aeriene și Marinei SUA, care au folosit muniție de precizie împotriva unor obiective considerate amenințări la adresa militarilor americani și a navelor comerciale care tranzitează apele regiunii.
„Loviturile sunt un răspuns la agresiunea neprovocată și continuă a Iranului. Forțele SUA rămân vigilente, letale și pregătite”, se arată în comunicat.
Anunțul intervine după ce Statele Unite ale Americii au lansat joi noi atacuri asupra unor ținte iraniene, pentru a doua zi la rând.
La rândul său, Iranul a anunțat ulterior atacuri de represalii asupra a 18 „ținte semnificative” din regiunea Golfului, inclusiv asupra unor baze militare americane din Bahrain și Kuweit.
Potrivit agenției iraniene de presă IRNA, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a revendicat atacuri asupra mai multor baze militare, printre care o instalație aeriană din Bahrain și două obiective din Kuweit.
Declarația vine pe fondul unor atacuri demarate de SUA în zona Strâmtorii Ormuz pentru a doua zi la rând.
La scurt timp după anunț, în Bahrain au fost activate sirenele de alertă. Ministerul de Interne a transmis un mesaj public în care a îndemnat populația să rămână calmă și să se îndrepte către adăposturi.
„Sirena a fost activată. Cetățenii și rezidenții sunt rugați să rămână calmi și să se îndrepte către cel mai apropiat loc sigur”, a transmis ministerul pe platforma X.
Până la acest moment, nu există confirmări independente privind amploarea atacurilor sau eventuale pagube produse în Bahrain sau Kuweit. Autoritățile din Kuweit nu au raportat activarea sirenelor de alarmă în ultimele ore
Cercetătorii arată că un episod de vreme severă produs în noiembrie anul trecut, în timpul ciclonului Senyar, a provocat alunecări de teren care au ucis aproximativ 58 de exemplare de urangutan Tapanuli, o specie aflată în pericol critic de dispariție. Aceasta reprezintă circa 11% din populația locală și aproximativ 7% din totalul estimat al speciei în sălbăticie, una dintre cele mai rare primate mari din lume.
Datele au fost prezentate în revista Current Biology, miercuri.
În prezent, în natură mai supraviețuiesc mai puțin de 800 de urangutani Tapanuli, specie identificată științific abia în anul 2017. Aceștia trăiesc într-o zonă restrânsă din ecosistemul Batang Toru, în nordul insulei Sumatra.
Analiza cercetătorilor s-a bazat pe imagini satelitare care au evidențiat urmele alunecărilor de teren pe o suprafață de aproximativ 8.300 de hectare de pădure, echivalentul a peste 11% din habitatul local al speciei.
Suprapunerea acestor date cu hărțile de densitate a populației de urangutani a permis estimarea pierderilor cauzate de dezastru.
„Pierderea a circa 58 de urangutani Tapanuli într-un singur eveniment climatic este o lovitură demografică devastatoare pentru cea mai rară specie de mare primat din lume”, a afirmat cercetătorul Jatna Supriatna de la Universitatea din Indonezia.
Studiul atrage atenția și asupra vulnerabilității crescute a habitatului din cauza defrișărilor și a activităților industriale, precum construcția de baraje hidroelectrice și exploatările miniere din regiune.
Organizațiile de mediu avertizează că pierderea pădurilor din Sumatra, estimată la milioane de hectare în ultimele două decenii, a făcut zonele montane mult mai instabile și mai predispuse la alunecări de teren.
Cercetătorii solicită protejarea strictă a ecosistemului Batang Toru și măsuri internaționale de finanțare pentru conservarea biodiversității, pentru a preveni dispariția acestei specii unice.
Potrivit informațiilor difuzate de presa iraniană, autoritățile militare de la Teheran au avertizat că orice navă care va încerca să traverseze strâmtoarea va fi vizată de focuri de armă.
În același timp, surse iraniene citate de AFP au afirmat că două nave care ar fi încercat să treacă prin Strâmtoarea Ormuz au fost lovite, fără a oferi detalii privind identitatea acestora, amploarea pagubelor sau eventuale victime.
Anunțul marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, după ce Washingtonul a confirmat lansarea unor noi atacuri asupra mai multor ținte iraniene, pe care le-a descris drept „lovituri de autoapărare”.
Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul petrolului și gazelor naturale, o parte semnificativă a exporturilor energetice mondiale tranzitând zilnic această zonă.
Partida dintre Anglia și Costa Rica a început cu o întârziere de o oră din cauza ploilor torențiale care au făcut terenul impracticabil. Vicecampioană europeană, Anglia și-a impus rapid superioritatea. Declan Rice a deschis scorul în minutul 9, după o pasă a lui Anthony Gordon.
După pauză, Gordon a majorat avantajul din penalty (68), iar Ollie Watkins a stabilit scorul final în minutul 87, reluând cu capul o minge respinsă de portarul advers.
Cu patru zile înainte, Anglia se impusese la limită în fața Noii Zeelande, scor 1-0. Selecționata pregătită de Thomas Tuchel va debuta la Cupa Mondială pe 17 iunie, împotriva Croației.
Tot joi, Portugalia a învins cu dificultate Nigeria, scor 2-1, în ultimul său test înaintea turneului final găzduit de Statele Unite ale Americii, Canada și Mexic.
Lusitanii au deschis scorul prin Pedro Neto în minutul 23. Akor Adams a egalat pentru africani înainte de pauză (37).
Golul victoriei a fost marcat de Francisco Conceicao în minutul 75, după o acțiune individuală și un șut spectaculos cu piciorul stâng.
Cristiano Ronaldo, în vârstă de 41 de ani, a evoluat 65 de minute și a ratat trei ocazii mari de a înscrie din patru șuturi pe poartă.
Portugalia, considerată una dintre candidatele la fazele superioare ale competiției, va evolua în Grupa K a Cupei Mondiale, alături de Columbia, Uzbekistan și RD Congo.
Cupa Mondială din 2026 debutează joi și este prima ediție din istorie la care participă 48 de echipe.
Agenția de presă Mehr a informat că în Strâmtoarea Ormuz au avut loc schimburi intense de focuri între forțele americane și unități navale ale IRGC. Potrivit aceleiași surse, citată de Al Jazeera, armata americană ar fi lovit până acum șapte puncte de pe litoralul iranian în atac, inclusiv în zonele Bandar Abbas, Sirik, insula Qeshm și insula Hengam.
Într-un alt comunicat citat de Mehr, Gardienii Revoluției au susținut că sistemele lor de apărare antiaeriană au lansat o rachetă asupra unui avion de luptă F-16 care ar fi încălcat spațiul aerian din regiunea Golfului, forțând aparatul să se retragă. Informația nu a fost confirmată de surse independente sau de autoritățile americane.
Totodată, Semiluna Roșie Iraniană a anunțat plasarea tuturor centrelor sale de operațiuni de urgență în stare de alertă maximă la nivel național.
De asemenea, sunt relatate explozii în mai multe zone ale țării, inclusiv în Bandar Abbas, principalul port iranian de la Golful Persic, precum și în Sirik, Minab, pe insula Qeshm și în orașul Gorgan.
Agenția oficială IRNA a precizat că exploziile auzite pe insulele Qeshm și Hengam au fost provocate de proiectile „de natură militară”.
De asemenea, sistemele de apărare antiaeriană au fost activate în vestul capitalei Teheran după atac, potrivit agenției Mehr.
Escaladarea intervine după ce Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că a lansat noi „lovituri de autoapărare” împotriva mai multor ținte din Iran. Washingtonul susține că operațiunea reprezintă un răspuns la acțiunile recente ale Teheranului, în timp ce oficiali americani au indicat și nemulțumirea administrației de la Washington față de ritmul negocierilor cu Iranul.
De partea sa, Iranul afirmă că nu va accepta un acord care ar afecta suveranitatea și securitatea țării și acuză Statele Unite că încearcă să exercite presiuni prin intermediul acțiunilor militare.
După lotul Angliei, pe următoarele două poziții se află Franța, cu un lot evaluat la 1,436 miliarde de euro, și Spania, cu 1,407 miliarde de euro, potrivit CIES.
Doar aceste trei selecționate depășesc pragul de 1,4 miliarde de euro în evaluarea realizată de centrul de cercetare cu sediul la Neuchâtel.
Clasamentul continuă cu Țările de Jos (853 milioane de euro), Brazilia (821 milioane), Argentina (764 milioane), Belgia (700 milioane) și Norvegia (646 milioane de euro).
Potrivit studiului, valoarea totală estimată a tuturor loturilor participante la turneul final din 2026 se ridică la 18,1 miliarde de euro.
Suma este cu 3,1 miliarde de euro mai mare decât la Cupa Mondială din 2022, creștere explicată atât prin inflația valorilor de transfer, cât și prin numărul mai mare de echipe participante.
CIES estimează că doar doi jucători din fotbalul mondial au în prezent o valoare de transfer de peste 200 de milioane de euro: spaniolul Lamine Yamal și norvegianul Erling Haaland.
La polul opus, Iranul este echipa calificată cu cea mai mică valoare totală a lotului, estimată la 12 milioane de euro. Urmează Irak, cu 13 milioane de euro, și Iordania, cu 15 milioane de euro.
Evaluările au fost realizate pe baza modelului statistic al Observatorului de Fotbal CIES și reflectă valorile estimate de transfer ale jucătorilor selecționați pentru loturile participante la Cupa Mondială FIFA 2026.
În documentul intitulat „Advanced AI Framework”, compania argumentează că guvernele ar trebui să primească autoritatea legală de a bloca sau descuraja lansarea unor modele de inteligență artificială care prezintă riscuri catastrofale pentru societate.
Potrivit Anthropic, modelele de ultimă generație devin tot mai capabile și pot genera riscuri în patru domenii principale: dezvoltarea armelor biologice, atacurile cibernetice, pierderea controlului asupra sistemelor de inteligență artificială și automatizarea cercetării în domeniul AI, care ar putea accelera toate celelalte riscuri.
Compania susține că actualele cerințe de transparență nu mai sunt suficiente și propune un cadru de reglementare aplicabil doar celor mai avansate modele de inteligență artificială, dezvoltate de companii cu venituri de peste 500 de milioane de dolari din activități AI sau cu investiții de peste un miliard de dolari în cercetare și dezvoltare.
Printre măsurile propuse se numără obligativitatea testării modelelor înainte de lansare, publicarea rezultatelor evaluărilor de siguranță, realizarea unor audituri independente și implementarea unor programe robuste de securitate cibernetică pentru protejarea modelelor și a infrastructurii de antrenare.
Anthropic recomandă, de asemenea, introducerea unor sancțiuni civile raportate la veniturile globale ale companiilor care încalcă regulile și acordarea unor competențe clare autorităților pentru a împiedica implementarea modelelor considerate periculoase.
În paralel, compania solicită măsuri pentru creșterea rezilienței societății în fața riscurilor asociate inteligenței artificiale. În domeniul biologic, propunerile includ consolidarea supravegherii epidemiologice și verificarea comenzilor pentru sinteza genelor. În domeniul cibernetic, Anthropic recomandă modernizarea infrastructurilor informatice critice și crearea unor mecanisme guvernamentale dedicate monitorizării capacităților cibernetice ale sistemelor AI de frontieră.
Compania th că progresele în domeniul inteligenței artificiale vor continua într-un ritm rapid în următoarele luni și solicită factorilor de decizie să înceapă dezbaterile și elaborarea cadrului de reglementare înainte ca noile generații de modele să devină și mai puternice.
„Forțele Comandamentului Central al SUA au început să lanseze lovituri suplimentare de autoapărare astăzi, la ora 17:15 ET (n.r. – 00:15, ora României), împotriva mai multor ținte din Iran, la ordinul comandantului suprem. Loviturile sunt un răspuns la agresiunea continuă și neprovocată a Iranului”, a transmis CENTCOM.
Noile atacuri intervin pe fondul escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran, după ce administrația americană a acuzat Iranul că a provocat doborârea unui elicopter militar american de tip Apache în apropierea Strâmtorii Ormuz. Cei doi membri ai echipajului au fost salvați nevătămați.
Președintele american a declarat anterior că Statele Unite sunt obligate să răspundă incidentului, miercuri SUA lansând atacuri asupra unor obiective din Iran drept „răspuns proporțional la agresiunea nejustificată a Iranului”.
Donald Trump anunțase că urmează ca și joi SUA să atace Iranul „foarte dur”.
