Ilie Bolojan a fost întrebat la B 1 dacă liderul PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut să o demită pe Diana Buzoianu. Premierul a răspuns că prioritatea în aceste zile a fost să asigure oamenii cu apă potabilă și să repună în funcție alimentarea cu apă.
Problema sistemică„Pe fondul unei defecțiuni constatate la baraj, în loc să se acționeze programat și profesionist, am ajuns să nu estimăm efectele negative și să nu-i anunțăm pe oameni”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul i-a cerut ministrului Mediului să rezolve problemele sistemice pentru a evita astfel de situații.
Ilie Bolojan a precizat că intervenția la baraj trebuie programată astfel încât oamenii să fie anunțați. „Primăriile și agenții economici din zonă trebuie să știe, să se poată crea rezerve de apă”, a spus premierul.
Răspundere directă și moralăÎntrebat dacă demisiile sunt suficiente, Ilie Bolojan a explicat diferența dintre cele două tipuri de răspundere. „Fiecare dintre noi are două tipuri de răspundere: o răspundere directă dacă prin decizia ta s-a întâmplat ceva și o răspundere indirectă, o răspundere morală”, a declarat premierul.
Ilie Bolojan a dat exemplul ministrului Sănătății. „Gândiți-vă câte lucruri se întâmplă în spitale. Decizia este la autoritatea locală care numește directorul de spital, dar percepția este că ministrul trebuie să răspundă”, a spus premierul.
Demisiile reflectă răspunderea directă„Deciziile pe care le-a propus Ministerul Mediului pe baza raportului Corpului de Control reflectă răspunderea directă a celor care au făcut să avem această situație”, a explicat Ilie Bolojan. Demisiile au fost asumate de conducătorii instituțiilor cu responsabilitate directă.
Administrația bazinală care gestionează județul Prahova, Apele Române și compania care tratează apa trebuie să răspundă. „Au avut o responsabilitate în acest lanț de decizii”, a spus premierul.
Necesitatea profesioniștilorIlie Bolojan a subliniat importanța numirii profesioniștilor în instituții. „Dacă ai în conducere oameni care n-au habar de domeniu, riscul să ia decizii proaste este foarte mare”, a avertizat premierul.
„Dacă cei care operează o stație de tratare nu sunt profesioniști care înțeleg procesele, riscul de a nu gestiona bine situațiile este foarte mare”, a conchis Ilie Bolojan. Premierul a cerut să se învețe din greșeli și să se susțină profesioniști pe posturi de decizie.
Premierul a adăugat că problema din Prahova se rezolvă cu specialiști și planificare, nu prin schimbarea miniștrilor, în contextul moțiunii împotriva Dianei Buzoianu.
Protocolul de coaliție
Întrebat dacă va avea discuții cu partenerii de coaliție să nu voteze împotriva unui ministru din cabinetul său, Ilie Bolojan a răspuns: „În condiții normale există un capitol în protocolul de coaliție prin care membrii coaliției nu susțin astfel de acțiuni”. Premierul a precizat că rămâne de văzut ce se va întâmpla săptămâna viitoare.
Impactul campaniei electorale
Ilie Bolojan a legat criza apei de campania electorală de la alegerile locale din București. „Acest lucru foarte neplăcut pentru oamenii din Prahova și Dâmbovița a venit pe fondul campaniei”, a declarat premierul.
„Tot ce a fost săptămânile trecute a fost potențat din punctul meu de vedere de această perioadă de campanie”, a mai spus Ilie Bolojan.
„Oamenii vor soluții”Premierul a subliniat ce așteaptă cetățenii de la guvernare. „Oamenii nu vor de la noi să vadă scandaluri, nu vor să vadă criticarea oamenilor, ci vor să vadă soluții, rezultate, măsuri serioase”, a declarat Ilie Bolojan.
„Dacă doar aruncăm vina unii pe alții, dacă schimbăm nu un om ci cinci oameni, dacă schimbăm și ministrul, problema de la Prahova nu se rezolvă”, a avertizat premierul.
În fața CSM sunt peste 500 de protestatari care au venit cu pancarte cu poza Liei Savonea, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ). Ei îi cer șefei Instanței Supreme demisia, în urma scandalului declanșat prin publicarea anchetei Recorder, care o are în prim plan.
Protestatarii au scrie pe coli „Justiție, nu corpție”, „Stop corupției”, „Justiție capturată”, „Cât ne mai chinuim să fim stat european?”, „Cum doriți să achitați” sau „Corupția sufocă magistratura”.
Ei scandează „Justiție, nu mafie”, „Demisia, demisia” și „Vrem dreptate, nu imunitate”.
Protestul a fost anunțat pe Facebook.
„Pe data de 10 decembrie (miercuri), ora 19:00 mergem să protestăm împotriva abuzurilor din justiție. Independența justiției este pusă în pericol, având consecințe nefaste asupra democrației române. Legislația favorizează abuzurile și judecătorii cinstiți sunt intimidați!”.
Un protest spontan a fost și la Cluj-Napoca, în fața Judecătoriei. Și aici, oamenii s-au adunat în jurul orei 19.
Întrebat despre declarația lui Hossu, Bolojan a răspuns: „Sunt exprimări pe care oamenii le pot face”. Premierul a explicat că miercuri a avut loc un consiliu tripartit cu reprezentanții sindicatelor, guvernului și patronatelor.
Decizia privind salariul minimIlie Bolojan a prezentat, la B 1, cele două ipoteze de lucru pentru salariul minim din 2026. Prima ipoteză este creșterea salariului minim. A doua ipoteză este menținerea salariului minim la nivelul din 2025. „Niciuna dintre soluții nu are doar avantaje și dezavantaje”, a spus premierul.
Ilie Bolojan a explicat că fiecare soluție are efecte pozitive și negative. „Orice scumpire îl impactează pe cel cu salariu minim. Creșterea salariului este o formă de protecție față de inflație”, a precizat premierul.
Argumentele patronatelorPremierul a prezentat și poziția patronatelor. „Reprezentanții patronatelor au argumentat că sunt sectoare întregi la limita de rentabilitate”, a declarat Ilie Bolojan. O creștere a salariului minim ar duce aceste societăți comerciale într-o zonă fără echilibru financiar.
„A crește salariul minim ar putea duce la reduceri de posturi”, a avertizat premierul. Ilie Bolojan a menționat contracțiile economice din ultimii doi ani când nu s-a înregistrat o creștere economică mare.
Opțiunea personală a premierului„Săptămâna viitoare vom lua o decizie, înainte de sărbători”, a anunțat Ilie Bolojan. Premierul a declarat că va exista o ordonanță care să clarifice regula aplicată din 2026.
„Opțiunea mea personală este să susținem o menținere a salariului minim la nivelul acestui an”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a argumentat că astfel se evită complicațiile date de plafonările salariilor din sectorul public și de realitățile economice din anumite sectoare.
Protestul Generației Z a luat amploare sub sloganul „Demisia! Afară cu Peevski și Borisov de la putere”. La 36 de ani de la căderea comunismului, manifestanții cer în Piața Independenței din Sofia demisia guvernului și excluderea definitivă a celor doi politicieni.
Cinci persoane reținuteDepartamentul de Poliție din Sofia a declarat că cinci persoane au fost reținute în timpul protestelor.
Asupra deținuților au fost găsite mănuși de box, cuțite, măști și materiale explozive. Cordoane de poliție au staționat în fața clădirii Consiliului de Miniștri și a Adunării Naționale.
Minoritățile etnice la protestReprezentanții comunității rrome din Bulgaria au ieșit la protest cu un banner „Bulgaria mai presus de toate”.
„De 30 de ani am urmărit cum Borisov și MRF cumpără comunitatea rromă”, a spus Martin Tikhomirov.
„Frații noștri au fost păcăliți pentru a protesta pentru Delyan Peevski, dar au spus nu porcilor”, a adăugat acesta. Un tânăr turc care a ieșit la protest s-a prezentat: „Sunt Cem Yumerov, sunt de etnie turcă și sunt mândru de asta”.
Contextul protestelorProtestele fac parte dintr-o mișcare anticorupție care a prins amploare după propunerea proiectului de buget pentru 2026. Manifestanții se opun politicilor fiscale, cum ar fi majorarea impozitelor și a salariilor în sectorul public. Autoritățile bulgare se pregătesc pentru posibile violențe.
Protestele au loc înaintea unui vot asupra unei moțiuni de cenzură care ar putea duce la demiterea guvernului. Săptămâna trecută, protestele au degenerat în Sofia după ce s-au infiltrat oameni violenți. Sediile partidelor de guvernământ au fost devastate, peste 10 oameni au fost răniți.
Cine este Delyan PeevskiDelyan Peevski este cel mai puternic oligarh din Bulgaria și unul dintre cei mai importanți politicieni din țară. El este membru al Parlamentului bulgar din 2009. Din februarie 2024, Peevski este liderul partidului DPS, formațiune care reprezintă minoritatea turcă din Bulgaria.
Peevski este o figură controversată, cunoscută pentru influența sa asupra politicii și mass-media din Bulgaria. Boiko Borisov este fostul premier al Bulgariei. Președintele Rumen Radev a cerut demisia de urgență a guvernului într-un discurs către națiune.
Poliția Timiș transmite, miercuri seara, că polițiștii Serviciului de Ordine Publică Timiș împreună cu cei din Sânnicolau Mare și cu reprezentanții AJPIS Timiș, s-au deplasat, în jurul orei 15, la un imobil din localitatea Cenad, unde au depistat 74 de persoane în vârstă, care erau cazate fără îndeplinirea condițiilor legale.
A fost solicitată ambulanța pentru evaluarea stării de sănătate a vârstnicilor și pentru a li se oferi îngrijiri medicale de specialitate.
Acestea urmează să fie relocate de către reprezentanții DGASPC Timiș.
„Din primele verificări, persoanele erau înregistrate la un cămin de persoane vârstnice cu sediul în Lenauheim. Acest caz a fost preluat de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale-IPJ Timiș care au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și efectuează cercetări sub coordonarea procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, pentru stabilirea întregii situații de fapt” transmite Poliția Timiș.
Potrivit ISU Tulcea, pompierii au fost solicitați să intervină pentru gestionarea unei situații de urgență produsă într-un apartament situat la parterul unui bloc din oraș.
Conform apelului, într-una dintre încăperile locuinței s-a surpat podeaua. Astfel, există riscul ca structura afectată să pună în pericol persoanele aflate în apropiere.
La locul intervenției s-au deplasat de urgență o autospecială de stingere și un echipaj SMURD din cadrul Detașamentului de Pompieri Tulcea.
Salvatorii au constatat că surparea nu a provocat victime, iar locatarii sunt în siguranță.
Mihai Fifor o atacă dur pe ministra Mediului pentru gestionarea crizei apei din Prahova și Dâmbovița. Deputatul PSD a scris miercuri pe Facebook că „vom mai vedea multe Paltinu și Praid”” din cauza incompetenței.
„Chiar dacă se agață disperat de scaun, Diana Buzoianu tot trebuie să plece”, a declarat Mihai Fifor.
Acuzații grave la adresa ministreiMihai Fifor susține că Diana Buzoianu își „plantează” oamenii fără pregătire în funcții-cheie. Deputatul PSD a criticat demisia de onoare a directorului general de la Apele Române. „Ea l-a propulsat interimar la conducerea instituției, iar el s-a supus orbește ordinelor”, a scris Mihai Fifor.
Parlamentarul PSD a acuzat că directorul a dispus golirea intempestivă și nepregătită a lacului Paltinu. „Asta nu e reformă. Asta e inconștiență executată administrativ”, a mai spus Mihai Fifor.
Critici pentru premierMihai Fifor îl atacă și premierul Ilie Bolojan pentru lipsa de empatie. „Premier la fel de lipsit de empatie față de drama oamenilor din Prahova””, a declarat deputatul PSD. Mihai Fifor afirmă că nici Buzoianu, nici Bolojan nu au fost capabili să fie alături de cetățeni.
„Nu știu cum pot pune capul pe pernă știind că oameni reali îngheață în timp ce caută apă””, a mai spus Mihai Fifor. Deputatul PSD a subliniat că lipsa de omenie pune o etichetă pe care istoria nu o mai dezlipește.
Anunțul PSD„Dacă premierul Bolojan nu o demite, se va pronunța Parlamentul – iar PSD va vota cu două mâini”, a avertizat Mihai Fifor. Deputatul PSD a cerut premierului să trimită ministra Mediului „la lada de gunoi a politicii”.
Mihai Fifor a declarat că este în politică de aproape 25 de ani și a gestionat crize. „Știu că uneori cel mai mare ajutor este să fii acolo – să spui o vorbă bună”, a mai spus deputatul PSD.
Peste 120.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița nu au apă potabilă de două săptămâni.
Întrebat la Friendly Fire despre discuțiile cu sindicatele pe salariul minim, Bolojan a spus că opinia sa personală este „că nu există o soluție magică care să aibă doar avantaje și dezavantaje”.
„Analizând situația de astăzi, opțiunea mea personală este să menținem salariul minim la nivelul din anul acesta și anul viitor. Acest lucru va fi clarificat săptămâna viitoare. A genera așteptări care nu pot fi onorate, a genera așteptări care sunt cu grad mic de probabilitate este unul din lucrurile proaste pe care le-am făcut în toți acești ani. Și eu, din respect pentru oameni, nu sunt de acord să le fac. Prin urmare, văd că e puțin probabil ca în bugetul de anul viitor să venim cu drepturi suplimentare, în general, în orice fel de domeniu, cât timp noi, gândiți-vă, avem deficitele pe care le avem, cât timp orice ban pe care îl folosim în anumite zone îl împrumutăm la niște dobânzi foarte mari. Și atunci ceea ce trebuie să facem în această perioadă este să nu ne risipim banii, să încercăm să menținem o economie care funcționează, cât ține de guvern, să dăm predictibilitate, să stabilim reguli corecte, să absorbim fondurile europene”; spune Bolojan.
În felul acesta – adaugă premierul – în a doua jumătate anului viitor, după ce se face o analiză a evoluției bugetare pe primele șase luni, se pot pregăti măsuri pentru o relansare din punctul ăsta de vedere, „dar din toamna anului viitor, încolo sau din 2027”.
Plafonarea încetează în 2027„În mod evident, plafonarea, de exemplu, salariilor în sectorul public se va opri anul viitor. Și din 2027 se va trece din nou la o indexare cu rata inflației sau cu datele fiscale pe care le va avea România atunci”, a explicat premierul.
Potrivit lui Ilie Bolojan, conform legislației adoptate deja, nivelul de salarizare, deci pensiile și salariile nu vor scădea, dar nu se vor majora.
„Așa este programarea în momentul de față și toate angajamentele noastre față de Comisia Europeană, față de creditorii noștri, toate calculele legate de reducerea deficitului se bazează și pe această măsură”, a precizat premierul.
Anul se încheie cu deficit de 8,4Despre buget, premierul Bolojan a spus că nu va fi gata până la finalul anului.
„Nu va fi gata până la finalul anului, pentru că, din păcate, trebuie să recunoștem, din cauza dificultăților de a adopta pachete care au elemente controversate în spațiu public, pachetul pe administrație, de exemplu, fără adoptarea acestui pachet și a altor elemente care țin de construcția bugetului, nu poți avea un buget care să fie făcut la modul serios, în așa fel încât să evităm situația din 2025 de anul acesta, în care am început cu un deficit de 7%, am ajuns la 7,7% la jumătatea anului și terminăm cu 8,4%”, a spus premierul.
„Asta este planul pe care l-am anunțat și încercăm să le respectăm, ține de credibilitatea României. Deci dacă nu facem un buget serios, și partenerii noștri, și piețele, nu văd că ceea ce spunem și facem, și respectăm indicatorii, n-avem cum să ne reducem dobânzile pe care le achităm și n-avem cum să salvăm, practic, viitorul nostru pe componenta de investiții, pe componenta de dezvoltare, altfel vom fi o agenție de plăți care plătește prestații sociale și dobânzi”, a mai spus Ilie Bolojan.
Oficialii Asociației Română a Magazinelor Online consideră introducerea taxei pe coletele extracomunitare drept „un prim pas pentru a restabili balanța”, după ce vânzările lor au fost afectate în ultimii ani de asaltul giganților asiatici din comerțul electronic, precum Temu, Shein sau AliExpress.
Introducerea unei taxe de 25 de lei pe fiecare colet extracomunitar de sub 150 de euro, inclusă în pachetul 2 de măsuri fiscale considerat constituțional în urma dezbaterii de miercuri a judecătorilor Curții Constituționale a României (CCR).
„Vedem o concurență neloială”Potrivit legii analizate la CCR, de la 1 ianuarie se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet ce conține bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 euro, indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniunea Europeană.
Obligația de plată a taxei revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanță de bunuri, după caz.
„Comercianții din România și cei non-UE care vând consumatorului român nu sunt tratați la fel, deși, în teorie, ar trebui să li se aplice aceeași lege. Vedem o concurență neloială, companiilor românești fiindu-le imposibil să concureze de la egal la egal cu comercianții din state terțe”, a declarat Cristian Pelivan, director executiv al Asociației Română a Magazinelor Online (ARMO), contactat de Mediafax.
Din informațiile furnizate anterior, dezvoltarea comerțului electronic, în special a vânzărilor direct către consumatorii străini, reprezintă o politică de stat a Chinei, inclusă în planul cincinal 2021-2025. Acest lucru se traduce în foarte multe facilități, subvenții sau scutiri de taxe pe care companiile din China le primesc dacă au asemenea activitate comercială, ceea ce le permite să ofere prețuri care nu sunt reale economic și sunt imposibil de egalat de către vânzătorii comunitari, din cauza obligațiilor și taxelor legale.
„În aceste condiții, taxarea coletelor din afara Uniunii Europene cu o valoare declarată mai mică de 150 de euro este un prim pas pentru a restabili balanța. În același timp, autoritățile trebuie să găsească modalitatea prin care să aplice reglementările în vigoare și acestor colete, deoarece, chiar dacă vor fi taxate, ele în continuare vor conține produse neconforme, periculoase, produse pentru care consumatorul nu beneficiază de drepturile sale legale, cum ar fi dreptul la garanție, produse pentru care nu se plătesc taxe pe care orice comerciant local este obligat să le plătească, cum ar fi cele pentru deșeuri de echipamente electrice și electronice, ambalaje și multe altele”, a declarat oficialul ARMO.
Pierderea estimată pentru bugetLipsa taxării determină pierderi care se văd nu numai în vânzările operatorilor economici români, ci, implicit în nivelurile taxelor virate de aceștia la buget, așa cum arăta o analiză făcută de Iancu Guda, la comanda ARMO.
Aceasta a luat în calcul un volum de 78 de milioane de colete, un volum realist, pe baza datelor de la Autoritatea Vamală și de la curieri. Este vorba în mare de 3 milioane de colete care vor sosi direct în România, 5 milioane au venit deja până la 30 iunie, 78 de milioane din alte state europene, preponderent din Ungaria, marea lor majoritate, peste 90%, aterizează mai întâi în Ungaria și de acolo sunt trimise în România.
„Din analiza aceasta a rezultat că, anul acesta, la un astfel de volum de colete, România pierde, impactul fiscal este de un miliard de euro. Dacă acele produse ar fi fost vândute de companii românești, s-ar fi plătit, ar fi generat în economie taxe în valoare de un miliarde de euro”, a subliniat directorul executiv al ARMO, într-un interviu recent pentru Mediafax.
Scandal în toată regula în Ministerul Educației, după ce mai multe personalități vizibile ale societății au atras atenția că profesorii care au lucrat la noua programă de limba română din liceu au fost „somați” (Liviu Papadima) să semneze un act de confidențialitate.
Mai multe personalități experte în Educație au atras atenția în spațiul public că grupul de profesori care lucrează din vară la elaborarea programei a fost somat să semneze un act de confidențialitate.
Pe românește, nimeni dintre cei prezenți în grupul de lucru nu are permisiunea să vorbească nimic despre ce s-a discutat în grupul de lucru al programei de română.
O dezbatere „mimată”Radu Szekely, consultant educațional și fost consilier în Ministerul Educației, a stras atenția în spațiul public asupra gravului derapaj.
„O reformă reală nu se face „cu ușile închise”, ignorând semnalele specialiștilor în științele educației care nu sunt de acord cu noi. O programă care va influența generații nu se face într-o șuetă cu 30 de colegi pe timpul verii, mimând apoi dezbaterea vreme de câteva luni în grupuri de lucru formate din specialiști forțați, prin semnarea unui act de „non-disclosure”, să tacă.
Lipsa de transparență în procesul de elaborare a acestui document a dus la rezultatul de azi: o programă ruptă de nevoile reale ale elevului de 15 ani, prezentată foarte târziu, sperând, probabil, ca ministrul să cedeze sub presiunea timpului puțin rămas”, a scris Szekely pe contul său oficial de Facebook, argumentând, totodată, poziția de susținere a memoriului semnat de specialiști din cadrul Academiei Române și de mai mult de 200 de profesori și scriitori care au atras atenția asupra caracterului cu totul lipsit de simțul realității, despre care Mediafax a scris aici.
„Nu critic pentru „breaking news”„Susțin, deci, acest memoriu nu pentru a critica de dragul criticii, sau pentru a genera „breaking news” așa cum par să considere unii colegi, ci pentru că mi-e greu să accept că „reforma” înseamnă restaurație, mai ales în condițiile în care vorbim mult și des despre nevoia de sincronizare a învățământului românesc la societatea de mâine. Încă nu este prea târziu să alegem viitorul și să construim o programă – poate modulară, poate tematică, poate alternativă – care să servească elevului, nu canonului.
Educația este despre elevi, despre copii. Nu pot să uit asta”.
Liviu Papadima: „caracterul fără precedent”O opinie la fel de tranșantă a avut-o și profesorul Liviu Papadima, fost decan al Facultății de Litere a Universității din București și fost prorector al acestei instituții. Acesta pune, de asemenea, accentul pe caracterul fără precedent al unei asemenea măsuri.
„Așteptarea apariției lor a fost intensă, augmentată și de o măsură oficială fără precedent: cei care au lucrat la elaborarea programelor au fost somați să semneze un contract de confidențialitate, prin care se obligau să nu dezvăluie nimănui ce se discută în grupurile de lucru.
De parcă ar fi participat la proiectarea unei dotări militare ultrasecrete și nu a unui document care urma oricum să fie pus în câteva săptămâni sub ochii concetățenilor. Evident, atunci când afișezi o ”formă finală” protejată anterior, șansele de retractare se diminuează simțitor. Adică, mai pe scurt, ne facem că dezbatem”, scrie acesta într-un amplu articol.
Lipsa totală de transparență într-un exercițiu care, prin definiție, ar fi trebuit să presupună o vizibilitate națională, un dialog onest al societății, este debusolant.
„De fapt, în ce privește programa de română afișată, ea ar fi trebuit precedată, în mod normal, de o dezbatere consistentă privind proiectul curricular pentru întreg ciclul liceal de patru ani. Ce ar urma să se întâmple în clasele a X-a, a XI-a și a XII-a a rămas, pentru publicul ignorant, sub pecetea tainei. Eventual, se poate deduce din ciozvârta care a fost acum azvârlită spre consultare”, scrie Papadima, care se numără printre criticii cei mai vocali ai programei propuse de Ministerul Educației.
Mediafax a solicitat Ministerului Educației un punct de vedere pe această temă, pe care-l va publica imediat ce acesta va fi primit.
Ilie Bolojan a fost întrebat ce va face în cazul în care Curtea Constituțională respinge a doua oară acest proiect. Premierul a răspuns că are încredere în validarea propunerii.
„Respectând toate prevederile constituționale, propunerea va fi validată pentru că este în bună regulă”, a spus Ilie Bolojan.
„Nu iau în calcul astfel de ipoteze”Întrebat din nou ce face dacă CCR respinge proiectul, premierul a răspuns: „Nu iau în calcul astfel de ipoteze, pentru că proiectul respectă prevederile constituționale”.
Ilie Bolojan a fost confruntat cu observația că toată lumea pare să amâne decizii importante. CCR amână, toată lumea așteaptă ceva. Premierul a explicat că deciziile dificile nu se iau foarte ușor.
Explicația premierului„Nu știu dacă toată lumea așteaptă ceva, dar întotdeauna deciziile dificile nu se iau foarte ușor”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a precizat că nu cunoaște conținutul dezbaterilor de la Curtea Constituțională.
Ilie Bolojan a vorbit despre dificultatea de a ajunge la puncte de vedere comune în coaliție. „Avem patru partide în coaliție, plus grupul minorităților. Nu este ușor să ajungi la puncte de vedere comune”, a explicat premierul.
„Nu văd o strategie de amânare”Ilie Bolojan a susținut că nu există o strategie de amânare. „Nu văd neapărat o strategie de amânare, ci pur și simplu un element obiectiv legat de luarea unor decizii dificile””, a spus premierul.
Acest tip de decizii înseamnă forță de a-ți asuma, coerență în gândire și perseverență în acțiune. „Nu e totdeauna ușor să îndeplinești aceste condiții”, a mai declarat Ilie Bolojan.
Premierul a explicat că orice calcul politic duce la amânări și rezistență.
