Parchetul European (EPPO) din Bologna (Italia) anunță că desfășoară o anchetă privind o presupusă fraudă de 1 milion de euro care implică finanțare din Fondul de Redresare și Reziliență (PNRR) al UE, destinat să sprijine digitalizarea și internaționalizarea întreprinderilor italiene prin intermediul platformelor de comerț electronic.
Ancheta, efectuată de Poliția Financiară Italiană (Guardia di Finanza) din Macerata, se referă la o presupusă schemă frauduloasă menită să obțină finanțare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Italiei, finanțat de RRF.
Conform anchetei, suspecta schemă se învârtea în jurul unui antreprenor care controla mai multe companii care operau în sectorul comerțului electronic. Aceste companii ar fi emis facturi false și fabricat documentație pentru a crea impresia că proiecte de piață digitală fuseseră dezvoltate și implementate pentru companiile beneficiare.
Pe baza probelor, companiile beneficiare au folosit documentația falsă pentru a obține împrumuturi subvenționate și granturi de la SIMEST, instituția financiară a Italiei pentru dezvoltarea și promovarea activităților companiilor italiene în străinătate, destinate finanțării dezvoltării platformelor de comerț electronic pentru vânzarea produselor lor în străinătate. În realitate, proiectele nu au fost niciodată realizate.
Ancheta a mai arătat că, după primirea finanțării, companiile beneficiare au transferat banii către companii controlate de organizatorul schemei, drept plată pentru servicii fictive. Ulterior, s-au folosit aranjamente suplimentare de facturare falsă pentru a redistribui fondurile între participanți și a ascunde originea acestora.
Valoarea totală a suspiciunii de fraudă este estimată la aproximativ 1 milion de euro. Înainte de detectarea fraudei, suspecții primiseră deja o primă plată de fonduri în valoare de 500.000 de euro. În urma anchetei conduse de EPPO, plata unei alte sume de 500.000 de euro a fost blocată și au fost luate măsuri pentru recuperarea fondurilor deja plătite.
Șapte persoane sunt investigate pentru fraudă agravată cu subvenții, deturnare de fonduri publice, spălare de bani și autospălare. Cinci companii sunt, de asemenea, investigate pentru infracțiuni de răspundere juridică corporativă în temeiul legislației italiene.
Având în vedere acuzațiile penale aduse împotriva lor, trei suspecți și o companie au solicitat deja o procedură de acordare a vinovăției, au returnat fondurile și au despăgubit prejudiciul cauzat, în valoare totală de aproximativ 270.000 EUR.
EPPO a obținut, potrivit raportului pe 2025 – 8 achitări în instanțele din Italia.
Liderul social-democrat Sorin Grindeanu a lansat, miercuri, un atac dur la adresa PNL, susținând că formațiunea blochează formarea noului Guvern și că menține un discurs anti-PSD.
Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a afirmat că România și mediul de afaceri au nevoie urgentă de „un Guvern nou, care să ia rapid decizii”. El a criticat lipsa unei dezbateri reale privind măsurile economice care ar trebui adoptate de viitorul Cabinet.
„Aș fi dorit să văd o reală dezbatere despre ce măsuri are de luat noul Cabinet pentru a crește puterea de cumpărare a românilor, pentru reluarea investițiilor, care au un rol vital în menținerea locurilor de muncă, și despre planul pentru reducerea fiscalității prea mari în cazul românilor cu venituri mici și medii. Din păcate, din 5 mai, data în care unii au fost concediați de Parlament și trimiși acasă, asistăm la o mascaradă continuă, cu același mesaj anti-PSD”, a scris Grindeanu în mesajul său publicat pe Facebook.
Președintele PSD a mai acuzat unele formațiuni politice că au rămas la putere în ultimii ani fără a câștiga alegeri.
„Un joc ridicol al unora care, șapte ani la rând, au stat la putere fără să câștige nici măcar un rând de alegeri. Fie băgați pe gâtul românilor de Iohannis, fie „prin ei înșiși”, dar cu voturile PSD. Un balet al unor minți înguste, cu viziuni strâmbe despre economie și viitorul României, care sfidează logica zilnic: ei pleacă în opoziție, dar – în realitate – sunt tot mai bine înșurubați la putere”, a completat Grindeanu.
Grindeanu: „Se poate și fără voi!”El le-a transmis și un mesaj direct adversarilor politici: „Se poate și fără voi! De la președintele Senatului și până la ultimul reprezentant, toți plecați acasă!”.
„În 7 ani ați dat 4 prim-miniștri – fără să aveți vreun merit electoral. Sunteți mânați de orgolii, creați doar blocaje și găsiți pretexte. Acum împroșcați cu venin oameni absolut decenți și cu o reputație profesională ireproșabilă, care au acceptat să încerce să repare ceva din dezastrul lăsat de Ayatollahul Încruntat al vostru. Uitați mereu esențialul. La final de zi, it’s the economy…!”, se arată în finalul mesajului lui Grindeanu.
Stadiul discuțiilor pentru formarea viitorului GuvernComentariile lui Grindeanu vin după ce de la începutul acestei săptămâni, premierul desenat Eugen Tomac a purtat discuții cu partidele politice pentru formarea unui nou Executiv.
Momentan, principalele formațiuni – PNL, PSD, USR și UDMR – au anunțat că vor analiza programul de guvernare propus de Eugen Tomac și că vor lua o decizie ulterior. Totuși, șansele ca guvernul Tomac să obțină majoritatea în Parlament sunt considerate foarte mici.
În plus, Eugen Tomac a spus că nu își va retrage mandatul de premier desemnat și că va merge înainte cu procedura de învestire. Votul final din Parlament este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare.
Uniunea Europeană a adoptat noi reguli pentru organizarea traficului feroviar, cu scopul de a folosi mai ușor infrastructura existentă și de a îmbunătăți circulația trenurilor între statele membre.
Prin noul regulament, UE vrea să reducă aglomerația de pe rețelele feroviare și să asigure o planificare mult mai bună la nivel european.
Potrivit unui comunicat, măsurile au scopul de a crește punctualitatea și fiabilitatea trenurilor de călători și de marfă, dar și să facă mai ușoare transporturile feroviare peste granițe.
În prezent, capacitatea rețelelor feroviare este gestionată în mare parte la nivel național, pe baza unor planuri anuale și a procedurilor realizate manual.
Potrivit Comisiei Europene, acest sistem nu răspunde suficient de bine nevoilor transportului internațional, mai ales în cazul transportului de marfă, unde aproximativ jumătate din trafic trece prin cel puțin două țări.
Noile reguli includ o mai bună coordonare între statele membre și planificarea pe termen mai lung a folosirii infrastructurii. Scopul este folosirea mai eficientă a rețelei feroviare.
Pentru călători, schimbările ar trebui să aducă mai multe trenuri, întârzieri mai puține și legături internaționale mai sigure.
Pentru companii, regulamentul urmărește reducerea blocajelor la frontiere. Creșterea eficienței transportului de marfă în cadrul pieței unice europene este o altă așteptare.
Începând de mâine, la o zi după publicarea regulamentului în Jurnalul Oficial al UE, organismele responsabile de gestionarea rețelei feroviare vor primi noi atribuții pentru coordonarea traficului la nivel european. Acestea lucrează deja la elaborarea unor reguli și proceduri comune.
Primul orar feroviar realizat după noile reguli este așteptat să intre în vigoare în decembrie 2030.
Regulamentul face parte din planurile Uniunii Europene pentru dezvoltarea unui transport mai ecologic și mai bine conectat.
Noile măsuri au fost propuse de Comisia Europeană în iulie 2023, în cadrul pachetului „Transportul de marfă ecologic”.
Potrivit MApN, este vorba de o activitate de instruire desfășurată de Forțele Navale Române împreună cu forțe ale statelor aliate și partenere, având ca scop creșterea nivelului de pregătire pentru executarea operațiilor întrunite și consolidarea capacității de reacție în situații de criză și conflict.
Exercițiul este condus de Flota a Șasea a Statelor Unite ale Americii și este găzduit de Forțele Navale Române, Regimentul 307 Infanterie Marină „Heracleea”. La activități participă aproximativ 450 de militari din România, Statele Unite ale Americii, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Turcia și Bulgaria.
Instruirea are loc în Poligonul Babadag și include trageri reale, acțiuni tactice și simularea unui raid amfibiu. Militarii exersează planificarea și executarea operațiilor în comun, coordonarea forțelor participante și reacția la scenarii specifice mediului de securitate actual din regiunea Mării Negre.
„Exercițiul reflectă angajamentul comun al aliaților și partenerilor pentru consolidarea capacității de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, precum și pentru menținerea securității și stabilității în regiunea Mării Negre”, transmite MApN.
Psihoterapeutul Hilda Burke din Londra avertizează că relațiile moderne și intimitatea sexuală suferă de pe urma obiceiurilor în continuă evoluție legate de telefon, potrivit Daily Mail. Studiile arată că numeroase cupluri pierd ore întregi utilizând telefoanele lor.
Practic „suntem mai predispuși să ne atingem telefoanele decât partenerii în dormitor”, spune Burke. În unele cazuri, oamenii sunt atât de concentrați pe ecrane încât ultimul lucru pe care îl ating înainte de a adormi este dispozitivul și nu partenerul lor.
Studiile confirmă avertismentul psihoterapeutuluiUn studiu recent realizat în Marea Britanie arată că adulții britanici petrec în medie patru ore pe zi uitându-se la telefon. Mai grav, o treime din acest timp, echivalentul a 86 de minute zilnic, este folosită pentru a viziona conținut „fără scop”.
De fapt, telefonul inteligent a devenit vedeta patului și cel mai popular dispozitiv din dormitor.
Efecte grave asupra relației de cupluEvoluția nu are un efect dăunător doar asupra fertilității ci și asupra relației de cuplu, în general. Numeroase persoane încep să se certe din cauza obiceiurilor legate de telefon.
O criză globală a fertilității a fost atribuită, în parte, utilizării crescute a telefoanelor mobile. Anul trecut, Oficiul Național de Statistică (ONS) a raportat că rata natalității în Anglia și Țara Galilor a scăzut din nou pentru al patrulea an consecutiv.
Pentru utilizatorul obișnuit, serviciile de inteligență artificială par simple: o întrebare primește un răspuns, o comandă produce o imagine, iar un text poate fi rezumat sau tradus în câteva secunde. În spatele acestei experiențe se află însă costuri ridicate cu servere, cipuri specializate, energie, răcire, mentenanță și cercetare.
Spre deosebire de multe produse software clasice, AI-ul generativ are costuri directe la fiecare utilizare. Fiecare prompt presupune procesare, iar fiecare răspuns consumă resurse de calcul. Astfel, creșterea numărului de utilizatori nu înseamnă automat profitabilitate, ci și cheltuieli operaționale mai mari.
Abonamentele maschează costul real al consumuluiModelul de abonament lunar creează impresia unui serviciu predictibil și accesibil. În realitate, companiile vând acces la o infrastructură al cărei cost variază în funcție de intensitatea utilizării.
Utilizatorii care folosesc intens modelele AI pot consuma resurse mai mari decât valoarea abonamentului plătit. Diferența este acoperită de companii, iar în cazul firmelor care nu sunt încă profitabile, de investitori. Acest model seamănă cu vânzarea unui produs sub cost, în speranța că piața va fi capturată înainte ca prețurile reale să devină vizibile.
Abonamentele lunare de 20, 50 sau chiar 200 de dolari creează o percepție falsă. Utilizatorul crede că plătește acces. Compania știe că vinde, de fapt, consum variabil împachetat într-un preț fix. Este ca și cum ai vinde benzină nelimitată pe abonament. La început pare genial: atragi clienți, creezi dependență, domini piața. Dar, mai devreme sau mai târziu, cineva trebuie să facă matematica.
Iar matematica este dură. Dacă utilizatorii grei consumă mai mult decât plătesc, diferența este acoperită de companie. Dacă firma nu are profit, diferența este acoperită de investitori. Dacă investitorii acceptă pierderile pentru că speră la monopol, atunci AI-ul de azi este, în esență, un produs vândut sub cost, în speranța că mâine piața va accepta prețul real.
Big Tech susține cursa prin investiții masiveMicrosoft, Google, Amazon, Meta și alți giganți tehnologici investesc sume foarte mari în centre de date, cipuri și modele AI. O parte a acestor cheltuieli este justificată de potențialul economic al tehnologiei, dar o altă parte ține de presiunea competitivă.
Companiile mari nu își permit să rămână în urmă într-o tehnologie considerată strategică. Astfel, profiturile obținute din cloud, publicitate, software enterprise sau comerț online sunt folosite pentru a finanța pariurile pe AI. În acest sens, produsele AI actuale sunt subvenționate de afacerile mature ale acelorași grupuri tehnologice.
Statele finanțează infrastructura strategicăSubvenția nu vine doar din mediul privat. Statele investesc masiv în semiconductori, cercetare, producție locală de cipuri și infrastructură tehnologică. Motivația oficială este securitatea economică și reducerea dependenței de lanțurile globale de aprovizionare.
În practică, aceste programe publice contribuie la construirea infrastructurii pe care se sprijină industria AI. Contribuabilul participă astfel, direct sau indirect, la finanțarea unei tehnologii prezentate adesea ca fiind rezultatul exclusiv al inovației private.
Presiune tot mai mare pe energieCentrele de date care rulează modele AI consumă cantități importante de electricitate. Cererea de energie a acestor infrastructuri este în creștere, pe măsură ce modelele devin mai mari, iar utilizarea lor se extinde.
Această presiune este și una economică și socială. Rețelele electrice trebuie extinse, capacitățile de producție trebuie adaptate, iar costurile pot ajunge, în unele cazuri, să fie împărțite între companii, autorități și consumatori.
IEA estimează că energia consumată de centrele de date a fost circa 415 TWh în 2024 și poate ajunge la circa 945 TWh în 2030; EIA arată că serverele centrelor de date reprezentau aproximativ 7% din consumul electric al sectorului comercial american în 2025.
O tehnologie reală poate fi totuși supraevaluatăFaptul că AI-ul este subvenționat nu înseamnă că tehnologia este lipsită de valoare. Inteligența artificială poate crește productivitatea în programare, cercetare, educație, analiză de date, servicii și industrii creative.
Problema este alta: nu este clar încă dacă veniturile generate de aplicațiile AI pot justifica nivelul actual al investițiilor. O tehnologie poate fi utilă și, în același timp, supraevaluată financiar. Internetul a supraviețuit bulei dot-com, dar multe companii din acea perioadă nu au supraviețuit.
Ce se poate întâmpla când subvențiile scadDacă investitorii și companiile vor cere profitabilitate mai clară, piața AI s-ar putea schimba rapid. Abonamentele ar putea deveni mai scumpe, planurile nelimitate ar putea fi restrânse, iar accesul la modelele cele mai performante ar putea fi rezervat pentru clienții care plătesc mai mult.
Startupurile construite pe API-uri ieftine ar putea fi forțate să își regândească modelele de business. Utilizatorii individuali ar putea descoperi că prețul real al unui serviciu AI este mai mare decât cel afișat în prezent.
Un exemplu concret este Anthropic, compania care dezvoltă asistentul AI Claude. În zona de API, unde clienții plătesc în funcție de utilizare, costul nu este calculat pe „întrebare” sau pe „răspuns”, ci pe tokeni – unități mici de text procesate de model. Cu cât un utilizator trimite mai mult context și primește răspunsuri mai lungi, cu atât costul crește.
Potrivit tarifelor publicate de Anthropic, modelele Claude sunt taxate separat pentru tokenii de intrare și tokenii de ieșire. De exemplu, Claude Sonnet 4.6 este listat la 3 dolari pentru un milion de tokeni de intrare și 15 dolari pentru un milion de tokeni de ieșire, iar Claude Opus 4.8 pornește de la 5 dolari pentru un milion de tokeni de intrare și 25 de dolari pentru un milion de tokeni de ieșire. Modelul mai ieftin, Claude Haiku 4.5, este listat la 1 dolar pentru un milion de tokeni de intrare și 5 dolari pentru un milion de tokeni de ieșire.
Informația a fost publicată de Financial Times și preluată de Reuters. Potrivit sursei citate, Mercedes-Benz și Tytan Technologies urmează să semneze un memorandum de înțelegere prin care vor colabora la dezvoltarea unei soluții moderne de apărare împotriva dronelor de mici dimensiuni, utilizate tot mai frecvent atât în conflictele militare, cât și în activități care pot pune în pericol siguranța publică.
Mercedes-Benz dezvoltă sistem anti-drone folosind vehicule Sprinter și G-ClassConform informațiilor apărute în presa internațională, Mercedes-Benz va contribui la proiect cu modelul său de furgonetă Sprinter și cu o versiune militarizată a SUV-ului G-Class.
Aceste vehicule vor servi drept platforme mobile pentru un sistem de apărare antiaeriană capabil să neutralizeze dronele de tip „first-person-view” (FPV), controlate de operatori prin imagini transmise în timp real.
De cealaltă parte, startup-ul Tytan Technologies va furniza drone interceptoare special concepute pentru a identifica și distruge vehiculele aeriene fără pilot considerate o amenințare.
Sistemul este gândit pentru a putea fi desfășurat rapid în zone sensibile și pentru a răspunde eficient noilor provocări de securitate generate de proliferarea dronelor.
Context de interes crescut al industriei autoInițiativa Mercedes-Benz reflectă interesul tot mai mare al industriei auto europene pentru tehnologiile din domeniul apărării. Dezvoltarea accelerată a dronelor în contextul războiului din Ucraina a determinat numeroase companii să își extindă activitatea către proiecte cu aplicații militare și de securitate.
Recent, producătorul francez Renault a anunțat un parteneriat cu compania de apărare Turgis Gaillard pentru producția de drone destinate Ucrainei, scrie Ukrainska Pravda. Proiectul este susținut de Ministerul Apărării din Franța și vizează dezvoltarea unor capacități industriale adaptate noilor cerințe de pe câmpul de luptă.
Reprezentanții Renault au confirmat implicarea în proiect, însă nu au oferit detalii privind rolul exact al dronelor care urmează să fie produse.
Mercedes-Benz dezvoltă sistem anti-drone pe o piață aflată în plină expansiuneExperții consideră că piața sistemelor anti-drone va continua să crească în următorii ani, pe fondul utilizării tot mai extinse a vehiculelor aeriene fără pilot.
Soluțiile mobile de interceptare sunt văzute drept o componentă esențială pentru protecția infrastructurilor critice, a obiectivelor strategice și a spațiului aerian.
Un copil de doar doi ani a fost găsit mort într-un apartament din orașul Galați. Informația este confirmată de surse apropiate anchetei. Se pare că autoritățile au intervenit la fața locului la solicitarea unei rude.
Tatăl familiei este plecat la muncă în străinătate. Ruda lor nu a putut să o contacteze pe femeie și a alertat autoritățile.
Polițiștii și echipele medicale care au reușit să intre în apartament au găsit cadavrul. În casă se mai aflau frații victimei, ambii în stare gravă din cauza malnutriției și a deshidratării. De asemenea, echipele de intervenție au găsit-o pe femeie.
Cei doi copii mici aflați în viață au fost preluați de echipajele de la Serviciul Județean de Ambulanță Galați.
La fața locului intervin numeroase echipe medicale, de la Poliție și de la ISU.
Potrivit Euronews, articolul fals susține că atacantul lui Real Madrid ar fi părăsit Franța și clubul Paris Saint-Germain din cauza unui presupus comportament inadecvat al lui Macron. În material sunt invocate acuzații grave, inclusiv comentarii cu tentă sexuală, atingeri nepotrivite și oferirea unor cadouri de lux. Nu există însă nicio declarație publică a lui Mbappé și nicio sursă credibilă care să fi relatat asemenea acuzații.
Site clonă cu știri fake, articol despre Kylian Mbappé.
Cum funcționează dezinformareaPractic, autorii au folosit o metodă clasică de manipulare: au creat un site aproape identic cu cel al publicației sportive Eurosport. Diferența este greu de observat la prima vedere. Site-ul fals folosește adresa „euro-sport.fr”, în timp ce publicația reală funcționează pe „eurosport.fr”, fără cratimă. Pe lângă designul copiat, articolul era însoțit de un videoclip cu o voce care pare generată de inteligență artificială. Jurnaliștii au remarcat lipsa inflexiunilor naturale și ritmul robotic al discursului, elemente întâlnite frecvent în conținutul creat automat.
BREAKING: Kylian Mbappé, one of the world’s most famous and successful footballers, accused Emmanuel Macron of sexual harassment and claimed it was the reason he left France for Spain.https://t.co/35NwNbyTyD pic.twitter.com/zVIX1auNe9
— THE REAL DARK JUDGE (@ROYALMRBADNEWS) June 6, 2026
Relația Macron–Mbappé, sursă pentru numeroase meme-uriPovestea falsă pare să profite de atenția pe care relația dintre Emmanuel Macron și Kylian Mbappé a atras-o în ultimii ani. Președintele Franței a fost adesea prezent la meciurile echipei naționale și a fost surprins în mai multe momente alături de fotbalist. Unul dintre cele mai cunoscute episoade a avut loc după finala Cupei Mondiale din 2022, când Macron a încercat să îl consoleze pe Mbappé după înfrângerea Franței în fața Argentinei.
Emmanuel Macron și naționala de fotbal a Franței. Sursa foto: X/Emmanuel Macron
Mai recent, imagini cu președintele francez și starul naționalei au generat numeroase meme-uri pe platformele sociale, unele glumind că Mbappé ar fi „adevăratul lider al Franței”. Specialiștii în verificarea informațiilor avertizează că astfel de contexte sunt adesea exploatate pentru a crea știri false care par credibile la prima vedere.
Avertisment înainte de Cupa MondialăEuronews atrage atenția că pe măsură ce Cupa Mondială se apropie, sportivii și personalitățile implicate în competiție vor deveni ținte frecvente ale campaniilor de dezinformare. Experții recomandă verificarea sursei înainte de distribuirea unor informații spectaculoase și acordarea unei atenții sporite adreselor web, care în multe cazuri reprezintă primul indiciu că un site este fals.
Deputatul AUR Ciprian Paraschiv, inițiator al proiectului legislativ, a atras atenția că românii nu trebuie să fie puși în situația de a plăti pentru a urmări meciurile echipelor naționale.
„În țara în care am ajuns să plătim și aerul pe care îl respirăm, echipele naționale nu trebuie să devină obiecte de negociere.
Acest proiect vine în urma inițiativei comunității de handbal feminin, care a trimis un mail în luna ianuarie. De fapt, a fost o strigare de disperare, pentru că, pentru prima dată în România, Campionatul European de handbal masculin a putut fi văzut doar în sistem Pay-Per-View.
Nu mai spun că nicio țară europeană nu a transmis meciurile de handbal în sistem Pay-Per-View. Dau doar exemplul Marii Britanii, care are peste 20 de competiții pe care și le protejează. Noi avem doar fotbalul și Jocurile Olimpice de vară și de iarnă.
Diferența între handbal și fotbal pe care o aducem în acest proiect este că, dacă la fotbal avem la liber calificările Campionatului European și Campionatului Mondial, la handbal venim și spunem: doar meciurile naționalei de la Campionatul European sau de la Campionatul Mondial. Deci restul meciurilor de la turneele finale vor putea fi transmise Pay-Per-View de către deținătorul de drepturi.
Românii o duc greu, o duc foarte greu. Haideți să nu le luăm și această plăcere nevinovată de a urmări echipele naționale, mai ales în aceste vremuri în care ducem lipsă de modele”, a declarat deputatul AUR Ciprian Paraschiv, preşedinte al Comisiei pentru tineret şi sport.
Potrivit expunerii de motive, actuala reglementare nu reflectă pe deplin interesul public pentru competițiile sportive reprezentative ale României. Inițiatorii arată că meciurile echipelor naționale de handbal constituie repere de interes general, contribuie la promovarea sportului și încurajează participarea și implicarea tinerilor în activități sportive.
Prin această inițiativă, AUR urmărește să garanteze accesul românilor la competițiile în care sportivii noștri reprezintă țara la cel mai înalt nivel și să sprijine promovarea performanței sportive ca model pentru noile generații.
Ungaria a transmis Comisiei Europene versiunea revizuită a Planului de Redresare și Reziliență (PRR), demersul pentru accesarea miliardelor de euro din fondurile europene care au fost blocate în perioada fostului guvern condus de Viktor Orbán.
Informația a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Euronews. Documentul acesta înseamnă un pas important în procesul de deblocare a finanțărilor suspendate de Bruxelles în ultimii ani.
Actualul premier, Péter Magyar, a preluat conducerea țării după victoria obținută la alegerile generale din aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.
În timpul administrației anterioare, Uniunea Europeană a decis suspendarea unor fonduri din cauza suspiciunilor de corupție și a problemelor legate de statul de drept.
În urmă cu două săptămâni, Magyar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au ajuns la un acord privind eliberarea către Ungaria a unor fonduri în valoare totală de 16,4 miliarde de euro.
Din această sumă, 10 miliarde de euro provin din Facilitatea de Redresare și Reziliență creată de UE după pandemie, bani care riscă să fie pierduți dacă nu sunt accesați până la sfârșitul lunii august.
„Putem confirma că Ungaria a prezentat oficial Planul său actualizat de redresare și reziliență”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Balázs Ujvári.
Deocamdată, conținutul integral al planului nu a fost făcut public.
Totuși, Péter Magyar a anunțat că documentul va include investiții în infrastructura energetică, modernizarea, reconstrucția căilor ferate, în același timp cu proiecte de locuințe.
Pentru a putea accesa fondurile europene, Ungaria trebuie să îndeplinească mai multe condiții impuse de Bruxelles. Printre acestea se numără 27 de „super-etape” de măsuri pentru combaterea corupției.
„PRR-ul maghiar revizuit conține reforme într-o gamă largă de domenii, inclusiv abordarea preocupărilor legate de corupție și statul de drept. Planul include, de asemenea, investiții care vor sprijini sectoare cheie precum energia, locuințele, transporturile și IMM-urile.”, a adăugat Ujvári.
Planul urmează să fie analizat și adoptat de Consiliul Uniunii Europene în luna iulie.
Până atunci, guvernul de la Budapesta a înaintat Parlamentului un pachet de proiecte legislative și amendamente care ar răspunde cerințelor europene privind transparența, combaterea corupției și respectarea statului de drept.
Printre aceste măsurile se numără schimbări în modul de administrare a fundațiilor de interes public și extinderea mandatului Autorității de Integritate. Instituția este responsabilă de supravegherea măsurilor anticorupție din Ungaria.
De asemenea, autoritățile ungare vor să introducă pedepse cu închisoarea pentru funcționarii publici care nu respectă regulile privind declararea averilor.
Legislativul este așteptat să voteze aceste modificări.
Camera Reprezentanților din SUA, controlată de republicani, a adoptat marți un proiect de lege în valoare de 70 de miliarde de dolari pentru finanțarea Serviciului de Imigrare și Vamă al SUA (ICE) și a Poliției de Frontieră pe durata rămasă a mandatului președintelui Donald Trump.
Potrivit Reuters, proiectul de lege a trecut la limită, cu votul de 214 la 212. Acum, documentul va ajunge pe biroul liderului de la Casa Albă pentru a fi promulgat.
Anterior, inițiativa legislativă fusese deja aprobată de Senatul controlat de republicani după o sesiune maraton de vot.
Republicanii au folosit o procedură accelerată cunoscută sub numele de reconciliere, care le-a permis să ocolească opoziția democraților din Senatul american.
Proiectul de lege a fost adoptat după luni de dispute politice între republicani și democrați în legătură cu reformele privind agenții de imigrare. Din acest motiv, Departamentul Securității Interne (DHS) a fost închis parțial timp de 76 de zile la începutul acestui an.
Criza a fost parțial rezolvată în aprilie, când Trump a semnat o lege bipartizană care asigura temporar finanțarea agențiilor DHS neimplicate direct în aplicarea măsurilor stricte privind imigrația.
Alte alocări de fonduri cerute de Trump, respinsePreședintele american a insistat în repetate rânduri ca proiectul să includă un miliard de dolari pentru măsuri de securitate destinate sălii de bal de la Casa Albă, dar și 1,8 miliarde de dolari pentru „combaterea utilizării armelor”.
Cu toate acestea, finanțarea sălii de bal a fost eliminată din proiectul de lege, iar republicanii au respins amendamentele care impuneau restricții asupra fondului anti-armament.
Un copil de aproximativ doi ani a fost transportat de urgență la spital după ce s-a opărit cu apă fiartă, în localitatea Tiha Bârgăului.
Potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, echipajele medicale au fost solicitate să intervină pentru acordarea primului ajutor copilului, care prezenta opăriri la nivelul unui membru inferior.
Copilul a fost preluat de un echipaj de prim-ajutorLa momentul preluării de către salvatori, micuțul era conștient și cooperant, au precizat reprezentanții ISU BN.
La caz au fost trimise un echipaj de prim ajutor SMURD din cadrul Stației Prundu Bârgăului și un echipaj de terapie intensivă mobilă SMURD.
Copilul a fost preluat de echipajul de prim ajutor și transportat direct la UPU SMURD Bistrița pentru îngrijiri medicale de specialitate.
Intervenția este în dinamică.
