Agregator de ştiri

Șoferii care intenționează să circule pe mai multe drumuri naționale și pe autostrada A4 joi și vineri sunt avertizați de autorități.

Centrul INFOTRAFIC anunță că 12 transporturi agabaritice vor tranzita România joi, iar alte două, vineri.

Trei transporturi formate din cinci camioane cu înălțimea de 5,4 metri, lățimea de 5,5 metri și masa de aproximativ 100 de tone vor circula pe ruta:

• PTF Agigea – DN 39A – DN 39 – A4 – DN 2A – DN 21A – DN 21 – DN 2B – DN 26 – DN 24D – int. DN 24D/DJ 261A.

Un transport format dintr-un camion cu înălțimea de 5,4 metri și masa de 115 tone va urma ruta:

• PTF Agigea – DN 39A – DN 39 – A4 – DN 3 – DN 22C – DN 2A – DN 21A – DN 21 – DN 2B – DN 26 – DN 24D – int. DN 24D/DJ 261A.

Două transporturi formate din trei camioane cu lungimea de 93 de metri vor circula pe:

• PTF Agigea – DN 39A – DN 39 – A4 – A2 – DN 21 – DN 2A – DN 2 – DN 2B – int. DN 2B/DJ 203D.

Patru transporturi formate din opt camioane cu înălțimea de 5,2 metri, lungimea de 89,4 metri și masa de peste 100 de tone o vor lua pe ruta:

• PTF Agigea – DN 39A – DN 39 – A4 – A2 – int. A2/DJ 402.

Alte două transporturi de joi, formate din trei camioane cu lățimea de 5,2 metri și lungimea de 98 de metri vor trece prin:

• PTF Agigea – DN 39A – DN 39 – A4 – A2 –DN 21 – DN 2B – DN 26S – DN 22 – Văcăreni.

Vineri, 23 octombire, începând cu ora 15:00, alte două transporturi agabaritice vor circula pe ruta PTF Agigea – DN 39A – DN 39 – DN 38 – DN 3 – DN 2A – DN 2 – DN 2B – DN 2B/DJ 203D.

Acestea vor fi alcătuite din patru camioane cu lungimea de maxim 54 metri, lățimea de aproximativ șase metri, înălțimea între 5,4- 6,5 metri și masa între 126,8- 156 de tone.

Centrul INFOTRAFIC avertizează toți conducătorii auto să fie prudenți la volan, să respecte indicațiile polițiștilor rutieri și să circule cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum.

Nicușor Dan, președintele României, a trimis la Curtea Constituțională legea care ar fi schimbat încadrarea Voluntariului din „oraș” în „municipiu”.

Deși ajunsă pe masa șefului de stat pentru promulgare, întrucât se apropia de încheierea procesului legislativ după mai bine de 2 două decenii de la referendum, președintele a observat o neconcordanță între expunerea de motive și trecutul Ilfovului.

„Considerăm că legea supusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) și art. 3 alin. (3) din Constituția României, pentru motivele expuse în cele ce urmează.”, a explicat Nicușor Dan, în sesizarea către Curtea Constituțională.

Legea are la bază un referendum organizat în anul 2004 în Ilfov. Atunci, locuitorii din județ au fost consulatați cu privire la ideea ca orașul Voluntari să treacă la rangul de municipiu. Cu o majoritate covârșitoare, Ilfovenii au spus „DA” inițiativei.

Propunerea a fost dezbătuta apoi la nivel local, județean și, în cele din urmă, a ajuns în atenția aleșilor din Parlament.

Numai că, la cinci ani distanță, în Ilfov a mai avut loc un referendum, care, conform motivării lui Nicușor Dan, ar fi fost „ignorat” de legiuitori. Referendumul din 2009 prevedea ca Voluntariul să se transforme în Sectorul 7 al Capitalei. Pentru a doua oară, locuitorii din Ilfov au spus „DA” și acestei inițiative.

De asemenea, șeful statului se bazează și pe argumentul că referendumul din 2009 nu ar mai fi valabil, întrucât Guvernul a transmis, în opinia formulată, că mai mult de jumătate din locuitorii județului din prezent nu și-ar fi exprimat votul.

„Referendumul din 31 octombrie 2004 s-a desfășurat cu 24.426 de persoane înscrise în lista pentru referendum, la o populație de aproximativ 30.000 de locuitori. La 1 iulie 2025, orașul Voluntari avea 49.417 locuitori (conform adresei nr. 520 din 20 februarie 2026 a Direcției Județene de Statistică Ilfov). Guvernul a arătat, în punctul său de vedere asupra legii criticate, că aproximativ jumătate din populația actuală nu și-a exprimat votul la referendumul din anul 2004. De asemenea, participanții la referendumul din anul 2004 s-au pronunțat într-un regim fiscal total diferit de cel actual.”, a mai transmis președintele.

Parcursul legii care ar fi trecut Voluntariul la rang de municipiu este acum întrerupt. Propunerea Parlamentului așteaptă verdictul Curții Constituționale

Seismul a avut loc la câteva săptămâni după inundațiile devastatoare din regiunea Himalaya, provocate de o avalanșă de gheață și roci, în urma cărora mii de persoane au murit sau au fost date dispărute.

Potrivit Centrului Național pentru Seismologie din India, cutremurul s-a produs în jurul orei 20:03, ora Indiei, la o adâncime de 173 de kilometri. Datele CENC indică însă o adâncime de 10 kilometri și plasează seismul în jurul orei locale 22:33, într-un district din prefectura Nagqu, în nordul Tibetului, titrează Reuters.

Până în prezent, nu au fost comunicate informații imediate despre eventuale victime sau pagube materiale provocate de cutremur.

Seismul are loc la câteva săptămâni după ce o avalanșă de gheață și roci, produsă pe 26 august în apropierea graniței dintre Nepal și Tibet, a declanșat inundații devastatoare. Viiturile au distrus locuințe, drumuri și poduri, au avariat proiecte hidroenergetice și au lăsat mii de persoane dispărute.

În Nepal, echipele de intervenție au continuat operațiunile de căutare și salvare în zonele afectate, inclusiv în tuneluri de-a lungul râului Bhotekoshi și în centrale electrice subterane.

Premierul nepalez Balendra Shah a declarat că legătura dintre dezastru și schimbările climatice trebuie adusă în atenția comunității internaționale. În unele localități au fost organizate ceremonii funerare simbolice pentru persoanele care sunt în continuare date dispărute.

Potrivit datelor prezentate de autoritățile nepaleze, bilanțul inundațiilor a crescut pe măsură ce au fost recuperate noi victime. Informațiile citate în relatările despre dezastru indicau peste 1.200 de morți și mii de persoane dispărute.

Forțele de securitate, inclusiv armata nepaleză, au participat la operațiunile de salvare, folosind elicoptere și rute terestre. Mii de salvatori au fost mobilizați pentru căutarea persoanelor dispărute și pentru acordarea de ajutor comunităților afectate.

De asemenea, pe partea chineză a frontierei, în districtul Gyirong din Tibet, autoritățile au raportat 21 de morți și sute de persoane dispărute în urma inundațiilor.

Deocamdată, nu există informații confirmate care să indice că seismul de joi ar fi provocat noi victime sau pagube în zonele afectate anterior de viituri.

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a anunțat joi că va cere suplimentarea numărului de paznici în școli, după atacurile cu arme albe din Bistrița și Pitești.

Acesta spune că elevii și profesorii trebuie să se simtă în siguranță și propune angajarea a aproximativ 1.000 de paznici, care să fie repartizați în locurile unde este cea mai mare nevoie.

De asemenea, ministrul vrea mai mulți consilieri psihologici în școli și modificarea legii pentru ca violențele împotriva profesorilor să fie pedepsite mai aspru.

Sorin Costreie a vorbit joi, la Euronews România, despre cele două atacuri cu arme albe din această săptămână, în Bistrița și în Pitești. El a spus că școlile nu beneficiază de protecție și că violența trebuie combătută prin măsuri concrete.

„Ce vreau eu: să avem şcoli sigure. Sigur nu se poate peste noapte, mai ales că şcolile noastre acum sunt cam singure, sunt lăsate oarecum de izbelişte. Profesorii şi elevii trebuie să se simtă protejaţi. Nu poţi să faci educaţie, să înveţi ceva, să ai bucuria cunoaşterii în astfel de contexte în care îţi e frică că cineva bagă un cuţit în tine”, a declarat ministrul.

Prima măsură anunțată de Sorin Costreie este creșterea numărului de paznici din școli. Ministrul a precizat că încă nu a discutat propunerea cu premierul Luca Niculescu, dar dorește să înceapă discuția vineri.

„Este o problemă a noastră, a societăţii, a comunităţii. Măsuri concrete: Chiar mâine vrem să cerem suplimentarea numărului de paznici”, a spus Costreie.

„Ar fi vorba de 1.000 de posturi. La nivelul ţării nu sunt multe, dar să se ducă în locuri cheie”, a declarat ministrul Educației.

Potrivit ministrului, este necesară și modificarea legii penale, astfel încât violențele împotriva profesorilor să fie pedepsite mai aspru.

Ministrul propune aplicarea unui model asemănător celui folosit în cazul personalului medical, unde agresiunile comise în timpul exercitării profesiei reprezintă o circumstanță agravantă. Pedeapsa este dublă.

„Să schimbăm şi legea penală, urmând exemplul personalului medical, adică mai nou dacă ai acte de violenţă împotriva unui personal medical, doctor, asistent, care îşi exercită funcţia, este context agravant şi pedeapsa este dublă. Acelaşi lucru vrem să-l facem şi pentru profesori. Profesorul nu este cu nimic mai prejos decât doctorul. E doctorul sufletul nostru şi trebuie să-l protejăm”, a declarat Sorin Costreie.

O altă măsură propusă de ministru este creșterea numărului de consilieri psihologici din școli. Ministrul spune că aceștia pot observa mai ușor problemele cu care se confruntă elevii.

„A doua ar fi consilierea psihologică. Trebuie să mărim – vorbim de mulţi ani. Avem nevoie de aceşti consilieri pentru că ei sunt acei colegi ai noştri care îi văd şi îi simt mai bine pe copii”, a explicat ministrul.

„Punctul comun dintre cazul de la Bistriţa şi cel de la Piteşti este violenţa şi dorinţa unui elev de a-i face rău altui elev, colegului. Vorbim despre bullying, frustrare, nişte vorbe, de făcut mişto, aici ne pricepem foarte bine în cultura noastră.”, a adăugat ministrul.

Luni, într-o școală din Bistrița, un elev de clasa a VII-a a atacat cu un briceag o profesoară și un coleg. Potrivit informațiilor prezentate, elevul ar fi încercat să-i facă rău unui băiat pe care îl considera indian.

Joi, un elev de 15 ani a atacat cu o macetă un coleg și a agresat un alt elev într-un liceu din Pitești.

Donald Trump a trimis mesajul pe propria rețea de socializare.

„În timp ce asculta imnul național, LeBron James a manifestat lipsă de respect față de țara noastră! Am spus încă de la început că nu este o persoană bună, o rușine totală. LeBron James ar trebui să-și ceară scuze tuturor acelora dintre marii eroi și soldați americani care au murit pentru drapelul american și pentru tot ceea ce reprezintă țara noastră”; a scris Trump pe rețeaua de socializare.

În timpul meciului de deschidere al sezonului NBA dintre Philadelphia 76ers și New York Knicks, camerele l-au surprins pe LeBron exersând o mișcare de golf și o aruncare la coș în timp ce se intona imnul național.

Videoclipul devenit viral a stârnit critici imediate în mediul online, unde utilizatorii l-au acuzat de lipsă de respect față de imn. De asemenea, incidentul a readus în discuție vechile dispute dintre el și Donald Trump pe tema comportamentului adecvat în timpul momentelor solemne.

În trecut, Donald Trump i-a criticat dur pe sportivii care îngenuncheau în timpul imnului național pentru a protesta față de injustiția rasială. El a numit această practică „o lipsă de respect” și a dezvăluit că a oprit televizorul atunci când sportivii au făcut gestul în discuție. Trump a mai spus că audiențele în scădere ale NBA sunt provocate de protestele jucătorilor.

LeBron James a ripostat de mai multe ori, argumentând că Trump „folosește sportul pentru a ne dezbina”.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis joi seară că decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind plata unor drepturi financiare și procesul deschis de instanța supremă împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor vizează probleme juridice diferite.

Reprezentanții ÎCCJ spun că hotărârea CEDO trebuie analizată în întregime și că aceasta nu poate fi interpretată ca o validare sau o respingere a cererilor formulate de instanța supremă în procesul cu autoritățile române.

În comunicatul transmis joi seară, ÎCCJ arată că decizia instanței europene reafirmă principii ale statului de drept, printre care obligația autorităților de a respecta hotărârile judecătorești definitive și de a asigura punerea lor în aplicare.

„Instanța supremă a luat act de decizia pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și consideră că aceasta trebuie analizată în integralitatea sa, prin raportare la circumstanțele concrete ale cauzei și la ansamblul considerentelor reținute de Curte”, se arată în comunicatul ÎCCJ.

Instanța supremă anunță că trebuie făcută o distincție între cazul analizat de CEDO și litigiul pe care ÎCCJ l-a deschis împotriva Guvernului și a Ministerului Finanțelor.

Procesul analizat de CEDO a vizat întârzierile statului în plata unor sume stabilite prin hotărâri judecătorești și dacă aceste întârzieri respectă drepturile oamenilor.

În schimb, procesul deschis de ÎCCJ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor nu contestă dreptul statului de a amâna sau împărți plățile în timp.

Instanța supremă vrea să afle dacă Guvernul respectă propriile reguli și asigură banii necesari pentru plata sumelor datorate, conform calendarului stabilit.

„Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării unor obligații, iar alta este obligația autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit”, se arată în comunicat.

ÎCCJ explică faptul că statul poate stabili cum și când își plătește datoriile, dar autoritățile trebuie să respecte regulile pe care le-au adoptat.

„Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea și calendarul executării unor obligații, iar alta este obligația autorităților statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit”, se arată în comunicat.

Instanța supremă spune că decizia CEDO nu soluționează procesul deschis de ÎCCJ împotriva Guvernului și nu stabilește automat dacă solicitările instanței sunt justificate.

Cele două cazuri au obiecte diferite și se bazează pe probleme juridice distincte.

„Această distincție este esențială pentru înțelegerea corectă a celor două cauze. Decizia CEDO nu reprezintă o soluționare a litigiului inițiat de Înalta Curte și nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretențiile formulate într-un proces cu obiect și temeiuri juridice distincte”, transmite ÎCCJ.

„Înalta Curte respectă autoritatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și consideră că dezbaterea publică trebuie să pornească de la conținutul efectiv al deciziei, nu de la interpretări selective sau de la extrapolări care depășesc limitele cauzei examinate”, se arată în comunicat.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerile formulate de șase magistrați români care au contestat eșalonarea plății unor restanțe salariale stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, apreciind că măsurile Guvernului nu au încălcat drepturile invocate.

Hotărârea CEDO vine în contextul unei dispute mai ample privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților, în care este implicată și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea, într-un litigiu separat cu Guvernul.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Vâlcea, tânărul, din județul Dâmbovița, ar fi intrat în coliziune cu un autocamion condus de un bărbat de 56 de ani, din județul Vâlcea.

La fața locului au intervenit pompierii militari din cadrul Stației de Pompieri Brezoi și al Detașamentului de Pompieri Râmnicu Vâlcea, cu autospeciale de stingere și descarcerare, o ambulanță de terapie intensivă mobilă și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean.

Salvatorii au extras victima din autoturism. Tânărul era conștient și cooperant când a fost predat echipajului medical, fiind transportat ulterior la spital pentru îngrijiri de specialitate.

Conducătorul autocamionului a fost testat cu aparatul alcooltest, rezultatul fiind negativ. Șoferul autoturismului nu a putut fi testat din cauza stării de sănătate.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate cauzele și împrejurările în care s-a produs accidentul rutier.

Alexandru Rogobete, noul ministru al Sănătății, anunță că a identificat sumele necesare ca Unitățile de Primiri Urgențe și serviciile de ambulanță să își poată continua funcționarea.

„Am făcut acest lucru printr-o reașezare responsabilă a resurselor existente. Am identificat proiecte pentru care anumite mecanisme pot fi amânate cu 30–40 de zile, până la rectificarea bugetară, fără a compromite continuarea acestora”, a transmis Alexandru Rogobete, printr-un mesaj pe Facebook.

Ministrul Sănătății spunea miercuri, la Antena 3 CNN, că spitalele din România trebuie să primească minim 10 miliarde de lei pentru a putea funcționa până la finalul anului. Rogobete a mai explicat că, în cazul în care Guvernul nu reușeste să finalizeze rectificarea bugetară în două săptămâni, va fi nevoit să solicite bani din fondul de rezervă.

După primele două zile de mandat, Alexandru Rogobete a anunțat că a identificat banii necesari, sume care vor fi transferate prin realocări bugetare.

„La rectificarea bugetară, aceste sume vor trebui reîntregite, astfel încât proiectele să își continue parcursul. Presiunea asupra sistemului de medicină de urgență era deja foarte mare. Atât de mare încât, în eventualitatea unei situații de urgență majoră, riscul unui blocaj era greu de evitat”, a mai explicat ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete a mai anunțat că, indiferent de contextul bugetar, în mandatul său va încerca să identifice soluții cât mai rapide pentru ca spitalele să funcționeze.

„Am spus încă din prima zi că prioritatea mea este să reduc această tensiune și să mă asigur că fiecare pacient care ajunge într-o unitate de primiri urgențe poate beneficia de îngrijirile medicale de care are nevoie. Vreau să le mulțumesc colegilor din Ministerul Sănătății pentru implicare, pentru deschidere și pentru efortul de a găsi rapid soluții într-un context financiar dificil”, a mai transmis noul ministru.

Guvernul Niculescu și-a asumat în programul de guvernare că va face rectificarea bugetară în primele 10 zile de mandat.

Guvernul României a anunțat, joi seară, programul premierului Luca Niculescu pentru vineri, 23 octombrie. Prim-ministrul va participa la o ședință extraordinară de Guvern, la o întâlnire de lucru despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la o ședință dedicată siguranței în școli.

Potrivit programului transmis de Guvern, prima activitate este programată la ora 08:00, la Palatul Victoria, unde va avea loc o ședință extraordinară de Guvern în format hibrid.

Intervenția premierului de la începutul ședinței va fi transmisă în direct pe conturile de Facebook și YouTube ale Guvernului, precum și pe canalul unic de distribuție al Palatului Victoria.

La ora 08:30, Luca Niculescu va participa la o ședință de lucru pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnirea va avea loc tot la Palatul Victoria.

După ultimele cazuri scandaloase de agresiune în școli, premierul Luca Niculescu a stabilit pentru vineri, la ora 09:00, o ședință de lucru pe această temă.

Joi, un elev de clasa a IX-a din Pitești și-a atacat cu maceta doi colegi de liceu. Acesta i-a chemat în baie „să le arate ceva”, apoi a început să îi lovească. Unul dintre băieți a fost rănit și transportat la spital pentru îngrijiri medicale.

Luni, un elev de clasa a VII-a de la o școală din Bistrița a intrat în unitatea de învățământ cu un cuțit și a lovit-o de mai multe ori pe o profesoară, dar și pe un coleg care a intervenit pentru a o ajuta.

Elevul, în vârstă de 13 ani, a fost imobilizat și preluat de polițiști, apoi dus la spital pentru investigații. După evaluarea medicală, acesta a fost transferat la Clinica de Psihiatrie Infantilă din Cluj-Napoca, unde se află și în prezent.

La rândul său, președintele Nicușor Dan a atras atenția joi asupra violenței din școli, după cele două incidente grave petrecute în mai puțin de o săptămână în România.

Șeful statului a spus că regulile și legile împotriva bullyingului nu sunt suficiente dacă nu sunt aplicate în viața de zi cu zi, cerând mai multă „atenție la ce se întâmplă între copii, de intervenție la primele semne și de preocupare pentru cauzele violenței”.

„Două incidente grave în școli, în mai puțin de o săptămână. Două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm”, a transmis Nicușor Dan.

„În ultimii ani, am progresat în înțelegerea și combaterea bullyingului. Dar regulile și legile, absolut necesare, nu sunt suficiente dacă nu se aplică în viața de zi cu zi. Este nevoie de mai multă atenție la ce se întâmplă între copii, de intervenție la primele semne și de preocupare pentru cauzele violenței, nu doar pentru consecințele care pot fi devastatoare”, a mai scris Nicușor Dan pe pagina sa de X.

Angajații Pentagonului au spart globul lui Eisenhower, pe care Pete Hegset dorea să-l așeze în biroul său. Potrivit The Guardian, în timpul transportului, acesta a fost scăpat pe o platformă metalică. În urma impactului, suprafața s-a crăpat, iar globul s-a desprins de suport.

Incidentul s-a produs în februarie 2026, dar informația a devenit publică în octombrie. O sursă a prezentat informația, iar un purtător de cuvânt al armatei americane a confirmat, într-un e-mail adresat jurnaliștilor de la The Washington Post, că deteriorarea a avut loc în timpul „unei încercări de mutare”.  În cele din urmă, globul nu a mai fost mutat și, în prezent, trece printr-un proces de reparație.

De obicei, mutarea exponatelor istorice în interiorul Pentagonului este realizată de experți. În acel moment specialiștii lipseau de a serviciu fiind în concediu neplătit. Angajații Pentagonului au decis să nu-i aștepte pe experți deoarece Hegset dorea foarte mult să așeze exponatul istoric în biroul său

Se spune că globul a fost folosit de Dwight D. Eisenhower, cel de-al 34-lea președinte al SUA, pe vremea când, în calitate de comandant suprem al forțelor aliate, plănuia debarcarea din Ziua Z (D-Day).

Garda Națională de Mediu face noi descinderi la Sintești. În urma controalelor desfășurate, comisarii au colectat șase tone de deșeuri, în valoare de aproximativ 200.000 de lei.

„Am verificat localitatea Sintești de 55 de ori, în acest an, echivalentul unei acțiuni la fiecare cinci zile. Am folosit drone, am organizat filtre, am fost în teren și am obținut rezultate impresionante. Vorbim de peste 170 de tone de deșeuri confiscate și amenzi care depășesc 1.1 milioane de lei”. a transmis comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu.

Toate deșeurile au fost găsite de comisari deja sortate și pregătite pentru a fi duse la centrele de colectare, de unde aparținătorii urmau să își valorifice obiectele adunate.

Pe lângă materialele reciclabile găsite, au fost identificate și o serie de obiecte ce aparțineau unui cult. Autoritățile le-au trimis spre verificări suplimentare la Muzeul Național de Istorie a României, pentru a vedea dacă sunt încadrate ca fiind obiecte de patrimoniu.

„Inventivitatea unor părți din comunitate este, se pare, fără limite. Zona rămâne sub monitorizare ca una de risc ridicat și reiterez mesajul: cine arde deșeuri poate face pușcărie!”, a precizat Andrei Corlan.

Autoritățile au deschis un dosar penal pentru poluare și gestionare ilegală a deșeurilor. Din primele informații, ar fi cercetate două persoane, care s-ar fi ocupat de colectarea obiectelor.

Întâlnirea a avut loc joi. Noul ministru de Externe, Dan Neculaescu, a anunțat pe platforma X că s-a întâlnit cu ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg.

Cei doi demnitari au avut un „schimb de opinii substanțial” despre Parteneriatul Strategic România-SUA care se referă la cooperarea în mai multe domenii.

„Un schimb de opinii substanțial, astăzi, cu ambasadorul Darryl Nirenberg, privind pașii următori în cadrul Parteneriatului Strategic. Avem un obiectiv clar: aprofundarea cooperării noastre strânse în domeniul apărării și securității, precum și extinderea pilonului economic prin proiecte reciproc avantajoase”, a scris ministrul Dan Neculaescu.

Concluzia i-a aparținut șefului diplomației românești.

„Legătura transatlantică este esențială, iar România va continua să acționeze cu hotărâre pentru a transforma NATO 3.0 în realitate”, a precizat Dan Neculaescu.

Și premierul Luca Niculescu s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria, cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Darryl Nirenberg. Discuțiile au vizat securitatea României, prezența militară americană, cooperarea în domeniul apărării și atragerea investițiilor americane.