Decizia autorităților germane vine în urma unui incident cu drone produs la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a anunțat o serie de măsuri împotriva Rusiei, printre care închiderea unui centru cultural rus din Berlin și a consulatului rus din Bonn.
Germania închide consulatul Rusiei după incidentul cu droneAutoritățile germane au justificat măsurile prin necesitatea de a răspunde incidentului de la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a adoptat o poziție fermă față de Moscova, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Germania și Rusia.
Kremlinul consideră însă că reacția Germaniei este lipsită de coerență și a respins acuzațiile care leagă Moscova de incident.
Kremlinul acuză Germania că a fabricat doveziPreședintele rus Vladimir Putin a acuzat, marți, Germania că ar fi „plantat dovezi” pentru a putea atribui Rusiei responsabilitatea pentru incidentul de la aeroport.
Moscova a respins în mod repetat acuzațiile occidentale privind implicarea sa în diverse incidente de securitate și consideră că Germania adoptă o atitudine ostilă față de Rusia.
Închiderea consulatului din Bonn și a centrului cultural rus din Berlin reprezintă cele mai recente măsuri luate de autoritățile germane în contextul deteriorării relațiilor dintre cele două țări.
Instituția Prefectului, Județul Neamț, anunță măsuri urgente pentru asigurarea apei potabile și menajere în unitățile de învățământ din județ, în contextul secetei prelungite.
Potrivit unui comunicat de presă, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Neamț s-a întrunit miercuri, 2 septembrie, și a aprobat Hotărârea nr. 11, prin care a fost stabilit un program de măsuri pentru asigurarea apei în toate unitățile de învățământ de pe raza județului, odată cu începerea noului an școlar 2026-2027.
Decizia a fost luată din cauza situației considerate, la acest moment, critică, provocată de seceta prelungită și de problemele apărute la rețeaua de alimentare.
Potrivit Instituției Prefectului, nivelul pânzei freatice a scăzut în zona de captare Lunca, din comuna Vânători-Neamț, iar pe traseul magistralei de aducțiune Preutești, Târgu Neamț au avut loc mai multe avarii.
Problemele afectează alimentarea continuă cu apă în orașul Târgu Neamț și în comunele Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești și Vânători-Neamț. Alte localități din județ sunt și ele afectate, pentru că nu dispun de rețele autorizate pentru furnizarea apei potabile.
Apa potabilă, asigurată în școlile din zonele afectatePrima măsură prevede asigurarea apei potabile pentru elevii din unitățile de învățământ aflate în localitățile în care Compania Județeană ApaServ S.A. sau Compania de apă ApaVital S.A. nu pot asigura alimentarea continuă cu apă.
Măsura se aplică în Târgu Neamț, Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești, Vânători-Neamț și în alte localități care ar putea fi afectate.
Asigurarea apei potabile va începe din data de 7 septembrie 2026 și va continua până la remedierea problemelor.
O măsură similară se aplică și în școlile care nu sunt alimentate de ApaServ S.A. sau ApaVital S.A. și ale căror surse alternative de apă au devenit indisponibile din cauza secetei.
Și în aceste cazuri, directorii unităților de învățământ și primarii sunt responsabili. Măsura intră în vigoare din 7 septembrie și se menține până la remedierea situației.
Școlile vor fi dotate cu rezervoare și sisteme de hidroforPentru asigurarea apei menajere în unitățile de învățământ vizate, CJSU a decis montarea unor rezervoare de apă.
Acestea vor fi dimensionate în funcție de numărul de elevi din fiecare școală, vor fi dotate cu hidrofor și vor fi racordate la rețeaua de apă existentă a clădirilor.
Și această măsură va fi aplicată începând cu 7 septembrie 2026 și va rămâne în vigoare până la remedierea problemelor.
ISU și serviciile voluntare vor transporta apă către școliÎn cazul unităților de învățământ afectate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență vor asigura transportul apei menajere către școli.
Transportul se va face la solicitarea primăriilor, iar responsabili pentru această măsură sunt primarii localităților și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț.
„Dictaturile care calcă în picioare drepturile cetățenilor lor nu ar trebui să se bucure de aceleași avantaje economice sau politice ca guvernele angajate să apere pacea și securitatea”, a declarat secretarul de stat al Statelor Unite Marco Rubio într-un comunicat, denunțând o „dictatură brutală” și cerând comunității internaționale să intensifice presiunea asupra statului Nicaragua, potrivit Le Figaro.
Aprobată în unanimitate de Adunarea Națională marți, reforma constituțională are o semnificație esențial simbolică într-o țară în care oponenții au fost închiși sau forțați să se exileze și unde, alături de Frontul Sandinist de Eliberare Națională (FSLN) al lui Daniel Ortega, au mai rămas doar partide minore aliniate guvernului.
Daniel Ortega a susținut că această măsură a protejat Nicaragua de interferențele Washingtonului, pe care îl acuză că a încercat să-l răstoarne printr-o mișcare de protest în 2018, a cărei represiune a dus la aproximativ 350 de morți, potrivit ONU. Fără a-l menționa direct pe Marco Rubio, Daniel Ortega a declarat miercuri seară că Statele Unite sunt „inamicul” unor țări precum a sa.
„Pur și simplu pentru că este o putere militară globală, se simt îndreptățiți să atace”, a criticat el în timpul unei ceremonii care a marcat aniversarea armatei nicaraguane. „Cei care ne amenință constant, aveți aici un popor și o armată care nu vor fi niciodată cumpărate și nu se vor preda niciodată”, a adăugat liderul.
La începutul lunii august, Statele Unite și aliații săi din Organizația Statelor Americane (OAS) au cerut organismului să ia măsuri împotriva Nicaraguei din cauza reformei. „Războiul purtat de Murillo și Ortega împotriva democrației amenință stabilitatea și prosperitatea” continentului, a subliniat miercuri Marco Rubio.
SUA acuză încălcările drepturilor omului în NicaraguaGuvernul SUA „rămâne angajat să identifice și să implementeze măsuri pentru a aborda încălcările drepturilor omului comise de Murillo și Ortega, inclusiv în cadrul unor organisme precum OAS ”, a spus el. În ciuda presiunilor din partea administrației Trump, Statele Unite rămân principalul partener comercial al Nicaraguzei, iar țara primește, de asemenea, împrumuturi de la bănci internaționale și de la FMI, pe fondul temerilor unei catastrofe umanitare.
Daniel Ortega a guvernat Nicaragua în anii 1980, după revolta care l-a înlăturat pe dictatorul susținut de SUA, Anastasio Somoza. Revenit la putere în 2007 și reales de atunci în alegeri marcate de nereguli, el și-a consolidat constant influența asupra acestei țări din America Centrală cu 7 milioane de locuitori, unde China are interese miniere semnificative.
Represiunea s-a intensificat după protestele din 2018, forțând aproape un milion de nicaraguani să se exileze și reducând efectiv la tăcere presa independentă. Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni țării de atunci.
În timpul alegerilor din 2021, Daniel Ortega i-a închis pe principalii candidați, multiplicând măsurile de exil și retragerea cetățeniei. Aproximativ 500 de activiști politici, umanitari, intelectuali, jurnaliști și preoți au fost, de asemenea, vizați. Detractorii lui Daniel Ortega îl acuză că încearcă să instaureze o „dictatură dinastică”, în contextul în care se apropie de împlinirea a 81 de ani, în noiembrie, și suferă de probleme de sănătate.
Președintele Consiliului European, António Costa, a fost primit de către președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.
Știrea inițială: Antonio Costa vine joi în RomâniaAntónio Costa va fi primit joi, la ora 09:30, la Palatul Cotroceni, potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială.
Cei doi oficiali vor avea mai întâi convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale. Nicușor Dan și António Costa vor susține apoi declarații comune de presă, programate în jurul orei 11:00.
Vizita la București face parte din turneul președintelui Consiliului European prin capitalele statelor membre, în cadrul căruia António Costa discută cu liderii europeni despre principalele priorități ale UE și despre temele care vor fi abordate la viitoarele reuniuni ale Consiliului European.
Una dintre temele importante ale discuțiilor din acest an este viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind cadrul financiar multianual vor stabili principalele priorități de cheltuieli ale UE pentru următorii șapte ani și nivelul fondurilor alocate diferitelor politici europene.
Miercuri, António Costa are programate vizite la Luxemburg, Zagreb și Budapesta, unde se întâlnește cu premierul Luxemburgului, Luc Frieden, premierul Croației, Andrej Plenković, și premierul Ungariei, Péter Magyar.
Joi, după întâlnirea cu Nicușor Dan de la București, președintele Consiliului European va merge la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că centrele Goethe-Institut din Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg vor fi închise, transmite AP. Decizia reprezintă o nouă etapă în deteriorarea relațiilor dintre cele două țări, pe fondul războiului din Ucraina și al acuzațiilor occidentale privind operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei.
De la o dronă găsită lângă un avion ucrainean la represalii diplomaticeLa originea noului conflict se află un incident produs pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle. O dronă încărcată cu explozibili a fost găsită în apropierea unui avion ucrainean. Dispozitivul a fost ulterior dezamorsat. Aeroportul Leipzig/Halle este unul dintre importantele centre de transport de marfă din Germania și are un rol relevant în logistica sprijinului acordat Ucrainei. Berlinul a acuzat Moscova în legătură cu tentativa de atac, în timp ce Rusia respinge acuzațiile.
5 august 2026, Saxonia, Schkeuditz: Specialiști criminaliști ai poliției se pregătesc să utilizeze un robot pentru neutralizarea explozivilor în apropierea unei aeronave ucrainene, pe Aeroportul Leipzig/Halle. Foto: Hendrik Schmidt/dpa
Germania a închis instituții ruseștiDupă incident, Germania a anunțat închiderea Consulatului Rusiei din Bonn și a Russian House, centrul cultural rus din Berlin. Moscova a interpretat aceste măsuri drept o lovitură directă asupra prezenței sale diplomatice și culturale în Germania. Lavrov a susținut că Berlinul „nu putea să nu înțeleagă” că închiderea Russian House va însemna, în esență, sfârșitul prezenței culturale germane în Rusia. „Orice alt răspuns ar arăta lipsă de respect de sine”, a afirmat ministrul rus de Externe, explicând decizia Moscovei.
Rusia acuză Germania, Berlinul acuză MoscovaCele două guverne au poziții diametral opuse în privința incidentului de la Leipzig/Halle. Germania consideră Rusia responsabilă pentru tentativa de atac, în timp ce Moscova respinge acuzațiile. Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că acuzațiile reprezintă o încercare a Berlinului de a distrage atenția de la propriile probleme și de la nemulțumirea alegătorilor. Putin a respins și dovezile prezentate în sprijinul acuzațiilor, afirmând că acestea ar fi fost „plantate”. Prin urmare, în cazul dronei, responsabilitatea nu este prezentată în sursa citată ca fiind stabilită printr-o hotărâre definitivă, iar Moscova neagă implicarea.
Un nou front în conflictul dintre Rusia și OccidentIncidentul apare într-un moment în care oficialii occidentali acuză Rusia, în mod repetat, de desfășurarea unei campanii de sabotaj și perturbare în Europa. Potrivit acestor acuzații, scopul ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina și destabilizarea unor state europene. Închiderea instituțiilor culturale reprezintă însă o formă diferită de confruntare: în locul unor măsuri strict militare sau economice, Moscova și Berlinul ajung să își reducă reciproc prezența diplomatică și culturală. Pentru publicul german și rus, astfel de instituții reprezintă canale importante pentru promovarea limbii, culturii și schimburilor educaționale.
Consecințele unei dispute în care nimeni nu-și asumă responsabilitateaPrin decizia anunțată de Lavrov, Moscova transmite că măsurile Berlinului vor avea consecințe directe asupra prezenței germane în Rusia. Închiderea centrelor Goethe-Institut din cele trei mari orașe rusești marchează astfel o nouă deteriorare a relațiilor bilaterale. Deocamdată, disputa se concentrează pe responsabilitatea pentru incidentul de la Leipzig/Halle și pe reacțiile reciproce ale celor două guverne. În timp ce Germania indică Rusia, Kremlinul respinge acuzațiile și susține că Berlinul încearcă să își ascundă propriile probleme.
Garda de Coastă anunță reluarea traficului cu bacul la punctul de trecere a frontierei Isaccea-Orlivka.
Trecerea cu bacul peste Dunăre a început în seara zilei de 2 septembrie 2026, la ora 19:00, și s-a făcut etapizat.
„Garda de Coastă informează participanții la traficul transfrontalier că, începând cu data de 02.09.2026, ora 19.00, traficul cu bacul peste fluviul Dunărea, la Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea – Orlivka, a fost reluat etapizat desfășurându-se în condiții de fluență pentru toate categoriile de autovehicule”, transmite instituția.
În prezent, traversarea Dunării se desfășoară în condiții normale și fără restricții pentru toate categoriile de autovehicule.
„În acest moment, trecerea frontierei prin Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea – Orlivka se desfășoară fără restricții de circulație”, a precizat Garda de Coastă.
Punctul de trecere Orlivka-Isaccea fusese închis după un atac rusesc cu drone ShahedPe 1 septembrie, punctul de trecere pentru transportul cu feribotul „Orlivka”, situat la graniţa Ucrainei cu România, a fost închis în urma unui atac rusesc cu drone Shahed.
„Din cauza unui atac inamic, punctul de control din Orlivka este închis temporar. În timpul nopții, Rusia a atacat punctul de control internațional al feribotului din Orlivka, situat la granița cu România, cu drone de atac de tip Shahed. În urma atacului, s-au înregistrat lovituri asupra clădirii și teritoriului punctului de control, au izbucnit incendii, care au fost localizate de echipele de intervenție”, a transmis, la momentul respectiv, Serviciul de Grăniceri al Ucrainei.
În urma atacului, traficul a fost redirecționat către alte puncte de trecere a frontierei.
Guvernul României ia măsuri după ce mai mulți utilizatori au raportat că platforma e-Sănătatea mea este inaccesibilă, încă de la primii pași ai conectării. Problema, identificată și confirmată de executiv, ar fi chiar la înrolare.
„În prezent, aproximativ 25.000 de cereri de validare a identităților digitale se află în așteptare, în condițiile unui flux mediu de aproximativ 10.000 de solicitări noi pe zi. Pentru reducerea rapidă a volumului restant, Autoritatea pentru Digitalizarea României dispune în acest moment de 40 de persoane instruite pentru validare”, a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă.
19 persoane noi vor răspunde la solicitările de înrolareExecutivul promite că problema se va rezolva în termen de o săptămână, în urma suplimentării temporare de personal cu 19 oameni. Anterior, 40 de persoane aveau aceasta responsabilitate.
„Procesul de validare presupune verificări riguroase pentru prevenirea tentativelor de fraudă, impersonare sau alterare a identității. Personalul ADR implicat în acest proces beneficiază de instruire specializată. […] Din acel moment, sistemul ROeID va prelua, analiza și soluționa automatizat solicitările de înrolare”, a mai comunicat executivul.
Recomandările GuvernuluiDe asemenea, Guvernul le recomandă utilizatorilor să-și instaleze ultima versiune a platformei, iar, pentru funcționarea optimă, au fost găsite deja și alte soluții de înrolare, care urmează să fie implementate.
„Platforma portal.esanatateamea.ro este funcțională la acest moment, iar funcționalitățile acestei platforme se vor operaționaliza în integralitate printr-o abordare prudentă, secvențială”, a concluzionat Guvernul.
Momentul artistic a avut loc în cadrul Retragerii liderilor din Singapore și Thailanda, eveniment care marchează prima întâlnire la nivel înalt dintre cele două țări din ultimii 11 ani. Deși vizita lui Wong în Thailanda a fost dedicată în principal discuțiilor diplomatice și consolidării relațiilor bilaterale, prestația muzicală a celor doi lideri a atras rapid atenția publicului.
Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au urcat împreună pe scenăAnutin Charnvirakul și Lawrence Wong au ales să interpreteze „Let It Be”, una dintre cele mai cunoscute melodii ale formației The Beatles. Premierul thailandez, care și-a demonstrat și în trecut pasiunea pentru muzică în cadrul unor evenimente oficiale, a cântat alături de liderul din Singapore.
Potrivit Associated Press, Wong l-a acompaniat pe Anutin la chitară, iar momentul a fost primit cu entuziasm de cei prezenți. Apariția celor doi lideri pe scenă a oferit o notă neobișnuită întâlnirii diplomatice dintre Thailanda și Singapore.
Thailand’s prime minister sang “Let It Be” and “Blowin’ in the Wind” as Singapore’s prime minister played guitar. pic.twitter.com/cUshZrRneT
— распад и неуважение (@VictorKvert2008) September 2, 2026
Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și o piesă de Bob DylanMomentul muzical nu s-a limitat la piesa „Let It Be”. Postul public thailandez TPBS a relatat că Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și „Blowin’ in the Wind”, piesă lansată de Bob Dylan și devenită una dintre creațiile emblematice ale muzicii folk.
Pentru Anutin, apariția nu este o premieră. Premierul thailandez și-a demonstrat în trecut talentul muzical la evenimente publice, însă prestația alături de un alt șef de guvern a atras o atenție deosebită.
Vizita lui Lawrence Wong la Bangkok are însă o miză diplomatică importantă. Întâlnirea la nivel înalt dintre Singapore și Thailanda reprezintă un moment relevant pentru relațiile dintre cele două state din Asia de Sud-Est.
Prestația artistică a celor doi lideri a oferit, astfel, o imagine mai puțin formală a întâlnirii și a devenit unul dintre momentele cele mai comentate ale vizitei oficiale.
Jucătoarea belarusă de tenis Arina Sabalenka, numărul unu mondial, s-a calificat miercuri în turul al treilea la US Open, ultimul turneu de Mare Șlem al sezonului, după ce a învins-o în două seturi, 6-1, 6-1, pe rusoaica Polina Iatcenko, locul 160 WTA.
Meciul de la Flushing Meadows a durat doar 53 de minute.
Arina Sabalenka, în vârstă de 29 de ani, urmărește să obțină cel de-al treilea său titlu la turneul de la New York, după cele câștigate în 2024 și 2025.
Belarusa speră și să își păstreze poziția de lider al clasamentului WTA după această competiție. Ea ocupă primul loc de 98 de săptămâni consecutive, dar riscă să fie detronată de kazaha Elena Rîbakina, numărul 2 mondial.
În turul următor, Sabalenka o va întâlni pe Kamilla Rahimova din Uzbekistan, care a trecut la rândul ei de jucătoarea de origine spaniolă, Oksana Selehmeteva, cu 6-3, 6-0.
Tot miercuri, americanca Jessica Pegula, favorita numărul trei, s-a impus cu 6-3, 6-1 în fața jucătoarei din Statele Unite, Sofia Kenin.
Pegula, în vârstă de 32 de ani, finalista ediției din 2024 a US Open, poate ajunge pentru prima dată pe primul loc în clasamentul mondial dacă va câștiga turneul de la Flushing Meadows, iar Elena Rîbakina nu va ajunge în semifinale.
În turul al treilea, americanca o va întâlni pe canadianca Leylah Fernandez, care a disputat la rândul ei o finală la US Open, în 2021. Atunci, Fernandez a fost învinsă de britanica Emma Răducanu.
El a răspuns că printre obiceiurile pe care le-a respectat zi de zi sunt mersul pe jos și consumarea unui pahar de vin. Foarte important, pensionarul dansează în fiecare zi.
Pensionarul este din Italia și se numește Raffaele Zanna. Pe 29 august, el a împlinit 100 de ani și familia i-a organizat o petrecere la care a participat și primarul localității în care trăiește.
Zanna este cunoscut în comunitatea sa drept „regele sălii de dans”. Asta deoarece dansează în fiecare zi.
Continuarea pe Mediafax Italia.
