Cartea în cauză se intitulează „From the River to the Sea” (De la râu la mare), o expresie apărută în anii 1960 în cadrul Organizației pentru Eliberarea Palestinei și preluată astăzi de Hamas. Ea este interpretată de unii ca o dorință de a eradica statul Israel, de alții ca un sprijin pacifist pentru cauza palestiniană, conform Le Figaro.
Percheziție de 45 de minute cu cinci polițiștiLibrăria LGBT+ din arondismentul 11 a fost percheziționată de cinci polițiști în uniformă, însoțiți de un procuror al Republicii, pentru a confisca caietul de colorat.
„Timp de 45 de minute, librăria a fost supusă unei percheziții metodice: rafturile au fost inspectate, cutii cu cărți deschise una câte una, depozite și sala de pauză percheziționate”, detaliază Violette and Co într-un comunicat.
Polițiștii erau în uniformă, cu arme la centură, filmând locul cu ajutorul camerelor video portabile. Deși au plecat cu mâinile goale, cărțile fiind vândute, managerul este convocat la secția de poliție pe 22 ianuarie în cadrul unei anchete preliminare.
Aviz nefavorabil, dar fără decret de interzicereLa originea operațiunii se află un aviz nefavorabil privind importul cărții, emis în noiembrie 2025 de Comisia de supraveghere și control al publicațiilor destinate tinerilor. Potrivit acestei instanțe, lucrarea editată de o societate cu sediul în Africa de Sud „este susceptibilă de a incita la ură împotriva unui grup de persoane, și anume populația israeliană”.
Avocatul Thibault Laforcade, care reprezintă librăria, denunță o „percheziție ilegală, deoarece nu are niciun temei legal și este disproporționată”. El arată că avizul nu a fost făcut public și că numai un decret al Ministerului de Interne permite interzicerea vânzării cărții.
Întrebat despre conținutul cărții, Laforcade consideră că „este fals să se spună că aceasta este un apel la distrugerea statului Israel”. La rândul său, librăria condamnă acțiunile care pot fi considerate „poliție politică” și consideră că această percheziție se înscrie „într-un context mai larg de atacuri repetate împotriva librăriilor independente”.
Librăria Violette and Co a fost victima unor acte de vandalism și hărțuire cibernetică vara trecută.
Cele mai sigure 10 companii aeriene au fost dezvăluite de AirlineRatings.com după o evaluare a 320 de operatori, potrivit Sky News.
Experții au plecat de la ideea că accesibilitatea și confortul sunt adesea primele lucruri pe care le iau în considerare călătorii, dar siguranța este la fel de importantă.
Realizatorii topului au luat în considerare factori precum incidentele grave, instruirea piloților și verificările privind siguranța.
Etihad este considerată cea mai sigură printre companiile aeriene cu servicii complete, în timp ce HK Express a ocupat primul loc în clasamentul companiilor aeriene low-cost.
Topul companiilor este următorul: Etihad, Cathay Pacific, Qantas, Qatar, Emirates, Air New Zealand, Singapore Airlines, EVA Air, Virgin Australia și Korean Air.
Topul celor mai sigure companii aeriene low-cost este următorul: HK Express, Jetstar Airways, Scoot, flydubai, EasyJet, Southwest, airBaltic, VietJet Air, Wizz Air Group și AirAsia Group4.
Două dintre sancțiunile contravenționale au fost aplicate în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.
Celelalte două au fost date conform Legii nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.
Două sesizări penale pentru ultrajSesizarea organelor de urmărire penală a fost întocmită în conformitate cu prevederile art. 371 din Codul Penal al României, care reglementează infracțiunea de ultraj.
În total, jandarmii au întocmit două acte de sesizare a organelor de urmărire penală și au aplicat opt sancțiuni contravenționale în valoare totală de 13.100 de lei.
Verificările continuă pentru identificarea și sancționarea altor persoane care au încălcat cadrul legal în vigoare.
Un nou studiu academic pune sub semnul întrebării una dintre cele mai importante apărări legale ale industriei inteligenței artificiale (AI), scrie Futurism.
Cercetătorii afirmă că unele modele lingvistice de top ar putea stoca texte protejate prin drepturi de autor, nu doar să „învețe” din ele.
Studiul testează afirmațiile marilor companii AIDe ani de zile, companii precum OpenAI, Google, Meta și Anthropic susțin că modelele lor nu păstrează datele de antrenament.
În schimb, acestea afirmă că modelele învață tipare într-un mod similar creierului uman, o distincție esențială în procesele aflate pe rol privind drepturile de autor.
Această poziție a fost invocată în mod repetat în instanță, inclusiv de directorul general al OpenAI, Sam Altman, care a avertizat că restricționarea accesului la datele de antrenament ar putea paraliza industria.
Ce au descoperit cercetătoriiStudiul, realizat de echipe de la Stanford University și Yale University, a testat patru modele importante.
Este vorba despre GPT-4.1, Gemini 2.5 Pro, Grok 3 și Claude 3.7 Sonnet.
Cercetătorii au constatat că aceste modele pot reproduce fragmente lungi din cărți protejate prin drepturi de autor, cu o acuratețe surprinzătoare.
Claude ar fi redat pasaje aproape identice din cărți întregi, cu rate de acuratețe de peste 95%.
Gemini a reprodus porțiuni ample din Harry Potter și Piatra Filozofală, iar Claude a redat conținut din 1984 de George Orwell cu o fidelitate de peste 94%.
Implicații legale și pentru industrieConcluziile ar putea slăbi semnificativ apărarea bazată pe „fair use” a industriei în instanțele din SUA.
Potrivit The Atlantic, rezultatele sugerează că modelele pot stoca și ulterior reda conținut protejat.
Experții în drept avertizează că acest lucru ar putea expune companiile AI la despăgubiri de ordinul miliardelor de dolari.
Rămâne însă neclar dacă reproducerea textelor implică stocarea unei copii sau generarea dinamică a conținutului.
Companiile AI continuă să nege stocarea directă a materialelor protejate, menținându-și poziția juridică de până acum.
Decizia vine în plină criză cauzată de recentele bombardamente rusești care au dus la întreruperi masive ale încălzirii și alimentării cu energie electrică, potrivit AFP.
Administrația municipală a anunțat că va introduce începând de vineri măsuri de economisire a energiei electrice. Iluminatul public va fi redus la 20% din capacitatea sa obișnuită pentru a reduce consumul de energie electrică.
Kiev: Întreruperi masive în furnizarea căldurii și electricitățiiAtacurile rusești asupra rețelei energetice ucrainene au provocat întreruperi masive în furnizarea căldurii și electricității în capitală. Măsurile de economisire vizează gestionarea crizei energetice până la restabilirea capacității sistemului.
Decizia de închidere a școlilor afectează întregul sistem educațional din Kiev. Autoritățile urmăresc să limiteze consumul de energie în condițiile în care sistemul energetic al capitalei este sub presiune din cauza bombardamentelor.
Donald Trump a spus că ar putea impune tarife vamale țărilor care nu susțin planul său ca SUA să controleze Groenlanda, potrivit Sky News.
„Aș putea impune un tarif vamal țărilor dacă nu sunt de acord cu Groenlanda, pentru că avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”, a spus Trump la o masă rotundă la Casa Albă.
Trump a spus în repetate rânduri că SUA sunt obligate să controleze Groenlanda. El a vorbit despre achiziționarea insulei, dar nu a exclus varianta militară. Declarațiile au sporit presiunea asupra localnicilor care refuză autoritatea americană și asupra Danemarcei, care controlează insula.
Ultimul comentariu a apărut la doar două zile după întâlnirea de la Washington între ministrul de externe al Danemarcei, Lars Lokke Rasmussen, ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, secretarul de stat american Marco Rubio și vicepreședintele SUA, JD Vance.
Cercetarea a analizat 18 studii care au examinat jocurile de societate cu numere și abilitățile matematice timpurii la copiii de la vârsta preșcolară până la clasa a doua, scrie Independent.
S-a constatat că jocurile îmbunătățesc abilitățile matematice.
„Indicator puternic al succesului ulterior la școală”Gena Nelson, una dintre autorii raportului, a declarat că au ales acest subiect deoarece abilitățile matematice timpurii sunt un indicator puternic al succesului ulterior al copiilor la școală. „Jocurile de societate cu numere sunt ușor de utilizat și accesibile”, a precizat cercetătoarea.
„Această analiză arată că sesiunile scurte de joc cu jocuri de societate cu numere liniare pot îmbunătăți în mod semnificativ abilitățile matematice fundamentale timpurii. E vorba de numărat, recunoașterea numerelor și înțelegerea cantității”, a explicat Nelson.
Beneficii și pentru adulți: concentrare, memorie, rezolvare de problemeNatalie Mackenzie, expertă în creier și cogniție cu 20 de ani de experiență, a explicat cum jocurile de societate pot fi utile și pentru adulți. Acestea ajută la îmbunătățirea capacității de concentrare, antrenează memoria și dezvoltă abilitățile de rezolvare a problemelor.
Regulile structurale și „comportamentele distractive orientate spre atingerea unui obiectiv” pot fi satisfăcătoare și pot oferi conexiuni sociale. „Aceste jocuri activează și utilizează simultan mai multe zone și sisteme ale creierului”, a declarat Mackenzie.
Cortexul prefrontal, responsabil de funcțiile executive precum planificarea, luarea deciziilor și controlul impulsurilor, este activ pentru numărarea spațiilor, memorarea regulilor și planificarea mișcărilor. Hipocampul, centru al memoriei și învățării, este implicat în reamintirea și repetarea secvențelor și tiparelor.
„Celulele care se activează împreună, se conectează împreună”Jocurile pot oferi „stimuli multisenzoriali”, inclusiv procesarea vizuală, conștientizarea spațială și mișcarea fizică, care contribuie la întărirea creierului. „Într-un creier tânăr și adaptabil, aceasta este o practică foarte valoroasă”, a adăugat Mackenzie.
„Celulele care se activează împreună, se conectează împreună. Cu cât o acțiune sau un proces este practicat și repetat mai mult, cu atât rezultatul și conexiunea sunt mai puternice pe termen lung”, a explicat experta.
Autorii studiului testează acum un set de jocuri originale cu numere, cărți de povești cu teme matematice și întrebări de conversație pentru părinții care au copii cu dizabilități între trei și cinci ani. Echipa speră să încorporeze caracteristici din cele mai bune jocuri de societate într-un joc destinat copiilor cu dizabilități, cu niveluri și provocări matematice opționale.
Donald Trump a fost amenințat de generalul Mohsen Rezaei, un oficial iranian de rang înalt, potrivit Express. El este membru într-un consiliu al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Mohsen Rezaei a comentat amenințările lui Trump privitoare la Iran.
„Trump a spus că are mâna pe trăgaci. Îi vom tăia mâna și degetul”, a spus Rezaei adăugând că Iranul nu va mai accepta un armistițiu dacă țara este atacată.
„Dacă mergem mai departe, nu se va mai vorbi despre un armistițiu. Nu acordați atenție reținerii și răbdării strategice de care am dat dovadă. Opriți-vă chiar acum. Faceți un pas înapoi, altfel niciuna dintre bazele voastre din regiune nu va fi în siguranță”, a transmis generalul iranian.
Rezaei este o figură extrem de influentă în cadrul cercului politic și militar al Iranului. El a fost comandant șef al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), o funcție pe care a deținut-o din 1980 până în 1997. Ulterior, a ocupat mai multe funcții importante, inclusiv vicepreședinte pentru afaceri economice și secretar al Consiliului Suprem pentru Coordonare Economică, un organism care modelează politica economică națională.
Amenințarea apare în contextul în care portavionul USS Abraham Lincoln s-a apropiat de Iran. Acesta are avioane de vânătoare, distrugătoare cu rachete ghidate și un submarin de atac.
În paralel, președintele american Donald Trump a avertizat în repetate rânduri că ia în considerare acțiuni militare dacă forțele de securitate iraniene vor face rău protestatarilor pașnici din Iran.
Analiză Bloomberg explozivă: Elveția are în dezbatere una dintre cele mai sensibile teme ale momentului, pe fondul creșterii accelerate a populației și al imigrației ridicate.
După un deceniu în care populația a crescut de aproximativ cinci ori mai rapid decât media vecinilor europeni, 27% din populația elvețiană nu are cetățenie elvețiană.
Ceea ce-i atrage pe străini sunt salariile mari, stabilitatea și nivelul de trai ridicat care au transformat statul alpin într-o destinație atractivă pentru muncitori din întreaga lume.
Referendum până la sfârșitul anuluiÎnsă această „atracție” a venit la pachet cu îngrijorări tot mai mari din partea populației, iar în acest context Partidul Popular Elvețian, o formațiune de dreapta cunoscută pentru pozițiile sale anti-imigrație, a inițiat și a promovat o mișcare cu care tot mai mulți elvețieni sunt de acord:
„Nu Elveției celor zece milioane!”, care propune plafonarea populației la maximum 10 milioane de locuitori.
Partidul Popular Elvețian a militat mult timp pe o platformă anti-imigrație care l-a ajutat să devină cel mai mare partid din țară.
În 2007, a făcut campanie cu un afiș mult criticat care înfățișa oi albe dădeau afară o oaie neagră dintr-un câmp acoperit de steagul elvețian și a susținut, de asemenea, interzicerea minaretelor, care a fost adoptată printr-un referendum în 2009.
Problema este deosebit de profund înrădăcinată în Elveția, unde regulile împotriva străinilor sunt deja stricte.
Cetățenia poate fi obținută după o perioadă de așteptare de cel puțin zece ani, sub rezerva unor condiții stricte, iar în municipalitățile mai mici, consiliul local poate respinge cererea chiar și atunci. Dezbaterea privind imigrația atinge direct identitatea națională, neutralitatea prețuită și întrebarea unde se află Elveția într-o eră de instabilitate geopolitică și tensiuni globale în creștere.
Întrebarea este cât de deschisă sau închisă își poate permite țara să fie într-o astfel de lume.
Un referendum pe această temă ar urma să aibă loc până la finalul anului.
Ar putea intra în discuție însuși acordul de liberă circulațiePropunerea nu vizează natalitatea, ci imigrația.
La atingerea pragului de 9,5 milioane de locuitori, ar urma să fie restricționată intrarea anumitor categorii, precum solicitanții de azil sau membrii de familie ai străinilor deja rezidenți.
La 10 milioane, ar intra în vigoare măsuri suplimentare, iar în ultimă instanță Elveția ar putea renunța la acordul de liberă circulație a persoanelor cu Uniunea Europeană.
Susținătorii inițiativei invocă presiunea tot mai mare asupra pieței imobiliare, sistemului de sănătate și infrastructurii, dar și teama de pierdere a identității culturale.
Un sondaj realizat în decembrie arată că aproape jumătate dintre alegători, din toate categoriile de vârstă, privesc favorabil ideea limitării populației.
Mediul economic își dă ochii peste cap și se opuneDe cealaltă parte, liderii de afaceri, băncile și marile companii avertizează asupra consecințelor economice.
Elveția și-a construit prosperitatea modernă pe baza unei economii deschise și a atragerii forței de muncă din exterior, mai ales după acordul din 1999 cu UE privind libera circulație.
Industrii-cheie precum sectorul financiar, cel farmaceutic, industria ceasurilor sau marile multinaționale – UBS, Roche, Nestlé sau Swatch – depind într-o proporție semnificativă de angajați străini.
Reprezentanții mediului de afaceri susțin că limitarea imigrației ar duce la lipsă de competențe, relocarea investițiilor și, în final, la slăbirea economiei.
Totodată, renunțarea la libera circulație ar pune în pericol accesul la piața unică europeană, care absoarbe aproximativ jumătate din exporturile elvețiene.
Este despre identitate și despre viitorLăsând cifrele la o parte, discuția atinge teme profunde legate de identitatea națională, neutralitate și poziționarea Elveției într-o lume marcată de tensiuni geopolitice.
Istoric, țara a trecut de la statutul de stat sărac și de emigrație la una dintre cele mai bogate economii din lume, transformare strâns legată de deschiderea către exterior.
Guvernul elvețian a semnat în 2024 un nou acord cu Uniunea Europeană, care menține libera circulație a persoanelor, însă și acesta va fi supus unui referendum.
Partidele de centru-stânga și o parte a clasei politice consideră cooperarea strânsă cu Europa singura opțiune realistă, în lipsa unor alternative economice solide în afara continentului.
Referendumul privind plafonarea populației se anunță astfel nu doar un vot despre imigrație, ci și un test major privind direcția pe care Elveția dorește să o urmeze: o societate mai închisă, în numele protejării identității și resurselor, sau una deschisă, care acceptă provocările globalizării pentru a-și menține prosperitatea.
Dezbaterile au avut loc pe marginea proiectului OUG privind înregistrarea și obligațiile angajatorilor străini, autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor pe piața muncii din România, dar și modificarea și completarea unor legi din acest sector.
”Prin acest proiect de ordonanță facilităm accesul antreprenorilor din România la forță de muncă din state terțe, în condițiile în care criza forței de muncă la nivel național este o realitate. Concret, ne-am propus să simplificăm și să reducem timpul mediu pentru procesarea unei solicitări de viză, care acum ajunge la 9 luni sau chiar un an.
De asemenea, venim cu soluții în domeniul recrutării și plasării forței de muncă străine pentru ca toți operatorii economici implicați să respecte același set de reguli, să facă dovada profesionalismului și să ofere garanții atât statului român, cât și lucrătorului-străin.
Este o necesitate ce derivă din realitate și din obligația statului de a preveni exploatarea, munca nedeclarată, migrația și șederea ilegală, traficul de persoane, în acord cu obligațiile constituționale, europene și internaționale”, a afirmat consilierul de stat Valentin Vătăjelu, președinte al Comitetului pentru admisia și reglementarea șederii străinilor în România.
În cadrul dezbaterii a fost analizată propuneri la următoarele aspecte ale proiectului:
Propunerile și argumentele prezentate vor fi analizate, iar rezultatele vor fi comunicate public pe site-ul Cancelariei Prim-Ministrului.
Potrivit datelor publicate de Guvern, în ultimii 10 ani, numărul de muncitori străini a crescut, de la 5.500 de muncitori în 2015 și 2016, până la 100.000 de muncitori, în perioada 2022-2025.
În acest an, Guvernul a aprobat un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România.
