„În următorii trei ani, programul va cuprinde câte patru sesiuni de pregătire în fiecare an, oferind astfel posibilitatea unui număr cât mai mare de salvatori montani și membri ai echipajelor aeromedicale să își dezvolte și să își perfecționeze competențele necesare intervențiilor cu elicopterul”, potrivit publicat pe Facebook de Dispeceratul Național Salvamont.
Programul este derulat de DSU și Inspectoratul General de Aviație, cu sprijinul și expertiza unor lectori din cadrul l REGA – Swiss Air-Rescue, una dintre cele mai prestigioase organizații europene în domeniul salvării aeriene, potrivit sursei citate.
Participarea în cadrul programului a fost stabilită după o analiză la nivel național, dar și consultări în cadrul Salvamont, în cadrul căreia s-a luat în considerare numărul de salvatori montani capabili specializați în operațiunile cu elicopterul, dar și specificul zonelor montane și al intervențiilor din ultimii ani.
Pregătire pentru intervenții mai rapide și mai coordonate„Experiența acumulată până în prezent a demonstrat fără echivoc valoarea acestei pregătiri. Un salvator bine pregătit pentru intervenția aero înseamnă intervenții mai rapide, proceduri mai sigure, o mai bună coordonare cu echipajul aeromedical și, în final, șanse mai mari pentru persoanele aflate în dificultate în zonele montane”, transmite Salvamont.
Programul de pregătire a fost reluat după 5 ani de pauză.
În ultimii 3 ani, salvatorii montani au realizat 463 de misiuni salvare montană cu elicopterul. Astfel, suportul aerian a devenit important în misiuni, iar cei implicați au nevoie să țină pasul pentru că intervențiile sunt complexe.
„Prin acest program sunt făcuți pași importanți pentru consolidarea unui sistem integrat de salvare montană aero, în care experiența salvatorilor montani se îmbină cu expertiza echipajelor aeromedicale și cu capacitatea operațională a elicopterelor SMURD”, tramsite Salvamont.
Scopul programului este creșterea capacității de răspuns în misiunile complexe, dar și o mai bună cooperare între DSU și Inspectoratul General de Aviație, dar și structurile Salvamont din toată țara, precum și partenerii internaționali din cadrul REGA.
Apariția celor patru nume vine în momentul în care variantele asumate oficial de partide – Sorin Grindeanu din partea PSD și Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR – nu reușesc să coaguleze în jurul lor cele 233 de voturi necesare pentru învestirea unui Guvern.
Potrivit informațiilor Mediafax pe lista scurtă a lui Nicușor Dan în acest moment se află patru nume. Unele dintre variante, precum Nazare și Tomac, au mai fost discutate în ultimele luni, dar acum pe lista a apărut și fostul jurnalist și diplomat Luca Niculescu și un afacerist român. Potrivit informațiilor G4Media acest afacerist ar fi antreprenorul Iulian Stanciu.
Cine sunt cei patru potențiali premieriAlexandru Nazare, varianta cu profil economic
Unul dintre numele aflate în discuțiile politice este cel al actualului ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare.
Nazare a ocupat anterior mai multe funcții guvernamentale, iar înainte de revenirea sa la Ministerul Finanțelor a făcut parte din Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României.
Numele său a mai apărut în ultimele săptămâni în negocierile pentru formarea unui nou guvern. Surse politice au indicat că președintele Nicușor Dan caută inclusiv o variantă de premier cu profil economic, capabilă să obțină cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului.
Iulian Stanciu, antreprenorul ajuns pe lista variantelor de premierUn nume-surpriză vehiculat în discuțiile politice este cel al antreprenorului Iulian Stanciu, potrivit informațiilor publicate de G4Media, care citează discuții ale reporterilor săi cu lideri din PSD, PNL, USR și UDMR.
Stanciu este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori români din sectorul IT și comerț online. A fondat alături de Sebastian Ghiță compania Asesoft și a devenit ulterior acționar majoritar în mai multe companii, printre care eMAG. Drumurile celor doi oameni de afaceri s-au separat ulterior, după intrarea lui Sebastian Ghiță în politică.
În iunie 2026, Iulian Stanciu a decis să închidă capitolul eMAG. Antreprenorul a convenit să-și vândă către Prosus întreaga participație de 11,77% din Dante International, compania care operează eMAG.
Ieșirea a venit după 17 ani în care Stanciu s-a aflat la conducerea companiei. Presa economică a estimat, pornind de la tranzacțiile raportate de Prosus, că participația sa putea valora în jurul a 500 de milioane de euro, deși valoarea exactă a tranzacției nu a fost făcută publică.
După exit, Stanciu și-a descris schimbarea de rol prin trecerea de la antreprenor la investitor, obiectivul său fiind să contribuie la dezvoltarea altor companii românești.
După ieșirea din eMAG, principalul proiect al lui Stanciu este Inspire Asset Management, vehiculul de investiții fondat împreună cu Iulian Portasă.
Într-un interviu acordat Ziarului Financiar în iulie 2026, Stanciu afirma că prin Inspire fuseseră deja investite peste 100 de milioane de euro în diferite proiecte. Ținta declarată de antreprenor este mult mai mare: investiții de un miliard de euro în următorii doi-trei ani și de aproximativ cinci miliarde de euro într-un orizont de zece ani.
Portofoliul său nu mai este concentrat exclusiv pe tehnologie și retail. Prin Inspire Asset Management, Stanciu a intrat, între altele, în acționariatul Foraj Sonde Videle, unde deține indirect aproximativ 32,9% din acțiuni. A investit și în fonduri de private equity și în alte proiecte din economia românească.
Luca Niculescu, diplomat și negociatorul României pentru aderarea la OCDEO altă variantă discutată este Luca Niculescu, în prezent secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Niculescu a fost anterior ambasador al României în Franța și redactor-șef al RFI România. Numele său a mai fost luat în calcul pentru funcția de ministru de Externe în tentativele precedente de formare a unui guvern.
Profilul său diplomatic ar putea corespunde uneia dintre condițiile vehiculate în jurul viitoarei desemnări de la Cotroceni: un candidat cu credibilitate externă și relații bune la nivel european și în Statele Unite.
Eugen Tomac, din nou în calcule după prima desemnare eșuatăPe lista numelor vehiculate apare din nou și Eugen Tomac, europarlamentar, lider al PMP și apropiat al președintelui Nicușor Dan.
Tomac a fost deja desemnat premier de Nicușor Dan pe 4 iunie. Zece zile mai târziu și-a depus mandatul, după ce nu a reușit să construiască sprijinul parlamentar necesar pentru învestirea Guvernului.
După retragerea lui Tomac, președintele l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea, însă nici această tentativă nu a dus la formarea unui executiv. Cabinetul propus de Veștea nu a obținut majoritatea necesară în Parlament.
Grindeanu și Mureșan sunt singurele propuneri asumate oficial de partideÎn paralel cu variantele vehiculate informal, pe masa președintelui se află două propuneri politice asumate public.
PSD îl susține pentru funcția de premier pe Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR au mers cu varianta europarlamentarului Siegfried Mureșan. Cele două candidaturi au fost prezentate încă din luna iunie.
Nicușor Dan a indicat însă anterior că nu intenționează să desemneze un candidat despre care știe că nu poate strânge o majoritate parlamentară. Tocmai lipsa celor 233 de voturi necesare a menținut blocajul politic în ultimele luni.
Surse apropiate Administrației Prezidențiale au susținut în weekend că președintele ar putea face o nouă desemnare la începutul acestei săptămâni.
Decizia a venit după o anchetă care a scos la iveală laboratoare clandestine, arme și muniție, iar verdictul poate fi contestat, precizează Euronews.
De ce a fost condamnată Sarah KhalifaPotrivit presei de stat egiptene citate de Euronews, instanța a condamnat-o pe Sarah Khalifa și pe ceilalți 11 inculpați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, procurarea unor substanțe folosite la fabricarea drogurilor în scopul traficului, precum și pentru deținerea și transportul unor arme de foc și muniții fără autorizație. Khalifa era cunoscută publicului egiptean prin emisiunea „Mission Impossible”, un program axat pe subiecte legate de securitate și criminalitate. Prezentatoarea de televiziune deținea, de asemenea, o clinică de cosmetică și o companie de organizare de evenimente.
Ce au descoperit anchetatoriiDosarul vizează producerea și comercializarea unor droguri sintetice. Potrivit publicației Al-Ahram, autoritățile au confiscat în timpul perchezițiilor peste 750 de kilograme de droguri și materii prime utilizate pentru producerea acestora. Anchetatorii au descoperit și două apartamente transformate în laboratoare, precum și mai multe arme de foc și numeroase cartușe deținute fără autorizație. Presa egipteană a relatat că gruparea ar fi importat din străinătate materiile prime necesare pentru fabricarea drogurilor sintetice, pe care ulterior le-ar fi comercializat.
Egipt: procurorii afirmă că au descoperit peste 750 kg de droguri sintetice în apartamentele prezentatoartei TV Sarah Khalifa. Sursa foto: X
Verdictul poate fi contestat, există și un dosar separatÎn cazul condamnărilor la moarte, procedura judiciară egipteană prevede consultarea Marelui Muftiu al Egiptului pentru emiterea unui aviz religios înainte de pronunțarea sentinței. Instanța a urmat această procedură înainte de anunțarea verdictului. Condamnarea nu este însă definitivă. Decizia poate fi atacată prin apel. Sarah Khalifa și o parte dintre ceilalți inculpați au primit și câte cinci ani de închisoare într-un dosar separat. Acesta vizează răpirea și agresarea unui tânăr. Sursa nu oferă alte detalii despre circumstanțele acestui caz, însă cele două dosare au dus la condamnări distincte.
Cât de des este aplicată pedeapsa capitală în EgiptEgiptul păstrează pedeapsa cu moartea pentru mai multe categorii de infracțiuni grave. Printre acestea se numără omorul premeditat, terorismul, anumite infracțiuni sexuale și traficul de droguri. Datele citate de Euronews de la Egyptian Rights and Freedoms Commission arată că în 2025 au fost pronunțate 541 de condamnări la moarte în Egipt. Cazul Sarah Khalifa atrage însă o atenție deosebită datorită notorietății sale publice. Faptul că o prezentatoare de televiziune cunoscută se află printre persoanele condamnate la moarte transformă dosarul într-unul dintre cazurile cu cel mai mare impact mediatic din ultima perioadă. Deocamdată, condamnarea poate fi contestată, astfel că verdictul pronunțat de tribunalul din Cairo nu înseamnă că pedeapsa capitală va fi executată imediat.
„Văd că, în ultimele zile, vuvuzelele politice de la USR și-au construit din nou discursul în jurul Sănătății și încearcă să vorbească despre spitale, investiții și fonduri europene”, a scris Alexandru Rogobete.
Fostul ministru continuă atacul într-un registru ironic.
„Luați-vă trotinetele și faceți turul celor 22 de șantiere de spitale noi. La fiecare oprire, faceți un selfie în fața spitalului și scrieți: «Pe ăsta nu l-am făcut noi cei de la USR»”, a transmis Rogobete.
Rogobete: Ministerul Sănătății nu a pierdut un miliard de euro pentru că nu a îndeplinit jaloaneMiza disputei este reducerea banilor disponibili pentru investițiile din Sănătate prin PNRR. USR a acuzat în repetate rânduri conducerea PSD a Ministerului Sănătății că România a pierdut aproximativ un miliard de euro care ar fi putut fi utilizați pentru construirea de spitale.
Deputatul USR Emanuel Ungureanu afirma încă din noiembrie 2025 că România a pierdut „un miliard de euro din PNRR pentru Sănătate”, cerând stabilirea responsabilităților pentru proiectele eliminate sau mutate pe alte surse de finanțare.
Rogobete contestă însă explicația dată de USR.
„Ministerul Sănătății NU a pierdut un miliard de euro pentru spitale pentru că nu ar fi îndeplinit jaloane. În anul 2023 a fost recalculată alocarea de granturi a întregului PNRR al României, nu doar componenta Sănătate. Asta înseamnă minus 2,11 miliarde de euro, aproape 15% din întreaga alocare inițială de granturi a României”, susține fostul ministru.
Opt investiții spitalicești au rămas în PNRRPentru a răspunde criticilor USR, Rogobete a prezentat lista investițiilor pe care spune că actualele și fostele conduceri ale Ministerului Sănătății au reușit să le mențină în finanțare.
Opt investiții spitalicești au rămas finanțate prin PNRR:
Ministerul Sănătății anunța pe 4 septembrie că rata de absorbție a fondurilor PNRR aferente instituției a ajuns la 91% și că numai în luna august au fost făcute plăți de peste un miliard de lei.
Nouă proiecte scoase din PNRR au fost mutate pe Programul SănătateAlte nouă proiecte care fuseseră începute prin PNRR au fost transferate pe Programul Sănătate 2021–2027 pentru a putea continua după expirarea termenelor Planului.
Este vorba despre investițiile de la Alba Iulia, Centrul de Politraumă și Centrul de Radioterapie din Pitești, noul corp al Spitalului de Boli Infecțioase din Oradea, noul Spital „Dimitrie Gerota” din București, proiectele din Giurgiu, Timișoara, Vaslui și Bacău.
Transferul celor nouă proiecte pe Programul Sănătate a fost aprobat în 2025, acestea urmând să beneficieze în continuare de fonduri europene nerambursabile.
Rogobete include în bilanț și cele trei centre pentru mari arși de la Timișoara, Târgu Mureș și Spitalul „Grigore Alexandrescu” din București, finanțate cu sprijinul Băncii Mondiale.
La acestea se adaugă cele trei spitale regionale de urgență de la Craiova, Iași și Cluj, finanțate din fonduri europene și cofinanțare națională.
„Nu vă este rușine să mințiți în halul ăsta?”„Nu pretind că totul este perfect și nici că toate problemele sistemului de sănătate au fost rezolvate. Dar pot să merg în fața oamenilor, să arăt aceste investiții și să spun simplu: aici am construit împreună cu echipa Ministerului Sănătății”, afirmă Rogobete.
El îi acuză pe reprezentanții USR că folosesc tema investițiilor în spitale drept „muniție electorală”.
„Când îi aud pe cei care n-au lăsat nimic comparabil în urmă vorbind despre «miliardul pierdut» (…) îi întreb: Nu vă este rușine să mințiți în halul ăsta?”, a transmis deputatul PSD.
Rogobete readuce în discuție inclusiv controversa achiziției vaccinurilor împotriva COVID-19 și acuză USR că, în perioada în care a condus Ministerul Sănătății, au fost contractate suplimentar „zeci de milioane de doze”.
„Construcțiile rămân. Spitalele rămân. Ceea ce faci pentru oameni rămâne!”, își încheie Alexandru Rogobete mesajul.
