UPDATE 20:41: Guvernul a adoptat proiectul de HG
Palatul Victoria a anunțat adoptarea Hotărârii de Guvern privind aprobarea Actului adiţional nr. 7 la Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun
Astfel, prin adoptarea actului normativ, Guvernul extinde cu doi ani durata fazei curente de explorare din Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, fără modificarea duratei totale a concesiunii, care este de 45 de ani, respectiv până la data de 28 noiembrie 2045.
„De asemenea, prin actul adițional se renunță de către titularul OMV Petrol la acțiunea desfășurată sub Regulile de arbitraj din 2021 ale Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris în dosarul arbitral ICC nr. 27655/HBH, precum şi la dosarele aflate pe rolul instanţelor naționale, respectiv al Judecătoriei Sector I sub nr. 10551/299/2023 şi al Tribunalului Bucureşti sub nr. 6312/2/2023”, a transmis Guvernul.
Ca urmare a aprobării actului adițional prin adoptarea Hotărârii de Guvern, Acordul petrolier este actualizat de părți, ținând cont de toate modificările legislative intervenite pe parcursul derulării acordului de concesiune, potrivit informării.
Știrea inițială:
Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi un proiect ce prevede aprobarea prelungirii cu doi ani a perioadei de execuție forajului de explorare a gazelor naturale cu sonda Anaconda 1 în perimetrul perimetrul XIX NEPTUN, din zona de apă adâncă a Mării Neagre.
OMV Petrom este operator și partener egal, alături de Romgaz, al proiectului de exploare a gazelor naturale în perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră.
Potrivit notei de fundamentare, adoptarea prezentului proiect de hotărâre va conduce la modificarea acordului de concesiune, prin:
„De asemenea, prin actul adițional se renunță de către reclamantă, la acțiunea desfășurată sub Regulile de arbitraj din 2021 ale Curții Internaționale de Arbitraj de la Paris în dosarul arbitral ICC nr. 27655/HBH, precum şi la dosarele aflate pe rolul instanţelor nationale, respectiv al Judecătoriei Sector I sub nr. 10551/299/2023 şi al Tribunalului Bucureşti sub nr. 6312/2/2023”, se arată în documentul guvernamental.
Ce a cerut OMV Petrom la ParisLitigiul OMV Petrom (27655/HBH) a fost inițiat în 2023, când a depus la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, o reclamație împotriva statului român ce se referă la schimbările apărute în legea offshore, în ceea ce privește modul în care compania poate dispune de gazele din Marea Neagră.
Cea mai recentă menționare anterioară a acestuia de către un membru al Guvernului – și implicit de OMV Petrom – a fost în ianuarie 2025, atunci când Sebastian Burduja, în calitate de ministru al Energiei recomanda companiei OMV Petrom să renunțe la litigiul internațional intentat României, asta după ce presa internațională a făcut primul acord încheiat de producătorul controlat de compania omonimă din Austria de a vinde gaze naturale extrase din Marea Neagră unei companii din Germania. OMV Petrom a transmis atunci, în răspunsul transmis la solicitarea Gândul, că nu comentează asupra detaliilor comerciale și respectă toate reglementările legale din România.
Conform documentelor oficiale, prin cererea de arbitrare, înregistrată sub nr. 27655 HBH, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitral următoarele:
De asemenea, prin aceeaşi cerere de arbitrare, reclamanta a solicitat Tribunalului arbitrai, cu titlu de măsuri provizorii, obligarea ANRM la:
Dosarul de la Judecătoria Sectorului I, în contradictoriul cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), vizează anulare proces verbal de contravenţie SERIA AR NR. 2075/13.02.2023. Este vorba de o amendă de 30.000 de lei contestată de OMV Petrom.
Acesta este suspendat din noiembrie 2013,la cererea OMV Petrom S.A până la rămânerea definitivă a hotărârii ce se va pronunța în dosarul nr. 6312/2/2023, aflat pe rolul Curţii de Apel București.
Cel de pe rolul Tribunalul București, tot cu ANRM, vizează nulitate act juridic anulare act administrativ nota de constatare nr. 400139/08.02.2023, care a fost respinsă de instanță.
Aceasta a fost atacată la CAB, care admis excepţia necompetenţei materiale, invocată de pârâtă. Pe 6 iunie 2024, instanța a declinat cauza în favoarea Tribunalului Bucureşti- secţia a VI a civilă şi dispune înaintarea, de îndată, a dosarului.
Miza „Anaconda”Conform detaliilor proiectului propus, publicat de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, acesta presupune execuția unui foraj de explorare, studierea/evaluarea , prin testare, a potențialului formațiunilor geologice vizate pentru a confirma prezența (sau absența) hidrocarburilor sub formă de gaze naturale, apoi abandonarea sondei.
Forajul de explorare al sondei ANACONDA-1, este amplasat în cadrul Perimetrului XIX NEPTUN – zona de apă adâncă, situat în zona estică a sectorului românesc al zonei economice exclusive („ZEE”) a Mării Negre, în care adâncimea apei variază între 100-2.000 metri.
Lucrările de explorare ale sondei ANACONDA-1 urmează a fi executate de către OMV PETROM S.A., în calitate de operator, și ROMGAZ BLACK SEA LIMITED, în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă au obligativitatea față de ANRMPSG să foreze o sondă de explorare de adâncime, în faza actuală a perioadei de explorare.
Astfel, au fost identificate două potențiale prospecte, numite Nard (NARD-1) și Anaconda (ANACONDA-1).
Potrivit documentului citat, procedura de avizare se va realiza pentru ambele sonde, NARD-1 și ANACONDA-1, până la momentul în care se va adopta de către Titulari decizia finală pentru o singură sondă dintre cele două opțiuni (NARD-1, ANACONDA-1).
Proiectul privind ANACONDA-1 este conceput pentru a identifica și evalua potențialul resurselor și rezervelor de hidrocarburi sub formă de gaze naturale în cadrul perimetrului XIX Neptun-zona de apă adâncă, având drept obiectiv îndeplinirea obligațiilor Titularilor ce le revin în baza Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun– zona de apă adâncă, aliniat la obiectivele strategice energetice ale țării Execuția la timp a Proiectului este esențială pentru îndeplinirea atât a obiectivelor Titularilor cât și cele asociate la nivel național pe plan energetic. Datele și informațiile colectate prin această sondă de explorare ANACONDA-1 vor oferi perspective asupra resurselor și rezervelor de gaze, permițând ulterior adoptarea unor decizii cu privire la fazele următoare potențiale (ex. dezvoltare, exploatare).
Costurile asociate acestui proiectul de explorare sunt estimate la aproximativ 62 de milioane de dolari SUA, arată sursa citată.
Potrivit OMV Petrom, Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, care creează oportunități puternice de dezvoltare pentru țară.
După finalizarea dezvoltării proiectului, Neptun Deep va contribui la securitatea și independența energetică a României, va sprijini tranziția energetică a țării și va susține dezvoltarea economică. Cu un volum total estimat de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, Neptun Deep va poziționa România drept cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Pentru a ilustra dimensiunea proiectului: producția estimată de gaze naturale este echivalentă cu aproximativ de 30 de ori cererea anuală actuală a circa 4,3 milioane de gospodării.
Ministerul Apărării din Marea Britanie a confirmat că un membru al forțelor armate britanice a murit în Ucraina, în urma unui „accident tragic” petrecut în timpul unui test de armament, anunță The Mirror.
Potrivit unui comunicat publicat pe X, militarul se afla marți dimineață alături de forțele ucrainene, observând testarea unui nou sistem defensiv, departe de zona frontului.
„Anunțăm cu profund regret că un membru al forțelor armate ale Marii Britanii a decedat în această dimineață, marți, 9 decembrie, în Ucraina”, se arată în comunicat.
„A fost rănit într-un accident tragic în timp ce observa testarea unei noi capabilități defensive de către forțele ucrainene, departe de liniile frontului.
Familia a fost notificată, iar gândurile noastre sunt alături de ei în aceste momente dificile.”
Nu au fost oferite detalii suplimentare despre testul desfășurat sau despre circumstanțele incidentului.
Marea Britanie a confirmat anterior că un număr restrâns de militari se află în Ucraina pentru sprijin logistic, subliniind în mod repetat că trupele britanice nu sunt implicate în misiuni de luptă.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Republica Irlanda asupra faptului că Serviciul de Meteorologie irlandez (The Irish Meteorological Service/Met Éireann) a emis o avertizare meteo cod roșu pentru Republica Irlandeză, pentru 9-10 decembrie 2025.
Este avertizare de furtună pentru sectorul maritim din sudul și sud-vestul Irlandei, de la Carnsore Point (Wexford) la Roche’s Point (Cork) până la Loop Head (Clare). Prognoza emisă este de vânt din sud spre sud-vest care ar putea ajunge ocazional până la nivelul de furtună violentă.
De asemenea, aceeași prognoză pentru sectorul maritim este valabilă pentru întreaga coastă atlantică nord-vestică a Irlandei, zona de la Loop Head (Clare) la Erris Head (Mayo) până la Malin Head (Donegal).
Fenomenele meteorologice pot ajunge până la intensitate de vijelie dinspre sud, cu rafale severe, care ar putea produce: inundații în zonele de coastă joase, în special în timpul mareei înalte, depășirea digurilor de către valuri, condiții dificile de deplasare, obiectele nefixate pot fi dislocate, evenimentele în aer liber vor fi afectate, pene de curent.
Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Irlanda: +35316681150; +35316674318; +35316674325, iar apelurile vor fi redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României la Dublin: +353864684351.
Un copil dintr-un orfelinat dintr-un arondisment al Parisului a fost supus unor practici umilitoare, drept pedeapsă.
Scena șocantă a fost filmată și distribuită apoi pe un grup profesionist de WhatsApp. În imaginile absolut revoltătoare se vede cum un băiat de 8 ani, fără cămașă și tremurând vizibil, era ras în mod brutal de către un profesor, cu o mașină de tuns.
Copiii care asistă la scenă râd și fac comentarii răutăcioase: „Arată ca Aladdin!”, iar adulții care filmează spun: „O să-ți spunem Două-Fețe”.
O „măsură punitivă”Videoclipul a fost urcat imediat pe WhatsApp, pe un grup al educatorilor profesioniști, iar imaginile au stârnit indignare și nedumerire.
Publicația franceză FranceINFO citează: „Ați vorbit cu părinții despre radelea lui completă?”, a întrebat unul dintre membrii personalului, iar răspunsul a fost „Nu, am luat decizia fără să consultăm pe nimeni”.
Personalul a revendiat această mișcare drept o măsură punitivă, dar nuanțată de o lipsă de conștientizare pe care colegii au comentat-o neîncrezători: „Dacă este o glumă, nu uitați că acesta este un grup profesionist de WhatsApp, nu un grup de prieteni. Dacă nu este o glumă, este foarte, foarte serioasă”.
Trauma copilului nu s-a oprit atunciAlți profesioniști din grup nu păreau să înțeleagă gravitatea situației și răspundeau la imagini cu emoji-uri ce indicau râsul sau cu comentarii absurde.
Potrivit unei anchete a publicației citate, această „sancțiune” aplicată copilului (nu se specifică nicăieri care ar fi această „infracțiune” a copilului) a avut loc în februarie 2025.
Brutalitatea și umilința momentului a avut urmări asupra copilului – acesta a devenit ținta batjocurii și chiar a violenței fizice la școală, iar un profesor l-a lăsat să poarte șapca în interior, pentru a-i proteja sensibilitatea.
„Avea păduchi rezistenți la tratament”Mama copilului a fost mințită de autorii filmării. I s-a spus că trebuia să scape de păduchi rezistenți la tratament și că imaginile din filmare nu sunt ceea ce par, argumente care nu au oprit-o pe mamă să se adreseze autorităților.
„Niște educatori, acționând din proprie inițiativă, au ras capul unui copil, ceea ce este pur și simplu interzis […] Deci, este vorba de violență, este hărțuire sau sunt ambele? Aceasta este întrebarea pe care ne-o punem”, a spus avocatul mamei pentru sursa citată.
De asemenea, Primăria Parisului a reacționat în acest caz:
„Nici consimțământul copilului, nici autorizația mamei, nici încercările nereușite de a scăpa de păduchi nu pot justifica această practică umilitoare”, a confirmat orașul pentru publicația media.
Toți cei implicați în filmare au fost deja înlocuiți, iar cazul a ajuns pe masa procurorului-șef al Parisului.
Marea Britanie se confruntă cu o lovitură financiară de proporții. Anunțul a fost făcut marți chiar de către guvernul britanic. Un raport independent a dezvăluit că 10,9 miliarde de lire sterline din fondurile destinate sprijinirii populației și firmelor în pandemia Covid. Banii au fost obținuți prin cereri frauduloase.
Guvernul spune că programele de ajutor, precum creditele rapide pentru companii și subvențiile pentru restaurante, au fost lansate în mare grabă, fără verificări solide.
Ministrul de Finanțe, Rachel Reeves, acuză vechea administrație: „Ușa din față a fost lăsată larg deschisă pentru fraudă”. „Banii care trebuiau să sprijine serviciile publice și economiile familiilor au fost furați”, spune Reeves, citată de Reuters.
Peste 96% din banii furați prin schemele COVID rămân pierduțiAutoritățile caută să limiteze pierderile, însă, până acum, statul a reușit să recupereze doar 400 de milioane de lire.
Autorul raportului independent pentru Combaterea Fraudelor legate de COVID, Tom Hayhoe – fost conducător al unor organizații din sistemul de sănătate – a descoperit deficiențe mari în gestionarea fondurilor. El spune că „pierderile uriașe au fost permise de slaba responsabilitate, datele incomplete și contractele prost gestionate”.
Fostul guvern, sub acuzațiiMinisterul de Finanțe recunoaște că măsurile antifraudă au devenit eficiente abia mai târziu în pandemie.
Pe lângă costuri, țara încă resimte impactul sanitar: peste 230.000 de decese. O anchetă oficială critică dur modul în care guvernul condus atunci de Boris Johnson a gestionat criza și a încălcat propriile reguli.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că marți a fost pus în transparență pe site-ul Ministerului Sănătății proiectul de ordin care actualizează metodologia de ocupare a posturilor prin integrare clinică pentru personalul didactic medico-farmaceutic.
Până acum, aceste posturi se ocupau fără examen sau concurs.
„Eu cred că este echitabil și corect față de tot personalul medical să avem reguli clare, uniforme și transparente, valabile pentru toți. Ce se schimbă concret? Stabilim explicit cum personalul didactic poate ocupa, prin concurs sau examen, posturi în spitalele și instituțiile publice de sănătate (posturi deja prevăzute în structuri), definim condițiile de încadrare și ce înseamnă integrarea clinică, clarificăm responsabilitățile universităților și ale unităților sanitare, introducem un calendar clar al concursurilor/examenelor, stabilim componența comisiilor și criteriile de evaluare, reglementăm transparența, conflictul de interese, protecția datelor și situațiile speciale (suspendare, reluare, transfer). Știu că uneori apar rezistențe, dar prin colaborare și comunicare corectă lucrurile capătă sens și nuanță”, spune, pe Facebook, Rogobete.
UPDATE: Nuclearelectrica a anunțat că documentul semnat este unul neangajant, menit să evalueze oportunitatea înființării unei societăți mixte
„SN Nuclearelectrica SA informează actionarii și investitorii că în data de 08.12.2025, FPCU Feldioara, filiala a SN Nuclearelectrica SĂ, a aprobat semnarea unui Term Sheet neangajant cu Critical Metals Corp (CRML) în vederea explorării posibilității înființării unei Joint Venture (JVCo).
Term Sheet-ul neangajant cu Critical Metals Corp. (CRML) are că scop evaluarea înființării unei societăți mixte 50%-50% în vederea potențialei puneri în funcțiune a unei instalații de ultima generație pentru prelucrarea metalelor rare la FPCU Feldioara.
FPCU Feldioara și CRML vor colabora, în lunile următoare, pe baza prevederilor din Term-Sheet, pentru a evalua baza tehnică și comercială pentru înființarea JVCo, vehiculul destinat dezvoltării și potențialei construcții a unei fabrici de prelucrare a metalelor rare de ultima generație în România.
Explorarea acestei posibilități prin acest acord neangajant nu are implicații juridice și/sau financiare pentru FPCU Feldioara și/sau Nuclearelectrica și reprezintă doar un potențial ce merită a fi explorat”, se arată în informarea la BVB semnată de Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica.
Știrea inițială:
Compania Critical Metals, o companie minieră de top în domeniul mineralelor critice, a anunțat marți că a semnat Fișa de Termeni pentru crearea unui joint venture (JV) cu cote egale, 50%-50%, între CRML și Fabrica de Prelucrare a Concentratoarelor de Uraniu S.R.L. (FPCU) din România, companie de stat și un partener strategic dintr-o țară membră a Uniunii Europene și NATO, conform presei americane.
Critical Metals, companie înregistrată în Insulele Virgine Britanice, are sediul corporativ la New York, și este deținută majoritar de European Lithium, cu sediul în Australia, potrivit Profit.ro.
Potrivit presei americane, documentul oferă CRML drepturi de preluare pe termen lung pentru 50% din întreaga producție de concentrat Tanbreez și include planul de dezvoltare, finanțare și punere în funcțiune a unei instalații europene de procesare a pământurilor rare de ultimă generație în România – creând primul lanț de aprovizionare complet integrat de la mină la procesare din lumea occidentală, dedicat stabilizării accesului la minerale critice pentru industriile și sectoarele de apărare europene.
Principalele puncte incluse în tranzacțieConform informării publicate de presa americană, documentul prevede:
Parteneriat pentru furnizare și procesare: CRML a încheiat un contract de achiziție care acoperă achiziția, finanțarea, dezvoltarea și crearea unui joint venture 50/50 pentru a construi și opera o instalație de procesare a pământurilor rare în Uniunea Europeană, contestând direct dominația de lungă durată a Chinei în procesarea globală a pământurilor rare.
Finanțare: CRML nu va emite nici obligațiuni, nici acțiuni pentru acest joint venture și va păstra o participație de 50% în compania comună pe bază de interes reportat și nu va avea cerințe de capital legate de cheltuielile de capital pentru construirea instalației.
Magneți: Linia finală de produse a instalației va include magneți aerospațiali și de calitate militară.
Finanțare strategică și achiziții: CRML va furniza 50% din concentratele premium de pământuri rare („REEC”) ale Proiectului Tanbreez către joint venture-ul românesc pe întreaga durată de viață a minei, asigurând o materie primă sigură, aliniată NATO, pentru industriile europene din aval de mare valoare.
Centru de forță în cadrul joint venture-ului: Noul parteneriat 50/50 dintre CRML și compania de stat FPCU deschide o cale unică pentru dezvoltarea unui lanț de aprovizionare complet independent, sigur și aliniat cu Occidentul pentru minerale critice.
Lider în achiziții: În urma recentelor acorduri UCORE și ReAlloys (10% și, respectiv, 15%), această alocare de 50% aduce CRML la un total de 75% din concentratul de pământuri rare Tanbreez angajat în cadrul acordurilor de achiziții pe termen lung cu națiuni aliate.
„Într-o mișcare îndrăzneață de a remodela peisajul global al pământurilor rare, CRML și FPCU vor colabora intens în lunile următoare – așa cum este descris în această Fișă de termeni – pentru a finaliza baza tehnică și comercială pentru înființarea joint venture-ului, vehiculul menit să dezvolte și să construiască potențial o instalație de procesare a pământurilor rare de ultimă generație în România.
Această instalație va transforma concentratul de înaltă calitate de le mina Tanbreez, din Groelanda, în metale de pământuri rare și materiale avansate pentru utilizare directă în Uniunea Europeană – consolidând strategic securitatea națională, producția avansată, electrificarea și tehnologiile de apărare”, se arată în informarea din presa americană
Prin asigurarea drepturilor exclusive asupra a 50% din resursele actuale ale Tanbreez, acest joint venture va stabili un lanț de aprovizionare extrem de rezilient, centrat pe Europa, reducând dependența de China – care controlează în prezent peste 80% din prelucrarea globală a pământurilor rare – și protejând UE împotriva vulnerabilităților geopolitice.
Potrivit sursei citate, după punerea în funcțiune a operațiunilor miniere de la Tanbreez, CRML va furniza joint venture-ului românesc jumătate din concentrat pe întreaga durată de viață a resurselor, în condiții de piață competitive, convenite de comun acord. Un Comitet de Dezvoltare dedicat va ghida în comun proiectarea instalației, strategia de dezvoltare și comercializarea produselor procesate.
„Aceasta este o schimbare monumentală pentru CRML și întreaga lume occidentală. Prin captarea unei valori imense în aval din concentratul Tanbreez, nu construim doar o fabrică – demontăm dominația Chinei asupra pământurilor rare și oferim Europei aprovizionări independente și sigure pentru nevoile sale de apărare și securitate națională”, a declarat Tony Sage, CEO și președinte al CRML, în documentul citat.
„Imediat după acordurile noastre strategice de achiziție cu ReAlloys și UCORE, această listă de termeni unește o echipă puternică pentru a oferi o operațiune de pământuri rare de clasă mondială, cu sediul în UE, care va alimenta totul, de la armament avansat la tehnologie de ultimă generație. Acest acord istoric supraalimentează FS-ul nostru actualizat, programat să fie finalizat anul viitor, în timp ce colaborăm cu FPCU pentru a procesa producția Tanbreez și a propulsa Europa către independența minerală”, a declarat Tony Sage.
Conform documentului, atât CRML, cât și guvernul român vor depune cerere de finanțare din pachetul recent anunțat de UE, în valoare de 3,5 miliarde de euro, pentru furnizarea de metale din pământuri rare către UE.
Bogdan Ivan: „O contribuție directă la arhitectura industrială și de securitate a Europei”„Într-un moment în care Uniunea Europeană își accelerează inițiativele strategice în domeniul materiilor prime critice și al lanțurilor de aprovizionare securizate — inclusiv pachetul prezentat recent la Bruxelles, în valoare de până la 3,5 miliarde de dolari și care face parte din Strategia mai amplă de Securitate Economică a Comisiei Europene pentru consolidarea autonomiei și reducerea dependențelor externe — România face un pas înainte ca un contribuitor regional și un partener de încredere pentru întreaga comunitate euro-atlantică”, a declarat Bogdan Ivan, ministrul Energiei din România, conform documentului citat.
„Semnarea de astăzi marchează mult mai mult decât o colaborare bilaterală; este o contribuție directă la arhitectura industrială și de securitate a Europei. Într-o lume în care accesul la minerale critice a devenit un câmp de luptă geopolitic definitoriu, România se poziționează în centrul unui lanț de aprovizionare complet integrat, aliniat cu Occidentul – de la minerit până la procesare. Această inițiativă strategică, avansată prin parteneriatul dintre Critical Metals Corp. și FPCU în cadrul acestei Fișe de Termen, plasează România în fruntea eforturilor Europei de a asigura materialele strategice necesare pentru apărare, energie curată și tehnologii de generație următoare”, a afirmat ministrul român, conform presei străine.
Potrivit acestuia, România are atât responsabilitatea, cât și oportunitatea de a contribui la reechilibrarea lanțurilor globale de aprovizionare cu elemente de pământuri rare.
„Susținem pe deplin această inițiativă, care consolidează autonomia strategică a Uniunii Europene și demonstrează capacitatea României de a deveni un pilon industrial și de securitate pentru regiunea noastră și pentru aliații noștri”, a afirmat demnitarul român.
În document este citat și Cosmin Ghiță, CEO al Nuclearelectrica, acționar unic al FPCU.
„Această societate mixtă reprezintă un pas definitoriu pentru Nuclearelectrica, FPCU și pentru capacitățile industriale strategice ale României.” Prin combinarea expertizei tehnice unice, a infrastructurii și a forței de muncă înalt calificate de la Feldioara cu resursa de clasă mondială Tanbreez, construim una dintre cele mai avansate platforme de procesare a mineralelor critice din Europa”, a declarat Cosmin Ghiță.
„Această inițiativă strategică este perfect aliniată cu strategia de dezvoltare pe 10 ani aprobată anul trecut pentru FPCU, ancorată în modernizarea tehnologică, integrarea în lanțurile valorice europene și producția de materiale cu valoare adăugată ridicată. Noua societate mixtă materializează direct aceste obiective: o instalație modernă capabilă să producă metale din pământuri rare și produse magnetice de calitate militară, esențiale pentru apărare, energie și producție de înaltă tehnologie. Feldioara are o moștenire îndelungată în procesarea concentratelor strategice. Acest proiect nu numai că păstrează această moștenire – o ridică la nivelul următor, transformând FPCU într-un pilon cheie al securității minerale a Europei. Suntem onorați să colaborăm cu Critical Metals Corp. la un proiect cu un impact strategic semnificativ pentru România, pentru Uniunea Europeană și pentru aliații noștri NATO”, conform documentului.
Conform informării din presa americană, FPCU, filială a Nuclearelectrica – compania de energie nucleară deținută de statul românesc, este principalul procesator specializat de concentrate minerale strategice din Europa, cu decenii de expertiză în rafinare, conversie, hidrometalurgie și producția de materiale de ultra-puritate. FPCU joacă un rol vital în ciclul integrat al combustibilului nuclear din România și este recunoscută pentru forța sa tehnică de elită, standardele riguroase de calitate și excelența operațională. Pe măsură ce cererea globală de pământuri rare se accelerează, FPCU este poziționată într-o poziție unică pentru a ancora lanțuri de aprovizionare europene sigure și de mare valoare.
Ce rezultate a avut compania din RomâniaPotrivit datelele oficiale ale companiei, ca urmare a încheierii intre SN Nuclearelectrica SA (SNN) si Compania Națională a Uraniului (CNU) a contractului de vânzare-cumpărare a unor active din cadrul liniei de procesare a concentratului de uraniu de la Sucursala Feldioara a CNU, în data de 18.03.2021, prin Hotararea AGA nr. 4/05.04.2021, a fost aprobată înființarea unei filiale integral deținute de SNN, în calitate de asociat unic, filiala care ca principal obiect de activitate Prelucrarea Combustibililor Nucleari.
De asemenea, în baza Hotararii AGEA nr. 10/11.08.2021 a fost aprobat Actul Constitutiv al Filialei SNN Feldioara. SNN urmărește, prin investițiile sale, să își asigure infrastructura necesară pentru procesarea în condiții optime a materiei prime, să mențină și să consolideze ciclul integrat de combustibil care să sprijine proiectele de investiţii ale companiei pe termen lung, acestea fiind aspecte care confera companiei un avantaj competitiv și o abordare integrată a producției de energie nucleară, se precizaîn comunicarea Nuclearelectrica de la acea dată.
Conform raportului pe anul trecut, la 31 decembrie 2024, FPCU avea o cifră de afaceri netă de 93,3 milioane de lei, în creștere de la 74,5 milioane de lei la 31 decembrie 2023.
Și profitul companiei a crescut în acest interval, de la 19,4 milioane de lei, la 24,8, la finalul lui 2024.
Diabetul este în creștere la nivel global, însă una dintre consecințele sale cel mai des trecute cu vederea se află în cavitatea bucală, scrie Science Alert.
Complicațiile orale, de la boala parodontală la cariile severe, sunt atât cauze, cât și efecte ale unui control glicemic deficitar, creând un cerc vicios adesea ignorat de pacienți și chiar de specialiști.
Sănătatea orală în diabetNivelurile ridicate și prelungite de zahăr din sânge slăbesc vasele de sânge, încetinesc vindecarea și reduc capacitatea organismului de a lupta împotriva infecțiilor.
Țesuturile din cavitatea bucală, intens vascularizate și încărcate cu numeroase terminații nervoase și bacterii, devin astfel extrem de vulnerabile.
Studiile arată că persoanele cu diabet au un risc crescut de boală gingivală, gură uscată, infecții orale, ulcerații, probleme cu protezele și pierderea dinților.
Toate acestea pot afecta alimentația, starea generală și chiar controlul glicemic.
Boala gingivală, gura uscată și progresia rapidă a cariilorExperții subliniază relația dintre boala gingivală și diabet, glicemia ridicată hrănește bacteriile, accelerând inflamația și pierderea osoasă.
În același timp, infecțiile gingivale îngreunează stabilizarea glicemiei.
Gura uscată, frecventă la diabeticii care iau anumite medicamente, reduce saliva, principalul mecanism natural de apărare al gurii.
Fără salivă, aciditatea crește, mineralizarea scade, iar cariile avansează rapid. Noi studii confirmă legătura între diabetul de tip 2 și degradarea dentară severă, pe fondul modificărilor cantitative și calitative ale salivei.
Prevenție, tratament și o calitate mai bună a viețiiStomatologii pot ajuta la întreruperea acestui cerc vicios prin planuri preventive personalizate, precum aplicări cu fluor, paste specializate și ape de gură terapeutice.
Pentru purtătorii de proteze, saliva este crucială pentru confort și stabilitate, iar controlul uscăciunii previne ulcerațiile și infecțiile precum candidoza orală.
Implanturile dentare sunt o opțiune, dar numai dacă diabetul este bine controlat, din cauza riscurilor de vindecare lentă și infecție.
O igienă riguroasă, controalele stomatologice regulate și menținerea glicemiei în limite normale pot îmbunătăți semnificativ alimentația, sănătatea generală și calitatea vieții.
Un om de afaceri român preia publicația olandeză The Next Web și conferința anuală cu același nume de la grupul britanic de media Financial Times, după ce acesta anunțase în septembrie 2025 că vrea să le închidă, potrivit StartupCafe.ro.
Alexandru Stan salvează, astfel, The Next Web, un portal dedicat tehnologiei și startup-urilor, dar și conferința anuală cu același nume, desfășurată în Amsterdam.
Alexandru Stan mai deține Tekpon – un marketplace de soluții SaaS (software as a service) pentru companii, dar și conferința omonimă de business digital, potrivit aceleiași surse.
„Cred că avem resursele necesare”„Sunt Alexandru Stan, antreprenor tech, cu o dorință în inimă de a pune România pe hartă. Am adus, în 2025, în România, 2000 de fondatori și executivi de top din toată lumea, la 2 evenimente, cu câte 1000 de participanți fiecare, și mi s-a ivit oportunitatea de a achiziționa, de la Financial Times, TNW.
Mi-am dat seama că vine cu o mare responsabilitate, nu este un simplu business. Dar cred că la Tekpon, firma pe care o conduc, avem resursele necesare pentru a face două evenimente importante la Amsterdam și Londra, și ne facem și pasiunea totodată”, a declarat Alexandru Stan pentru sursa citată.
În portofoliul de achiziție sunt incluse atât mărcile de identitate vizuală, cât și conturile media, cei 3000 de contributori și domeniul web.
Suma tranzacției nu a fost dezvăluită.
Pentru anul viitor este prevăzută o conferință The Next Web extinsă, programe inter-regionale și întlniri dedicate pentru antreprenori, investitori și executivi din companii.
Deși a vândut toate activele The Next Web, Financial Times mai păstrează un business cu spații de co-working sub acest brand, în Amsterdam.
Noul standard McDonald’s se aplică francizaților din Statele Unite, dar și din principalele piețe internaționale. Compania a informat operatorii despre noile standarde prin mesaje în sistem ;a începutul acestei, potrivit publicației Restaurant Business.
Gigantul fast-food adaugă o prevedere referitoare la „valoare” în standardele sale globale de franciză, pentru a împiedica operatorii să majoreze prețurile prea agresiv.
„Oferirea constantă de valoare clienților este esențială pentru creșterea afacerii noastre, iar acest standard ridicat ajută la atingerea obiectivului comun de a reduce decalajele, astfel încât fiecare client și fiecare proprietar/operator să beneficieze,” a transmis Mason Smoot, director pentru restaurante în SUA, într-un mesaj adresat sistemului american McDonald’s.
În francize precum McDonald’s, francizații stabilesc prețurile pe baza condițiilor pieței locale și a propriilor costuri pentru chirie, forță de muncă și materii prime. Astfel, prețul unui Big Mac poate varia de la un oraș la altul.
Operatorii McDonald’s lucrează cu consultanți externi în stabilirea prețurilor, care îi ajută să decidă nivelul prețurilor. Compania a subliniat că francizații vor continua să stabilească prețurile, un subiect potențial sensibil într-un sistem de franciză.
Francizații McDonald’s, luați în vizorÎncepând cu luna ianuarie, francizorul va evalua rezultatele deciziilor de preț ale francizaților „în raport cu oferirea unei valori excelente clienților,” a declarat Andrew Gregory, vicepreședinte senior pentru franciză, dezvoltare și livrare, într-un mesaj în sistem.
McDonald’s a avut întotdeauna un element de „valoare” în standardele sale, dar Gregory a spus că noua abordare va permite „francizaților să aducă perspectiva locală în modul în care valoarea este livrată în restaurantele lor.”
Ca parte a standardului, McDonald’s va evalua modul în care operatorii folosesc instrumentele de stabilire a prețurilor puse la dispoziție de companie, colaborarea cu consultanții externi, susținerea promoțiilor sistemului și performanța afacerii. Compania va lua în considerare și circumstanțele locale care afectează fiecare restaurant.
Mesajele au oferit puține detalii despre modul în care aceste standarde vor fi aplicate.
Prețurile au crescut cu 40% din 2019Standardul privind valoarea a fost una dintre cele patru schimbări aduse standardelor de franciză McDonald’s. Aceste standarde sunt un set de linii directoare pe care compania le folosește pentru a evalua performanța operatorilor. Scorurile francizaților pe baza acestor standarde sunt utilizate pentru a determina dacă aceștia pot să se extindă sau dacă li se va permite să-și reînnoiască contractul de franciză, printre alte aspecte.
Noul standard de valoare vine în contextul în care McDonald’s continuă să se confrunte cu probleme de trafic redus, pe care compania le atribuie slabei performanțe a consumatorilor cu venituri mai mici. Directorii au sugerat că prețurile zilnice sunt de vină. Consumatorii și-au exprimat frustrarea față de prețurile lanțurilor de fast-food, în special McDonald’s.
Prețurile McDonald’s au crescut cu aproximativ 40% din 2019, ca urmare a creșterii costurilor suportate de francizați. Compania a răspuns prin stabilirea unor prețuri naționale mai clare și, mai recent, prin reduceri mai mari la meniurile combinate.
„Aceasta este oportunitatea noastră colectivă de a crea experiența pe care clienții o așteaptă, iar respectarea acestei promisiuni va necesita efortul tuturor, în fiecare componentă a sistemului,” a spus Gregory, referindu-se la „scaunul cu trei picioare” al companiei: compania, francizații și furnizorii. „Lucrând ca One McDonald’s, putem transforma leadershipul în valoare dintr-un principiu într-o practică care să genereze succes pentru întregul sistem.”
Totuși, ca o nota bene, compania ar putea face verificări și la scăderea calității produselor, nu doar la creșterea prețurilor. De remarcat și faptul că în ultimii trei ani Mcdondald’s și-a dezamăgit clienții prin micșorarea produselor, descrise perfect de fenomenul shrinkflation: un burger mai mic la un preț mai mare.
