În loc ca banii să urmeze pacientul către furnizorul care poate asigura servdepartamentulkiciul medical necesar, în condiții de calitate, siguranță, promptitudine și continuitate, pacientul ajunge să depindă de o formulă care decide dacă furnizorii privați mai pot sau nu să participe la derularea programelor naționale. Proiectul promite transparență, dar riscă să livreze restrângerea opțiunilor pacientului, reducerea concurenței și protejarea administrativă a unor capacități publice, indiferent dacă acestea răspund efectiv nevoii reale de îngrijire.
1. Proiectul contrazice principiile declarate ale CNASCNAS a susținut public că nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ și că finanțarea trebuie să urmeze pacientul și serviciile efectiv realizate. Proiectul analizat face exact opusul: nu lasă finanțarea să urmeze pacientul către furnizorul autorizat, contractabil și ales de acesta, ci condiționează accesul furnizorilor privați de o evaluare administrativă a capacității publice.
În același timp, dreptul pacientului de a alege furnizorul este golit de conținut. Pacientul nu mai alege între furnizorii disponibili, competenți, autorizați și contractabili, ci doar între opțiunile rămase după ce statul a decis că furnizorii privați nu mai sunt necesari. Un drept de alegere nu poate fi real dacă statul restrânge artificial furnizorii eligibili dintre care pacientul poate alege.
2. Proiectul introduce protecționism administrativ și creează premisele unei concurențe neloialeUn sistem public performant nu are nevoie să fie protejat administrativ de concurență. Iar un sistem public care are probleme de acces, timpi de așteptare, deficit de personal, dotare inegală sau trasee fragmentate nu devine mai bun prin eliminarea alternativelor pentru pacient.
Proiectul CNAS nu pune presiune pe furnizorii publici să devină mai eficienți, mai accesibili și mai orientați spre pacient. Dimpotrivă, transformă capacitatea publică într-un criteriu de excludere a furnizorilor privați. Aceasta nu este o politică de creștere a performanței, ci o politică de protecționism administrativ. În loc să stimuleze calitatea, competiția și rezultatele, proiectul poate conserva exact acele disfuncționalități pe care programele naționale ar trebui să le depășească.
În programele naționale, unde finanțarea este publică și tarifele sunt reglementate, concurența dintre furnizori nu este în primul rând o concurență de preț, ci una pentru acces, calitate, siguranță, promptitudine, rezultate și încrederea pacientului. Nu este concurență reală atunci când unul dintre furnizori este protejat prin act normativ, iar celălalt poate fi eliminat din sistem printr-o formulă administrativă.
Furnizorul privat investește din resurse proprii în infrastructură, echipamente, personal, tehnologie, mentenanță și dezvoltare pe termen lung, dar poate fi exclus nu pentru că oferă servicii mai slabe sau mai puțin sigure, ci pentru că furnizorul public are prioritate normativă. Aceasta este o formă de concurență neloială administrativă, cu efect direct asupra pacientului.
3. Capacitatea nu este acces, iar formula nu tratează paciențiProiectul confundă două noțiuni fundamental diferite: capacitatea administrativă și accesul real al pacientului. Capacitatea înseamnă câți pacienți poate declara sau raporta un furnizor că tratează. Accesul înseamnă cât de repede ajunge pacientul la diagnostic, cât așteaptă până la tratament, cât trebuie să se deplaseze, dacă găsește programare, dacă primește îngrijire integrată, dacă traseul este coerent și dacă serviciul este furnizat în condiții de calitate și siguranță.
Capacitatea publică poate exista pe hârtie, în timp ce pacientul așteaptă, se deplasează în alt județ sau își fragmentează traseul terapeutic. În sănătate, capacitatea care nu poate fi accesată într-un timp medical relevant nu este acces. Formulele propuse sunt goale de conținut pentru pacient, pentru că nu măsoară calitatea serviciilor, rezultatele, satisfacția, timpul până la tratament, continuitatea îngrijirii sau disponibilitatea efectivă a unui traseu medical integrat.
4. Proiectul poate elimina modele medicale de înaltă performanțăÎn oncologie, dar și în alte programe naționale, pacientul nu are nevoie de un act medical izolat, ci de diagnostic, stadializare, comisie multidisciplinară, tratament, monitorizare, managementul reacțiilor adverse, reevaluare și continuitate. Modelele integrate de îngrijire, construite prin investiții majore în tehnologie, echipe multidisciplinare, circuite coerente și infrastructură performantă, răspund tocmai acestei nevoi.
SANADOR susține dezvoltarea modelelor integrate de îngrijire, în care pacientul are acces la diagnostic, tratament, monitorizare, echipe multidisciplinare și infrastructură performantă într-un traseu coerent. Un astfel de model nu ar trebui să poată fi exclus de jure doar pentru că sistemul public este considerat suficient administrativ.
În loc să încurajeze investițiile private în arii critice, precum oncologia, radioterapia, imagistica avansată, chirurgia complexă sau terapia intensivă, proiectul transmite un semnal de impredictibilitate și descurajează planurile de dezvoltare pe termen lung.
5. Oncologia arată de ce România are nevoie de mai multă capacitate reală, nu de mai puține opțiuniCancerul arată cel mai clar de ce proiectul este contrar interesului pacientului. România are în continuare inegalități importante de acces la diagnostic și tratament, inclusiv în radioterapie. Într-un astfel de context, limitarea contractării furnizorilor privați nu este o simplă problemă administrativă, ci poate deveni o problemă de acces la timp la servicii esențiale.
Fără contribuția furnizorilor privați, accesul pacienților oncologici la servicii esențiale, inclusiv radioterapie, ar fi fost considerabil limitat. Soluția nu este restrângerea opțiunilor, ci extinderea responsabilă a capacității disponibile, publice și private, prin reguli clare, monitorizare, criterii de calitate și contractare orientată spre pacient.
6. SANADOR solicită o abordare bazată pe date, calitate, rezultate și impact asupra pacientuluiDacă obiectivul real este buna administrare a programelor naționale, soluția nu poate fi excluderea furnizorilor privați pe baza unei evaluări administrative a capacității publice. O abordare proporțională ar trebui să urmărească exact ceea ce contează pentru pacient și pentru sistem: acces, calitate, siguranță, rezultate, timpi de așteptare, continuitate, satisfacția pacientului, capacitatea de a gestiona cazuri complexe și integrarea serviciilor.
SANADOR solicită reanalizarea proiectului și înlocuirea logicii de excludere cu o abordare bazată pe date, calitate, rezultate și impact real asupra pacientului. România are nevoie de registre funcționale, inclusiv registre de cancer, de indicatori de calitate, de monitorizarea rezultatelor, de date privind traseele pacienților și de evaluări reale de impact înainte de adoptarea unor măsuri restrictive.
Nu se pot lua decizii corecte fără date corecte. În absența acestor date, proiectul nu aduce transparență, ci formalizează o decizie de excludere.
Proiectul CNAS nu este oportun deoarece limitează accesul pacienților la servicii medicale esențiale, reduce dreptul real de alegere, afectează concurența, descurajează investițiile private și protejează administrativ capacitatea publică, în loc să stimuleze performanța întregului sistem.
România nu are nevoie de politici protecționiste care apără capacități administrative, ci de politici publice care cresc accesul real la servicii medicale, stimulează calitatea și folosesc responsabil toate resursele disponibile, publice și private.
Programele naționale de sănătate nu trebuie construite în jurul furnizorului care trebuie protejat, ci în jurul pacientului care trebuie tratat.
Înființat în 2001, SANADOR a cunoscut o continuă dezvoltare organică, în prezent deținând cel mai mare spital clinic multidisciplinar privat din țară, un centru oncologic complex, clinici, laboratoare de analize medicale și puncte de recoltare, radiologie și imagistică medicală de înaltă performanță, situate în București. Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din România care asigură o gamă complexă de servicii medicale, inclusiv chirurgie majoră, cu sprijinul Secției ATI de nivelul I, chirurgie cardiovasculară minim invazivă în primul bloc operator complet digitalizat din România și în Laboratorul de Cateterism, dotat cu două angiografe de înaltă performanță, dar și urgențe medicale* și chirurgicale prin Compartimentul de Primiri Urgențe adulți și copii, primul din sistemul medical privat, cu imagistică nonstop, 26 de linii de gardă și flotă proprie de ambulanțe.
Cei care beau cafea seara și adorm fără probleme s-ar putea să nu se odihnească totuși cum cred.
Un nou studiu făcut de Universitatea din Szczecin arată cum cofeina modifică activitatea cerebrală nocturnă, scrie Bild.
Suprimă somnul profund, chiar și atunci când durata totală a somnului rămâne neschimbată.
Studiul nu s-a concentrat pe cât timp dorm oamenii sau cât de des se trezesc, ci pe activitatea electrică a creierului în timpul nopții. Cercetătorii au evaluat 32 de studii controlate în care cofeina a fost administrată înainte de culcare, după privarea de somn sau pe parcursul mai multor zile.
Ce arată rezultateleCofeina influențează activitatea cerebrală nocturnă mai puternic decât indică măsurătorile clasice ale somnului. Structura somnului este modificată chiar și atunci când durata totală rămâne aceeași.
Cel mai afectat este somnul profund non-REM – caracterizat prin unde lente – care este esențial pentru recuperarea fizică și neurologică reală.
De ce are efect cofeinaCofeina blochează receptorii din creier unde se leagă în mod normal adenozina, substanța produsă de organism pe parcursul zilei, care crește nevoia de somn. Când acest semnal este atenuat, nevoia de somn scade temporar, iar starea de veghe crește.
Dr. Michael Feld, specialist în somn, arată că somnul profund este etapa în care au loc cele mai importante procese de recuperare. Cofeina menține creierul într-o stare mai activă și mai trează, împiedicând regenerarea corespunzătoare.
Limitele studiuluiAutorii subliniază că multe dintre studiile evaluate au avut un număr mic de participanți, între 8 și 22. Au fost studiați în principal bărbați tineri sănătoși.
Femeile, persoanele în vârstă, adolescenții și cei cu tulburări de somn sau consum ridicat de cofeină au fost slab reprezentați.
Studiile difereau și în privința cantității de cofeină, a momentului administrării și a metodelor de măsurare.
Rezultatele indică o legătură între cofeină și modificările activității cerebrale nocturne, fără a permite concluzii general valabile pentru toate grupurile.
Alte studii despre cofeinăUn material publicat de Sleep Foundation arată că specialiștii recomandă evitarea cofeinei cu cel puțin opt ore înainte de culcare. Poate afecta calitatea somnului chiar și atunci când persoana adoarme fără dificultate.
Pe de altă parte, o cercetare publicată în revista științifică Sleep a ajuns la concluzia că o doză de cofeină consumată chiar și cu șase ore înainte de ora de culcare poate reduce semnificativ durata și calitatea somnului.
O meta-analiză care a evaluat efectele cofeinei asupra somnului a constatat că aceasta poate reduce timpul total de somn cu aproximativ 45 de minute. Poate reduce durata somnului profund, considerat esențial pentru recuperarea organismului și a creierului, conform Science Direct.
Introdusă din nou în calendar în 2023, etapa de la Las Vegas s-a impus rapid drept unul dintre cele mai importante evenimente ale sportului în SUA, atât prin audiență, cât și prin impactul economic generat în Nevada.
Potrivit datelor prezentate de organizatori, primele trei ediții ale cursei au generat un impact economic cumulat de 3,2 miliarde de dolari pentru sudul statului Nevada, toate edițiile desfășurate între 2023 și 2025 fiind sold-out.
Numai ediția din 2025 a produs venituri fiscale de 43 de milioane de dolari pentru autoritățile locale și statale. În același timp, Fundația Marelui Premiu de la Las Vegas a donat peste 2 milioane de dolari organizațiilor non-profit.
Președintele și directorul executiv al Formula 1, Stefano Domenicali, a salutat acordul pe termen lung și a descris Las Vegas drept un pilon al dezvoltării competiției pe piața americană.
„Suntem încântați că Formula 1 va continua să concureze la Las Vegas mulți ani de acum înainte. De la debutul său din 2023, evenimentul a fost extraordinar și s-a impus rapid ca o destinație de referință pentru curse spectaculoase, divertisment de clasă mondială, lideri din mediul de afaceri și celebrități. Întotdeauna am crezut că Las Vegas va deveni o piatră de temelie a prezenței noastre în Statele Unite”, a declarat Domenicali.
Spectacol pe pistăCircuitul stradal din Las Vegas s-a remarcat și prin spectacolul oferit pe pistă. Traseul include o porțiune de aproximativ doi kilometri pe celebrul Las Vegas Strip și mai multe zone de frânare puternică, care favorizează depășirile. Temperaturile scăzute din timpul cursei nocturne, desfășurate în luna noiembrie, au contribuit, de asemenea, la imprevizibilitatea competiției.
Primele trei ediții au avut câștigători diferiți. Max Verstappen a triumfat la ediția inaugurală din 2023 și din nou în 2025, în timp ce George Russell s-a impus în 2024. Cursa din 2024 a fost una dintre cele mai spectaculoase ale sezonului, cu 113 depășiri și cu Verstappen cucerind atunci al patrulea său titlu mondial consecutiv.
Următoarea ediție a Marelui Premiu de la Las Vegas este programată între 19 și 21 noiembrie 2026, calificările urmând să aibă loc pe 20 noiembrie, iar cursa pe 21 noiembrie.
Brockovich a lansat în aprilie o platformă online care urmărește proiectele de construire a centrelor de date din Statele Unite și le localizează pe o hartă interactivă. Inițiativa își propune să ofere publicului informații despre proiectele aflate în dezvoltare și impactul acestora asupra comunităților locale, relatează Deutsche Welle.
Potrivit activistei, platforma a primit deja mii de sesizări din partea cetățenilor.
Consumul de energie și apă, principalele motive de îngrijorareOpoziția față de centrele de date a crescut pe măsură ce marile companii tehnologice au accelerat investițiile în infrastructura necesară inteligenței artificiale și serviciilor cloud.
Criticii atrag atenția că aceste facilități consumă cantități mari de energie electrică și apă pentru alimentarea și răcirea serverelor. Organizația AlgorithmWatch estimează că un singur centru de date poate avea un consum energetic comparabil cu cel al unui oraș de dimensiuni reduse.
În unele regiuni, impactul asupra resurselor de apă a devenit o preocupare majoră. De asemenea, organizațiile de mediu semnalează creșterea cantităților de deșeuri electronice generate de înlocuirea frecventă a echipamentelor.
Pe lista problemelor invocate de opozanți se află și poluarea fonică, precum și beneficiile economice limitate pentru comunitățile care găzduiesc aceste investiții. Deși proiectele presupun investiții de miliarde de dolari, numărul locurilor de muncă create este relativ redus.
Opoziție în mai multe țăriStatele Unite găzduiesc în prezent aproximativ 5.400 de centre de date, mai mult decât orice altă țară. Germania și Marea Britanie se află pe următoarele locuri la nivel mondial.
În paralel cu extinderea sectorului, opoziția față de noile proiecte se intensifică în mai multe state americane și în alte regiuni ale lumii.
Platforma lansată de Brockovich evidențiază și zonele unde autoritățile au impus moratorii temporare pentru evaluarea impactului unor proiecte. Astfel de măsuri au fost adoptate în mai multe state americane, inclusiv Carolina de Nord, Pennsylvania, Maryland și Texas.
Proteste și acțiuni similare au fost înregistrate și în Irlanda, Olanda, Chile, Brazilia și Germania. În unele cazuri, proiectele au fost amânate sau modificate în urma presiunii comunităților locale.
Organizațiile care monitorizează sectorul susțin că multe proiecte sunt anunțate târziu, iar locuitorii află despre ele după începerea procedurilor de aprobare. Erin Brockovich afirmă că noua sa platformă urmărește să ofere mai multă transparență și să permită cetățenilor să participe din timp la dezbaterile privind dezvoltarea infrastructurii digitale.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, joi, că Franța va fi alături de Muntenegru în procesul de aderare la Uniunea Europeană, potrivit AFP.
Macron a încurajat țara să finalizeze o serie de reforme, pentru a finaliza procesul de aderare la UE.
„Vom fi alături de voi în lunile următoare, astfel încât să puteți progresa și să vă atingeți ambițiile pe care vi le-ați stabilit”, a declarat președintele francez alături de omologul său, Jakov Milatović.
Prima vizită a unui lider francez în MuntenegruDeclarația a fost susținută de Macron la Cetinje, în sud-vestul țării. Aceasta a reprezentat prima vizită a unui președinte francez în Muntenegru, potrivit sursei citate.
„Credeți în voi înșivă, aveți încredere în voi înșivă. Tot ce ați realizat în ultimii doi ani este cu adevărat remarcabil și mult mai mult decât mulți credeau că este posibil”, a transmis Emmanuel Macron.
„Când pornești pe un drum atât de dificil, ai întotdeauna o mie de motive să-ți spui: « E prea greu » (…) și s-ar putea să-ți spui apoi: « Nu putem face nimic »”, a continuat el.
Președintele francez a lăudat „calitatea relației” cu Muntenegru și „potențialul” acesteia.
„Parteneriatul se consolidează”, a spus el, citând asistența medicală, construcția infrastructurii rutiere și tranziția energetică, în timpul semnării contractelor. A fost semnat un acord în valoare de „peste 300 de milioane de euro” pentru construcția unui spital universitar în Podgorica, capitala Muntenegrului, a anunțat Macron, potrivit sursei.
Muntenegru speră să adere la UE în 2028Muntenegru este cea mai avansată țară balcanică aflată pe calea aderării. Țara speră să încheie negocierile în acest an și să devină al 28-lea membru al Uniunii Europene în 2028. Ultimul stat care a aderat la Uniune a fost Croația, în 2013, mai arată sursa.
Muntenegru sărbătorește anul acesta a 20-a aniversare a restabilirii independenței sale în urma destrămării Iugoslaviei.
Țara găzduiește summit-ul între UE și Balcanii de Vest, unde va participa și Nicușor DanȚara va găzdui, vineri, un summit între UE și Balcanii de Vest. Aceasta va fi o oportunitate pentru europeni de a-și exprima sprijinul pentru continuarea drumului către aderarea la UE, în ciuda proceselor lungi de aderare. De asemenea, își vor exprima sprijinul pentru integrarea treptată a acestor țări în diverse politici și programe ale UE. La acest summit, va participa și președintele României, Nicușor Dan.
Parisul și Berlinul au publicat, cu această ocazie, un document care subliniază „necesitatea” de a insufla un „nou impuls” procesului de extindere spre est. Totuși, rămân în același timp fidele principiului „meritelor intrinseci”. Reformele reprezintă un element cheie pentru aderarea la Uniune, mai menționează sursa.
Procesiunea solemnă cu Preasfântul Sacrament se organizează pe străzile din centrul Capitalei.
Procesiunea începe la ora 15.00 de la Biserica Italiană (B-dul N. Bălcescu, nr. 28) și va continua pe traseul: Str. Dem. I. Dobrescu – Piaţa Revoluţiei – strada situată între Biserica Creţulescu şi Palatul Regal – Str. Ion Câmpineanu – Str. Luterană și se va încheia la Catedrala Sf. Iosif (Str. G-ral Berthelot, nr. 19) la ora 15.45-16.00.
La această procesiune vor participa credincioșii catolici din București și împrejurimi, însoțiți de preoții din parohiile lor și de Înalt Preasfințitul Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice de București.
Când procesiunea va ajunge la Catedrala Sf. Iosif se va celebra Sfânta Liturghie solemnă.
Sărbătoarea Trupul şi Sângele Domnului încheie, în Biserica Romano-Catolică, ciclul sărbătorilor de după PaştiSărbătoarea Trupul şi Sângele Domnului, prin care este celebrat într-un mod deosebit Misterul Euharistiei (al Sfintei Împărtăşanii), încheie, în Biserica Romano-Catolică, ciclul sărbătorilor de după Paşti. Aceasta datează din secolul al XIII-lea, fiind introdusă mai întâi în dieceza de Liège (Belgia) şi extinsă apoi în Olanda şi vestul Germaniei. În 1264, Papa Urban al IV-lea (care fusese arhidiacon la Liège), a fixat Sărbătoarea Trupului lui Cristos pentru întreaga Biserică Romano-Catolică, încredinţându-i Sfântului Toma de Aquino alcătuirea textelor liturgice corespunzătoare.
Fastul sărbătorii a fost sporit mai apoi de introducerea procesiunii, atestată deja în 1279, la Köln (Germania). Aceasta a devenit un eveniment important în multe oraşe, desfăşurându-se cu participarea suveranilor, nobililor, înalţilor funcţionari şi a membrilor breslelor.
Obiceiul de a arunca petale de flori pe drumul pe care trece procesiunea se păstrează până în prezent.
