Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a reacționat vineri hotărârea instanței și a anunțat că intenționează să conteste decizia la Curtea Supremă a Statelor Unite.
Într-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, președintele american a criticat vehement decizia instanței din Districtul Columbia.
„Această decizie reprezintă o amenințare la adresa securității naționale de cel mai înalt nivel. Este, de asemenea, o rușine națională”, se arată în mesajul publicat pe rețelele sociale de liderul de la Casa Albă, potrivit AFP.
De asemenea, Trump a vorbit despre puterea președinților privind realizarea de lucrări sau renovări la Casa Albă. „Fiecare președinte este un locatar temporar al Casei Albe. Noi nu suntem simpli chiriași, noi suntem președinți și avem numeroase drepturi, inclusiv acela de a repara, renova, securiza, proteja și înfrumuseța domeniul Casei Albe, fără a avea nevoie de permisiunea Congresului”, a notat președintele.
Reacția acestuia vine după ce un complet de judecată din DC a blocat construcția sălii de bal. „Decizia privind construirea sau nu a unei săli de bal de mari dimensiuni revine Congresului și nu este o chestiune care să țină de inițiativa proprie a Executivului”, a scris instanța.
Aceasta a precizat că hotărârea nu are legătură cu disputele politice privind necesitatea construirii sălii și nici nu stabilește că sala nu va putea fi construită în viitor, ci vizează doar respectarea legilor.
Proiectul controversat este unul dintre numeroasele lansate de președintele Donald Trump în al doilea mandat privitor la arhitectura clădirilor federale. Trump vrea să construiască în locul Aripii de Est, demolată anul trecut, o sală de bal uriașă, cu o suprafață de peste 8.000 de metri pătrați.
Aceasta ar trebui să găzduiască evenimentele Casei Albe. Proiectul este estimat la circa 400 de milioane de dolari.
Guvernul spaniol a anunțat vineri că va efectua verificări ale pașapoartelor, naționalității și vizelor pentru pasagerii italieni și pentru persoanele care sosesc din Italia din alte țări, notează Reuters.
Măsura Madridului intră în vigoare de sâmbătă și este justificată prin „presiune migratorie neregulată și persistentă”. Controalele vor fi menținute atât timp cât Roma aplică propriile restricții pentru călătorii veniți din Spania.
Conflictul a început după ce Italia a anunțat că va introduce controale la graniță pentru persoanele care călătoresc din Spania, în contextul crizei din Ceuta, când peste 70.000 de persoane au pătruns pe teritoriu spaniol.
Guvernul Giorgiei Meloni a justificat măsurile prin necesitatea evaluării riscurilor de securitate generate de această situație și de prevenirea unei eventuale extinderi a fluxurilor migratorii către teritoriul european.
Înaintea anunțului privind introducerea controalelor, Spania avertizase că va adopta măsuri reciproce împotriva călătorilor din Italia dacă Roma nu renunță până duminică la restricțiile impuse săptămâna precedentă.
„Măsura adoptată de guvernul italian este nedreaptă, contrară intereselor Uniunii Europene și discriminatorie față de populația spaniolă”, anunța guvernul lui Pedro Sanchez.
Biroul prim-ministrului italian a transmis vineri: „Italia nu acceptă ultimatumuri sau solicitări din străinătate în ceea ce privește securitatea națională și controlul frontierelor”.
În ultimele săptămâni, generalul Dan Caine ar fi discutat cu mai mulți membri de rang înalt ai administrației despre necesitatea găsirii unei ieșiri din conflict, au declarat surse pentru CNN.
Printre oficialii cu care ar fi abordat această problemă se numără directorul CIA John Ratcliffe, secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance.
Dialogul interinstituțional și riscurile escaladăriiGeneralul urmărește și realizarea unei coordonări mai strânse între instituțiile administrației, cu scopul de a evidenția limitele și riscurile opțiunilor militare disponibile, inclusiv ale variantelor care nu presupun trimiterea trupelor americane pe teren.
Unul dintre motivele pentru care Caine ar insista asupra acestei abordări este protejarea forțelor armate americane și evitarea unei campanii militare prelungite.
Donald Trump s-a opus în repetate rânduri ideii desfășurării de trupe terestre americane în Iran, întrucât consideră că bombardamentele aeriene ar putea determina Teheranul să accepte un acord în condițiile stabilite de Washington.
Conflictul a ajuns astfel într-un punct critic, după aproape șase luni de război. Militarii susțin că obiectivele declarate ale Washingtonului nu pot fi obținute doar prin campanii aeriene.
Caine a avertizat public, în cadrul unei audieri recente în Congres, că „puterea aeriană are limite”.
Îngrijorările aliaților din Orientul MijlociuLa sfârșitul lunii iulie Pentagonul a pregătit un plan pentru lansarea unor lovituri mai agresive împotriva Iranului. Operațiunea ar fi generat însă îngrijorări privind consecințele unei noi escaladări.
Operațiunea se bucura de o susținere limitată din rândul Comandamentului Central, dar și a Israelului.
În cele din urmă, operațiunea a fost oprită după ce președintele Trump a discutat cu aliații Statelor Unite din Orientul Mijlociu.
Aceștia s-ar fi temut de represalii iraniene, în special împotriva infrastructurii energetice din regiune.
Unul dintre principalii factori care limitează opțiunile Washingtonului este scăderea dramatică a stocurilor americane de muniție și sisteme de apărare aeriană.
Această lipsă de resurse provoacă îngrijorare intensă și în rândul aliaților din Golful Persic, care se tem că nu se vor putea apăra în cazul unor represalii iraniene.
Menținerea relației cu președintele TrumpDeși Caine își exprimă în privat îngrijorările privind opțiunile militare, acesta ar fi atent să nu deterioreze relația cu Donald Trump.
Sursele citate afirmă că generalul a fost precaut în modul în care îi prezintă președintelui riscurile operațiunilor militare.
Caine ar fi încercat inclusiv să își consolideze accesul direct la președinte, inclusiv prin solicitarea unui birou la Casa Albă, pentru a putea avea întâlniri mai frecvente cu Trump și un spațiu securizat de lucru.
Unele surse consideră însă că generalul nu este suficient de ferm în discuțiile directe cu președintele și că își temperează avertismentele.
În acest moment, eforturile conducerii militare și ale consilierilor de securitate se concentrează pe identificarea unei soluții diplomatice care să îi ofere președintelui o victorie simbolică în fața publicului american.
Aparatul de zbor era unul dintre cele șapte elicoptere implicate în lupta împotriva incendiului izbucnit în centrul statului Utah, notează Associated Press.
Administrația Federală a Aviației (FAA) a confirmat prăbușirea elicopterului, însă nu a făcut precizări privind starea celor două persoane aflate la bord.
De asemenea, autoritățile locale din comitatele Sevier și Millard nu au oferit imediat informații suplimentare despre accident.
Accidentul urmează să fie investigat de Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor și de FAA.
Cu toate acestea, accesul anchetatorilor la locul prăbușirii ar putea fi însă întârziat dacă incendiul continuă să se manifeste.
În plus, condițiile meteorologice vor îngreuna munca autorităților. Echipajele de pompieri au fost avertizate vineri cu privire la vânturile imprevizibile, vegetația uscată și temperaturile ridicate, precum și la posibilitatea producerii unor furtuni uscate și descărcări electrice.
Incendiul de vegetație din pădurea Fishlake se extinsese până vineri dimineață pe o suprafață de aproximativ 427 de kilometri pătrați și era controlat în proporție de 19%.
Peste 600 de pompieri și membri ai echipelor de intervenție participă la operațiunile de stingere.
Incendiul a izbucnit pe 27 iulie, după ce zona a fost lovită de un fulger.
Abelardo de la Espriella a depus jurământul de președinte la Cali, o alegere neobișnuită într-o țară în care șefii statului sunt în mod tradițional învestiți la Bogota, notează AFP.
Noul președinte a ales însă orașul din sud-vestul țării, afectat recent de atacuri atribuite gherilelor și situat în apropierea unor teritorii controlate de grupări armate.
Securitate sporită la ceremonia de învestireCali a fost plasat sub măsuri stricte de securitate pentru ceremonia de învestire. Aproximativ 11.000 de militari au fost mobilizați, iar autoritățile au instalat inclusiv un sistem destinat combaterii dronelor. Vechea administrație a avertizat cu privire la posibilitatea unor atentate la ceremonia de învestitură.
La ceremonie au participat mai mulți lideri ai dreptei latino-americane. Printre invitați s-au numărat șefii de stat din Argentina, Chile și Ecuadorului, reprezentanți ai Casei Albe, dar și mai mulți miniștri de externe, inclusiv cel al Israelului. În plus, președintele FIFA, Gianni Infantino, a fost, de asemenea, prezent.
Gustavo Petro, fostul președinte, nu a participat la ceremonie și a făcut apel la proteste în principalele orașe ale țării, împotriva noului șef de stat. Sute de persoane au participat la manifestații pașnice în Bogotá și Barranquilla.
Promisiunile președinteluiAbelardo de la Espriella, care se autointitulează „El Tigre”, a fost ales pe 21 iunie și îi succede lui Gustavo Petro, primul președinte de stânga din istoria Columbiei.
Noul lider a anunțat că vrea să renunțe la negocierile de pace inițiate de administrația Petro cu organizațiile implicate în traficul de droguri și să adopte o abordare mai dură împotriva grupărilor armate.
De la Espriella a promis intensificarea bombardamentelor asupra taberelor gherilelor, cu sprijinul Israelului și al Statelor Unite, precum și construirea unor mega-închisori inspirate de modelul folosit în El Salvador pentru combaterea criminalității.
Într-un interviu din timpul campaniei electorale, De la Espriella susținea că va lansa o ofensivă aeriană, cu sprijinul Statelor Unite și Israelului, în primele 90 de zile de mandat pentru a învinge cartelurile de droguri.
Relații mai strânse cu WashingtonulVictoria noului președinte va consolida și relația Columbiei cu Statele Unite ale Americii. Donald Trump l-a susținut public pe noul președinte columbian și a promis dezvoltarea unor relații „ca niciodată înainte” între Statele Unite și Columbia.
Apropierea vine după o perioadă de tensiuni între fosta administrația condusă de Gustavo Petro și președintele SUA, Donald Trump.
De la Espriella a anunțat, de asemenea, intenția de a rupe relațiile diplomatice cu Nicaragua și Cuba.
În plan intern, noul șef de stat se confruntă cu o aritmetică parlamentară complicată. Astfel, implementare agendei sale va depinde de capacitate de a obține sprijin legislativ într-un parlament fragmentat.
„Ambasada își exprimă îngrijorarea cu privire la un nou val de isterie antirusă în Germania. Este evident că această provocare, apărută în grabă, servește doar intereselor Kievului și aripii militariste a clasei politice europene”, a transmis ambasada rusă, citată de Reuters.
Incidetul de pe aeroprtul Leipzig/HalleReacția misiunii diplomatice vine în urma incidentului petrecut în cursul acestei săptămâni pe aeroportul Leipzig/Halle. O dronă a fost descoperită marți seara. Autoritățile au precizat că aparatul de zbor era dotat cu explozibil și un detonator.
Drona a fost descoperită în apropierea mai multor aeronave Antonov An-124, unele dintre cele mai mari avioane cargo din lume.
Incidentul a avut loc pe un aeroport important pentru transportul civil de marfă și pentru logistica NATO. În plus, Leipzig/Halle găzduiește mai multe aeronave de transport Antonov An-124 operate de compania ucraineană Antonov Airlines.
De asemenea, aeroportul este un punct esențial în programele NATO de livrare de armament destinat flancului estic.
Procurorii federali germani au deschis o anchetă. În urma incidentului nu au identificat până în prezent suspecți și nici oficialii guvernamentali nu au acuzat public vreun stat străin pentru incident.
Poziția ministrului de Interne de la BerlinCu toate acestea, ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a descris cazul drept un posibil „scenariu de atac hibrid”.
„Nu putem exclude posibilitatea ca în spatele acestui incident să se afle puteri străine. Acest aspect va face acum parte din anchetă, însă există numeroase indicii care converg în această direcție”, declara oficialul german.
„Tratăm situația ca pe un posibil atac, întrucât este pentru prima dată când ne confruntăm cu o dronă încărcată cu explozibil”, a mai spus Dobrindt.
Pachetul, intitulat „Legea Lindsey O. Graham privind sancționarea Rusiei și a Iranului din 2026” a trecut de camera superioară a Congresului Statelor Unite cu o largă majoritate, informează Reuters.
Vot majoritat și un omagiu emoționantSenatorii au aprobat legea cu 86 de voturi pentru și 11 împotrivă și urmează să fie analizată de Camera Reprezentanților după revenirea parlamentarilor din vacanță.
Votul a fost urmat de aplauze după ce Darline Graham, sora senatorului Lindsey Graham, numită pentru a-i ocupa locul în Senat, a anunțat rezultatul.
„Flota din umbră” și tarife împotriva statelor care susțin RusiaTextul prevede sancțiuni împotriva unor oficiali ruși și prevede sancțiuni împotriva navelor din așa-numita „flotă din umbră”, utilizată de Rusia pentru a ocoli restricțiile impuse exporturilor de petrol.
De asemenea, președintele Trump primește autoritatea de a impune tarife de până la 100% pentru bunurile provenite din statele care continuă să se numere printre cei mai mari cumpărători de petrol și gaze naturale din Rusia.
Dispute pe tema noilor puteri acordate președinteluiSingurul republican care a votat împotriva inițiativei a fost senatorul Rand Paul. Înaintea votului final, Senatul a respins un amendament susținut de Paul și senatorul democrat Ron Wyden, care urmărea eliminarea competențelor privind tarifele.
Rand Paul a comentat: „Majorarea taxelor pentru americani nu va pune capăt războiului lui Putin din Ucraina”.
„Ceea ce acordă proiectul de lege Sunt noi autorități tarifare radicale pe care președintele le-ar putea folosi ca armă fără nicio reținere, așa cum a făcut-o în mod repetat în trecut”, a declarat senatorul democrat.
Opozanți privind puterile sporite ale președintelui au atras critici și din partea unor reprezentanți.
Reprezentanții Gregory Meeks și Don Beyer, ambii democrați, au declarat că au în continuare „preocupări fundamentale” privind aceste prevederi. Cei doi au avertizat că Donald Trump ar putea abuza de aceste prerogative.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat la Washington pentru funeraliile senatorului Graham, a urmărit săptămâna trecută un vot procedural privind proiectul.
Liderul de la Kiev l-a omagiat pe senatorul decedat, numindu-l „un adevărat prieten al Ucrainei”. De asemenea, președintele a afirmat că acesta ar putea afecta capacitatea Rusiei de a finanța războiul și ar transmite un semnal important privind sprijinul SUA pentru Ucraina.
„Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a transmis Nicușor Dan.
Șeful statului spune că România are în față câteva decizii majore, de la pregătirea bugetului pentru 2027 și limitarea creșterii cheltuielilor publice până la relansarea economiei și asumarea, pe termen lung, a obiectivului aderării la zona euro.
„Toate națiunile care progresează pun mai presus de orice siglă de partid interesul comun al oamenilor și al țării”, a subliniat președintele.
Mesajul vine în contextul în care Moody’s a confirmat ratingul României în categoria „investment grade”. Nicușor Dan consideră că decizia agenției validează măsurile luate pentru echilibrarea finanțelor publice, însă avertizează că situația rămâne fragilă.
„Perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a transmis acesta.
Președintele arată că atât Moody’s, cât și Fitch pun accent pe necesitatea unui buget pentru 2027 agreat până la sfârșitul acestui an și pe adoptarea unor măsuri care să țină sub control cheltuielile statului.
În paralel, Nicușor Dan cere accelerarea investițiilor, susținerea mediului privat, management performant în companiile de stat și predictibilitate fiscală.
Șeful statului a reluat și tema aderării României la euro, afirmând că există un acord de principiu între partide pentru revenirea la o asumare concretă a acestui obiectiv.
„Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a încheiat Nicușor Dan.
„Moody’s a confirmat pașii importanți pe care România i-a făcut în ultimul an ca să își echilibreze finanțele publice și să reducă cheltuielile”, a transmis Nicușor Dan după anunțul agenției de rating.
Președintele susține că păstrarea României în categoria „recomandat investițiilor” este rezultatul unui efort comun al instituțiilor statului, populației și mediului de afaceri.
Potrivit acestuia, evaluările agențiilor internaționale de rating au efecte directe asupra economiei, întrucât influențează costurile la care statul se împrumută, încrederea investitorilor și perspectivele pentru investiții și noi locuri de muncă.
Nicușor Dan atrage însă atenția că presiunile asupra finanțelor publice nu au dispărut.
„Totuși, perspectiva rămâne rezervată, pentru că mai avem mult de muncă în următoarea perioadă”, a spus șeful statului.
El arată că Moody’s, la fel ca Fitch, insistă asupra necesității ca România să aibă până la finalul anului un buget pentru 2027 agreat politic și susținut de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor statului.
Președintele spune că revenirea economiei pe creștere trebuie să fie susținută prin accelerarea investițiilor, stimularea mediului privat, îmbunătățirea managementului companiilor de stat și asigurarea predictibilității fiscale.
Nicușor Dan vorbește din nou despre aderarea la euroȘeful statului a revenit și asupra discuțiilor privind adoptarea monedei euro, după reacțiile apărute în spațiul public în ultimele zile.
Nicușor Dan afirmă că există „un acord de principiu” între partide pentru ca România să își asume din nou în mod concret obiectivul aderării la zona euro, dar subliniază că procesul este unul de durată și va necesita dezbateri și pregătire.
„Există un acord de principiu al partidelor ca țara noastră să revină la o asumare concretă a acestui obiectiv, însă acesta este un proces de durată care trebuie prioritizat și în cadrul căruia vom face toate dezbaterile necesare”, a transmis președintele.
În final, Nicușor Dan a făcut apel la partidele politice să lase în plan secund disputele electorale și interesele de partid.
„Toate aceste obiective pot fi atinse doar dacă partidele renunță la agendele politice și la discursul electoral și lucrează pentru cetățenii care i-au ales”, a afirmat șeful statului.
„Am încredere că România poate să ducă la bun sfârșit reformele asumate”, a conchis Nicușor Dan.
„Eforturile continue ale Ministerului Finanțelor, în numele Guvernului, pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea disciplinei fiscale sunt recunoscute internațional și în raportul Moody’s publicat azi”, a transmis Nazare la scurt timp după ce agenția Moody’s a confirmat vineri seară ratingul suveran al României la Baa3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.
Nazarea subliniază că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase agenția în evaluarea precedentă, din septembrie 2025, punctând că acest fapt va avea ca rezultat în încetinirea creșterii datoriei publice. Ministrul evidențiază și rolul apartenenței României la UE în evaluarea agențiilor de rating.
„Raportul Moody’s de azi arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025*, iar acest lucru contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și la limitarea costurilor cu dobânzile”, notează Nazare.
Cu toate acestea ministrul de Finanțe avertizează asupra riscurilor care nu au dispărut și care pot afecta credibilitatea fiscală a României.
„Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală”, spune Nazate.
Acesta a vorbit și despre necesitatea menținerii efortului de consolidarea fiscală și despre pericolele fiscale generate de instabilitatea politică instalată după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan.
„Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate şi rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe”, notează ministrul.
„Am obținut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenției S&P”, conchide Nazare.
