Aproape jumătate dintre răspunsurile oferite de asistenții virtuali bazați pe inteligență artificială în legătură cu tratamentul cancerului conțin erori sau informații incomplete, potrivit unui studiu recent publicat în revista BMJ Open, o publicație științifică cu acces deschis, editată de grupul British Medical Journal, unul dintre cele mai prestigioase grupuri de presă medicală din lume.
Revista publică exclusiv cercetări originale evaluate de experți independenți.
Concluzia cercetătorilor este îngrijorătoare: aceste sisteme pot orienta pacienții spre terapii alternative nevalidate, în detrimentul tratamentelor medicale standard.
Lundquist Institute for Biomedical Innovation este recunoscut pentru cercetări în oncologieStudiul a fost realizat de cercetători de la Lundquist Institute for Biomedical Innovation, din cadrul Harbor-UCLA Medical Center, și a testat unele dintre cele mai utilizate platforme de inteligență artificială la nivel global: Grok (xAI), ChatGPT (OpenAI), Gemini (Google), Meta AI și DeepSeek.
Lundquist Institute for Biomedical Innovation este un centru independent de cercetare medicală afiliat Harbor-UCLA Medical Center din Los Angeles, specializat în studii clinice și translaționale.
Institutul colaborează cu Universitatea California și este recunoscut pentru cercetări în oncologie, boli infecțioase și sănătate publică.
Răspunsuri „parțial problematice” și „foarte problematice”Răspunsurile generate de aceste sisteme au fost evaluate de specialiști oncologi, care au constatat că 30% dintre ele au fost considerate „parțial problematice” — în mare parte corecte, dar incomplete — iar 19,6% au fost catalogate drept „foarte problematice”, conținând erori semnificative și lăsând loc interpretărilor subiective.
Cum au fost testate chatboturileCercetătorii au formulat întrebări concepute să conducă sistemele spre informații eronate, abordând teme frecvent vehiculate în spațiul public: legătura dintre tehnologia 5G sau utilizarea antiperspirantelor și cancer, siguranța steroizilor anabolizanți sau riscurile vaccinurilor.
Rezultatele au relevat un tipar îngrijorătorÎntrebate despre terapii alternative pretins mai eficiente decât chimioterapia, chatboturile au oferit inițial răspunsuri corecte, avertizând că astfel de opțiuni nu sunt susținute de dovezi științifice.
În pasul următor însă, au enumerat aceste terapii — acupunctură, medicină pe bază de plante, diete prezentate ca având efecte anticancer — și, în unele cazuri, au furnizat chiar referințe către clinici care promovează astfel de tratamente și resping chimioterapia.
„Echilibrul fals” — capcana algoritmilorCercetătorii atrag atenția asupra unei tendințe sistematice a acestor platforme de a prezenta un „echilibru fals”: acordarea unei importanțe egale surselor științifice validate și surselor nevalidate, precum bloguri, forumuri sau postări din social media.
Această abordare, aparent neutră, poate induce în eroare pacienții și îi poate îndepărta de tratamentele aprobate medical.
„Chatboturile evaluate au avut rezultate slabe în domenii medicale unde riscul de dezinformare este ridicat”, concluzionează autorii studiului, adăugând că utilizarea lor fără educație publică și supraveghere adecvată poate amplifica, nu reduce, răspândirea informațiilor eronate.
Un sfert dintre americani caută sfaturi medicale la chatboturiMiza acestor constatări este cu atât mai mare cu cât utilizarea inteligenței artificiale pentru informații medicale este în creștere rapidă.
Un sondaj Gallup arată că aproximativ unul din patru adulți din Statele Unite apelează la astfel de instrumente pentru sfaturi legate de sănătate, adesea în căutarea unor răspunsuri rapide sau din cauza dificultății de acces la servicii medicale.
Nivelul de încredere în răspunsurile IA rămâne, totuși, limitatNivelul de încredere rămâne însă limitat: doar o treime dintre utilizatori declară că au încredere în răspunsurile primite, în timp ce majoritatea manifestă rezerve.
Specialiștii avertizează că informațiile eronate despre terapii alternative și suplimente sunt deja răspândite în mediul online, iar unele dintre aceste produse — neevaluate de autoritățile de reglementare — pot avea efecte adverse grave, inclusiv asupra ficatului sau metabolismului.
Mai mult, utilizarea lor poate întârzia accesul la tratamentele standard, cu consecințe potențial fatale.
Au fost semnalate și cazuri în care răspunsurile incorecte ale chatboților IA au generat îngrijorare inutilă în rândul pacienților, inclusiv prin estimări eronate privind prognosticul bolii.
KLM a transmis un mesaj important tuturor pasagerilor care vor călători cu avioanele companiei în lunile mai, iunie, iulie și august, potrivit Express. Pasagerii au fost avertizați că trebuie să „țină evidența zborului lor planificat prin intermediul MyTrip”.
„KLM a făcut o serie de ajustări la programul său de zbor pentru luna următoare. Acest lucru se referă la un număr limitat de zboruri în Europa care, din cauza creșterii costurilor kerosenului, nu mai sunt viabile din punct de vedere financiar. Nu există lipsă de kerosen. KLM va opera cu 80 de zboruri dus-întors mai puțin către și dinspre Schiphol, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din zborurile sale europene din această perioadă. Pasagerii afectați de aceste modificări vor fi reprogramați pe următorul zbor disponibil. Deoarece acestea sunt destinații pe care KLM le deservește de mai multe ori pe zi – cum ar fi Londra și Düsseldorf – călătorii pot fi de obicei cazați rapid. Îi sfătuim pe pasageri să își urmărească zborul planificat prin intermediul MyTrip”, au explicat reprezentanții companiei la solicitarea Express.
KLM My Trip este portalul online oficial al companiei aeriene, dar și aplicația mobilă care permite pasagerilor să gestioneze rezervările, să verifice detaliile zborului, să selecteze locuri, să facă upgrade și să solicite rambursări. Pasagerii se conectează folosind codul de rezervare și numele de familie pentru a modifica itinerariile sau a adăuga servicii.
Reprezentanții companiei au mai anunțat că monitorizează situația din Orientul Mijlociu și că vor anunța din timp alte modificări.
Rinat Akhmetov a cumpărat în Monaco un apartament de lux de 471 de milioane de euro, într-una dintre cele mai mari tranzacții rezidențiale din istorie. Miliardarul a fost recent în România unde a mers la Arena Națională flancat de bodyguarzi, pentru a-și lua rămas bun de la Mircea Lucescu.
Achiziție recordProprietatea, cu 21 de camere, este situată pe malul mării, în districtul Mareterra, cea mai nouă și exclusivistă dezvoltare imobiliară din Principat. Proiectul, construit pe teren câștigat din mare și inaugurat de prințul Albert al II-lea în 2024, a atras deja investitori ultra-bogați din întreaga lume.
Apartamentul se află în clădirea emblematică „Le Renzo” și se întinde pe aproximativ 2.500 de metri pătrați, fără a include balcoanele și terasele cu vedere la Marea Mediterană. Locuința dispune de piscină privată, jacuzzi și cel puțin opt locuri de parcare.
Detaliile tranzacției, reies din registrele imobiliare ale Principatului, precum și dintr-un set de e-mailuri și acte preliminare analizate de Bloomberg Businessweek.
System Capital Management (SCM), holdingul controlat de Akhmetov, a confirmat că a făcut o achiziție în cadrul dezvoltării Mareterra, însă a refuzat să ofere publicației Bloomberg informații despre proprietate sau despre preț.
Monaco este de ani buni cea mai scumpă piață imobiliară din lume, pe fondul suprafeței limitate și al statutului său de paradis fiscal. Dezvoltarea Mareterra a fost realizată pe parcursul a peste un deceniu, pe teren recuperat din mare, și include 114 vile, case de oraș și apartamente de lux, amplasate în jurul unor grădini, unui port și unei promenade publice.
Averea lui Rinat Akhmetov este estimată la peste 7 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Bogăția sa provine din SCM, cel mai mare conglomerat industrial din Ucraina, cu investiții în metalurgie, minerit, energie și imobiliare.
Magnatul ucrainean a mai fost asociat și cu alte achiziții imobiliare spectaculoase. În 2019, el ar fi cumpărat pentru 200 de milioane de euro celebra vilă istorică Les Cèdres de pe Coasta de Azur, iar în 2011 presa relata că a achiziționat și un penthouse în complexul londonez One Hyde Park, aflat vizavi de magazinul Harrods din Knightsbridge.
Ahmetov la București, rămas bun pentru Mircea LucescuOmul de de afaceri l-a numit pe Lucescu nu doar „un antrenor mare”, ci un „mentor și al doilea tată”, subliniind durerea pierderii unui prieten și partener de succes. Reamintim, relația celor doi s-a construit în perioada în care Lucescu a condus clubul de fotbal Șahtior Donețk (2004-1016), patronat de Ahmetov.
„Am venit să-mi iau rămas bun de la prietenul meu. E o tragedie. Am petrecut 12 ani împreună, am câștigat 22 de trofee, inclusiv Cupa UEFA. A fost prietenul meu și mă mândresc că mi-a fost prieten. Ar trebui să fiți mândri că l-ați avut pe Mircea Lucescu, un mare antrenor și un mare om”, a declarat Rinat Akhmetov,
Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a anunțat continuarea urmăririi penale față de 17 persoane, acuzate de săvârșirea infracțiunii de contrabandă în forma coautoratului, complicității și instigării. Dosarul vizează modul în care a fost soluționată dauna pentru elicopterul aparținând Inspectoratului General de Aviație (I.G.Av.), care s-a prăbușit la data de 2 iunie 2016 în zona localității Haragîș din Republica Moldova.
În locul achitării sumei asigurate, de peste 23 de milioane de lei, părțile au convenit ca despăgubirea să constea în înlocuirea elicopterului distrus cu o aeronavă într-o configurație rezonabil asemănătoare.
Conform procurorilor, noul elicopter a fost preluat în proprietate de I.G.Av. în luna noiembrie 2017 pe insula Guernsey, un teritoriu aflat în afara spațiului de TVA al Uniunii Europene, de unde a fost importat în România.
Anchetatorii susțin că introducerea și exploatarea aeronavei s-au făcut fără efectuarea formalităților vamale și fără acordarea liberului de vamă. Prin neplata taxelor datorate, s-ar fi creat un prejudiciu la bugetul de stat de 4.435.269,89 lei (reprezentând TVA), precum și un folos necuvenit în patrimoniul asiguratorului. Instituția precizează că desfășurarea urmăririi penale nu înfrânge principiul prezumției de nevinovăție.
Știrea inițială:Arafat explică faptul că dosarul este deschis de același procuror care l-a anchetat anterior la DNA, pentru corupție, tot în privința elicopterului, acuzația neputând fi dovedită.
„Eu n-am fost la DNA. Dosarul în care am fost chemat astăzi este un dosar care a fost la DNA și din ce mi s-a spus astăzi, acest dosar a fost declinat acum aproximativ un an de DNA pe ideea că nu s-a găsit nici mita, nici abuzul în serviciu. Deci aspectele de corupție au fost excluse din dosar și acum dosarul este la Parchetul General de pe lângă Curtea de Apel Militară, la același procuror care a început la DNA dosarul înainte să fie mutat sau să se mute la Parchetul Militar General. Și același procuror cu dosarul cu angajările fictive, același procuror cu microfonul care mi s-a pus în birou acum 3 ani, deci același procuror acum a preluat dosarul la Parchetul Militar și-l instrumentează pe problema de contrabandă”, spune Raed Arafat, într-un video postat pe Facebook.
Cele două opțiuni ale asiguratorului ecliopterului SMURDȘeful DSU a precizat că elicopterul în cauză l-a înlocuit pe cel prăbușit în 2016 în Republica Modova.
„Deci eu am primit înainte să fiu audiat și înainte să văd dosarul calitatea de acuzat de complicitate în contrabandă cu un elicopter care este la statul român și care funcționează la statul român, la Inspectoratul General de Aviație. Acuma, ca să înțelegem aspectul cât pot să vorbesc acum și promit, o să mai vin cu date când și cu avocații mă consult și consider că e momentul să vin cu ele. Însă acest elicopter, că să înțelegeți, a fost o înlocuire la un elicopter care s-a prăbușit. Dacă vă aduceți aminte 2016 s-a prăbușit un elicopter al SMURD, unde din păcate am pierdut tot echipajul în Republica Moldova, executând o misiune acolo. Elicopterul era asigurat CASCO”, spune Arafat.
Potrivbit lui Arafat, prin asigurarea Casco a elicopterului prăbușit fie se putea da suma din despăgubire, însă ar fi fost insuficientă pentru achiziția altuia nou, iar second-hand nu se putea, fie putea fi pus la dispoziție un elicopter
„Inspectoratul General de Aviație avea una din două opțiuni: opțiunea unu – să fie plătită contravaloarea asigurării în bugetul de stat, ce înseamnă că s-a pierdut elicopterul și mult mai greu pot să achiziționezi un elicopter, iar din bugetul de stat nu putem achiziționa un elicopter second-hand, iar sumă nu permite achiziționarea unui nou elicopter prin licitații. A doua soluție – că firma de asigurări să pună la dispoziția noastră și al Inspectoratului General de Aviație un elicopter aproape similar, identic cu elicopterul celălalt. S-a pus un elicopter care este mai performant și cu ore de zbor mai puține din ce știu la acest moment însă acest elicopter a fost livrat prin Insula Man în tranzit în insulă Genți către România și a fost adus aici fara plata taxelor vamale și TVA, pentru că asta a fost ce știa IGAv-ul, că nu trebuie”, explică șeful DSU.
Elicopterul pentru care se fac acum cercetări a ajuns la Iași, la mai bine de jumătate de an de la accidentul din Haragâş, Republica Moldova. Noua aeronavă a executat misiuni în toate judeţele Moldovei, dar şi peste Prut.
2 iunie 2016 – ziua tragediei: prăbușirea elicopterului SMURD. Tot echipajul a muritPe 2 iunie elicopterul SMURD Iaşi, de tip EC135 cu numărul de înmatriculare 347 s-a prăbuşit în Republica Moldova în Raionul Haragâş. Medicul Mihaela Dumea, asistentul Gabi Sandu, piloţii Voicu Şocae şi Doru Gavril şi-au pierdut viaţa în acel accident aviatic, în timp ce erau într-o misiune de salvare a unui pacient. În memoria lor, la Haragâş va fi construit un monument care să le amintească tuturor de sacrificiul făcut de eroii de la SMURD Iaşi. Acesta a fost cel de-al doilea accident aviatic în care a fost implicat un elicopter SMURD Iaşi.
La zece ani de la accident și nouă de la sosirea noului elicopter, procurorii din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel au dispus urmărirea penală față de 17 persoane pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat într-un comunicat că joi, 23 aprilie, Statul Major al Forțelor Terestre organizează, împreună cu autoritățile publice locale, ceremonii militare la monumentele dedicate Eroilor Forțelor Terestre Române, precum și programe și manifestări cultural-educative, competiții sportive și aplicativ-militare, expoziții de carte, concerte ale muzicilor militare și proiecții de filme documentare.
Programul din CapitalăÎn Capitală, activitățile vor avea loc în principal în Parcul „Carol I”. Joi, 23 aprilie, de la ora 12:00, la Mormântul Ostașului Necunoscut, este programată o ceremonie militară și religioasă.
De asemenea, în intervalul 11.00–15.00, vor fi organizate expoziții de armament, echipamente și tehnică militară, standuri de prezentare a ofertei educaționale și de promovare a carierei militare, precum și concerte de fanfară.
Sâmbătă și duminică, 25 și 26 aprilie, între orele 11.00 și 18.00, în Parcul „Carol I” vor continua expozițiile de tehnică militară și activitățile pentru public, inclusiv o expoziție cu tematică istorică, tiroliană, spectacole ale formațiilor artistice ale cercurilor militare, concerte de fanfară, demonstrații DRILL TEAM și exerciții demonstrative.
În același interval, la AFI Cotroceni sunt programate expoziții de armament și echipamente, standuri de prezentare a carierei militare, exerciții demonstrative de scrimă, precum și concerte și spectacole de muzică populară, rock și folk.
Retragere cu torțeDuminică, 26 aprilie, între orele 19.00 și 20.00, în Parcul „Carol I” este programată lansarea unor parașutiști din Forțele Terestre, urmată de survolul unor aeronave ale Aeroclubului României.
Evenimentele se vor încheia cu o retragere cu torțe pe traseul Parcul „Carol I” – Palatul Parlamentului – Ministerul Apărării Naționale – Șoseaua Panduri – Palatul Cotroceni – Bulevardul General Paul Teodorescu – Drumul Taberei, până la sediul Statului Major al Forțelor Terestre.
