Guvernul urmează să aprobe în zilele următoare hotărârea prin care exploatarea de grafit de la Baia de Fier va putea fi redeschisă. Proiectul a trecut deja de mai multe etape de avizare. Autoritățile spun că exploatarea ar putea deveni din nou funcțională în următorii ani.
Potrivit unui comunicat de presă, vicepremierul și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că exploatarea de la Baia de Fier se afla până acum pe „o listă a exploatărilor închise”.
„Exploatarea de grafit de la Baia de Fier era pe o listă a exploatărilor închise, exista și o hotărâre de guvern în acest sens. Acum, din Ministerul Economiei a ieșit hotărârea de guvern, pe care am semnat-o și eu ca vicepremier, pentru deschiderea exploatării de la Baia de Fier”, a declarat Radu Miruță, într-o conferință de presă susținută împreună cu ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău.
Exploatarea ar putea începe în 2028Ministrul Economiei a anunțat că proiectul se află în ultimele etape de avizare. Autoritățile au obținut deja avizul Ministerului Mediului și mai sunt necesare aprobările Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției.
După adoptarea hotărârii de Guvern, va fi organizată o licitație internațională pentru realizarea documentațiilor necesare, inclusiv studiile de prefezabilitate și fezabilitate.
„Am obținut, de curând, și avizul de la Ministerul Mediului, suntem pe etapele finale de avizare la Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, pentru ca acest proiect de HG să fie adoptat. Este deschiderea lacătului pentru ca exploatarea grafitului de la Baia de Fier să devină realitate. Urmează o licitație internațională pentru a pregăti tot ce înseamnă prefezabilitate, fezabilitate etc. Sperăm ca în 2028 să poată începe primele activități de exploatare. Arătăm că se poate, că de la situații de stagnare sau chiar regres să ajungem la reînvierea unor industrii”, a afirmat Irineu Darău.
Potrivit ministrului, proiectul presupune mai multe etape. Pentru prima dintre acestea a fost deja depus un proiect. În această perioadă există discuții cu Comisia Europeană privind posibilitatea obținerii unei finanțări.
Miruță acuză fostul Guvern că a prezentat informații falseÎn timpul conferinței, Radu Miruță a vorbit și despre declarațiile făcute de fostul Guvern Ciolacu în martie 2025, când autoritățile de la acea vreme au anunțat că exploatarea grafitului ar fi fost finanțată.
„A fost o minciună cântată în campania electorală de domnii Marcel Ciolacu și Bogdan Ivan. În prima zi când am ajuns la Ministerul Economiei, am căutat proiectul și am constatat că nasul lui Pinocchio era cât clădirea ministerului. Am început demersurile pentru a garanta, în primul rând, că licența de exploatare aparține statului român, pentru că existau preocupări ca alții să preia acest drept. Hotărârea de guvern în acest sens a fost adoptată în august 2025”, a precizat Radu Miruță.
Turista, identificată în recenzie drept Daniela, spune că a rezervat pentru trei nopți o cameră dublă superioară cu vedere la mare. Potrivit acesteia, experiența a început cu o cazare întârziată, atitudinea respingătoare a personalului, dar și de refuzul de a i se elibera la timp documentele fiscale.
Nereguli cu documentele fiscale„Cazarea târzie, ora 16. Obositoare experiență la cazare, atât din cauza recepționerului, cât și din cauza parcării. Recepționerul lipsit de amabilitate, vorbește pe ton ridicat. Nu ne-a dat factura fiscală pentru cazare, deși am achitat la Booking în avans, înainte de sosire, și nici factura pentru taxa de stațiune, apa și un suc cumpărate de la barul de pe plajă. Am insistat ulterior, am sunat, am cerut pe mail facturile, le-au trimis cu greutate, bonul fiscal solicitat în două e-mailuri nici acum nu mi l-au dat”, se arată în recenzia turistei, citată de publicația Gândul.
Plajă murdară și personal pasivTurista a reclamat și condițiile de plajă ale hotelului, criticând lipsa de igienă și pasivitatea personalului hotelului.
„Pe plaja hotelului, angajatul dimineața aruncă plictisit saltelele, seara, la plecare, te pândește să smulgă saltelele. Trec pe plajă tot soiul de căutători de sticle goale, care scuipă pe nisip lângă șezlonguri, vorbesc tare și urât, angajații hotelului stau în pasivitate și se uită la ei, nu intervin și nu iau nicio măsură. Nu e plaja în care să te simți în siguranță, foarte murdare șezlongurile și măsuța și plaja. Nisipul e plin de scoici care înțeapă la picioare, nu poți merge pe plajă sau spre mare fără papuci. Intrarea în mare e abruptă și marea e plină de alge”, spune Daniela.
Un incident neplăcut la psicină. „Ne-a fost pusă în pericol integritatea corporalăCu toate acestea, cel mai grav incident s-a petrecut la piscină, din cauza personalului care nu respecta propriul regulament.
„La piscina exterioară a fost un incident grav din cauza angajaților hotelului, care nu au respectat propriile lor reguli afișate chiar la intrarea în piscină. Ne-a fost pusă în pericol sănătatea și integritatea corporală”, a notat Daniela.
„Nu recomandăm și nu ne mai întoarcem aici”, a conchis turista, în urma experienței de pe litoral.
Autoritățile indoneziene au salvat, miercuri, 172 de persoane, după ce un feribot care plecase de pe insula turistică Bali a luat foc în apele din largul insulei Lombok.
Potrivit agenției Reuters, feribotul KM Putri Yasmin a plecat din portul Padangbai din Bali către portul Lembar din Lombok, în provincia Nusa Tenggara de Vest. Incidentul s-a produs în primele ore ale dimineții de miercuri.
O persoană și-a pierdut viața în urma incendiului izbucnit la feribot.
„Am mobilizat câteva ambarcațiuni pentru a efectua evacuarea și pentru a coordona acțiunile cu alte ambarcațiuni aflate în apropierea locului incidentului”, a declarat, potrivit Reuters, șeful agenției locale de salvare.
A passenger ferry caught fire early Wednesday in the Lombok Strait between Bali and Lombok, triggering a major rescue operation by Indonesian authorities.
The KMP Putri Yasmin was sailing from Padang Bai port in Bali to Lembar port on Lombok when the blaze broke out around 4:15… pic.twitter.com/7uOwsCnkWg
— Vitamvivere (@Vitamvivere) August 12, 2026
El a afirmat că peste 200 de membri ai personalului au fost mobilizați pentru a gestiona operațiunea.
Dintre supraviețuitori, unul era australian, iar restul erau indonezieni.
Pentru moment, nu este clar cum a izbucnit incendiul pe feribot sau dacă supraaglomerarea a fost un factor determinant.
Incidentul a avut loc la mai puțin de o lună după ce un alt feribot, KM Mutiara Sentosa 2, a luat foc în largul insulei Madura, provocând moartea a cinci persoane. Nava transporta mai multe persoane decât indica lista de pasageri.
Președintele României a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea art. 56¹ din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și pentru modificarea Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului.
Miza actului normativ este importantă pentru sectorul energetic: legea permite ca, la solicitarea unui „beneficiar”, Ministerul Mediului să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pe terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și lucrările fuseseră deja începute.
Practic, legea creează o cale specială pentru continuarea unor amenajări hidroenergetice vechi care au ajuns între timp în interiorul unor zone cu regim de protecție.
Nicușor Dan cere Parlamentului să decidă din nou dacă derogarea mai este justificatăUna dintre cele mai importante solicitări ale președintelui este ca Parlamentul să nu se limiteze la mici modificări de redactare, ci să reanalizeze necesitatea, oportunitatea și eficiența întregii soluții legislative.
Administrația Prezidențială arată că justificarea inițială a proiectului se baza în mare parte pe explozia prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare constituite atunci. Între timp, legea a fost adoptată abia în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026.
Președintele susține că simplul fapt că o hidrocentrală a fost aprobată printr-un act normativ înainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează automat că proiectul mai este astăzi fezabil tehnic, rentabil economic sau justificat din punct de vedere energetic.
În forma adoptată, legea nu obligă la verificarea:
Mai mult, se preciează în comunicatul administrației prezidențiale, derogarea nu are un termen-limită, astfel că, teoretic, ar putea fi invocată și în viitor pentru proiecte aprobate cu zeci de ani în urmă.
O lege care a fost respinsă inițial și de Senat, și de GuvernPreședinția pune pe masă și traseul neobișnuit al proiectului.
Propunerea a fost respinsă de Senat în decembrie 2022, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile parlamentare sesizate în fond au propus, la rândul lor, respingerea în aprilie 2024.
Situația s-a schimbat în octombrie 2025: raportul suplimentar favorabil a fost depus chiar în ziua în care legea a fost adoptată, fără ca fundamentarea inițială, bazată în principal pe situația din 2021-2022, să fie actualizată corespunzător, susține Administrația Prezidențială.
Ce cere concret Nicușor Dan să fie schimbatCererea de reexaminare identifică mai multe puncte pe care Parlamentul ar trebui să le modifice.
În primul rând, președintele cere definirea clară a „beneficiarului”. În prezent, legea spune că modificarea limitelor ariei protejate se face la solicitarea beneficiarului, dar nu precizează cine poate avea această calitate. Administrația Prezidențială avertizează că lipsa unei definiții poate duce la practici administrative diferite sau chiar la aplicarea discreționară a legii.
În al doilea rând, Nicușor Dan cere introducerea unor garanții de mediu explicite, astfel încât respectarea Directivelor europene privind păsările și evaluarea impactului asupra mediului să nu rămână doar în sarcina interpretării autorităților. Ar putea fi introdusă, de exemplu, obligația unei consultări sau a unui aviz al structurii de specialitate înainte ca o suprafață să fie scoasă din aria protejată.
Situație specială pentru Natura 2000Un alt punct important privește siturile Natura 2000.
CCR a stabilit că mecanismul din lege se referă la ariile naturale protejate de interes național, nu la cele de interes comunitar din rețeaua Natura 2000. Problema indicată de Președinție este însă că această delimitare nu apare explicit în text.
Mai mult, în practică, aceeași suprafață poate aparține atât unei arii protejate naționale, cât și unui sit Natura 2000.
Nicușor Dan cere, prin urmare, ca legea să spună expres că suprafețele care se suprapun integral sau parțial cu siturile Natura 2000 sunt excluse de la mecanismul special de modificare a limitelor.
Președintele cere studii și avize înainte de scoaterea terenurilor din ariile protejateAdministrația Prezidențială semnalează și ceea ce consideră a fi un paradox al legii.
În prezent, chiar și modificarea limitei unei arii protejate pentru corectarea unei simple erori tehnice presupune studiu științific, avize de specialitate, inclusiv al Academiei Române în condițiile prevăzute de lege, și aprobarea Guvernului.
În schimb, noua derogare pentru proiectele hidroenergetice permite ca Ministerul Mediului să modifice limita în 60 de zile de la cererea beneficiarului, fără ca textul să impună aceleași garanții științifice și procedurale.
Președintele solicită ca și pentru aceste investiții să fie introduse garanții tehnice și de specialitate comparabile.
O altă problemă: centralele și rețelele existente ar putea fi exceptate de la evaluarea de mediuLegea nu se referă numai la hidrocentralele începute înainte de 2007.
Articolul II introduce și o derogare pentru capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate asupra cărora se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.
Președinția avertizează că formularea este foarte largă. O simplă lucrare de mentenanță poate să nu producă un impact suplimentar asupra mediului, însă o retehnologizare sau modernizare poate presupune lucrări de construcție, creșteri de putere, modificarea debitelor sau extinderea infrastructurii.
De aceea, Nicușor Dan cere reanalizarea acestei exceptări, inclusiv posibilitatea eliminării sau restrângerii ei și introducerea unei verificări preliminare pentru intervențiile care pot avea efecte semnificative asupra mediului.
Hidrocentralele vechi care sunt deja pe o listă specială a statuluiDisputa se suprapune peste o altă legislație adoptată pentru accelerarea unor investiții energetice.
OUG 175/2022 stabilește deja un regim special pentru mai multe proiecte considerate importante pentru sistemul energetic. Lista oficială cuprinde, între altele, amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, hidrocentrala Islaz și Cerna-Belareca.
Președinția nu afirmă că toate aceste proiecte ar intra automat sub incidența noii legi. Dimpotrivă, tocmai existența mai multor regimuri juridice paralele este invocată în cererea de reexaminare: pentru același proiect se pot suprapune legislația specială privind hidroenergia, normele de securitate națională, regimul ariilor protejate, procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Natura 2000, legislația apelor și noile reguli privind zonele prioritare pentru biodiversitate.
Administrația Prezidențială avertizează că rezultatul ar putea fi, în locul simplificării, apariția unor competențe suprapuse, a unor acte administrative greu de corelat și a unor noi litigii.
CCR a respins deja sesizarea lui Nicușor DanEste a doua intervenție a președintelui în procedura de adoptare a acestei legi.
După ce Parlamentul i-a trimis legea pentru promulgare la 25 octombrie 2025, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe 11 noiembrie. Printre argumente s-au numărat riscul modificării limitelor ariilor protejate fără suficiente evaluări, derogările de la evaluarea de mediu și probleme privind competențele CSAT și procedura parlamentară.
CCR a respins însă obiecția prin Decizia 735/2026 și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. Curtea a considerat, între altele, că mecanismul pentru hidrocentrale vizează ariile protejate de interes național și nu siturile Natura 2000 și că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri CSAT nu reprezintă atribuirea unei competențe noi Consiliului.
Ce urmeazăCererea de reexaminare trimite legea înapoi în Parlament, care poate modifica prevederile contestate sau poate menține soluția legislativă.
Constituția îi permite președintelui să ceară reexaminarea unei legi o singură dată. După finalizarea procedurii parlamentare și retrimiterea actului la Cotroceni, regulile constituționale privind promulgarea se aplică în termenul redus prevăzut de articolul 77.
Colegiul Farmaciștilor din România și principalele asociații din sectorul farmaceutic avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că scăderea numărului de specialiști și prăbușirea interesului pentru Facultățile de Farmacie pot ajunge să afecteze nu doar farmaciile de cartier, ci și spitalele, industria medicamentelor, cercetarea și instituțiile publice din sănătate.
Ritmul scăderii este unul care arată dimensiunea problemei: România a pierdut 1.478 de farmaciști între 2022 și 2025, potrivit datelor INS citate de organizațiile profesionale din domeniu. Raportat la cei trei ani, înseamnă o scădere medie de aproximativ 1,35 farmaciști pe zi sau, altfel spus, câte un farmacist la aproximativ 18 ore. În aceeași perioadă, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, ceea ce pune și mai multă presiune pe resursa umană disponibilă.
Problema este cu atât mai importantă cu cât, spre deosebire de alte activități comerciale, o farmacie comunitară nu poate funcționa pur și simplu cu personal necalificat în locul farmacistului. Legea farmaciei prevede expres că farmacia comunitară funcționează numai în prezența a cel puțin unui farmacist, care nu poate fi înlocuit de o persoană cu o altă profesie.
107 candidați pentru Farmacie, într-o universitate cu aproape 7.000 de înscrișiCifrele admiterii din această vară arată ruptura dintre interesul uriaș pentru unele profesii medicale și situația de la Farmacie.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București au fost înscriși în total 6.916 candidați în 2026, un record pentru universitate. Dintre aceștia, 2.727 au ales Medicina și 800 Medicina Dentară.
La Farmacie au fost însă numai 107 candidați, pentru o ofertă de 114 locuri – 94 finanțate de la buget și 20 cu taxă. Universitatea confirmă oficial aceste cifre.
Potrivit comunicatului organizațiilor din sector, dintre cei 107 candidați au fost admiși 83.
Diferența este spectaculoasă chiar în interiorul aceleiași universități: aproximativ 2,8 candidați pentru fiecare loc la Medicină, față de mai puțin de un candidat raportat la numărul total de locuri oferite la Farmacie.
Situație și mai gravă la Iași: 23 de candidați pe 124 de locuriLa UMF „Grigore T. Popa” din Iași, situația prezentată de organizațiile farmaceutice este și mai severă: 124 de locuri au fost scoase la concurs, dar s-au înscris numai 23 de candidați, iar 14 au fost admiși.
Listele oficiale publicate de universitate după contestații confirmă numărul extrem de redus al celor admiși: 13 candidați apar pe lista locurilor fără taxă, iar unul pe lista locurilor cu taxă.
La Cluj-Napoca au existat 29 de candidați pentru 30 de locuri bugetate, dintre care 28 au fost admiși, potrivit comunicatului. La Timișoara au fost 68 de candidați pentru 43 de locuri, iar la Târgu Mureș au rămas neocupate locuri atât la buget, cât și la taxă.
Excepția indicată de organizațiile din domeniu este UMF Craiova, unde 117 candidați au concurat pentru 30 de locuri la buget și 55 cu taxă, oferta fiind ocupată aproape integral.
De ce nu mai vor tinerii să devină farmaciștiColegiul Farmaciștilor și asociațiile din industrie susțin că una dintre cauzele principale este dezechilibrul dintre nivelul de pregătire și responsabilitate cerut farmacistului și atractivitatea financiară și profesională a meseriei.
Organizațiile reclamă faptul că farmacistul este încă perceput în România în principal ca persoana care eliberează medicamente, deși poate avea atribuții în prevenție, vaccinare, monitorizarea tratamentelor și educație pentru sănătate.
În același timp, sectorul reclamă costurile administrative tot mai mari și presiunea financiară asupra farmaciilor. Comunicatul subliniază inclusiv faptul că mecanismul de reglementare a marjelor din domeniu nu a mai fost modificat din 2009.
Primele probleme ar putea apărea în mediul ruralOrganizațiile avertizează că mediul rural riscă să resimtă primul lipsa de personal, acolo unde recrutarea este deja mai dificilă, iar farmacia poate reprezenta unul dintre puținele puncte rapide de acces la consiliere medicală și medicamente.
Pe termen mai lung, deficitul nu ar urma să se limiteze la farmaciile comunitare. Ar putea fi afectate și farmaciile din spitale, industria farmaceutică, laboratoarele de analiză, cercetarea, universitățile, precum și instituții precum Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică.
Riscul pentru farmaciile propriu-zise este amplificat de obligația legală privind prezența farmacistului: în lipsa unui specialist, o farmacie comunitară nu poate funcționa legal.
Farmaciștii cer intervenția GuvernuluiColegiul Farmaciștilor și organizațiile din domeniu cer Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și celorlalte instituții implicate deschiderea unui dialog național.
Printre măsurile solicitate se numără finanțarea unor servicii farmaceutice suplimentare, integrarea farmacistului în programele de prevenție și vaccinare, corelarea numărului de locuri din universități cu necesarul real de personal, reducerea birocrației și măsuri care să permită farmaciilor să atragă și să păstreze personal calificat.
Semnalul transmis de admiterea din 2026 este însă unul care se va vedea cu întârziere pe piața muncii: mai puțini studenți care intră acum la Farmacie înseamnă mai puțini farmaciști disponibili peste câțiva ani, într-un moment în care numărul specialiștilor existenți este deja în scădere.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat miercuri, într-o postare pe Facebook, că scăderea inflației la 8,2% în luna iulie, potrivit datelor INS, indică faptul că măsurile de stabilizare economică adoptate de autorități „încep să producă efecte”, în pofida contextului internațional dificil.
El a susținut că România a fost confruntată în ultimele luni cu „provocări majore”, între care criza energetică, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile regionale.
„În ultimele luni, România a fost pusă în fața unor provocări majore: criza energetică, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile regionale. Răspunsul corect nu a fost populismul, ci responsabilitatea. Faptul că Fitch și Moody’s au menținut ratingul de țară, că deficitul bugetar este în scădere, că inflația continuă să se reducă, iar dobânzile care influențează ratele românilor merg și ele în jos arată că România începe să recâștige încrederea piețelor și a investitorilor”, a afirmat Abrudean.
El a punctat faptul că aceste evoluții sunt rezultatul „disciplinei bugetare, al continuării reformelor și al deciziei de a evita promisiunile fără acoperire”.
„Cea mai mare provocare de acum este să păstrăm această direcție. România are nevoie de stabilitate, de un guvern care continuă reformele și reduce deficitul”, a mai transmis președintele Senatului.
Rata anuală a inflației a scăzut, pentru prima dată în ultimele 12 luni, sub pragul de 10%. Potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în luna iulie.
