Ministerul Imigrației a anunțat că modificările propuse vor ajuta Canada să atragă profesioniști care pot „contribui încă din prima zi”, în contextul crizei forței de muncă din anumite sectoare critice.
Printre noile categorii introduse în program se numără muncitori din sectorul transporturilor aeriene precum piloți și mecanici și medici străini cu experiență profesională în Canada. În plus a fost adăugată categoria persoanelor recrutate de Armata Canadei, printre care medici militari, asistenți medicali și piloți, continuă Reuters.
Potrivit autorităților de la Ottawa, noile schimbări au scopul de a reduce fluxul de imigrație care a pus o presiune crescândă pe piața locuințelor și pe serviciile sociale.
Guvernul a anunțat că programul Express Entry va continua în paralel cu noile ținte anunțate. Express Entry este un program al guvernului pentru gestionarea cererilor de rezidență permanentă din rândul personalului calificat. În cadrul programului, prioritate au persoanele considerate cu cele mai bune șanse de a se integra în sistemul economic canadian.
Anunțul vine la scurt timp după ce Mark Carney, premierul Canadei, a propus o nouă strategie de apărare, care prevede creșterea investițiilor guvernamentale în cercetare și dezvoltare în apărare cu 85%, majorarea veniturilor industriei cu peste 240% și crearea a până la 125.000 de noi locuri de muncă, în decursul următorului deceniu.
Potrivit meteorologilor, de la ora 23:10 până joi la ora 02:00, municipiul București și județul Ilfov se vor afla sub incidența unei avertizări Cod galben de ceață și polei.
Fenomenul meteo vizat provoacă vizibilitate redusă local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri.
În plus, în funcție de condițiile locale, fenomenul poate favoriza formarea ghețușului, crescând riscul de accidente.
Slovacia a acuzat Ucraina că întârzie reluarea fluxurilor de petrol din motive politice, în timp ce Ungaria a încercat să importe țiței rusesc prin conducta croată Adria. Un think tank bulgar a susținut că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc și a cerut eliminarea derogărilor până în 2026, pentru consolidarea securității energetice a Uniunii Europene, notează Oilprice.com.
O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a confirmat pe 17 februarie că Bruxellesul este în contact cu Ucraina în legătură cu conducta Drujba, avariată de la sfârșitul lunii ianuarie, ceea ce a împiedicat livrările de petrol rusesc către Ungaria și Slovacia.
Fico a numit situația „șantaj politic”„Suntem în contact cu Ucraina privind calendarul reparațiilor la conducta de petrol Drujba și cât de rapid ar putea fi repusă în funcțiune”, a declarat Anna-Kaisa Itkonen jurnaliștilor la Bruxelles.
Ea a adăugat că executivul european este pregătit să convoace un grup de coordonare de urgență cu părțile relevante pentru a discuta rute alternative de aprovizionare cu combustibil. Itkonen a mai spus că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece acestea dețin rezerve pentru 90 de zile.
Oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conductă a provocat tensiuni între Ucraina și statele membre ale UE, Ungaria și Slovacia.
În timp ce Kievul a susținut că un atac cu dronă rusească a provocat întreruperea începând cu 27 ianuarie, premierul slovac Robert Fico a declarat pe 15 februarie că Ucraina a întârziat reluarea fluxului de petrol pentru a presa Ungaria să renunțe la veto-ul privind viitoarea aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
Deși Uniunea Europeană a impus interdicția importurilor de petrol rusesc prin conducte din cauza războiului declanșat de Kremlin în Ucraina, Ungaria și Slovacia, state fără ieșire la mare, au obținut derogări de la aceste sancțiuni.
Pe 16 februarie, Budapesta și-a exprimat dorința de a activa derogarea temporară pentru a importa țiței rusesc transportat pe mare, prin Croația, folosind conducta Adria.
„Solicităm Croației să permită transportul petrolului rusesc către Ungaria și Slovacia prin conducta Adria, deoarece derogarea noastră de la sancțiuni oferă posibilitatea de a importa petrol rusesc pe cale maritimă dacă livrările prin conducte sunt întrerupte”, a scris ministrul ungar de externe Peter Szijjarto pe platforma X.
Nu mai există scuze ca vreo țară UE să rămână dependenta de petrolul rusescMinistrul croat al economiei, Ante Susnjar, a declarat că Zagreb ar trebui să poată ajuta.
„Croația nu va permite ca aprovizionarea cu combustibil a Europei Centrale să fie pusă în pericol. Suntem pregătiți să contribuim la rezolvarea acestei perturbări acute”, a transmis acesta pe X.
Totuși, el a criticat în aceeași postare Budapesta și Bratislava pentru faptul că nu au reușit până acum să își diversifice importurile energetice.
„Conducta Adria este pregătită, astfel că nu mai există scuze tehnice pentru ca vreo țară din UE să rămână dependentă de țițeiul rusesc. Un baril cumpărat din Rusia poate părea mai ieftin pentru unele țări, dar ajută la finanțarea războiului și a atacurilor asupra populației ucrainene. Este timpul ca acest profit de război să înceteze”, a afirmat Susnjar.
Un raport publicat pe 16 februarie de Center for the Study of Democracy, un think tank din Bulgaria, a concluzionat de asemenea că Ungaria nu mai are nevoie de petrol rusesc, deoarece există surse alternative disponibile.
„Nu există motive tehnice sau economice pentru prelungirea derogării de la sancțiunile privind petrolul rusesc în Europa Centrală. Dependența continuă a Ungariei este o alegere politică ce slăbește unitatea UE și subminează credibilitatea regimului de sancțiuni. Eliminarea treptată a țițeiului rusesc până la sfârșitul anului 2026 este atât realizabilă, cât și esențială pentru securitatea energetică pe termen lung a Europei”, a declarat Martin Vladimirov, directorul programului Energie și Climă al organizației.
Declarat oficial Anul Constantin Brâncuși, 2026 marchează împlinirea a 150 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai influenți artiști ai modernității.
Ministerul Culturii coordonează un amplu program național și internațional de evenimente, expoziții, concerte și proiecte educaționale menite să aducă în atenția publicului opera, gândirea și moștenirea spirituală a marelui sculptor.
Programul reunește inițiative interdisciplinare care pun creația lui Brâncuși într-un dialog normal cu arta contemporană și cu publicul de astăzi, confirmând, prin asta, actualitatea și forța operei sale.
Premii, expoziții și muzică la Ministerul CulturiiPrimul eveniment dedicat Anului Brâncuși va avea loc joi, 19 februarie 2026, la Ministerul Culturii, unde Filiala de Sculptură a Uniunii Artiștilor Plastici din București va organiza ceremonia de decernare a premiilor anuale.
Programul include o prezentare susținută de prof. univ. dr. Cristian-Robert Velescu, un moment muzical live și vernisajul unei expoziții de sculptură semnate de Paul Barbu, Neculai Păduraru și Adrian Piorescu.
Expoziții și proiecte internaționaleEvenimentele dedicate lui Brâncuși vor depăși granițele țării. Institutul Național al Patrimoniului va itinerara expoziția „Brâncuși și muzele dansului” în Italia, Franța, Marea Britanie și Spania, explorând dialogul dintre sculptură, dans și modă inspirat de colaborarea artistului cu dansatoarea Lizica Codreanu.
Totodată, la București va fi organizată „Cina Brâncuși”, o serată culturală avangardistă care recreează atmosfera atelierului parizian al sculptorului prin dans, muzică live și gastronomie conceptuală.
Muzee și instituții culturaleMuzeul Național de Artă al României organizează expoziții majore, printre care „Brâncuși ne privește pe toți” (februarie 2026), expoziția „Originile Infinitului” la Roma și participarea la retrospectiva Brâncuși de la Berlin, unde va fi expusă sculptura Somnul.
Biblioteca Națională pregătește o expoziție documentară cu volume și publicații dedicate vieții și operei sculptorului.
La Târgu Jiu, Muzeul Național Constantin Brâncuși deschide programul aniversar cu expoziția „BRÂNCUȘI 150”, reunind lucrările a 29 de graficieni contemporani dintr-un proiect internațional desfășurat în 21 de țări. Vernisajul va avea loc în prezența ministrului culturii, András István Demeter.
Muzică, teatru și modă inspirate de Brâncuși
Anul aniversar include și proiecte interdisciplinare:
Centrul de Cultură „George Apostu” organizează simpozioane, masterclassuri și expoziții dedicate generației contemporane, iar Muzeul Național Peleș pregătește expoziția „Marele Omagiu adus lui Brâncuși”.
Pe parcursul anului, vor avea loc conferințe, trienale și gale dedicate sculpturii, culminând cu Gala „Constantin Brâncuși” din noiembrie 2026.
Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor despre strategia economică și despre măsurile fiscale adoptate de guvern, Grindeanu susținând că etapa de disciplină financiară trebuia urmată mai rapid de un program de relansare economică.
„Acum dacă mă uit peste cifre, înclin să-i dau dreptate președintelui Nicușor Dan, că nu prea a fost nevoie de mărirea TVA.”
Relansarea economică trebuia începută mai devreme?Mai mult, Grindeanu a explicat că măsurile de reducere a cheltuielilor și reformele administrative adoptate anterior au fost corecte, însă guvernul ar fi trebuit să treacă încă din septembrie la stimularea economiei.
„Cealaltă variantă era să rămână această disciplină financiară pe care am spus că o laud la Ministerul Finanțelor. Din septembrie trebuia să se vină cu relansarea economică”, a declarat acesta.
Potrivit liderului social-democrat, PSD a susținut restructurările din instituții și limitarea indemnizațiilor în consiliile de administrație, inclusiv la ANRE și ANCOM, dar ulterior direcția economică a devenit greșită.
„De acolo încolo, din septembrie încolo, s-a intrat într-o treabă mai puțin necesară, din punctul meu de vedere”, a adirmat Grindeanu.
Pachetul economic și sprijinul pentru companiiLiderul PSD a mai precizat că actualul pachet economic este asumat de PSD, cu excepții pentru domenii precum sănătatea, educația și sistemul de apărare și ordine publică.
El a adăugat că impactul relansării depinde de modul în care Ministerul Finanțelor va aplica schemele de ajutor pentru companii, fie prin credite fiscale, fie prin granturi, estimând că efectul asupra economiei ar putea însemna un plus de aproximativ un punct procentual de creștere, în funcție de implementare.
Sorin Grindeanu a declarat miercuri seara, la Digi 24, despre numirile la conducerea serviciilor secrete, că „președintele vine și propune, iar Parlamentul votează”, precizând că PSD urmărește un anumit profil pentru viitorii șefi ai serviciilor, cu accent pe loialitate instituțională și integritate.
Liderul PSD a spus că nu își dorește ca aceste persoane „să transforme serviciile secrete în anexe ale unor partide sau ale unor ONG-uri” și a adăugat că vrea oameni care „să știe arhitectura statului român foarte bine”, nu persoane care „să învețe instituțiile la locul de muncă”.
Întrebat dacă își dorește ca serviciile să fie conduse de oameni de partid, liderul PSD a spus: „N-am spus că vreau să fie oameni de partid. Am spus că îmi doresc să fie oameni care cunosc foarte bine arhitectura statului român. Nu vreau să învețe la locul de muncă ce înseamnă să fii director la SRI sau ce înseamnă să fii director la SIE”.
Grindeanu a adăugat că PSD va face evaluări pentru fiecare nominalizare a președintelui și va decide ulterior cum votează în Parlament. „Pe fiecare nominalizare, având în vedere acest portret, aceste criterii pe care le-am anunțat mai înainte, vom face evaluări proprii în partid și vom vedea dacă vom vota sau nu în Parlament aceste propuneri”, a spus el.
Întrebat despre o posibilă împărțire a conducerii serviciilor între partide, Grindeanu a afirmat că îl interesează persoanele care îndeplinesc criteriile anunțate, dincolo de politică.
Programul Anghel Saligny, o inițiativă guvernamentală care se concentrează pe modernizarea infrastructurii locale prin finanțarea diferitelor proiecte (apă, canalizare, drumuri, rețele de gaze naturale, etc…), a fost un subiect de discuții aprins între Sorin Grindeanu și Cosmin Prelipceanu la Digi 24.
Vicepremierul a insistat pe faptul că proiectul Anghel Saligny a fost folosit de consiliile locale într-un mod prea puțin lipsit de transparență.
La capitolul investiții, Grindeanu a amintit de presiunea din vară a guvernului de a închide proiectul Anghel Saligny și de a continua finanțările doar la proiectele care începuseră deja.
„Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii”„Vă aduceți aminte în vară, că tu vorbeam de timingul din vară, ce nebunie era să închidem Anghel Salingny, să nu se mai dea bani către administrațiile publice locale. Lucrările deja începute se plăteau.
Nu se mai plătise nimic din mai. Și de-abia în septembrie, la final, s-a dat drumul și s-au plătit facturile. Din mai nu se mai plătise nimic.
Și asta cu amenințări că dacă nu se dă drumul la Anghel Saligny, PSD-ul ia alte decizii.
Vă rog să vă uitați pe presă!
Toată vara am văzut cât de hoți sunt primarii, cum își angajează toți primarii, amante și neamuri la primărie și cum vor bani în Anghel Salingny ca să fure”, s-a dezlănțuit Grindeanu.
Vicepreședintele nu a riscat să generalizeze„Dar nu pot să generalizez. Țara asta are în continuare un mediu rural în care e nevoie de șosele, e nevoie de rețea de gaze, e nevoie de rețea de apă, e nevoie de rețele de canalizare și astea sunt lucrări obligatorii.
Au fost din mai până la undeva, cred că început de octombrie, nu s-a plătit nimic.
Nimic. Și doar cu presiuni foarte mari, cu sistemul închis. S-a închis sistemul de plăți, de înregistrare de facturi la Ministerul Dezvoltării în octombrie.
De atunci, până la sfârșitul anului, nici nu s-a mai primit niciun fel de factură. Și de-abia de atunci s-au plătit facturile din ultimele luni”, a spus Grindeanu.
Discuțiile au avut loc într-un context politic tensionat, în care adoptarea bugetului depinde de susținerea măsurilor sociale cerute de social-democrați. Grindeanu a spus că atmosfera întâlnirii a fost una orientată spre soluții, contrar speculațiilor apărute în spațiul public.
Potrivit acestuia, pe lângă subiectele economice, șeful statului a cerut detalii despre proiecte legislative aflate în Parlament și despre măsuri umanitare externe.
„Și despre buget, și despre lucruri care nu țin de buget, dar despre partea legislativă. De exemplu, am discutat și avea o preocupare legată de legea aceasta și absolut necesară, care e pe parcurs parlamentar, femicidul, și a cerut amănunte lucrurile acestea.”
Ajutorul pentru Gaza ar putea fi extinsGrindeanu a afirmat că administrația prezidențială a propus creșterea sprijinului acordat civililor din Gaza, după operațiunile umanitare realizate deja de România.
„Ne-a informat, de exemplu, despre o dorință a administrației prezidențiale, și eu sunt absolut deschis la asta și ofer toată susținerea, să mărim ajutorul pe care România l-a dat în Gaza. Știți că noi am reușit să ne ocupăm de cam 120 de copii aduși în țară, care împreună cu însoțitorii undeva la 300 de persoane, și atunci e vorba de un angajament de a mări numărul acesta undeva până la 1.000. Președintele ne-a expus opinia administrației și am fost de acord”, a declarat președintele social-democrat.
Liderul PSD a precizat că discuțiile au vizat și deblocarea unor proiecte considerate întârziate.
„Chiar una care nu s-a potrivit deloc cu ceea ce a apărut în presă toată lumea. Preocupată de a rezolva lucruri și de a debloca anumite subiecte, anumite proiecte care par a fi fost blocate.”
PSD condiționează votul pe bugetÎn ceea ce privește adoptarea bugetului, Grindeanu a reafirmat că PSD își menține condiția privind introducerea unui pachet de protecție socială, invocând scăderea puterii de cumpărare.
„Evident. Și nu are nicio legătură cu ce ar fi trebuit să se întâmple să nu mai rămână. Puterea de cumpărare a românilor de când a venit acest guvern a scăzut, din care și PSD-ul face parte. Vă dau un exemplu. Când a venit acest guvern, inflația era de 5%, suntem la 10%. În anul trecut, cel puțin din această perspectivă, puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu 10%. Iar aceste lucruri se văd cel mai tare la cei cu venituri mici”, a afirmat Grindeanu.
Social-democrații susțin că măsurile propuse vizează în special pensionarii cu venituri reduse și continuarea mecanismelor de sprijin aplicate anterior.
„De aceea PSD-ul vine cu acest pachet care se adresează pensiilor mici. Avem acel sistem ON-OFF care a funcționat anul trecut, în 2025”, a conchis liderul PSD.
„Când a venit acest guvern, inflația era de 5%, suntem la 10%”, a declarat vicepremierul Sorin Grindeanu la Digi24, într-o discuție privind puterea de cumpărare a românilor și sărăcirea lor progresivă.
Grindeanu a recunoscut impactul inflației asupra populației și a mai explicat că pachetul de solidaritate aflat în discuție are ca țintă exact categoriile sociale cele mai vulnerabile: persoanele cu dizabilități, pensionarii cu pensii mici și alte categorii.
„Puterea de cumpărare a românilor a scăzut. Când a venit acest guvern, inflația era de 5%, suntem la 10%”, a spus Grindeanu.
„Anul trecut, cel puțin din această perspectivă, puterea de cumpărare a românilor a scăzut cu 10%. Iar aceste lucruri se văd cel mai tare la cei cu venituri mici”.
Pachet social „țintit” de până la 4 miliarde de leiVicepremierul a anunțat că PSD susține introducerea unui pachet social destinat categoriilor vulnerabile, care ar putea ajunge la aproximativ 4 miliarde de lei.
„Suma totală este undeva până în 4 miliarde un efort țintit pe care guvernul va trebui să-l facă către persoanele vulnerabile”, a spus Grindeanu, precizând că sprijinul ar putea viza pensionarii, veteranii de război, foștii deținuți politici, persoanele cu dizabilități și mamele cu venituri reduse.
Printre măsurile analizate se numără plăți punctuale („one-off”), după modelul aplicat în 2025, precum și ajustări ale sprijinului acordat persoanelor cu dizabilități.
Vouchere pentru energie după liberalizarea piețeiO altă temă discutată este posibilitatea acordării de vouchere pentru energie după liberalizarea pieței, programată pentru aprilie.
E o discuție, nu e luată o decizie (…), ar trebui să avem grijă de cei cu venituri mici”, a spus Grindeanu.
Costul unei eventuale scheme de sprijin ar putea fi de 500–600 de milioane de lei, ceea ce ar ridica efortul total la aproximativ 4,2 miliarde lei.
„La un PIB de peste 2.000 de miliarde, acest efort nu e o problemă”, a subliniat Grindeanu.
„Guvernez nu doar pentru miliardari”Grindeanu a insistat că măsurile sociale sunt necesare pentru reducerea inegalităților.
„Guvernez în țara asta nu doar pentru miliardari. Guvernez și pentru românii care n-au venituri mari.”
El a recunoscut că inegalitățile s-au accentuat:
„Anul trecut, cei care au câștigat bine au câștigat și mai bine. Cei care au avut salarii mici au trăit și mai prost.”
Nu se vor tăia investițiile, dar ritmul ar putea încetiniÎn contextul dezbaterilor privind echilibrul bugetar, Grindeanu a respins ideea că sprijinul social ar reduce investițiile.
„Nu e adevărat… asta e o poveste pe care încearcă să o vândă unii”.
