Agregator de ştiri

Kelemen Hunor a spus vineri seara, la B1 TV, că nu poate confirma eventuale implicări ale serviciilor în viața politică, în formarea și dărâmarea Guvernelor, dar admite că lipsa unui control parlamentar riguros naște suspiciuni.

„Nu pot confirma, dar problema care e, nu există un control parlamentar cum ar trebui să fie și atunci se nasc legende urbane, se nasc teorii conspiraționiste”, a spus liderul UDMR.

El admite că un serviciu de informații nu poate fi transparent în totalitate, dar spune că „un control parlamentar te ajută enorm de mult să ai mai multă încredere în aceste instituții”.

Kelemen Hunor: Raportele nu au fost dezbătute în Parlament de ani de zile

Kelemen Hunor a atras atenția că rapoartele serviciilor nu au fost dezbătute în parlament de ani de zile: „Sunt închise undeva și nu se dezbat”.

Liderul UDMR a vorbit și de raportul anulării alegerilor din 2024. „Nu există acel raport de care toată lumea se vorbește și toată lumea așteaptă acel raport. Lipsa acelui raport și a dezbaterii în Parlament cresc enorm de mult gradul de neîncredere”.

Președintele UDMR a precizat că nu a discutat cu președintele României despre numirile la conducerea SRI și că nu a avut discuții cu reprezentanții serviciilor despre formarea majorităților sau a Guvernului.

Întrebat la B1 TV dacă Guvernul Niculescu poate rămâne în funcție până la alegerile parlamentare din 2028, Kelemen Hunor a explicat că situația politică este dificil de anticipat.

„În mod normal, dacă ținem cont de dinamica politică românească, atunci nu. Dar dacă ținem cont de realitatea din Parlament, atunci chiar are șanse să meargă până în 2028”, a declarat liderul UDMR.

Kelemen Hunor a subliniat că România are nevoie de stabilitate politică.

„Eu aș vrea să dureze până în 2028 acest guvern, fiindcă avem nevoie de această stabilitate guvernamentală. Oricum, nu are cine să dea jos”, a afirmat Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor explică în ce condiții ar putea fi demis Guvernul

Președintele UDMR a explicat că partidele din opoziție nu dispun de voturile necesare pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură fără sprijinul AUR.

„Noi cu PNL și cu USR nu avem majoritate. Nu avem 233 de voturi. Nici ei (AUR – n.r.) nu au singuri. Deci ar trebui să facem chestia asta cu AUR”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR nu a exclus posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură, dar a avertizat că adoptarea acesteia ar crea problema formării unui nou guvern.

„Asta nu înseamnă că la un moment dat nu o să fie o moțiune de cenzură. Că și PNL cu USR și PNL cu noi, noi cu USR, în diferite combinații, putem să depunem moțiune de cenzură. Dar asta înseamnă că, de fapt, tu aduci în dezbatere ceva, o anumită decizie sau direcție guvernamentală, decizie politică, dar n-o să ai 233 de voturi fără AUR. Dar s-ar putea să te trezești că votează și AUR. Și atunci pică guvernul. Nu este, din punctul meu de vedere, de dorit, fiindcă a doua zi ar trebui să pui ceva la loc”, a explicat Kelemen Hunor.

Acesta consideră că actualul Executiv va rezista cel puțin până în mai sau iunie 2027, datorită capacității premierului de a negocia cu partidele parlamentare.

Întrebat la B1 TV dacă Guvernul Niculescu poate rămâne în funcție până la alegerile parlamentare din 2028, Kelemen Hunor a explicat că situația politică este dificil de anticipat.

„În mod normal, dacă ținem cont de dinamica politică românească, atunci nu. Dar dacă ținem cont de realitatea din Parlament, atunci chiar are șanse să meargă până în 2028”, a declarat liderul UDMR.

Kelemen Hunor a subliniat că România are nevoie de stabilitate politică.

„Eu aș vrea să dureze până în 2028 acest guvern, fiindcă avem nevoie de această stabilitate guvernamentală. Oricum, nu are cine să dea jos”, a afirmat Kelemen Hunor.

Kelemen Hunor explică în ce condiții ar putea fi demis Guvernul

Președintele UDMR a explicat că partidele din opoziție nu dispun de voturile necesare pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură fără sprijinul AUR.

„Noi cu PNL și cu USR nu avem majoritate. Nu avem 233 de voturi. Nici ei (AUR – n.r.) nu au singuri. Deci ar trebui să facem chestia asta cu AUR”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR nu a exclus posibilitatea depunerii unei moțiuni de cenzură, dar a avertizat că adoptarea acesteia ar crea problema formării unui nou guvern.

„Asta nu înseamnă că la un moment dat nu o să fie o moțiune de cenzură. Că și PNL cu USR și PNL cu noi, noi cu USR, în diferite combinații, putem să depunem moțiune de cenzură. Dar asta înseamnă că, de fapt, tu aduci în dezbatere ceva, o anumită decizie sau direcție guvernamentală, decizie politică, dar n-o să ai 233 de voturi fără AUR. Dar s-ar putea să te trezești că votează și AUR. Și atunci pică guvernul. Nu este, din punctul meu de vedere, de dorit, fiindcă a doua zi ar trebui să pui ceva la loc”, a explicat Kelemen Hunor.

Acesta consideră că actualul Executiv va rezista cel puțin până în mai sau iunie 2027, datorită capacității premierului de a negocia cu partidele parlamentare.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, la B1 TV, că alegerile anticipate au fost o posibilitate constituțională în perioada negocierilor pentru formarea actualului Guvern, însă nu ar fi reprezentat o soluție pentru criza politică.

„Eu personal am fost de acord cu el (n.r. Nicușor Dan), fiindcă anticipatele nu ar fi schimbat nimic”, a spus Kelemen Hunor, referindu-se la poziția președintelui, care s-a opus de la început organizării unui astfel de scrutin.

„Ar fi fost un PNL mai mic, un PSD mai mic…”

Kelemen Hunor estimează că, în cazul unor alegeri anticipate, AUR ar fi obținut între 35% și 40% din voturi, în timp ce PNL și PSD ar fi avut rezultate mai slabe.

„Ar fi fost un PNL mai mic, un PSD mai mic… nu puteai să nu dai șansa sau posibilitatea formării Guvernului primului partid”, a spus Hunor.

„AUR ar fi câștigat între 35 – 40%, eu zic spre 40”, a afirmat Kelemen Hunor.

Anticipatele ar fi afectat echilibrul parlamentar

Acesta a susținut că anticipatele ar fi afectat echilibrul parlamentar și ar fi îngreunat formarea unui guvern și a pledat pentru o politică rațională și sinceră față de cetățeni.

„Să fii sincer cu cetățenii și când e rău și când e bine și după aceea să fii rațional.

În politică, sigur că e mai ușor să fii irrațional și să apelezi tot timpul la sentimente, la frică, la tot felul de mijloace, sau prin tot felul de mijloace, dar la sfârșitul zilei, soluțiile tot raționale vor fi”, a spus Kelemen Hunor.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, vineri, la Montreal, în cadrul unui discurs, planul pentru un parteneriat puternic între Uniunea Europeană și Canada, primul de acest fel din istoria blocului comunitar.

Potrivit Comisiei Europene, propunerea prevede ca statul canadian să obțină statutul de „membru asociat” al UE, fără să adere oficial la Uniune.

În discursul susținut la summitul bilateral, von der Leyen a explicat că apropierea dintre cele două părți ar urma să se bazeze pe trei piloni: politici, programe și guvernanță.

Obiectivul este ca relația dintre Canada și UE să ajungă la cel mai înalt nivel posibil, cu oportunități pentru cetățeni, economie mai puternică și o securitate mai mare de ambele părți ale Atlanticului.

„Este cât se poate de firesc să ne reunim aici, la Montreal, pentru a discuta despre viitorul relației noastre. Montreal este un oraș clădit pe întâlnirea dintre popoare. Este un oraș care simbolizează ceea ce unește Canada și Europa de multe secole încoace. Fără îndoială, Canada este cea mai europeană țară din afara Europei”, a declarat Ursula von der Leyen.

Oficialul european a declarat că apropierea dintre cele două părți nu ține doar de geografie, ci și de valorile comune și de modul în care acestea văd viitorul lumii.

„Ceea ce ne unește depășește cu mult geografia. Privim lumea prin aceiași ochi. În ziua de azi, nu contează unde se află o țară pe hartă, ci ceea ce este dispusă să construiască împreună cu noi. Contează valorile pe care le susține într-o lume marcată de curente geopolitice potrivnice și intense. Aceste curente nu vor înceta să bată; această schimbare este permanentă. Așadar, a sosit momentul să acționăm cu încredere și viziune pentru a clădi un nou viitor.”, a spus ea.

Von der Leyen a descris summitul drept unul „unic și istoric”, explicând că discuțiile s-au concentrat asupra viitorului relației dintre UE și Canada, nu asupra trecutului.

Ce presupune statutul de „membru asociat” al UE

„Amândoi dorim să ridicăm relația noastră la cel mai înalt nivel posibil. Astfel, unul dintre punctele principale discutate în cadrul summitului a fost ideea ca Canada să devină membru asociat al UE. Conceptul nostru este simplu: o «asociere fără aderare». Tratatele UE sunt clare: o țară din afara Europei nu poate adera la Uniune. Putem însă înlocui termenul de «aderare» cu o «ambiție și viziune comună». Putem construi un parteneriat care să se apropie mai mult de statutul de membru decât orice am realizat până acum, având trei obiective clare: mai multe oportunități pentru cetățenii noștri, o prosperitate sporită de ambele părți ale Atlanticului și o securitate mai mare pentru noi toți”, a explicat Ursula von der Leyen.

Noul parteneriat ar urma să aibă trei componente. Prima se referă la politicile comune.

UE și Canada vor să cadă de acord asupra unor domenii precum clima, energia, inteligența artificială, inovarea și securitatea. Cele două părți ar urma să se consulte în toate etapele importante.

Al doilea pilon se referă la programele europene. Canada participă deja la SAFE, programul UE dedicat industriei de apărare, iar CE vrea să extindă cooperarea prin programul de cercetare Orizont Europa și prin integrarea deplină a Canadei în Erasmus+.

„Ne dorim ca cetățenii noștri să studieze, să lucreze, să desfășoare activități de cercetare și să inoveze împreună. Căci cele mai solide punți peste Atlantic sunt construite prin milioane de povești individuale”, a declarat șefa Comisiei Europene.

Al treilea pilon este guvernanța, care presupune o cooperare mult mai bună între instituțiile europene și cele canadiene.

Von der Leyen a făcut o precizare importantă despre prezența a zece membri ai Comisiei Europene la summitul de la Montreal, declarând că este o dovadă a greutății acestui parteneriat.

În primăvară, cele două părți vor organiza o reuniune la nivel guvernamental. Cooperarea ar putea include și relațiile dintre parlamente, instanțe judecătorești și mediile de afaceri.

„Într-adevăr, conceptul de «membru asociat» reprezintă un teritoriu neexplorat. Însă avem ambiția, încrederea și creativitatea necesare pentru a-i da contur, împreună. Și, pentru a fi cât se poate de clar: acesta este un parteneriat care nu vizează pe nimeni altcineva, ci are drept scop consolidarea forței noastre comune”, a afirmat Ursula von der Leyen.

„Așa cum ai spus, Mark, noua ordine internațională va fi construită, printre altele, dinspre Europa, având Canada drept parte integrantă. Iar într-o lume marcată de rivalități tot mai intense, suveranitatea nu mai înseamnă libertatea de a acționa de unul singur, ci capacitatea de a acționa împreună”, a declarat ea.

Tánczos Barna susține vineri, într-o postare pe Facebook, că, la rectificarea bugetară, MADR a pierdut peste 400 de milioane de lei din fondurile naționale.

„Deși a beneficiat de o rectificare pozitivă pe partea de fonduri europene, nu a primit niciun leu pentru schemele de ajutor de stat aprobate de Parlament în 2026”, a scris fostul ministru.

El speră că Guvernul va mai aproba o rectificare bugetară și va aloca fondurile necesare pentru a evita „un dezastru pentru fermieri”.

„Constrângerile bugetare nu pot fi un răspuns la problemele agricultorilor”, adaugă Tánczos Barna.

El susține că alte state membre au valorificat la maximum oportunitățile oferite de Cadrul temporar de ajutor de stat pentru criza din Orientul Mijlociu și au sprijinit fermierii care se confruntă cu prețuri record la motorină și îngrășăminte: „România trebuie să facă același lucru!”.

Tánczos Barna și-a exprimat încrederea că noul ministru al Agriculturii nu va renunța la demersurile pentru obținerea finanțării.

Potrivit rectificării bugetare, au fost diminuate sume care depășesc 3 miliarde lei, cele mai mari fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educației și Cercetării (−0,28 miliarde lei) și Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).

Pe de altă parte, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se asigură suplimentar 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Tánczos Barna susține vineri, într-o postare pe Facebook, că, la rectificarea bugetară, MADR a pierdut peste 400 de milioane de lei din fondurile naționale.

„Deși a beneficiat de o rectificare pozitivă pe partea de fonduri europene, nu a primit niciun leu pentru schemele de ajutor de stat aprobate de Parlament în 2026”, a scris fostul ministru.

El speră că Guvernul va mai aproba o rectificare bugetară și va aloca fondurile necesare pentru a evita „un dezastru pentru fermieri”.

„Constrângerile bugetare nu pot fi un răspuns la problemele agricultorilor”, adaugă Tánczos Barna.

El susține că alte state membre au valorificat la maximum oportunitățile oferite de Cadrul temporar de ajutor de stat pentru criza din Orientul Mijlociu și au sprijinit fermierii care se confruntă cu prețuri record la motorină și îngrășăminte: „România trebuie să facă același lucru!”.

Tánczos Barna și-a exprimat încrederea că noul ministru al Agriculturii nu va renunța la demersurile pentru obținerea finanțării.

Potrivit rectificării bugetare, au fost diminuate sume care depășesc 3 miliarde lei, cele mai mari fiind la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (−1,09 miliarde lei), Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (−0,56 miliarde lei), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (−0,49 miliarde lei), Ministerul Educației și Cercetării (−0,28 miliarde lei) și Ministerul Energiei (−0,25 miliarde lei).

Pe de altă parte, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale se asigură suplimentar 1,47 miliarde lei pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Cei trei copii sunt dispăruți încă de joi după-amiază. Este vorba despre frații Rostaș, Denis Antonio, în vârstă de 11 ani, Ioan, în vârstă de 13 ani și surioara lor, Raluca Mădălina, în vârstă de 12 ani.

Ei au plecat să se joace pe un teren viran din localitatea Borla, comuna Bocșa. De atunci, familia, dar și autoritățile îi caută pe cei trei.

„Căutările au fost desfășurate pe parcursul întregii nopți și sunt continuate și în prezent, în vederea depistării persoanelor dispărute. Găsirea acestora reprezintă o prioritate pentru toate efectivele implicate în activitățile de căutare”, transmite IPJ Sălaj.

Vineri dimineață, la ora 11 a trimisă și o avertizare RO-Alert în județele Sălaj, dar și Cluj.

Cazul dispariției celor trei a fost preluat de polițiștii Serviciului de Investigații Criminale. La căutări sunt angrenați, pe lângă polițiștii din Zalău și oameni ai legii din Cluj, jandarmi clujeni, dar și  voluntari din cadrul Asociației CERT.

„În prezent, polițiștii desfășoară activități investigativ-operative și verificări specifice pentru depistarea minorilor și clarificarea situației acestora, acțiunile fiind concentrate în zonele în care aceștia s-ar fi putut deplasa sau în care există indicii că s-ar putea afla”, transmite IPJ Sălaj.

Toate persoanele care pot oferi informații cu privire la locul în care s-ar putea afla cei trei minori să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze gratuit numărul unic pentru apeluri de urgență 112, au mai transmis polițiștii sălăjeni.

Canada și Uniunea Europeană vor să încheie negocierile privind o posibilă „calitate de membru asociat” a Canadei în cadrul blocului comunitar până în iunie 2027, potrivit Euronews. Anunțul a fost făcut vineri de premierul canadian Mark Carney, după summitul desfășurat la Montreal.

Mark Carney a stabilit luna iunie 2027 drept termen pentru finalizarea discuțiilor, astfel încât Canada să devină primul „membru asociat” din istoria UE. Categoria aceasta nu există în prezent în tratatele UE, luând în considerare și că Germania s-a opus propunerii.

Scopul acestui statut este o apropiere între cei doi aliați în trei domenii: politici, programe și guvernanță. Implicațiile concrete ale acestui aranjament urmează însă să fie negociate.

Înaintea summitului, Germania s-a opus folosirii expresiei „membru asociat” în negocierile pentru declarația comună. În documentul final a fost inclusă, în schimb, formularea „asociere tot mai strânsă”. Carney a spus însă că vrea să continue demersurile pentru obținerea acestui statut.

„Lucrăm la un parteneriat cât mai profund posibil, fără a ajunge la o aderare deplină, având în vedere geografia noastră, prin care Canada să devină primul membru asociat al Uniunii Europene”, a declarat Carney la conferința de presă de la finalul reuniunii.

„În lunile următoare, vom stabili conținutul, amploarea și sfera de aplicare a acestei noi forme de asociere”, a adăugat premierul canadian.

La conferința de presă a participat și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ea a surprins capitalele europene în septembrie, când a propus Canada ca prim membru asociat din istoria blocului comunitar. Ideea nu fusese discutată cu statele membre înainte de anunț.

Mark Carney, care se afla în public în momentul în care von der Leyen a prezentat propunerea, a părut inițial reticent, invocând îngrijorări legate de implicațiile pe care un asemenea statut le-ar putea avea asupra suveranității Canadei.

Vineri, premierul a susținut însă folosirea acestui termen.

„Astăzi, facem pași către o calitate de membru asociat pentru Canada și lansăm o nouă alianță pentru viitor, care va aduce rezultate, atât acum, cât și în viitor, alături de națiuni care împărtășesc aceleași valori. Abia am început.”, a spus el.

Von der Leyen a prezentat mai multe beneficii pe care Canada le-ar putea obține imediat, printre care participarea deplină la programele europene „Orizont” (Horizon) și „Erasmus”, plus împrumutul de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.

În urma summitului, cele două părți au extins și cooperarea în domenii precum comerțul digital, energia, materiile prime critice, supercalculul, inteligența artificială și tehnologia prin satelit.

„Conceptul de membru asociat reprezintă un teritoriu neexplorat, dar avem ambiția, încrederea și creativitatea necesare pentru a-l contura împreună”, a declarat von der Leyen.

„Și, ca să fim cât se poate de clari: acesta este un parteneriat care nu vizează pe nimeni altcineva, ci urmărește consolidarea forței noastre comune. La nivel bilateral, aceasta este cea mai înaltă formă de parteneriat.”, a mai spus aceasta.

Comisia Europeană și guvernul canadian vor organiza în primăvară o reuniune la nivel înalt, pentru a discuta propunerea. Mai apoi, Mark Carney ar urma să participe la un summit al liderilor UE, în iunie, când speră să finalizeze negocierile.

„Republica Federală Germania are o istorie de 77 de ani și nu a avut niciodată o femeie în funcția de președinte”, a declarat Angela Merkel într-un interviu acordat MagentaTV, difuzat vineri, potrivit agenției dpa.

Merkel a afirmat că a venit momentul ca germanii să se întrebe „dacă nu cumva a venit deja timpul” ca o femeie să ocupe cea mai înaltă funcție în stat.

Fostul cancelar, membră a Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a afirmat că există femei capabile să ocupe funcția de președinte al Germaniei, dar a refuzat să ofere nume.

Noul președinte al Germaniei va fi ales pe 30 ianuarie 2027 de Adunarea Federală, organismul care se reunește o dată la cinci ani pentru alegerea șefului statului.

De mai multe luni, Markus Söder, liderul Uniunii Creștin-Sociale (CSU) din Bavaria, susține că Ilse Aigner, președinta Parlamentului bavarez, ar trebui să fie succesoarea lui Steinmeier.

În cadrul blocului conservator CDU/CSU sunt vehiculate și alte nume, printre care președinta Bundestagului, Julia Klöckner, ministra Educației, Karin Prien, și fosta lideră a CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer.

În urma unei misiuni desfășurate joi pe traseul Autostrăzii A8, în localitatea Bogonos, comuna Lețcani, specialiștii pirotehniști au descoperit șase proiectile explozive de calibru 150 mm.

Muniția a fost ridicată în condiții de siguranță și urmează să fie distrusă ulterior, în cadrul unor activități organizate de personalul specializat.

ISU Iași arată că muniția provine din conflictele armate.

Intervenția este una dintre mai multe misiuni pirotehnice desfășurate în ultimele zile în zona localității Bogonos, unde au fost descoperite și alte elemente de muniție neexplodată.

Vineri seara, aceștia s-au adunat în număr mai mare decât joi, când au fost prezenți doar 30 dintre susținătorii lui Georgescu.

Vineri, aceștia au scandat lozinci precum „Călin Georgescu este patriot” sau „Dosar fabricat, Călin nevinovat” sau „Justiție, nu corupție”.

Mitingurile de susținere a lui Călin Georgescu continuă la Arestul Central, după ce Curtea de Apel București a prelungit măsura arestului preventiv pentru Georgescu.

Procurorii DIICOT fac cercetări într-un dosar de înșelăciune ce vizează un prejudiciu de 1,1 milioane de euro, bani pe care afaceristul din Buzău, Răzvan Leu, i-ar fi transferat cu titlu de „Garanție” pentru obținerea unui credit în valoare de 6 milioane de euro.

Magistrații Curții de Apel București au decis, la 29 septembrie, admiterea cererii DIICOT de arest preventiv pentru Călin Georgescu, urmând apoi mai multe zile de percheziții informatice ale dispozitivelor confiscate din locuința soților Georgescu de la Mogoșoaia.

Cea mai mare parte a banilor a fost sustrasă în aproximativ 20 de minute, într-un atac considerat cel mai mare furt de active digitale din istorie, relatează Reuters.

Criptomonedele au fost sustrase din portofelele digitale utilizate de Binance pentru procesarea tranzacțiilor, potrivit informațiilor furnizate de companie.

Atacul a început joi, 29 octombrie, la scurt timp după ora 20:00 GMT, potrivit înregistrărilor tranzacțiilor analizate de experți.

Cum au reușit hackerii să sustragă criptomonedele

Binance a anunțat inițial că atacul ar fi avut legătură cu un laptop compromis. Ulterior, compania a precizat că investigația a descoperit și alte breșe de securitate.

„Investigația inițială a Binance sugerează că incidentul de securitate ar putea implica compromiterea laptopului unui inginer DevOps, fapt care a permis unui atacator să acceseze un container de servicii și să inițieze tranzacții de retragere neautorizate. Nu am găsit nicio dovadă a compromiterii cheilor private ale portofelelor”, a transmis Binance.

Platforma dispune de un fond de protecție a utilizatorilor, SAFU, care include o rezervă de Bitcoin în valoare de un miliard de dolari. Copreședintele executiv Richard Teng a declarat că pierderile vor fi acoperite din acest fond și din resursele companiei.

„Binance va acoperi toate pierderile prin intermediul fondului SAFU și al resurselor financiare proprii ale companiei. Fondurile utilizatorilor sunt în siguranță. Depunerile nu au fost afectate și funcționează în regim normal”, a subliniat compania.

Potrivit firmei americane de analiză blockchain TRM Labs, atacatorii au compromis infrastructura Binance responsabilă de autorizarea tranzacțiilor, ceea ce le-a permis să transmită instrucțiuni prin care au fost golite portofelele afectate.

După atac, hackerii au încercat să mute rapid criptomonedele pentru a împiedica blocarea lor. Companiile care emit anumite tipuri de criptomonede au reușit însă să blocheze aproximativ jumătate dintre activele furate.

Hackerii nord-coreeni, suspectați că s-ar afla în spatele furtului

Mai multe firme americane specializate în analiza criptomonedelor au declarat că atacul seamănă cu operațiuni desfășurate anterior de hackeri nord-coreeni.

TRM Labs a identificat asemănări cu atacul asupra platformei Bybit, produs anul trecut și atribuit de FBI hackerilor din Coreea de Nord. Compania consideră că există indicii puternice că aceeași grupare ar fi responsabilă pentru furtul de la Binance.

Copreședintele executiv al Binance, Richard Teng, a precizat însă că investigația companiei nu a stabilit deocamdată identitatea atacatorilor.

Coreea de Nord a negat în mod repetat implicarea în atacuri informatice și furturi de criptomonede.

Unde au ajuns banii furați

Aproximativ jumătate dintre criptomonedele furate erau stablecoins, active digitale a căror valoare este legată de dolar sau de alte monede tradiționale.

Unele dintre aceste active pot fi blocate de companiile care le emit. Astfel, firme precum Tether, Circle, Ripple și World Liberty Financial, companie asociată familiei Trump, au intervenit pentru a împiedica utilizarea unei părți din fondurile furate.

Binance a confirmat că aproximativ 3 miliarde de dolari au fost blocate cu ajutorul partenerilor din industria criptomonedelor.

„Impactul total estimat este de aproximativ 6,3 miliarde de dolari. Am colaborat cu parteneri din ecosistemul blockchain pentru a bloca activele afectate; până în prezent, aproximativ 3 miliarde de dolari au fost blocați direct pe blockchain (on-chain)”, a transmis Binance.

În cazul Bitcoin și Ether, situația este diferită, deoarece aceste criptomonede nu pot fi blocate de un emitent. TRM Labs estimează că aproximativ 2,4 miliarde de dolari în astfel de active nu pot fi blocate direct.

Potrivit Reuters, hackerii încearcă să ascundă traseul banilor prin numeroase transferuri între portofele digitale. Compania Chainalysis a identificat mii de tranzacții într-un interval scurt, sugerând folosirea unor sisteme automate.

Binance a alocat peste 6,34 miliarde de dolari pentru acoperirea pierderilor

Într-o actualizare transmisă vineri, Binance a anunțat că a început recuperarea activelor afectate și că a alocat peste 6,34 miliarde de dolari din fondurile proprii pentru acoperirea pierderilor.

„Binance a alocat deja peste 6,34 miliarde de dolari din fondurile companiei pentru a gestiona acest incident. Dintre acestea, 5 miliarde de dolari sunt deținute chiar sub forma activelor (token-urilor) care au fost afectate. Finalizăm achiziția restului sumei prin cumpărarea activelor respective, atât prin intermediul piețelor deschise, cât și prin tranzacții directe (OTC)”, a precizat compania.

Binance a suspendat temporar retragerile pentru verificarea sistemelor de securitate și colaborează cu autoritățile pentru identificarea atacatorilor.

Furtul este cel mai recent dintr-o serie de atacuri majore asupra platformelor de criptomonede. Potrivit TRM Labs, anul trecut au fost furate criptomonede în valoare de 2,9 miliarde de dolari, în aproape 150 de incidente.

Atacul asupra Binance a afectat și piața criptomonedelor, ale căror prețuri au scăzut vineri, pe fondul îngrijorărilor investitorilor.

„Papa Leon al XIV-lea și-a exercitat dreptul de vot în calitate de cetățean american”, a transmis biroul de presă al Sfântului Scaun, precizând că Suveranul Pontif a votat prin corespondență, scrie Reuters.

Vaticanul a mai precizat că Papa a votat și în timpul anilor în care a locuit în Peru, atunci când a fost eligibil să participe la alegeri.

„Sfântul Părinte își exprimă convingerea că cetățenii au dreptul și datoria de a participa la procesele democratice”, se arată în comunicatul Vaticanului.

Alegerile intermediare din SUA sunt programate pentru 3 noiembrie.

Papa Leon al XIV-lea, în vârstă de 71 de ani, s-a născut la Chicago, sub numele Robert Francis Prevost. Este primul papă american din istoria Bisericii Catolice.

Vaticanul nu a dezvăluit pentru ce candidați a votat Suveranul Pontif.

Reuters a amintit de relațiile dintre Papă și președintele SUA.

Donald Trump l-a criticat în repetate rânduri pe Papa Leon al XIV-lea la începutul pontificatului său, calificându-l drept „slab” și „groaznic” în privința combaterii criminalității.

Papa a declarat în martie că Dumnezeu respinge rugăciunile celor care pornesc războaie și au „mâinile pline de sânge”. În aprilie, el a calificat drept inacceptabilă amenințarea lui Trump de a distruge civilizația iraniană și a refuzat anterior să se alăture așa-numitei inițiative a președintelui american, „Consiliul Păcii”, pentru Gaza.

Leon al XIV-lea a îndemnat, de asemenea, la o „reflecție profundă” asupra modului în care sunt tratați migranții în Statele Unite.

Mînzatu se află la Montreal, unde președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și premierul canadian Mark Carney au anunțat vineri începerea negocierilor.

„Aștept cu interes să reprezint Uniunea Europeană în negocierile cu partenerii canadieni”, a scris Roxana Mînzatu pe Facebook.

„Odată încheiate cu succes negocierile și finalizate procedurile necesare, Canada ar deveni primul stat din afara Europei asociat programului”, a transmis aceasta.

Potrivit vicepreședintei CE, asocierea ar deschide noi oportunități de studiu, formare și colaborare, inclusiv pentru tinerii din România.

Anunțul a fost făcut în cadrul summitului UE-Canada de la Montreal, la care participă și președintele Consiliului European, Antonio Costa. Liderii europeni și premierul canadian urmează să lanseze „Alianța pentru viitor”.

Discuțiile privind apropierea Canadei de Uniunea Europeană au loc însă pe fondul unor divergențe între statele membre. Potrivit POLITICO, mai multe țări au refuzat să aprobe o declarație care prevedea explicit acordarea statutului de „membru asociat” Canadei, cu doar 48 de ore înaintea summitului de la Montreal.

În septembrie, în discursul privind Starea Uniunii, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus crearea unei forme de „membru asociat” al Uniunii Europene, Canada urmând să fie primul stat căruia i-ar putea fi oferit acest statut.

În replică, premierul canadian Mark Carney a salutat propunerea Ursulei von der Leyen ca Ottawa să devină primul „membru asociat” al UE. El a descris actualul context internațional drept o „ruptură geopolitică” și a avertizat că integrarea economică, lanțurile de aprovizionare, sistemele financiare și tehnologia sunt folosite tot mai mult ca instrumente de presiune între state.

Statele Unite au anulat, vineri, fotografia de grup a miniștrilor de externe din cele mai mari 20 de economii ale lumii (G20), după ce mai mulți diplomați europeni s-au opus să apară în aceeași fotografie cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Mai mult decât atât, unii dintre aceștia chiar au amenințat că vor părăsi sala dacă fotografia va avea loc, relatează Euronews și BBC.

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a decis anularea momentului pentru a evita noi conflicte și discuții, potrivit a doi oficiali americani care au vorbit sub protecția anonimatului, relatând despre decizie.

La începutul discuțiilor, Rubio a declarat că își dorește că reuniunea va fi una productivă.

„Ne aflăm într-un moment critic, l-aș numi un moment al alegerii; și aș spune că nu doar pentru țara mea, Statele Unite ale Americii, ci, sincer, pentru întreaga lume”, a declarat el.

„Ne confruntăm cu o serie de crize economice și geopolitice interconectate”, a adăugat secretarul de Stat, precizând că multe dintre acestea reprezintă „amenințări grave la adresa fundamentelor esențiale ale ordinii economice globale”, a adăugat el.

Diplomații europeni își exprimă îngrijorarea față de prezența Rusiei în G20

Anularea tradiționalei fotografii de grup a fost un gest care a arătat, din nou, că există tensiuni în cadrul G20. Diplomații se discută foarte mult, în acest moment, despre războiul din Ucraina, conflictul dintre SUA, Israel și Iran, tarifele comerciale impuse de SUA, dar și altele.

Vicepremierul și ministrul de externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, a declarat că anularea fotografiei de grup a fost „decizia corectă” din partea Statelor Unite.

„Nu sunt singurul care nu dorește să fie fotografiat alături de Lavrov”, a spus acesta presei din Atlanta.

Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că „nu poate exista o normalitate în relația cu Rusia”. El a mai spus, însă, că „trebuie să discutăm despre controverse aici, la masa negocierilor”, potrivit agenției germane de presă dpa.

Totodată, oficialul german a precizat că „nu trebuie, de asemenea, să transmitem semnale de un optimism nejustificat”.

Înainte de situația legată de fotografie, mai multe țări membre G20 anunțaseră că sunt îngrijorate față de invitația adresată Rusiei, având în vedere ultimele atacuri asupra Ucrainei.

Tensiunile au crescut și după ce Donald Trump a renunțat să impună noi sancțiuni împotriva Moscovei, restricționând temporar sprijinul logistic și de informații pentru Kiev. Deciziile acestea au complicat și mai mult relațiile dintre SUA și Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va efectua o vizită în Turcia sâmbătă, 31 octombrie 2026, la invitația președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan. Discuțiile vor viza, printre altele, securitatea în Marea Neagră și războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

Anunțul a fost făcut de Burhanettin Duran, șeful Direcției de Comunicare a Președinției turce, într-o postare publicată pe contul său de pe platforma X, potrivit Ukrinform.

„La invitația președintelui nostru, domnul Recep Tayyip Erdoğan, președintele ucrainean Volodimir Zelenski va efectua o vizită de lucru în țara noastră pe 31 octombrie 2026”, a transmis Duran.

Întâlnirea dintre cei doi lideri va avea loc la Istanbul.

„Discuțiile vor viza pașii care pot fi întreprinși pentru a dezvolta în continuare cooperarea bilaterală dintre Turcia și Ucraina, precum și evoluțiile regionale și internaționale, inclusiv războiul dintre Rusia și Ucraina și situația securității în Marea Neagră”, a declarat oficialul turc.

Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a vizitat Ucraina în luna iulie. După întâlnirea cu acesta, președintele Volodimir Zelenski a declarat că Turcia și-a reafirmat disponibilitatea de a depune eforturi pentru organizarea unei reuniuni la nivel de lideri, care să ajute la încetarea războiului.

„Se împlinesc 11 ani de durere pentru familiile și prietenii celor care și-au pierdut viața în tragedia de la Colectiv. Mulți dintre supraviețuitori poartă și astăzi urmele acelei nopți”, se arată în mesajul oficial publicat de premierul Luca Niculescu, vineri seara, pe Facebook. 

Premierul le-a transmis supraviețuitorilor incendiului „compasiunea” sa, dar și „gânduri bune”.

„Le transmit compasiunea mea și gânduri bune”, a scris premierul.

Acesta a transmis un mesaj de condoleanțe pentru apropiații celor 65 de români care au murit în urma tragediei de la fostul club Colectiv. 

„Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei plecați în lumea celor drepți, și să le dea putere celor care își plâng suferința!”, a mai scris premierul. 

Acesta a depus un omagiu la locul fostei tragedii, după ce, în ședința de Guvern desfășurată vineri, la amiază, a declarat că România „mai are lucruri de făcut” în ceea ce privește tratarea pacienților gravi arși.

11 ani de la tragedie

Cu prilejul împlinirii a 11 ani de la tragedia din Colectiv, vineri, s-a desfășurat o slujbă de comemorare a victimelor incendiului. S-au depus coroane, flori aprinse și lumânări lângă fotografiile victimelor, aproape de locul unde s-a produs tragedia. 

Și președintele României, Nicușor Dan a mers, vineri, la locul tragediei pentru a depune un omagiu în memoria victimelor.

În 30 noiembrie 2015, în timpul concertului trupei Goodbye to Gravity, clubul Colectiv a luat foc. În urma incendiului, 65 dintre cei prezenți la concert au murit, iar alți 150 au fost răniți. O parte dintre victime au murit în spital în săptămânile și lunile care au urmat, din cauza arsurilor și a complicațiilor medicale.

Tragedia a scos la iveală probleme grave privind autorizarea și funcționarea clubului, respectarea normelor de securitate de incendiu, dar și capacitatea sistemului medical de a trata victime cu arsuri grave. 

Incendiul a declanșat proteste ample în București, dar și în alte orașe din țară. Acestea au dus la demisia Guvernului condus de Victor Ponta.