Agregator de ştiri

Riscul pentru criptomonede reprezentat de tehnologia cuantică în rapidă dezvoltare, care exploatează modul în care fizica materiei funcționează diferit la nivel atomic și subatomic, a fost considerat odată o posibilitate îndepărtată, bitcoinul fiind considerat pe scară largă ca fiind imposibil de spart.

Însă firmele de active digitale își accelerează pregătirile pentru o eră „post-cuantică”, pe măsură ce companiile de tehnologie reduc termenele de dezvoltare a computerelor cuantice practice până în 2030.

„Amenințarea a trecut de la teoretic la credibil”, a declarant pentru FT Ayo Akinyele, șeful departamentului de inginerie la RippleX, divizia de dezvoltare blockchain a grupului de criptomonede Ripple. Compania explorează criptografia post-cuantică, având ca prioritate principală securizarea portofelelor, și se așteaptă să-și transfere infrastructura către aceasta în următorii doi ani.

Riscul este deosebit de mare pentru industria criptomonedelor, deoarece furturile din blockchain pot fi anonime și irecuperabile, în timp ce instituțiile financiare tradiționale dispun, în general, de multiple măsuri de protecție care le permit să urmărească și să oprească fluxurile de bani. Amenințarea cuantică devine tot mai acută pe măsură ce firmele financiare tradiționale, precum marile bănci, investesc în tehnologia bazată pe blockchain și explorează utilizarea token-urilor digitale.

Ripple se numără printre companiile din domeniul criptomonedelor care au planuri detaliate pentru a-și asigura securitatea afacerilor împotriva amenințărilor cuantice, după ce un studiu recent publicat de Google a avertizat asupra riscurilor.

În timp ce computerele tradiționale utilizează „biți” binari limitați la una dintre cele două valori, zero sau unu, biții cuantici, sau „qubiți”, pot exista în toate stările posibile între aceste numere. Acest lucru înseamnă că computerele cuantice pot gestiona calcule care implică volume mult mai mari de date, permițându-le, teoretic, să descifreze înmulțirile numerelor prime mari care stau la baza criptografiei existente.

Atenția acordată amenințării la adresa criptomonedelor a crescut pe măsură ce dezvoltatorii de computere cuantice au prevăzut că mașini funcționale ar putea fi construite încă din 2030, deși scepticii subliniază obstacolele tehnice majore rămase, în special necesitatea de a reduce ratele de eroare ale computerelor.

„Provocarea nu mai este la un deceniu distanță, așa cum se credea anterior”, a declarat Gautam Chhugani, analist senior al activelor digitale globale la Bernstein, adăugând că industria criptomonedelor ar avea nevoie de trei până la cinci ani și de investiții de „câteva miliarde, dacă nu chiar sute de miliarde” de dolari pentru a se pregăti.

Un articol publicat de Google în aprilie a prezentat riscurile pentru industria criptomonedelor. Cercetătorii au descoperit că computerele cuantice ar putea sparge criptografia cu mai puține resurse decât se sugerase anterior și au identificat vulnerabilități specifice pentru criptomonede și infrastructura lor digitală.

„Dorim să sensibilizăm publicul cu privire la această problemă și oferim comunității criptomonedelor recomandări pentru îmbunătățirea securității și stabilității”, a scris autorul principal al articolului, Ryan Babbush.

Criptomonedele sunt vulnerabile la amenințarea cuantică din cauza structurii portofelelor digitale, unde utilizatorii își păstrează deținerile. Fiecare portofel are două chei — o cheie publică care servește drept adresă a utilizatorului, unde pot fi trimise monede, și o cheie privată care este păstrată secretă de utilizator și permite accesul la deținerile sale. Calculatoarele cuantice ar putea decripta cheile private, permițând atacatorilor să fure fonduri.

Anunțul a fost făcut vineri de Administrația pentru Achiziții de Apărare (DAPA), care a precizat că proiectul a fost aprobat de Comitetul pentru Promovarea Programelor de Apărare. Valoarea estimată a achiziției este de 530 de miliarde de woni, echivalentul a aproximativ 351,5 milioane de dolari, notează Baha.

Potrivit instituției, noile interceptoare vor îmbunătăți capacitatea distrugătoarelor Aegis de a face față amenințărilor aeriene și balistice.

„Proiectul este așteptat să consolideze capacitățile de apărare navă-aer ale distrugătoarelor Aegis împotriva rachetelor balistice anti-navă ale inamicului, a aeronavelor și a rachetelor de croazieră, precum și să îmbunătățească apărarea antibalistică”, se arată în comunicatul DAPA.

Consiliul European a anunțat vineri că măsura vizează produse precum ureea și amoniacul. Potrivit datelor Comisiei Europene, suspendarea ar urma să genereze economii de aproximativ 60 de milioane de euro din taxe vamale și să încurajeze diversificarea lanțurilor de aprovizionare, potrivit Baha.com.

Decizia are ca obiectiv și reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile din Rusia și Belarus, care nu sunt incluse în această măsură.

Datele arată că, în 2024, UE a importat 2 milioane de tone de amoniac și 5,9 milioane de tone de uree, în condițiile în care taxele vamale pentru aceste produse erau cuprinse între 5,5% și 6,5%.

Măsura a fost adoptată pe fondul creșterii prețurilor la îngrășăminte, influențate de criza din Orientul Mijlociu, o regiune importantă pentru exporturile de îngrășăminte pe bază de azot și de gaze naturale necesare producerii acestora.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat vineri, înaintea reuniunii NATO de la Helsingborg, Suedia, că alianța trebuie să aducă beneficii tuturor membrilor săi.

El a spus că discuțiile din aceste zile vor fi o pregătire a summitul liderilor NATO de la Ankara, Turcia, programat pentru acest an, potrivit Reuters.

„Ca orice alianță, trebuie să fie bună pentru toți cei implicați. Trebuie să existe o înțelegere clară a așteptărilor”, a declarat Marco Rubio, vineri.

Alte precizări pe care le-a făcut secretarul american au fost legate de tensiunile din regiunea Golfului, afirmând că o eventuală taxare a navigației în Strâmtoarea Ormuz de către Iran ar fi inacceptabilă.

Miniștrii de externe ai NATO se reunesc în Suedia pentru un summit de două zile, după ce administrația președintelui american Donald Trump a anunțat că vrea să reducă treptat implicarea SUA în securitatea europeană, scrie Euronews.

Discuțiile se vor concentra pe planurile SUA de a retrage o parte din garanțiile de securitate oferite Europei, mai ales în cazul unui conflict militar, dar și pe problema stocurilor de armament ale alianței, afectate de războiul din Iran și de sprijinul militar acordat Ucrainei.

Potrivit unor surse NATO, planul american urmează să fie detaliat oficial vineri și va „modifica contribuția SUA la NATO în caz de criză sau conflict”.

Mesajul despre Ucraina a fost trimis în timpul unui interviu acordat ZIB, un popular jurnal de știri din Austria. Premierul maghiar a spus că nu va trimite militari în Ucraina.

„Nu planificăm să trimitem militari ungari în Ucraina”, a spus Péter Magyar adăugând că nici nu există un pan internațional definitivat privitor la discuția despre militari străini.

Prim-ministrul Ungariei a mai spus că soluția pentru rezolvarea crizei este un acord de pace cu garanții reale pentru Ucraina. Acestea trebuie să garanteze integritatea și independența Ucrainei.

„Știți, integritatea teritorială a Ucrainei a fost garantată în 1994 în Memorandumul de la Budapesta, care, bineînțeles, a fost semnat la Budapesta. Și problema este că scena internațională nu și-a îndeplinit cu adevărat sarcina și nu a garantat integritatea și independența Ucrainei. Iar acum avem nevoie de un acord de pace cu garanții de securitate reale”, a explicat Péter Magyar.

Noul premier maghiar are o atitudine mult mai prietenoasă față de Ungaria în comparație cu fostul lider Viktor Orban. După ce a preluat mandatul, Péter Magyar a spus că vrea să discute cu oficialii ucraineni pentru a îmbunătăți relațiile dintre cele două țări.

Rețeaua a fost construită în jurul unei aplicații, numită CINEMAGOAL, care conecta dispozitivele utilizatorilor la servere din străinătate care decriptau ilegal conținutul de streaming, a potrivit poliției Guardia di Finanza, citate de Reuters. 

Aceste mașinării virtuale funcționau non-stop pe teritoriul Italiei, captând și retransmițând la fiecare trei minute codurile de acces ale abonamentelor legitime înregistrate pe numele unor titulari de cont fictivi, potrivit polițiștilor italieni.

Sistemul ocolea verificările de securitate ale platformelor de streaming și nu necesita o conexiune asociată direct cu o anumită adresă IP, ceea ce îngreuna detectarea utilizatorilor. Abonamentele erau oferite la prețuri cuprinse între 40 și 130 de euro pe an.

Procurorii din Bologna, în colaborare cu Eurojust, organismul de cooperare judiciară al UE, au confiscat serverele străine care stocau date de decriptare și codul sursă al aplicației, operațiuni desfășurate în paralel în Franța și Germania, potrivit polițiștilor italieni.

De asemenea, poliția financiară din Italia a descoperit utilizarea unor dispozitive tradiționale de streaming ilegal, cunoscute în Italia sub denumirea de „pezzotto”. Oamenii legii vor aplica amenzi cuprinse între 154 și 5.000 de euro celor 1.000 de utilizatori ai sistemelor piratate identificați.

O explozie urmată de un incendiu s-a produs vineri la complexul petrochimic MOL din Tiszaújváros, în estul Ungariei.

O persoană și-a pierdut viața, iar alte câteva au suferit răni grave, informează Reuters.

„O explozie a avut loc la sediul MOL Petrochemicals din Tiszaújváros în timpul repornirii fabricii Olefin 1. Incendiul a fost localizat de pompieri, iar intervenția este încă în curs”, a declarat MOL într-un comunicat citat de Reuters.

Momentan, experții investighează circumstanțele care au dus la această explozie, a mai anunțat compania, fără a oferi detalii suplimentare.

Premierul Ungariei, Peter Magyar, a declarat într-o postare pe Facebook că ministrul său al economiei, Istvan Kapitany, și președintele executiv al MOL, Zsolt Hernadi, se îndreptau spre uzină. Magyar a postat, de asemenea, o fotografie care arăta un nor uriaș de fum negru în zonă.

Potrivit presei maghiare, mai multe autospeciale de pompieri au fost trimise imediat la fața locului, iar o unitate de laborator mobilă a fost trimisă pentru a monitoriza situația. Martorii au relatat că elicoptere de ambulanță au sosit la uzină, în timp ce operațiunile de salvare au continuat pe tot parcursul dimineții.

Potrivit Reuters, MOL utilizează cea mai mare parte a etilenei pe care o produce pentru fabricarea materialelor plastice din polietilenă, care sunt vândute industriilor de materiale plastice și ambalaje.

Cea de-a XIX-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, care se desfășoară la Romexpo între 3 și 7 iunie, aduce o delegație de peste 20 de autori, editori și traducători bulgari, în frunte cu Georgi Gospodinov, câștigătorul Premiului Booker Internațional 2023.

Bulgaria este invitatul de onoare al Bookfest 2026, iar cu acest prilej o delegație de peste 20 de personalități culturale bulgare va sosi în capitală pentru dezbateri, lansări de carte și sesiuni de autografe.

Cel mai așteptat dintre ei este Georgi Gospodinov, considerat cel mai important scriitor bulgar al momentului și cunoscut publicului internațional după ce a câștigat Premiului Booker Internațional în 2023.

Alături de el vor fi prezenți Ioanna Elmy, Elena Alexieva, Nadejda Radulova, Kostadin Kostadinov, Emil Andreev, Ivan Stankov și Petya Kokudeva, una dintre cele mai apreciate scriitoare bulgare pentru copii.

Gospodinov a transmis un mesaj care surprinde tocmai miza acestei prezențe: „Cea mai dificilă formă de curiozitate este cea față de vecinul tău, cel cu care împărtășești o apropiere geografică și istorică. Literatura poate face lucruri simple, dar esențiale: să ofere sens, să construiască memorie și empatie, să devină un antidot împotriva propagandei.”

Grigore Arsene, președintele Asociației Editorilor din România, a subliniat că, deși Bulgaria ne este apropiată geografic și istoric, literatura sa rămâne insuficient cunoscută la noi: „Speranța mea este ca această ediție a Bookfest să ne ajute să o descoperim mai bine.”

Prezența Bulgariei la Bookfest vine pe fondul unui deceniu în care literatura bulgară a câștigat tot mai mult teren pe scena internațională, prin traduceri în numeroase limbi, nominalizări la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și PEN, dar și prin festivaluri precum cel Internațional de Literatură de la Sofia sau „Plovdiv Reads”.

Standul bulgar va fi amplasat în Pavilionul B2 de la Romexpo, cu o selecție de cărți în limba bulgară și ediții în română ale unor titluri bulgare.

Bookfest 2026 poate fi vizitat între 3 și 7 iunie, zilnic între orele 10:00 și 20:00, respectiv până la 21:00 vinerea și sâmbăta.

Publicația Mandiner notează că președintele clubului, Zoltán Szondy, a făcut declarații dure despre primul sezon al echipei în Superligă și despre dificultățile întâmpinate de formația harghiteană.

Potrivit sursei citate, oficialul susține că gruparea din Miercurea Ciuc a fost privită cu ostilitate deoarece este „o echipă maghiară”, nou-promovată și provenită din „cel mai mic municipiu reședință de județ din România”.

„Am primit doar dispreț, ironii și atacuri permanente din partea mediului românesc”, a declarat Szondy pentru presa maghiară.

Acesta a afirmat că inclusiv organizatorii competiției și o parte a presei ar fi încercat „să aducă echipa la pământ”, în timp ce clubul a fost sancționat pentru afișarea steagurilor maghiare și secuiești pe stadion.

Presa maghiară mai scrie că FK Miercurea Ciuc nu intenționează să renunțe la identitatea sa și că noul antrenor ar putea fi István Szabó, fost tehnician la Kecskemét și Nyíregyháza. Potrivit lui Szondy, numirea acestuia este „foarte probabilă”, chiar dacă încă nu există un contract semnat.

În sezonul recent încheiat, FK Miercurea Ciuc a terminat pe locul 13 sezonul regulat și a reușit să se salveze de la retrogradare în play-out.