Conform anunțului oficial „la data de 17 august 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sinaia a dispus luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.”
Totodată, instanța a dispus monitorizarea electronică a respectării măsurii arestului la domiciliu și a obligațiilor stabilite în sarcina persoanei față de care a fost dispusă această măsură.
Cercetările sunt continuate de către polițiști pentru stabilirea tuturor împrejurărilor evenimentului și dispunerea măsurilor legale în consecință, mai scrie în anunț.
Hacker celebruHackerul „Virus”, condamnat în SUA în dosarul Gozi, a fost prins la Sinaia cu plăcuțe diplomatice false și un sistem care schimba numerele dintr-un buton. Bărbatul de 42 de ani este Mihai Ionuț Păunescu, cunoscut în lumea infracționalității cibernetice sub porecla „Virus”, potrivit informațiilor publicate de presa locală.
Păunescu a fost condamnat în Statele Unite, în 2023, la trei ani de închisoare pentru rolul său într-o infrastructură informatică folosită la distribuirea unora dintre cele mai periculoase programe malware ale perioadei, inclusiv Gozi, care a infectat peste un milion de calculatoare și a ajuns inclusiv în sistemele NASA.
Imaginile publicate de Live Ukraine au fost realizate cu ajutorul unei drone. Potrivit sursei menționate, Vladyslav Polskyi, comandantul companiei de asalt din cadrul Regimentului 475 de Asalt a evacuat personal doi militari grav răniți.
Anterior, aceștia au fost atacați de o dronă rusească de tip Molniya.
Comandantul a folosit o mașină civilăInițial, pentru a evacua militarii, a fost trimis un vehicul militar, dar acesta a fost avariat. Răniții au rămas complet neprotejați într-o zonă deschisă, lângă un drum neasfaltat de pe un câmp.
„În timp ce postul de comandă căuta frenetic o soluție pentru a-i scoate pe oameni de sub focul inamic, recunoașterea aeriană a observat o camionetă civilă care se deplasa cu viteză maximă direct în zona de pericol. S-a dovedit că șeful companiei de asalt, Vladyslav Polskyi, fără să-și pună nici măcar o vestă antiglonț, a sărit la volan și a pornit în viteză pentru a-și ajuta oamenii”, se arată într-un comunicat al armatei ucrainene.
Comandantul a încărcat singur militarii în camioneta și i-a evacuat de pe lina frontului.
Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat, într-un interviu pentru Al Jazeera, că aderarea țării la Uniunea Europeană nu mai constituie un aspect prioritar, subliniind totodată că Ankara lasă ușa deschisă unui astfel de pas.
Erdogan a precizat că în opinia sa, UE ar fi cea care ar avea de pierdut dacă ar continua să respingă Turcia.
„Europa refuză să integreze Turcia de 53 de ani și nu pare să aibă în vedere acest lucru nici în viitor. Cu toate acestea, nu ne-am închis ușa și dorim în continuare să aderăm la Uniunea Europeană. Dacă ne acceptă, cu atât mai bine; în caz contrar, nu este o problemă. Uniunea Europeană nu este prioritatea noastră. Îi repetăm totuși că ea va avea de pierdut, nu Turcia”, a declarat Erdogan pentru Al Jazeera, potrivit Anadolu.
Turcia, candidată la aderare la UE din 1999Turcia este țară candidată la aderarea la UE încă din 1999. Negocierile de aderare au început în anul 2005, însă din 2016, acestea sunt înghețate din cauza regresului continuu al țării în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.
La momentul respectiv, UE a acuzat și a criticat Turcia pentru încălcări ale drepturilor omului și deficiențe în ceea ce privește statul de drept. În 2017, oficialii UE au afirmat că instituția prezidențială creată prin referendumul constituțional turc din 2017 ar încălca criteriile de la Copenhaga privind eligibilitatea pentru aderarea la UE.
În luna iulie a acestui an, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Turciei au purtat discuții la scurt timp după summitul NATO, într-un moment crucial în care Turcia a devenit un partener tot mai important pentru securitatea europeană.
Deși interesul strategic este în creștere, relațiile dintre UE și Turcia continuă să fie afectate de tensiuni politice. În ultimele luni, oficialii europeni au criticat deteriorarea statului de drept, restrângerea libertății presei și presiunile asupra opoziției. Un nou val de critici a apărut după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, unul dintre principalii rivali politici ai lui Erdoğan.
Legea biodiversității a fost declarată de judecătorii Curții Constituționale luni ca fiind constituțională, în ciuda îngrijorărilor liberalilor. La fel ca la Legea Integrității, și aici au intervenit social-democrații cu amendamente.
Mircea Abrudean, președintele Senatului, a declarat într-o postare pe Facebook că fosta Strategie pentru conservarea biodiversității avea o miză de 972 de milioane de euro, bani europeni pe care România risca să îi piardă dacă modificările din Parlament nu ar fi trecut de CCR.
Motivare CCR: Planul de acțiune reprezintă o „politică nouă”Curtea Constituțională a transmis că toate aspectele sesizate de AUR nu au fost de fapt regăsite în Legea biodiversității. Pentru sesizarea privind neclaritatea surselor de finanțare, Curtea a luat în considerare că Mircea Abrudean a cerut Guvernului informații suplimentare.
Cât despre sesizarea privind delimitarea puterilor dintre legislativ și executiv, CCR a concluzionat că Parlamentul a acționat acum după o „politică nouă” și mai spune despre atribuțiile Guvernului că, deoarece a fost demis prin moțiune de cenzură, acesta nu mai are capacitatea de a emite hotărâri de guvern.
Legea biodiversității a ajuns în Parlament la presiunile social-democraților, după ce inițial a fost adoptată ca și hotărâre de guvern. PSD a cerut anularea și trimiterea ei pe traseul legislativ, iar de acolo au început modificările.
Lansarea Mediafax Italia reprezintă o nouă etapă în strategia de dezvoltare internațională a Mediafax și vine în continuarea proiectului început cu Mediafax Spania, platforma dedicată comunității românești din Spania.
Mediafax Spania și Mediafax Italia fac parte din același proiect editorial internațional, prin care Mediafax își propune să construiască treptat o rețea de platforme locale dedicate marilor comunități românești din Europa. Fiecare platformă este adaptată realităților țării în care funcționează, păstrând în același timp principiile editoriale Mediafax: informație verificată, independență editorială, relevanță și o legătură permanentă între România și românii din afara granițelor.
După Spania, Italia reprezintă un pas firesc în dezvoltarea acestei rețele, fiind țara în care, de-a lungul ultimelor decenii, s-a format una dintre cele mai mari, mai diverse și mai bine consolidate comunități românești din Europa.
Pentru foarte mulți români, Italia nu mai este de mult doar o destinație de muncă. Este țara în care și-au construit o viață, și-au întemeiat familii, și-au cumpărat locuințe, și-au dezvoltat afaceri și au devenit parte activă a comunităților locale.
Românii sunt astăzi prezenți în aproape toate regiunile Italiei și într-o multitudine de domenii ale economiei și societății italiene – de la construcții, agricultură, servicii și îngrijire, până la antreprenoriat, medicină, tehnologie, educație, industrii creative și profesii liberale.
În același timp, există o nouă generație de români pentru care relația cu România și Italia are o semnificație diferită. Sunt copii și tineri născuți sau crescuți în Italia, care vorbesc ambele limbi și se raportează firesc atât la societatea italiană, cât și la originile lor românești.
Alături de ei se află românii stabiliți în Italia de zece, douăzeci sau chiar mai mulți ani, antreprenorii care și-au construit propriile companii, profesioniștii integrați în economia italiană, familiile mixte, studenții și românii care continuă să se deplaseze frecvent între cele două țări. Această diversitate creează și o nevoie de informare mult mai complexă.
Pentru românii din Italia nu sunt relevante doar știrile din România sau actualitatea italiană, ci mai ales informațiile aflate la intersecția dintre cele două țări: modificări legislative și fiscale, drepturi sociale, pensii, piața muncii, educație, sănătate, documente și proceduri administrative, oportunități de afaceri, investiții, proprietăți, transport, precum și deciziile luate la nivel european care le pot influența viața de zi cu zi.
Mediafax Italia își propune să ocupe tocmai acest spațiu informațional, oferind o perspectivă jurnalistică adaptată realității unei comunități care nu mai poate fi definită simplu prin imaginea românilor plecați temporar la muncă în străinătate.
Mediafax Italia va funcționa ca o platformă editorială independentă din punct de vedere politic și va aborda teme de interes pentru comunitatea românească din Italia: actualitate, economie, piața muncii, legislație, fiscalitate, educație, sănătate, integrare socială, antreprenoriat, cultură, lifestyle, precum și poveștile românilor care și-au construit o viață sau o carieră în Italia.
Platforma va urmări, de asemenea, principalele decizii ale autorităților italiene și europene care pot avea un impact direct asupra românilor din Italia, explicând informațiile importante într-o manieră accesibilă și relevantă pentru viața de zi cu zi.
Noua platformă va avea o misiune dublă: pe de o parte, să ofere informații relevante și utile românilor care trăiesc și lucrează în Italia, iar pe de altă parte, să aducă în atenția publicului din România temele, preocupările, perspectivele și poveștile comunității românești din Italia.
Mediafax Italia se adresează, în același timp, și românilor din țară interesați de Italia – fie că intenționează să se mute, să studieze sau să lucreze aici, să dezvolte o afacere, să investească sau să cumpere o proprietate, fie că își doresc să petreacă perioade mai lungi în această țară, inclusiv în contextul dezvoltării muncii la distanță.
„După Mediafax Spania, lansarea Mediafax Italia reprezintă următorul pas în dezvoltarea proiectului internațional Mediafax. Ne dorim să fim acolo unde sunt marile comunități de români și să construim pentru ele platforme care înțeleg realitățile locale, fără să piardă legătura cu România. Comunitatea românească din Italia este una matură, diversă și profund integrată în societatea italiană. Mediafax Italia este construit pentru această realitate și pentru această viață între două țări. Spania și Italia reprezintă începutul unei rețele prin care vrem să aducem informația Mediafax mai aproape de români, indiferent unde au ales să trăiască”, se arată în strategia editorială a proiectului.
De la Mediafax Spania la Mediafax Italia – o rețea pentru românii din EuropaMediafax Spania și Mediafax Italia pornesc de la aceeași observație: diaspora românească s-a schimbat.Românii din Spania și Italia nu mai formează doar comunități temporare de muncă, ci comunități mature, cu familii, afaceri, profesioniști, organizații și generații care au crescut în țările de adopție.
Sunt angajați și angajatori, părinți și studenți, antreprenori și profesioniști, oameni care trăiesc de câteva luni în afara României și oameni care sunt acolo de două sau trei decenii. Sunt români care intenționează să se întoarcă în țară, dar și români pentru care Spania sau Italia au devenit definitiv acasă.
Ceea ce îi unește este nevoia de a rămâne conectați la informația relevantă din ambele țări.
Mediafax Spania și Mediafax Italia sunt construite pentru această nouă realitate a diasporei românești. Fiecare platformă urmărește specificul țării și al comunității locale, păstrând în același timp standardele editoriale și legătura cu ecosistemul Mediafax din România.
Informația circulă astfel în ambele sensuri: din România către diaspora, dar și din comunitățile românești din Europa către România.
Odată cu extinderea proiectului în Italia, Mediafax dezvoltă și conceptul „Acasă oriunde ai fi”, lansat odată cu Mediafax Spania și construit în jurul unei realități care definește viața a milioane de români din diaspora: apartenența simultană la două țări, două comunități și două realități cotidiene.
Pentru românii din Italia, „acasă” poate însemna în același timp România și Italia. Orașul în care s-au născut și localitatea italiană în care își cresc astăzi copiii. Familia rămasă în România și comunitatea construită în Italia.
Ei urmăresc ce se întâmplă în România, dar muncesc, plătesc taxe, dezvoltă afaceri, își cresc copiii și iau decizii de zi cu zi într-o societate italiană din care fac parte. Pot avea proprietăți sau interese economice în ambele țări, se deplasează frecvent între ele și trăiesc într-un spațiu în care granița dintre „aici” și „acasă” este din ce în ce mai puțin rigidă.
Mediafax Italia este construit pentru această viață între două țări.
Nu doar pentru a transmite știri din România către Italia, ci și pentru a explica ce înseamnă Italia pentru români și ce înseamnă comunitatea românească din Italia pentru România.
În acest sens, „Acasă oriunde ai fi” este mai mult decât un mesaj de campanie. Este o poziționare editorială comună proiectelor internaționale Mediafax și exprimă misiunea lor de a crea o punte permanentă de informație între România și comunitățile românești din străinătate.
Prin Mediafax Spania și Mediafax Italia, conceptul capătă astfel dimensiunea unei comunități Mediafax fără granițe, în care distanța geografică nu trebuie să însemne și distanță față de informație.
Campania va fi prezentă pe principalele platforme de social media – Facebook, TikTok, Instagram și YouTube – precum și în inventarul editorial al trustului ARCMEDIA.
Prin această inițiativă, Mediafax își extinde misiunea jurnalistică dincolo de granițele României și își reafirmă angajamentul față de furnizarea unei informări profesioniste, independente și relevante pentru publicul român, indiferent de locul în care acesta trăiește.
Despre MediafaxFondată în 1991, Mediafax este prima agenție de presă independentă din România și unul dintre cele mai cunoscute branduri media din țară. De-a lungul celor peste trei decenii de activitate, Mediafax a furnizat informații, analize și conținut jurnalistic pentru milioane de cititori și pentru numeroși parteneri media și instituționali din România și din străinătate.
Prin Mediafax Spania și Mediafax Italia, Mediafax dezvoltă o nouă direcție internațională, dedicată comunităților românești din Europa și construirii unei legături informaționale mai puternice între România și diaspora.
Mai multe cutremure puternice s-au produs în anul 2026 în diferite zone ale planetei. De aceea, experții Al Jazeera au încercat să afle dacă sunt mai multe decât în alți ani și dacă lumea a intrat într-un sezon al seismelor. Specialiștii au analizat datele despre cutremurele produse în ultimul deceniu.
În ultimele săptămâni, trei cutremure cu magnitudinea de 7 sau mai mare s-au produs în Indonezia, Columbia și Mexic, omorând sute de oameni. În iunie, două cutremure puternice, la interval scurt de timp, au făcut ravagii în nordul Venezuelei. Seria dezastrelor a provocat o amplă dezbatere: se cutremură Pământul mai mult decât înainte?
Cele mai mari 10 cutremure din 2026Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), la nivel global sunt înregistrate aproximativ 20.000 de cutremure în fiecare an, aproximativ 55 pe zi. Cele mai multe sunt prea slabe pentru a fi observate de oameni. Atunci când cutremurele ating magnitudinea de 6 tind să se producă daune și panică în rândul populației.
În Filipine s-a înregistrat cel mai puternic cutremur din 2026, cu magnitudinea de 7,8. Acesta a avut loc în iunie, în largul insulei Mindanao și s-a soldat cu sute de victime. Cutremurele de 7,2 și 7,5 din Venezuela, tot în iunie, au ucis mii de oameni. Cele mai recente cutremure, din Mexic în iulie și din Columbia și Indonezia în august, au avut toate magnitudinea de 7,4 sau mai mare.
Zece ani de cutremure și cum se situează anul 2026Din 2016 până în 2025, lumea a înregistrat o medie de 133 de cutremure cu magnitudinea de 6 sau mai mare în fiecare an. Acestea au variat de la cel mai mic număr de cutremure, 99 în 2024, până la cel mai mare număr de 157 în 2021.
Până la mijlocul lunii august a acestui an, la nivel mondial au fost înregistrate 91 de cutremure cu magnitudinea de 6 sau mai mare, inclusiv 11 peste magnitudinea de 7. Ambele cifre sunt puțin peste ritmul din ultimul deceniu, dar totuși se încadrează în limitele normale. Niciunul nu a atins magnitudinea de 8 sau 9, cele mai distructive categorii.
Ceea ce face ca un cutremur să fie mai periculos are mai puțin de-a face cu magnitudinea sa decât cu locul în care se produce. Adâncimea, apropierea de orașe și rezistența clădirilor locale contează mai mult decât numărul de pe scara Richter. De altfel, cele mai distrugătoare cutremure din ultimul deceniu nu au fost cele mai mari, ci cele care au lovit centrele populate.
Există „sezonul cutremurelor”?Experții susțin că nu există așa numitul sezon al cutremurelor. Înregistrările pe termen lung arată că seismele au loc pe tot parcursul anului, fără un model sezonier consistent. Oamenii de știință nu au putut niciodată să prezică când va avea loc un cutremur major, deoarece stresul tectonic care se acumulează de-a lungul faliilor de-a lungul deceniilor sau secolelor nu poate fi legat de un ciclu de 12 luni.
În loc să prezică seisme, seismologii calculează probabilitatea ca un cutremur mare să lovească o anumită zonă pe o perioadă de ani. Singurele sisteme de avertizare sunt cele care alertează oamenii imediat după ce a început un cutremur.
Unde se produc cutremurele?Cea mai activă zonă seismic din lume, reprezentând aproximativ 90% din cutremurele mondiale, este Cercul de Foc al Pacificului. Acesta formează o centură care se întinde de-a lungul Americii de Vest până în Extremul Orient rus și până în Asia de Sud-Est și Noua Zeelandă. Cercul de Foc include Japonia, Filipine și Indonezia.
Cutremurele pot lovi și în afara Cercului de Foc. Centura alpină, care se întinde de la Java prin Himalaya până la Turcia și Marea Mediterană, produce 17% din cele mai mari cutremure din lume.
Cele mai mari cutremure înregistrate vreodatăCel mai puternic cutremur înregistrat vreodată a fost cel cu magnitudinea de 9,5 care a lovit Valdivia, Chile, pe 22 mai 1960, generând un tsunami la nivelul întregului Pacific.
Patru ani mai târziu, un cutremur cu magnitudinea de 9,2 a lovit regiunea Prince William Sound din Alaska, al doilea cel mai puternic înregistrat vreodată.
Pe 26 decembrie 2004, un cutremur cu magnitudinea de 9,1 până la 9,3 în largul coastei Sumatrei a declanșat un tsunami care a ucis aproximativ 228.000 de oameni în Oceanul Indian.
Șlosberg, vicepreședinte al Iabloko, a fost găsit vinovat de „discreditarea” forțelor armate ruse și de răspândirea unor informații considerate false de autorități despre acțiunile acestora.
În declarația finală susținută în fața instanței din Pskov, politicianul și-a proclamat nevinovăția și a susținut că procesul are motivații politice, transmite publicația The Independent.
„Viețile a nenumărate mii de oameni au fost curmate în această perioadă. Mai devreme sau mai târziu, bilanțul exact și complet al morților, inclusiv numele lor, va deveni public, iar întreaga țară se va cutremura în fața acestei liste de victime”, a declarat Șlosberg, potrivit unei transcrieri publicate de Mediazona.
Politicianul a continuat cu una dintre cele mai dure afirmații ale discursului său: „Astăzi, cimitirele din țara noastră, inclusiv cele militare, cresc mult mai repede decât maternitățile, grădinițele și școlile”.
Estimări de sute de mii de militari ruși morțiMediazona și serviciul în limba rusă al BBC au identificat, pe baza surselor publice, cel puțin 239.354 de militari ruși morți. Analizele bazate inclusiv pe registrele succesorale și estimarea mortalității excedentare în rândul bărbaților ruși indică însă că bilanțul real ar putea depăși 350.000.
Nici Moscova, nici Kievul nu publică bilanțuri oficiale complete și actualizate ale pierderilor militare.
Rusia susține că acțiunile sale militare răspund amenințărilor reprezentate de NATO și Ucraina și că urmăresc protejarea populației rusofone. Kievul și aliații săi occidentali resping aceste argumente și le consideră justificări pentru invazia la scară largă lansată în februarie 2022.
Presiuni tot mai mari asupra partidului IablokoCondamnarea intervine la numai o săptămână după ce Curtea Supremă a Rusiei a decis, pe 10 august, excluderea partidului Iabloko de la alegerile parlamentare programate luna viitoare. Formațiunea este prezentată drept singurul partid politic înregistrat din Rusia care pledează pentru încetarea războiului.
Șlosberg fusese reținut în iunie 2025, după ce descrisese conflictul din Ucraina drept un joc de „șah sângeros” într-o dezbatere video. Ulterior, procurorii au adăugat acuzația de difuzare a unor informații false în legătură cu o postare redistribuită pe canalul său de Telegram.
În timpul pledoariei finale, judecătorul l-ar fi întrerupt în repetate rânduri, cerându-i să se limiteze la faptele din dosar. Șlosberg și-a continuat însă discursul: „Un singur om este întemnițat, dar frica pătrunde în inimile a milioane de oameni”.
Cazul vine după ce, în iunie, un alt vicepreședinte al Iabloko, Maxim Kruglov, a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru răspândirea unor informații considerate false despre armată.
Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a reacționat dur după decizia de luni a Curții Constituționale privind legea integrității și acuză PSD și AUR că încearcă să destabilizeze relația dintre PNL și USR.
Într-o postare pe Facebook, Alexandru Muraru susține că eforturile celor două formațiuni sunt îndreptate către ruperea relațiilor dintre PNL și USR și acuză social-democrații că promovează un narativ potrivit căruia liberalii ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz.
Vicepreședintele PNL îi acuză, de asemenea, pe unii membri ai partidului că duc mai departe mesajele PSD.
„Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD”, a scris Muraru în postarea de pe Facebook.
El a mai susținut că PSD a urmărit „execuția politică a unui singur om”, iar amendamentul care a generat controversa ar fi fost unul „cu dedicație”.
„Așa cum am spus anterior, PSD a urmărit doar execuția politică a unui singur om. A fost un amendament cu dedicație, iar PSD a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro doar ca să își atingă acest obiectiv. Practic, după tentativa eșuată de puci în PNL, pesediștii încearcă acum destabilizarea USR”, a adăugat vicepreședintele PNL.
Muraru: De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranțăÎn postarea de pe Facebook, Muraru a lansat și un avertisment privind efectele deciziei CCR asupra aleșilor locali.
„De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD”, a spus Muraru.
„Vă garantez, pesediștilor, că PNL și USR vor ieși întărite din tot acest circ public pe care îl faceți, folosind justiția pe care ați capturat-o împotriva unor ținte individuale. Și tot împreună vom merge la următoarele alegeri pentru a vă trimite acolo unde vă este locul. În irelevanță”, a conchis liderul liberal.
Deciziile CCR privind legea integritățiiCurtea Constituțională a decis luni, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale.
Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.
Tot în unanimitate, Curtea a declarat neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului sau soției persoanelor vizate de lege.
În ceea ce privește publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor care intră sub incidența legii, prevederea a fost, de asemenea, declarată neconstituțională, însă decizia a fost luată cu majoritate de voturi.
În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
