Serghei Șoigu, care era ministrul Apărării atunci când Moscova a lansat invazia asupra Ucrainei, a făcut referire la incidente în care drone s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice în timpul unor atacuri ucrainene asupra Ust-Luga, un important port rusesc din Golful Finlandei, conform The Kyiv Independent.
Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat anterior că Kievul dispune de informații din serviciile de informații care sugerează că Rusia a redirecționat în mod deliberat drone către statele baltice și Finlanda pentru a intensifica tensiunile.
Avertismentul MoscoveiȘoigu a afirmat, fără a prezenta dovezi, că atacurile cu drone ucrainene asupra Rusiei au fost lansate din ce în ce mai des prin statele baltice, via Finlanda.
„Acest lucru s-ar putea întâmpla în două scenarii: fie sistemele occidentale de apărare antiaeriană sunt extrem de ineficiente… fie statele în cauză permit în mod deliberat folosirea spațiului lor aerian, ceea ce înseamnă că sunt complici activi la agresiunea împotriva Rusiei”, a spus Șoigu.
„În acest din urmă caz, în baza dreptului internațional, articolul 51 din Carta ONU, privind dreptul inerent al statelor la autoapărare în cazul unui atac armat, devine aplicabil”, a adăugat Șoigu.
Aceste declarații vin în urma unui avertisment separat lansat de Moscova cu o zi înainte, potrivit căruia sprijinul european acordat capacităților Ucrainei în domeniul dronelor ar putea avea „consecințe imprevizibile”, acuzând mai multe țări că au devenit parte a „flancului strategic” al Kievului.
Statele baltice resping acuzațiile MoscoveiStatele baltice au respins acuzații similare venite dinspre Moscova, calificând afirmațiile drept false și negând că Ucraina ar fi folosit spațiul lor aerian pentru atacuri.
De la începutul războiului la scară largă, Rusia a lansat în repetate rânduri amenințări la adresa țărilor europene.
Potrivit unui comunicat transmis de ISU Galați, echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „General Eremia Grigorescu” a intervenit pe Bulevardul Siderurgiștilor, în zona IREG. Sesizarea a vizat existența unui obiect suspect care ar putea fi muniție neexplodată. La fața locului, specialiștii au identificat o grenadă defensivă.
Reprezentanții ISU au precizat că dispozitivul a fost cercetat de pirotehniști și ulterior ridicat în condiții de siguranță. Grenada a fost transportată pentru depozitare, urmând procedurile specifice în astfel de cazuri. Intervenția s-a desfășurat fără incidente, iar zona nu a fost pusă în pericol.
Autoritățile reamintesc că orice obiect suspect sau posibilă muniție neexplodată nu trebuie atinsă sau mutată. „În cazul descoperirii unor elemente de muniție sau obiecte suspecte, este interzisă atingerea, lovirea sau deplasarea acestora”, transmit reprezentanții ISU. Cetățenii sunt sfătuiți să apeleze de urgență numărul 112 și să se îndepărteze de zona respectivă până la sosirea echipajelor specializate.
Potrivit statisticilor oficiale, în februarie resursele de energie primară au scăzut cu 1,2%, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,8%, față de perioada similară din 2025.
Principalele resurse de energie primară au totalizat 5274,8 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 62,4 mii tep față de aceeași perioadă din 2025. Producţia internă a însumat 2688,6 mii tep, în scădere cu 56,5 mii tep (-2,1%), iar importul a fost de 2586,2 mii tep, în scădere cu 5,9 mii tep (-0,2%).
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 12138,5 milioane kWh, în creștere cu 326,2 milioane kWh față de februarie 2025.
Producţia din termocentrale a fost de 3484,9 milioane kWh, în scădere cu 240,6 milioane kWh (-6,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 2497,1 milioane kWh, în creștere cu 796,6 milioane kWh (+46,8%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1878,6 milioane kWh, în scădere cu 61,3 milioane kWh (-3,2%).
Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 1361,4 milioane kWh, în creștere cu 351,4 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 323,2 milioane kWh, în scădere cu 36,2 milioane kWh.
Consumul final de energie electrică, în această perioadă, a fost de 8783,0 milioane kWh, cu 0,8% mai mic față de februarie 2025, iar consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 0,3%, iluminatul public a crescut cu 2,9%, iar consumul populației a scăzut cu 4,4%.
Exportul de energie electrică a fost de 2122,5 milioane kWh, în creștere cu 155,9 milioane kWh.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1233,0 milioane kWh, în creștere cu 236,9 milioane kWh.
Potrivit sursei citate, românii din țară, dar și din străinătate, nemulțumiți de produsele sau serviciile plătite au făcut peste 2.500 de solicitări. 50 dintre acestea au venit de la românii aflați în țări UE, dar și în țări din afara Uniunii, precum Norvegia, Islanda sau Regatul Unit, transmise prin intermediul Centrelor Europene ale Consumatorilor.
Principalele reclamații ale românilor au fost făcute în domenii precum transporturi – rutier, aerian, feroviar și închirieri auto, reprezentând 26% din reclamații.
Aceștia au mai întâmpinat probleme în domeniul produselor și serviciilor: servicii financiare, dar și cumpărarea unor bunuri precum ceasuri, bijuterii sau produse de îngrijire de care nu au fost mulțumiți, reprezentând un procent de 16,7 % din reclamații.
Câțiva dintre români au cumpărat mobilier, echipamente pentru gospodărie, dar și electrocasnice. De asemenea, au existat nemulțumiri și cu privire la electronicele cumpărate, echipamente sportive sau de camping.
Unii dintre români care au cumpărat chiar și animale de companie sau chiar și bilete de concert nu au fost fericiți cu achizițiile lor și s-au văzut nevoiți să se adreseze Centrului European al Consumatorilor.
Astfel, ECC România a recuperat pentru aceștia, numai în primele trei luni ale anului, totalul de peste 173.000 de euro.
Potrivit comunicatului citat, față de anul trecut, mai puțini români au făcut solicitări în sectorul serviciilor de transport aerian, pentru anulări sau întârzieri de zbor, în timp ce numărul de reclamații pentru nemulțumiri legate de produse din domeniul îmbrăcămintei și încălțămintei a înregistrat „o creștere semnificativă” de peste 40%. De asemenea, numărul de reclamații a crescut și în domeniul achiziționării echipamentelor pentru gospodărie cu un procent de aproximativ 30%.
Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor oferă informații, consiliere și sprijin în soluționarea plângerilor legate de produse sau servicii și contribuie la consolidarea protecției consumatorilor la nivel UE. Există astfel de centre și în țări non-UE, la care consumatori europeni pot apela.
Gibellina a fost distrusă complet în urma cutremurului din 15 ianuarie 1968, care a lovit Valea Belice și a provocat moartea a aproape 300 de persoane, rănirea a peste 1.000 și strămutarea a circa 100.000 de oameni. În loc să reconstruiască orașul pe același loc, autoritățile au luat o decizie neobișnuită: ruinele au fost acoperite cu beton, într-o lucrare monumentală realizată de artistul Alberto Burri, arată CNN. Rezultatul este „Grande Cretto”. O suprafață de aproape 86.000 de metri pătrați, formată din blocuri de beton separate de „străzi” care urmează traseul vechiului oraș. Practic, Gibellina a devenit un „Pompeii modern”: nu conservat de natură, ci intenționat „înghețat” pentru a păstra memoria tragediei.
De la distrugere totală la experiment urbanCutremurul a lovit pe neașteptate, după mai multe replici, culminând cu unul de 6,4 grade pe scara Richter. Orașul a fost distrus în câteva secunde. „A fost complet neașteptat”, își amintește un localnic. „Cutremurul a fost doar prima catastrofă. După aceea, am fost abandonați de toți.” În primele luni, statul a oferit chiar bani pentru ca locuitorii să plece din zonă. Mulți au emigrat.
Noua Gibellina a fost construită la aproximativ 30 de minute distanță, într-o zonă mai accesibilă, aproape de infrastructură. Orașul a fost gândit modernist, cu străzi largi și arhitectură experimentală, dar fără centrul tradițional italian. Iar rezultatul a fost un oraș perceput de mulți drept „străin” și dificil de adaptat.
Gibellina și arta ca formă de reconstrucțiePentru a reda identitatea comunității, autoritățile au ales o soluție atipică: au invitat artiști din întreaga lume să contribuie la reconstrucție. „În fața uitării, au ales să renască orașul prin artă”, explică reprezentanții locali. În timp, Gibellina a devenit un veritabil muzeu în aer liber, cu peste 5.500 de opere de artă contemporană, de la sculpturi monumentale la instalații și arhitectură experimentală. „Ce s-a întâmplat aici este incredibil”, spun localnicii care au trăit tranziția de la distrugere la renaștere culturală.
Immagini del Grande Cretto di Alberto Burri a #Gibellina, dove l’arte diventa esperienza pic.twitter.com/3JAV3vRHMY
— askanews (@askanews_ita) January 25, 2026
Astăzi, Gibellina are aproximativ 3.000 de locuitori și a fost desemnată prima Capitală a Artei Contemporane din Italia. „Grande Cretto” rămâne piesa centrală: un loc care marchează distrugerea, dar și imposibilitatea de a uita. „Este o operă care nu vorbește despre moarte, ci despre viață”, spun cei implicați în proiect. Deși orașul se confruntă încă cu depopulare și dificultăți economice, autoritățile speră că statutul cultural din 2026 va atrage noi vizitatori și artiști.
Ministrul francez a anunțat că state precum Franța, Belgia și Olanda au la dispoziție resursele necesare pentru asigurarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, informează Reuters.
„Există capacități pentru a oferi servicii de escortă complet susținute, adică, desigur, sub nicio formă ofensive pentru nave, astfel încât să se asigure tranzitul în siguranță prin strâmtoare. Acesta este subiectul care va fi dezbătut astăzi la Paris”, a spus Catherine Vautrin, înaintea reuniunii privind Inițiativa Internațională pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz.
Întâlnirea de vineri, prezidată de președintele Franței, Emmanuel Macron și premierul Regatului Unit, Keir Starmer, are scopul de a transmite un semnal Washingtonului că aliații săi sunt pregătiți să contribuie la restabilirea traficului prin Ormuz.
La reuniune va participa și președintele României, Nicușor Dan, potrivit Administrației Prezidențiale. Pe data de 20 martie, România s-a alăturat inițiativei internaționale de restabilire a traficului prin Strâmtoare, iar anterior șeful statului a susținut că România are experiență în operațiunile de deminare.
„Noi avem o experiență, pentru că suntem în proximitatea războiului din Ucraina, care parțial s-a desfășurat și pe mare, avem o experiență de deminare. Știți că avem un program comun cu Bulgaria și cu Turcia”, spune Nicușor Dan.
Strâmtoarea Ormuz este o rută strategică esențială, prin care tranzitează aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate.
CFR Infrastructură Timișoara anunță că joi seara a fost deschis circulației feroviare un nou tronson modernizat de 8,6 km + 900 m Linia 3 Stația Recaș. Acest tronson facă parte din lotul 2 Lugoj -Timișoara Est.
În zonele redate circulației au fost realizate lucrări complexe de infrastructură, incluzând 10 podețe și 5 poduri construite, 7 schimbători tip 60, peron fir II PO Izvin și peron linia 3-4 Stația Recaș, acestea urmând a fi finalizate în viitorul apropiat, precum și instalarea și cablarea echipamentelor în container CE și sala de relee CED Recaș.
Noul tronson vine ca și continuitate a firului II dat în exploatare în 12 februarie 2026, adăugându-se celor aproximativ 30 de km fir modernizat pe care se circulă la ora actuală.
Proiectul vizează linia Caransebeș-AradLotul 2 Lugoj-Timișoara Este face parte din proiectul care vizează reabilitarea liniei Caransebeș – Arad, segment din coridorul Orient/Est mediteranean.
Obiectivul proiectului finanțat prin PNRR este modernizarea liniei de cale ferată Caransebeș – Timişoara – Arad, în lungime de 162 km, ca linie dublă, electrificată, controlată de un sistem care să asigure cerințele de interoperabilitate, pentru circulația trenurilor cu viteze cuprinse între minim 120 km/h şi maxim de 160 km/h, pe întreg tronsonul.
Printre beneficiile proiectului se numără reducerea timpului de călătorie ca urmare a creşterii vitezei de circulaţie, îmbunătăţirea condiţiilor de siguranţă a traficului feroviar, îmbunătăţirea confortului în timpul călătoriei și mărirea capacităţii de tranzit la frontiere.
Valoarea totală a proiectului depășește 8,7 miliarde de lei.
La fel ca orice salată „chopped” bine făcută, salata verde este aici în echilibru perfect cu celelalte ingrediente, ceea ce o face o alegere excelentă pentru cei care nu sunt foarte încântați de frunzele verzi. Feta cremoasă și avocado se combină cu măslinele și caperele ușor sărate, în timp ce castraveții și salata romaine tăiată fin adaugă un plus de crocant.
Această rețetă poate fi folosită ca punct de plecare pentru a valorifica ingredientele pe care le ai la îndemână; ridichi, roșii cherry sau ceapă tăiată cubulețe se potrivesc foarte bine. Aceeași flexibilitate se aplică și pentru crutoane: pâinea veche este o alegere clasică, dar și chiflele pentru hot dog rămase, lipia sau biscuiții tip crackers devin crutoane excelente dacă sunt rumenite la cuptor, notează The New York Times.
IngredientePentru 4 până la 6 porții:
Preîncălzește cuptorul la 180°C. Pune cuburile de pâine într-o tavă, stropește-le ușor cu ulei de măsline și asezonează cu sare și piper. Amestecă bine, apoi coace-le 10–12 minute, până devin crocante și aurii. Lasă-le să se răcească.
Pasul 2Între timp, pune salata romaine într-un bol mare, împreună cu năutul, castravetele, măslinele și ceapa verde.
Pasul 3Într-un bol mic, amestecă bine cele 6 linguri de ulei de măsline cu oțetul, caperele, șalota, muștarul, ½ linguriță de sare și ¼ linguriță de piper. Toarnă o parte din dressing peste salată, cât să o acopere ușor, și amestecă bine.
Adaugă avocado, feta și verdeața, apoi amestecă ușor. Mai adaugă dressing, dacă este nevoie, după gust. La final, presară crutoanele și puțină verdeață proaspătă (mărar, busuioc, mentă sau pătrunjel) și servește.
Nicu Ștefănuță explică felul în care munca europarlamentarilor este adesea înțeleasă greșit în spațiul public și cum se creează o distanță între imaginea publică și activitatea reală de la Bruxelles. De asemenea, atrage atenția că multe dintre percepțiile existente se bazează pe clișee și pe informații incomplete.
Despre tineri și accesul la locuințeUna dintre temele sensibile ale interviului este situația locuințelor pentru tineri. El consideră că, în prezent, accesul la o locuință în România nu mai este realist pentru o mare parte dintre aceștia, din cauza prețurilor ridicate, a creditării dificile și a lipsei unor politici consistente de locuire socială.
Despre drumul înapoi spre acasăLegat de diaspora, Ștefănuță arată că întoarcerea în România nu este un proces simplu, ci unul care implică mai mult decât o mutare fizică. Este vorba și despre reintegrare, adaptare și reechilibrare personală, aspecte care pot face revenirea un demers complicat.
Interviu Ping PongReporter: Numele complet:
Nicu Ștefănuță: Nicu Ștefănuță.
Reporter: Studii și funcția actuală:
Nicu Ștefănuță: Diplomat economist și acum sunt vicepreședinte al Parlamentului European.
Reporter: Numiți trei politicieni români pe care îi admirați
Nicu Ștefănuță: Guy Verhofstadt, nu mai este politician. Reinhard Bütikofer, Peter Meyer.
Reporter: Numiți trei politicieni pe care nu i-ați vota niciodată
Nicu Ștefănuță: Păi, n-aș vota niciodată Orban Viktor, de exemplu, George Simion,
n-aș vota niciodată Nigel Farage.
Reporter: Ce aplicație folosiți cel mai des?
Nicu Ștefănuță: Pentru muncă, Signal și WhatsApp. Pentru social media, Instagram și TikTok.
Reporter: Ce vă enervează cel mai tare în politica românească?
Nicu Ștefănuță: Lipsa de ambiție.
Reporter: Care e cea mai mare iluzie despre europarlamentari?
Nicu Ștefănuță: Că suntem plătiți bine și nu facem nimic.
Reporter: Ce înțeleg oamenii greșit despre UE?
Nicu Ștefănuță: Că UE suntem noi, și nu aia de la bursă.
Reporter: Cum ați convinge în 20 de secunde un român din diaspora să revină acasă?
Nicu Ștefănuță: Vezi că nu-i chiar așa ușor, pentru că revenitul acasă depinde de acasă. Să vii acasă înseamnă să te integrezi din nou acasă. Eu aș merge la psiholog și după aceea aș veni acasă.
Reporter: Cea mai grea decizie luată în carieră?
Nicu Ștefănuță: Să concurez singur împotriva tuturor.
Reporter: Ce carte ar trebui să fie lectura obligatorie pentru orice europarlamentar?
Nicu Ștefănuță: O carte de economie socială.
Reporter: Ce lucru mic spune cel mai mult despre un lider?
Nicu Ștefănuță: Cum tratează oamenii simpli, oamenii normali, dacă nu îi tratează de sus.
Reporter: Dacă politica europeană ar fi un film, ce gen ar fi?
Nicu Ștefănuță: Genul comedie romantică.
Reporter: Dacă Parlamentul European ar fi un restaurant, ce ar servi cel mai des?
Nicu Ștefănuță: Din păcate, Parlamentul European servește prea mult filet mignon și cred că ar trebui să servim și mici, și bere și să fim aproape de oameni.
Reporter: Conform unui sondaj realizat recent cu tineri între 18 și 35 de ani, 60% dintre aceștia nu dețin o locuință personală, majoritatea locuind cu familia sau cu chirie. Mai e realist azi pentru un tânăr să își cumpere o locuință în România?
Nicu Ștefănuță: Nu este realist. De-aia și lupt pentru acest lucru. Nu este realist din multe motive: 1. Sunt foarte scumpe. 2. Creditele nu ajung la ele. 3. Nu avem locuințe sociale și trebuie să luptăm pentru ele.
Reporter: Cu ce personalitate din toate timpurile v-ar plăcea să luați prânzul?
Nicu Ștefănuță: Churchill.
Reporter: Dacă ați avea o superputere pentru o zi, ce ați face prima dată?
Nicu Ștefănuță: Ar fi foarte bine să ai o superputere pentru o zi. Aș schimba componența Parlamentului României.
Reporter: Cu ce trei emoji-uri v-ați descrie viața acum?
Nicu Ștefănuță: Cu running emoji, cu hearts și… îmi vin meme-uri în minte, mema cu făcutul crucii, că mă mir des.
Reporter: Ce sfat i-ați da unui tânăr care vrea să devină politician?
Nicu Ștefănuță: Devii deja politician devreme, încercând. Te duci stagiar, faci consiliere, nu încerca imediat să devii președintele țării.
Reporter: Ce vreți să se spună despre dvs. atunci când nu sunteți în cameră?
Nicu Ștefănuță: Vreau ca fetele mele să spună că sunt un tată bun, restul nu mă interesează.
