Agregator de ştiri

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă, într-o postare pe X, că a returnat Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție a Poloniei, pe care a primit-o în anul 2023.

„Ieri, președintele Poloniei a subliniat că Ordinul Vulturului Alb nu este o distincție obișnuită. Este un simbol al încrederii supreme acordate de Republica Polonă. Acesta semnifică o legătură specială cu statul polonez și recunoștința deosebită a poporului polonez. Un astfel de simbol necesită nu doar merite, ci și respectul față de valorile care stau la baza comunității noastre. Prin urmare, dacă se consideră că acest simbol special poate rămâne în posesia Ecaterinei a II-a, a lui Benito Mussolini și a lui Gerhard Schröder, atunci noi, în Ucraina, nu vom contesta acest lucru”, a scris Zelenski în mesajul său de pe rețeaua X.

Yesterday, the President of Poland noted that the Order of the White Eagle is not an ordinary award. It is a symbol of the highest trust of the Republic of Poland. It signifies a special bond with the Polish state and the special gratitude of the Polish People. Such a symbol… pic.twitter.com/FXNVFUW6Sh

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) June 20, 2026

Liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina este recunoscătoare Poloniei pentru sprijinul acordat până în prezent în contextul războiului lansat de Rusia în 2022.

„Ucraina va rămâne deschisă către toate formele semnificative de colaborare cu Polonia, pentru a încerca să evite interpretările contradictorii ale capitolelor dificile și dureroase din trecutul nostru comun și pentru a asigura respectul cuvenit tuturor victimelor nevinovate ale secolului al XX-lea”, a completat Zelenski.

„Sunt mândru de poporul nostru și de FIECARE luptător ucrainean – de milioanele de bărbați și femei ucraineni care merită un respect de necontestat pentru eroismul de care a dat dovadă poporul ucrainean în apărarea sa împotriva agresiunii ruse. Am crezut că Ordinul Vulturului Alb, acordat în 2023, era destinat poporului ucrainean și armatei noastre. Așa s-a spus la momentul respectiv. Astăzi, am retrimis Ordinul președintelui Poloniei”, a mai spus președintele ucrainean.

Nawrocki i-a retras lui Zelenski cea mai înaltă distincție de stat. De unde a pornit disputa

Vineri seara, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a anunțat că a decis să îi retragă președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție de stat, după tensiuni istorice legate de Armata Insurgentă Ucraineană.

Decizia a fost luată după ce președintele Zelenski a semnat, luna trecută, un decret prin care o unitate a Forțelor de Operațiuni Speciale ale Ucrainei a fost numită după „Eroii UPA”. Aceasta este o referință la Armata Insurgentă Ucraineană, care este considerată o forță naționalistă implicată în masacre asupra polonezilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

„În acest moment, aș dori să subliniez că această decizie nu este îndreptată împotriva poporului ucrainean. Acest lucru nu înseamnă o schimbare strategică a orientării politicii de securitate a Poloniei. Am susținut și susținem Ucraina deoarece știm că agresiunea rusă reprezintă o amenințare la adresa securității Poloniei și a întregii Europe. (…) Polonia nu va accepta glorificarea celor care au ucis civili polonezi fără apărare”, a spus Nawrocki în mesajul în care a anunțat retragerea distincției.

Ordinul Vulturul Alb i-a fost acordat lui Zelenski pe 5 aprilie 2023 de către președintele de atunci, Andrzej Duda, pentru consolidarea relațiilor bilaterale și pentru susținerea democrației și securității în Europa.

Președintele AUR, George Simion, a lansat sâmbătă, în cadrul unei conferințe, critici dure la adresa Guvernului care combate deficitul de forță de muncă din România prin aprobarea anuală a unor contingente masive de muncitori străini, în loc să creeze politici pentru întoarcerea românilor din diasporă.

Liderul AUR a avertizat că România are în prezent o piață a muncii disfuncțională care nu poate fi corectată prin integrarea muncitorilor străini sub umbrela unui “pragmatism economic”.

„Din 2020, guvernele României au deschis ușa pentru zeci de mii de muncitori străini în fiecare an. În 2026, România are o cotă de 90.000 până la 100.000 de muncitori din afara UE.

(…)

De ce o țară care a pierdut milioane din propriii săi oameni importă muncitori din afara Europei? (…) În loc să mărească salariile, importă muncitori dispuși să accepte ceea ce mulți români nu mai pot accepta. În loc să reconstruiască economia românească pentru familiile românești, ei tratează migrația ca pe o scurtătură pentru o piață a muncii disfuncțională. Aceasta nu este o strategie națională serioasă. Este lene socială deghizată în pragmatism economic”, a declarat George Simion.

Totodată, președintele AUR a avertizat asupra riscului ca România să repete greșelile statelor vest-europene, unde fenomenul migrației ar fi scăpat de sub control.

„Când ne uităm spre Europa de Vest, vedem ce se întâmplă atunci când liderii politici pierd controlul timp de decenii. Vedem o insecuritate în creștere, fragmentare socială și guverne care nu mai sunt capabile să vorbească deschis despre cauzele acestor tensiuni. În loc să își asume eșecul, cenzurează dezbaterea și restricționează libertatea de exprimare”, a mai susținut liderul AUR.

Iranul a anunțat sâmbătă după-amiază că închide din nou Strâmtoarea Ormuz, invocând încălcări ale armistițiului după ce Israelul a lansat atacuri în sudul Libanului pe parcursul nopții, transmit agențiile internaționale de presă.

„Având în vedere reaua-credință a Statelor Unite și încălcarea evidentă a angajamentelor asumate prin neaplicarea primului articol al memorandumului de încetare a războiului, precum și ca răspuns la încălcarea continuă și repetată a armistițiului de către regimul sionist în sudul Libanului… Se anunță prin prezenta că Strâmtoarea Ormuz va fi închisă pentru trecerea navelor”, a declarat comandamentul militar comun suprem al Iranului, Cartierul General Central „Khatam al-Anbiya”, într-un comunicat difuzat de postul public de televiziune IRIB, potrivit CNN.

Măsuri suplimentare dacă „agresiunea” va continua

Oficialul iranian a precizat că închiderea strâmtorii reprezintă „primul pas” ca răspuns la ceea ce a descris drept încălcări ale acordului de încetare a focului. El a avertizat că vor fi luate măsuri suplimentare dacă „agresiunea” va continua, potrivit The Telegraph.

Libanul anunță sâmbătă că 16 persoane au fost ucise în urma atacurilor lansate de Israel, în contextul schimburilor de focuri cu gruparea Hezbollah, susținută de Iran.

Atacurile vin la câteva ore după ce vineri, Israel și gruparea Hezbollah au convenit asupra unui armistițiu. Armistițiul anunțat ar face parte dintr-un acord mai amplu negociat de Statele Unite și Iran, care prevede oprirea ostilităților „pe toate fronturile” conflictului regional, inclusiv în Liban.

Președintele SUA, Donald Trump, a insistat sâmbătă, într-o postare pe rețeaua Truth Social, că premierul italian Giorgia Meloni i-ar fi cerut „în repetate rânduri” să facă o fotografie cu el la summitul G7 din această săptămână din Franța.

„Prim-ministrul italian Giorgia Meloni mi-a cerut, în repetate rânduri, să facem o poză împreună în timpul reuniunii G7 din Franța”, a scris Trump sâmbătă pe Truth Social.

El a lansat noi critici la adresa liderului italian, spunând că Meloni „se descurcă prost în Italia  în privința popularității”. El a acuzat că Italia și „alți așa-ziși aliați NATO” nu au oferit sprijin militar în timpul campaniei de bombardamente a SUA și Israelului împotriva Iranului.

„Acum, după ce Statele Unite au învins militar Iranul, ea vrea să fim din nou prieteni pentru a-și „crește cifrele”. Nu, mulțumesc!”, a mai scris Trump în postarea sa.

Giorgia Meloni a răspuns ultimelor afirmații lui Trump, spunând, într-o postare pe Instagram, că că „atacurile constante și neprovocate” ale lui Trump sunt „fără sens”.

„În ceea ce privește popularitatea mea, faptul că sunt prietena dumneavoastră cu siguranță nu a contribuit la aceasta, și nici nu depinde de relația mea cu dumneavoastră. Popularitatea mea nu este treaba dumneavoastră. Vă sugerez să vă concentrați asupra propriei dumneavoastră popularități”, a adăugat ea.

Tensiuni între Trump și Meloni

Vineri, liderul de la Casa Albă a declarat, într-un interviu pentru postul La7, că Giorgia Meloni „l-a implorat” pentru o poză la summitul G7. El a adăugat că i-a fost milă de premierul italian.

În replică, Giorgia Meloni a respins afirmațiile lui Trump, calificându-le complet inventate. Ea a mai transmis, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, că este consternată de comportamentul președintelui american față de aliați.

Conflictul dintre cei doi lideri a apărut în primăvară, după ce Trump l-a criticat pe Papa Leon al XIV-lea pentru apelurile sale la pace în Orientul Mijlociu. Meloni s-a poziționat de partea Papei, considerând inacceptabile declarațiile președintelui american.

Israelul a lansat atacuri asupra Libanului în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, provocând moartea a cel puțin 16 persoane. Atacurile au avut loc la câteva ore după ce a intrat în vigoare un armistițiu cu Hezbollah, Israelul susținând că a ripostat la proiectilele lansate de gruparea susținută de Iran.

Potrivit Apărării Civile libaneze, alte 12 persoane au fost rănite în urma atacurilor israeliene asupra orașului Nabatieh și a satelor din apropiere, din sudul Libanului.

Armata israeliană a confirmat atacurile, motivând că acestea vin după ce Hezbollahul „a lansat peste 50 de proiectile asupra forțelor israeliene”, a spus, potrivit unor surse citate de POLITICO, un oficial al IDF.

Atacurile vin la câteva ore după ce vineri, Israel și gruparea Hezbollah au convenit asupra unui armistițiu. Armistițiul anunțat ar face parte dintr-un acord mai amplu negociat de Statele Unite și Iran, care prevede oprirea ostilităților „pe toate fronturile” conflictului regional, inclusiv în Liban.

POLITICO notează că operațiunea comună SUA-Israel împotriva Iranului a intensificat imediat tensiunile de-a lungul frontierei dintre Israel și Liban, Hezbollah lansând rachete către nordul Israelului, iar IDF răspunzând cu operațiuni militare pe teritoriul libanez.

Ilie Bolojan și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Partidului Național Liberal

„În termenul statutar stabilit de Consiliul Național Extraordinar al Partidului Național Liberal, Ilie Bolojan și-a depus astăzi candidatura pentru președinția Partidului Național Liberal, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului care va avea loc duminică, 21 iunie 2026, la București”, anunță PNL.

Candidatura a fost depusă împreună cu moțiunea “Modernizare cu Rădăcini” și echipa de conducere propusă, după cum urmează:

Prim-Vicepreședinte: Dan Motreanu

Secretar General: Robert Sighiartău

Vicepreședinți:

1.Mircea Abrudean
2.Ioan Popa
3.Siegfried Muresan
4.Oana Gheorghiu
5.Alexandru Muraru
6.Dragoș Pîslaru
7.Florin Roman
8. Gabriela Horga

„Procesul de depunere a candidaturilor și moțiunilor s-a încheiat astăzi, 20 iunie 2026, la ora 17:00, conform calendarului aprobat de Consiliul Național Extraordinar al PNL. Menționăm că aceasta este singura moțiune depusă”, se arată în finalul comunicatului.

Ciprian Ciucu s-a retras din cursă

Ciprian Ciucu s-a retras din cursa pentru conducerea PNL după dosarul penal: „Nu mă las, doar mă repliez”.

„Partidul Naţional Liberal va avea mâine un congres esențial pentru direcția în care merge România pe termen mediu și lung.

Am primit propunerea din partea colegilor mei de a candida pentru poziția de Prim-vicepresedinte al PNL, fiind asigurat de o largă susținere din partea lor.

Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situația de a avea un Prim-vicepresedinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor și să nu i se arunce permanent în față situația mea. Știm cum fac ei”, a transmis el.

Adrian Veștea nu candidează la șefia PNL: „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic” Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat vineri seara, într-un mesaj pe rețelele sociale, că nu va mai candida împotriva lui Ilie Bolojan pentru șefia PNL la congresul extraordinar de duminică. „Nu voi gira printr-o candidatură acest simulacru democratic prin care se instalează dictatura în partid”, a spus Veștea.

Președintele Nicușor Dan a venit sâmbătă, la Istanbul, în urma unei vizite oficiale, cu noi informații privind drona maritimă ucraineană care, la începutul acestei luni, a explodat în Portul Constanța.

Întrebat dacă a fost finalizat raportul privind drona maritimă și dacă se știe cum a ajuns aceasta în România, Nicușor Dan a afirmat că au existat deja contacte cu partea ucraineană, iar dialogul va continua și săptămâna viitoare.

„Am avut câteva contacte cu partea ucraineană, care vor continua inclusiv săptămâna viitoare. Am avut cumva un punct de vedere comun al tuturor instituțiilor implicate, care au sintetizat un material comun pentru discuția de săptămâna viitoare cu partea ucraineană pe segmentul militar”, a spus Nicușor Dan.

Măsuri suplimentare pentru securizarea zonei

El a punctat faptul că instituțiile din subordinea Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Interne au pregătit măsuri suplimentare pentru securizarea zonei, odată cu debutul sezonului estival.

„Instituțiile noastre și cele care țin de Ministerul Apărării și cele care țin de Ministerul de Interne au făcut un plan de patrulare care să asigure securitatea în special în sezonul estival care începe. Deci astea sunt lucrurile noi cu privire la drona de la Constanța”, a explicat șeful statului.

Președintele a menționat că ancheta penală este încă în desfășurare și că autoritățile vor reveni cu detalii după consultările cu partea ucraineană.

„Cercetarea penală este în curs și după discuția cu partea ucraineană o să venim cu mult mai multe informații, probabil într-un interval de o săptămână-două”, a conchis Nicușor Dan.

Incidentul cu drona maritimă din Portul Constanța

În data de 5 iunie, o dronă maritimă ucraineană s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere din Portul Constanța. Mai multe persoane au fost evacuate din zonă la momentul respectiv.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, spunea, la scurt timp după incident, că autoritățile române au fost informate de partea ucraineană cu puțin timp înainte ca drona identificată în Portul Constanța să explodeze.

 

Potrivit lui Vosganian, protocolul semnat în momentul fuziunii prin absorbție a ALDE în PNL, în anul 2024, prevedea menținerea tuturor înțelegerilor negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de conducere ale partidului, până la organizarea următorului Congres ordinar al liberalilor, estimat pentru anul 2027.

Vosganian îl acuză pe Ilie Bolojan că nu respectă protocolul de fuziune

Varujan Vosganian susține că situația s-a schimbat după ce Ilie Bolojan a devenit președinte interimar al PNL.

„ALDE a fuzionat, prin absorbție, cu PNL în anul 2024. Potrivit protocolului, toate prevederile negociate, inclusiv reprezentarea în structurile de decizie, erau valabile până la următorul Congres ordinar care va avea loc, probabil, în anul 2027”, a transmis pe Facebook Vosganian.

Acesta afirmă că Ilie Bolojan le-a comunicat reprezentanților fostului ALDE că nu va respecta prevederile protocolului deoarece documentul a fost semnat de fostul lider liberal Nicolae Ciucă.

„Devenit președinte interimar al PNL, Ilie Bolojan ne-a comunicat că nu va respecta înțelegerea cu ALDE, de vreme ce semnătura pe document aparține lui Nicolae Ciucă și nu lui. Așa cum a procedat Lenin când a refuzat să plătească datoriile Rusiei, pe motiv că datoriile le-a făcut țarul și nu el”, a declarat fostul lider ALDE.

Boicot la Congresul Extraordinar al PNL

Vosganian a precizat că membrii proveniți din ALDE au adoptat aceeași poziție și la Congresul extraordinar organizat în vara anului 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte al partidului.

„Din acest motiv noi am refuzat să participăm la Congresul extraordinar din vara lui 2025, când Ilie Bolojan a fost singurul candidat la funcția de președinte”, a afirmat acesta.

Potrivit lui Varujan Vosganian, boicotul va continua și la reuniunea programată pentru 21 iunie 2026.

„Nu vom participa nici la acesta și vom păstra aceeași atitudine cât timp Ilie Bolojan va conduce PNL”, a transmis fostul lider ALDE.

Begoña Gómez, soția premierului spaniol Pedro Sanchez, a fost trimisă în judecată, sâmbătă, de judecătorul Juan Carlos Peinado.

Pe lângă această decizie, judecătorul a dispus și alte măsuri, printre care confiscarea paşaportului acesteia, interdicția de a părăsi țara, precum și obligația de a se prezenta la instanță la fiecare 15 zile, scrie France24.

Instanța a precizat că „vor fi emise instrucțiuni către toate punctele de frontieră și aeroporturile civile și militare” pentru a se asigura că Begoña Gómez respectă interdicția de a părăsi țara, relevă sursa citată.

Acuzațiile aduse femeii

Decizia vine după ce în luna aprilie, soția premierului spaniol Pedro Sanchez a fost pusă sub acuzare pentru corupție, în urma unei anchete de doi ani conduse de un judecător din Madrid.

Ea este acuzată, printre altele, că și-a folosit influența în calitate de soție a premierului spaniol pentru a obține și a gestiona un post la Universitatea Complutense din Madrid.

În hotărârea de 39 de pagini din luna aprilie, judecătorul care a instrumentat cazul a sugerat că „anumite decizii publice favorabile [catedrei universitare], care ar fi putut fi obținute printr-o exploatare unică a poziției sale relaționale, au fost luate de când soțul lui Gómez a devenit secretar general al Partidului Socialist al Muncitorilor din Spania și, mai ales, de când a devenit prim-ministru”, potrivit The Guardian.

La momentul respectiv, Begoña Gómez a negat acuzațiile aduse.În plus, și Pedro Sanchez a respins acuzațiile aduse soției sale, considerându-le o încercare a dreptei de a submina guvernul său.

Claude Guillemot, în vârstă de 69 de ani, se afla la manșa unui avion de tip Cessna 421 în momentul producerii tragediei. În aeronavă se mai afla o altă persoană, care și-a pierdut, de asemenea, viața în urma impactului.

Accident aviatic în Franța: Claude Guillemot se afla la manșa aeronavei

Autoritățile franceze au confirmat că accidentul s-a produs în apropierea localității La Baule-Escoublac, stațiune de pe coasta atlantică a Franței.

Deocamdată, circumstanțele exacte ale prăbușirii nu sunt cunoscute, iar anchetatorii urmează să stabilească dacă a fost vorba despre o defecțiune tehnică, condiții de zbor nefavorabile sau o eroare umană.

Cine a fost Claude Guillemot

Claude Guillemot a fost unul dintre cei cinci frați care au pus bazele companiei Ubisoft în anul 1986.

Sub conducerea familiei Guillemot, Ubisoft a devenit unul dintre cei mai importanți dezvoltatori și editori de jocuri video la nivel mondial, fiind responsabil pentru unele dintre cele mai populare francize din industrie.

Printre cele mai cunoscute titluri dezvoltate de companie se numără Assassin’s Creed, Far Cry și Prince of Persia.

Într-un interviu acordat POLITICO, președintele Ungariei, Tamas Sulyok, a promis că va face tot ce îi stă în putință pentru a se opune încercărilor guvernului de a-l forța să părăsească funcția.

El l-a criticat pe noul premier al Ungariei, Peter Magyar, spunând că acesta pune la cale o preluare a instituțiilor statului care i-ar conferi un control și mai mare asupra puterii decât a avut Viktor Orbán.

Sulyok susține că prin încercarea de a fi înlăturat atât el, cât și alți funcționari numiți în era Orbán, Magyar abuzează de majoritatea parlamentară. De aceea, Sulyok susține că situația îl obligă să rămână în funcție pentru a apăra normele democratice și separarea puterilor între parlament și președinție.

„Nicio majoritate [parlamentară] nu poate permite încălcarea statului de drept și a valorilor europene”, a declarat Sulyok pentru POLITICO, referindu-se la eforturile lui Magyar de a-l înlătura.

Sulyok aduce reproșuri partidului Tisza

El a mai subliniat faptul că partidul Tisza al lui Magyar „dorește să realizeze o concentrare mai mare a puterii în 16 săptămâni decât a făcut-o [partidul lui Orbán] Fidesz în 16 ani, deoarece, de fapt, vrea să înlocuiască toți funcționarii publici aleși de parlamentul anterior”.

Reacția acestuia vine la câteva săptămâni după ce Peter Magyar i-a cerut lui Sulyok să demisioneze din funcția de președinte.

„Este timpul să pleci cu demnitate, cât încă mai este posibil”, i-a spus Magyar lui Sulyok la scurt timp după ce a depus jurământul în calitate de premier al țării. Magyar a afirmat că Sulyok nu ar putea reprezenta maghiarii în calitate de șef al statului „în niciun caz”.

România traversează, după o lungă perioadă de stagnare, cel mai amplu val de construcţie de spitale de stat din ultimii treizeci de ani. Motorul îl reprezintă fondurile europene şi banii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care au deblocat proiecte amânate ani la rând.

Pentru mulți copii, întrebările care altădată erau adresate părinților sau profesorilor ajung acum la Alexa, Siri, ChatGPT sau alte sisteme bazate pe inteligență artificială. Copiii întreabă de ce peștii nu au păr, cum se formează norii, cer ajutor la teme sau solicită pur și simplu o glumă. Interacțiunile au devenit atât de frecvente încât cercetătorii încep să analizeze efectele pe termen lung asupra dezvoltării limbajului și a comportamentului social, scrie The Conversation.

Aplicația ChatGPT. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto

Specialiștii subliniază că învățarea limbajului nu înseamnă doar acumularea de cuvinte. Copiii își dezvoltă abilitățile de comunicare prin relațiile cu oamenii din jur, învățând să interpreteze emoții, tonul vocii, pauzele, neînțelegerile și reacțiile interlocutorilor.

Conversațiile cu AI sunt diferite de cele dintre oameni

Spre deosebire de o persoană, un chatbot nu obosește, nu se enervează și nu devine distras. El oferă răspunsuri rapide și este programat să fie permanent disponibil. Această diferență poate schimba așteptările copiilor despre cum ar trebui să funcționeze o conversație. În multe locuințe, copiii ajung să folosească propoziții foarte scurte și directe pentru a obține un rezultat imediat: „Pune desene animate”, „Deschide YouTube”, „Spune-mi o glumă”. Experții numesc acest tip de exprimare „limbaj instrumental”, orientat exclusiv spre obținerea unui răspuns rapid. Nu există dovezi că astfel de interacțiuni îi fac pe copii mai nepoliticoși sau mai puțin empatici, însă ele pot modifica felul în care percep comunicarea de zi cu zi, spun cercetătorii.

Ar trebui copiii să spună „te rog” și „mulțumesc” unui robot?

O dezbatere aparent banală a devenit tot mai prezentă în rândul părinților și educatorilor: este necesar ca cei mici să fie politicoși cu un asistent virtual? Întrebarea depășește simpla relație cu tehnologia. Specialiștii consideră că problema reală este ce obiceiuri de comunicare își formează copiii atunci când interacționează zilnic cu sisteme care execută instantaneu orice comandă. În același timp, inteligența artificială poate avea și avantaje importante. Mulți copii se simt mai confortabil să pună întrebări atunci când nu se tem că vor fi judecați. Un chatbot poate repeta explicații de nenumărate ori, poate adapta dificultatea răspunsurilor și poate ajuta la învățarea limbilor străine sau a unor concepte noi.

AI răspunde, dar nu înțelege

Deși răspunsurile generate de inteligența artificială sunt din ce în ce mai convingătoare, specialiștii atrag atenția că aceste sisteme nu înțeleg lumea în același mod ca oamenii. Ele nu au experiențe, emoții sau intenții proprii, chiar dacă limbajul folosit poate crea impresia opusă. Copiii mici tind să atribuie caracteristici umane obiectelor și tehnologiilor cu care interacționează. Dacă un sistem poate purta o conversație, mulți ajung să creadă că acesta și înțelege cu adevărat ceea ce spune. Or, o mare parte din comunicarea umană este construită pe elemente subtile: expresii faciale, emoții, priviri, ezitări sau schimbări de ton. Aceste aspecte sunt esențiale pentru dezvoltarea socială și emoțională a copiilor și nu pot fi reproduse complet de o mașină.

Rolul părinților rămâne esențial

Autorii analizei consideră că inteligența artificială poate fi un instrument util, dar nu trebuie să înlocuiască dialogul dintre oameni. Părinții și profesorii au rolul de a explica celor mici ce este și ce nu este un sistem AI, cum trebuie folosit și care sunt limitele sale. Un copil care îi cere lui Alexa să spună o glumă sau să răspundă la o întrebare nu este expus automat unui risc pentru dezvoltarea sa. Problema apare atunci când tehnologia începe să substituie conversațiile reale, prin care copiii învață empatia, răbdarea și complexitatea relațiilor umane. În ciuda progreselor spectaculoase din domeniul inteligenței artificiale, cercetătorii concluzionează că interacțiunea umană rămâne elementul central în dezvoltarea limbajului și a modului în care copiii înțeleg lumea.

Update

Membrii echipajului corvetei au depus jurământul.

Știrea inițială:

În discursul său, șeful statului român a subliniat importanța momentului pentru Forțele Navale Române și cooperarea bilaterală în domeniul apărării.

„Este o mare onoare să fiu astăzi la Istanbul, împreună cu înalții reprezentanți ai celor două state”, a declarat președintele.

Acesta a evidențiat rolul noii nave în cadrul angajamentelor NATO.

„Prin intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman”, această navă va aduce o contribuție importantă a României la securitatea regională și la îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice.”

Referindu-se la parteneriatul bilateral, el a precizat: „Parteneriatul între Turcia și România este un parteneriat solid. Trăim momente internaționale tensionate în care securitatea devine extrem de importantă și vă mulțumesc pentru cooperarea noastră în domeniul apărării.”

Șeful statului a menționat și colaborarea regională: „Vreau să menționez operațiunile comune desfășurate împreună cu Turcia și Bulgaria în Marea Neagră și participarea Turciei la misiunile de poliție aeriană în România.”

În final, acesta a transmis un mesaj de consolidare a cooperării economice și militare: „Există oportunități importante de producție militară comună între Turcia și România și îmi doresc ca vizita dumneavoastră viitoare în România să materializeze aceste oportunități.”

„Partidul Naţional Liberal va avea mâine un congres esențial pentru direcția în care merge România pe termen mediu și lung.

Am primit propunerea din partea colegilor mei de a candida pentru poziția de Prim-vicepresedinte al PNL, fiind asigurat de o largă susținere din partea lor.

Din cauza dosarului deschis săptămâna aceasta pe numele meu, nu vreau să îi pun în situația de a avea un Prim-vicepresedinte urmărit penal. PNL trebuie să aibă o conduită ireproșabilă pentru a recâștiga încrederea românilor și să nu i se arunce permanent în față situația mea. Știm cum fac ei.

Am convingerea că este o decizie corectă față de colegii mei! Este o decizie corectă pe termen lung, este decizia mea.

Pentru că pleacă pe un nou drum și pentru urmează o luptă grea cu PSD și cu sistemul, PNL trebuie să dețină avantajul moral! Acum nu trebuie să fie despre persoana mea și despre ceea mi s-ar cuveni mie în urma acestor ani de muncă, ci despre lupta care v-a urma. Partidul nostru are în continuare multe resurse de competență și integritate pe care să le aducă în lupa pentru România!

În ceea ce mă privește, în viața publică mă voi dedica exclusiv serviciului public în slujba bucureștenilor. Am prea multe de făcut pentru a pune orașul la punct iar timpul este scurt.

Nu, nu mă las, nu o luați așa! Doar mă repliez pentru pentru a rezista cu demnitate împotriva a ceea ce este orchestrat împotriva mea. Dar am încredere în justiție.

Vă mulțumesc din suflet pentru sprijinul pe care mi l-ați acordat în mediul on-line și pe stradă! Să știți că a contat mult pentru mine în această perioadă grea!

Sus inima colegi liberali, sus inima România!”, a transmis Ciucu.

Ilie Bolojan își conturează echipa

Ilie Bolojan își conturează echipa cu care va candida la conducerea PNL. Pe lista sa ar urma să se regăsească mai mulți lideri liberali și membri recent intrați în partid, au declarat pentru MEDIAFAX surse politice.

Potrivit acelorași surse, Ciprian Ciucu urma să fie propus pentru funcția de prim-vicepreședinte al PNL, în timp ce Dan Motreanu este vizat pentru funcția de secretar general al partidului.

Pentru funcțiile de vicepreședinți ar urma să fie propuși Oana Gheorghiu, Dragoș Pîslaru, Mircea Abrudean, Robert Sighiartău, Alexandru Muraru și Ionel Bogdan. Sursele politice susțin că pe lista lui Bolojan s-ar mai putea regăsi și Raluca Turcan.

Decizia vine pe fondul unui număr tot mai mare de plângeri din partea locuitorilor, potrivit unei analize publicate de Japan Times.

Potrivit autorităților nipone, reglementarea cazărilor private în Japonia a devenit o prioritate din cauza impactului negativ al turismului de tip Airbnb asupra vieții cotidiene din cartierele rezidențiale.

Locuitorii reclamă petreceri nocturne, nerespectarea regulilor de colectare a deșeurilor și aruncarea mucurilor de țigară pe domeniul public.

Un exemplu relevant este districtul Shinjuku, din Tokyo, zona cu cel mai mare număr de unități de cazare privată din țară. Aici, autoritățile au înregistrat peste 900 de plângeri în 2025, comparativ cu doar 70 în urmă cu patru ani, evidențiind amploarea problemei generate de lipsa unei reglementări eficiente a cazărilor private în Japonia.

Rolul agenției de turism în reglementarea cazărilor private în Japonia

Agenția Japoneză de Turism nu intenționează să impună o interdicție generală la nivel național asupra sistemului „minpaku” – echivalentul local al regimului Airbnb. În schimb, instituția va emite, la finalul acestei luni, o recomandare fără caracter obligatoriu, care va permite municipalităților să își modifice ordonanțele locale și să aplice reguli mai stricte.

Directorul agenției, Shigeki Murata, a declarat că se are în vedere introducerea unor prevederi care să permită restricționarea activităților de tip minpaku acolo unde extinderea acestora ar putea afecta liniștea cartierelor rezidențiale sau mediul educațional.

Legea din 2018

În prezent, reglementarea cazărilor private în Japonia permite proprietarilor să închirieze locuințe cel mult 180 de zile pe an, conform Legii din 2018 privind afacerile de cazare privată. Actul normativ a fost adoptat pentru a stimula turismul și a preveni deficitul de locuri de cazare înaintea unor evenimente majore, precum Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021 și Expoziția Universală de la Osaka din 2025.

Noile recomandări ar putea permite însă reducerea acestui prag până la zero zile, ceea ce ar echivala cu o interdicție totală la nivel local, o abordare respinsă anterior de guvernul central. Totuși, autoritățile recunosc că extinderea rapidă a cazărilor private a generat probleme semnificative. În prezent, Japonia numără peste 63.600 de unități de cazare private, față de doar 2.210 în 2018.