Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar în continuare de aproape patru ori peste ținta BNR. Scăderea marginală a inflației a venit mai ales din ieftinirea temporară a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă bună din acest an și reducerea prețului petrolului au temperat inflația pe termen scurt.
Scumpirile s-au extins în toată economiaÎn schimb, energia electrică și gazele naturale continuă să scumpească viața de zi cu zi. Prețurile au crescut după liberalizarea pieței energiei și ajustările tarifare din a doua parte a anului. De asemenea, creșterea TVA și a accizelor, din august 2025, a alimentat scumpirile în lanț.
Inflația de bază, care nu ia în calcul prețurile care se schimbă frecvent, precum cele la alimente și energie, se menține ridicată, la peste 8%. Acest lucru arată că scumpirile s-au extins în economie și afectează inclusiv serviciile și produsele procesate.
Inflația, motivul dobânzilor mariBNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,50%, nivel neschimbat din luna august. Oficialii BNR spun că reducerea dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales într-un moment în care aceasta este alimentată de factori externi și fiscali. Dacă dobânzile ar scădea, împrumuturile ar deveni mai accesibile, iar consumul ar crește. Cum prețurile sunt deja mari, această creștere a cheltuielilor ar putea împinge inflația și mai sus.
Efectele acestei politici se văd și pe piața valutară și în costul creditelor. Leul s-a depreciat ușor față de euro în luna octombrie, cu aproximativ 0,3%, evoluție influențată de situația de pe piețele internaționale și de incertitudinile fiscale interne. În același timp, costul creditelor a rămas ridicat, împrumuturile pentru populație având dobânzi medii de aproape 7,7%, iar cele pentru firme apropiindu-se de 9%.
Dobânzile frânează investițiile privateÎnsă dobânzile ridicate nu afectează doar consumul, ci și investițiile. Creditele mai scumpe îi fac pe unii antreprenori să amâne sau să reducă planurile de extindere. Acest efect este resimțit mai ales în mediul privat, unde deciziile depind direct de costul finanțării. Investițiile finanțate din fonduri publice sau europene sunt mai puțin sensibile la nivelul dobânzilor.
Pe termen scurt, românii nu ar trebui să se aștepte la dobânzi mai mici. O scădere mai vizibilă a inflației este estimată abia din a doua jumătate a anului 2026, după ce se vor estompa efectele scumpirilor din energie și ale majorărilor de taxe. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, precizează BNR.
Economia crește, dar dezechilibratProdusul Intern Brut al României a crescut cu 1,6% în trimestrul III din 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Ritmul de creștere a fost mai bun decât în trimestrul II, însă BNR susține că avansul economic nu este unul sănătos și echilibrat. Creșterea este susținută aproape exclusiv de investiții, în timp ce consumul populației scade.
Investițiile au crescut cu 8,3% într-un an, cu avansuri importante în infrastructură, proiecte imobiliare și sectorul energetic. În schimb, cheltuielile populației au avansat extrem de puțin, cu doar 0,5%, odată cu scăderea puterii de cumpărare.
Salariile nu țin pasul cu prețurilePotrivit datelor BNR, salariul real, ajustat cu inflația, a scăzut cu aproximativ 4,2% în trimestrul III față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu alte cuvinte, chiar dacă salariile au crescut nominal, scumpirile au fost mai mari.
Scăderea puterii de cumpărare s-a reflectat direct în consum. Volumul comerțului și al serviciilor a scăzut cu aproximativ 4,4%, iar serviciile recreative au înregistrat un declin de peste 7% comparativ cu 2024. Cele mai puternice reduceri s-au văzut în turism, restaurante și hoteluri, unde încasările au scăzut cu mai mult de 9%.
Românii continuă să strângă cureauaRomânii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile pe toate segmentele, nu doar pe cele considerate neesențiale. Încrederea consumatorilor în viitorul economic s-a deteriorat accentuat în trimestrul III față de trimestrul II. Indicatorul specific a coborât la minus 31 de puncte, unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani.
De asemenea, prudența se vede tot mai clar: românii reduc cheltuielile și își mută economiile în bănci. Potrivit BNR, depozitele în lei și în valută ale populației în bănci au crescut cu 3,9%, respectiv cu 15,7%, în luna noiembrie, comparativ cu luna similară din 2024.
Industria stagnează, serviciile scadProducția industrială a stagnat în luna octombrie, cu un avans nesemnificativ de 0,2% față de aceeași lună a anului trecut. Evoluțiile din industrie au fost însă diferite de la un sector la altul. Producția din energie a crescut, în timp ce industria prelucrătoare și cea extractivă au continuat să scadă.
În același timp, sectorul serviciilor și comerțul au continuat să scadă, cu o contracție de peste 4% față de octombrie 2024, afectate direct de slăbirea consumului populației.
Angajări mai puțineNumărul de salariați a fost mai mic în luna octombrie față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 0,4%, semn că firmele au devenit mai prudente cu angajările. Rata șomajului s-a situat la 5,9%, în ușoară scădere față de luna precedentă, însă BNR spune că cererea de forță de muncă continuă să se restrângă. Deși salariile din sectorul privat au continuat să crească nominal, cu peste 8%, ritmul majorărilor începe să încetinească pe fondul unei activități economice mai slabe.
Vești mai bune din comerțul exteriorUnul dintre puținele semnale pozitive vine din comerțul exterior. Deficitul comercial s-a redus cu aproape 19% față de octombrie 2024.
Exporturile au fost susținute de agricultură, energie și industria auto, în timp ce importurile au scăzut, odată cu cererea internă din ce în ce mai slabă.
Evaluările BNR arată că economia României rămâne vulnerabilă în perioada următoare. Reducerea deficitului bugetar va necesita măsuri fiscale mai dure, iar evoluțiile geopolitice și tensiunile de pe piețele energetice continuă să adauge incertitudine. În același timp, ritmul de absorbție a fondurilor europene rămâne esențial pentru susținerea investițiilor.
Potrivit băncii centrale, aceste evoluții conturează o perioadă mai lungă de creștere economică modestă, cu inflație ridicată și dobânzi mari.
Germania se plânge de câțiva ani că nu mai are bani și înțelege acum unde au dus politicile sociale puse la punct pe vremea lui Merkel, politici de pe urma cărora orice cetățean al Uniunii Europene putea să beneficieze de ajutoare sociale în ceea ce a fost odată cea mai puternică economie europeană.
Din 2014, în tot mai multe orașe din vestul Germaniei, în special în regiunea Ruhr, o rețea complexă de recrutare, cazare și exploatare financiară transformă ajutoarele sociale într-o sursă de profit pentru grupări organizate.
Este o adevărată industrie, un sistem perfect pus la punct, menit să-i îmbogățească pe unii și care produc frustrare în comunitățile locale.
„Fraudă organizată, cu beneficii”, dar cine sunt beneficiarii?Sistemul, descris de autorități drept „fraudă organizată, cu beneficii” și „structuri mafiote”, funcționează prin atragerea de persoane vulnerabile din Europa de Est, cazarea lor în imobile degradate și direcționarea ajutoarelor sociale către intermediari.
Pentru operatorii din spatele acestui mecanism este o afacere profitabilă.
Pentru comunitățile locale, este o sursă constantă de probleme: mizerie, infestări cu dăunători, conflicte, apeluri repetate la poliție și presiune asupra serviciilor publice.
Afacerea „Hotelurile sociale” despre care știe toată GermaniaDupă ce publicația BILD a relatat despre cazul „Hotel BB” din Berlin-Schöneberg — unde a avut loc o razie pe fondul suspiciunii de fraudă cu beneficii sociale — au ieșit la iveală tot mai multe exemple de clădiri folosite ca „hoteluri sociale”: imobile ieftine, adesea insalubre, în care sunt înghesuite familii recrutate din Bulgaria și România.
În multe cazuri, proprietarii imobilelor sunt legați direct de angajatorii formali ai acestora sau chiar sunt aceiași oameni.
Astfel, ei profită de două ori: din chirii acoperite de stat și din redirecționarea unei părți din ajutoarele sociale către rețea.
Cum funcționează sistemulPotrivit autorităților și centrelor de ocupare a forței de muncă, mecanismul este relativ simplu:
Ministerul Federal al Muncii recunoaște existența acestui tip de fraudă și subliniază că este favorizată de libera circulație a forței de muncă în UE și de dificultatea verificării rapide a documentelor.
Toate drumurile duc la RuhrOrașe precum Duisburg și Gelsenkirchen sunt printre cele mai afectate. Acolo există:
Primarul din Duisburg, Sören Link (SPD), spune că această combinație face ca orașul să fie atractiv pentru rețelele de fraudă.
La Gelsenkirchen, peste jumătate din bugetul orașului este alocat beneficiilor sociale, ceea ce face ca fiecare caz de fraudă să aibă un impact direct asupra contribuabililor.
Primarul Karin Welge avertizează că sistemul este deturnat: „Libera circulație înseamnă că cineva vine, lucrează și dacă își pierde locul de muncă, primește ajutor. Dar să vină direct fără să muncească aproape deloc și să obțină mii de euro — asta generează tensiuni sociale inutile.”
Datele oficialeȘi acestea sunt doar datele din 300 de centre de ocupare a forței de muncă; alte 104 centre municipale nu sunt incluse. Autoritățile vorbesc explicit despre un „număr mare de cazuri neraportate”.
Reacția guvernuluiMinistrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), și cancelarul Friedrich Merz (CDU) au vorbit public despre „structuri mafiote” care trebuie destructurate. Guvernul pregătește:
Scopul este detectarea mai rapidă a documentelor false, a adreselor fictive și a angajărilor simulate.
O problemă socială și penală, în același timpDeși rețelele sunt criminale, victimele sunt adesea persoanele recrutate — oameni săraci, fără alternative, care ajung prinși într-un sistem de exploatare economică și socială.
De aceea, unii politicieni cer prudență în discursul public.
Deputatul verde Timon Dzienus avertizează împotriva panicii și stigmatizării, cerând o abordare bazată pe fapte.
Exploatare, criminalitate, vulnerabilitateFenomenul „hotelurilor sociale” nu este o problemă de naționalitate, ci una de exploatare sistemică: un amestec de vulnerabilitate socială, lacune administrative și criminalitate organizată care transformă protecția socială într-o sursă de profit.
Pentru autorități, problema este dublă: pe de o parte protejarea banilor publici, pe de altă parte – protejarea oamenilor vulnerabili de rețele care îi folosesc ca instrumente într-o afacere construită pe abuz.
Cert este că este mai mic cu 0,7% din PIB, deci, iată, se întâmplă și minuni de Crăciun. Dincolo de faptul că s-a întâmplat, este mai important CUM s-a întâmplat. Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și prezintă povestea acestora așa cum o redau ele: necosmetizată de declarații politice. Or, concluziile sunt clare: singurele cheltuieli care au scăzut sunt cele cu investițiile, în vreme ce cheltuiala cu dobânzile a explodat.
Deficitul bugetar nu poate scădea decât prin trei feluri, care pot coexista: creșterea încasărilor la buget (creșteri de taxe, încasări mai bune), scăderea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut: prin faptul că PIB crește, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va fi mai mic în 2025, raportat la PIB.
Așadar, cum a scăzut deficitul bugetar?Primul instinct este să spui că datorită creșterilor de taxe.
Deci a scăzut deficitul ca urmare a creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările de TVA au crescut cu numai 11% în primele 11 luni din an, cu o inflație spre 10%, care generează automat o creștere de încasări de TVA similară. Mai mult, anul trecut, pe aceeași vreme, cu TVA de 19%, încasările la buget din această taxă creșteau cu 15%.
A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, adică cele care provin din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este în mod cert NU? Pentru că aceleași venituri, fără toate creșterile de taxe ale lui Bolojan, au crescut cu 16% în aceeași perioadă din 2024, față de 2023.
Toate cifrele sunt publicate de Ministerul de Finanțe, lunar.
În regulă, dacă deficitul nu a scăzut prin creștere veniturilor la buget, poate a scăzut prin scăderea cheltuielilor. Să vedem.
Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu.
Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, deci nici de aici.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5%, clar nici din aceste cheltuieli.
De unde, atunci?
De la investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, așa cum sunt evidențiate în execuția bugetară acestea, au scăzut cu 6%, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei.
Au mai scăzut cheltuielile cu subvențiile, dar au scăzut în mod natural, pentru că s-a scos plafonarea energiei, care a costat circa 4 mld. de lei în 2024.
Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Creșterea, față de anul trecut, este de 38%, care înseamnă, în plus, 14 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) din buzunarul guvernului Bolojan pentru plata datoriei guvernamentale.
În concluzie, din execuția bugetară la 11 luni din 2025 ies în evidență scăderea cheltuielilor cu investițiile și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. La manualul de economie spune simplu: în vremuri de răcire a economiei, guvernele scad taxele și pompează bani în investiții și consum, ca să susțină vremurile grele. Or, guvernul Bolojan procedează exact invers: crește taxele și scade infuziile în consum și investiții.revelionComisarul Poliției Federale Australiene, Krissy Barrett, a precizat că Sajid Akram, 50 de ani, și fiul său, Naveed Akram, 24 de ani, nu făceau parte dintr-o structură teroristă organizată. Analiza cazului nu a relevat indicii privind antrenamente militare ori susținere logistică pentru atac.
„Nu există elemente care să arate că acești suspecți au primit îndrumări sau sprijin din partea unei organizații extremiste de amploare”, a declarat Barrett.
Vizită în Filipine, sub semnul întrebărilorÎn luna noiembrie, cei doi au stat aproape patru săptămâni în orașul Davao. Acesta este situat în sudul Filipinelor, revenind în Australia la 29 noiembrie. Poliția locală a menționat că aceștia au părăsit rareori hotelul unde erau cazați.
Scopul deplasării nu a fost făcut public de autoritățile australiene, care au invocat necesitatea protejării procesului penal aflat în derulare.
Pe 14 decembrie, cei doi bărbați au deschis focul asupra participanților la o manifestare dedicată sărbătorii evreiești Hanukkah, pe plaja Bondi din Sydney. Au fost înregistrate 15 decese și aproximativ 40 de persoane rănite.
Naveed Akram a fost inculpat pentru 15 omoruri, precum și pentru comiterea unui act terorist. A fost rănit în schimbul de focuri cu poliția și ulterior reținut. Tatăl său a murit la fața locului.
Motivație extremistă, fără coordonare directă cu o structură teroristăInvestigatorii consideră că cei doi ar fi fost influențați de ideologia grupării Statul Islamic. Totuși nu există probe că ar fi primit instrucțiuni sau ajutor concret de la gruparea teroristă. Deși sudul Filipinelor este cunoscut ca zonă de activitate a militanților radicali, acest fapt nu confirmă o legătură operațională cu atacul, arată Euronews.
Ca urmare a evenimentului, Sydney va beneficia de cel mai amplu dispozitiv de ordine publică din istoria sa pentru festivitățile de Revelion. Peste 2.500 de agenți de poliție vor fi mobilizați, unii echipați cu arme automate – o prezență neobișnuită pe străzile orașului.
Premierul statului New South Wales, Chris Minns, a subliniat că nu este vorba de o militarizare a poliției, ci de o adaptare necesară la nivelul actual de risc.
„Frica nu ne va învinge” și comemorare specială pentru victimeOficialii se tem că o participare redusă la evenimentele de Revelion ar putea fi interpretată de extremiști ca un succes. Liderii politici și comunitari îndeamnă locuitorii să participe, pentru a demonstra unitate și reziliență.
În noaptea de Anul Nou, la ora 23:00, va fi ținut un minut de reculegere în memoria victimelor atacului. De asemenea, pe pilonii Podului Sydney Harbour Bridge vor fi proiectate imagini cu o menore, simbol al comunității evreiești.
Primarul Sydney, Clover Moore, a menționat că această inițiativă a fost stabilită în urma consultărilor cu reprezentanții comunității evreiești, pentru a oferi un omagiu respectuos celor dispăruți.
Ce s-a întâmplat în 2024
În 2024 s-au vândut peste 643.000 de imobile, în creștere față de 2023. Bucureștiul a avut peste 117.000 de tranzacții, rămânând cea mai activă zonă a țării.
Ritm lunar:
• ianuarie: cea mai slabă lună
• octombrie: aproape 68.000 de imobile vândute (vârf)
• decembrie: peste 57.000 de tranzacții, cu Bucureștiul pe primul loc
Aceste valuri se văd direct în piața mutărilor. Toamna, camioanele firmelor de mutări sunt peste tot în București, iar programările se epuizează repede.
Citeşte comunicatul integral AICI
Potrivit procurorilor, profesorul Dumitriu Buzia Olimpia, președinta comisiei de examinare și coordonator al rezidențiatului, ar fi primit promisiunea unei mite de 9.200 de euro de la o rezidentă farmacistă. În schimb, ar fi furnizat subiectele examenului înainte de termen, pentru ca rezidenții să fie ajutați să promoveze fraudulos. Suma a fost ulterior ridicată de soțul său, D.M., care ar fi acționat în numele ei.
În aceeași anchetă, alte cadre didactice, Robu Silvia și Bălănescu Fănică, ar fi primit bijuterii și bani de la candidați. De asemenea, pe durata examenului, studenții ar fi avut acces la telefoane, smartwatch-uri și notițe, contrar regulamentului oficial.
În total, 20 de studenți candidați și alte persoane implicate au fost deferite justiției pentru dare de mită, iar 7 studenți au recunoscut faptele și au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, primind pedepse cu suspendare și muncă în folosul comunității.
DNA a instituit sechestru pe suma de 9.200 de euro și pe bijuterii, pentru confiscarea specială a bunurilor obținute ilicit. Dosarul a fost trimis Tribunalului Galați, iar procurorii subliniază că trimiterile în judecată nu încalcă prezumția de nevinovăție.
MAE informează cetățenii români care se află în Republica Islamică Iran asupra faptului că, în această perioadă, în capitala Teheran se desfășoară acțiuni de protest.
MAE recomandă cetățenilor români să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale, să rămână vigilenți, să evite zonele în care se desfășoară acțiuni de protest și zonele aglomerate.
Totodată, cetățenii români aflați în Republica Islamică Iran sunt sfătuiţi să îşi anunţe prezenţa la Ambasada României la Teheran, comunicând propriile coordonate la adresa: teheran.consul@mae.ro și/sau la numărul de telefon de urgență: +98 21 77647570.
Prețurile alimentelor au crescut cu 72%Cele mai mari proteste din Iran din ultimii trei ani au izbucnit luni, după ce moneda țării a scăzut la un nivel record față de dolarul american, iar șeful Băncii Centrale a demisionat, scrie AP.
Duminică, rialul iranian a scăzut la 1,42 milioane pentru un dolar. Luni, acesta se tranzacționa la 1,38 milioane pentru un dolar.
În ultima săptămână au circulat zvonuri despre posibila demisie a lui Farzin. Când a preluat funcția în 2022, rialul se tranzacționa la aproximativ 430.000 pentru un dolar.
Deprecierea rapidă agravează presiunea inflaționistă, determinând creșterea prețurilor alimentelor și a altor produse de uz zilnic și punând și mai multă presiune pe bugetele gospodăriilor, o tendință care s-ar putea agrava odată cu modificarea prețului benzinei introdusă în ultimele zile.
Potrivit centrului de statistică al statului, rata inflației în decembrie a crescut la 42,2% față de aceeași perioadă a anului trecut și este cu 1,8% mai mare decât în noiembrie. Prețurile alimentelor au crescut cu 72%, iar produsele medicale și de sănătate au crescut cu 50% față de decembrie anul trecut, potrivit centrului de statistică.
În ultimele 24 de ore, Dispeceratul Național Salvamont a înregistrat 23 de apeluri de urgență, care au necesitat intervenția echipelor Salvamont din mai multe zone ale țării.
Cele mai multe intervenții au fost necesare în zona Lupeni, unde salvamontiștii au fost chemați de șase ori pentru a veni în ajutorul persoanelor aflate în dificultate.
Echipele din Maramureș și Neamț au intervenit, la rândul lor, de câte trei ori, iar în Argeș, Cluj și Brașov salvatorii montani au fost solicitați în două situații distincte. Misiuni de salvare au avut loc și în municipiul Brașov, precum și în zonele montane din Prahova, Predeal, Gorj și Sibiu.
Bilanț Salvamont în 24 de oreSalvatorii munților au reușit să acorde ajutor unui număr de 26 de persoane. Dintre acestea, doar 7 au necesitat transport la unități medicale, fiind preluate de ambulanțele SAJ, SMURD sau Salvamont.
Într-o singură situație, salvamontiștii au ajuns la o persoană care nu mai prezenta semne vitale, cazul fiind preluat ulterior de Serviciul de Medicină Legală.
Apel la prudență pe muntePe lângă apelurile de urgență, Dispeceratul Național Salvamont a primit zeci de solicitări de informații și recomandări privind traseele turistice montane.
Reprezentanții Salvamont România atrag atenția asupra importanței prudenței și responsabilității în activitățile desfășurate pe munte și îi îndeamnă pe turiști să se informeze corespunzător înainte de a porni pe trasee.
