„În România sunt astăzi peste 22.000 de medici rezidenți – tineri aflați în formare, care lucrează zi de zi în spitale și care trebuie să își poată exercita profesia într-un cadru clar, predictibil și corect. Discuția noastră s-a concentrat pe clarificarea cadrului legislativ privind polițele de asigurare profesională și pe modul în care putem construi un sistem coerent care să ofere protecție atât personalului medical, cât și pacienților”, susține Alexandru Rogobete, după întâlnirea de marți cu reprezentanții Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare și cu Cătălina Poiană, președinta CMR.
Ministrul Sănătății susține că actul medical trebuie să se desfășoare într-un mediu sigur, în care responsabilitățile sunt clar definite, iar mecanismele de protecție funcționează corect.
„Am analizat împreună pașii necesari pentru a avea reguli mai clare privind asigurarea profesională și statutul rezidenților în raport cu Colegiul Medicilor din România”, arată Rogobete.
El spune că discuția a fost despre „cum ne asigurăm că personalul medical este protejat în exercitarea profesiei, iar pacienții beneficiază de siguranță și responsabilitate în actul medical. „La început de carieră, claritatea regulilor contează. Medicii rezidenți trebuie să știe că profesia pe care o aleg are un cadru corect și previzibil încă din primii ani de practică”.
Departamentul de poliție al orașului New York (NYPD), a răspuns, marți, la o altă sesizare privind un dispozitiv suspect în apropierea reședinței „Gracie” a primarului New York-ului, potrivit The Guardian.
Autoritățile din New York au închis traficul pe mai multe străzi, dar și accesul într-unul dintre parcurile învecinate.
„Din cauza unui dispozitiv suspect, East End Avenue între East 85th și East 87th Street, precum și East 86th Street între York Avenue și East End Avenue sunt închise traficului auto și pietonal. În plus, Carl Schurz Park este închis în acest moment”, se arată în anunțul publicat pe X de autoritățile din New York.
Nu se știe dacă incidentul de marți este legat de protestele de sâmbătă, în cadrul cărora cei doi tineri au plasat bombe improvizate. Ei au fost acuzați de terorism și utilizarea unei arme de distrugere în masă, după ce ar fi aruncat dispozitive explozive improvizate în timpul unei demonstrații anti-islamice, în fața reședinței lui Mamdani.
Explozibilii identificați în depozitul din Pensnsylvania au fost detonați controlatSeparat, FBI-ul a confirmat că depozitul din Pennsylvania despre care se credea că a fost asociat cu atacul petrecut, sâmbătă, conținea reziduuri de explozibil. Resturile de explozibili identificați în cadrul perchezițiilor au fost detonate controlat.
„Agenții speciali FBI specializați în bombe și echipele locale de geniști au efectuat o detonare controlată pentru a asigura siguranța forțelor de ordine și a celorlalți oameni din zonă. Suntem recunoscători pentru ajutorul acordat de Biroul FBI din Philadelphia și de agențiile locale din Middletown și Newton, care ne-au asistat pe parcursul întregii nopți”, potrivit comunicatului publicat de FBI, marți.
Încărcarea telefonului mobil a devenit o activitate zilnică, deoarece depindem de acest dispozitiv pentru aproape orice. De la comunicare și muncă până la plăți, navigație sau divertisment, smartphone-ul este prezent în majoritatea activităților noastre. De aceea, mulți oameni se asigură că au bateria suficient de încărcată pentru întreaga zi înainte de a pleca de acasă, scrie El Economista.
În același timp, în tot mai multe locuri publice există puncte de încărcare pentru telefoane: în gări, aeroporturi, autobuze sau centre comerciale. Deși aceste porturi sunt foarte utile și comode, conectarea telefonului la ele poate ascunde un risc de securitate. Specialiștii vorbesc despre o metodă de atac numită ChoiceJacking.
Ce este ChoiceJackingAcest termen reprezintă o evoluție a conceptului de Juice Jacking, însă cu o metodă mai sofisticată și mai manipulatoare.
În cazul atacurilor clasice de Juice Jacking, furtul de date se baza pe transferul automat de informații prin cablul USB. În schimb, ChoiceJacking încearcă să păcălească utilizatorul pentru ca acesta să autorizeze singur accesul complet la dispozitiv, fără să își dea seama de risc.
Cum funcționează ataculPortul USB al telefonului nu servește doar pentru încărcare. El este și un canal de comunicare de mare viteză prin care se pot transfera date.
Atunci când conectezi telefonul la o stație de încărcare compromisă, hakerul poate iniția o solicitare de conectare între dispozitive. Sistemul poate face ca pe ecranul telefonului să apară o fereastră pop-up care solicită permisiunea de a avea încredere în dispozitivul conectat.
Uneori, telefonul poate fi păcălit să creadă că este conectat la un accesoriu legitim, cum ar fi un încărcător „inteligent” care ar avea nevoie de permisiuni pentru a optimiza bateria. Dacă utilizatorul apasă pe „Ai încredere” sau „Permite”, hakerul poate obține acces la telefon.
Ce pot face hakerii în câteva secundeOdată ce conexiunea este stabilită și dispozitivul este considerat „de încredere”, hakerii pot folosi scripturi automate pentru a extrage informații foarte rapid.
Printre acțiunile posibile se numără descărcarea fotografiilor și videoclipurilor din galerie, inclusiv a metadatelor care pot conține informații despre locația GPS, ceea ce poate dezvălui unde locuiești sau unde lucrezi.
De asemenea, poate fi realizată copierea listei de contacte, cu toate numerele de telefon și adresele de e-mail salvate.
În unele cazuri, hakerii pot instala și programe malware. Aceste aplicații pot continua să funcționeze chiar și după ce telefonul este deconectat, putând înregistra apăsările de taste sau chiar sunetul din jur.
Cum te poți protejaSpecialiștii în securitate spun că aceste riscuri pot fi evitate prin câteva măsuri simple.
Una dintre cele mai eficiente soluții este folosirea unui adaptor numit „USB data blocker”. Acest mic dispozitiv se conectează între cablu și portul de încărcare și blochează fizic transferul de date, permițând doar alimentarea cu energie.
De asemenea, este recomandat să folosești propriul încărcător de priză, nu să conectezi cablul direct într-un port USB public.
Bateriile externe, cunoscute drept power bank-uri, sunt considerate una dintre cele mai sigure soluții atunci când trebuie să îți încarci telefonul în afara casei.
În plus, nu accepta niciodată solicitări de tipul „Ai încredere în acest computer” dacă intenționezi doar să încarci telefonul. Dacă apare un astfel de mesaj într-o stație publică de încărcare, cel mai sigur este să deconectezi imediat dispozitivul.
Doar primele două zile au costat 5,6 miliarde de dolari în muniții, arată o analiză Forbes, în timp ce alte surse înaintează pentru Politico chiar suma de 2 miliarde de dolari pe zi.
Comandamentul Central al SUA arată că peste 5.000 de ținte au fost lovite în Iran de la începutul războiului.
Producția și operarea acestor active au costat între 35.000 de dolari (prețul unei drone unidirecționale) și milioane de dolari (rachete Tomahawk – între 2 și 3,6 milioane de dolari bucata), iar armata a pierdut active ce însumează peste 600 de milioane de dolari.
Operațiuni aeriene care costă 30 de milioane pe ziDronele MQ-9 Reaper, folosite pentru recunoaștere și atac, valorează 30 de milioane de dolari bucata.
Interceptoarele balistice THAAD ajung și la 12,8 milioane de dolari bucata.
În conflict, armata americană a pierdut trei avioane F-15 Strike Eagle și aproximativ 11 drone, evaluate la peste 600 de milioane de dolari, mai notează Forbes.
50.000 de militari americani sunt implicați în operațiuni în regiune.
Menținerea portavioanelor și a aviației militare generează cheltuieli zilnice de zeci de milioane de dolari.
O mare parte din cheltuieli nu e acoperită de bugetul actual al armateiOperațiunile aeriene sunt estimate la aproximativ 30 de milioane de dolari pe zi.
Două portavioane desfășurate în regiune costă împreună aproximativ 13 milioane de dolari pe zi pentru operare.
În perioadele de intensitate ridicată, costurile pot ajunge la 2 miliarde de dolari pe zi.
„În plus, o mare parte din aceste cheltuieli nu este acoperită de bugetul actual al armatei americane. Din acest motiv, administrația ar putea fi nevoită să solicite Congresului fonduri suplimentare pentru continuarea operațiunilor, unele estimări indicând că nota totală a războiului ar putea ajunge la aproape 100 de miliarde de dolari dacă conflictul se prelungește”, scrie Forbes.
Reacția vine după ce surse oficiale au confirmat pentru Mediafax că Volodimir Zelenski urmează să efectueze joi, 12 martie, o vizită oficială în România, unde are programată o întrevedere cu președintele Nicușor Dan. Programul complet al vizitei nu a fost făcut public din motive de securitate.
Liderul AUR, George Simion, a reacționat pe Facebook publicând mesajul „Vrem PACE”, alături de drapelul României.
Într-un comentariu la aceeași postare, Simion a scris: „Vinerea lui Zelenski joi la București este una din două: 1. Vizită la sponsori 2. Venirea stăpânului în vizită la slugi. Care credeți?”
Vizita ar fi a doua deplasare oficială a președintelui ucrainean în România de la declanșarea invaziei ruse. Prima a avut loc în octombrie 2023, când Zelenski a fost primit la Palatul Cotroceni de președintele de atunci, Klaus Iohannis, discuțiile fiind axate pe securitatea regională, sprijinul pentru Ucraina și cooperarea bilaterală.
Simion, istoric lung cu ZelenskiZelenski trebuia să suțină în 2023 și un discurs în Parlament care a fost anulat din motive de securitate.
La momentul respectiv, liderul AUR a ironizat anularea discursului.
„Cu durere în suflet, anunţăm că viteazul preşedinte ucrainean Volodimir Zelinski nu va mai veni astăzi în Parlamentul României”, spunea atunci George Simion.
În august 2024, Simion declara că AUR nu este „nici iubitor de Putin, nici iubitor de Zelenski”, ci „iubitor de România”, susținând că Bucureștiul a făcut „prea multe concesii Ucrainei” și acuzând Kievul de o atitudine „dușmănoasă” față de România.
În noiembrie 2024, Guvernul României a făcut public un document transmis de Serviciul de Securitate al Ucrainei, potrivit căruia interdicția de intrare a lui George Simion în Ucraina a fost justificată prin „activități anti-ucrainene sistematice”, prin declarații care ar discredita Ucraina și ar nega legitimitatea frontierei sale. Simion a respins acuzațiile și a susținut că sancțiunea este legată de activitatea sa „pro-românească” în apărarea minorității române din Ucraina.
Mai recent, în campania prezidențială din 2025, Simion a revenit la aceeași linie, spunând că poziția sa față de războiul din Ucraina este „neutralitatea, nu escaladarea”, că România „nu va mai da niciun leu pentru altă țară” și că Ucraina ar trebui să ofere compensații pentru ajutorul primit de la București.
Reuters dezvăluie, în exclusivitate în această seară că, până în prezent, sunt 150 de soldați americani răniți în războiul din Iran.
Cifra nu a fost raportată anterior și este mult mai mare decât cifra dezvăluită public de Pentagon, de 8 forțe americane grav rănite.
Pentagonul a refuzat să comenteze.
Oficial, până la data de 10 martie 2026, bilanțul oficial al victimelor americane în conflictul declanșat recent cu Iranul era următorul:
„În această după-amiază, în jurul orei 16:10, prin apel la 112 a fost sesizat faptul că o persoană ar fi căzut în canalul de fugă al Bistriței, în aval de Barajul Reconstrucția. Din informațiile transmise de apelant ar fi vorba de un băiat de 18 ani”, informează ISU Neamț.
Pompieri, dar și polițiștii, l-au căutat pe tânăr cu barca. „Cu ajutorul bărcii și accesoriilor specifice, pompierii au acționat pentru căutarea persoanei. Până la lăsarea întunericului, din păcate persoana nu a fost găsită”, potrivit ISU Neamț.
Căutările vor fi reluate miercuri, când va interveni și echipa de scafandri pentru a căuta trupul tânărului.
„Căutările vor fi reluate mâine, când va acționa și echipa de scafandri din cadrul ISU Neamț.
Hidroelectrica va opri uzinarea, mâine, în intervalul orar 10:00-15:00, pentru a facilita intervenția echipajelor din cadrul ISU”, potrivit pompierilor.
„Spațiul public este acaparat în ultimele ore de o nouă temă: solicitarea Statelor Unite privind dislocarea temporară pe teritoriul României a unor capabilități militare și implicațiile pe care o astfel de decizie le-ar avea pentru țara noastră. Este important însă să spunem foarte clar: nu există niciun motiv de panică”, spune social-democratul.
El arată că discuția care va avea loc în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării reprezintă o procedură instituțională normală, prin care statul român analizează implicațiile de securitate ale unor evoluții regionale.
Deputatul PSD susține că România este membră NATO și are un Parteneriat Strategic solid cu Statele Unite ale Americii.
„Cooperarea militară dintre cele două state nu este una ad-hoc, ci se desfășoară în baza unui cadru juridic bine stabilit. Este vorba despre Acordul privind activitățile forțelor Statelor Unite staționate pe teritoriul României, semnat în 2005 și ratificat de Parlamentul României prin Legea nr. 268/2006. Acest acord stabilește condițiile în care forțele americane pot utiliza facilități militare din România pentru rotația de trupe, exerciții, tranzit sau activități logistice, inclusiv în baze precum Mihail Kogălniceanu, care are de ani buni un rol important în cooperarea militară aliată pe flancul estic al NATO”, scrie Mihai Fifor pe Facebook.
El susține că „astfel de solicitări au mai existat de-a lungul timpului, inclusiv anul trecut, în contextul evoluțiilor de securitate din regiune”.
Social-democratul spune că analiza subiectului în CSAT este un demers firesc și responsabil, parte a modului în care România își exercită rolul de aliat serios și predictibil.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește miercuri, la ora 9:30. Ședința a fost convocată de președintele Nicușor Dan și va avea loc la Palatul Cotroceni.
Specialiștii în oftalmologie de la Hospital Clínic Barcelona spun că „degenerarea sau alte tulburări ale vederii au un impact puternic asupra calității vieții”. De aceea, îngrijirea ochilor încă de la vârste tinere și prevenirea bolilor oculare ar trebui să devină un obicei de viață sănătos pentru toată lumea, notează La Vanguardia.
Potrivit echipei de oftalmologie a spitalului, acestea sunt cele mai importante zece recomandări pentru a avea grijă de ochi.
1. Nu forța vedereaTrăim înconjurați de ecrane, la serviciu, în transport și acasă. Deși în timpul săptămânii majoritatea timpului petrecut în fața ecranelor este legat de muncă, este bine să nu abuzăm de cititul pe aceste dispozitive.
Specialiștii recomandă să ne odihnim privirea cel puțin 20 de secunde la fiecare 20 de minute. De asemenea, ar fi bine să nu folosim ecranele mai mult de patru ore pe zi și să le închidem cu cel puțin două ore înainte de culcare.
2. Protejează-ți ochii la locul de muncăEste important să folosești ochelari de protecție atunci când activitatea profesională o cere, mai ales dacă ochii sunt expuși timp îndelungat la factori dăunători precum apă, fum, praf sau vânt.
3. Menține ochii hidratațiPetrecerea multor ore în fața unui ecran sau expunerea la vânt ori aer rece pot provoca tensiune și uscăciune oculară. Pentru a evita aceste probleme, se recomandă utilizarea lacrimilor artificiale sau a picăturilor lubrifiante pentru a hidrata ochii pe parcursul zilei.
4. Nu te freca la ochiMulți oameni își freacă ochii atunci când sunt obosiți sau când simt mâncărime. Acest gest poate agrava disconfortul și chiar poate provoca leziuni sau infecții.
De aceea, este mai bine să eviți frecarea ochilor și să înlocuiești acest obicei cu alte metode care ajută la relaxarea privirii, cum ar fi folosirea lacrimilor artificiale sau o pauză pentru odihna ochilor.
5. Poartă ochelari de soare tot anulExpunerea la soare poate afecta vederea și poate provoca leziuni la nivelul retinei, nu doar vara, ci în toate anotimpurile. Din acest motiv, este recomandat să porți ochelari de soare pe tot parcursul anului, mai ales dacă ochii sunt expuși mult timp la razele solare.
6. Păstrează ochelarii în stare bunăOchelarii sunt un instrument esențial în viața de zi cu zi, așa că trebuie menținuți curați și fără zgârieturi pe lentile. Ochelarii deteriorați sau cu o dioptrie incorectă pot forța vederea, ceea ce nu este sănătos pentru ochi.
7. Ai grijă la alimentațieO dietă echilibrată este importantă pentru sănătatea generală și pentru prevenirea bolilor oculare. Vitaminele C și E, zincul, luteina și acizii grași omega-3 pot ajuta la prevenirea problemelor de vedere.
Aceste substanțe se găsesc în alimente precum peștele gras și fructele de mare, semințele și nucile, dar și în fructe precum kiwi sau legume ca broccoli și spanacul.
8. Nu fumaFumatul nu afectează doar plămânii, ci întregul organism. Tutunul este un factor de risc pentru numeroase boli, inclusiv pentru Degenerescența maculară, o afecțiune care poate provoca pierderea severă a vederii.
9. Dormi suficientStresul este, de asemenea, un factor de risc pentru mai multe boli oculare. Un somn de calitate este esențial pentru odihna ochilor și pentru reducerea acestor riscuri.
10. Fă controale regulateSpecialiștii recomandă verificarea vederii cel puțin o dată la doi ani. De asemenea, este indicat să consulți un medic dacă există antecedente familiale de boli oculare, diabet sau hipertensiune arterială.
„Toți membrii noștri au nevoie de finanțare pentru a se dezvolta. Astăzi, industra de apărare a devenit un pilon foarte important în economie, iar ei încearcă să se dezvolte pe atât de mult pe cât își dorește și statul să cumpere noi tehnologii”, a explicat Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte OPIA și director general al Romarm, într-o discuție cu reporterul Mediafax.
Acesta a subliniat importanța includerii companiilor autohtone în proiectele finanțate prin programul SAFE, aflat în prezent în plin proces de selecție.
„Vorbim de programul SAFE, vorbim de un program de 16,68 miliarde de euro, dar este un împrumut. Aici trebuie să avem grijă că va trebui să dăm banii respectivi înapoi la un moment dat, adică în 30-40 de ani, ceea ce ar putea aduce costuri foarte mari pentru România, dacă nu vom utiliza bine acești bani. Adică dacă banii respectivi nu vor fi introduși în economie și vor fi dați doar la companii din afara țării, care vor pleca după o perioadă, să spunem, de cinci, zece ani, aceștia nu vor mai aduce în plus valoare, încât noi să putem să plătim împrumutul pe această perioadă de 30-40 de ani. Eu m-aș concentra în locul autorităților pe companiile din România, deja prezente, sunt companiile de stat, dar și companiile private și membri OPIA, pentru a rămâne bani în țară. Cei 80 de membri din copia sunt toți cu capital autohton, avem unul singur străin, pe ei ar trebui să ne concentrăm fiindcă ei cu siguranță nu vor pleca din România și banii vor intra în economie, vor genera forță de muncă nouă și vor aduce bani la bugetul de stat”, consideră Răzvan-Marian Pîrcălăbescu.
„Organizația Patronală Industria de Apărare este extrem de supărată pe factorii decidenți fiindcă nu au fost invitați la consultări pe programul SAFE și au luat decizii fără a consulta industria”, a subliniat președintele OPIA.
O decizie finală asupra companiilor cu care se vor încheiate contacte nu a fost anunțată.
„Nici măcar noi nu am fost consultați, asta este problema. Nu vreau să spun că ar fi ignorați (companiile autohtone – n.r.), dar parte amare a investiției nu va ajunge la membri OPIA, cum e și normal să ajungă, vor ajunge probabil în alte părți pe care le-au decis factorii care se ocupă de programul SAFE”, a declarat președintele OPIA.
„Ne-am întâlnit aici pentru a găsi soluții de finanțare de la bănci, bănci cu capital autohton dar și străine să putem să avem un împrumut cu o dobândă decentă, împrumut sub dobânda pieței ca să ne putem dezvolt”, a spus Răzvan-Marian Pîrcălăbescu.
Pentru moment, finanțările sunt dorite pentru producția de muniție, clasică și inteligentă, și pentru tehnologia nouă, de drone și antidrone.
La întâlnirea de marți din Capitală au fost prezenți și reprezentanți ai Executivului – Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE), dar și Legislativului, respectiv Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională a Senatului, care și-au arătat susținerea pentru consolidarea industriei locale de apărare, cu atât mai mult în contextul geopolitic actual.
Reprezentanți ai instituțiilor financiar – bancare au fost de la Exim Banca Românească, CEC Bank, Garanti BBVA, Libra Internet Bank,i BRD – Groupe Société Générale, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, Deutsche Bank și ING.
Organizația Patronală „Industria de Apărare” (OPIA) reunește 80 de membri, printre care unele dintre cele mai importante companii active în industria de apărare din România, printre care se numără: Compania Națională ROMARM, Societatea Uzina Mecanică Cugir, Bluespace Technology, Thales Systems, Societatea Uzina Mecanică MIJA sau Societatea Electromecanica Ploiești.
Ce înseamnă SAFEProgramul strategic „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) este derulat în România sub umbrela Cancelariei premierului. România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului SAFE, de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să accelereze procedurile de selecție a companiilor pe care le va contracta pentru finalizarea proiectelor, cu termen-limită la sfârșitul anului 2030. Contractele trebuie semnate, conform calendarului, până la finalul lunii mai.
Ministerul Apărării Naționale gestionează 21 de proiecte din cadrul SAFE, care totalizează 9,53 miliarde de euro, iar zece dintre ele sunt cu achiziții în comun cu alte state, iar 11 sunt cu achiziții individuale ale statului român, după cum a subliniat ministrul Apărării, Radu Miruță, în prima conferință care a detaliat componentele programului pentru România, condusă de șeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca.
Potrivit cadrului general stabilit, finanțarea prin credite, cu o dobândă foarte mică, de 3%, va fi folosită, pe lângă segmentul de înzestrare modernă a Armatei Române şi a infrastructurii asociate, și pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, respectiv capetele din Autostrada Moldovei Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret, 4,2 miliarde euro și pentru Ministerul Afacerilor Interne și celelalte forțe din sistemul de apărare națională, 2,8 miliarde euro.
