Cîrstea s-a impus în două seturi într-un meci de o oră și 33 de minute. Scorul a fost 6-1, 7(7)-6(0).
Românca are cel mai bun sezon chiar în anul în care și-a anunțat retragerea.
După victoria de prestigiu obținută în turul al treilea împotriva liderului mondial Aryna Sabalenka, Sorana Cîrstea a trecut luni și de Linda Noskova, scor 6-2, 6-4, bifând a treia victorie în fața cehoaicei în acest sezon.
Jucătoarea română, aflată pe locul 27 WTA, a ajuns în premieră la sferturile de finală la Openul Italiei, unde marți a trecut și de Jelena Ostapenko.
Calificarea în semifinale o va duce pe Sorana pe locul 21 în ierarhia live, egalând astfel cea mai bună clasare a carierei.
În semifinală, românca va juca cu învingătoarea partidei Coco Gauff-Mirra Andreeva.
Declarațiile vin după ce George Simion a făcut săptămâna trecută „un apel la toți etnicii maghiari care vor să aibă reprezentare politică să se înscrie în AUR”.
„Într-o societate unde există libertate, fiecare spune ce dorește. Nu o să aibă prea mulți maghiari, cum nu a avut nici PDL-ul, acum foarte mulți ani. USR-ul, acum câțiva ani, a încercat. Sigur, au fost doi, trei, patru, cinci, dar până când partidele românești nu au o ofertă credibilă pentru comunitatea maghiară, astfel de chestiuni de marketing nu vor funcționa”, a spus liderul UDMR la Digi 24.
Kelemen Hunor a vorbit și despre relația dintre UDMR și autoritățile de la Budapesta, după o vizită efectuată luna trecută în capitala ungară, unde s-a întâlnit cu Peter Magyar, noul premier al Ungariei.
Liderul UDMR a afirmat că formațiunea sa a urmărit „tot timpul” să mențină o relație „corectă și apropiată” cu guvernul maghiar și că aceasta va continua și în perioada următoare.
Întrebat dacă Péter Magyar i-a reproșat sprijinul acordat lui Viktor Orbán, Kelemen Hunor a spus că liderul politic ungar i-a transmis că UDMR nu ar trebui să se implice în politica internă din Ungaria.
„Mi-a recomandat, așa cum a apărut în presă, să nu ne implicăm în lupta politică internă din Ungaria. Cam asta a fost reproșul”, a declarat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a declarat că din discuțiile avute a înțeles că noua conducere de la Budapesta dorește relații mai strânse cu România, atât politic, cât și economic, subliniind că „geografia nu se schimbă” și că există numeroase interese comune între cele două state.
Ministrul Apărării Naționale a detaliat, într-o precizare de presă transmisă marți, care a fost motivul pentru care oferta Damen Galați nu a fost inclusă printre proiectele selectate pentru fi incluse în programul de finanțare prin SAFE și care au fost ulterior aprobate de Parlament.
„Oferta Damen se referă la o comparație cu alte produse decât cele incluse în SAFE, comparația fiind irelevantă. Damen are în vedere un proiect constructiv de navă MOPV 2600 care nu este optimizat pentru a îndeplini complet misiunile de luptă specificate în cerințele operaționale aprobate pentru proiectul SAFE, în special în ceea ce privește capabilitățile de luptă antisubmarin”, a transmis, marți, Ministerul Apărării Naționale.
Potrivit sursei citate, în articolele menționate sunt prezentate prin comparație prețurile comunicate de Damen pentru cele 4 nave și valoarea estimată aprobată pentru proiectele SAFE (Nava de patrulare maritimă și Vedetă de intervenție pentru scafandri), fără a se ține cont de nivelul diferit de echipare propus pentru fiecare model de navă de patrulare maritimă, raportat la specificațiile tehnice aprobate de Forțele Navale pentru SAFE.
MApN precizează că în acest sens prezintă relevanță faptul că oferta Damen din anul 2025 nu a inclus următoarele sisteme, aspect reflectat în prețul prezentat de companie:
„Toate aceste sisteme sunt incluse în configurația definită prin specificația tehnică de achiziție aprobată pentru proiectul SAFE și costul lor se regăseste în valoarea aprobată de Parlament, nu însă și în cele transmise de Damen. De asemenea, oferta Damen a fost analizată comparativ în anul 2025, în procesul de luare a deciziei privind achiziția corvetei ușoare HISAR, și în acest context decizia fiind justificată”, au transmis oficialii MApN.
Mediafax a transmis o solicitare de presă către reprezentanții olandezilor de la Damen Galați privind aceste precizări de presă și va reveni cu un punct de vedere oficial, în măsura în care acesta va fi comunicat.
„Procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică sunt în derulare, comisiile de evaluare nominalizate și experții cooptați din cadrul structurilor MApN având deplina responsabilitate a derulării acestora, funcționând independent și acționând în mod imparțial și obiectiv, cu respectarea prevederilor legale incidente în domeniul achizițiilor publice”, transmisese luni seara MApN teferitor la stadiul actual al derulării proiectelor Ministerului Apărării Naționale din cadrul inițiativei SAFE.
„După primirea aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ) și a aprobării prealabile a Parlamentului României, Direcția Generală pentru Armamente, în aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2025 cu modificările și completările ulterioare, a transmis operatorilor economici aprobați de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, invitațiile de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.MApN nu va semna contracte de achiziție publică în condiții dezavantajoase pentru instituție prin raportare la prevederile documentației de atribuire aprobate și care contravin principiului eficienței utilizării fondurilor publice”, au precizat oficialii MAPN.
Ce înseamnă SAFEDe amintit că România a obținut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană din cadrul Programului Security Action For Europe (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, dar pentru a o atrage, trebuie să selecteze companiile cu care să încheie contracte care trebuie să poatăfi finalizate la sfârșitul anului 2030.
Mediafax a relatat, luni – în contextul unei întâlniri a ministrului Economiei cu reprezentanții sindicatelor, ai patronatelor, ai companiilor private și de stat despre instrumentul SAFE – cronologia discuțiilor privind eligibilitatea Șantierului Naval Mangalia, intrat recent în faliment, pentru participarea la un proiect finanțat prin SAFE și inclusiv primele explicații ale ministrului Apărării privind oferta olandezilor de la Damen Galați.
Subiectul eligibilității șantierului naval Mangalia pentru contractul de producere a navelor de patrulare maritimă (OPV) din cadrul SAFE a fost ridicat de jurnaliști încă din prima conferință de presă oficială despre programul din România, de pe 26 ianuarie.
Întrebat punctual despre contractul de achiziționare a două nave de patrulare maritimă (OPV), la acea dată în valoare de 700 milioane de euro, ministrul Radu Miruță a explicat că prețul propus este influențat de dotări.
Întrebarea a venit în contextul în care, potrivit informațiilor din piață, DAMEN ar putea produce la Galați două astfel de nave cu aproximativ 500 de milioane de euro.
„Prețul este influențat de dotările navei respective. Există în criteriile operaționale pe care Ministerul Apărării le-a transmis, detaliat, linie cu linie, ce tip de dotare este necesară pentru nava pe care Ministerul Apărării are de gând să o achiziționeze și de-acolo se poate compune corectitudinea prețului. (…) Sunt nişte caracteristici care au legătură cu lungime, lățime, adâncime, tonaj, radare, tehnologie de tragere, lucrurile astea costă diferit de la opțiune la opțiune”, a explicat ministrul Apărării.
Demnitarul a fost întrebat de asemenea în ce măsură șantierul din Mangalia – în insolvență în prezent, la care statul, prin Ministerul Economiei, deține pachetul de 51%, iar 49%, olandezii de la DAMEN – poate fi considerat eligibil.
„Nu se consideră eligibile șantiere, se consideră eligibile companii care au capacitate să producă. Așa cum am anunțat de la Ministerul Economiei, este o preocupare majoră ca Şantierul Naval Mangalia – 2 Mai să fie implicat în producerea componentelor navale”, a precizat Radu Miruță, pe 26 ianuarie.
La o altă întrebare privind achiziția navelor de patrulare OPV, ministrul a fost rugat să confirme sau să infirme dacă acestea vor fi produse în România, pentru că, deși există un singur șantier pe care sunt construite nave militare, cel de la Galați, și este cel care produce activ navele militare și care le-ar putea produce în timp util pentru programul SAFE, jurnalistul avea informația că MApN nu va semna contractul cu acest șantier și că nici nu va accept o ofertă.
„Nu este o opțiune din partea MApN, Cancelariei, MAI, dacă semnează cu o firmă care are codul fiscal 123 sau 321. Se vor stabili niște criterii operaționale, se vor stabili niște criterii de localizare și se va lua o decizie în acest grup de lucru al statului român cu privire la suma acestor criterii, care trebuie îndeplinite de toată lumea care beneficiază, mă rog, de capacități de producție”, a conchis ministru Radu Miruță, la finalul lunii ianuarie.
Ce a aprobat ParlamentulÎn această fază, programul SAFE al României include achiziția a două vedete de intervenții pentru scafandri și a două nave de patrulare maritimă, în valoare totală estimată de 920 milioane euro.
„Am promis când eram la Ministerul Economiei oamenilor de la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai că vor avea activitate în continuare acolo și șantierul va fi salvat. Acela a fost momentul în care în SAFE au fost introduse patru nave care costă azi in jur de un miliard de euro, cu condiția mnționată și aprobată azi în Parlamentul României de la se face la Șantierul Naval Mangalia 2 Mai, care să fie modernizat și administrat de cei de la Rheinmetall, care au fost asignați (desemnați – en.) de CSAT și Parlamentul României să se ocupe de asta. Este singura variantă ca Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai, după ce a fost exemplu de manual despre cum statul român să își bată joc de el, să fie salvat ș cel mai mare șantier naval dintr-o țară a Uniunii Europene, la malul Mării Negre, într-o țară membră NATO, aproape de o zonă de risc atât pentru România, cât și pentru UE și NATO, are astăzi un nou început”, a declarat Radu Miruță, după aprobarea proiectele de înzestrare a Armatei, derulate prin programul SAFE din Legislativ.
Potrivit programului aprobat în Parlament, pentru proiectul de înzestrare a Forţelor Navale Române cu 2 nave de patrulare maritime de tip Military Offshore Patrol Vessel – MOPV – este alocată o sumă estimată la 836 de milioane de euro fără TVA.
Pentru proiectul de înzestrarea Forţelor Navale Române cu 2 vedete de intervenții pentru scafandri este estimată o valoare de 84 de milioane de euro fără TVA
Operatorul economic indicat în ambele cazuri este NVL B.V. & Co. KG/Rheinmetall Naval Systems, iar procedura de atribuire menționată este de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în temeiul dispozițiilor art. 4 alin (2) din OUG 62/2025, potrivit informațiilor publicate de Ministerul Apărării Naționale.
Compania chineză Unitree a prezentat un robot uimitor, numit GD01, potrivit NEXTA
În partea superioară, robotul are o cabină completă, în care poate sta o persoană.
Mașina cântărește circa jumătate de tonă și poate să se deplaseze atât pe două, cât și pe patru picioare.
Compania prezintă robotul drept un „vehicul civil”.
Se pare că GD01 este deja pregătit pentru producția în masă. Prețul de pornire este 650.000 de dolari.
Chinese company Unitree has unveiled the GD01 robot, which features a human cockpit instead of a torso
The robot is twice as tall as an adult and weighs half a ton. It can move on both two and four limbs.
The company calls it a “civilian transport vehicle” and says it is ready… pic.twitter.com/sLHH9RUzwf
— NEXTA (@nexta_tv) May 12, 2026
