Întrebat despre începerea achizițiilor prin Programul SAFE, ministrul Apărării a spus: „A fost semnat deja contractul cu Rachetele Mistral, a fost o achiziție în comun pentru produse luate din Franța, cu mai multe țări, a fost șapte țări care au avut comenzii în comun pentru a achiziționa aceste produse mai ieftine”, joi, într-o conferință de presă.
Colaborarea insituționalăMinisterul Apărării și-a îndeplinit obligația legală de a transmite criteriile operaționale necesare industriei de apărare, prin intermediul Ministerului Economiei. „ Ministerul Economiei trebuie să emită un document care să spună care este procentul de localizare cerut pentru fiecare dintre aceste 21 de proiecte”, a spus Miruță.
Ministrul a spus că ministerul Economiei lucrează la definirea procentelor de localizare pentru fiecare dintre cele 21 de proiecte, adăugând: „Ceea ce Ministerul Apărării deja a transmis, noi ne-am bifat obligația asta, cu ceea ce Ministerul Economiei va transmite, grupul de lucru de la Guvern, de la Cancelarie Coordonată de Cancelarul Primului Ministru, va emite un ordin cu privire la companiile care să primească aceste Request for Information, care îndeplinesc condițiile de localizare și de operare ”.
Privind acest proces, ministrul a spus: „Știu că se lucrează, estimez că e chestiune de câteva zile”.
Problema creșterii artificiale a prețurilorAcesta a subliniat că autoritățile române urmăresc evitarea unor creșteri artificiale de prețuri. „există în piață o preocupare pe care o simt, vin foarte mulți bani, România este presată să utilizeze aceste sume de bani într-un timp foarte scurt, ceea ce poate duce adesea la o creștere artificială a prețurilor”, a declarat acesta, adăugând: „Dacă vine vreo companie care crede că pentru asta dublează prețul, România nu mai este niciun câștig prin intermediu SAFE și nu vom face asta”.
În ceea ce privește selecția proiectelor și a cantităților, ministrul a explicat: „Suma de bani care ne-a fost alocată prin SAFE e una finită. Armata Română a trebuit să își împartă proiectele în funcție de priorități raportate la această sumă de bani”.
Privind componenta colocalizării în achizițiile SAFE: Miruță a afirmat: „În zona Brașov există, la Ghimbav, colaborare cu Airbus pentru elicopterele Puma. Pe noi ne interesează să dăm de lucru în continuare platformelor de acolo care au capacitate să producă parțial componente din acest produs final”
Actul normativ prevede acordarea de granturi directe producătorilor agricoli, pentru plantațiile pomicole pe rod care au înregistrat un grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii schemei sunt fermierii care au depus cereri de plată pe suprafață la APIA pentru anul 2025, indiferent de forma de organizare a fermei, potrivit MADR.
Ce specii sunt eligibileSprijinul financiar se acordă pentru următoarele specii: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal.
„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din iunie 2025, Comisia Europeană a recunoscut importanța demersului României și ne-a alocat 11,5 milioane de euro, a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să ne asigurăm că fermierii nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.
Cum se acordă sprijinulCuantumul maxim al ajutorului este de 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), proporțional cu gradul de afectare a plantațiilor. Cererile pentru acordarea sprijinului se depun la centrele județene sau locale APIA, precum și la centrul APIA din București, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plățile către beneficiari vor fi efectuate până la 30 aprilie 2026.
Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11,5 milioane euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă că această schemă are ca scop compensarea pierderilor de producție și asigurarea fermierilor că nu sunt lăsați singuri în fața fenomenelor climatice extreme. Prin această măsură, autoritățile urmăresc ca pomicultorii să își poată continua activitatea, să mențină producția pentru piața internă și să evite pierderi majore care pot afecta economia agricolă.
Ministrul Florin-Ionuț Barbu a precizat că sprijinul de urgență pentru sectorul pomicol reprezintă o măsură concretă de protecție a fermierilor români și un exemplu de cum statul poate interveni rapid pentru a sprijini agricultura afectată de condițiile climatice nefavorabile.
Rogobete spune, joi, că a spus încă de la începutul acestui an că măsura privind concediile medicale și neplata primei zile de concediu medical trebuie „nuanțată și aplicată corect, nu generalizată și nedreaptă”.
„Am avut o întâlnire consistentă cu asociațiile de pacienți, în care am analizat toate nuanțele și criteriile tehnice. Există situații clare, fără loc de interpretări sau suspiciuni — vorbim despre pacienți oncologici, pacienți cu boli rare, pacienți cronici și alte categorii care depind real de acest sprijin medical. Ca să fiu foarte clar: în această măsură vor fi introduse excepții explicite acolo unde lucrurile sunt ferme și evidente. Aceste corecții vor fi făcute direct de Ministerul Sănătății, pentru ca pacienții care chiar au nevoie de concedii medicale să fie protejați. Rolul meu, ca ministru al sănătății, este să apăr pacienții, personalul medical și funcționarea corectă a sistemului”, spune Rogobete.
Potrivit ministrului, impactul economic este important pentru sustenabilitatea sistemului public, „sar nu va fi niciodată mai presus de sănătatea oamenilor”.
Astfel, Rogobete spune că a finalizat o ordonanță de urgență care intră în transparență decizională și care introduce metodologii clare de protecție.
„Aceasta corectează excesele din trecut și elimină situațiile în care pacienții vulnerabili ar fi fost afectați de lipsa de reglementare. Reforma înseamnă ordine, corectitudine și protecție reală pentru cei care au nevoie de sistemul medical. Și exact asta facem”, mai spune Alexandru Rogobete.
Premierul Ilie Bolojan a spus miercuri că propunerea ca prima zi de concediu medical să nu fie plătită a venit din partea Ministerului Sănătății și este una tranzitorie, însă realitatea este că anul trecut cheltuielile pentru condiile medicale s-au ridicat la 6 miliarde lei, aproximativ 8% din bugetul CNAS.
Bolojan a fost întrebat dacă se caută o soluție pentru bolnavii cronici, bolnavii oncologici, pentru a fi scutiți de această măsură privind neplata primei zile de concediu medical.
„Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am și aparținător în familie, știu ce înseamnă un astfel de tratament. V-am spus putem să analizăm orice măsură cu privire la efectele pe care le are. Vă rog să vă gândiți că această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile, să vedem care este dinamica acestei măsuri. Ea este una, așa cum v-am spus, tranzitorie, deci pe o perioadă limitată, în așa fel încât în această perioadă să punem în funcție mecanismele prin care atunci când eliberezi un concediu medical, să fii conștient ca medic că ai o răspundere suficient de mare care să nu-ți permită să le acordi nejustificat, pentru că în felul acesta cuantumul acestor concedii crește foarte mult și în loc într-adevăr să-i susținem pe cei care au într-adevăr boli reale grave sau au probleme de sănătate pe care le putem avea fiecare, ne disipăm cheltuielile pentru un sistem care este cu niște sume imense, scăzând și productivitatea muncii, creând și nedreptățile pe care le-ați enumerat, dar creând și o frustrare socială când vezi că unii, cum să vă spun, lipsesc programat de la serviciu, dar nu este vorba despre aceste cazuri, pentru care am toată compasiunea și înțeleg despre ce este vorba”, a mai spus Bolojan.
„Despre acest raport, președintele României a anunțat că, în legătură cu instituțiile responsabile, vor clarifica toate aspectele care nu au fost încă clarificate. Eu am văzut acum o perioadă, ceea ce a fost transmis și în spațiu public, un raport cu privire la ce s-a întâmplat în timpul alegerilor și mi se pare că s-a trecut destul de repede public peste detaliile din acel raport, care, din punctul meu de vedere, sunt destul de identificabile și măsurabile și grave”, a declarat Miruță.
Acesta a precizat că: „nu puteam spune că nu s-a întâmplat să apară ceva în plus” după organizarea acelor alegeri din partea instituțiilor statului. „Eu nu spun că a stins setea de cunoaștere pentru absolut tot, dar nici nu putem spune că nu s-a întâmplat să apară ceva în plus după organizarea acelor alegeri din partea instituțiilor statului”, a declarat Miruță.Reamintim că raportul întocmit de procurorul general, Alex Florența, privind anularea alegerilor din 2024, însoțit de informații privind ingerințele rusești, a fost prezentat de către Nicușor Dan anul trecut, în octombrie, la Copenhaga.
Recent, Congresul SUA a publicat un raport preliminar, despre care președintele Nicușor Dan a precizat că referirile la țara noastră sunt „strict contextuale”.
„Eu vă spun foarte asumat că dacă aș avea o putere unică în țara asta, nici n-aș sta pe gânduri despre metode legale prin care să poți să salvezi un șantier strategic”, a afirmat Mirută într-o conferință de presă.
Ministrul a dezvăluit situația financiară critică a șantierului de la Mangalia: valoare de lichidare de 85 de milioane de euro și datorii de 162 de milioane de euro, care cresc lunar.
„Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85 când datoria ai de 162. Mi-am dat seama că doar jucând cu acești doi parametri șantierul ăla va muri”, a explicat ministrul.
Miruță a identificat o soluție: Armata Română va contribui la salvarea șantierului prin comenzi pe care să le plătească. „Șantierul acela poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave”, a precizat ministrul.
Cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii EuropeneEl a subliniat importanța strategică a platformei: „E cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii Europene, este un șantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică”.
Ministrul a criticat modul în care România a ajuns în această situație: „S-a ajuns în situația asta pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alții făceau asta”.
Întrebat despre o posibilă colaborare cu Damen, singurul care produce activ nave militare în România, Mirută a răspuns: „Eu nu am preferințe și nu am gust despre coduri fiscale ale diverselor companii. Pe mine mă interesează să producem, în termenul în care SAFE poate utiliza banii, adică până în 2030, aceste patru nave”.
„Delegații de afaceri puternice, la fiecare vizită a liderilor politici din cele două țări – este ceea ar trebui să se întâmple în dinamica relațiilor dintre România și Israel! Președintele Israelului, Isaac Herzog, și-a arătat deschiderea pentru ca această nouă abordare să capete contur chiar cu ocazia primei sale vizite în România. Același tip de abordare trebuie să vină și din partea Guvernului României, ca și componentă a măsurilor de relansare economică. Mai exact să organizeze delegații cu reprezentanți ai celor mai importante firme românești, care să-și valorifice potențialul în țările cu care împărtășim deja relații comerciale importante”, a scris Grindeanu într-o postare pe Facebook.
El a arătat că Israelul poate oferi oportunități de afaceri pentru companiile românești.
„Israelul are o economie în plină expansiune și sunt convins că multe companii românești ar putea găsi aici oportunități de afaceri, mai ales pe fondul imaginii bune de care se bucură România în acest stat prieten”, a adăugat Grindeanu.
„«Am o stimă cu totul deosebită pentru poporul român», mi-a transmis astăzi președintele Herzog, la fel ca ceilalți oficiali israelieni cu care m-am întâlnit”, a afirmat Grindeanu.
Președintele Camerei Deputaților a mai scris că România ar trebui să valorifice această imagine favorabilă, inclusiv economic: „România trebuie să valorifice la cote maxime această imagine favorabilă inclusiv din perspectivă economică și să ajute firmele românești să identifice parteneri de afaceri în Israel”.
