Agregator de ştiri

Într-un mesaj video, liderul de la Kiev a spus că forțele ucrainene monitorizează atent situația și documentează toate mișcările din zonă, scrie Kyiv Post.

„Ucraina este pregătită să reacționeze la orice încercare de a implica forțe vecine în acțiuni agresive împotriva suveranității noastre”, a transmis Zelenski.

Președintele ucrainean a anunțat și pregătirea unor noi pachete de sancțiuni, care urmează să fie aplicate în perioada imediat următoare.

Totodată, Zelenski a precizat că Ucraina poartă negocieri cu parteneri din Europa, Orientul Mijlociu și statele din Golf pentru consolidarea apărării antiaeriene și susținerea economiei.

Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni crescute legate de Belarus, după ce autoritățile de la Minsk au fost acuzate că înăspresc controlul asupra internetului, după modelul politicilor aplicate în Rusia.

În trecut, Belarus a fost folosit ca punct de lansare pentru ofensiva rusă asupra Ucrainei din nord, în primele faze ale invaziei din 2022.

Cum va fi vara acestui an. Prognoza meteo pentru vara 2026

Vara 2026 se conturează ca una mai caldă decât normalul în mare parte din Europa, inclusiv cu un risc crescut de episoade de caniculă și perioade secetoase în unele regiuni. Pentru România, semnalul principal indică temperaturi peste mediile climatologice în special în vest, sud-vest și centru la începutul sezonului, în timp ce precipitațiile ar putea rămâne neuniforme.

Vara acestui an ar putea fi influențată de o schimbare importantă la nivel global: trecerea de la La Niña către El Niño. Potrivit NOAA, în aprilie 2026 condițiile ENSO erau neutre, însă apariția El Niño este probabilă în intervalul mai-iulie, cu o probabilitate de 61%, iar fenomenul ar putea persista până la finalul anului. NOAA menționează și posibilitatea unui El Niño foarte puternic, însă subliniază că acest scenariu depinde de menținerea anomaliilor de vânt din Pacific în lunile de vară.

Pentru Europa, cele mai recente prognoze sezoniere Copernicus indică un semnal clar de temperaturi peste medie în perioada iunie-august. Zonele centrale ale continentului au șanse ridicate să depășească pragul superior al climatologiei, în timp ce în Peninsula Iberică, Scandinavia, Regatul Unit și Irlanda semnalul de căldură rămâne prezent, dar ceva mai slab.

România ar putea avea un început de vară cald

În acest context, România se află într-o zonă în care probabilitatea unei veri mai calde decât normalul este ridicată, mai ales dacă circulația atmosferică va favoriza advecții de aer cald din sud și sud-vest. Cele mai expuse ar putea fi Câmpia de Vest, sud-vestul țării, sudul României și zonele joase din centru, unde episoadele de caniculă pot deveni mai frecvente în iulie și august.

Datele publicate de Administrația Națională de Meteorologie pentru perioada 4 mai – 1 iunie arată deja un început de sezon cu valori termice ușor mai ridicate decât normalul în vest, nord-vest și centru în prima săptămână, apoi în vest, sud-vest și local în centru în săptămâna 11–18 mai.

Va ploua?

La capitolul precipitații, tabloul este mai complicat. Pentru Europa, prognozele sezoniere indică semnale regionale diferite: unele zone ar putea avea ploi sub medie, în special în nord-estul continentului, în timp ce alte regiuni pot fi afectate de episoade de instabilitate. În România, începutul lunii mai este estimat de ANM cu deficit de precipitații în cea mai mare parte a țării, urmat de o perioadă cu ploi apropiate de normal și, local, excedentare în nord-vest.

Asta înseamnă că vara 2026 nu trebuie privită doar ca o vară „caldă”, ci și ca una cu contraste. Perioadele lungi fără ploi pot alterna cu furtuni puternice, ploi torențiale, grindină și vijelii, mai ales în a doua parte a zilei, pe fondul încălzirii accentuate. Astfel de fenomene sunt greu de anticipat cu multe săptămâni înainte și nu sunt surprinse exact de prognozele sezoniere, care indică mai ales tendințe generale.

Pentru agricultură, cel mai important risc rămâne combinația dintre temperaturile ridicate și distribuția neuniformă a precipitațiilor. Chiar dacă unele regiuni pot primi episoade de ploi abundente, perioadele secetoase dintre acestea pot accentua stresul hidric, în special în sudul, sud-estul și vestul țării.

Meteorologii atrag atenția că prognozele sezoniere nu arată vremea de la o zi la alta, ci probabilitatea ca o lună sau un sezon să fie mai cald, mai rece, mai ploios sau mai secetos decât media. ECMWF explică faptul că aceste prognoze sunt produse lunar și exprimă anomalii și probabilități față de o climatologie de referință, nu valori exacte pentru fiecare localitate.

Războiul lansat de SUA împotriva Iranului la sfârșitul lunii februarie este la fel de nepopular în rândul americanilor precum Războiul din Irak în anul 2006, când violențele au fost cele mai mari, potrivit datelor unui sondaj realizat de Washington Post, ABC News și Ipsos.

Concret, 61% dintre americanii care au participat la sondaj consideră că folosirea forței militare împotriva Iranului a fost o greșeală. Pe de altă parte, mai puțin de 20% din respondenți cred că acțiunile SUA în Iran au avut succes.

Potrivit The Washington Post, aproximativ 4 din 10 americani spun că războiul lansat împotriva Iranului nu a avut succes, în timp ce alți 4 din 10 spun că este „prea devreme” pentru a oferi un răspuns concret.

În rândul americanilor care se identifică drept republicani, sprijinul pentru război rămâne totuși unul ridicat: 79% spun că a fost decizia corectă.

SUA ar trebui sau nu să încheie un acord cu Iranul? Ce spun americanii

Datele sondajului mai arată faptul că opiniile în rândul americanilor privind acceptarea sau nu a unui acord de pace în acest moment sunt împărțite. 48% dintre respondenți au declarat că preferă să „încheie un acord de pace cu Iranul, chiar dacă acesta ar fi mai dezavantajos pentru SUA”, iar 46% doresc să „preseze Iranul pentru un acord mai bun, chiar dacă asta ar însemna reluarea acțiunilor militare ale SUA împotriva Iranului”.

Liderul de la Casa Albă a declarat miercuri faptul că intenționează să-i facă pe liderii iranieni să „cedeze” și că „nu va exista niciodată un acord dacă nu vor accepta renunțarea la armele nucleare”.

Războiul cu Iranul are un impact și asupra buzunarelor americanilor

Deși nu sunt semne că situația din Orientul Mijlociu s-ar îmbunătăți curând, consecințele economice ale războiului au impact negativ asupra traiului americanilor.

6 din 10 americani afirmă că acțiunea militară a SUA a crescut riscul ca economia să intre în recesiune. Pe de altă parte, peste 40% dintre americani au declarat că prețurile la benzină îi determină să conducă mai puțin și să reducă cheltuielile gospodărești. Peste 30% dintre participanții la sondaj au spus că și-au schimbat inclusiv planurile de călătorie sau de vacanță.

Din februarie, procentul persoanelor care spun că „rămân în urmă din punct de vedere financiar” a crescut de la 17% la 23%, iar procentul celor care spun că „nu o duc la fel de bine” ca atunci când Trump a preluat funcția a sărit de la 33% la 40%.

Sondajul, realizat în perioada 24-28 aprilie pe un eșantion de 2.560 de americani, a fost publicat după ce în această săptămână, Trump a sugerat că actualul impas cu Iranul ar putea dura o perioadă îndelungată.

Deficitul comercial arată amploarea dezechilibrului

Datele comerciale arată dimensiunea dezechilibrului. În 2025, UE a exportat bunuri de 199,6 miliarde de euro către China și a importat de 559,4 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit comercial de 359,8 miliarde de euro. Față de 2024, exporturile europene către China au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%.

Acesta este fundalul a ceea ce tot mai mulți economiști numesc „al doilea șoc chinezesc”. Primul, de la începutul anilor 2000, a fost asociat mai ales cu mutarea producției de bunuri de larg consum în China. Al doilea este mai periculos pentru Europa, fiindcă lovește exact în sectoarele cu valoare adăugată ridicată.

Industriile verzi, noul teren de confruntare

În economia tranziției verzi, China nu mai este doar furnizorul ieftin al lumii, ci actorul dominant. Beijingul controlează o parte uriașă din capacitatea globală de producție pentru panouri solare, baterii, componente eoliene și vehicule electrice. Acestea sunt tocmai sectoarele pe care Europa le consideră esențiale pentru viitorul său industrial și pentru atingerea obiectivelor climatice.

În acest context, riscul pentru UE este dublu. Pe de o parte, poate deveni dependentă de tehnologiile chinezești pentru propria tranziție verde. Pe de altă parte, poate pierde locuri de muncă și capacități industriale chiar în domeniile în care spera să câștige competitivitate.

Mașina electrică, simbolul presiunii chineze

Industria auto este simbolul acestei schimbări. Constructorii europeni nu mai vând în China așa cum vindeau odinioară, iar rivalii chinezi intră tot mai agresiv pe piața europeană. Producători precum BYD, Geely sau SAIC au reușit să combine prețuri competitive, tehnologii avansate și sprijin public masiv, punând presiune directă pe mărcile europene.

Pentru Germania, Franța, Italia sau Spania, această evoluție nu este doar o problemă comercială. Este o amenințare la adresa unui întreg ecosistem industrial: uzine, furnizori, centre de cercetare, rețele de distribuție și sute de mii de locuri de muncă.

Bruxellesul răspunde cu tarife, dar nu schimbă încă jocul

Uniunea Europeană a început să reacționeze. În 2024, Comisia Europeană a impus taxe compensatorii pe vehiculele electrice chinezești, după ce a concluzionat că acestea beneficiază de subvenții neloiale. Măsura a transmis un semnal politic important: Bruxellesul nu mai este dispus să accepte concurența subvenționată fără reacție.

Totuși, tarifele nu rezolvă problema de fond. Producătorii chinezi pot absorbi o parte din costuri, pot muta producția în Europa sau pot vinde alte categorii de vehicule, cum ar fi hibridele. În plus, tarifele aplicate unui sector nu pot compensa lipsa unei strategii industriale comune.

Comerțul online, un alt front al concurenței neloiale

Un alt front este comerțul online. Platforme precum Shein și Temu au profitat de regulile favorabile pentru coletele mici, trimițând milioane de produse direct către consumatorii europeni. Pentru magazinele locale și producătorii europeni, concurența este dificilă: prețuri foarte mici, costuri reduse, controale limitate și standarde adesea greu de verificat.

UE a decis să introducă o taxă vamală fixă pentru coletele mici provenite din afara Uniunii, dar și această măsură este mai degrabă defensivă. Ea poate încetini fenomenul, însă nu răspunde la întrebarea centrală: cum poate Europa să producă competitiv într-o economie globală în care China folosește simultan subvenții, scară industrială și control asupra lanțurilor de aprovizionare?

România, prinsă între importuri ieftine și vulnerabilitatea industriei auto

Pentru România, presiunea chineză nu este o temă abstractă de politică europeană. Ea se vede direct în balanța comercială. În prima jumătate a anului 2025, România a importat mărfuri de aproximativ 4,3 miliarde de euro din China, cu peste 26% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024. China a urcat astfel pe locul patru în clasamentul celor mai mari furnizori de mărfuri pentru România, depășind Polonia și Turcia. În același timp, exporturile României către China au fost de numai 331,9 milioane de euro, în scădere cu 12,1%, ceea ce a dus la un deficit bilateral de aproape 4 miliarde de euro, adică aproximativ 24% din întregul deficit comercial al țării.

Dezechilibrul este și mai vizibil dacă ne uităm la datele pentru întregul an 2025. Potrivit datelor UN Comtrade agregate de Trading Economics, România a importat din China bunuri de 10,26 miliarde de dolari, în timp ce exporturile românești către China au fost de doar 806 milioane de dolari. Cu alte cuvinte, România a cumpărat din China de aproape 13 ori mai mult decât a vândut acolo. Importurile sunt dominate de echipamente electrice și electronice, de 3,05 miliarde de dolari, și de mașini, reactoare, boilere și echipamente industriale, de 2,34 miliarde de dolari.

Un alt canal prin care China apasă asupra economiei românești este comerțul online. Platformele de tip Shein, Temu sau AliExpress au schimbat comportamentul de consum, dar au pus presiune pe comercianții locali, care trebuie să respecte fiscalitate, costuri salariale, chirii și reguli europene de conformitate. România a introdus de la 1 ianuarie 2026 o taxă logistică de 25 de lei pe colet pentru expedierile sub 150 de euro provenite din afara UE, iar ANAF a stabilit obligații pentru curieri și furnizorii de servicii poștale. La nivel european, din iulie 2026, UE va aplica și o taxă vamală de 3 euro pentru coletele mici, după ce numărul coletelor cu valoare redusă intrate în blocul comunitar s-a dublat în 2024, până la 4,6 miliarde, peste 90% provenind din China.

Pentru România, problema nu este doar că importă tot mai mult din China, ci și că o parte dintre produsele care s-au fabricat aici — sau care ar fi putut fi fabricate aici cu valoare adăugată mai mare — sunt împinse treptat spre Asia. România nu mai concurează doar la textile, încălțăminte sau produse simple de consum, ci și la componente electrice, echipamente industriale, piese auto, electronice, baterii, panouri fotovoltaice și alte produse legate de tranziția verde.

Germania, prima victimă a reculului industrial european

Cazul Germaniei arată costul întârzierii. Modelul economic german s-a bazat decenii întregi pe exporturi industriale, energie relativ ieftină și acces la piața chineză. Toate aceste avantaje s-au erodat. Energia s-a scumpit după invadarea Ucrainei de către Rusia, cererea chineză pentru produse europene a slăbit, iar firmele chinezești au devenit concurenți direcți în sectoarele de vârf.

Industria germană pierde teren, iar semnalele se văd în producție, exporturi și ocuparea forței de muncă. Pentru restul Europei, dificultățile Germaniei sunt un avertisment: dacă principala putere industrială a continentului este vulnerabilă, nici celelalte economii nu sunt protejate.

UE își construiește arsenalul defensiv

În ultimii ani, UE și-a construit un set tot mai amplu de instrumente: anchete anti-subvenții, reguli privind subvențiile străine, mecanisme de control al investițiilor, instrumente de reciprocitate în achiziții publice și politici de securitate economică. Acestea marchează o schimbare majoră față de perioada în care piața deschisă era aproape singurul reflex european.

Bruxellesul încearcă acum să apere piața internă fără să abandoneze complet principiile comerțului liber. Este însă un echilibru greu de menținut. Dacă reacționează prea slab, Europa își pierde industria. Dacă reacționează prea dur, riscă represalii comerciale și costuri mai mari pentru consumatori și companii.

„Made in EU”, începutul unei politici industriale mai ferme

Un pas important este orientarea către criterii „Made in EU” în anumite sectoare strategice. Prin noile inițiative industriale, Comisia Europeană încearcă să încurajeze producția locală, să reducă dependențele critice și să accelereze proiectele din domenii precum bateriile, componentele pentru vehicule electrice și tehnologiile curate.

Această direcție arată că UE începe să înțeleagă miza. Nu este suficient să cumperi tehnologie verde la cel mai mic preț. Contează și cine o produce, unde sunt locurile de muncă, cine controlează brevetele, cine deține lanțurile de aprovizionare și cine poate rezista în cazul unei crize geopolitice.

Divergențele dintre statele membre frânează reacția europeană

Marea problemă este că statele membre nu au aceeași viziune. Franța susține o politică industrială mai fermă și o preferință europeană mai clară. Germania, dependentă tradițional de exporturi și de relația cu China, a fost mai prudentă. Alte state membre se tem că măsurile protecționiste ar putea scumpi produsele, afecta investițiile sau genera conflicte comerciale.

Această lipsă de unitate reduce forța răspunsului european. China acționează cu o strategie centralizată, pe termen lung, în timp ce UE negociază permanent între 27 de interese naționale. Rezultatul este adesea o reacție întârziată, fragmentată și insuficient de ambițioasă.

Companiile de stat trebuie pri­vite din nou ca instru­mente de politică publică, într-un context regional şi economic complicat, marcat de războiul de la graniţă, fragmentarea lanţurilor globale de aprovizionare şi competiţia industrială dintre marile blocuri economice, consideră Oana Petrescu, vicepreşedinte al AMEPIP, instituţia care monitorizează guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

La orele prânzului, în fața Cazinoului s-au format cozi de vizitatori care așteptau să intre, în timp ce zona falezei era aglomerată de familii, grupuri de prieteni și turiști veniți pentru câteva zile la mare.

Cazinoul din Constanța continuă să atragă un număr mare de vizitatori, mai ales în perioadele de vacanță și în weekendurile prelungite.

Unii turiști au spus că au profitat de zilele libere pentru o scurtă escapadă pe litoral. O femeie venită din Ialomița a declarat că este pentru prima dată când vizitează Cazinoul și că experiența merită, mai ales datorită aspectului clădirii și vremii favorabile.

Un alt grup de turiști, veniți din Râmnicu Vâlcea, a povestit că a inclus vizita la Cazinou în programul minivacanței petrecute la Constanța. O turistă a spus că a mai vizitat clădirea în trecut, însă consideră că obiectivul merită revăzut, iar timpul de așteptare la intrare este rezonabil.

Cât costă vizitarea Cazinoului din Constanța

Potrivit tarifelor afișate pentru public, un bilet de vizitare pentru adulți costă 53 de lei. Elevii, studenții și pensionarii plătesc 26 de lei, în timp ce accesul este gratuit pentru copiii sub 7 ani, persoanele cu dizabilități și un însoțitor al acestora.

Pentru grupurile organizate de 25-30 de persoane, tariful pentru un tur ghidat este de 106 lei de persoană.

În minivacanța de 1 Mai, Constanța și stațiunile de pe litoral au atras mii de turiști, iar zonele de promenadă și atracțiile turistice au devenit puncte de interes pentru vizitatori.

Reuniunea de la Erevan se desfășoară sub egida temei „Construind împreună viitorul: unitate și stabilitate în Europa” și continuă tradiția organizării în alternanță a Summiturilor între state membre UE și state partenere, Armenia asumând la această iterație rolul de gazdă.

Co-prezidarea mesei rotunde privind reziliența democratică

Președintele Nicușor Dan va co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, masa rotundă dedicată temei „Reziliență democratică și amenințări hibride”. Dezbaterile vor acoperi guvernanța democratică, combaterea dezinformării și a manipulării informaționale, securitatea cibernetică, apărarea, educația și monitorizarea evoluțiilor tehnologice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale.

În cadrul acestui format, Președintele României va susține necesitatea unei abordări mai coordonate la nivel european, a unor instituții puternice și transparente și a unor măsuri preventive eficiente împotriva dezinformării și interferențelor externe, cu scopul de a preveni ca vulnerabilitățile actuale să devină riscuri structurale pe termen lung.

Sprijinul pentru Republica Moldova

La Erevan, Președintele României va lua parte și la o nouă reuniune a Grupului de Coordonare (Core Group) pentru Republica Moldova, mecanism multilateral informal de susținere a securității și rezilienței acesteia. Înființat în 2024 la inițiativa comună a României și Franței, grupul urmărește consolidarea coerenței sprijinului internațional acordat Republicii Moldova.

Securitatea energetică regională

Președintele Nicușor Dan va găzdui, în marja Summitului, o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali. Evenimentul va oferi un cadru de dialog privind rolul strategic al proiectului în diversificarea surselor de aprovizionare, consolidarea rutelor de tranzit și creșterea rezilienței energetice a regiunii, priorități de maximă importanță în contextul geopolitic actual.

Coaliția Europeană Împotriva Drogurilor (ECAD)

Președintele României va participa, de asemenea, la o reuniune a Coaliției Europene Împotriva Drogurilor (ECAD), inițiativă lansată de Franța și Italia, la care România a aderat de la bun început, în marja Summitului CPE de la Copenhaga din 2 octombrie 2025. Reuniunea de la Erevan vizează operaționalizarea obiectivelor coaliției, cu discuții axate pe combaterea traficului maritim și portuar de droguri, contracararea fluxurilor financiare ilicite, a spălării banilor și a corupției, reducerea traficului de droguri sintetice în Europa și adoptarea unei abordări integrate, care să includă și dimensiunea sănătății publice.

Comunitatea Politică Europeană este un forum de dialog la nivel de șefi de stat și de guvern, inițiat în 2022 de Franța, cu scopul de a promova cooperarea politică dintre statele europene care împărtășesc valori comune. Platforma reunește atât state membre UE, cât și state partenere și se concentrează pe teme de securitate, stabilitate și prosperitate continentală.

Michelle și Lavinia Osbourne, în vârstă de 49 de ani, au aflat adevărul în urma unor teste ADN efectuate acasă, iar cazul lor a atras atenția comunității științifice internaționale, scrie BBC.

Descoperirea a fost făcută inițial de Lavinia Osbourne, în septembrie 2022, după ce a analizat rezultatele unui test genetic. Primele concluzii au stârnit confuzie și teamă, întrucât datele indicau că cele două surori nu aveau același tată biologic. Ulterior, cazul a fost documentat și analizat de specialiști, care au confirmat existența unui fenomen medical extrem de rar.

Fenomen medical rar

Explicația științifică pentru situația neobișnuită este fenomenul numit superfecundație heteroparentală. Acesta apare atunci când o femeie eliberează mai multe ovule în același ciclu menstrual, iar acestea sunt fertilizate de spermatozoizi proveniți de la bărbați diferiți. Embrionii se dezvoltă simultan, iar copiii se nasc în aceeași sarcină, deși au tați biologici diferiți.

Specialiștii estimează că la nivel mondial au fost documentate aproximativ 20 de cazuri similare. În urma documentării realizate de BBC Radio 4, Michelle și Lavinia Osbourne au fost identificate drept singurul caz confirmat de gemeni cu tați diferiți înregistrat oficial în Marea Britanie.

Fenomenul este considerat extrem de rar, iar cazurile documentate apar sporadic în literatura medicală. Deși gemenii neidentici au în mod normal același tată biologic, superfecundația heteroparentală poate modifica această regulă genetică.

Copilărie dificilă

Michelle și Lavinia au crescut într-un mediu instabil, fiind mutate între familii și centre de plasament. În ciuda dificultăților, relația dintre ele a rămas puternică de-a lungul anilor. Lavinia a descris-o pe sora sa drept singura constantă din viața sa.

Mama gemenelor avea 19 ani atunci când le-a născut, în Nottingham, în 1976. De-a lungul timpului, aceasta le-a spus că tatăl lor biologic era un bărbat pe nume James. Totuși, acesta nu a făcut parte din viața lor și nu a avut o relație apropiată cu familia.

După ce mama lor a fost diagnosticată cu demență cu debut timpuriu și nu a mai putut răspunde întrebărilor despre trecut, Michelle a decis să facă un test ADN. Rezultatul a arătat că James nu era tatăl ei biologic.

Gemele își reconstruiesc identitatea

Michelle a aflat ulterior că tatăl său biologic este Alex, un bărbat care se confrunta cu probleme personale și dependență. În paralel, Lavinia a descoperit că tatăl ei biologic este Arthur, un bărbat cu care a dezvoltat ulterior o relație apropiată.

Arthur a acceptat să construiască o legătură cu ambele surori și le-a spus că le consideră parte din viața lui. Descoperirea ADN le-a schimbat perspectiva asupra propriei identități și asupra relațiilor familiale.

Deși informația genetică a fost surprinzătoare, cele două femei afirmă că legătura lor de surori gemene rămâne neschimbată. Ele consideră că experiența le-a apropiat și mai mult și le-a oferit răspunsuri la întrebări vechi.

Caz unic

Cazul gemenelor Osbourne reprezintă o situație rară și fascinantă pentru lumea medicală și genetică. Povestea lor evidențiază complexitatea moștenirii genetice și impactul pe care tehnologia testelor ADN îl poate avea asupra identității personale.

Decizia vine într-un moment politic sensibil pentru Budapesta, în contextul schimbării de putere și al tensiunilor tot mai mari dintre autoritățile ungare și instituțiile Uniunii Europene.

Potrivit unei scrisori oficiale adresate președintelui Ungariei, Tamas Sulyok, și făcută publică sâmbătă, Viktor Orban consideră că hotărârea CJUE reprezintă o încălcare gravă a suveranității statelor membre și a identității constituționale a Ungariei. Documentul, semnat joi, precizează că executivul ungar nu va pune în aplicare decizia instanței europene, invocând motive politice, juridice și constituționale, transmite EFE.

Curtea Europeană de Justiție a publicat pe 21 aprilie hotărârea prin care a stabilit că legislația adoptată de guvernul condus de Viktor Orban încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Legea contestată interzice promovarea sau prezentarea conținutului legat de minoritățile sexuale și de gen în școli și în mass-media, fiind justificată de autoritățile de la Budapesta prin necesitatea „protejării copiilor”.

Judecătorii europeni au argumentat că legea ungară este incompatibilă cu principiile pluralismului și ale drepturilor fundamentale promovate de Uniunea Europeană. Curtea a transmis că Ungaria nu poate invoca identitatea națională pentru a justifica o legislație care contravine normelor comune ale blocului comunitar.

În motivarea sa, CJUE a subliniat că legislația adoptată de Budapesta afectează libertatea de exprimare, accesul la informație și drepturile persoanelor LGBTQ. Verdictul instanței europene reprezintă una dintre cele mai dure poziții luate împotriva politicilor promovate de guvernul Viktor Orban în ultimii ani.

Anunțul făcut de Viktor Orban vine într-o perioadă de tranziție politică în Ungaria. Partidul Fidesz, aflat la putere din 2010, a pierdut alegerile parlamentare desfășurate pe 12 aprilie, suferind una dintre cele mai importante înfrângeri electorale din ultimii ani.

Formațiunea de opoziție Tisza, condusă de conservatorul Peter Magyar, a obținut o victorie categorică și urmează să formeze noul guvern în a doua jumătate a lunii mai. Noul executiv va beneficia de o supermajoritate de două treimi în Parlamentul de la Budapesta, ceea ce îi oferă capacitatea de a modifica legislația și de a schimba direcția politică a țării.

Refuzul guvernului Orban de a implementa decizia CJUE ar putea avea consecințe juridice și politice importante pentru Ungaria. Experții europeni consideră că o astfel de poziție poate duce la intensificarea conflictului dintre Budapesta și instituțiile europene, inclusiv la eventuale sancțiuni financiare sau proceduri suplimentare.

Legea criticată de CJUE a generat reacții puternice atât în Ungaria, cât și la nivel internațional. Organizațiile pentru drepturile omului și numeroase state membre ale Uniunii Europene au acuzat autoritățile ungare că promovează o legislație discriminatorie. Criticii susțin că legea creează o asociere periculoasă între homosexualitate și pedofilie, fapt care a amplificat controversele.

Comisia Europeană a sesizat Curtea Europeană de Justiție în 2021, considerând că măsurile adoptate de guvernul ungar încalcă tratatele europene și principiile fundamentale privind egalitatea și nediscriminarea.

Rămâne de văzut dacă viitorul guvern de la Budapesta va menține poziția actuală sau va încerca să reducă tensiunile cu Bruxelles-ul prin implementarea deciziei CJUE.

Situația este urmărită atent de oficialii europeni, în contextul în care relația dintre Ungaria și instituțiile europene a fost marcată de numeroase dispute în ultimul deceniu.

Incendiu pe Autostrada A1 București – Pitești

Traficul rutier este restricționat pe Autostrada A1 București–Pitești, la kilometrul 93+800 metri, în zona localității Căteasca, județul Argeș.

Potrivit autorităților, o autoutilitară aflată pe banda de urgență a fost cuprinsă de flăcări, iar echipele de intervenție acționează pentru lichidarea incendiului.

Circulația este:

• restricționată total pe sensul către Pitești,
• restricționată pe banda a doua pe sensul către București.

Incidentul nu s-a soldat cu victime, însă traficul se desfășoară cu dificultate în zonă. Reluarea normală a circulației este estimată după ora 13:30.

Accident rutier pe DN1, în zona Predeal

Un al doilea accident a avut loc pe DN1 Ploiești–Brașov, la intersecția cu DN73A, în stațiunea Predeal, județul Brașov.

Două autoturisme au fost implicate într-o coliziune, iar în urma impactului două persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Traficul rutier este întrerupt temporar pentru intervenția echipajelor de salvare și efectuarea cercetărilor la fața locului. Autoritățile estimează reluarea circulației tot în jurul orei 13:30.

Potrivit primelor informații, mai multe persoane se aflau în zonă în momentul producerii avalanșei, iar salvatorii încearcă să stabilească exact câți turiști au fost implicați.

Salvamontiștii intervin în aceste momente pentru căutarea victimelor, inclusiv cu câini specializați, iar operațiunea este sprijinită de un elicopter folosit pentru transportul echipelor în teren.

Intervenția este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să localizeze rapid persoanele surprinse de avalanșă.

Valea Coștilei este una dintre zonele frecventate de schiorii care practică off-piste, însă condițiile de zăpadă și riscul de avalanșă pot transforma traseele într-un pericol major.

Misiunea este în dinamică.

Potrivit autorităților, incendiul se manifestă pe mai multe focare, cu degajări semnificative de fum, iar intervenția este îngreunată de terenul accidentat.

Incendiul a fost semnalat încă din cursul zilei de vineri, când pompierii din cadrul Detașamentului Caransebeș au intervenit pentru limitarea și stingerea focarelor. Odată cu lăsarea întunericului, forțele s-au retras în siguranță.

Sâmbătă dimineață, intervenția a fost reluată și suplimentată. La fața locului au fost mobilizați peste 45 de pompieri militari din subunitățile Caransebeș, Reșița și Oravița.

Pompierii acționează cu suflante, vermorele, pliciuri și drujbe, iar în sprijinul acestora intervin și câțiva localnici.

Pentru gestionarea situației, autoritățile au solicitat și un elicopter Black Hawk al Inspectoratului General de Aviație al MAI, echipat cu sistem Bambi Bucket pentru stingerea incendiilor.

Intervenția aeriană se desfășoară simultan cu acțiunile echipajelor terestre, care încearcă să limiteze extinderea focarelor și să lichideze incendiul.

Misiunea este în dinamică, iar autoritățile monitorizează permanent evoluția incendiului.

Familia de rătuște a traversat strada pe trecerea de pietoni.

Un turist nu a rămas impasibil la această întâmplat.

El a ajutat puii de rață să ajungă pe trotuar.

 

La ora prânzului, la casele de bilete se formase deja coadă, semn că atracția rămâne una dintre cele mai căutate destinații pentru familiile aflate pe litoral.

Vizitatorii au venit încă din prima parte a zilei pentru a prinde demonstrațiile cu delfini, considerate printre principalele puncte de interes pentru turiștii ajunși în stațiune.

Imaginile surprinse de reporterul Mediafax la fața locului arată grupuri de părinți și copii care așteaptă la intrare, în timp ce zona din jurul complexului este animată de turiști aflați la plimbare.

Cât costă un bilet la Delfinariul din Mamaia

Potrivit tarifelor afișate la casierie, un bilet întreg pentru demonstrațiile cu delfini costă 74,37 lei pentru adulți. Elevii și studenții plătesc 17,76 lei, iar copiii sub 7 ani au acces gratuit.

Programul demonstrațiilor diferă în funcție de zi. De luni până vineri are loc o demonstrație la ora 13:00, iar în weekend sunt programate trei reprezentații, la orele 11:00, 13:00 și 15:00.

În minivacanța de 1 Mai, litoralul a atras mii de turiști, iar atracțiile pentru familii au fost printre cele mai căutate activități de zi.

„După investigațiile efectuate jucătorului nostru Dani Carvajal de către Serviciile Medicale ale Real Madrid, a fost diagnosticată o fisură a falangei distale a celui de-al cincilea deget al piciorului drept. Evoluția sa rămâne sub observație”, se arată în comunicatul clubului Real Madrid.

Înaintea meciului cu Espanyol, programat duminică, de la ora 22:00, Dani Carvajal s-a pregătit separat, după ce a primit o lovitură la piciorul drept.

Pentru Real Madrid reprezintă o lovitură în plan defensiv în lupta pentru titlul în La Liga, cu FC Barcelona.

Barcelona are 11 puncte avans cu șase etape rămase de disputat.

Fundașul ar putea reveni pentru ultimul meci de campionat al madrilenilor, contra Athletic Club, pe stadionul Santiago Bernabéu.

Partida cu Athletic ar putea reprezenta ultimul meci al căpitanului blanco în fața propriilor suporteri, contractul său urmând să expire în vară.

Polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Brașov au fost sesizați de către polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București cu privire la necesitatea efectuării de investigații pentru identificarea unui autovehicul, despre care existau date că s-ar afla în județul Brașov.

În urma activităților operative desfășurate, vehiculul indicat a fost reperat în municipiul Brașov, fapt pentru care au fost demarate imediat verificări pentru depistarea conducătorului acestuia, un bărbat, de 39 de ani, cetățean georgian, urmărit ca urmare a emiterii, pe numele acestuia, de către Curtea de Apel București, a unui mandat de arestare preventivă, în vederea extrădării în Ucraina pentru săvârșirea în statul respectiv a infracțiunilor corespondente în legislația penală română de constituire a unui grup infracțional organizat, vătămare corporală și înșelăciune.

Astfel, polițiștii din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Brașov, împreună cu polițiști din cadrul Poliției Municipiului Brașov – Biroul Investigații Criminale, ai secțiilor de poliție municipală Brașov și cu sprijinul structurilor operative de sprijin, au reușit, în scurt timp, identificarea locației în care se ascundea persoana urmărită, iar, în dimineața zilei următoare, beneficiind de suportul luptătorilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Brașov, au pus în executare mandatul de arestare preventivă emis pe numele acestuia.

După prindere, bărbatul a fost preluat și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă în vederea continuării procedurilor judiciare.