Salariul mediu net era de aproximativ 3.630 de lei pe lună în România anului 1989.
Pe hârtie, suma nu pare mică: o pâine era câțiva lei, laptele – la fel și multe produse de bază aveau prețuri foarte mici.
Dar nu era suficient să ai bani. Trebuia să mai găsești și marfa! E, aici începe circul!
3.063 de lei pe lunăDatele oficiale indică pentru 1989 un salariu mediu de 3.538 de lei brut și 3.063 de lei net. În 1988, salariul mediu net fusese 2.946 de lei.
Salariul minim era de 2.000 de lei, nivel stabilit din 1988.
Deci, cei aproximativ 3.000 de lei sunt o medie admisibilă social, nu venitul tuturor angajaților.
Ce puteai cumpăra cu salariul?Prețurile aproximative din 1989 arătau așa:
Pâine 4 lei Zahăr, kg 12 lei Ulei, litru 17 lei Unt 14 lei Ou 1,5 lei Orez, kg 17 lei Lapte, litru ~3,5 lei Carne ~35 – 38 lei/kg Banane ~22 – 23 lei/kg Salam de vară ~64 – 65 lei/kgO simplă matematică: un salariu mediu de 3.063 de lei însemna aproximativ:
Dar asta nu înseamnă nimic.
Pentru că oricine a trăit în anii comunismului știe că degeaba aveai bani dacă oferta magazinelor se rezuma la conservele de mazăre și macroul congelat.
Inflația era mică. Atunci de ce erau magazinele goale?Este unul dintre cele mai interesante paradoxuri.
Indicele mediu anual al prețurilor de consum pentru 1989 indică aproximativ 101,1, adică o creștere de circa 1,1%.
O analiză FMI indică aproximativ 0,9%.
Deci România nu avea în 1989 inflația galopantă care avea să apară după 1990.
Dar prețurile erau în mare parte administrate de stat, iar problema principală era penuria.
Într-o economie de piață, un produs rar tinde să se scumpească. În economia planificată, prețul putea rămâne stabil în timp ce produsul dispărea de pe raft.
Așa apărea combinația aparent absurdă:
inflație mică + prețuri controlate + lipsă de produse + cozi.
Când „ieftin” nu însemna accesibilAcum, folosim termenul „accesibil” dând ochii pe spate și, de fapt, vrem să spunem într-un mod prețios „ieftin, ușor de procurat”.
Atunci, „accesibil” avea cu totul altă definiție.
Să luăm, de pildă, pâinea.
La aproximativ 4 lei, un salariu mediu cumpăra matematic peste 750 de pâini. Dar o familie nu-și cheltuia toți banii pe pâine. Avea nevoie de carne, lapte, ouă, ulei, zahăr, făină, legume și alte produse.
Iar unele dintre acestea erau raționalizate sau greu de găsit.
Pe vremea lui Ceaușescu, puteai să iei 300 g de pâine pe zi, 10 ouă pe lună, cantități limitate de carne, zahăr și ulei – pe cartelă.
Prin urmare:
Banii puteau să fie. Marfa putea lipsi.
Carnea: 35–38 de lei kilogramulPentru sfârșitul anilor ’80, carnea costa aproximativ 35 – 38 de lei/kg.
La un salariu de 3.063 de lei, rezultă matematic aproximativ 80 kg de carne – aceeași ordine de mărime apare și în comparațiile publicate ulterior.
Dar asta nu însemna că puteai să intri în magazin ca să-ți iei 80 de kg de carne.
Carnea era greu de găsit. Pentru carne se aștepta ore și zile întregi. La carne se formau cozi fără ca nimeni să știe vreodată dacă pricopsita aia de alimentară o să primească vreodată și altceva în afară de conserve de roșii. Pentru carne se făceau liste. Pentru carne trebuia să te trezești la 3 noaptea să strigi „prezent”. Altfel, îți pierdeai rândul.
Prin urmare, nu banii erau problema, ci accesul.
Uleiul și ouăle: matematică vs. realitateUleiul costa aproximativ 17 lei/litru. Un salariu mediu echivala cu aproximativ 180 de litri, calcul confirmat și de comparațiile retrospective.
Un ou costa aproximativ 1,5 lei, ceea ce însemna circa 2.000 de ouă dintr-un salariu mediu.
Cât costa locuința?Pentru un apartament bucureștean de două-trei camere, întreținerea era de ordinul câtorva sute de lei pe lună.
O estimare pentru un apartament de trei camere indică aproximativ 300 de lei, adică în jur de 10% din salariul mediu.
Dar costul financiar mic nu reflecta neapărat calitatea serviciilor.
Anii ’80 au fost marcați de restricții severe privind energia, încălzirea și apa caldă. Problema nu era întotdeauna factura, ci faptul că serviciul putea să nu fie disponibil în condiții normale.
Televizorul putea costa un salariu întregUn televizor alb-negru costa în jur de 3.000 de lei, iar unul color aproximativ 10.000 de lei, adică un salariu mediu net față de trei salarii medii nete.
Și la ce te ajuta, că oricum, n-aveai ce să vezi la el!
Pentru o Dacie, diferența era și mai mare.
Cât costa o Dacia 1300?O Dacie era aproximativ 70.000–85.000 de lei, în funcție de versiune.
Documente din 1989 care menționează explicit 70.000 de lei pentru o Dacia 1300, adică 23 de salarii medii nete.
Dar degeaba, că nu mereu aveai benzină!
Salariul real chiar crescuse în 1989Și aici avem de-a face cu un alt paradox.
Potrivit FMI, în 1989 salariul mediu nominal crescuse cu aproximativ 4%. Prețurile de consum au crescut și ele cu aproximativ 0,9%. Salariul mediu real a crescut cu circa 3,1%.
Strict statistic, puterea de cumpărare măsurată prin acest indicator crescuse.
Dar indicatorul FMI nu surprinde complet timpul pierdut la cozi, penuria și imposibilitatea de a cumpăra anumite produse.
Dacă un kilogram de carne costă 35 de lei, dar trebuie să aștepți ore întregi și riști să ajungi în față când marfa s-a terminat, costul real al acelui kilogram este mai mare decât prețul de pe etichetă.
O Românie, un 1989, două economiiPentru omul obișnuit existau, practic, două valori diferite ale unui produs: prețul oficial și costul real al procurării lui.
Iar în costul ăsta real puteai să incluzi ore petrecute la coadă, deplasări între magazine, cantități limitate, așteptarea aprovizionării, relațiile personale, uneori, piața informală.
Așa că, dacă e să vorbim despre puterea de cumpărare în 1989-le lui Ceaușescu, dăm de o mulțime vidă alcătuită din „poate”, „am auzit că se bagă carne”, „vine brânza la 10”, „bagă banane la 4”.
Cu un salariu de 3.000 de lei și o inflație de 1%, tot gol îți era frigiderul, tot gol – rezervorul Daciei, tot stins televizorul, tot întuneric pe scara blocului.
În timpul conferinței de presă de sâmbătă, Siegfried Mureșan a fost întrebat despre majorarea pensiilor prevăzută în programul de guvernare și despre nivelul la care acestea ar trebui să ajungă în 2027. De asemenea, i s-a cerut să precizeze cât sunt în prezent pensia minimă și salariul minim în România și cum ar trebui să evolueze acestea potrivit legii.
Premierul desemnat a răspuns inițial vorbind despre deciziile luate de guverne la sfârșitul fiecărui an prin așa-numitele „ordonanțe-trenuleț” și despre necesitatea menținerii stabilității fiscal-bugetare.
Întrebat de trei ori despre valoarea salariului minimDupă ce întrebarea privind valorile actuale ale salariului minim și pensiei minime a fost repetată, Mureșan a răspuns: „Ne propunem să avem o creștere a pensiilor și o creștere a salariilor cât de curând posibil, în următoarele luni. După cum v-am spus, la legea bugetului de stat, la finalul acestui an, vom evalua”.
Întrebat din nou dacă știe cât sunt salariul minim și pensia minimă în prezent, candidatul la funcția de premier a vorbit mai întâi despre indexarea acestora cu rata inflației.
În timpul schimbului de întrebări, Siegfried Mureșan a privit de mai multe ori spre telefon înainte de a oferi cifrele. Ulterior, în mediul politic au apărut speculații potrivit cărora premierul desemnat ar fi primit prin mesaje valorile pe care urma să le comunice.
În cele din urmă, Mureșan a oferit o valoare aproximativă pentru salariul minim.
„Salariul minim brut în România este în momentul de față în jur de 4.300 de lei, adică în jur de 2.600-2.700 de lei net”, a declarat Siegfried Mureșan.
Salariul minim brut pe țară este de 4.325 de lei pe lună, începând cu 1 iulie 2026.
Mureșan, încurcat de rata inflației folosită la indexarea pensiilorÎn privința pensiei minime, Mureșan a răspuns inițial că aceasta este mai mică decât salariul minim și a vorbit despre necesitatea corectării inechităților din sistem.
„Pensia minimă în România este mai puțin decât salariul minim”, a răspuns Mureșan, înainte de a preciza că valoarea acesteia este de 1.281 de lei.
În ceea ce privește rata inflației care ar urma să fie luată în calcul pentru indexare, Mureșan a indicat 6,2%, precizând că aceasta a scăzut de la aproximativ 10%.
I s-a atras însă atenția că întrebarea viza indicatorul prevăzut de lege pentru indexarea pensiilor și perioada de referință, nu rata curentă a inflației. Premierul desemnat a indicat din nou 6,2%.
Conform mecanismului prevăzut de Legea pensiilor, calculul ia în considerare rata medie anuală a inflației din anul calendaristic anterior, alături de 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Rata medie anuală a inflației pentru 2025 a fost de 7,3%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.
Mureșan a susținut că ideile și măsurile cuprinse în program provin de la experții celor trei partide care susțin Cabinetul, precum și din consultările cu reprezentanți ai societății, iar instrumentele informatice au fost folosite în procesul tehnic de redactare și formatare. PNL, USR și UDMR au aprobat programul înainte ca acesta să fie depus la Parlament.
„Toate ideile sunt idei elaborate cu inteligența umană”Întrebarea adresată premierului desemnat a pornit de la aparenta contradicție dintre afirmația potrivit căreia programul a fost realizat cu „inteligență umană” și mențiunea din document referitoare la utilizarea unui program de inteligență artificială.
„Toate ideile pe care noi le-am introdus în programul de guvernare sunt idei elaborate cu inteligența umană. Toată munca pe care am făcut-o la programul de guvernare am făcut-o împreună cu experții celor trei partide. Am formatat programul de guvernare, am făcut liniile și punctulețele și așa mai departe cu tehnologia informației, așa cum cu toții în era modernă facem de mulți ani de zile”, a declarat Siegfried Mureșan.
Programul prezentat de premierul desemnat include, între altele, măsuri privind fiscalitatea, reforma administrației, pensiile, energia, digitalizarea serviciilor publice și utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în administrație, cu respectarea protecției datelor.
Mureșan: Ideile au venit și de la fermieri, întreprinzători și sindicatePremierul desemnat a insistat că propunerile din document nu au fost generate de inteligența artificială și a enumerat sursele despre care spune că au contribuit la elaborarea măsurilor.
„Toate ideile sunt rezultatul inteligenței umane din cele trei partide, ale contribuțiilor colegilor din cele trei partide, din administrația locală, din administrația centrală, din grupurile parlamentare. Sunt rezultatul ideilor pe care le-am primit din societate, de la fermieri, de la întreprinzători, de la sindicate, de la asociații padronale. Dar nu le-am scris de mână cu pixul, ci le-am scris pe calculator și am folosit tehnologia informației și mijloacele IT care ne fac pe toți mai eficienți în anul 2026”, a declarat Mureșan.
Programul și lista Cabinetului au ajuns în ParlamentSiegfried Mureșan a depus sâmbătă la Parlament programul de guvernare și lista Cabinetului propus. Formula guvernamentală convenită de PNL, USR și UDMR cuprinde 16 ministere și trei vicepremieri, fiecare dintre aceștia având și un portofoliu ministerial.
Următoarea etapă este audierea miniștrilor propuși în comisiile parlamentare de specialitate. Mureșan a anunțat anterior că obiectivul este ca audierile să se desfășoare luni și marți și a cerut ca fiecare candidat la funcția de ministru să beneficieze de cel puțin 60 de minute pentru întrebările parlamentarilor și răspunsuri.
Cercetătorii au analizat de-a lungul anilor modul în care se schimbă percepția față de timpul trecut, iar mai multe teorii încearcă să explice acest fenomen.
O explicație pornește de la diferența dintre timpul măsurat de ceas și timpul perceput de mintea umană. Ceasul măsoară obiectiv aceeași zi de 24 de ore, însă „timpul mental” este influențat de imaginile și experiențele pe care le acumulăm de-a lungul vieții.
O analiză citată de The Independent identifică cinci posibile motive pentru care timpul pare să se accelereze odată cu înaintarea în vârstă.
1. Un an reprezintă o parte tot mai mică din viațăPrima explicație este teoria proporționalității.
La vârsta de 10 ani, un an reprezintă 10% din tot ceea ce ai trăit până atunci. La 50 de ani, același an reprezintă doar 2% din experiența de viață.
Pe măsură ce îmbătrânim, fiecare an nou reprezintă, astfel, o fracțiune tot mai mică din întreaga noastră experiență.
2. Avem mai puține experiențe noiUn alt factor este ceea ce este numit „deficit de noutate”.
Memoria nu înregistrează timpul în mod uniform, ci reține mai ales evenimentele distincte.
Atunci când rutina se instalează, există mai puține amintiri noi care să diferențieze perioadele.
Din acest motiv, timpul poate părea comprimat atunci când privim în urmă.
3. Intrăm pe „pilot automat”Un alt factor este absorbția atenției.
Atunci când facem activități familiare sau repetitive, creierul poate funcționa aproape automat, iar atenția este concentrată asupra activității, nu asupra trecerii timpului.
Cu alte cuvinte, atunci când suntem absorbiți de ceea ce facem, acordăm mai puțină atenție ceasului.
4. Emoțiile puternice lasă amintiri mai clareFrica, anxietatea sau entuziasmul pot lăsa urme puternice în memorie.
În schimb, epuizarea, stresul și monotonia pot produce amintiri mai puțin distincte și mai asemănătoare între ele. Iar atunci când privim retrospectiv o astfel de perioadă, ea poate părea mai scurtă.
5. Dopamina poate avea un rolA cincea explicație se referă la dopamină, un neurotransmițător implicat în motivație, recompensă și modul în care creierul procesează timpul.
Nivelurile de dopamină se pot modifica odată cu înaintarea în vârstă, iar acest lucru ar putea contribui la senzația că timpul trece mai repede.
Cum putem face timpul să nu mai pară că zboarăDacă rutina și lipsa experiențelor noi contribuie la senzația că timpul se comprimă, ieșirea din rutină poate crea mai multe momente distincte și amintiri noi.
Profesorul de inginerie mecanică și autorul de origine română Adrian Bejan, citat de The Independent, recomandă oamenilor să încetinească puțin ritmul, să facă lucruri noi și să se îndepărteze de rutină.
„Surprinde-te. Fă lucruri neobișnuite”, este recomandarea sa.
Ideea este că experiențele noi și neașteptate pot crea amintiri mai distincte și pot schimba modul în care percepem perioada respectivă atunci când privim înapoi.
Întrebat despre informațiile potrivit cărora social-democrații ar putea fi prezenți în Parlament în ziua votului, dar nu ar vota, Mureșan a spus că se așteaptă ca parlamentarii PSD să participe la procedură.
„Ar fi ciudat ca partidul condus de președintele Camerei Deputaților să boicoteze o ședință a Parlamentului și un vot în Parlamentul României. Ar fi o lipsă flagrantă de respect față de Parlamentul României dacă parlamentarii PSD, care dă în momentul de față președinția Camerei Deputaților, nu ar participa la vot”, a afirmat Mureșan.
El a spus că se așteaptă ca parlamentarii social-democrați să fie prezenți la vot.
„Mă aștept ca parlamentarii PSD să fie la serviciu în ziua votului și să muncească în ziua votului. Orice altceva ar fi un act ostil la adresa Parlamentului, la adresa parlamentarismului și ar fi și un act ostil la adresa președintelui României, care încearcă, după puterile pe care le are și cu mijloacele pe care le are, să rezolve această criză politică”, a declarat premierul desemnat.
Mureșan a adăugat că o eventuală neparticipare a parlamentarilor unui partid la procedura de învestire ar reprezenta, în opinia sa, „o sfidare clară a Constituției, a procedurii de desemnare și a președintelui României”.
Declarațiile au fost făcute după ce premierul desemnat a depus la Parlament programul de guvernare și lista Cabinetului pe care îl propune. PSD a anunțat anterior că nu va susține Guvernul Mureșan în Parlament, astfel că obținerea voturilor necesare pentru învestire depinde și de poziția celorlalți parlamentari care nu fac parte din coaliția PNL-USR-UDMR.
Românul Constantin Popovici este unul dintre cei trei sportivi care mai pot câștiga titlul mondial la masculin în anul 2026.
Înaintea finalei din acest weekend, liderul clasamentului este britanicul Aidan Heslop, cu 68 de puncte.
James Lichtenstein are 57 de puncte, iar Constantin Popovici ocupă locul al treilea, cu 55 de puncte. Popovici are deja un titlu mondial în palmares, cucerit în 2023.
Competiția care va decide marele câștigător se desfășoară la Polignano a Mare chiar în centrul istoric al orașului. Sportivii traversează străduțele înguste ale orașului pentru a ajunge la platformele de sărituri, iar publicul îi urmărește de pe stânci, de pe plaja Lama Monachile, de pe balcoane și de pe podul Bourbon.
Continuarea pe Mediafax Italia.
Tánczos Barna, propus de UDMR pentru funcțiile de vicepremier și ministru al Agriculturii în Cabinetul Mureșan, a declarat sâmbătă că viitorul Executiv ar trebui să evite majorarea taxelor și impozitelor și să reducă TVA la 19%. „Susținem în continuare ideea nemajurării taxelor, susținem ca nici un impozit, nici o taxă să nu fie majurată în perioada următoare, să reducem TV-ul la 19% imediat, și acest lucru este posibil și echilibru bugetar permite acest lucru”, a afirmat Tánczos Barna.
El a susținut totodată că România are nevoie, pentru următorii doi ani, de „un guvern stabil” și a indicat printre prioritățile pentru Agricultură irigațiile, legea arendei, leasingul funciar și dezvoltarea unui sistem de asigurări pentru fermierii afectați de provocările climatice.
UPDATE ora 11: 37 Drulă avertizează: „Dacă nu, se deschide calea anticipatelor”Cătălin Drulă, propus de USR pentru Ministerul Transporturilor și Infrastructurii în Cabinetul Mureșan, a susținut sâmbătă că viitorul Executiv reprezintă „o alternativă clară” și a evocat scenariul alegerilor anticipate în cazul în care acesta nu va primi sprijinul necesar în Parlament.
„Dacă cei care se declară pro-europeni și susțin de o direcție pro-europeană votează acest guvern, avem parte și de acea stabilitate de care tot vorbesc, și de acea direcție pro-europeană, dacă nu se deschide calea anticipatelor și vom merge către decizia poporului, așa cum este normal într-o democrație”, a declarat Drulă. Acesta a precizat că miniștrii propuși se pregătesc pentru audierile programate la începutul săptămânii viitoare și și-a exprimat speranța că perioada de interimat se va încheia.
UPDATE ora 11:30 Mureșan cere audieri de câte o oră pentru fiecare ministru. Votul de învestitură, marți sau miercuriPremierul desemnat Siegfried Mureșan a cerut Parlamentului ca fiecare ministru propus să fie audiat timp de 60 de minute în comisiile de specialitate, argumentând că intervalul de 30 de minute folosit anterior este insuficient pentru o discuție serioasă. „Dorim ca parlamentarii de la toate partidele să poată adresa întrebări, să aibă o discuție serioasă cu miniștrii”, a declarat Mureșan.
Potrivit calendarului prezentat de premierul desemnat, audierile Cabinetului ar urma să aibă loc luni și marți, iar votul de învestitură în plen este vizat pentru a doua parte a zilei de marți sau, cel târziu, miercuri. Procedura parlamentară începe după ce Mureșan și-a prezentat echipa de 16 miniștri și trei vicepremieri, toți cei trei având și portofolii ministeriale.
UPDATE ora 11:15 Principalele obiective incluse în programul de guvernare propus de MureșanPensionarea anticipată ar dispărea în sistemele unde ieșirea la pensie are loc prea devreme. Cumulul pensiei cu salariul la stat ar fi interzis. Pensiile speciale din apărare și ordine publică s-ar calcula după contribuție și vechime. Ajutoarele sociale ar fi condiționate de muncă sau formare pentru persoanele apte. Părinții care revin la muncă după primele șase luni ar păstra indemnizația de creștere a copilului.
Programul introduce și „Contul Viitorului”, un cont de economii și investiții deschis pe numele copilului.
Ținta de deficit pentru 2026 rămâne 6,2% din PIB, iar pentru 2030 obiectivul este sub 3%. Programul promite că nu vor exista taxe noi. TVA ar scădea la 19%, fără un termen precis. Impozitul minim pe cifra de afaceri ar fi eliminat de la 1 ianuarie 2027. Pensiile și alocațiile ar fi indexate în 2027, dar în limitele traiectoriei de deficit. Noua lege a salarizării unice ar trebui adoptată până la 31 octombrie 2026. ANAF s-ar reunifica cu Vama, ar face controale pe bază de risc și ar introduce un sistem bonus – malus pentru conducere.
Numărul parlamentarilor ar scădea cu 13%, dar sistemul electoral rămâne același. Fiecare minister ar avea cel mult trei secretari de stat. Agențiile cu atribuții suprapuse ar fi comasate, iar în administrația centrală s-ar aplica regula „o angajare la două plecări”. Atribuțiile de urbanism, transport, educație și sănătate din București ar trece de la sectoare la Primăria Generală. Apare și un „dividend al reformei”: din iulie 2027, jumătate din economiile certificate ar merge la reducerea taxării muncii.
UPDATE ora 11:09 Programul de guvernare integralSiegfried Mureșan a depus programul de guvernare la Senat și la Camera Deputaților, despre care a spus ca a fost finalizat vineri.
Știrea inițială:Cabinetul propus are 16 ministere și trei vicepremieri cu portofolii, câte unul din partea PNL, USR și UDMR. Conducerile celor trei formațiuni au aprobat vineri programul de guvernare și nominalizările pentru ministere.
Trei vicepremieri cu portofoliuMircea Abrudean, din partea PNL, este propus vicepremier și ministru al Afacerilor Interne, Radu Miruță, de la USR, ar urma să ocupe funcțiile de vicepremier și ministru al Apărării Naționale, iar Tánczos Barna, din partea UDMR, este propus vicepremier și ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Pentru Ministerul Justiției, cele trei formațiuni o susțin pe Andrea Chiș, fostă judecătoare și fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii, care este propusă ca independentă.
Lista miniștrilor propuși în Guvernul MureșanDin partea PNL, Alexandru Nazare este propus la Ministerul Finanțelor, Raluca Turcan la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Oana Gheorghiu la Sănătate, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Mihai Dimian la Educație și Cercetare, iar Sebastian Burduja la Energie.
Lista liberalilor a fost aprobată în unanimitate vineri de Biroul Politic Național al PNL.
USR îi propune, pe lângă Radu Miruță la Apărare, pe Oana Țoiu la Ministerul Afacerilor Externe, Cătălin Drulă la Transporturi și Infrastructură, Irineu Darău la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism și Diana Buzoianu la Mediu, Ape și Păduri.
UDMR îi are pe Tánczos Barna la Agricultură, Cseke Attila la Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație și pe Bulcsú Koppány Ötvös la Cultură.
Dan Reșitnec, din partea USR, este propus pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.
Drulă și Turcan, printre numele care revin în ExecutivNoua formulă propusă de Mureșan include mai multe persoane cu experiență guvernamentală. Cătălin Drulă este nominalizat din nou pentru Transporturi, minister pe care l-a mai condus în 2021, în timp ce Raluca Turcan este propusă pentru portofoliul Muncii.
Audierile și votul ar urma să aibă loc la începutul săptămâniiSiegfried Mureșan a declarat că se așteaptă ca audierile miniștrilor propuși și votul de învestitură să fie organizate la începutul săptămânii viitoare, astfel încât procedura să fie încheiată marți sau, cel târziu, miercuri.
Premierul desemnat s-a întâlnit vineri și cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, unde i-a prezentat șefului statului programul de guvernare.
Mureșan este a treia persoană desemnată în acest an să încerce formarea unui nou Guvern după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, la 5 mai. Eugen Tomac, desemnat în iunie, și-a depus ulterior mandatul după ce nu a reușit să formeze o majoritate, iar Adrian Veștea nu a obținut voturile necesare în Parlament.
Siegfried Mureșan a prezentat sâmbătă, în cadrul conferinței de presă dedicate programului de guvernare, principalele proiecte pe care viitorul Executiv intenționează să le continue sau să le accelereze în domeniile energiei, transporturilor și agriculturii.
Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, printre prioritățile energeticeÎn domeniul energiei, Siegfried Mureșan a anunțat că viitorul Guvern va pune accent pe creșterea capacității de producție și pe investițiile menite să consolideze securitatea energetică a României.
Reactoarele 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă se numără printre proiectele prioritare, alături de centralele de la Mintia și Iernut. De asemenea, sunt prevăzute investiții în capacități de stocare a energiei în baterii, necesare pentru echilibrarea sistemului pe măsură ce crește producția din surse regenerabile.
Viitorul Guvern își propune, de asemenea, lansarea primei concesiuni pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Aceasta ar permite atribuirea unor perimetre în care să fie dezvoltate viitoare capacități de producere a electricității cu ajutorul turbinelor eoliene instalate în larg.
În transporturi, regula va fi „terminăm ce am început”În privința infrastructurii de transport, Siegfried Mureșan a anunțat că principiul viitorului Guvern va fi „terminăm ce am început”, cu prioritate pentru proiectele aflate deja în derulare.
„Terminăm ce am început. Niciun contract nu se semnează fără sursă de finanțare”, a declarat Mureșan, explicând că Executivul nu va mai angaja lucrări pentru care banii necesari nu sunt deja asigurați.
El a arătat că diferența dintre valoarea proiectelor depuse și fondurile disponibile este foarte mare: proiectele însumează aproape 490 de miliarde de lei, în timp ce programul european din care ar trebui finanțate are la dispoziție aproximativ 40 de miliarde de lei.
Mecanism pentru despăgubirea fermierilor afectați de secetăÎn agricultură, Siegfried Mureșan a anunțat că, din primăvara anului următor, ar urma să funcționeze un mecanism pentru compensarea pierderilor suferite de fermieri din cauza secetei.
„Din primăvara anului 2027 vom avea un mecanism de compensare a pierderilor din secetă, realizat împreună cu Banca Mondială”, a declarat Mureșan.
Programul de guvernare prevede și introducerea etichetei „100% RO” pentru produsele românești, astfel încât acestea să poată fi identificate mai ușor de consumatori.
„Ne axăm pe absorbția tuturor fondurilor europene”Mureșan a vorbit și despre fondurile europene, anunțând că absorbția banilor disponibili va fi una dintre prioritățile viitorului Executiv.
„În primele săptămâni de mandat, Guvernul pe care noi îl vom forma va încheia negocierile cu Comisia Europeană pentru a absorbi ultimele fonduri care trebuie să vină din Planul Național de Redresare și Reziliență”, a declarat Siegfried Mureșan.
El a precizat că, odată încheiat PNRR, Guvernul se va concentra pe absorbția fondurilor europene care sunt disponibile României până în 2027.
Absolventă de Drept la Universitatea din Utrecht, Willemijn van Haaften și-a început parcursul profesional într-un domeniu în care rigoarea și atenția la detalii sunt esențiale. Astăzi, experiența acumulată o aduce la București, unde reprezintă Regatul Țărilor de Jos. În perioada petrecută în România, a descoperit treptat o țară care i-a oferit motive să se apropie tot mai mult de locurile și oamenii de aici.
„Doamne ajuta”, primul contact cu limba românăPrimele cuvinte au fost „bună ziua” și „bună ziua”, însă „Doamne ajuta” i-a atras atenția în mod aparte. Expresia i se pare frumoasă și spune că „are o lume întreagă în spate”. Este una dintre formulele pe care le-a reținut din întâlnirea cu limba română și care i-au stârnit curiozitatea pentru felul în care se exprimă românii.
„România, te iubesc!”Provocată să spună o propoziție în română direct în fața camerei, răspunsul a venit simplu, „România, te iubesc!” Pentru un selfie, are deja o fotografie cu Gheorghe Hagi, iar dintre alți sportivi români l-ar alege pe David Popovici sau, dacă ar putea călători în trecut, pe Ivan Patzaichin.
România și Țările de Jos, unite de apă și sportVizita în Tulcea și la muzeul dedicat lui Ivan Patzaichin i-a oferit și un motiv să vorbească despre una dintre asemănările dintre România și Țările de Jos. Ambele țări au o legătură puternică cu apa și cu sportul, iar diplomata olandeză a ținut să felicite România pentru rezultatul obținut la Campionatul Mondial de canotaj de la Amsterdam.
Ciorba, surpriza gastronomicăÎnainte să ajungă în România, profesoara ei de limba română din Țările de Jos încerca să-i explice ce este ciorba. Ideea unei supe acre nu a convins-o din prima, însă după ce a gustat-o și-a schimbat părerea, iar acum spune că este unul dintre lucrurile pe care le iubește în România.
Amsterdamul de dincolo de cartea poștalăPentru românii care cunosc Amsterdamul mai ales din imaginile turistice, recomandarea este să descopere orașul și dincolo de traseele clasice. Orașul are muzee de artă, o populație multiculturală, mâncare din întreaga lume și o atmosferă aparte, construită în jurul podurilor și canalelor.
Visul de a deveni ambasadorPentru un tânăr care își dorește o carieră diplomatică, mesajul transmis este să facă ceea ce îi place cu adevărat și să muncească pentru acel lucru. Willemijn van Haaften spune că și-a dorit să devină ambasador încă din copilărie și crede că, atunci când îți dorești cu adevărat ceva și lucrezi pentru acel obiectiv, poți ajunge acolo.
Concluzia vine dintr-o analiză a 87 de studii clinice, potrivit Science Alert.
Cercetarea a inclus peste 6.500 de participanți din Asia, Europa, SUA, Canada, Brazilia și Australia. Echipa a urmărit cum influențează cantitatea de cereale integrale factorii de risc cardiovascular pe termen scurt.
Studiile leagă de mult timp dietele cu orez brun, ovăz sau quinoa de un risc mai mic. Este vorba despre diabetul de tip 2, hipertensiunea și bolile coronariene. Studiile clinice au dat însă rezultate contradictorii.
Autoarea principală este Helda Tutunchi, de la Universitatea de Științe Medicale din Tabriz. Ea spune că o întrebare practică rămăsese fără răspuns. Oamenii nu știau câte cereale integrale ar trebui să mănânce ca să-și protejeze inima.
Rezultatele au arătat scăderi ale greutății, tensiunii arteriale, colesterolului „rău”, glicemiei și markerilor inflamatori.
Primele beneficii ar apărea de la 30-40 de grame pe zi, cântărite uscate, adică două porții. Cele mai mari efecte s-ar obține însă la 60-100 de grame zilnic, echivalentul a patru-șase porții.
Tensiunea arterială s-a îmbunătățit cel mai mult la aproximativ 60 de grame pe zi. Pentru colesterolul rău, maximul a fost observat la 220 de grame.
Puține studii au testat însă cantități de peste 140 de grame, așa că efectele la aceste niveluri rămân incerte.
Ghidurile americane recomandă în prezent două-patru porții zilnic. Tutunchi spune că rezultatele nu impun schimbări majore ale recomandărilor. Ele susțin însă apropierea de limita superioară a obiectivelor actuale.
Un editorial condus de Cecilie Kyrø, de la Institutul Danez de Cancer, transmite un mesaj simplu. Înlocuirea cerealelor rafinate cu cele integrale ar aduce îmbunătățiri modeste, dar reale. Beneficiile ar putea fi mai vizibile la persoanele cu diabet de tip 2.
