Joi, ministrul Transporturilor a participat la deschiderea circulației pe încă 13 km din autostrada Moldovei, pe tronsonul Pietroasele – Buzău. Este o etapă importantă deoarece de acum încolo șoferii pot călători pe autostradă de la București la Focșani.
În ziua inaugurării, ministrul Ciprian Șerban a anunțat că încă un sector al șoselei ar putea fi deschis în luna decembrie.
„Astfel, începând de astăzi, vom putea circula neîntrerupt în regim de autostradă de la București la Focșani, pe aproximativ 210 km. Dacă vremea ne ajută, avem șanse reale ca anul acesta să deschidem circulația pe A7 cel puțin până la Adjud. Acest tronson reprezintă un pas important pentru A7, reducând semnificativ timpii de parcurs, crescând siguranța rutieră și impulsionând dezvoltarea economică a regiunii”, a transmis Ciprian Șerban pe Facebook.
Pas important pentru A7Ministrul Transporturilor a deschis joi, la ora 15.00, ultimii 13 kilometri ai tronsonului Ploiești-Buzău al Autostrăzii Moldovei (A7), respectiv Lotul 3 Pietroasele-Buzău. Secretarul de stat Irinel Ionel Scrioșteanu a anunțat evenimentul pe Facebook.
„Acest lot va aduce mai aproape Moldova de Dobrogea și București și reprezintă un nou pas spre unirea provinciilor românești și la nivel de infrastructură rutieră”, a scris Scrioșteanu.
Lotul 3 Pietroasele-Buzău este un proiect cofinanțat din fonduri europene. Cu deschiderea acestui tronson, Autostrada Moldovei continuă să prindă contur, conectând mai eficient provinciile istorice ale României prin infrastructură rutieră modernă.
Așa cum au declarat în exclusivitate pentru MEDIAFAX surse din cadrul CNAIR, de joi, 27 noiembrie, se va circula pe Autostrada Moldovei (A7) până la Focșani.
Odată ce se va deschide traficul pe lotul 3 al Autostrăzii Ploiești – Buzău, parte din Autostrada Moldovei (A7), se va putea circula neîntrerupt pe 145 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), de la Ploiești (Dumbrava) la Focșani.
În plus, prin intermediul Autostrăzii A3, se va putea ajunge de la București la Focșani.
Diferența dintre cheltuielile făcute de stat și venituri s-a redus, în primele zele luni din 2025, cu 550 de milioane de lei, față de același interval de anul trecut, ajungând la 108,87 miliarde lei, de la 109,42 miliarde lei.
Vorbim de o pondere de 5,72% din produsului intern brut (PIB), de asemenea în scădere a față de procentul din PIB-ul aferent primelor 10 luni din 2024, când era 6,22%.
Ce venituri a încasat statulPotrivit execuției bugetului general consolidat, veniturile totale au însumat 531,55 mld lei în primele zece luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1 punct procentual, evoluție susținută în principal de veniturile curente (+0,63 pp) – cu precădere impozit pe salarii și venit, contribuții de asigurări și accize – și de fondurile europene (+0,38 pp).
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 48,62 mld lei, înregistrând o creștere de 19,5% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+71,8%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%.
Totodată, o dinamică pozitivă a fost consemnată și în cazul încasărilor din impozitul pe salarii (20,7%) – peste dinamica fondului de salarii din economie (10,0%), evoluția acestei categorii de venituri fiind influențată de eliminarea facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator.
Evoluția fondului de salarii din economie reflectă dinamicile câștigului salarial mediu brut (9,6%) și a efectivului de salariați (0,4%) înregistrate în perioada decembrie 2024 – septembrie 2025 comparativ cu perioada decembrie 2023 – septembrie 2024.
Și contribuțiile de asigurări au crescut cu 10,5% (an/an), până la 172,89 mld lei, apropiată de majorarea fondului de salarii din economie. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel realizat în primele zece luni ale anului trecut (18,6 mld. lei în ianuarie – octombrie 2025, față de 14,7 mld lei în lunile ianuarie – oct 2024, dar și de eliminarea excepțiilor de la plata CASS reglementată prin Legea nr. 141/2025.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 38,14 mld lei, consemnând o creștere de 15,8% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici.
Încasările nete din TVA – respectiv diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA – au crescut cu 9,2% (an/an), însumând 108,38 mld lei. Evoluția acestor încasări poate fi explicată atât de avansul restituirilor de TVA (+7,8%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (27,2 mld. lei în ian-oct 2025, comparativ cu 25,2 mld lei în ian-oct 2024), cât și de un efect de bază mai ridicat. Evoluția a acestor încasări a fost influențată și de efectele prevederilor Legii nr. 141/2025 privind modificarea cotelor de TVA.
Și veniturile din accize au consemnat o creștere, de 10,2% (an/an), însumând 39,66 mld lei, în condițiile unor evoluții pozitive ale încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+15,7%) și accizele pentru produsele din tutun (5%), influențate și de efectul majorării nivelului accizelor conform Legii nr.141/2025. Evoluția lunară prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au crescut cu 9%, până la însumat 46,32 mld lei, voluție susținută de vărsămintele din veniturile nete ale B.N.R și veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
În ceea ce privește sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 40,59 mld lei, în creștere cu 31,9% (an/an).
Principalele cheltuieli ale statuluiCheltuielile bugetului general consolidat, ajunse la o sumă de 640,42 mld lei, au crescut mai lent decât veniturile, respectic în termeni nominali cu 9,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Raportat la PIB, cheltuielile pe anul 2025 au înregistrat o creștere cu 0,53 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, de la 33,14% din PIB la 33,67% din PIB.
„Analizând evoluția ponderii cheltuielilor bugetare în PIB, observâm că ritmul de creștere din anul curent s-a diminuat comparativ cu anul precedent, indicând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la nivelul PIB”, se arată în document.
Cheltuielile de personal au însumat 140,34 mld lei, în creștere cu 5,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, dar, exprimate ca pondere în PIB, aceste au scăzut cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent, până la 7,4% din PIB.
Pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale, pentru anul 2025, la nivelul lunii noiembrie 2024, cheltuielile de personal au înregistrat o evoluție descrescătoare începând cu luna iulie, astfel că în luna octombrie acestea sunt cu 500 toamilioane lei mai mici față de luna octombrie a anului 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 79,71 mld lei, în creștere cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale respectiv 3,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 9,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
În ceea ce privește cheltuielile cu dobânzile, acestea au fost de 46,77 mld lei, cu 13,91 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
În același timp, cheltuielile cu asistența socială au fost de 209,12 mld lei în creștere cu 12,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie 2024, în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele 10 luni ale anului 2025, au fost în sumă de 2,86 mld lei.
La capitolul cheltuieli cu subvențiile, acestea au fost de 10,06 mld lei, aceasta reprezentând subvenții pentru transportul de călători și sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (909,08 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 13,37 mld lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
În ceea ce privește cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii), acestea au fost de 51,44 mld lei, în creștere cu 24,56% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 96,04 mld lei, cu 8,65% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 88,40 mld lei.
Cercetarea oferă cea mai puternică dovadă pe termen lung de până acum că reducerea expunerii la arsenic poate reduce mortalitatea, chiar și în cazul persoanelor care au consumat apă contaminată timp de mulți ani. Aceste rezultate au fost publicate în JAMA.
Oamenii de știință de la Universitatea Columbia, Școala de Sănătate Publică Columbia Mailman și Universitatea din New York au condus analiza, care abordează o problemă de sănătate răspândită.
Arsenicul prezent în mod natural în apele subterane rămâne o provocare semnificativă în întreaga lume, potrivit Science Daily.
În Statele Unite, peste 100 de milioane de oameni depind de apele subterane care pot conține arsenic, în special cei care utilizează fântâni private. Arsenicul continuă să fie unul dintre cei mai comuni contaminanți chimici din apa potabilă.
„Arătăm ce se întâmplă când persoanele expuse cronic la arsenic nu mai sunt expuse”, a declarat coautorul principal Lex van Geen de la Observatorul Terestru Lamont-Doherty, parte a Școlii de Climă Columbia. „Nu doar previi decesele cauzate de expunerea viitoare, ci și de expunerea din trecut”.
Două decenii de date întăresc dovezileCoautorul Fen Wu de la NYU Grossman School of Medicine a declarat că rezultatele oferă cea mai clară dovadă de până acum a legăturii dintre reducerea expunerii la arsenic și reducerea riscului de mortalitate. Pe parcursul a două decenii, cercetătorii au urmărit îndeaproape starea de sănătate a participanților și au măsurat în mod repetat arsenicul prin probe de urină, ceea ce a întărit precizia analizei lor.
„Văzând că munca noastră a contribuit la reducerea drastică a deceselor cauzate de cancer și boli de inimă, mi-am dat seama că impactul depășește cu mult studiul nostru, ajungând la milioane de oameni din Bangladesh și din alte țări care beau acum apă cu un conținut redus de arsenic”, a declarat Joseph Graziano, profesor emerit la Columbia Mailman School of Public Health și cercetător principal al programului finanțat de NIH.
„Un articol din New York Times din 1998 ne-a adus pentru prima dată în Bangladesh. Mai mult de două decenii mai târziu, această descoperire este profund satisfăcătoare. Sănătatea publică este adesea satisfacția întârziată supremă”.
Scădere clară a riscului odată cu reducerea expunerii la arsenicPersoanele ale căror niveluri de arsenic în urină au scăzut de la ridicate la scăzute au avut rate de mortalitate similare cu cele ale persoanelor care au avut o expunere constantă scăzută pe întreaga durată a studiului. Amploarea scăderii nivelului de arsenic a fost strâns legată de reducerea riscului de mortalitate. Cei care au continuat să bea apă cu conținut ridicat de arsenic nu au prezentat nicio reducere a deceselor cauzate de boli cronice.
Arsenicul se acumulează în mod natural în apele subterane și nu are gust sau miros, ceea ce înseamnă că oamenii pot bea apă contaminată timp de ani de zile fără să știe. În Bangladesh, se estimează că 50 de milioane de oameni au consumat apă care depășește limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății de 10 micrograme pe litru. OMS a descris acest fenomen ca fiind cea mai mare otrăvire în masă din istorie.
În perioada 2000-2022, studiul longitudinal privind efectele arsenicului asupra sănătății (HEALS) a monitorizat mii de adulți din Araihazar, Bangladesh. Proiectul a testat peste 10.000 de fântâni într-o regiune în care multe familii se bazează pe fântâni tubulare de mică adâncime, cu niveluri de arsenic variind de la extrem de scăzute la periculos de ridicate.
Cercetătorii au măsurat periodic arsenicul din urina participanților, un marker direct al expunerii interne, și au înregistrat cauzele decesului. Aceste date detaliate au permis echipei să compare rezultatele pe termen lung asupra sănătății persoanelor care și-au redus expunerea cu cele care au rămas foarte expuse.
Eforturile comunității au creat un grup de comparație naturalPe parcursul perioadei de studiu, programele naționale și locale au etichetat fântânile ca fiind sigure sau nesigure în funcție de nivelurile de arsenic. Multe gospodării au trecut la fântâni mai sigure sau au instalat altele noi, în timp ce altele au continuat să utilizeze apă contaminată. Acest lucru a creat un contrast natural care a ajutat cercetătorii să înțeleagă efectele reducerii expunerii.
Expunerea la arsen a scăzut substanțial în Araihazar în timpul studiului. Concentrația din fântânile utilizate în mod obișnuit a scăzut cu aproximativ 70%, deoarece multe familii au căutat surse de apă mai curate. Testele de urină au confirmat o scădere corespunzătoare a expunerii interne, cu o reducere medie de 50% care a persistat până în 2022.
Șeful executivului din Hong Kong, John Lee, a anunțat joi că fiecare locuință afectată de incendiul devastator din ansamblul rezidențial va primi până în această seară fonduri de urgență în valoare de aproximativ 1.285 de dolari.
Pe lângă acest ajutor imediat, guvernul va crea un fond special de 38,6 milioane de dolari pentru sprijinirea locatarilor afectați.
Pentru familiile care au rămas fără un acoperiș deasupra capului, autoritățile vor pune la dispoziție 1.000 de camere de hotel și spații în hosteluri de tineret, unde acestea vor putea rămâne până la două săptămâni, scrie Al Jazeera.
În contextul îngrijorărilor legate de siguranța clădirilor și de materialele folosite în construcții, John Lee a anunțat că 100 de firme de construcții din oraș au termen șapte zile să prezinte documente care să ateste utilizarea de materiale ignifuge.
La eveniment au participat nume uriașe din sport precum înotătorul David Popovici, Cătălin Chirilă, Simona Radiș, Ancuța Bodnar, fostul mare fotbalist Gică Popescu, președintele COSR Mihai Covaliu, fostul președinte LPF Dumitru Dragomir, președinți de federații și foști sportivi importanți din România.
Gala Mari Sportivi 2025 – ce premii s-au dat la Clubul DiplomațilorDavid Popovici a fost desemnat „Sportivul Anului” la Gala Mari Sportivi ProSport 2025. Sportivul în vârstă de 21 de ani a urcat pe scenă și a ținut un discurs emoționant.
ProSport va prezenta zilele care urmează interviuri cu cele mai relevante nume prezente la eveniment.
Premiile acordate de jurnaliștii ProSport au fost următoarele:
David Popovici – sportivul anului – aur la 100 m liber + aur 200 m liber – David Popovici a realizat o nouă dublă la Campionatele Mondiale de natație, la fel ca în 2022, câștigând cursele de 100 și 200 metri liber. Cu cele două medalii de aur, România a încheiat competiția de înot pe poziția a 8-a, peste națiuni cu mare tradiție și cu delegații infinit mai numeroase, precum Italia, Africa de Sud, Marea Britanie, Olanda sau Ungaria.
Constantin Popovici – a obținut medalia de bronz în concursul de sărituri în apă de la mare înălțime (27 m), din cadrul Campionatelor Mondiale de Nataţie de la Singapore. Este a doua sa distincție mondială, după aurul de acum doi ani, din Japonia.
Amalia Lică – La doar 16 ani, a avut un sezon spectaculos, încununat cu medalia de argint la „măciuci”, cucerită la Campionatele Mondiale de la Rio de Janeiro, una dintre cele mai importante performanțe din cariera ei de până acum. Federația Română de Gimnastică Ritmică a desemnat-o sportiva anului.
Barca de 8+1, barca regină a României – Argint La Campionatul Mondial Shanghai 2025 – Cristina Drugă, Roxana Anghel, Iulia-Liliana Bălăucă, Maria Lehaci, Ancuța Bodnar, Geanina Dumitrița Juncanariu, Adriana Adam, Amalia Bereș și „cârmaciul” Victoria Petreanu
Barca de 4 rame masculin – Ștefan Berariu, Sergiu Bejan, Andrei Mândrilă și Ciprian Tudosă – au cucerit argintul după o cursă spectaculoasă care ne-a ținut cu sufletul la gură. Au recuperat mult pe ultimele sute de metri și au depășit echipajul Olandei, câștigând medalia de argint.
Barca de 4 rame feminin – Ancuța Bodnar, Geanina Juncanariu, Adriana Adam și Amalia Bereș – Deși erau pe locul 4 la 500 metri, sportivele noastre au reușit să revină pe ultima parte și s-au clasat pe locul 2. România a cucerit astfel medalia de argint
Barca de dublu rame masculin – Florin Arteni și Florin Lehaci
Cătălin Chirilă – și-a apărat titlul european în proba de canoe – 1, 1.000 m la Campionatele Europene de la Racice. Al 3-lea an consecutiv când primește trofeul Prosport
Barca 8+1 mixt aur – Simona Radiș, Ștefan Berariu, Ciprian Tudosă, Florin Arteni, Florin Lehaci, Andrada Moroșanu, Maria Lehaci, Magdalena Rusu și cârmaciul Victoria Petreanu au scris istorie la Campionatele Mondiale de la Shanghai, cucerind primul titlu mondial în proba de 8+1 mixt, introdusă în premieră în programul competițional în perspectiva Jocurilor Olimpice Los Angeles 2028
Barca de dublu rame feminin – Simona Radiș și Magdalena Rusu au dominat finala probei de dublu rame feminin și au cucerit aurul mondial la Shanghai.
ProSport mulțumește partenerilor care fac posibilă organizarea Galei Mari Sportivi 2025 și susțin dezvoltarea sportului românesc:
• Fundația Țiriac
• Vodafone
• Sanador
• Mobexpert
• Aqua Bilbor
• Superbet
• EXIM Bank
• Fundația Red Woman
• CNI – Compania Națională de Investiții
• Electrica
• Erbașu
• Hidroelectrica
• RETURO
• Scholl
• Red Point Management
• Oscar Downstream
• Fundația Alfa
