Agregator de ştiri

Odată cu creșterea temperaturilor, crește și riscul de a dormi prost. În timpul valurilor de căldură, atenția se concentrează în special asupra siguranței atunci când se depășește pragul de 35 °C, dar efectele nopților călduroase asupra somnului și sănătății sunt mai puțin cunoscute.

Începând cu anii ’70, temperatura minimă percepută în cele mai calde 10 nopți ale anului a crescut cu 0,32 °C pe deceniu la nivel global, potrivit unui studiu citat de Euronews.

A crescut și numărul nopților tropicale, adică acele nopți în care temperatura nu scade sub 20 °C. Sunt cel puțin două astfel de nopți în plus pe deceniu.

Nopțile calde reduc capacitatea organismului de a se reface după căldura resimțită în timpul zilei.

În timpul somnului, frecvența cardiacă și activitatea fiziologică scad, de obicei, în timp ce temperatura internă a corpului scade. Acest lucru ajută sistemul nervos, imunitar și cardiovascular să se refacă.

Însă, atunci când dormitorul rămâne prea cald, organismul are dificultăți în a elimina căldura. Vasele de sânge se dilată pentru a elibera căldura, iar inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a asigura circulația sângelui. Transpirația poate provoca, de asemenea, deshidratare.

Rezultatul poate fi o dificultate sporită de a adormi, treziri mai frecvente și un somn mai puțin odihnitor.

Problema poate deveni deosebit de gravă atunci când nopțile calde se succed timp de mai multe zile. După o noapte de somn tulburat și de răcorire incompletă, organismul începe ziua următoare deja în condiții de efort, tocmai în momentul în care temperaturile încep să crească din nou.

Majoritatea locuințelor din zonele neobișnuite cu căldura nu este adaptată la temperaturile în creștere și are dificultăți în a se răcori după apusul soarelui. În consecință, dormitoarele pot rămâne calde și umede pentru mult timp, chiar și după ce căldura diurnă atinge punctul maxim.

Iată 7 idei pentru a răcori casa și a dormi mai bine în timpul valurilor de căldură:

• • Deschide ferestrele după apusul soarelui dacă aerul de afară este mai răcoros decât cel din interior.
  • Închide perdelele, obloanele sau jaluzelele în timpul zilei pentru a împiedica încălzirea camerei.
  • Folosește lenjerie de pat ușoară și poartă haine largi și ușoare.
  • Fă un duș sau o baie răcoroasă înainte de culcare.
  • Bea apă în mod regulat, dar limitează consumul de alcool și cofeină.
  • Mută patul în cea mai răcoroasă cameră din casă dacă dormitorul devine prea cald.
  • Oprește aparatele electrice care nu sunt indispensabile, deoarece acestea produc căldură suplimentară.

Fostul premier din partea PSD, Mihai Tudose, a vorbit, miercuri, despre condițiile în care ar trebui construită o majoritate guvernamentală în România, spunând că nu trebuie formată o alianță politică sub forma unor „triburi sau secte”.

Invitat la emisiunea „Ai Aflat!”, de la Gândul, moderată de Ionuț Cristache, Mihai Tudose a spus că, înainte de stabilirea unei majorități, partidele ar trebui să ajungă la un consens asupra unui proiect politic.

„Nu propun un concurs de talente. Întâi aș vrea să avem pe masă unanimitate, un consens, o majoritate pe un proiect politic, pe un program, pe termen mediu și lung”, a declarat Mihai Tudose.

Fostul premier a făcut câteva precizări și despre discuțiile recente despre formarea unei majorități în jurul unor programe precum SAFE și PNRR. Europarlamentarul PSD spune că acestea nu pot reprezenta, singure, un proiect politic pentru România, pentru că s-ar întinde „pe trei săptămâni”.

„Eu am văzut ultima solicitare și ultima frăsuială, iertați-mi dicționarul de vacanță, să facem o majoritate. SAFE și PNRR. E genial. Adică marele program al țării este pe trei săptămâni. PNRR-ul se termină în august și SAFE-ul se încheiase. Că s-au semnat, s-au dat contractele, s-a închis. Ce să mai facem cu el?”, a spus Tudose.

O eventuală majoritate nu ar trebui construită în jurul unei persoane, ci în jurul unui proiect pe care partidele să îl poată susține împreună, a declarat Mihai Tudose.

„Proiectul va fi partidele care, oamenii care, susțin și fac o majoritate guvernamentală, nu se strâng în jurul unui om. Nu facem triburi aici sau secte. În jurul unei idei. În jurul unui program. Care să fie cu cap și coadă”, a afirmat fostul premier.

Acesta spune că un astfel de proiect ar trebui să explice ce măsuri trebuie să fie luate și în ce perioadă, astfel încât guvernarea să poată fi evaluată în funcție de rezultate.

„Uite, facem asta în doi ani, în trei ani, în patru ani. Că poți să ieși și să spui românilor, bă, suntem în situația asta. Am înțeles, sunt unii vinovați. E altă mâncare de pește. Dar de aici încolo, ca să vedem și noi lumina, și la propriu și la figurat, că mai avem un pic și nu mai vedem nici pe aia. Uite, asta trebuie să facem. Și ăsta e programul. Și vedem cu cine, cine este în stare să facă chestia aia”, a mai spus Mihai Tudose.

Emisiunea integrală poate fi urmărită AICI.

Proiectul de hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică la 17 august 2026 elimină prevederea actuală potrivit căreia bursele sociale sunt acordate și în perioada vacanțelor școlare.

Potrivit Salvați Copiii, în metodologia aflată în vigoare, articolul 15 alineatul (1) din HG 732/2025 prevede explicit acordarea burselor sociale și în vacanțe. Proiectul propune înlocuirea acestei prevederi cu regula generală aplicabilă burselor de merit și tehnologice, care sunt acordate în perioada cursurilor școlare.

Organizația critică și faptul că modificarea nu este menționată în nota de fundamentare a proiectului, deși aceasta include o secțiune privind impactul social.

„O măsură care restrânge un drept al copiilor nu poate fi introdusă tacit, fără nicio asumare de către Minister a efectelor sale”, susține Salvați Copiii.

Organizația solicită autorităților să prezinte public numărul elevilor care ar fi afectați de măsură, economia bugetară urmărită, riscurile sociale și educaționale, precum și alternativele analizate pentru protejarea copiilor vulnerabili.

Salvați Copiii argumentează că nevoile familiilor vulnerabile continuă și în perioada vacanțelor. Cheltuielile pentru hrană, îmbrăcăminte, produse de igienă, internet și condiții minime de locuire nu dispar odată cu încheierea cursurilor.

În plus, în lunile de vară apar cheltuieli pentru revenirea la școală, precum achiziția de rechizite, haine, încălțăminte și plata transportului.

„Sărăcia nu intră în vacanță odată cu școala”, transmite organizația, care consideră că bursa socială trebuie privită ca un mecanism de protecție socială și nu ca o recompensă pentru prezența copilului în sala de clasă.

Salvați Copiii amintește că metodologia în vigoare definește bursa socială drept o formă de sprijin destinată elevilor vulnerabili, pentru susținerea participării la activitățile didactice și prevenirea abandonului școlar.

Organizația Salvați Copiii citează propriile date, potrivit cărora trei din zece copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială.

Conform unui raport publicat de Salvați Copiii la 1 iunie 2026, peste 1,163 milioane de copii se află în această situație, iar 425.491 de copii cu vârste între 7 și 17 ani sunt în afara sistemului de educație.

Datele organizației indică și o creștere a sărăciei nutriționale. Ponderea familiilor care nu își permit cel puțin o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine echivalente a crescut de la 14,6% la 17,2% în cazul familiilor cu copii și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.

Un studiu realizat de Salvați Copiii în vara anului 2025 arată că 58% dintre familiile ai căror copii participă la programele educaționale ale organizației nu pot acoperi fără sprijin extern cheltuielile legate de participarea copiilor la educație. Procentul ajunge la 87% în cazul familiilor afectate de sărăcie materială.

Organizația invocă și o cercetare realizată în 2025 de Institutul de Științe ale Educației, la solicitarea Ministerului Educației, potrivit căreia banii proveniți din burse sunt utilizați în principal pentru alimente, îmbrăcăminte și rechizite.

Majoritatea profesorilor și directorilor consultați au apreciat că bursele contribuie la reducerea absenteismului și la creșterea prezenței la școală, efectul fiind mai pronunțat în mediul rural.

Totodată, 99,7% dintre elevii incluși în analiză au declarat că bursa a avut un efect pozitiv, iar aproximativ două treimi au raportat o îmbunătățire a performanței școlare percepute.

Salvați Copiii susține că o eventuală restrângere a sprijinului financiar ar putea accentua dezavantajele deja existente și avertizează asupra riscului unor costuri sociale mai mari pe termen lung, prin abandon școlar, excluziune socială, perpetuarea sărăciei și dificultăți de integrare profesională.

Organizația solicită Ministerului Educației să păstreze prevederea actuală privind acordarea burselor sociale pe durata vacanțelor și să realizeze o evaluare transparentă a impactului oricărei modificări asupra drepturilor copilului.

Bursa socială a avut cei mai mulți beneficiari în anul școlar de referință, 840.820 de elevi, reprezentând 60% din totalul beneficiarilor de burse.

Parlamentul Ucrainei a anunțat oficial miercuri că țara are doi noi miniștri importanți în funcție. Evhenii Khmara va prelua funcția de ministru al Apărării, iar Andrii Sybiha preia funcția de ministru al Afacerilor Externe, după nominalizările făcute de președintele Volodimir Zelenski.

Conform informațiilor venite pe surse, pentru numirea lui Khmara au votat 312 deputați, în timp ce Sybiha a primit 266 de voturi favorabile.

Evhenii Khmara îl înlocuiește pe Mykhailo Fedorov, care a condus Ministerul Apărării timp de aproximativ șase luni, între 14 ianuarie și 16 iulie 2026.

Noul ministru este general-maior al Serviciului de Securitate al Ucrainei și are o experiență de peste 15 ani în cadrul Centrului de Operațiuni Speciale A, cunoscut sub numele Alfa. În timpul războiului, a participat la operațiuni militare în regiunea Kiev, în Donețk și la eliberarea Insulei Șerpilor.

În aprilie 2023, președintele ucrainean a hotărât ca acesta să preia conducerea Centrului de Operațiuni Speciale al SBU pentru combaterea terorismului și protejarea participanților la procedurile penale și a ofițerilor de aplicare a legii.

În urma unei reorganizări, unitatea a primit denumirea Centrul de Operațiuni Speciale A.

Acesta a fost promovat la gradul de general de brigadă în august 2023, iar în iunie 2024 a devenit general-maior. În august 2025, a preluat conducerea Centrului de Operațiuni Speciale A.

„Centrul de Operațiuni Speciale A se clasează constant printre primele trei unități cele mai eficiente ale forțelor ucrainene în ceea ce privește echipamentul inamic și personalul distrus cu ajutorul dronelor”, a transmis SBU.

Între 5 ianuarie și 17 iulie 2026, Khmara a fost șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei. În luna iulie, s-a mutat la Ministerul Apărării, unde a fost numit ministru interimar.

Acesta a primit, printre altele, Ordinul Bohdan Hmelnițki, clasele I, a II-a și a III-a, precum și „Crucea Meritului Militar” acordată de președintele Ucrainei.

Tot miercuri, Rada Supremă l-a confirmat și pe Andrii Sybiha în funcția de ministru al Afacerilor Externe. Acesta a primit 266 de voturi în favoare.

Potrivit istoricului, Andrii Sybiha a ocupat aceeași funcție în guvernele conduse de Denys Shmyhal și Iulia Svyrydenko. El lucrează în diplomația ucraineană din 1997 și a avut mai multe funcții în Ministerul Afacerilor Externe.

A fost diplomat la Ambasada Ucrainei în Polonia, unde a ocupat mai multe funcții, iar între 2016 și 2021 a fost ambasadorul Ucrainei în Turcia. După revenirea la Kiev, Andrii Sybiha a devenit șef adjunct al Cabinetului președintelui.

În aprilie 2024, a fost numit prim-viceministru al Afacerilor Externe, iar în septembrie 2024 a preluat conducerea ministerului, după demiterea lui Dmitro Kuleba.

După demisia premierului Iulia Svyrydenko, pe 14 iulie, întregul Guvern ucrainean a demisionat automat. Cu aprobarea lui Volodimir Zelenski, Sybiha și Khmara au fost numiți ulterior miniștri interimari.

Pe 18 august, președintele ucrainean a transmis Parlamentului nominalizările oficiale pentru ca cei doi să ocupe definitiv funcțiile de ministru al Apărării și ministru al Afacerilor Externe.

Prin voturile care au avut loc miercuri, Rada Supremă a încheiat procedura de numire a celor doi membri importanți ai Guvernului ucrainean.

Chiar și după o noapte de bombardamente intense, Olga se trezește în zori și se pregătește să hrănească pisicile din Odesa.

„Acest oraș este întreaga mea viață”, spune femeia în vârstă de 74 de ani pentru The Independent. În fiecare zi, ea are grijă de cele 50 de pisici care cutreieră ruinele și clădirile arse din cartierul ei, o zonă vizată constant de bombe.

Soțul și fiul Olgăi au murit amândoi de ceva timp, însă ea spune că nu se simte singură și că a încetat de mult să mai intre în panică atunci când sună sirenele de raid aerian.

„Oamenii pleacă din proprie inițiativă, dar eu nu m-am gândit să fac asta”. Olga face parte dintr-un grup de persoane în vârstă care au rămas să îngrijească animalele de companie abandonate și animalele fără stăpân.

Chiar și înainte de război, Ucraina avea o populație numeroasă de animale fără stăpân – estimările indică până la 200.000 de câini și mult mai multe pisici care cutreierau străzile, potrivit Naturewatch Foundation. De la începutul războiului, alte mii de câini și pisici au fost pierdute sau abandonate.

Experții au declarat pentru The Independent că oamenii care rămân în orașele și localitățile afectate de război ajung adesea să hrănească zeci de animale, deși propriile resurse sunt foarte limitate.

Munca începe la ora 9. „Ies să le hrănesc. Încep din cele mai îndepărtate puncte și termin lângă mare”, spune ea. Olga hrănește pisicile din curtea sa, din grădinile vecine, din parcări și de pe pantele de pe drumul spre mare.

„Încă din copilărie am iubit foarte mult pisicile”, spune ea. Pisica ei preferată, Lora, pe care a poreclit-o Chernushka, a supraviețuit unei tumori de la gât de mărimea unei nuci. De atunci, Olga s-a atașat foarte mult de ea.

Această iubire pentru animale a făcut-o să nu părăsească Odesa, în ciuda pericolelor. Cea mai mare teamă a ei nu este pentru propria siguranță, ci pentru faptul că ar lăsa animalele fără apărare.

„Pur și simplu nu vor supraviețui fără noi, oamenii”, spune ea.

Odesa a fost vizată de atacuri tot mai intense din partea Rusiei. Deși nu se află pe linia frontului, Odesa a fost atacată de Rusia într-o încercare de a strangula legăturile comerciale ale Ucrainei cu lumea exterioară.

În cealaltă parte a orașului și fără să știe una de cealaltă, Nataliia, în vârstă de 73 de ani, are grijă de 13 animale de companie și 27 de animale fără stăpân.

„Să trăiești într-o zonă de război este foarte dificil. Războiul are un efect foarte negativ asupra sănătății mele și asupra stării animalelor mele. Devin nervoase. Trebuie să petrec mult timp monitorizându-le starea și calmându-le”, spune ea.

„Este foarte greu să trăiești fără electricitate și apă și, uneori, chiar fără căldură în sezonul rece. Să cari apă până la etajul opt pentru animalele fără stăpân este dificil – când apa din bolurile lor îngheață, trebuie să o dezgheț și să aduc apă caldă. Toate acestea complică semnificativ condițiile de trai”.

Hrana pentru animale este cumpărată din pensia ei, în timp ce organizația United for Animals ajută la asigurarea hranei pentru animalele fără stăpân.

Ziua Nataliiei începe la ora 6 dimineața și se termină la 1 noaptea. Ea curăță numeroase litiere, hrănește animalele și verifică dacă toate sunt sănătoase și nevătămate după o noapte de raiduri aeriene.

„În timpul exploziilor, mă îngrijorează profund viețile animalelor mele și ale celor de pe stradă – în special ale celor aflate pe stradă, care pot fi lovite de schije sau prinse într-o explozie”.

Numărul animalelor fără stăpân din Ucraina a crescut în timpul conflictului.

Cercetătorii au descoperit că războiul a modificat semnificativ comportamentul animalelor. Aceștia au comparat impactul conflictului asupra faunei sălbatice, observând comportamentul animalelor după ocupația rusă și comparându-l cu aceeași perioadă din 2021. Într-un studiu, ei au concluzionat că războiul a modificat semnificativ tiparele zilnice de activitate ale animalelor. Acestea au devenit mai puțin active noaptea sau în perioadele în care luptele erau în desfășurare.

Olga a observat și ea schimbările la animale și consideră că natura umană a avut un impact asupra comportamentului lor la fel de important ca bombardamentele.

„Ceea ce provoacă cel mai mult disconfort este că unii oameni sunt împotriva hrănirii animalelor… în special în apropierea mașinilor. Pentru ei, o mașină valorează mai mult decât un animal”.

În ciuda cruzimii războiului pe care au văzut-o îndreptată împotriva animalelor, atât Nataliia, cât și Olga speră că războiul se va încheia în curând.

Potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, România continuă să aibă cea mai mare rată a inflației din UE, respectiv 8,2% în luna iulie, chiar dacă aceasta a scăzut față de valoarea înregistrată în iunie (9,2%).

Următoarele cele mai ridicate valori ale inflației în țările UE pentru luna iulie s-au înregistrat în Lituania (5,4%), Cipru și Bulgaria (ambele cu 4,4%).

La polul opus, luna trecută, cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Suedia (0,3 %), Cehia (1,3 %), Danemarca și Ungaria (ambele cu 1,6 %).

Datele Eurostat publicate miercuri mai arată că spre deosebire de situația din iunie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România (de la 9,2% până la 8,2%), a rămas stabilă în trei ţări şi a crescut în nouă ţări membre.

În zona euro, rata anuală a inflației a fost de 2,9 % în iulie 2026, în creștere față de 2,8 % în iunie. Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 3,0 % în iulie 2026, în creștere față de 2,9 % în iunie.

În data de 12 august, Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat că rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în luna iulie, în scădere de la 10,4% în iunie.

„Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,58%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,4%. Rata anuală a inflației în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%”, se arată în comunicatul INS. 

În luna iulie, cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la servicii, respectiv cu 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,93%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,03%.

Totodată, recent, Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul acestui an, de la 3,9% la 5,5%. Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o rată a inflației de 2,9%.

CSM precizează că proiectul continuă să se afle în circuitul public și să stea la baza unor demersuri legislative, deși procedura inițială de elaborare a acestuia a fost suspendată printr-o hotărâre a Curții de Apel București.

Consiliul susține că problemele proiectului nu țin doar de nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor, ci de „poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului”.

Unul dintre principalele exemple invocate este cel al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, potrivit proiectului, ar avea un coeficient salarial de 6,15. În schimb, consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului ar avea coeficientul 6,50, iar secretarii și chestorii Camerelor, precum și miniștrii, coeficientul 6,45, respectiv 6,50.

„O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”, transmite CSM.

Consiliul indică și diferențele existente la nivelul celorlalte funcții din sistemul judiciar. Un judecător al Înaltei Curți cu vechime maximă ar urma să aibă un coeficient de 5,50, sub cel al primarului general al Capitalei, stabilit la 6,50, și sub cel al unui președinte de consiliu județean sau al unui primar de municipiu reședință de județ ori de sector, de 6,00.

De asemenea, un judecător de judecătorie cu o vechime între 15 și 20 de ani ar avea un coeficient de 4,22, în timp ce pentru primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori este prevăzut un coeficient de 4,35.

CSM mai reclamă faptul că magistrații se numără printre categoriile pentru care veniturile nu sunt completate, în aceeași măsură ca în alte sectoare bugetare, prin sporuri, sume forfetare sau alte facilități. Consiliul indică, în acest context, sporul de 40% prevăzut pentru anumite categorii de funcționari publici prin proiectul de lege.

Potrivit CSM, diferențele prevăzute în grilă reprezintă „o opțiune de poziționare instituțională”, prin care autoritatea judecătorească ar fi plasată într-un plan inferior față de numeroase funcții din puterea executivă, legislativă sau administrația publică locală.

Consiliul susține că o astfel de abordare nu reprezintă doar o chestiune bugetară, întrucât ar transmite mesajul că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, în condițiile în care Constituția consacră separația și echilibrul puterilor și garantează independența justiției.

CSM subliniază că salarizarea adecvată a judecătorilor și procurorilor nu constituie un privilegiu profesional, ci una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției.

Consiliul afirmă că, începând din iulie 2025, statutul judecătorilor și procurorilor a fost supus unor intervenții legislative succesive și unei „ample retorici publice ostile magistraturii”, iar actualul proiect de salarizare riscă să reprezinte o nouă etapă în procesul de diminuare a garanțiilor statutare.

„Pentru autoritatea judecătorească, salarizarea corespunzătoare constituie o limită dincolo de care este afectată însăși substanța statutului său de putere în stat”, afirmă CSM.

În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii anunță că va utiliza „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale” pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului.

CSM solicită ca orice viitoare reglementare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice să respecte poziția constituțională a autorității judecătorești, echilibrul dintre puteri și garanțiile necesare independenței justiției.

Cea mai bună Coca-Cola din lume este îmbuteliată în Kazahstan. Potrivit Nexta, compania din țara menționată a primit Cupa Candler și a fost recunoscută ca fiind cea mai bună firmă de îmbuteliere Coca-Cola.

Este o recunoaștere oficială în cadrul unui concurs în care au fost analizate peste 200 de țări. În evaluare au fost luate în considerare rezultatele comerciale, calitatea produsului și eficiența operațională.

Mai în glumă, mai în serios, premiul se poate transforma într-un avantaj diplomatic. Astana ar putea avea un atu în timpul discuțiilor cu președintele american Donald Trump, un mare consumator al băuturii răcoritoare.

Candler Cup (Cupa Candler) reprezintă cea mai înaltă distincție acordată la nivel mondial în cadrul sistemului The Coca-Cola Company. Trofeul anual recunoaște cea mai performantă și bine administrată operațiune de îmbuteliere din lume. Numele vine de la Asa Griggs Candler, omul de afaceri care a fondat compania și a transformat băutura într-un fenomen global.

Cercetătorii au descoperit că numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în SUA a fost cu 15,1% mai mare în zilele în care au fost lansate albume muzicale importante decât în alte zile, potrivit Euronews.

Oamenii de știință spun că utilizarea smartphone-urilor pentru redarea muzicii în timp real ar putea fi o sursă trecută cu vederea de distragere a atenției șoferului. Aceștia subliniază, însă, că studiul nu demonstrează că redarea muzicii în timp real a cauzat decesele suplimentare.

Studiul a examinat 233.809 decese în accidente rutiere din SUA între 2017 și 2022.

Cercetătorii s-au concentrat pe datele de lansare ale celor 10 albume importante care au generat cel mai mare număr de redări în prima zi în perioada de studiu.

Albumele au inclus unele dintre cele mai mari lansări ale ultimilor ani. Printre acestea, se numără Midnights și Red (Taylor’s Version) de Taylor Swift, Certified Lover Boy de Drake, Un Verano Sin Ti de Bad Bunny, Mr. Morale & the Big Steppers de Kendrick Lamar și Harry’s House de Harry Styles.

Apoi, au comparat numărul deceselor în accidente rutiere din zilele în care albumele respective au fost puse la dispoziție pe platformele de streaming, cu numărul de decese din cele 10 zile dinaintea și după fiecare lansare.

În cele 10 zile de lansare a albumului, oamenii au ascultat muzică în medie de 123,3 milioane de ori, comparativ cu 86,1 milioane de redări în zilele de dinainte sau după. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 43%, potrivit sursei.

Decesele cauzate de accidente rutiere au crescut și ele. Cercetătorii au înregistrat o medie de 139,1 decese în zilele de lansare a albumelor, comparativ cu 120,9 în zilele de dinainte sau după. Aceasta înseamnă că s-au produs cu 18 decese în plus pe zi, sau cu 15,1% mai mult.

Per total, cercetătorii estimează că în cele 10 zile de lansare au murit în accidente rutiere cu aproximativ 182 de persoane mai mult decât s-ar fi așteptat în alte zile.

Rezultatele nu sugerează că muzica difuzată în mașină este periculoasă. În schimb, cercetătorii au fost interesați de posibilitatea ca smartphone-urile să creeze un alt tip de distragere a atenției.

Ascultarea unei liste de redare familiare necesită puțină interacțiune, dar găsirea unui album recent lansat poate fi diferită. Un șofer poate debloca un telefon, deschide o aplicație de streaming, căuta un artist, răsfoi un album și selecta o piesă.

Fiecare dintre aceste acțiuni poate distrage atenția de la drum, potrivit aceleiași surse.

Cercetătorii nu știau dacă persoanele care au murit în accidente ascultau muzică pe o platformă de streaming sau își foloseau smartphone-urile. Studiul arată doar că trei lucruri au avut loc împreună: lansări importante de albume, o creștere bruscă a streamingului de muzică și o creștere a numărului de decese în accidente rutiere. Asta nu indică neapărat o relație de cauzalitate

„Pentru mine, acest premiu este o minune care mi-ar putea salva viata. Consider că e noroc și, în același timp, o binecuvântare. Cu acești bani îmi voi lua viața de la capăt”, a mărturisit emoționată câștigătoarea celui mai mare premiu din istoria jocului Loto 6/49, obținut la tragerea loto din 13 august a.c.”, transmite Loteria Română.

Câștigătoarea celui mai mare premiu la Loto 6/49, în valoare de 52.839.623,04 lei (peste 10,07 milioane de euro), si-a ridicat câștigul în cursul zilei de astăzi, 19 august a.c. .

Câștigătoarea este din Oradea, are 59 de ani si este pensionată medical.

A mărturisit că a intrat întâmplător în agenție și a ales să completeze „niște numere la nimereală”.

Câștigătoarea nu a dorit să-și faca publică identitatea.

Beijingul se opune luării de poziții și formării de tabere în domeniul AI, după cum a precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Lin Jian, în cadrul unei conferințe de presă, potrivit Reuters. 

Se pare că SUA se pregătesc să anunțe zeci de țări că trebuie să aleagă o tabără, în cursa dezvoltării tehnologiilor bazate pe Inteligență Artificială.

Pentru că SUA nu-și doresc o colaborare cu Beijingul, americanii au avertizat că țările care aderă la cadrul Chinei vor fi eliminate dintr-o coaliție AI, condusă de SUA.

Declarațiile au fost date pentru sursa citată de un oficial american. De asemenea, publicația a consultat un proiect intern referitor la subiect.

„Fiecare țară are dreptul să-și aleagă partenerii în funcție de condițiile naționale și de nevoile sale de dezvoltare”, a spus Lin.

Este vorba despre un proiect de scrisoare legat de „Declarații privind oportunitățile AI”. Documentul a fost semnat de 35 de țări care și-au exprimat dorințade a-și alinia cooperarea cu Washingtonul în domeniul AI, potrivit sursei citate. 

Inițiativa „Pax Silica” – ce stă, de fapt, la baza acestei coaliții AI pe care Statele Unite intenționează să o formeze – a fost înființată anul trecut, cu scopul de a securitatea lanțurilor de aprovizionare pentru modelele de IA, semiconductori și minerale critice, pe fondul unei rivalități tehnologice acerbe cu Beijingul.

Aproximativ 24 de țări sunt membre ale Pax Silica, între care Kazahstanul, țară bogată în resurse de minerale critice, dar și China. Printre țări se mai află și Japonia, Australia și Coreea de Sud.

Prin presiunea exercitată asupra țărilor de a alege o tabără, SUA speră să priveze China de resurse în cursa pentru crearea celui mai sofisticat sistem AI utilizat în domeniul militar, dar și economic.

Primul test al unei echipe importante din campionatul de baschet al României este programat joi, 20 august, când CSM Oradea va întâlni în deplasare formația maghiară DEAC Debrecen.

Vicecampioana României s-a reunit cu un nou antrenor, finlandezul Mikko Riipinen, și are un lot în care au apărut opt jucători noi.

Pentru CSM Oradea urmează alte partide de pregătire cu SCM Politehnica Timișoara, pe 29 august, și CSU Sibiu, pe 2 septembrie. În perioada 4-6 septembrie, orădenii vor organiza tradiționalul turneu memorial „Antonio Alexe”.

Pentru vicecampioana României, perioada de pregătire va fi una scurtă înaintea primului meci oficial. CSM Oradea va participa la turneul de calificare pentru Basketball Champions League de la Samokov, în Bulgaria, unde va întâlni AEK Larnaca pe 16 septembrie.

Campioana României, U-BT Cluj-Napoca, și-a început pregătirea la 17 august, iar primele partide de verificare sunt programate la sfârșitul acestei luni.

Clujenii vor juca două meciuri consecutive cu CS Vâlcea 1924, pe 29 și 30 august.

CS Vâlcea 1924 va avea astfel două dintre cele mai interesante teste ale perioadei de pregătire, ambele împotriva campioanei României.

Pentru U-BT urmează turneul Gloria Cup, în Antalya, unde formația pregătită de Mihai Silvășan va disputa trei partide.

Pe 9 septembrie, clujenii vor întâlni Tofaș Bursa, pe 12 septembrie Bahcesehir College Istanbul, iar pe 13 septembrie Anadolu Efes Istanbul, formație cu două titluri de campioană a Euroligii.

Ultimele teste înaintea noului sezon vor avea loc în Grecia. U-BT va întâlni AEK Atena pe 18 septembrie și Peristeri Betsson pe 19 septembrie.

Pentru U-BT, perioada de pregătire este cu atât mai importantă cu cât echipa va avea din nou un program european solicitant.

Clujenii vor evolua pentru al cincilea sezon consecutiv în BKT EuroCup, iar primul meci din noua ediție este programat la sfârșitul lunii septembrie, în deplasare, cu Maxima Roma.

În faza grupelor, U-BT va mai întâlni formații precum Umana Reyer Veneția, London Lions, Skyliners Frankfurt, La Laguna Tenerife și Turk Telekom Ankara.

U-BT și CSM Oradea nu sunt singurele echipe care au început să-și contureze programul de pregătire. Și alte formații din Liga Națională au început să-și contureze programul din presezon.

Liga Națională de baschet masculin este programată să înceapă pe 3 octombrie, astfel că echipele mai au la dispoziție câteva săptămâni pentru a-și omogeniza loturile și pentru a pregăti noua stagiune.

U-BT Cluj-Napoca, campioana en-titre, va intra direct în play-off-ul Ligii Naționale în sezonul 2026-2027, astfel că nu va disputa meciurile din sezonul regulat.

Până atunci, primele meciuri de verificare vor oferi deja primele indicii despre forma echipelor și despre modul în care noile transferuri se integrează în loturi.