Potrivit informațiilor apărute în publicația The Independent, Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a cerut operatorilor străini de cabluri submarine „taxe de protecție” pentru acordarea permiselor necesare întreținerii infrastructurii de pe fundul mării, sugerând că, în lipsa plăților, ar putea apărea întârzieri sau perturbări ale lucrărilor de reparații.
„Vom impune taxe pentru cablurile de internet”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari, într-un mesaj publicat pe platforma X.
Strâmtoarea Ormuz, considerată deja un punct strategic pentru transporturile globale de petrol, joacă și un rol important în infrastructura digitală internațională. Mai multe cabluri de fibră optică traversează zona, conectând India și statele din Asia de Sud-Est cu Europa.
Principalele sisteme de cabluri din Golful Persic, afectatePrintre principalele sisteme de cabluri care traversează regiunea se numără Asia-Africa-Europe 1 (AAE-1), care leagă Asia de Sud-Est de Europa, rețeaua Falcon, ce conectează India și Sri Lanka de statele din Golful Persic, Sudan și Egipt, precum și Gulf Bridge International Cable System, care conectează toate statele din Golful Persic, inclusiv Iranul. Două dintre aceste rețele de cabluri, Falcon și Gulf Bridge International, traversează apele teritoriale iraniene.
Măsura ar putea afecta indirect mari companii tehnologice precum Microsoft, Meta, Google și Amazon, care depind de aceste rute pentru transferul internațional de date. Totuși, analiștii subliniază că sancțiunile americane împotriva Iranului complică posibilitatea ca firmele occidentale să efectueze astfel de plăți către Teheran.
Cablurile submarine transportă aproximativ 99% din traficul global de internet, potrivit Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (ITU), agenția ONU pentru tehnologiile digitale. Acestea sunt folosite pentru transferul de date, telecomunicații și electricitate între state și sunt esențiale pentru serviciile cloud și comunicațiile online.
Transferurile globale de date, în pericolPresa afiliată statului iranian a avertizat că eventuale avarii ale cablurilor ar putea afecta transferuri globale de date în valoare de trilioane de dolari și conectivitatea internațională, deși unii experți consideră că Iranul își supraevaluează influența pentru a obține un avantaj strategic în eventualitatea unor viitoare atacuri.
Experții avertizează că, în timp de pace, o avarie la un cablu submarin poate fi remediată în mai puțin de trei săptămâni, însă într-un context de conflict reparațiile ar putea întârzia semnificativ, provocând perturbări economice și tehnologice majore.
„Cablurile avariate înseamnă încetinirea internetului sau pene, perturbări ale comerțului electronic, întârzieri ale tranzacțiilor financiare și consecințe economice generate de toate aceste probleme”, a declarat analista în geopolitică și energie Masha Kotkin.
Analiștii avertizează că economiile dependente de fluxurile de date, precum Emiratele Arabe Unite, India, Arabia Saudită sau Qatar, ar putea resimți rapid efectele unor eventuale restricții, în condițiile în care sistemele bancare, centrele regionale de cloud și platformele de tranzacționare energetică depind de infrastructuri digitale cu latență foarte redusă.
Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a solicitat un mandat secret de arestare pe numele ministrului israelian de finanțe, Bezalel Smotrich.
Politicianul de extremă dreapta a declarat marți, într-o conferință de presă, că a fost informat despre cerere luni seară. El a refuzat să spună cine l-a informat sau ce motive a oferit instanța. Nici CPI, nici autoritatea de urmărire penală relevantă nu au comentat încă, arată FAZ.
Procedura pentru astfel de cereri este confidențială: procuratura poate face apel la judecători, care trebuie să aprobe cererea dacă există suficiente suspiciuni de infracțiuni care intră în competența instanței. Smotrich a descris mandatele de arestare împotriva oficialilor guvernului israelian drept o „declarație de război” din partea Autorității Palestiniene. Smotrich cere ocuparea permanentă a GazeiÎn noiembrie 2024, instanța a emis mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al Apărării, Yoav Galant, și a liderului Hamas, Ibrahim Al-Masri.
Aceștia sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității în războiul din Gaza. Anul trecut, Marea Britanie și alte patru țări au impus sancțiuni lui Smotrich și ministrului israelian, la fel de extremist, Itamar Ben-Gvir, acuzându-i de incitare repetată la violență împotriva palestinienilor din Cisiordania.
Smotrich solicită, de asemenea, ocuparea permanentă a Fâșiei Gaza și reconstrucția așezărilor evreiești de acolo, care au fost evacuate în 2005. Netanyahu, însă, a respins aceste planuri.
În noiembrie 2024, CPI emisese mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu și fostului său șef al apărării, Yoav Gallant, precum și pe numele unui lider Hamas, Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității în conflictul din Gaza.
Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța nu a respectat măsurile impuse în anul 2025 referitoare la organizarea serviciului de remorcare a navelor maritime în portul Constanța, astfel că a fost amendată cu aproape 1,6 milioane de lei.
Mai mult, CSDN a impus amenzi cominatorii în valoare de 12.546 lei, reprezentând 1% din cifra de afaceri zilnică medie din anul 2025, pentru fiecare zi de întârziere. Aceste amenzi se aplică până la implementarea măsurilor obligatorii dispuse prin Decizia nr. 1/20251.
Deciziile CSDN sunt obligatorii și nerespectarea măsurilor impuse prin acestea constituie contravenție și se sancționează cu amendă. CSDN poate aplica amenzi cominatorii pentru fiecare zi de întârziere a implementării măsurilor dispuse, pentru a determina părțile vizate să se conformeze. Deciziile CSDN prin care se aplică amenzi sunt executorii.
Traseul decizieiPotrivit sursei citate, în 2025, CSDN a constatat că administrația portului Constanța nu a respectat prevederile europene de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor privind transparența financiară a porturilor și nu a organizat serviciul de remorcare a navelor maritime în conformitate cu legislația europeană.
Măsurile impuse de CSDN au vizat stabilirea, în termen de 60 de zile, a cerințelor pentru furnizarea serviciilor portuare de remorcare a navelor maritime în portul Constanța, conform reglementărilor europene, astfel încât acestea să fie transparente, obiective și nediscriminatorii.
„Administrația portuară avea obligația de a impune companiilor care doresc să presteze acest serviciu portuar cerințe minime privind acordarea sau refuzarea furnizării de servicii portuare de remorcare în portul Constanța, cu respectarea reglementărilor europene. De asemenea, administrația portuară trebuia să elaboreze un calendar de implementare a măsurilor dispuse și să informeze CSDN cu privire la stadiul fiecărei etape implementate”, potrivit documentului transmis de Consiliul Concurenței.
Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA (CNAPM) a fost înființată în 1998, prin reorganizarea Regiei Autonome Administrația Portului Constanța și este controlată de Ministerul Transporturilor, care deține pachetul majoritar de 80%, alături de Fondul Proprietatea, cu 20% din acțiuni.
Armata chineză ar fi găzduit la sfârșitul anului trecut aproximativ 200 de militari ruși în cadrul unor programe de instruire desfășurate în mai multe locații în domenii precum utilizarea dronelor, război electronic, aviație și operațiuni ale infanteriei, potrivit mai multor agenții de informații europene și unor documente consultate de Reuters.
Antrenamente secrete în ChinaDeși China s-a declarat oficial neutră și s-a poziționat ca mediator de pace, un acord bilingv ruso-chinez, semnat la Beijing în iulie 2025, de ofițeri de rang înalt din ambele armate, arată că 200 de soldați ruși au fost trimiși la instruire în facilități militare din Beijing, Nanjing și alte orașe chineze, urmând ca militari chinezi să fie trimiși în Rusia pentru instrucție.
Documentul arată și confidențialitatea acestor demersuri, întrucât era prevăzută interdicția privind relatarea în mass-media sau informarea unor terțe părți despre aceste vizite.
De asemenea, rapoarte interne din cadrul armate ruse arată amploarea instrucției chineze. În Shijiazhuang, 50 de militari ruși au fost instruiți să tragă cu mortiere de 82 mm, folosind în același timp drone pentru identificarea inamicului. O sesiune desfășurată în Zhengzhou a prevăzut instruirea rușilor în războiul electronic pentru dezafectarea dronelor ucrainene. În Yibin au fost desfășurate antrenamente pentru operarea mai multor tipuri de drone, iar la Nanjing au avut cursuri despre minare, deminare și eliminare a dispozitivelor explozive improvizate.
Poziția BeijinguluiMinisterul Afacerilor Externe de la Beijing a reacționat, declarând pentru Reuters: „În ceea ce privește criza din Ucraina, China a menținut în mod constant o poziție obiectivă și imparțială și a depus eforturi pentru promovarea negocierilor de pace, acest lucru fiind consecvent și clar, fiind observat de comunitatea internațională. Părțile relevante nu ar trebui să alimenteze în mod deliberat confruntarea sau să transfere vina pe alții”.
Marți urmează să înceapă o vizită de două zile în China a președintelui rus Vladimir Putin. Demersul diplomatic are loc la mai puțin de o săptămână după ce președintele Donald Trump s-a întâlnit cu omologul său, Xi Jinping, la Beijing.
Întrebată, marți, dacă au existat discuții la nivel guvernamental pentru achiziționarea sculpturii „Danaida” a lui Constantin Brâncuși – vândută la licitație pentru un preț record -, Oana Țoiu a confirmat că statul român nu a purtat negocieri în acest sens, cel puțin nu la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
„Ne-am bucurat să vedem această apreciere față de arta lui Brâncuși, o apreciere care are și o cifră de data asta”, a spus ministrul de Externe.
Lucrarea „Danaïde”, una dintre piesele vedetă ale unei licitații organizate de Christie’s, a depășit rapid precedentul record al lui Brâncuși, de 71,2 milioane de dolari, notează CNN. Vânzarea a făcut parte dintr-o seară spectaculoasă pentru piața de artă, în care Christie’s a obținut în total peste 1,1 miliarde de dolari din două sesiuni de licitații desfășurate la New York.
Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Caraș-Severin, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Caraș-Severin, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat, de 28 de ani, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de pornografie infantilă și viol săvârșit asupra unui minor.
Din cercetări a rezultat faptul că, în iunie 2025, deși știa că victima are doar 15 ani, la acel moment, acesta a realizat mai multe înregistrări în timp ce întreținea acte de natură sexuală cu ea. Ulterior, el a distribuit materialele pornografice prin intermediul unei aplicații către o a treia persoană.
Luni, polițiștii au făcut două percheziții la locuințe din județul Caraș-Severin. În cadrul acestor descinderi, au fost găsite și luate probe importante pentru dosar, care ajută la continuarea cercetărilor.
Tot luni, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Caraș Severin au dispus reținerea bărbatului.
Marți, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Caraș-Severin a dispus arestarea preventivă a acestuia, pentru 30 de zile.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul polițiștilor Inspectoratului de Poliție Județean Caraș – Severin și al jandarmilor Inspectoratului de Jandarmi Județean Caraș – Severin.
Deși o scădere la începutul anului este tipică, de data aceasta a fost semnificativ mai severă decât în anii precedenți. Chiar și după ajustarea efectelor sezoniere obișnuite, există încă o pierdere de 61.000 de locuri de muncă. Acesta marchează al treilea trimestru consecutiv de scădere a locurilor de muncă în Germania. Sectorul industrial este afectat în mod deosebit – chiar industria care a alimentat puterea economică a Germaniei timp de decenii.
Industria și construcțiile – reduc locurile de muncăComparativ cu același trimestru al anului trecut, s-au pierdut 171.000 de locuri de muncă în fabrici și companii industriale. Criza se agravează și în sectorul construcțiilor, unde au dispărut 27.000 de locuri de muncă. Multe companii suferă de pe urma afacerilor slabe, a costurilor ridicate și a concurenței tot mai mari din partea Chinei. La acestea se adaugă incertitudinile cauzate de crizele internaționale și de economia globală slabă. În special, companiile germane orientate spre export sunt supuse unei presiuni tot mai mari.
Noile locuri de muncă sunt disponibile aproape exclusiv în sectorul guvernamental.În timp ce industria și construcțiile reduc locuri de muncă, noi locuri de muncă sunt create aproape exclusiv în sectoarele public și social. Sectorul serviciilor publice, al educației și al sănătății a adăugat 181.000 de locuri de muncă, o creștere de 1,5%. Per total, însă, întregul sector al serviciilor a crescut doar ușor, cu 0,1%. Și alte sectoare se confruntă cu dificultăți. 81.000 de locuri de muncă au fost pierdute în comerțul cu amănuntul, transporturi și ospitalitate. Furnizorii de servicii pentru afaceri au redus 72.000 de locuri de muncă. Chiar și sectorul IT și al comunicațiilor a pierdut angajați.
În timp ce Europa crește, Germania se micșorează.Guvernul german nu se așteaptă la o redresare rapidă pe termen scurt. Cel mai recent raport lunar al Ministerului Economiei arată: „Revenirea de primăvară a pieței muncii nu se va materializa în mare parte în acest an”. Deosebit de îngrijorător pentru Germania este faptul că, în timp ce locurile de muncă dispar aici, ocuparea forței de muncă continuă să crească în Europa. În zona euro, ocuparea forței de muncă a crescut recent cu 0,5%, iar în întreaga UE cu 0,6%. Prin urmare, Germania rămâne din ce în ce mai în urmă pe piața muncii .
Charles Spencer, al 9-lea Conte Spencer și fratele mai mic al regretatei Prințese Diana, s-a căsătorit pe 15 mai cu arheologul și prezentatoarea de podcast Cat Jarman, într-o ceremonie privată în Sedona, Arizona.
Nunta a avut loc la mai puțin de cinci luni după finalizarea divorțului său de a treia soție, Karen Spencer.
Cei doi s-au cunoscut după ce Spencer, în vârstă de 61 de ani, a fost rugat să recenzeze bestsellerul lui Jarman despre vikingi, publicat în 2021.
Relația a evoluat treptat – colaborări la săpături arheologice, un podcast comun – înainte ca Spencer să confirme public povestea lor de dragoste în octombrie 2024.
„Amândoi ne simțim incredibil de norocoși că am progresat de la a fi colegi, la prietenie, la iubire și conexiune profundă”, au declarat cei doi într-un comunicat comun.
O relație cu un dosar în instanțăVestea căsătoriei vine după o perioadă marcată de controverse. Separarea lui Spencer de Karen – cu care fusese căsătorit din 2011 – a generat un proces civil, după ce Jarman a acuzat-o pe fosta contesă că i-a dezvăluit public diagnosticul de scleroză multiplă, pe care aceasta îl păstrase secret din 2016.
Procesul a fost soluționat la sfârșitul anului 2025. Karen Spencer a negat acuzațiile și a susținut că a aflat despre diagnostic în timp ce investiga zvonurile despre o presupusă aventură între Spencer și Jarman – aventură pe care ambii au negat-o categoric.
Este a patra căsătorie pentru Charles Spencer, care mai fusese căsătorit cu Victoria Lockwood, Caroline Freud și Karen Spencer.
Are șapte copii în total.
Cat Jarman, în vârstă de 43 de ani, a fost și ea căsătorită anterior și are doi fii.
Urmează oare următoarea bombă birocratică absurdă să cadă de la Bruxelles? Noile reguli UE împotriva „greenwashing-ului” ar putea cauza probleme pentru milioane de produse de zi cu zi din supermarketuri începând din această toamnă – chiar dacă conținutul și calitatea acestora sunt perfect acceptabile. Acest avertisment provine dintr-o notă internă (obținută de BILD) de la Asociația Brandurilor Germane din Berlin. Reglementările se bazează pe directiva UE „Împuternicirea consumatorilor pentru tranziția verde„, scrie Bild.
Începând din 27 septembrie 2026, Uniunea Europeană va implementa reguli mai stricte pentru publicitatea ecologică pe ambalaje.
Companiile vor trebui să dovedească în detaliu afirmații precum „ecologic” sau „neutru din punct de vedere climatic”, iar semnele de sustenabilitate vor fi reglementate mai strict.
Conform Asociației de Branduri din Germania, cafeaua, șampoanele, detergenții, alimentele pentru copii și produsele cu termen lung de valabilitate ar putea ajunge la groapa de gunoi.
Problema este că milioane de ambalaje au fost deja produse, umplute și depozitate. Dacă vechile etichete despre „verde” vor deveni discutabile din punct de vedere legal după intrarea în vigoare a regulilor, producătorii vor trebui să împacheteze din nou produsele sau să acopere vechile etichete.
„În cele din urmă, produsele complet bune ar putea ajunge la groapa de gunoi doar pentru că regulile de pe ambalaj s-au schimbat”, a declarat pentru BILD președintele Asociației de Branduri din Germania, Patrick Kammerer.
Conform surselor, Comisia Europeană a cerut autorităților naționale să aplice noile reguli „cu moderație”. Dar companiile se tem că, în practică, acest lucru nu va evita haosul: unele lanțuri de magazine din Germania, potrivit Asociației de Branduri, solicită deja introducerea unor noi ambalaje începând din iunie, adică înainte de intrarea în vigoare a normelor.
România este țara de pe flancul estic al NATO care a înregistrat cele mai multe incidente cu drone care au încălcat spațiul aerian, a declarat luni Oana Țoiu, Ministra de Externe a țării, în cadrul unei conferințe de presă.
„Fiecare încălcare a spațiului aerian este gravă în sine”, a subliniat Țoiu, precizând că România a ridicat problema în discuțiile privind viitoarea strategie de securitate a Uniunii Europene și a cerut o alocare bugetară corespunzătoare în viitorul buget multianual al UE pentru întărirea capabilităților militare și dezvoltarea economică a regiunilor de frontieră.
Statul român nu a negociat cumpărarea Danaidei lui BrâncușiÎntrebată dacă au existat discuții la nivel guvernamental pentru achiziționarea sculpturii „Danaida” a lui Constantin Brâncuși – vândută la licitație pentru un preț record -, Oana Țoiu a confirmat că statul român nu a purtat negocieri în acest sens, cel puțin nu la nivelul Ministerului Afacerilor Externe.
„Ne-am bucurat să vedem această apreciere față de arta lui Brâncuși, o apreciere care are și o cifră de data asta”, a spus ea.
Divizia americană oprită: România cere menținerea prezenței SUA în EuropaReferitor la decizia Pentagonului de a suspenda desfășurarea unei divizii în Polonia – unitate care urma să ajungă prin rotație și în România -, Țoiu nu a confirmat dacă Ministerul Apărării a primit o informare oficială din partea americanilor, dar a reiterat poziția României: menținerea prezenței militare a SUA pe teritoriul european rămâne o prioritate.
„România are discuții atât cu Statele Unite, cât și cu SACEUR și cu ceilalți aliați privind necesitatea creșterii prezenței pe flancul estic”, a spus ea, adăugând că Marea Neagră reprezintă „o miză clară strategică” pentru întreaga Alianță, nu doar pentru România.
Ministrul a precizat că subiectul va fi abordat și la reuniunea miniștrilor de externe NATO, programată pentru 20-21 mai, unde vor fi discutate investițiile comune în industria de apărare și analiza riscurilor. „Este foarte clar că Rusia este în acest moment riscul principal asupra teritoriului NATO”, a concluzionat Țoiu.
