Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a transmis, joi, la Chișinău, un mesaj ferm despre cooperarea dintre Ucraina, Republica Moldova și România, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova.
Zelenski a vorbit despre amenințarea rusă, despre atacurile asupra Ucrainei, securitatea regională, cooperarea economică și logistică și obiectivul comun al aderării la Uniunea Europeană.
Liderul ucrainean a insistat pe ideea prezenței celor trei state, toate vecine cu Rusia, împreună, într-un moment simbolic.
„Este imposrtant să fim împreună exact așa cum suntem azi”„Este foarte important ca întotdeauna să fim împreună, exact așa cum suntem astăzi. Ucraina, Republica Moldova, România, în ziua independenței Republicii Moldova, exact la câteva zile de când am celebrat și ziua independenței Ucrainei”, a declarat Zelenski.
Președintele Ucrainei i-a mulțumit Maiei Sandu pentru vizita recentă la Kiev și a spus că prezența sa la Chișinău are aceeași semnificație: sprijin pentru independența Republicii Moldova.
„Câteva zile în urmă, Maia s-a aflat în capitala noastră, sprijinindu-ne țara, sprijinind independența noastră. Am toată gratitudinea pentru această vizită și astăzi am venit și noi să sprijinim independența Republicii Moldova. Și evident, toate acestea reprezintă mai mult decât un gest simbolic”.
„Atunci când ești un vecin al Rusiei, trebuie să poți colabora cât mai strâns”Zelenski a insistat asupra nevoii de cooperare între țările din regiune, în special în contextul vecinătății cu Rusia.
„Atunci când ești un vecin al Rusiei, trebuie să poți colabora cât mai strâns posibil cu toți vecinii tăi, cu toate națiunile. Aceasta este o precondiție absolut cheie pentru a obține o securitate cât mai sigură și pentru a putea să ne dezvoltăm țările cât mai bine”.
Zelenski a amintit că Ucraina, Republica Moldova și alte state din regiune s-au confruntat cu amenințări la adresa independenței lor.
„Din păcate, toți oamenii noștri s-au ciocnit de aceste probleme de atentate la independența noastră din cauza Moscovei”.
În același timp, președintele ucrainean a transmis că perioada în care independența statelor din regiune era pusă sub semnul întrebării trebuie să rămână în trecut.
„Toate aceste lucruri au rămas în trecut. De acum înainte, noi ne vom asigura independența, libertatea, ne vom păstra capacitatea de a ne dezvolta țările, de a ne construi propriile vieți în modul în care ne dorim”, a spus Zelenski.
Mulțumiri pentru România și Republica MoldovaPreședintele Ucrainei a mulțumit cetățenilor Republicii Moldova și României pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului.
„Sunt foarte recunoscător tuturor cetățenilor Moldovei, României pentru faptul că ne-au sprijinit permanent, pentru faptul că au sprijinit Ucraina, au sprijinit cu toată sinceritatea cetățenii noștri în orice moment al războiului declanșat”, a declarat el.
„V-ați convins ce a dus Rusia? 11 alerrte aeriene azi”Zelenski a adresat apoi o întrebare directă celor prezenți cu privire la consecințele războiului și la amenințarea reprezentată de Rusia.
„V-ați convins de ceea ce a adus Rusia în Ucraina? V-ați convins de toate amenințările pe care le aduce Rusia?”, a întrebat retoric președintele ucrainean.
„11 alerte aeriene” în Kiev în ultimele 24 de ore
Un exemplu concret: „În ultimele 24 de ore, doar în Kiev, noi am înregistrat 11 alerte aeriene din cauza dronelor Shahed și din cauza rachetelor balistice”, a declarat Zelenski.
Potrivit liderului ucrainean, aceste atacuri au ajuns să facă parte din realitatea cotidiană a populației.
„Pot să vă zic că pentru cetățenii noștri, din păcate, aceste alerte aeriene, aceste atacuri cu rachetele balistice au devenit ceva constant. Noi cu toții ne dăm seama cât de anormală este Rusia”, a spus el.
Zelenski cere consolidarea securității și reziliențeiPreședintele Ucrainei a subliniat că cele trei țări trebuie să se ajute reciproc pentru a putea răspunde amenințărilor.
„Din acest motiv, trebuie să putem să ne ajutăm unii pe ceilalți, să ne ajutăm în așa mod încât orice tentativă, orice amenințare împotriva noastră să fie întâmpinată adecvat”, a declarat Zelenski.
El a vorbit despre eforturile Ucrainei de a-și consolida infrastructura, economia și securitatea națională și a insistat că toate măsurile care pot crește reziliența statelor trebuie puse în practică.
„Noi încercăm să ne consolidăm infrastructura, noi încercăm să consolidăm potențialul economic, securitatea națională a țării noastre. (…) Este foarte important ca absolut tot ce poate cu adevărat să contribuie la reziliența statelor noastre să se întâmple, să fie pus în acțiune”.
Porturile, infrastructura și lanțurile logistice, în centrul cooperăriiZelenski a amintit și acordurile deja semnate între guvernele celor trei țări și a transmis că Ucraina apreciază disponibilitatea României și a Republicii Moldova de a lucra împreună.
„Avem anumite acorduri deja semnate între noi, între guvernele țărilor noastre. Noi valorizăm foarte mult disponibilitatea dumneavoastră de a lucra cu noi”, a declarat Zelenski.
El a menționat și necesitatea de a putea răspunde amenințărilor care vizează infrastructura și porturile.
„De a asigura că cu adevărat putem să acționăm cu toată capacitatea pentru a face față la toate amenințările și tentativele de a ne bloca porturile”, a spus președintele Ucrainei.
Zelenski a descris România, Republica Moldova și Ucraina drept „aliați naturali” și a subliniat importanța cooperării economice și logistice. Totodată, a transmis că Ucraina este gata să ofere sprijin pentru dezvoltarea capacităților de securitate ale statelor vecine
„Moldova, Ucraina, România sunt aliați naturali în toate lanțurile de logistică, în foarte multe domenii și trebuie să continuăm să consolidăm această alianță, fiindcă anume ea ne face să fim mai puternici. Ucraina este pregătită să contribuie la dezvoltarea capacităților de securitate a vecinilor, a României, a Moldoviei, și ne așteptăm să întreprindem în continuare pași comuni pentru a putea livra și mai multe rezultate în acest sens”.
Obiectivul „Uniunea Europeană”Un alt punct important al discursului lui Zelenski a fost integrarea europeană. Președintele Ucrainei a spus că Bucureștiul și Chișinăul trebuie să își coordoneze eforturile pe acest drum.
„Desigur, de fiecare dată ne vom coordona eforturile pe calea noastră de integrare europeană. Este foarte important să facem acest lucru, deoarece împărțim exact aceleași scopuri. Scopul nostru este de a obține calitatea de membru în Uniunea Europeană. (…) Le suntem foarte recunoscători vecinilor noștri pentru faptul că ne acordă tot sprijinul în relația noastră cu Uniunea Europeană la nivel de instituții europene”, a spus președintele.
„Ne vom regăsi împreună în Uniunea Europeană. Înțelegem că aceasta este dorința noastră comună”.
Președintele Ucrainei a încheiat cu un mesaj despre ritmul procesului de aderare și despre obiectivele comune ale celor trei țări.
„Așteptăm să obținem cât mai multe rezultate rapide și foarte concrete în calea noastră de aderare. Vom continua să consolidăm toate eforturile pentru pace, securitate și independență pentru mulți ani în Republica Moldova”.
Nunta improvizată a avut loc în 13 august, iar imaginile au fost făcute publice miercuri de compania aeriană Southwest Airlines și au devenit virale.
Sara și Blad se îndreptau spre Las Vegas unde urma să se căsătorească. Membrii echipajului au aflat însă despre planurile lor și le-au pregătit o surpriză chiar în timpul zborului.
O nuntă improvizată a avut loc astfel la circa 10.000 de metri altitudine.
Căpitanul a avut un rol crucial. El era și pastor, astfel că a oficiat căsătoria.
Martori la ceremonie au fost ceilalți 178 de pasageri.
Una dintre cele mai amuzante părți ale nunții a fost ținuta miresei. Pentru că totul a fost organizat spontan, echipajul a improvizat rochia și voalul miresei din hârtie igienică, scrie NDTV.
Buchetul a fost, la rândul său, confecționat din obiecte găsite la bord, inclusiv bețișoare pentru cafea.
„Au urcat ca logodnici și au aterizat ca proaspăt căsătoriți”, a transmis compania aeriană în prezentarea poveștii.
Cazul trecutului lui Lucian Pahonțu revine în atenție după investigația publicată de Recorder.
Fost procuror militar: „Eu nu-mi amintesc de numele ăsta, Pahonțu”Întrebat despre acest caz, generalul în rezervă Ioan Dan a spus că nu poate confirma dacă numele actualului șef al SPP a apărut în anchetele privind evenimentele din Capitală.
„Nu mai rețin dacă am găsit în Dosarul Revoluției că generalul Pahonțu a participat la represiunea din 21 decembrie 1989, pentru că nu m-am ocupat personal cu problemele de acolo. De ceea ce s-a întâmplat la București s-a ocupat altcineva, pentru că eu am fost trimis la Timișoara”, a declarat Ioan Dan pentru stiripesurse.ro.
Fostul procuror militar a explicat că, după revenirea sa de la Timișoara, a aflat doar parțial ce anchete fuseseră făcute în București.
„Când m-am înapoiat de la Timișoara, am aflat și eu niște lucruri, ce anchete s-au făcut până atunci. Nu prea s-au făcut, dar mă rog…”, a spus acesta.
Întrebat direct despre Pahonțu, Ioan Dan a răspuns: „Eu nu-mi amintesc de numele ăsta, Pahonțu”.
Ioan Dan: „Problema la București a rămas confuză”Generalul în rezervă susține că situația privind evenimentele din București a rămas dificil de clarificat.
„În orice caz, problema la București a rămas confuză, pentru că au fost niște cauze”, a afirmat el.
Ioan Dan a vorbit și despre ceea ce spune că a constatat în ancheta privind Revoluția de la Timișoara. Potrivit acestuia, trupele de Securitate ar fi primit ordin să tragă asupra manifestanților, însă nu l-ar fi executat.
„Din câte știu, trupele de securitate nu au tras în oameni, deși au primit ordin”, a declarat fostul procuror militar.
El a adăugat că această concluzie i-ar fi fost confirmată și de comandantul Trupelor de Securitate de la Timișoara.
„A primit ordin ferm să tragă în manifestanți. Eu l-am scos din cauză, pentru că era singurul din elementele Ministerului de Interne care mi-a spus-o clar. Nici nu mi-a venit să cred”, a spus Ioan Dan.
Potrivit acestuia, comandantul respectiv a fost transformat în martor, în lipsa unor dovezi că militarii din subordinea sa ar fi tras asupra populației.
„Nici nu era nicio dovadă că soldații lui, trupele de securitate, au tras în oameni”, a mai afirmat generalul.
Ioan Dan a susținut, de asemenea, că la Timișoara victimele ar fi fost împușcate de „specialiști, lunetiști”, precizând că, în interpretarea sa, nici trupele de Securitate și nici cele ale Ministerului Apărării nu ar fi tras în manifestanți.
Afirmațiile îi aparțin fostului procuror militar și se referă la concluziile pe care acesta spune că le-a desprins din anchetele pe care le-a instrumentat.
Discuția cu generalul Grigorie GhițăIoan Dan a relatat și o discuție cu generalul Grigorie Ghiță, cel care conducea Comandamentul Trupelor de Securitate în decembrie 1989.
Potrivit acestuia, discuția a vizat inclusiv evenimentele de la Otopeni și trimiterea unei subunități de securitate către aeroport.
„Am discutat despre ce s-a întâmplat la Otopeni. Bineînțeles, a fost condamnat și el, pentru că a permis ca subunitatea de securitate care a fost trimisă la Otopeni – i s-a luat comandantul și a fost pus comandant al trupelor USLA, care i-a băgat pe copiii ăia la moarte, pentru că nu s-au supus somațiilor”, a afirmat Ioan Dan.
Fostul procuror militar spune că lui Ghiță i s-a reproșat inclusiv faptul că subunitatea nu a mai fost condusă de comandantul său de drept.
CNSAS: Au venit cele mai detaliate documente de până acumVicepreședintele instituției, istoricul Mădălin Hodor, a declarat pentru Cotidianul că, după solicitările formulate de Recorder și Snoop, Consiliul a cerut din nou informații de la instituțiile care ar putea deține documente referitoare la activitatea lui Pahonțu.
Solicitările au fost trimise către Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării și SRI, iar de această dată instituțiile au furnizat răspunsuri mai ample.
„Sunt cele mai detaliate răspunsuri pe care le-am primit vreodată despre activitatea exactă a domnului Pahonțu în perioada respectivă”, a declarat Hodor. Dosarul este acum în verificare la CNSAS.
Până acum, informațiile transmise CNSAS arătau în esență doar că Pahonțu activase în Trupele de Securitate între 1987 și 1989, fără suficiente detalii despre activitatea sa concretă. Potrivit lui Hodor, simpla apartenență la această structură nu este suficientă juridic pentru constatarea calității de lucrător al Securității: trebuie identificate și acțiuni care să fi încălcat drepturi și libertăți fundamentale.
Pahonțu conduce SPP din 2005Lucian Pahonțu se află la conducerea SPP din decembrie 2005, când a fost numit prin decret de președintele Traian Băsescu, la propunerea CSAT. Înainte de această funcție, a condus Brigada Specială de Intervenție „Vlad Țepeș” a Jandarmeriei.
În 2024, la împlinirea vârstei de 60 de ani, Pahonțu a fost trecut în rezervă din calitatea de militar, dar a rămas director al SPP.
După apariția investigației Recorder, fostul președinte Traian Băsescu, cel care l-a numit în funcție, a declarat că informațiile reprezintă „o mare surpriză” și că, în opinia sa, Pahonțu „ar trebui să-și piardă funcția”.
„Compania Națională de Investiții Rutiere a stabilit împărțirea pe loturi a Autostrăzii A13 Brașov-Bacău. Împreună cu Prestatorul a fost agreată lotizarea traseului cu o lungime de 174 de kilometri în cinci loturi, pentru fiecare dintre cele cinci loturi fiind asigurată funcționarea independentă”, a anunțat CNIR într-un comunicat.
Primul lot, Codlea – Sfântu Gheorghe, va avea aproximativ 47 de kilometri, între km 0 și km 47.
Lotul 2, Sfântu Gheorghe – Târgu Secuiesc, va avea o lungime de aproximativ 34 de kilometri, între km 47 și km 81, iar Lotul 3, Târgu Secuiesc – Poiana Sărată, aproximativ 40 de kilometri, între km 81 și km 119.
Lotul 4, Poiana Sărată – Onești Vest, va avea 22 de kilometri, între km 119 și km 141. Lotul 5, Onești Nord – Răcăciuni, va avea o lungime de aproximativ 33 de kilometri, între km 147 și km 174, potrivit CNIR.
Forajele geotehnice pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate„Pentru finalizarea Studiului de Fezabilitate, se efectuează foraje geotehnice, inclusiv pe sectoarele cu traseu modificat din județul Brașov, stadiul fiind de 22.700 de metri forați, la sfârșitul acestei luni. Studiul de fezabilitate este necesar pentru stabilirea traseului final și a costului estimat pentru etapa de proiectare și execuție, un studiu geotehnic riguros reprezentând un fundament solid pentru viitoarea autostradă”, a subliniat CNIR.
Investigațiile geotehnice sunt realizate cu trei instalații de foraj, mobilizate în zona localităților Hărman și Prejmer, din județul Brașov, și Moacșa, din județul Covasna.
Pe traseul A13 Brașov-Bacău sunt prevăzute 15 noduri rutiere, câte cinci în fiecare dintre cele trei județe traversate.
Sectorul Brașov-Bacău al Autostrăzii A13 se va conecta cu viitoarea Autostradă Sibiu-Făgăraș-Brașov printr-un nod de mare viteză în zona localității Codlea.
CNIR a precizat că sectorul Brașov-Bacău al Autostrăzii A13 se va conecta cu viitoarea Autostradă Sibiu-Făgăraș-Brașov printr-un nod de mare viteză în zona localității Codlea, iar în zona Bacăului, la Răcăciuni, cu Autostrada Moldovei A7.
Spania își înăsprește procedurile privind migrația și azilul după criza din Ceuta, unde până la 80.000 de migranți au sosit la sfârșitul lunii iulie, potrivit Euractiv.
Madridul pregătește o reformă prin care procedurile de azil ar urma să fie accelerate drastic, iar migranții fără acte ar putea intra mai rapid în proceduri de returnare.
Reforma urmărește alinierea legislației spaniole la Pactul european privind migrația și azilul, adoptat în 2024 și intrat în vigoare la 12 iunie.
Una dintre cele mai grave crize migratorii cu care Spania s-a confruntatGuvernul de la Madrid susține că noile reguli vor reduce birocrația, dar vor păstra protecția drepturilor persoanelor care solicită protecție internațională.
Criza din Ceuta a pus însă o presiune suplimentară asupra autorităților spaniole.
Până la 80.000 de migranți au ajuns în enclava nord-africană la sfârșitul lunii iulie.
Ceuta are aproximativ 84.000 de locuitori, astfel că amploarea sosirilor a generat una dintre cele mai grave crize migratorii cu care Spania s-a confruntat în ultimii ani.
Ministrul Justiției, Félix Bolaños, a declarat în Parlament că prioritatea Madridului este „localizarea, asistența și începerea proceselor de repatriere, reîntregire a familiei sau azil pentru migranții care rămân în Ceuta”.
Procedurile de azil ar putea dura doar 12 săptămâniUna dintre cele mai importante schimbări propuse de guvernul spaniol vizează durata procedurilor de azil.
Potrivit magistratului Fernando Portillo, procedurile durează în prezent, în mod obișnuit, între doi și trei ani. În cadrul noului sistem, cererile ar trebui soluționate în maximum 12 săptămâni.
Pe durata analizării cererii, orice procedură de deportare ar fi suspendată.
Dacă solicitarea este respinsă, procedurile de returnare ar începe imediat, cu excepția situațiilor în care decizia este contestată în instanță.
„În esență, reforma simplifică procedurile birocratice”, a declarat Fernando Portillo, magistrat în Melilla.
Un nou „triaj” pentru migranții care intră în SpaniaReforma propusă introduce un proces obligatoriu de verificare și înregistrare pentru persoanele care sosesc fără autorizație, pentru solicitanții de azil și pentru migranții salvați.
Această etapă preliminară, descrisă drept „triaj”, trebuie finalizată în maximum 72 de ore și va avea loc înaintea procedurilor standard de imigrare sau azil.
Ministrul de Interne Fernando Grande-Marlaska spune că reforma urmărește creșterea eficienței sistemului, „protejând în același timp drepturile omului” ale persoanelor care solicită protecție internațională.
Reguli speciale pentru Ceuta și MelillaNoile prevederi ar urma să aibă un impact important în Ceuta și Melilla, cele două enclave spaniole din Africa de Nord.
Solicitanții de azil din aceste teritorii nu ar mai putea călători în Spania continentală pe durata procesării cererilor.
Ei ar rămâne în centre desemnate până la pronunțarea unei decizii.
Potrivit lui Portillo, unul dintre obiectivele reformei este și prevenirea folosirii abuzive a sistemului de azil.
„Scopul general este, de asemenea, de a preveni abuzul fraudulos al sistemului de azil, în care persoane care erau de fapt migranți economici – care nu îndeplineau condițiile pentru acest statut – solicitau azil pentru a rămâne”, a declarat magistratul.
144.000 de cereri de azil într-un singur anPresiunea asupra sistemului spaniol este semnificativă. Spania a primit anul trecut aproximativ 144.000 de cereri de azil.
În cadrul noului sistem, cererile depuse de cetățeni ai unor state considerate sigure, printre care Marocul, ar putea beneficia de proceduri accelerate.
Măsura este relevantă în special pentru criza din Ceuta.
Majoritatea migranților care au ajuns acolo în iulie erau cetățeni marocani.
Printre cei sosiți s-au aflat cel puțin 2.000 de minori, ale căror cazuri beneficiază de garanții juridice separate.
Presiuni europene asupra MadriduluiSchimbarea de politică vine și după reacții dure din alte state membre ale Uniunii Europene.
Italia și Finlanda au cerut închiderea spațiului Schengen cu Spania, iar Roma a reintrodus controalele la frontieră.
Criza din Ceuta a provocat, de asemenea, critici la adresa premierului Pedro Sánchez și a politicilor sale anterioare în domeniul migrației.
Reforma este încă în fazele legislative incipiente.
Aprobarea și implementarea completă ar putea dura câteva luni și s-ar putea prelungi chiar după alegerile generale din Spania, programate pentru vara anului 2027.
Unele prevederi ale Pactului european privind migrația și azilul se aplică însă direct în Spania, fără să fie necesară transpunerea lor în legislația națională. Din acest motiv, anumite schimbări ar putea intra în vigoare mai devreme.
Tanczos Barna a declarat că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție pentru actuala criză politică și că România trebuie să găsească rapid o formulă de guvernare în actualul cadru parlamentar.
Refuzul anticipatelor„Nu sunt o soluție și România nu trebuie să ajungă la anticipate”, a spus Tanczos despre alegerile anticipate, joi, la B1 TV.
Oficialul a avertizat și asupra posibilității ca AUR să ajungă la guvernare. În opinia sa, preluarea guvernării de către formațiunea condusă de George Simion ar produce „o schimbare radicală în România”.
„Dacă astăzi AUR ar prelua guvernarea. Cred că nu este un lucru de dorit, din punctul nostru de vedere în niciun caz. Nici nu e obligatorie dizolvarea Parlamentului, dar este nevoie de implicare și decizii cât se poate de repede pe această situație”, spune liderul UDMR.
Tema suspendării șefului statului: PopulismÎn ceea ce privește scenariul suspendării președintelui, Tanczos Barna a respins posibilitatea ca acesta să se concretizeze.
„în momentul ăsta, este strict populism, marketing politic și aruncarea unor subiecte pe agenda zilnică care oricum n-au nicio greutate. Nu cred că se poate ajunge la suspendarea președintelui și nici nu se va strânge nicio majoritate și nici nu se va ajunge acolo”, a mai spus vicepremierul.
Legat de alegerile anticipate, președintele Nicușor Dan a declarat în repetate rânduri că acest scenariu nu este realist. Referitor la suspendare, liderul AUR, George Simion, declarată încă de la începutul lunii că inițiativa de demitere a președintelui se bucură de o susținere „importantă” în Parlament.
Sursa: B1 TV
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a fost întâmpinat joi la Chișinău de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, în contextul manifestărilor dedicate împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței țării.
Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski vor participa la o reuniune trilaterală, iar ulterior vor susține declarații de presă comune.
UPDATE 17:20. Cei doi asistă la parada militară de la ChișinăuMaia Sandu și Nicușor Dan urmăresc, în aceste momente, parada militară organizată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova.
Potrivit NewsMaker.md, la defilare participă peste 2.000 de militari din cadrul Armatei Naționale a Republicii Moldova, precum și angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Justiției și Serviciului de Protecție și Pază de Stat.
La paradă defilează și 150 de veterani ai războiului pentru independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova. De asemenea, participă și grupe port-drapel formate din militari din România, Ucraina, Lituania, Italia, Polonia, Franța, Cehia și SUA.
Parada include și peste 100 de unități de tehnică militară și specială.
Nicușor Dan, la Chișinău: România va sprijini Republica Moldova în drumul spre UE și în fața amenințărilor RusieiPreședintele României, Nicușor Dan, a avut joi, la Chișinău, consultări cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre prioritățile relației bilaterale și despre teme de actualitate europeană și internațională.
„Am adresat, cu acest prilej, felicitări doamnei Președinte Maia Sandu și cetățenilor Republicii Moldova cu ocazia Zilei Independenței, alături de urări de pace, prosperitate și securitate, în interiorul familiei europene Întâlnirea noastră de astăzi este o dovadă în plus a apropierii dintre România și Republica Moldova și a relației noastre speciale, bazate pe comunitatea de istorie, limbă, cultură și tradiții”, a scris Nicușor Dan.
Un subiect important al discuțiilor a fost parcursul european al Republicii Moldova. Nicușor Dan a apreciat progresele făcute de Chișinău în procesul de integrare europeană.
„Am adresat cuvinte de încurajare Republicii Moldova pentru progresele realizate în procesul de integrare europeană, care au dovedit o dată în plus o mobilizare politică, administrativă și civică exemplară pentru a implementa legislația europeană și reformele necesare.”
Șeful statului român a transmis că „reformele trebuie continuate în ritm susținut, pe toate palierele, iar România va rămâne aproape, oferind expertiză tehnică și sprijin diplomatic pentru ca procesul de integrare europeană să avanseze într-un ritm accelerat.”.
Cei doi au discutat și despre securitatea energetică și proiectele de interconectare dintre România și Republica Moldova: „Am discutat și despre securitate energetică și proiecte de interconectare. Avem un angajament comun ferm de a continua în mod susținut eforturile pe acest palier.”.
De asemenea, pe agenda discuțiilor s-au aflat și securitatea regională, reziliența și combaterea dezinformării: „Am abordat astăzi și temele rezilienței, combaterii dezinformării și amenințărilor hibride, precum și necesitatea de a contracara presiunile venite din partea Rusiei.”
Știrea inițialăPreședintele României, Nicușor Dan, a ajuns joi în Republica Moldova, unde participă la evenimentele organizate cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la proclamarea independenței. Șeful statului a fost întâmpinat la Chișinău de președinta Maia Sandu și va lua parte la parada militară din Piața Marii Adunări Naționale.
Vizita lui Nicușor Dan a început la Cahul, unde, potrivit agendei publicate de Administrația Prezidențială, președintele a vizitat șantierul Teatrului Republican Muzical-Dramatic „Bogdan Petriceicu Hașdeu”. Ulterior, acesta a mers la Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din municipiu.
„În drum spre Chișinău, am făcut o oprire pentru a vizita orașul Cahul, reper important al identității, culturii și spiritului românesc din Republica Moldova. Mi-a făcut plăcere să descopăr un oraș cu o istorie bogată, cu oameni harnici, cu o comunitate care a știut să păstreze și să transmită mai departe valorile pe care le împărtășim”, a scris președintele pe rețelele de socializare.
„La Cahul regăsim legături între România și Republica Moldova în educație, cultură, economie, în proiectele comunităților locale și, mai presus de toate, în relațiile dintre oameni”, a transmis joi șeful statului.
La ora 14:35, Nicușor Dan a fost primit de Maia Sandu la Palatul Prezidențial din Chișinău. Cei doi șefi de stat au avut o întâlnire tête-à-tête, urmată de o serie de convorbiri oficiale.
De la ora 16:45, președintele României și omologul său moldovean participă la parada militară organizată în Piața Marii Adunări Naționale, cu ocazia Zilei Independenței Republicii Moldova.
Un moment important al vizitei este reuniunea trilaterală dintre Nicușor Dan, Maia Sandu și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, programată la ora 18:45, la Palatul Prezidențial din Chișinău. Cei trei lideri urmează să susțină declarații de presă comune la ora 19:25.
Programul președintelui României include apoi o cină oferită de Maia Sandu la Reședința de Stat „Nicolae Iorga”. Seara se va încheia cu participarea lui Nicușor Dan, Maia Sandu și Volodimir Zelenski la concertul festiv dedicat Zilei Independenței, organizat în Piața Marii Adunări Naționale, de la ora 21:10.
Președinția Republicii Moldova a confirmat miercuri că Maia Sandu i-a invitat pe Nicușor Dan și Volodimir Zelenski la manifestările dedicate celor 35 de ani de independență a țării.
