Într-un articol publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, liderii Serbiei și Albaniei au prezentat ceea ce au numit o „cale realistă către Uniunea Europeană”. Propunerea lor prevede o integrare graduală în piața unică europeană și în spațiul Schengen, înainte de aderarea deplină la UE, arată Euronews.
În această etapă intermediară, cele două state nu ar avea însă comisari europeni, eurodeputați în Parlamentul European sau drept de veto în deciziile Uniunii. Toate aceste drepturi sunt acordate doar statelor membre cu statut deplin.
O încercare de relansare a extinderii UEProcesul de aderare al țărilor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană stagnează de mai mulți ani. Principală problemă este progresul lent în domenii precum statul de drept, combaterea corupției, libertatea presei și reforma sistemului judiciar. Vučić și Rama consideră că un model de integrare graduală ar putea revigora procesul de extindere al UE și ar contribui la stabilitatea regiunii. În opinia lor, Balcanii de Vest reprezintă „o nouă linie de front pentru investiții în consolidarea Uniunii Europene”.
Liderii celor două state susțin că integrarea treptată a țărilor pregătite în piața unică și în spațiul Schengen ar putea întări poziția economică și geopolitică a UE. Potrivit acestora, această abordare ar permite extinderea cooperării fără a afecta mecanismele decizionale ale Uniunii.
Negocierile de aderare rămân blocateSerbia a depus cererea de aderare la UE încă din 2009, însă negocierile au stagnat în ultimii ani. Bruxellesul a exprimat în repetate rânduri îngrijorări legate de statul de drept, libertatea presei și politica externă a Belgradului, inclusiv relațiile cu Rusia. În cazul Albaniei, autoritățile de la Tirana speră să finalizeze negocierile de aderare în următorii ani și să devină membru cu drepturi depline al Uniunii până în 2030. Premierul Edi Rama a declarat anterior că această dată nu este „un vis”, ci un obiectiv realist, bazat pe progresele făcute în reforme și în lupta împotriva corupției.
Guvernul de la Madrid a anunțat oficial demiterea ambasadoarei Spaniei în Israel, Ana Sálomon, printr-un decret publicat în jurnalul oficial al statului. Decizia a fost aprobată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Miniștri. Astfel se confirmă faptul că ambasada Spaniei la Tel Aviv va funcționa fără ambasador. Misiunea diplomatică va fi condusă de acum înainte de un însărcinat cu afaceri, rang diplomatic inferior, arată Euronews.
O măsură considerată reciprocă față de IsraelHotărârea este interpretată ca un gest de reciprocitate după ce Israelul a adoptat o măsură similară în relația cu Madridul. Israelul nu mai are ambasador în Spania din 2024, după ce guvernul israelian și-a retras reprezentantul diplomatic de la Madrid în urma deciziei Spaniei de a recunoaște statul palestinian. De atunci, misiunea diplomatică israeliană din capitala spaniolă este condusă de un însărcinat cu afaceri. Ana Sálomon fusese rechemată la Madrid pentru consultări în septembrie 2025. La acea dată, premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat măsuri pentru a opri ceea ce el a descris drept un „genocid în Gaza”.
În acel moment, relațiile dintre cele două state s-au deteriorat puternic.
Relațiile dintre Madrid și Tel Aviv, la un nivel foarte scăzutDupă declarațiile lui Sánchez, ministrul israelian de externe Gideon Saar l-a acuzat pe premierul spaniol de antisemitism. Apoi a interzis accesul în Israel pentru doi miniștri spanioli. Aceste măsuri au amplificat tensiunile diplomatice dintre cele două țări, deja afectate de pozițiile divergente privind conflictul israeliano-palestinian. În prezent, relațiile dintre Spania și Israel se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, ambele state menținând reprezentarea diplomatică doar la nivel de însărcinat cu afaceri.
Partea română a precizat că discuția dintre cei doi lideri „va include teme care să faciliteze consolidarea unei relații bilaterale cuprinzătoare, constructive, orientate spre viitor”.
„Discuțiile se vor axa pe dezvoltarea dialogului politic, intensificarea cooperării economice, cooperarea sectorială în domenii precum energia și industriile de apărare, dezvoltarea conectivității și de proiecte transfrontaliere, și pe rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei”, se mai arată în comunicatul Cotroceniului.
Administrația Prezidențială a spus că între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski va avea loc și „un schimb de opinii privind aspecte de actualitate, precum procesul de extindere a Uniunii Europene, relația transatlantică, situația de securitate în regiunea Mării Negre și evoluțiile de ultimă oră la nivel regional și global”.
„În egală măsură, Președintele României se va referi la necesitatea avansării dialogului bilateral în domeniul respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba maternă”, mai notează Cotroceniul.
Întâlnire și cu BolojanPreședintele Ucrainei se va întâlni la București și cu premierul Ilie Bolojan, a precizat Guvernul României. „Pe agenda discuțiilor se vor afla teme care privesc cooperarea bilaterală și în plan european”, conform comunicatului.
Vizita președintelui ucrainean în România va avea loc la o zi după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare. Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan, care a spus că aceste echipamente sunt defensive și i-a asigurat „pe români că nu au motive de îngrijorare”.
Vizita lui Zelenski are loc într-un moment cu puternică încărcătură simbolică, războiul din Ucraina se apropie de pragul de 1.500 de zile, care va fi atins la începutul lunii aprilie.
Ideea orei de vara a apărut pentru prima oară în anul 1784 la propunerea celebrului om de știință Benjamin Franklin. Acesta a scris un eseu în care a expus câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. Una din metode era adaptarea timpului pe parcursul verii.
Ora de vară este valabilă din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, atunci când se revine la ora de iarnă, ora oficială standard. Această practică, aplicată din 1932 și folosită de peste 100 de țări, are ca scop economisirea energiei electrice prin utilizarea optimă a luminii naturale. De-a lungul anilor au existat discuții privind renunțarea la această schimbare. Totuși, nu a fost luată o decizie oficială.
România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026. Trecerea se va face în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar ora 3.00 va deveni ora 4.00. Măsura are o lungă istorie și stârnește numeroase controverse.
Povestea orei de varăPe când se află la Paris, la vârsta de 78 de ani, Franklin a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și cât de eficiente erau acestea. Se spune că într-o dimineață de vara, Benjamin Franklin s-a trezit la ora 6.00 surprins de cât de multă lumina îi întra în camera. La început a crezut că lumina puternică provenea de la lămpile cu ulei, dar apoi a observat că Soarele tocmai răsărea.
Ideea lui Franklin a fost preluată de către William Willett, un constructor britanic. El a propus într-un pamflet din 1907 să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie, și să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie. În anul 1908 s-a încercat introducerea acestei reguli, în Marea Britanie, dar ideea a fost respinsă.
Ideea orei de vară a fost propusă și în 1898 de neo-zeelandezul George Hudson. Scopul său era asemănător: alinierea activităților umane cu lumina naturală pentru a reduce consumul de energie pentru iluminat.
Începuturile orei de varăPrimii care au introdus ora de vara au fost germanii, în anul 1916. Au urmat britanicii care au introdus ora de vara tot în 1916, dar într-o perioadă diferită. Alte țări care au introdus ora de vara au fost Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania.
Pe 19 martie 1918, măsura s-a introdus și în Statele Unite dar a fost folosită doar până în 1919. Din cauza opoziției fermierilor s-a renunțat la ora de vară. Cea mai mare confuzie a fost în SUA unde fiecare stat avea propria regulă de introducere a orei de vară, situație ce s-a menținut până în 1966.
În prezent ora de vară nu este folosită în țările de la Ecuator și de la tropicul Capricornului. De asemenea, două țări importante, Japonia și China, nu folosesc ora de vară.
În România a fost introdusă prima oară în 1932 între 22 mai și 2 octombrie. Din 1933 și până în 1940 s-a renunțat la acest obicei. Ulterior, ora de vară a fost introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. Forma actuală a regulii orei de vară este în vigoare din 1997.
Potrivit Reuters, Brent a ajuns joi la 99,03 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI a urcat la 93,80 dolari, după noi informații privind atacuri asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz și din apele irakiene. Mișcarea vine după o volatilitate accentuată la începutul săptămânii, când piețele au oscilat între speranțele unei dezescaladări și teama că blocajele asupra transportului maritim se vor adânci.
Escaladarea a avut loc în ciuda deciziei IEA de a elibera 400 de milioane de barili din stocurile strategice, un volum fără precedent. Statele Unite vor contribui cu 172 de milioane de barili, iar Japonia a anunțat că va începe rapid propriile livrări din rezerve. Totuși, analiștii avertizează că acest volum acoperă doar circa 20 de zile din pierderile de aprovizionare asociate perturbărilor din Hormuz și că petrolul va ajunge pe piață doar treptat, în săptămânile și lunile următoare.
Iranul a transmis că piața trebuie să se pregătească pentru un petrol la 200 de dolari pe baril, după atacurile asupra unor petroliere și asupra altor nave din apropierea Strâmtorii Hormuz. Coridorul maritim de pe coasta iraniană este crucial pentru comerțul mondial cu energie, fiind ruta prin care trece aproximativ o cincime din petrolul global. Până acum, nu există semne clare că navele pot traversa din nou în siguranță zona.
Corecții și pe bursrePe piețele financiare, reacția a fost imediată. Bursa japoneză a coborât, iar indicele Nikkei a pierdut 1,6%, în timp ce investitorii au redus expunerea pe active riscante din cauza temerilor legate de inflație și de costurile mai mari ale energiei. Contractele futures de pe Wall Street și din Europa au indicat, la rândul lor, o deschidere mai slabă, iar randamentele obligațiunilor au crescut, pe fondul așteptărilor că băncile centrale ar putea avea mai puțin spațiu pentru reduceri de dobândă.
Contextul geopolitic rămâne confuz. Miercuri, Donald Trump declara că în Iran „nu a mai rămas aproape nimic” de lovit și că războiul s-ar putea încheia curând. La doar câteva ore distanță, tot el a spus că Statele Unite trebuie să „termine treaba”, în timp ce Teheranul a continuat să semnaleze că este pregătit să provoace un șoc economic global prin destabilizarea rutelor energetice.
Problema rămâneEliberarea rezervelor strategice poate tempera temporar presiunea, dar nu rezolvă problema de fond. Atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne nesigură, iar conflictul nu dă semne reale de încheiere, petrolul va continua să includă o primă de risc ridicată, iar bursele asiatice și globale vor rămâne vulnerabile la noi episoade de volatilitate
Discursul comisarului Mark Rowley mută accentul de la imaginea clasică a hoțului de stradă la un lanț infracțional transnațional. Potrivit Met, ceea ce pare un simplu smuls de telefon este, în realitate, poarta de intrare într-o afacere de sute de milioane, alimentată de export, revânzare și reactivare peste hotare. Poliția londoneză spune că în unele dosare a găsit copii de 14 ani recrutați pe rețele sociale pentru a fura telefoane, iar anul trecut a destructurat o rețea legată de trimiterea a până la 40.000 de aparate pe an către China și Hong Kong.
În acest sens, cazul britanic nu este o excepție, ci un simptom european. Europol descrie furturile organizate și spargerile din UE drept activități dominate de grupări mobile de crimă organizată, care se deplasează din țară în țară, iar un alt raport al agenției arată că state precum Franța, Italia, Malta, Portugalia și Spania sunt printre cele mai afectate de rețelele implicate în furturi și spargeri. În 2021, o operațiune coordonată de Europol în 17 țări împotriva „mobile criminality” s-a soldat cu 228 de arestări după verificarea a circa 70.000 de persoane, semn că fenomenul este tratat deja la scară continentală, nu doar locală.
De altfel, Europa discută problema de peste două decenii. Într-un raport al Comisiei Europene din 2003, furtul de telefoane mobile era deja descris ca o problemă globală, iar instituția observa că soluțiile naționale sunt doar parțial eficiente, deoarece aparatele trec rapid granițele. Același document nota că blocarea prin IMEI depinde de baze de date voluntare, aplicate inegal, și că multe IMEI-uri puteau fi reprogramate ușor. Comisia avertiza încă de atunci că miza va crește odată ce telefonul mobil devine și instrument de plată, transfer financiar și comerț digital.
Aici se află și miezul disputei actuale cu Apple, Google și Samsung. Producătorii au deja mecanisme solide pentru protecția datelor și blocarea accesului: Apple folosește Activation Lock, Google a extins funcții precum Theft Detection Lock și Remote Lock, iar Samsung oferă localizare, blocare și ștergere la distanță. Însă cererea Londrei merge mai departe decât protejarea conturilor sau a fotografiilor: Met vrea un mod de blocare imposibil de ocolit, activare imposibilă oriunde în lume, integritate IMEI „by design”, resetări mai greu de abuzat și componente care să nu mai poată fi revândute separat pe piața neagră.
Londra nu deschide doar un nou front cu marile companii de tehnologie, ci repune pe agenda europeană o întrebare veche: cine oprește furtul, poliția sau designul produsului? Dacă răspunsul britanic va produce reguli sau standarde noi, efectul nu se va opri la Westminster. Ar putea deveni model pentru marile capitale europene, acolo unde telefonul nu mai este doar un obiect scump, ci cheia de acces la bani, identitate și viața digitală a utilizatorului.
Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului, că o „multitudine” de rapoarte de informații oferă o analiză „consistentă”, potrivit căreia regimul de la Teheran „nu este în pericol” de prăbușire și „își menține controlul asupra populației iraniene”. Aceeași sursă a precizat că cel mai recent raport a fost finalizat în ultimele zile.
Evaluările serviciilor americane vin într-un moment în care presiunea politică asupra președintelui Donald Trump este în creștere, pe fondul exploziei prețurilor la petrol. Liderul de la Casa Albă a sugerat că cea mai amplă operațiune militară americană din 2003 ar putea fi încheiată „în curând”. Totuși, găsirea unei ieșiri acceptabile din conflict ar putea fi dificilă dacă liderii duri ai Iranului își păstrează pozițiile.
Potrivit acelorași informații, evaluările americane subliniază coeziunea conducerii clericale iraniene, chiar și după uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a loviturilor americane și israeliene.
Și oficiali israelieni ar fi recunoscut, în discuții private, că nu există nicio certitudine că războiul va duce la prăbușirea guvernului clerical de la Teheran, a declarat pentru Reuters un oficial israelian de rang înalt.
Sursele citate au atras însă atenția că situația din teren rămâne fluidă, iar dinamica internă din Iran se poate modifica rapid.
Chris Wright, secretarul pentru energie al SUA, a anunțat marți după-amiază un progres uriaș pentru piețele energetice globale zdruncinate de războiul din Iran.
Wright a scris pe X că Marina SUA a „escortat cu succes” un petrolier prin Strâmtoarea Ormuz – la doar câteva ore după ce generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme al SUA, susținuse altceva. Și anume că armata americană încă explorează „opțiuni” pentru protejarea navelor în pasajul strategic pentru navele care tranzitează Golful.
După postarea lui Chris Wright, piețele globale ale petrolului s-au simțit „ușurate”. Prețul barilului de petrol a scăzut.
Însă bucuria a fost de scurtă durată: în mai puțin de două ore, postarea oficialului american a fost ștearsă, iar declarația a fost infirmată de secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt.
Postarea care a dat peste cap prețul petrolului
Episodul a declanșat fluctuații bruște pe piața petrolului, țițeiul prăbușindu-se la preț inițial pe fondul semnelor că Strâmtoarea Ormuz ar putea fi redeschisă în curând, iar apoi totul a crescut după ce Leavitt a spulberat speranțele.
Incidentul a scos la iveală confuzia din jurul mesajului lui Donald Trump despre război, care a dus la o creștere bruscă a prețurilor la benzină în SUA și a dat peste cap eforturile președintelui de a-i convinge pe alegători că abordează criza accesibilității financiare a țării în perioada premergătoare alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, consemnează FT.
Trump a insistat luni că conflictul se va încheia „foarte curând”, în contextul în care se confruntă cu presiuni crescânde de a scurta războiul din Orientul Mijlociu.
Comentariile președintelui SUA au contribuit inițial la calmarea piețelor petroliere, împingând prețul țițeiului de referință internațional Brent la aproximativ 90 de dolari pe baril până luni seară, de la un maxim de aproape 120 de dolari mai devreme în cursul zilei.
Dar până marți, Trump și înalții săi oficiali nu mai semnalau că se întrevedea un sfârșit al războiului, iar prețul țițeiului din nou a crescut.
După ce o altă variație a prețului petrolului a apărut la informațiile că SUA ar putea trimite trupe în Iran, Pete Hegseth, șeful Pentagonului, a recunoscut că numai Trump va decide când va pune capăt războiului.
„El ajunge să controleze accelerația”, a declarat secretarul apărării. „El este cel care decide”.
În plus, miercuri, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că Strâmtoarea Ormuz este sigură pentru navigație, un marinar malaezian a publicat o fotografie cu el din Strâmtoare. În imagine se putea observa o navă thailandeză care arde.
Ulterior, presa din Orientul Mijlociu a difuzat mai multe imagini cu diverse petroliere care ardau în Golf.
Pe fondul intensificării atacurilor Iran – Liban – Israel – tot miercuri seară, la Ohio, Donald Trump a reluat declarațiile despre „excursia în Iran”. Însă a precizat susținătorilor săi că la Teheran „trebuie să termine treaba”. Ceea ce înseamnă că războiul va mai dura.
Potrivit oficialului BNR, perspectiva unui război prelungit, de amploare, ar genera efecte propagate și persistente asupra economiilor, inclusiv asupra României. În aceste condiții, rămâne de văzut în ce măsură și în ce moment banca centrală va decide să revizuiască prognoza de inflație, odată cu publicarea următorului raport trimestrial.
Conform estimărilor actuale, rata anuală a inflației ar urma să urce la 9,8% în luna iunie, pentru ca ulterior să coboare la 3,9% în decembrie 2026. În luna august este așteptat și efectul de bază al majorării TVA, element care influențează traiectoria indicatorului.
Cosmin Marinescu a subliniat că, în comparație cu alte state europene, România are o dependență netă mai redusă de importurile de petrol, de circa 1,5% din PIB ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu tendință de scădere spre 1% din PIB în 2025. Cu toate acestea, el a atras atenția că expunerea pe segmentul prețurilor bunurilor de consum rămâne semnificativă.
Viceguvernatorul BNR nu a exclus nici scenariul în care conflictul din Golf s-ar prelungi, avertizând că o asemenea evoluție s-ar putea transforma într-o „lamă cu două tăișuri” pentru economiile europene și pentru România. Un alt risc semnalat vizează reacția marilor fonduri de investiții, care urmăresc atent evoluțiile din regiune și ar putea să își reconsidere unele expuneri la nivel global.
DeficitPe plan intern, oficialul BNR a insistat că reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci reprezintă o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor publice și pentru stabilitatea economică. „Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară și să reducem dezechilibrele structurale”, a transmis Cosmin Marinescu.
Acesta a mai arătat că economia României își schimbă treptat sursele de creștere. Datele aferente anului 2025 indică o contribuție mai mare a investițiilor la avansul economic, de 1 punct procentual, comparativ cu aportul consumului, de 0,4 puncte procentuale. În opinia sa, această schimbare de structură poate reprezenta un semnal pozitiv pentru echilibrele economice pe termen mediu.
UPDATE Directorul autorităților portuare irakiene, Farhan Al-Fartousi, a confirmat agenției de știri irakiene INA „salvarea echipajului unui petrolier străin, ținta unui atac în apele teritoriale irakiene”, care a permis salvarea a aproximativ douăzeci de membri ai echipajului.
UPDATE Mai multe explozii au avut loc în cerul de deasupra Ierusalimului în jurul orei 0:35, ora locală, după ce au fost emise alerte privind lansarea de rachete din Iran și activarea sistemelor antirachetă.
Armata israeliană a lansat la rândul ei o „serie de atacuri la scară largă” asupra suburbiilor dens populate ale Beirutului, după ce Hezbollah a lansat ceea ce IDF a descris ca fiind „zeci” de rachete. IDF a afirmat că atacurile au vizat ceea ce a descris ca fiind „infrastructura Hezbollah” în suburbia Dahieh din sudul Beirutului.
Unul dintre cei mai puternici influenceri ai MAGA se întoarce împotriva lui Donald Trump, din cauza războiului din Iran: „Aici este o nebunie. Mulți oameni se simt trădați”Unul dintre cei mai mari susținători ai lui Donald Trump, celebrul podcaster Joe Rogan, îl critică, în premieră, pe președintele SUA din cauza războiului început în Iran. Rogan îi amintește președintelui SUA că a candidat pe platforma „Fără războaie” și ajuns la putere a declanșat o serie de conflicte militare de neînțeles. Iar baza MAGA „se simte trădată”.
Hezbollah și Iranul au lansat primul atac coordonat împotriva IsraeluluiGarda Revoluționară Iraniană a confirmat că a lansat un atac coordonat împotriva Israelului împreună cu Hezbollah.
Într-o declarație pentru Nour News, IRGC a afirmat că atacul a implicat lansarea de rachete împotriva Tel Avivului, precum și a „teritoriilor ocupate din Ierusalim, Haifa” și bazelor americane din Iordania și Arabia Saudită.
Anterior, un înalt oficial israelian din domeniul apărării a declarat că Iranul și Hezbollah au lansat un atac comun cu rachete asupra nordului Israelului.
Este pentru prima dată când Iranul și Hezbollah, care operează din Liban, au desfășurat o operațiune comună împotriva Israelului de la începutul conflictului, acum 13 zile.
Știre inițialăTrei cargouri au fost lovite în zonă, după ce Iranul a amenințat că va deschide focul asupra oricărei nave care traversează pasajul strategic, ceea ce echivalează, în practică, cu blocarea acestuia. În cursul ultimelor 24 de ore, forțele americane au anunțat că au lovit zeci de ambarcațiuni iraniene suspectate că pregăteau operațiuni de minare în apropierea strâmtorii.
Pe măsură ce atacurile continuă, Statele Unite au avertizat civilii să evite imediat toate porturile din jurul Strâmtorii Hormuz, susținând că marina iraniană desfășoară operațiuni militare active în zonă. Tensiunile au avut deja efecte directe asupra piețelor internaționale, iar Agenția Internațională pentru Energie și cele 32 de state membre au convenit eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezerve, cea mai mare intervenție de acest fel din istorie.
În plan politic, Donald Trump le-a spus liderilor G7 că deciziile privind războiul au „un impact uriaș asupra lumii”, afirmând totodată că ostilitățile s-ar putea încheia curând și că în Iran „nu mai există practic nimic de lovit”. Președintele american a evitat însă să spună dacă războiul poate fi considerat un succes în cazul în care noul lider suprem al Iranului rămâne la putere.
Între timp, Iranul și Israelul continuă schimburile de foc în întreaga regiune. Israelul a lansat noi lovituri asupra Teheranului și asupra unor combatanți Hezbollah susținuți de Iran în Liban, în timp ce Arabia Saudită, Kuweitul, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul, Qatarul și Omanul au raportat atacuri iraniene în cursul nopții.
Noi informații ridică și semne de întrebare asupra unei lovituri anterioare asupra unei școli din Iran, soldată cu peste 165 de morți. Potrivit NBC News, este posibil ca atacul să fi fost bazat pe informații de intelligence americane depășite. În paralel, un oficial iranian a declarat că noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, a fost rănit în atacurile în care a murit tatăl său și nu a mai fost văzut în public de la numirea sa, în urmă cu trei zile.
În România, Camera Deputaților și Senatul au votat în ședință comună cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran. Ședința plenului reunit a fost cu scandal, Opoziția a anunțat că nu votează din cauza caracterului secretizat al documentului și pentru că în principiu vrea „pace”.
Noua lege prevede, de asemenea, sancțiuni penale pentru promovarea și finanțarea homosexualității în Senegal. Pentru a intra în vigoare, actul normativ trebuie promulgat de președintele Bassirou Diomaye Faye.
Potrivit textului adoptat, pedeapsa maximă va fi aplicată în cazurile în care actul incriminat ar fi fost comis cu un minor. Legea înăsprește și regimul amenzilor, care vor putea varia între 2 și 10 milioane de franci CFA (aproximativ 3.048 – 15.244 de euro), față de nivelul anterior, cuprins între 100.000 și 1,5 milioane de franci CFA (152 – 2.286 de euro).
Totuși, legea include și o prevedere care sancționează „denunțurile abuzive făcute cu rea-credință” împotriva persoanelor suspectate că ar fi homosexuale.
Senegalul, țară cu populație majoritar musulmană, este agitat de mai multe săptămâni de această temă, care reapare frecvent în dezbaterea publică. Subiectul a devenit și mai sensibil după arestarea, la începutul lunii februarie, a 12 bărbați, printre care și două celebrități locale, acuzați de „acte contra naturii” – formulare folosită pentru a desemna relațiile între persoane de același sex.
De atunci, presa locală a relatat aproape zilnic despre noi arestări, numărul acestora ajungând la câteva zeci. Unele dintre persoanele reținute sunt acuzate și că ar fi transmis în mod deliberat virusul HIV, acuzații care au alimentat și mai mult dezbaterile virulente împotriva homosexualității.
Mai multe organizații pentru apărarea drepturilor omului au condamnat valul de arestări și au cerut eliberarea celor reținuți.
În Senegal, homosexualitatea este considerată pe scară largă o deviere, iar înăsprirea represiunii reprezintă de mult timp o promisiune a taberei aflate la putere, cu miză politică importantă. De ani buni, influente organizații religioase cer o criminalizare mai dură a relațiilor homosexuale.
„Nimic nu are sens pentru mine. Treaba cu Venezuela. Acolo, cel puțin a fost curat. Au intrat, l-au răpit, au ieșit.
Aici este o nebunie, presupunând că au distrus șansele (n.r. ca iranienii) să facă o bombă nucleară. Nu știu dacă asta este adevărat. Este atât de greu de știut.
Pare o nebunie, având în vedere argumentele pe care le-a susținut în campanie.
De aceea mulți oameni se simt trădați, nu-i așa?
El a susținut campania „să nu mai existe războaie” și aceste războaie stupide și fără sens.
Și apoi avem unul despre care nici măcar nu putem defini clar de ce l-am întreprins.”
“Uite omule, toate sunt fără sfârșit. L-ai auzit pe Rumsfeld vorbind de Irak? Când s-a întâmplat? Vorbea de 6 săptămâni”, a spus Rogan.
Joe Rogan este unul dintre cei mai celebri podcasteri americani, comedian, comentator UFC și fost prezentator de televiziune. În 2022, Joe Rogan a fost inclus de Time pe lista celor mai influente personalități.
Rogan este prieten cu președintele SUA, Donald Trump, cu vicepreședintele JD Vance și un susținător puternic al Maga. Rogan l-a ajutat pe Trump în ultimele campanii electorale, în platoul său venind la interviuri majoritatea liderilor republicani.
