Alegerile din Statele Unite reprezintă primul mare test electoral național pentru Donald Trump după revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025. Rezultatul va determina dacă președintele republican își poate continua agenda politică beneficiind de sprijinul ambelor camere ale Congresului sau dacă va trebui să negocieze cu o opoziție democrată care ar putea bloca inițiative legislative și declanșa anchete parlamentare.
Sondajele și analizele electorale indică perspective favorabile democraților în competiția pentru Camera Reprezentanților, în timp ce lupta pentru Senat rămâne deschisă. Nemulțumirile privind costul vieții, războiul cu Iranul, creșterea prețurilor la combustibili și politica tarifară a administrației Trump au dominat ultimele săptămâni de campanie.
MEDIAFAX va prezenta în timp real desfășurarea alegerilor din Statele Unite, într-un LIVE TEXT dedicat nopții electorale. Vor fi urmărite rezultatele din statele decisive, evoluția competiției pentru controlul Senatului și al Camerei Reprezentanților, primele reacții ale liderilor politici și implicațiile scrutinului pentru administrația Donald Trump.
HARTĂ INTERACTIVĂ. Cine va controla Senatul SUA? Construiește propriul scenariu electoral Ce sunt alegerile „midterms” și ce votează americaniiAlegerile de la jumătatea mandatului, cunoscute în Statele Unite drept „midterms”, sunt organizate la doi ani după alegerile prezidențiale.
Alegătorii decid componența Congresului, instituția care adoptă legile federale, aprobă cheltuielile guvernamentale și exercită control parlamentar asupra administrației.
În scrutinul din 3 noiembrie sunt puse în joc:
Spre deosebire de membrii Camerei Reprezentanților, care sunt aleși pentru mandate de doi ani, senatorii americani au mandate de șase ani. Senatul este format din 100 de membri, câte doi pentru fiecare dintre cele 50 de state americane.
Pentru a asigura continuitatea activității instituției, mandatele senatorilor sunt eșalonate, astfel încât aproximativ o treime dintre locurile din Senat sunt supuse votului la fiecare doi ani.
Funcții de guvernator și numeroase alte poziții în administrațiile statelor americane, precum și referendumuri și inițiative locale.
Câte voturi ai nevoie pentru controlul camerelorPentru controlul Camerei Reprezentanților este necesară o majoritate de 218 mandate.
În Senat, republicanii dețin 53 de locuri, iar democrații și cei doi independenți care votează alături de ei controlează împreună 47. Democrații trebuie să obțină un câștig net de patru mandate pentru a ajunge la 51.
Republicanii pot păstra controlul Senatului chiar și cu 50 de locuri, deoarece vicepreședintele JD Vance poate departaja voturile în cazul unui rezultat de 50 la 50.
De ce sunt alegerile atât de importante pentru Donald TrumpÎn sistemul politic american, președintele are nevoie de Congres pentru adoptarea legislației, pentru finanțarea priorităților administrative și, în cazul Senatului, pentru confirmarea unor numiri importante.
O eventuală schimbare a majorității în Camera Reprezentanților ar permite democraților să controleze comisiile parlamentare, să organizeze audieri și să investigheze activitatea administrației Trump.
Dacă democrații ar câștiga și Senatul, ar putea bloca anumite numiri prezidențiale, inclusiv eventuale nominalizări la Curtea Supremă, și ar avea o influență mult mai mare asupra agendei legislative.
În schimb, păstrarea controlului ambelor camere de către republicani i-ar permite lui Trump să continue colaborarea cu o majoritate parlamentară din propriul partid.
Alegerile au și o semnificație simbolică. Istoric, partidul președintelui aflat în funcție pierde de regulă mandate la scrutinul de la jumătatea mandatului. Doar de două ori după Al Doilea Război Mondial partidul președintelui nu a pierdut teren în Congres la asemenea alegeri.
Trump a participat intens la campanie și le-a cerut susținătorilor să se comporte ca și cum numele său s-ar afla pe buletinul de vot.
Statele care pot decide controlul SenatuluiDeși votul se desfășoară la nivelul întregii țări, un număr relativ mic de state va avea o influență disproporționată asupra rezultatului final.
Democrații încearcă să câștige mandate deținute de republicani în state precum Ohio, Carolina de Nord, Maine, Texas, Iowa, Kansas și Alaska. În același timp, trebuie să își apere propriile mandate, inclusiv într-o competiție tensionată din Michigan.
Ohio – Revenirea unui fost senator democrat
În Ohio, democratul Sherrod Brown, care a reprezentat statul în Senat aproape două decenii, încearcă să revină în Congres după înfrângerea din 2024.
Adversarul său este republicanul Jon Husted, care a preluat locul eliberat de JD Vance după ce acesta a devenit vicepreședinte al Statelor Unite.
Carolina de Nord – Un fost guvernator împotriva unui aliat al lui Trump
Democratul Roy Cooper, fost guvernator al Carolinei de Nord timp de două mandate, se confruntă cu republicanul Michael Whatley, fost președinte al Comitetului Național Republican.
Statul este unul dintre principalele obiective ale democraților în încercarea de a recupera mandate în Senat.
Texas – O competiție cu implicații naționale
În Texas, democratul James Talarico îl înfruntă pe republicanul Ken Paxton, procurorul general al statului și reprezentant al curentului politic MAGA.
Texas este un bastion tradițional republican, însă competiția a atras investiții electorale masive din partea ambelor partide.
Paxton a beneficiat de susținerea lui Trump, în timp ce Talarico a încercat să mobilizeze alegătorii printr-un mesaj care combină valorile religioase și temele economice.
Maine – Un mandat republican disputat
Senatoarea republicană Susan Collins încearcă să își păstreze mandatul în fața democratului Troy Jackson.
Maine este un stat în care republicanii au reușit să păstreze un mandat senatorial, deși electoratul a susținut candidați democrați la ultimele alegeri prezidențiale.
Michigan. Scandalul care a zguduit Partidul DemocratUna dintre cele mai urmărite confruntări are loc în Michigan, unde democratul Abdul El-Sayed se confruntă cu republicanul Mike Rogers.
Competiția a fost marcată de o ruptură spectaculoasă în interiorul Partidului Democrat. Congresmena Haley Stevens, învinsă de El-Sayed la alegerile primare, a anunțat duminică, 1 noiembrie, că îl susține pe republicanul Mike Rogers.
Decizia a provocat tensiuni în partid și a transformat competiția într-un test al relației dintre aripa progresistă și cea moderată a democraților.
Michigan are o importanță deosebită deoarece democrații nu își pot permite să piardă mandate deja deținute dacă vor să obțină majoritatea în Senat.
Georgia – Jon Ossoff încearcă să își păstreze mandatul
Senatorul democrat Jon Ossoff se confruntă cu republicanul Mike Collins într-un stat câștigat de Trump la alegerile prezidențiale din 2024.
Campania lui Ossoff s-a concentrat pe combaterea corupției și pe teme economice, iar rezultatul său va fi urmărit și în perspectiva competiției prezidențiale din 2028.
Alaska, Iowa și Kansas – Alte competiții de urmărit
În Alaska, republicanii încearcă să păstreze mandatul senatorului Dan Sullivan, contestat de democrata Mary Peltola.
În Iowa, republicanul Ashley Hinson se confruntă cu democratul Josh Turek, în timp ce Kansas a devenit, de asemenea, un stat urmărit în lupta pentru Senat.
Economia, războiul cu Iranul și imigrația, principalele teme ale campanieiCampania electorală a fost dominată de preocupările privind costul vieții, în special prețurile alimentelor, energiei și combustibililor.
Potrivit Reuters, conflictul cu Iranul și consecințele sale economice au afectat percepția publică asupra administrației Trump, în timp ce politica tarifară a președintelui a reprezentat un alt subiect de dispută.
Democrații au încercat să transforme scrutinul într-un referendum asupra politicilor economice și externe ale Casei Albe.
Republicanii au insistat asupra imigrației, securității și diferențelor ideologice dintre cele două partide, prezentând o parte dintre candidații democrați drept prea radicali.
Un alt element important îl reprezintă participarea la vot. Mobilizarea alegătorilor independenți, a tinerilor, a electoratului latino și a alegătorilor din suburbii ar putea influența rezultatele în competițiile strânse.
Ce înseamnă alegerile pentru Europa, NATO și UcrainaRezultatul scrutinului va avea implicații și în afara Statelor Unite, inclusiv pentru România.
Congresul american joacă un rol central în aprobarea cheltuielilor federale, inclusiv a fondurilor destinate apărării și asistenței externe.
O schimbare a majorității ar putea modifica negocierile privind bugetele militare, sprijinul pentru Ucraina, relațiile comerciale cu Uniunea Europeană și politica administrației Trump față de aliații NATO.
Totuși, politica externă rămâne în mare măsură în atribuțiile președintelui, iar o majoritate democrată în Congres nu ar însemna automat o schimbare a poziției Washingtonului față de războiul din Ucraina sau față de securitatea europeană.
Pentru România, una dintre principalele teme de urmărit va fi modul în care noul Congres se va raporta la finanțarea apărării, la prezența militară americană în Europa și la cooperarea transatlantică.
La ce oră încep să apară rezultatele alegerilor din SUA. Programul pentru RomâniaPrimele secții de votare se vor închide marți, la ora 18:00 pe Coasta de Est a Statelor Unite, ceea ce corespunde orei 01:00, miercuri, 4 noiembrie, în România.
Noaptea electorală va fi marcată de mai multe momente importante:
Ora 01:00, ora României – Kentucky și Indiana
Se închid primele secții de votare, în anumite regiuni din Kentucky și Indiana.
Rezultatele din districtele unde republicanii au obținut victorii confortabile la alegerile anterioare pot oferi primele indicii despre mobilizarea electoratului.
Ora 02:00 – Georgia, Carolina de Sud și Florida
Încep să se închidă secțiile din mai multe state din estul țării.
În Georgia, atenția se concentrează asupra competiției pentru Senat dintre democratul Jon Ossoff și republicanul Mike Collins.
Florida, unde voturile sunt de regulă centralizate relativ rapid, poate oferi informații despre participarea electoratului latino și despre evoluția susținerii pentru republicani.
Ora 02:30 – Ohio și Carolina de Nord
Unul dintre primele momente importante pentru controlul Senatului.
Vor începe să fie publicate rezultatele din competițiile Sherrod Brown – Jon Husted, în Ohio, și Roy Cooper – Michael Whatley, în Carolina de Nord.
Ora 03:00 – Texas, Maine, Michigan și Pennsylvania
Este unul dintre intervalele importante ale nopții.
În Texas și Maine încep să apară rezultate din competițiile pentru Senat, iar în Michigan începe închiderea secțiilor dintr-un scrutin marcat de conflictele interne ale democraților.
În Pennsylvania, atenția se îndreaptă inclusiv către competițiile pentru Camera Reprezentanților, care pot influența decisiv majoritatea parlamentară.
Ora 04:00 – Iowa și Minnesota
În Iowa, rezultatele competiției dintre Ashley Hinson și Josh Turek pot oferi noi indicii privind situația din Senat.
În Minnesota, democrata Peggy Flanagan se confruntă cu republicana Michele Tafoya, într-un scrutin urmărit și pentru impactul asupra dezbaterilor interne din Partidul Democrat.
Ora 05:00 – Montana și Nevada
Încep să se închidă secțiile de votare din alte state vestice.
În Montana, candidatul independent Seth Bodnar încearcă să câștige un mandat senatorial.
Ora 06:00 – California și Washington
Se închid secțiile de pe Coasta de Vest, inclusiv în California, cel mai populat stat american.
Rezultatele din numeroase districte pentru Camera Reprezentanților ar putea fi importante în stabilirea majorității.
Ora 07:00 – Alaska
Se închid majoritatea secțiilor de votare din Alaska, unde competiția pentru Senat este urmărită îndeaproape. Ultimele secții din extremitatea vestică a statului se închid în jurul orei 08:00, ora României.
Sistemul de vot preferențial utilizat în Alaska poate întârzia stabilirea rezultatului final.
Când vom ști cine a câștigat alegerileDeși primele rezultate vor apărea miercuri dimineață, este posibil ca majoritatea din Congres să nu poată fi stabilită imediat.
Associated Press avertizează că rezultatul final al alegerilor poate rămâne necunoscut timp de mai multe zile, în special dacă diferențele de voturi sunt mici.
În California, numărarea voturilor trimise prin poștă poate continua după ziua scrutinului. În Alaska și Maine, votul preferențial poate necesita redistribuirea opțiunilor alegătorilor și mai multe runde de centralizare.
Potrivit BNS, unul din patru salariați din România continuă să câștige în jurul salariului minim, la doi ani de la transpunerea Directivei Europene 2022/2041 pentru anii 2025–2026.
BNS arată că 1,71 milioane de angajați cu normă întreagă, reprezentând aproximativ o treime din total, au salarii cu cel mult 5% peste nivelul minim. Sindicaliștii susțin că situația a rămas neschimbată față de 2024.
În clasamentul european al salariilor minime, România ocupă locul 20 din 22 de state, cu un nivel de 825 de euro în semestrul al doilea din 2026, potrivit datelor prezentate de organizația sindicală. BNS avertizează că Bulgaria recuperează rapid diferența.
Reprezentanții sindicatului consideră că transpunerea Directivei europene în legislația națională nu a produs schimbările structurale necesare și că distribuția salariilor în economie a rămas blocată.
Propunerile BNS pentru 2027Pentru 2027, BNS propune stabilirea unui salariu minim brut de 4.652 de lei, calculat pe baza unui mecanism transparent și echitabil. Organizația susține că nivelul ar trebui stabilit fără înghețări salariale și fără un „zid fiscal”, să aibă la bază un coș minim de consum oficial și să fie susținut prin negociere colectivă reală.
Dezbaterea a fost moderată de președintele BNS, Dumitru Costin, și a reunit reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului, între care ministrul Muncii, Petre Florin Manole, secretarul de stat Ciprian Vacaru, senatorul Marius Humelnicu, senatoarea Violeta Alexandru și deputatul Miklós Zoltán.
Salariul de bază minim brut pe țară a crescut, de la 1 iulie, la 4.325 lei lunar, de la 4.050 lei lunar.
Grecii de la Public Power Corporation (PPC), care au intrat în România în 2023, odată cu preluarea operațiunilor de la italienii de la Enel, anunță accelerarea extinderii strategice în Europa de Sud-Est, cu accent pe piața românească, prin preluarea, de către subsidiara Kotsovolos, a Flanco, al doilea cel mai mare retailer omnichannel de produse electronice și electrocasnice din România, cu 150 de magazine în peste 100 de orașe, 1.200 de angajați și o cifră de afaceri anuală de 269 milioane euro
Potrivit companiei elene, replicând în România modelul de succes implementat de grupul PPC în Grecia prin achiziția Kotsovolos, această mișcare marchează intrarea pe o piață în creștere rapidă a produselor electrice și electronice – evaluată la 3,6 miliarde de euro – și reprezintă în același timp achiziția celei de-a doua mari rețele de magazine fizice din țară.
O rețea e 150 de magazine fizice în peste 100 de orașe din RomâniaAceastă tranzacție, spun oficiali greci, este în concordanță cu Planul Strategic al Grupului PPC pentru perioada 2026-2030, accelerând extinderea internațională și transformarea Kotsovolos într-un jucător regional de top și furnizor integrat de aparatură electronică, soluții pentru locuințe și servicii cu valoare adăugată în Europa de Sud-Est, având ca scop crearea unui ecosistem integrat de tehnologie, servicii și soluții energetice care să îmbunătățească viața de zi cu zi a clienților săi și să susțină activ tranziția energetică în regiune.
Potrivit oficialilor greci, Kotsovolos va finanța achiziția în întregime din fondurile proprii disponibile, fără finanțare prin credite. Tranzacției este estimată să se finalizeze până la sfârșitul anului 2026 fiind supusă obținerii aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare relevante, precum și îndeplinirii condițiilor uzuale convenite între părți.
Mai exact, tranzacția este supusă avizării și va fi finalizată după ce cumpărătorii obțin avizele obligatorii din partea responsabililor din partea entităților responsabile din România. Este vorba de Comisia pentru examinarea investițiilor directe (CEISD), care analizează tranzacțiile de peste 5 milioane de euro și Consiliul Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Potrivit companiei, tranzacția este așteptată să fie finalizată până la sfârșitul anului curent.
Atunci când va fi finalizat, prin acest acord, Kotsovolos achiziționează o rețea națională puternică de 150 de magazine fizice în peste 100 de orașe din România, cu o suprafață totală de vânzări cu amănuntul de aproape 60.000 mp, o platformă logistică terță de 37.500 mp, peste 1.200 de angajați calificați și peste 14 milioane de vizite ale clienților anual. Într-o piață în care magazinele fizice tradiționale joacă un rol important, reprezentând aproximativ 70% din vânzări, prezența geografică extinsă asigură acces direct și o relație apropiată cu clienții, printr-o rețea care acoperă peste 55% din gospodăriile românești.
Conform comunictului transmis de grupul PPC, Flanco va continua în același timp să-și extindă activitatea, în timp ce rețeaua sa fizică și infrastructura logistică vor servi drept o platformă critică de „ultimă etapă” pentru Grupul PPC, acționând ca punct final de contact fizic pentru distribuția directă și servicii pentru clienți
În acest context, PPC România va dezvolta o cooperare strânsă cu Flanco, replicând modelul de succes al PPC de acțiuni comune și sinergii cu Kotsovolos în Grecia. Prin intermediul magazinelor Flanco, soluțiile integrate de tranziție verde ale PPC România — inclusiv instalații fotovoltaice pentru uz rezidențial, pompe de căldură, stații de încărcare pentru vehicule electrice (EV) și soluții pentru energie inteligentă — vor fi promovate, distribuite și susținute tehnic.
Potrivit companiei, această extindere a Grupului deblochează sinergii pe mai multe niveluri în achizițiile comune, optimizarea lanțului de aprovizionare și dezvoltarea serviciilor digitale, oferind clienților din România o experiență omnichannel îmbunătățită, suport tehnic specializat la domiciliu, precum și pachete formate din produse electrocasnice și servicii de furnizare de energie.
„Acordul pentru achiziția Flanco marchează o schimbare importantă pentru Kotsovolos: se consolidează ca un jucător regional puternic în Europa de Sud-Est, exportând un model de retail de succes către o piață cu perspective uriașe, capital uman excepțional și consumatori pasionați de tehnologie, cum este România. Achiziția Flanco, ca parte a Planului Strategic al Grupului PPC pentru perioada 2026-2030, accelerează semnificativ implementarea planului nostru de afaceri, care urmărește să creeze un ecosistem integrat de tehnologie, servicii și soluții energetice ce îmbunătățesc viața de zi cu zi a clienților noștri din Europa de Sud-Est și susține activ tranziția energetică din regiune. Flanco aduce Grupului o prezență de lungă durată pe piața românească, un brand recunoscut și, cel mai important, persoane cu expertiză și cunoștințe profunde ale pieței. În această moștenire investim și, împreună cu echipa și managementul companiei, vom modela viitorul”, a declarat CEO-ul Kotsovolos, Christos Karagiannakis.
Potrivit oficialilor Flanco, tranzacția reprezintă un nou pas în strategia de investiții anunțată de Iulian Stanciu în iunie 2026, pe care o derulează prin Inspire Asset Management, concentrându-se pe sectoare strategice precum tehnologie, energie, serviciile medicale, industrie și entertainment.
„Am preluat Flanco în urmă cu 15 ani, într-un moment dificil atât pentru companie, cât și pentru piață, și am reconstruit-o împreună cu Dragoș și cu o echipă extraordinară. În toți acești ani, Flanco a evoluat de la o companie aflată în restructurare la a doua cea mai mare rețea de retail de produse IT&C și electrocasnice din România, cu 150 de magazine și milioane de clienți în fiecare an. Următoarea etapă de dezvoltare a Flanco necesită anvergură, capital și un model integrat de retail, energie și servicii pentru locuință, pe care PPC îl dezvoltă deja împreună cu Kotsovolos în Grecia și pe care îl aduce acum și în România. Un partener strategic de această dimensiune reprezintă cea mai bună opțiune pentru companie, pentru angajații săi și pentru clienți. Le mulțumesc colegilor mei de la Flanco, lui Dragoș Sîrbu, partenerilor și clienților noștri pentru încrederea acordată de-a lungul tuturor acestor ani”, a declarat Iulian Stanciu, acționarul majoritar al Flanco în ultimii 15 ani, conform unui comunicat al Flanco.
„Flanco este un brand românesc fondat în 1994, care, de 32 de ani, aduce tehnologia și serviciile mai aproape de români, atât în orașele mari, cât și în cele mici. Cu peste 14 milioane de vizitatori anual, putem spune că, practic, întreaga Românie trece pragul unui magazin Flanco. Pentru colegii mei, mulți dintre ei cu zeci de ani de experiență în retail, pentru partenerii și clienții noștri, intrarea în Grupul PPC înseamnă acces la resursele și experiența unui grup regional, dar și la oportunități de dezvoltare pe care o companie independentă nu le-ar putea valorifica singură.
Flanco rămâne retailerul de produse IT&C și electrocasnice pe care clienții noștri îl cunosc. Soluțiile energetice oferite de PPC România vor completa oferta noastră, nu o vor înlocui. Până la finalizarea tranzacției, Flanco își va desfășura activitatea la fel ca până acum, cu aceeași echipă și aceleași angajamente față de clienți și parteneri. Îi mulțumesc lui Iulian pentru încrederea și sprijinul acordate în acești 15 ani, iar colegilor mei pentru pasiunea și loialitatea lor”, a transmis Dragoș Sîrbu, CEO și acționar al Flanco.
Principalul grup integrat de utilități din sud-estul Europei,PPC este principalul grup integrat de utilități din sud-estul Europei, cu activități în producția și distribuția energiei electrice, precum și vânzarea de produse și servicii energetice avansate în Grecia, România și Macedonia de Nord, având o amprentă în domeniul energiei regenerabile și în Italia, Bulgaria, Croația și Polonia.
PPC are o capacitate instalată totală de 12,6 GW, constând în centrale din surse termice, hidroelectrice și regenerabile, cu o producție anuală totală de aproximativ 22 TWh, în timp ce rețelele sale de distribuție reprezentau o bază totală de active reglementate de 5,7 miliarde euro la sfârșitul anului 2025.
Grupul PPC este principalul furnizor de energie din Grecia și România, deservind în total 8,6 milioane de clienți, cărora le livrează aproximativ 31 TWh de electricitate și o gamă largă de servicii cu valoare adăugată. PPC a fost fondată în 1950 și este listată în Euronext Atena din 2001.
Marți, ÎCCJ va dezbaterea cererea formulată de Alexandru Toader, fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, în legătură cu decizia judecătorilor de a-l aresta preventiv pentru 30 de zile, măsură dispusă în dosarul în care este acuzat de viol și agresiune sexuală asupra unor studente.
În jurul orei 12:00, Alexandru Toader a fost adus la sediul ÎCCJ, acolo unde va afla dacă va scăpa sau nu de arestul preventiv.
Fostul lector de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași se află în arestul Poliției încă din data de 24 octombrie, în urma deciziei magistraţilor Curţii de Apel Iaşi.
El este cercetat pentru viol în formă continuată, agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea funcției în scop sexual.
Potrivit referatului procurorilor, acesta ar fi profitat de teama studentelor de a nu promova examenul la materia pe care o preda.
În urma arestării preventive, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a anunțat luni, printr-un comunicat de presă, că Alexandru Toader nu va mai putea preda până la soluționarea dosarului penal în care este cercetat, indiferent de măsurile dispuse ulterior de instanță.
Noul ministru instalat la Mediu propune măsuri urgente la Apele Române și ROMSILVA, după ce a găsit mai multe nereguli lăsate de fosta conducere.
Natalia Intotero a criticat dur achizițiile făcute de Diana Buzoianu, fost ministru al Mediului. Noua șefă de la Mediu spune că fostul ministru USR ar fi blocat inclusiv reorganizarea din ROMSILVA.
„S-a realizat o comisie de lucru și promisiunea colegilor de la ROMSILVA este aceea că până la data de 1 martie 2027 reorganizarea va fi finalizată”, a declarat Natalia Intotero, într-o conferință de presă.
Reorganizarea ROMSILVA. Ce propune noul ministruMinistrul Mediului a anunțat că va finaliza reforma, începută în 2024 și blocată timp de un an. Intotero a declarat că auditul care ar fi permis reorganizarea ROMSILVA a fost deblocat abia în luna august a acestui an, iar bugetul pentru instituție ar fi fost aprobat cu patru zile înainte de instalarea noului Guvern.
„S-au plătit aproape 1 milion de lei pe acest audit iar reorganizarea s-a făcut de posta conducere fără să fie așteptat rezultatele acestui audit. Nu vrem blocarea reorganizării ROMSILVA, vrem deblocare, vrem reorganizare la ROMSILVA făcută în baza acestui audit și cu respectarea legislației”, a mai explicat ministrul Mediului.
Natalia Intotero a anunțat că și la Apele Române vor fi reorganizări.
Sute de mii de lei, „aruncați pe geam” la MediuNoul ministru al Mediului a descoperit contracte de sute de mii de lei, bani care ar fi trebuit să facă aplicația „Radarul Balastierelor” funcțională.
În prezent, aplicația nu are nici măcar baza legală pentru a funcționa.
„Pentru radarul balastierelor a fost inițiat un demers în anul 2024. Dar din păcate nici momentul de față nu funcționează. Cât a costat până acum? Contracte de aproximativ 450.000 de lei pentru aceeași aplicație. Circa 265.000 de lei în 2024 plătiți integral în ianuarie 2025 și 185.000 de lei în 2026. Ce s-a întâmplat? În vara anului 2025 aplicația a fost testată și a funcționat parțial.
Mai trebuia o actualizare în valoare de aproximativ 7.500 de euro și hotărârea de guvern, respectiv cadrul legal. Actualizarea a fost anulată iar proiectul a fost reluat de la zero. Firma contractată în februarie 2026 nu a livrat aplicația”, a mai explicat Natalia Intotero.
Ce se va întâmpla cu barajul de la PaltinuDupă problema de la barajul Paltinu din 2025 care a lăsat zeci de localități fără apă potabilă, Intotero anunță că măsurile promise de minister nu au fost luate.
„Practic, măsurile de reabilitare a acestui baraj nu au fost făcute. Măsurile cerute de control în luna iunie 2026 au rămas pe hârtie”, a declarat noul ministru.
Diana Buzoianu va răspunde acuzațiilor, într-o conferință de presă programată la ora 13:30.
Fostul ministru al Mediului a guvernat și alături de social-democrați, în perioada în care Guvernul Bolojan a avut puteri depline. În luna mai, executivul a fost demis de PSD, după care au urmat șase luni de interimat. Miniștrii rămași nu au avut dreptul de a emite ordonanțe de urgență în această perioadă.
Polina Ibragimova, o profesoară de istorie din Moscova, în vârstă de 34 de ani, a rămas cu gura căscată când a primit ultima factură. Mama a doi copii a crezut inițial că familia consumase prea multă apă caldă, scrie Reuters. După ce a verificat documentul, a descoperit că majorarea tarifelor era principala cauză. Factura a ajuns la 12.000 de ruble, aproximativ 150 de dolari, cu un sfert mai mult decât în vară. Suma depășește acum avansul salarial pe care îl primește lunar, echivalentul a aproximativ jumătate din salariu.
„A fost neplăcut. Chiar simțim această creștere”, a povestit femeia, care se gândește să ofere meditații unui elev în plus pentru a acoperi cheltuielile. A început deja să economisească la mâncare. Spune că împarte un pui în mai multe porții decât înainte, pentru ca familia să aibă suficiente mese.
Tarifele au crescut după alegerile parlamentare din RusiaÎn Rusia, prețurile pentru apă, electricitate și încălzire sunt ajustate periodic. Guvernul federal stabilește orientările generale, iar autoritățile regionale decid majorările finale. Anul acesta, scumpirile au fost amânate până la 1 octombrie, după alegerile parlamentare din septembrie.
Decizia a ferit perioada electorală de nemulțumirile provocate de creșterea costurilor, dar a fost urmată de unele dintre cele mai mari majorări din ultimii ani. Prețurile au urcat într-un moment în care economia rusă resimte deja efectele războiului. Cheltuielile militare ridicate, lipsa forței de muncă și scumpirea carburanților întrețin presiunile inflaționiste.
Banca Centrală a Rusiei. Imagine ilustrativă. Sursa foto: X
Banca Centrală a Rusiei menține dobânda de referință la 14%, încercând să limiteze creșterea prețurilor fără să afecteze și mai mult economia. Guvernatoarea instituției, Elvira Nabiullina, a avertizat că facturile mai mari ar putea alimenta așteptările inflaționiste ale populației, ajunse la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani.
Scumpirile provoacă nemulțumiri inclusiv în rândul politicienilor apropiați KremlinuluiGhennadi Ziuganov, liderul Partidului Comunist, i-a reclamat președintelui Vladimir Putin costurile tot mai mari ale utilităților. Politicianul a declarat că factura pentru propriul apartament din Moscova a depășit 30.000 de ruble, o sumă mai mare decât pensia medie din Rusia.
Și președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, a criticat majorările considerate excesive în unele regiuni. Acesta a cerut intervenția procurorilor și a autorității pentru concurență. Creșterile îi afectează și pe micii întreprinzători, care se confruntă deja cu taxe mai mari și costuri ridicate de funcționare.
Anastasia Zapoteeva, administratoarea unui bar din Moscova, spune că majorarea utilităților este deosebit de dificilă pentru afacerile recent deschise. Banca Centrală estimează că inflația va ajunge la 7,1%-7,6% în 2026, peste ținta sa de 4%. Următoarea decizie privind dobânda de referință este programată pentru 18 decembrie.
Ministrul Mediului, Natalia Intotero, a anunțat marți că programul Rabla ar putea avea un buget mult mai mare în 2027, după ce fondurile disponibile pentru ediția din acest an, în valoare de 300 de milioane de lei, s-au epuizat în mai puțin de cinci minute de la deschiderea înscrierilor.
Aceasta a spus că programul va fi o prioritate și că își dorește ca viitorul buget să fie aprobat din timp, astfel încât discuțiile pentru organizarea ediției următoare să înceapă din luna ianuarie.
„Așa cum am menționat, pentru anul 2026, bugetul a fost doar de 300 de milioane. Pentru anul 2027, ne propunem un buget mult mai mare. Deci, reamintesc, în trecut, a fost bugetul de 1,2 miliarde de lei. Deci, va fi o prioritate acest program, așa cum ați menționat și dumneavoastră, imediat după lansarea acestui program, a fost o solicitare foarte mare din partea cetățenilor”, a declarat ministrul.
O altă schimbare pe care autoritățile o iau în calcul pentru ediția din 2027 este acordarea unei priorități producătorilor din Uniunea Europeană. În acest moment, prin programul Rabla din 2026, cetățenii pot cumpăra autoturisme și motociclete din orice țară.
Natalia Intotero, ministra Mediului, a precizat că ministerul își dorește ca, anul viitor, achizițiile să se îndrepte cu prioritate către producătorii europeni.
Întrebată dacă legislația permite o astfel de modificare, în condițiile regulilor privind libera circulație, Natalia Intotero a spus că autoritățile ar putea veni cu îmbunătățiri, dacă va fi nevoie.
„Așa este. V-am spus, ne propunem cu prioritate. Dacă este cazul, vom veni și cu îmbunătățiri, dar vreau să reamintesc de unde au fost făcute achizițiile? Țări din Uniunea Europeană”, a afirmat Intotero.
Ministrul Mediului discută cu Finanțele pentru aprobarea bugetuluiNatalia Intotero a mai spus că discuțiile pentru programul Rabla din 2027 au început deja. Ea a avut întâlniri cu ministrul Daniel Zamfir și cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Ministrul Mediului își dorește ca bugetul pentru 2027 să fie aprobat de Parlament până la finalul anului. Ulterior, în luna ianuarie, ar urma să înceapă discuțiile cu Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).
„Am deschis-o deja, am avut o discuție cu domnul ministru Zamfir, am avut o discuție deja cu domnul ministru Nazare, suntem într-un dialog permanent și chiar mâine sper eu să avem o discuție cu domnul ministru Nazare pentru a explica încă o dată nevoia acestui program”, a declarat Natalia Intotero.
„Eu îmi doresc ca până la finalul anului bugetul pentru anul 2027 să fie aprobat în Parlament și ulterior, imediat, în luna ianuarie, să începem discuțiile aplicate cu cei de la AFM”, a mai spus ministrul.
Declarațiile au fost făcute marți în cadrul unei conferințe de presă. Noul ministru al Mediului, Natalia Intotero, s-a referit la „neamurile” și cumetriile” din minister spunând că peste 60 de oameni au fost aduși în instituție prin transfer sau prin detașare în mandatul fostului ministru Diana Buzoianu.
„Închei cu lecții primite de la fosta conducere despre morală și despre neamuri. USR spune: noi am scos neamurile din instituții, ei își aduc înapoi cumetriile. Faptele: în mandatul anterior, peste 60 de oameni au fost aduși în minister prin transfer sau prin detașare, în special de la primăriile din Sectorul 1 și din Sectorul 2, din totalul de 564 de posturi”, a declarat Natalia Intotero.
Promisiunea noului ministru al MediuluiNoul ministru susține că nu se va răzbuna pe angajați și va încerca să-i păstreze pe toți dacă doresc să muncească.
„Nu am de gând să fiu un om răzbunător. Voi face echipă cu toate colegele și cu toți colegii care își doresc să muncească. Încă din prima zi am avut acest dialog și le mulțumesc tuturor pentru profesionalism, pentru seriozitate și așa cum am menționat la începutul acestei conferințe de presă, să știți că toți colegii, mare parte, rămân peste program. (…) Nu voi fi persoana care să-i jignească, nu voi fi persoana care să urle, deciziile trebuie să fie luate prin dialog, prin transparență și este foarte important ca un ministru să știe să se folosească de experiența acestor colegi minunați”, a precizat Natalia Intotero.
Natalia Intotero reprezintă PSD, în timp ce fostul ministru este membru USR.
Procurorul Teodor Niță, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, a fost trimis în judecată pentru cercetare abuzivă, într-un dosar instrumentat de Parchetul General. Rechizitoriul, consultat de Mediafax, descrie modul în care magistratul ar fi modificat sau fabricat declarații pentru a susține acuzațiile formulate împotriva lui Adrian Silviu Sima, șef al Serviciului Prevenirea și Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere din cadrul Gărzii de Coastă.
Anchetatorii susțin că procurorul a introdus în declarațiile unor martori informații nereale, a exercitat presiuni asupra persoanelor audiate și a prezentat drept probe declarații care nu fuseseră obținute în condițiile legale. În analiza faptelor, procurorii Parchetului General apreciază că scopul urmărit ar fi putut fi chiar îndepărtarea lui Sima din funcția de conducere pe care o ocupa.
Dosare fabricate și martori care nu ar fi fost niciodată audiațiTotul a început în noiembrie 2024, când o sesizare depusă de Sindicatul Național DECUS a dus la deschiderea unei anchete privind presupuse nereguli în cadrul Gărzii de Coastă.
În centrul dosarului se afla Adrian Silviu Sima, șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Migrației Ilegale și Infracționalității Transfrontaliere. Acesta era suspectat că ar fi fost implicat în falsificarea unor documente și pontaje, inclusiv în legătură cu ore suplimentare acordate pentru o operațiune desfășurată în aprilie 2024.
Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și repartizat procurorului Teodor Niță.
În lunile care au urmat, magistratul a început să audieze angajați ai Gărzii de Coastă, în încercarea de a stabili dacă Sima își folosise funcția pentru a determina subordonați să modifice documente oficiale.
La sfârșitul lunii ianuarie 2025, procurorul a decis punerea sub acuzare a lui Sima. Acesta a fost plasat sub control judiciar pentru 60 de zile, fiindu-i impuse restricții inclusiv în privința exercitării atribuțiilor de conducere.
Numai că, după aproape un an și jumătate, ancheta avea să capete o cu totul altă direcție: nu doar faptele de care fusese acuzat șeful Gărzii de Coastă erau puse sub semnul întrebării, ci și modul în care procurorul strânsese probele împotriva lui.
Primele suspiciuni: o audiere care se suprapunea cu alte douăUna dintre neregulile semnalate privea declarația comisarului-șef Sergiu Baciu, angajat al Gărzii de Coastă.
Potrivit actelor oficiale, Baciu fusese audiat de procurorul Teodor Niță în 8 ianuarie 2025, între orele 10:00 și 12:40. Problema era că, în aceeași zi, în documentele parchetului figurau alte două audieri efectuate de același procuror: una între orele 09:25 și 11:19, iar cealaltă între 12:25 și 13:35. Cu alte cuvinte, intervalele se suprapuneau.
Mai mult, Baciu nu figura în registrul de intrări și ieșiri al parchetului pentru ziua respectivă.
Când a fost audiat de Parchetul General, în august 2026, Baciu a oferit o explicație despre cum fusese întocmită, în realitate, declarația sa.
Acesta a povestit că se prezentase la parchet, dar procurorul Niță îi spusese că nu avea timp să îl audieze.
În locul unei audieri obișnuite, i-ar fi înmânat o foaie A4 cu întrebări, cerându-i să formuleze răspunsurile.
Baciu s-a întors acasă, a deschis laptopul personal și a redactat un document Word. Apoi a salvat răspunsurile pe un stick USB.
Ulterior, procurorul l-a chemat din nou la parchet. După ce a verificat documentul, Niță i-ar fi spus că răspunsurile „sunt în regulă” și l-ar fi trimis într-un birou alăturat, unde Baciu și-a redactat singur declarația, a tipărit-o și a semnat-o.
Procurorul i-ar fi cerut apoi să elimine întrebările și să păstreze numai răspunsurile.
Un alt martor: „Procurorul nu a fost prezent”Cazul lui Baciu nu era singular, potrivit anchetatorilor. Comisarul Alexandru Târnă, tot din cadrul Gărzii de Coastă, figura într-o declarație oficială ca fiind audiat la 10 ianuarie 2025.
Întrebat ulterior cum se desfășurase audierea, acesta a povestit că procurorul îi ceruse grefierei să redacteze declarația pe baza unor întrebări prestabilite, salvate în calculator, după care părăsise biroul.
Târnă a susținut că procurorul nu a participat efectiv la audierea sa.
„Sima Adrian conduce serviciul foarte dur și mi-e teamă de răzbunare”. Martora spune că nu a declarat niciodată astaPe măsură ce ancheta Parchetului General a avansat, au început să apară și alte mărturii.
Adelina Maria Bolohan, ofițer al Gărzii de Coastă, fusese audiată de Teodor Niță în ianuarie 2025.
În declarația ei apărea următorul pasaj:
„Sima Adrian conduce serviciul foarte dur și mi-e teamă de răzbunare dacă nu fac ce zice el.”
Afirmația era importantă pentru dosar deoarece sugera că șeful Gărzii de Coastă își intimida subordonații și îi determina să execute ordine fără să se opună.
Numai că, în iunie 2026, când procurorii Parchetului General i-au prezentat declarația, femeia a spus că nu rostise aceste cuvinte.
Potrivit mărturiei sale, fraza fusese concepută și consemnată de procurorul Niță.
Martora a mai explicat că în declarația inițială apăruseră afirmații care schimbau sensul celor relatate de ea.
De exemplu, deși spusese că Adrian Sima coordonase telefonic o acțiune a Gărzii de Coastă, documentul consemna că nu știa ca acesta să fi coordonat activitatea.
Bolohan a recunoscut că semnase declarațiile fără să le citească integral.
„Oricând se poate schimba calitatea”. Cum ar fi fost intimidați martoriiMarilena Cobzaru, angajată a Gărzii de Coastă, a relatat procurorilor de la Parchetul General că Teodor Niță a avertizat-o chiar înainte de audiere: „Aveți grijă ce declarați, doamna Cobzaru, oricând se poate schimba calitatea.”
Femeia a susținut că procurorul a avut o atitudine agresivă și că a introdus în declarația ei afirmații pe care nu le făcuse.
Unul dintre pasajele contestate era:
„Atât am declarat, îmi pare rău de situație, nu am vrut să falsific, cred că am fost practic nevoită și mi-a fost teamă să mă opun.”
Martora a afirmat că aceste cuvinte nu îi aparțineau, ci fuseseră dictate grefierei de către procuror.
Mai mult, aceasta a declarat că a solicitat eliminarea pasajului, dar Niță ar fi refuzat și nu i-ar fi permis să citească integral declarația.
„Eu mi-am dat demisia din cadrul Gărzii de Coastă”Una dintre cele mai puternice mărturii aparține Anei-Maria Claudia Stoica, care a contestat numeroase paragrafe din declarațiile atribuite ei.
Femeia a susținut că procurorul a introdus în documente informații privind modificarea unor pontaje și presupusa implicare a lui Adrian Sima, deși ea nu relatase acele aspecte.
În declarația dată Parchetului General, aceasta a explicat și consecințele personale ale anchetei:
„Din cauza modului în care am fost tratată și au fost efectuate cercetările din dosarul instrumentat de procurorul Niță Teodor, eu mi-am dat demisia din cadrul Gărzii de Coastă, fiind foarte speriată în acea perioadă și rămânând cu o traumă.”
Femeia a mai susținut că procurorul o grăbea să semneze declarațiile și îi sugera răspunsurile pe care dorea să le obțină.
DNA a clasat o parte din acuzații. Dosarul a fost mutat de la Constanța la BucureștiEvoluția ulterioară a dosarului a ridicat semne suplimentare de întrebare cu privire la modul în care fusese instrumentată ancheta.
La 11 februarie 2025, DNA Constanța a dispus anularea actelor de urmărire penală din cauza disjunsă care îi fusese trimisă, invocând necompetența organului care le întocmise.
Totodată, procurorii anticorupție au revocat măsura controlului judiciar în acea cauză și au dispus clasarea, pe motiv că fapta cercetată nu era prevăzută de legea penală.
La 7 martie 2025, procurorul general al României a decis trimiterea dosarului de la Parchetul Curții de Apel Constanța la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București.
Motivul invocat a fost existența unor îndoieli legitime cu privire la imparțialitatea procurorului care efectuase urmărirea penală la Constanța.
Ulterior, la 3 septembrie 2026, procurorii din București au clasat mai multe acuzații de fals intelectual formulate împotriva lui Adrian Sima.
În cazul a trei dintre fapte, soluția a fost justificată prin lipsa probelor că acesta săvârșise infracțiunile, iar în cazul unei alte fapte, prin absența vinovăției cerute de lege.
În motivarea clasării, anchetatorii au subliniat că prezumția de nevinovăție nu putea fi răsturnată prin probe certe și sigure.
Parchetul General: Declarațiile ar fi fost fabricate pentru a susține acuzațiaÎn rechizitoriul din dosarul împotriva procurorului, Parchetul General susține că Teodor Niță a încălcat garanțiile procesuale și a construit artificial o parte a probatoriului împotriva lui Adrian Sima.
Anchetatorii descriu un mecanism prin care declarațiile martorilor erau orientate pentru a susține acuzația, inclusiv prin introducerea unor informații pe care persoanele audiate nu le comunicaseră.
Potrivit procurorilor, declarațiile celor doi ofițeri, Sergiu Baciu și Alexandru Târnă, au fost prezentate ca fiind obținute prin audieri oficiale, deși circumstanțele reale erau diferite.
În același timp, mai multe angajate ale Gărzii de Coastă au susținut că au fost intimidate și că declarațiile lor au fost modificate.
Parchetul General apreciază că asemenea practici au afectat legalitatea administrării probelor, posibilitatea aflării adevărului și dreptul persoanei cercetate la un proces echitabil.
Ce spune procurorul Teodor Niță despre acuzațiiÎn declarațiile date în cursul urmăririi penale, Teodor Niță a respins acuzațiile.
Magistratul a susținut că și-a îndeplinit corect atribuțiile și că acuzația de cercetare abuzivă reprezintă o „răzbunare a comisarului șef Sima Adrian Silviu”.
Referitor la cele patru martore ale căror declarații ar fi fost modificate, procurorul a afirmat că le-a consemnat depozițiile corect și complet și că forma finală a documentelor a fost convenită cu persoanele audiate.
În cazul lui Sergiu Baciu și Alexandru Târnă, Niță a susținut că i-a audiat personal.
Referitor la Baciu, procurorul a explicat că acesta a venit cu note scrise, pe care le-a discutat împreună cu el înainte de redactarea declarației, iar martorul a confirmat conținutul documentului prin semnătură.
Doi procurori de la Constanța, trimiși în judecată într-un dosar de amploareTeodor Niță și Gigi Valentin Ștefan, ambii procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, au fost trimiși în judecată de Parchetul General pentru mai multe infracțiuni.
În cazul lui Niță, acuzațiile includ cercetare abuzivă, șantaj, instigare la abuz în serviciu, represiune nedreaptă și uzurparea funcției.
Gigi Valentin Ștefan este acuzat, printre altele, de trafic de influență, anchetatorii susținând că ar fi primit bani și alte beneficii pentru a interveni la funcționari publici și persoane cu putere de decizie.
În același dosar au fost trimiși în judecată și oamenii de afaceri Dumitru Daniel Learciu și Mihale Cartali.
Cauza a fost înaintată Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cei doi procurori se aflau în arest preventiv la momentul trimiterii în judecată.
Acuzațiile prezentate în rechizitoriu urmează să fie analizate de instanță. Toate persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin care procurorul constănțean Gigi Ștefan a fost trimis în judecată conține probe potrivit cărora acesta primea mită chiar în biroul său.
Pentru infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată Parchetul a reținut 4 acte materiale, privind relația infracțională a lui Gigi Ștefan cu Dumitru Daniel Learciu, inculpat în același dosar. Conform rechizitoriului, în perioada decembrie 2025 – aprilie 2026, procurorul constănțean, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu și prevalându-se de influența și autoritatea conferite de funcția deținută, ori lăsând să se creadă că are influență asupra unor funcționari publici (procurori, polițiști, personal din cadrul instituțiilor sau autorităților publice ori alți funcționari cu atribuții decizionale), la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, respectiv în datele de 12 decembrie 2025, 20 aprilie, 23 aprilie și 27 aprilie 2026, în timp ce se afla în biroul nr. 14 din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în schimbul promisiunii că își va exercita influența asupra acestora pentru a determina urgentarea unor proceduri, obținerea unor soluții favorabile inclusiv în cadrul unor dosare penale, facilitarea unor transferuri profesionale, emiterea unor avize și documente sau intervenții pentru sprijinirea unor afaceri și proiecte economice, a primit, în mod direct, pentru sine, suma aproximativă de 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la inculpatul Learciu Dumitru Daniel.
Conform aceluiași rechizitoriu, la 27 aprilie 2026, Dumitru Daniel Learciu i-ar fi remis procurorului Ștefan Gigi Valentin o sumă de bani, pe care a pus-o direct în dulapul mic din biroul acestuia.
„La data de 27 aprilie 2026, în jurul orei 09:44, inculpatul Learciu Dumitru Daniel îi remite inculpatului Ștefan Gigi Valentin o sumă de bani pe care o pune direct în dulapul mic din biroul procurorului și face următoarea afirmație: „am zis să nu înceapă săptămâna…”. Gestul și afirmația inculpatului Learciu Dumitru Daniel denotă înțelegerea dintre cei doi inculpați, acceptarea acestora, precum și faptul că scopul în care a fost remisă suma de bani era cunoscut de cei doi”, se arată în rechizitoriul Parchetului General.
Într-o altă discuție, procurorul ar fi spus: „Să n-ai nicio reținere”
„Din procesul-verbal de redare a înregistrării ambientale audiovideo întocmit la data de 12 mai 2026 (vol. 24 – filele 271-280), a rezultat că, la data de 17 aprilie 2026, în intervalul orar 09:11-09:26, inculpatul Cartali Mihale vine în biroul inculpatului Ștefan Gigi Valentin, pentru a se interesa de ”dosarul lui”. Inculpatul Ștefan Gigi Valentin îi spune că a vorbit cu „Sasu” despre această problemă, care i-a transmis că ”nu se ocupă el, că nu dă el”, aceasta fiind atribuția registratorului șef”.
Din interceptări reiese că între Gigi Ștefan și omul de afaceri Cartali Mihale are loc o discuție cu referire la un dosar, iar la finalul discuției, cel din urmă îi transmite „să nu ai nicio reținere”, însoțind afirmația de gestul specific numărării banilor făcut cu mâna, prin care lasă să se întrevadă, fără echivoc, intenția de a oferi o sumă de bani cu titlu de recompensă pentru demersurile și sprijinul acordat în vederea soluționării favorabile a problemei sale.
