Agregator de ştiri

When asked by journalists about the timing and its potential political implications, Buda emphasized that he does not comment on judicial matters and insisted that state institutions must be allowed to perform their duties.

“I have never commented on any judicial proceedings, and I will not do so now,” stated Daniel Buda. He firmly dismissed the suggestion of political interference in this situation. “I don’t think so, God forbid. I am confident that Romania is a genuine democracy, and we cannot claim that there is political interference from certain entities in the political sphere. Let’s be serious,” Buda said.

He was also questioned about the potential consequences of Ciucu’s summons and the emerging suspicions for the party. Buda stressed that there is “a long way to go” between the existence of suspicions or criminal cases and any subsequent procedural actions.

“We respect the state authorities. Each authority is accountable for its actions. Political parties are responsible, as are the structures of other authorities,” asserted the PNL MEP.

When asked whether there is a risk that other party colleagues might fear being summoned by the DNA, Buda dismissed this concern as well. “We’re talking about Romania in 2026. We are in a phase of democratic consolidation. Let me reject such a claim – such a possibility – in Romania in 2026 from the outset,” he declared.

Daniel Buda refrained from commenting on the legitimacy of the DNA’s actions, emphasizing that only the courts can assess the legality of the prosecutors’ actions. “We cannot question the actions of a state authority, with regard to whether or not they are legitimate. There are courts that review the work of prosecutors’ offices, and only the judicial authorities can determine the legality or illegality of certain actions,” explained Buda.

Amidst the rising tensions between the political sphere and the judiciary, Buda stated that he does not wish to frame the situation as a “war” between the judiciary and Prime Minister Ilie Bolojan. He asserted that Romania’s judicial system is independent and capable of making decisions free from political influence. “I know many judges, and I would say that, unfairly, they have sometimes been vilified. We have a well-established, independent judiciary that is capable of making decisions without any political interference,” Buda remarked.

When asked whether this scenario could impact the PNL’s image ahead of Sunday’s convention – especially since Ciucu will be seated next to Ilie Bolojan – Daniel Buda invoked the presumption of innocence. “Everyone is entitled to the presumption of innocence – let’s be serious,” concluded the PNL MEP.

Grindeanu stated, “Regardless of who holds the office of President of Romania or who the leaders of the PSD, PNL, UDMR, or AUR are, there must be respect for the position of the President of Romania.”

Grindeanu claimed that Bolojan initially supported the idea of a technocratic government but later imposed new conditions. “After three days, he said, ‘I will join this government, but there shouldn’t be any proxies or individuals close to the PSD.’ Then, three days later, he indicated, ‘We will participate and vote, but there shouldn’t be any secretaries of state or prefects.’ Everyone had agreed to the initial arrangement. Then, he went to his party, held a meeting, and declared that they would not support the government because it was not political,” Grindeanu explained.

He emphasized that he was aware of the discussions because he participated in them. “I know this because I was at those discussions, and others are aware of them too. It is up to Ilie Bolojan to determine how he chooses to engage with the President of Romania,” Grindeanu clarified.

“He lied to the President and repeatedly returned with different scenarios and demands, which, interestingly enough, were met each time. This is why we find ourselves in this situation; it is a consequence of these developments,” added Sorin Grindeanu.

Grindeanu’s remarks followed a statement by Eugen Tomac, who asserted that the leaders of the PSD and PNL initially expressed a willingness to consider a technocratic government but that Bolojan later changed his stance. “Clearly, Mr. Bolojan’s insincerity with the president has led us to this impasse,” Tomac stated.

He announced that the party is expected to make a decision regarding its participation in the Veștea government this upcoming Sunday.

Grindeanu attended a joint PSD caucus meeting on Thursday, which included party deputies and senators. “I explained to my colleagues our current situation, the possible timeline, and the actions we need to take,” Grindeanu stated.

He mentioned that the PSD is analyzing “everything related to the government’s agenda” and must “carefully consider” whether to join the majority. “I have the utmost respect for Adrian Veștea. He is someone I’ve known for several years and has won elections in single-member districts multiple times, which is significant. Currently, he has been designated as Romania’s prime minister. We have nothing against Adrian Veștea as a person. However, I have informed him that the PSD’s decision on whether to join the government is still pending,” Grindeanu added.

He also indicated that the PSD’s leadership bodies would be convened in the coming days, with a decision regarding the party’s participation in the government likely to be made on Sunday. “We need to discuss the government program in detail. Today, I informed my colleagues that I would like us to conclude all internal debates by Sunday afternoon, hold a National Political Council meeting, and decide whether or not to join the team or government led by Adrian Veștea,” Sorin Grindeanu concluded.

Rezoluția vizează condamnarea acțiunilor provocatoare ale Rusiei și a incidentelor cu drone care au afectat România, statele baltice și Finlanda, pe fondul tensiunilor de securitate de la frontiera estică a Uniunii Europene.

În rândul europarlamentarilor români, 17 au votat pentru forma finală a rezoluției. Este vorba despre Adrian-George Axinia, Dan Barna, Daniel Buda, Andi Cristea, Vasile Dîncu, Gheorghe Falcă, Gabriela Firea, Maria Grapini, Gheorghe Piperea, Virgil-Daniel Popescu, Nicolae Ștefănuță, Claudiu-Richard Târziu, Cristian Terheș, Mihai Tudose, Vlad Vasile-Voiculescu, Loránt Vincze și Iuliu Winkler.

Singurul europarlamentar român care apare în document ca votând împotriva rezoluției este Diana Iovanovici Șoșoacă, membră neafiliată.

Niciun europarlamentar român nu apare în lista abținerilor pentru votul final.

Alți 15 europarlamentari români nu apar în listele votului nominal final: Dragoș Benea, Ioan-Rareș Bogdan, Gheorghe Cârciu, Mircea-Gheorghe Hava, Luis-Vicențiu Lazarus, Claudiu Manda, Dan-Ștefan Motreanu, Siegfried Mureșan, Ștefan Mușoiu, Victor Negrescu, Dan Nica, Șerban Dimitrie Sturdza, Georgiana Teodorescu, Eugen Tomac și Adina Vălean. Aceștia nu au fost prezenți la vot.

Din grupurile mari pro-europene – PPE, S&D, Renew și Verzi/ALE – nu a existat niciun vot împotrivă, cu excepția unei abțineri la PPE și a două abțineri la S&D. Voturile împotrivă au venit aproape integral din zona grupurilor suveraniste, eurosceptice, neafiliate și dintr-o parte a stângii radicale. Cei care s-au opus rezoluției sunt de la ESN, neafiliați, The Left și Patriots for Europe.

Printre cei care au votat împotriva rezoluției se află și nume cu greutate politică la nivel european, precum Harald Vilimsky, vicepreședinte al Patriots for Europe, Irene Montero, vicepreședintă a The Left și fost ministru în Spania, Roberto Vannacci, fost general italian și lider al unei noi formațiuni de extremă dreapta, dar și Petr Bystron, europarlamentar AfD asociat în presă cu scandalul „Voice of Europe”.

Este vorba despre Chung Biu „Bill” Yuen, în vârstă de 66 de ani, și Chi Leung „Peter” Wai, în vârstă de 41 de ani, ambii având dublă cetățenie chineză și britanică. Cazul este considerat istoric, fiind prima condamnare pentru spionaj chinez în Marea Britanie, scrie Reuters.

Cei doi au fost condamnați pentru asistarea unui serviciu de informații străin, desfășurând activități de supraveghere asupra unor dizidenți pro-democrație stabiliți în Regatul Unit.

Potrivit instanței, activitățile au avut loc între decembrie 2023 și mai 2024 și au vizat persoane care criticau autoritățile din Hong Kong și China.

În plus, Wai a fost condamnat și pentru abuz în serviciu, după ce a folosit ilegal baza de date a Ministerului de Interne pentru a obține informații sensibile despre persoanele monitorizate.

Verdictul a fost pronunțat la celebrul tribunal londonez Old Bailey, unde judecătoarea Bobbie Cheema-Grubb a subliniat gravitatea amenințărilor reprezentate de ingerințele statelor străine.

Aceasta a afirmat că spionajul modern nu se mai limitează la secrete militare sau guvernamentale, ci include intimidarea, supravegherea și hărțuirea dizidenților politici.

Yuen a fost condamnat la opt ani de închisoare, în timp ce Wai a primit o pedeapsă de zece ani.

Comandantul Helen Flanagan, șefa unității de combatere a terorismului din Londra, a descris activitatea celor doi drept „profund alarmantă”, subliniind că victimele erau activiști pașnici care beneficiau de protecția legilor britanice.

De cealaltă parte, Chinese Embassy in London a respins acuzațiile, catalogând procesul drept o „manevră politică” și un abuz al legislației britanice.

Cazul ridică semne de întrebare serioase privind securitatea națională și capacitatea statelor occidentale de a proteja refugiații politici. Autoritățile britanice avertizează că ingerințele străine devin tot mai sofisticate și mai greu de detectat, necesitând măsuri ferme și coordonate.

Filmul, care îl are în rol principal pe actorul Armie Hammer, a stârnit controverse din cauza scenelor violente și a mesajelor considerate ostile imigrației, potrivit The Telegraph.

Autoritățile germane au refuzat să acorde filmului clasificarea necesară pentru distribuție, ceea ce face imposibilă lansarea sa oficială în cinematografele din țară.

Într-un interviu acordat publicației britanice The Telegraph, Uwe Boll a susținut că decizia reprezintă o formă de cenzură.

„Nu sunt nazist”, a declarat regizorul, răspunzând criticilor apărute după interzicerea filmului.

Acesta a afirmat că în prezent orice poziție conservatoare riscă să fie asociată cu extrema dreaptă.

„Acum ți se spune că dacă ești conservator în privința unor subiecte sociale, sexuale sau politice, atunci ești nazist”, a spus Boll.

Regizorul a susținut că etichetele de acest tip sunt folosite frecvent și împotriva celor care critică anumite politici europene.

„Dacă pui la îndoială ceva, inclusiv sutele de miliarde investite în Ucraina, atunci ești fie prietenul lui Putin, fie nazist, fie ambele”, a declarat acesta.

Potrivit lui Boll, autoritățile germane au refuzat clasificarea peliculei pe motiv că aceasta ar putea încuraja violența împotriva migranților.

Regizorul a contestat decizia în instanță, însă demersul său a fost respins. „A fost o decizie deliberată de cenzură”, a afirmat cineastul.

Acesta susține că „Citizen Vigilante” nu este un manifest politic, ci un thriller care abordează teme controversate.

„Nu este un documentar. Este un thriller și sper ca publicul să răspundă la ceea ce transmite filmul”, a declarat Boll.

Controversa legată de film este amplificată și de prezența lui Armie Hammer în rolul principal.

Actorul încearcă să își relanseze cariera după scandalul izbucnit în 2021, când a fost acuzat de agresiune sexuală, comportament abuziv și alte fapte pe care le-a negat constant.

În 2023, procurorii din Los Angeles au anunțat că nu vor formula acuzații penale împotriva actorului.

Hammer a declarat recent că „Citizen Vigilante” este primul rol important primit în ultimii cinci ani.

Actorul a mărturisit că a fost profund emoționat atunci când a aflat că va reveni pe platourile de filmare.

Filmul urmează să fie lansat în Statele Unite, însă nu are deocamdată un distribuitor pentru piața britanică și rămâne interzis în Germania.

Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au prezentat joi un nou „Cadru de alfabetizare în domeniul IA”, destinat învățământului primar și secundar.

Potrivit unui comunicat de presă, scopul acestui proiect este de a-i ajuta pe elevi să înțeleagă și să folosească inteligența artificială în mod responsabil și etic.

Cadrul le oferă profesorilor, liderilor din sectorul educațional și factorilor de decizie politică din domeniul educației o bază comună privind competențele de care au nevoie elevii pentru a înțelege tehnologiile bazate pe inteligență artificială.

Totodată, acesta include recomandări și exemple de activități care pot fi aplicate la clasă. Ghidul este structurat în jurul a patru domenii principale: interacțiunea cu IA, crearea cu IA, gestionarea cu IA și modelarea cu IA.

Potrivit Comisiei Europene, inițiativa susține obiectivul Uniunii Europene de a oferi o educație digitală modernă, incluzivă și pregătită pentru provocările viitorului.

De asemenea, viitorul pachet privind educația, care va fi prezentat în acest an în cadrul uniunii competențelor, va contribui la adaptarea sistemelor de învățământ la transformările digitale și legată de inteligența artificială.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul CodeAI și al unor experți internaționali.

„Alfabetizarea în domeniul IA este o competență fundamentală pentru tinerii noștri. Înțelegerea și utilizarea responsabilă a IA sunt esențiale pentru competitivitatea Europei, precum și pentru protejarea democrației și a coeziunii noastre sociale, iar acestea încep în sălile noastre de clasă. Odată cu lansarea acestui cadru, facem un pas important pentru a sprijini alfabetizarea în domeniul IA în întreaga Europă.”, a declarat vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

Mai multe informații despre noul cadru pot fi consultate pe site-ul dedicat alfabetizării în domeniul inteligenței artificiale și pe pagina de evenimente a Centrului european pentru educație digitală.

Contestatarii au depus la Tribunalul București o ordonanță președințială prin care solicită instanței, de urgență, să suspende executarea și efectele acestor decizii ale BPN, au declarat pentru MEDIAFAX surse politice.

Cererea invocă mai multe motive de nelegalitate.

Primul argument vizează încălcarea interdicției mandatului imperativ. „Constituția (art. 69) spune că un parlamentar votează după propria conștiință, nu la ordinul cuiva din afară — nici al partidului. Decizia BPN face exact ce este interzis: îi spune parlamentarului cum anume să voteze și îi atașează o pedeapsă (pierderea calității de membru) dacă nu se supune. Ordin + sancțiune = mandat imperativ, declarat nul de Constituție”, susțin autorii demersului.

Un al doilea motiv invocat este lipsa de competență a Biroului Politic Național pentru adoptarea unor astfel de măsuri. „Potrivit statutului PNL, excluderea unor membri aleși (cum sunt parlamentarii) nu o poate hotărî singur Biroul Politic Național. Ea trebuie propusă de Biroul Executiv și decisă de Consiliul Național. Decizia a fost deci adoptată de un organ care nu avea acest drept”, se precizează în motivarea demersului.

Contestatarii susțin, de asemenea, că sancțiunea prevăzută de decizie este una automată și încalcă procedurile interne ale partidului.

„Decizia spune că simpla nerespectare «atrage» automat pierderea calității de membru, sărind peste toate aceste garanții”, se arată în motivarea acțiunii, care invocă lipsa dreptului la apărare, a audierii și a posibilității de contestare.

O altă critică vizează faptul că deciziile BPN luate în data de 15 iunie ar obliga parlamentarii să încalce legea și regulamentele parlamentare. Potrivit surselor MEDIAFAX, autorii demersului susțin că instrucțiunea de a nu participa la vot contravine obligației legale de prezență la lucrările Parlamentului. Totodată, aceștia arată că, în cazul votului secret cu bile pentru învestirea Guvernului, există doar opțiunile „pentru” și „contra”, iar varianta „prezent, nu votez” nu este prevăzută de lege. În plus, impunerea unei asemenea conduite ar afecta caracterul secret al votului.

Autorii demersului contestă și prevederea potrivit căreia membrii PNL care acceptă funcția de premier sau de ministru fără acordul partidului își pierd calitatea de membru. Potrivit surselor MEDIAFAX, această dispoziție este atacată pe aceleași temeiuri, respectiv depășirea competenței organului care a adoptat-o și exercitarea unei constrângeri nelegale asupra membrilor partidului.

În urma ședinței Biroului Politic Național al PNL din 15 iunie, s-a decis că formațiunea nu va susține învestirea Guvernului Adrian Veștea.

În plus, PNL i-a solicitat lui Veștea să își depună mandatul până marți la ora 10:00. În replică, Adrian Veștea a anunțat că nu își va depune mandatul și că va continua negocierile pentru formarea noului Executiv.