Agregator de ştiri

Studiul, publicat în revista Science Advances, arată că efectele ketaminei asupra creierului sunt mai complexe decât se credea. Cercetătorii au urmărit activitatea cerebrală a șoarecilor după administrarea anestezicului și au observat modificări importante la nivelul microgliei, principalele celule imunitare ale sistemului nervos, scrie Science Alert.

La aproximativ o oră după administrarea ketaminei, microglia a început să intre într-un contact mai strâns cu neuronii la femele. Aceste celule, care au numeroase prelungiri asemănătoare unor brațe, au interacționat mai intens cu neuronii, favorizând formarea de noi sinapse.

Sinapsele sunt conexiunile prin care neuronii transmit semnale chimice și electrice. Creșterea numărului acestora este asociată cu neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a se modifica și adapta.

Cercetătorii estimează că procesul de remodelare cerebrală poate continua în perioada de recuperare după anestezie, care poate dura până la 48 de ore.

Anestezia cu ketamină activează un mecanism hormonal diferit la femele

Pentru a înțelege mecanismul din spatele efectului, cercetătorii au analizat aproape 37.000 de celule cerebrale și modificările activității a aproximativ 2.000 de gene.

Analiza a indicat un rol important al corticosteronului, hormonul de stres produs în principal de glandele suprarenale la șoareci. În timpul recuperării după anestezie, nivelul acestui hormon crește.

La femele, corticosteronul activează în microglie gena Fkbp5, care produce proteina FKBP51. Aceasta pare să determine microglia să interacționeze mai intens cu neuronii și să contribuie astfel la modificarea conexiunilor dintre celulele nervoase.

Ipoteza a fost susținută și prin experimente suplimentare. Atunci când cercetătorii au îndepărtat glandele suprarenale ale șoarecilor, răspunsul microgliei la ketamină a fost redus. Administrarea ulterioară de corticosteron a restabilit efectul.

Anestezia cu ketamină are efecte diferite în funcție de sex

Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării este diferența dintre femele și masculi. Plasticitatea cerebrală observată după administrarea ketaminei nu a fost identificată la șoarecii masculi.

Cercetătorii nu știu deocamdată dacă masculii au un mecanism diferit de remodelare cerebrală sau dacă răspunsul lor apare mai târziu. Hormonii sexuali par să contribuie la fenomen, însă nu explică în totalitate diferența.

Rezultatele sunt importante și pentru cercetările privind utilizarea ketaminei în tratamentul depresiei. Plasticitatea cerebrală poate avea efecte benefice, dar modificările excesive sau insuficiente ale conexiunilor neuronale pot fi asociate și cu tulburări neuropsihiatrice.

Un studiu anterior pe șoareci a indicat, de asemenea, că anestezia cu ketamină poate induce trăsături asociate anxietății, efect observat tot la femele.

Cercetătorii subliniază că rezultatele provin din experimente pe șoareci și nu demonstrează că același mecanism apare la oameni. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă există diferențe similare între femei și bărbați și dacă acestea pot influența efectele terapeutice sau reacțiile adverse ale ketaminei.

„Este important să știm cum diferă efectele medicamentelor între bărbați și femei pentru a putea oferi cel mai bun tratament”, a explicat Sandra Siegert, cercetătoare la Institute of Science and Technology Austria și coordonatoare a studiului.

Piaţa auto electrică locală a ră­mas pe un traseu ascendent în iulie 2026, chiar dacă ritmul s-a temperat faţă de recordul din iunie. În luna iulie au fost înmatriculate 1.526 de vehicule electri­ce validate, dintre care 1.399 de autotu­ris­me şi 127 de autoutilitare, a­ra­tă date­le centralizate de LEKTRI.CO, produ­că­tor de staţii de încărcare din Timişoara.

Piaţa de birouri din Bucureşti a intrat în al doilea semestru cu un nivel de activitate susţinut mai de­grabă de prelungirile şi consolidările chiriaşilor existenţi decât de cererea nouă, iar diferenţele dintre proiecte se adâncesc.

Adoptarea monedei euro ar reprezenta un moment important pentru dezvoltarea sistemului financiar românesc, consideră Mihai Ionescu, managing director al Kingsrock Advisors Europe. În opinia lui, eliminarea riscului valutar şi accesul la surse de finanţare mult mai ample şi mai ieftine ar putea accelera creditarea şi dezvoltarea pieţei financiare, contribuind la convergenţa României cu economii precum Cehia şi Polonia.

O nouă dronă cu caracteristici similare aparatului de tip Geran-3 (Shahed-238) a pătruns neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova luni seară, aproape de miezul nopții. Incidentul s-a produs în timp ce Rusia desfășura atacuri aeriene asupra regiunii Odesa din Ucraina, a anunțat Ministerul Apărării de la Chișinău.

Noul incident are loc la doar câteva ore după ce o altă dronă de luptă a explodat în satul Crocmaz, din raionul Ștefan Vodă, aflat la aproximativ 100 de kilometri de Chișinău.

Explozia a fost urmată de un incendiu de vegetație. Polițiștii au găsit la fața locului fragmente care ar putea proveni de la dronă.

Potrivit Serviciului Operații Aeriene al Armatei Naționale, noul aparat de zbor a fost detectat la ora 23:41, când se deplasa din direcția localității Stepanivka, din regiunea Odesa.

Drona a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova prin zona localității Priozeornoia. Aparatul a rămas în spațiul aerian moldovenesc aproximativ un minut. La ora 23:42, acesta a părăsit teritoriul, îndreptându-se spre nordul localității Stepanivka, potrivit Ministerului Apărării.

„S-a stabilit că caracteristicile aparatului de zbor sunt similare cu Gheran 3 (Shahed 238) care a survolat spaţiul aerian al ţării noastre în urma atacurilor aeriene din această noapte ale Federaţiei Ruse asupra regiunii Odesa”, a transmis ministerul printr-un comunicat de presă.

Incidentul de la Crocmaz, urmat de noi măsuri

Această încălcare a spațiului aerian are loc în aceeași zi în care autoritățile moldovene au gestionat un alt incident provocat de o dronă. Aparatul care a căzut în apropiere de Crocmaz a provocat distrugeri pe o rază de aproximativ 800 de metri.

În urma exploziei au fost avariate inclusiv unele gospodării.

După acest incident, Chișinăul a decis să ia măsuri diplomatice. Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Lilian Darii, a fost rechemat în țară pentru consultări, după ce Ministerul de Externe a condamnat încălcarea spațiului aerian al țării.

IPJ Constanța anunță că polițiștii de la Transporturi au fost sesizați în 9 august cu privire la faptul că două persoane aflate pe o șalupă ar fura componente de la cele patru barje scufundate în Dunăre, în zona localității Izvoarele.

Polițiștii au mers la fața locului și au verificat barjele. În urma controlului, aceștia au constatat că nu lipsesc componente și nu există urme de tăiere.

Totodată, polițiștii au identificat proprietarul ambarcațiunii, un bărbat de 46 de ani, care a fost dus la audieri.

În cauză a fost întocmit un dosar penal, cercetările fiind continuate sub aspectul săvârșirii tentativei la infracțiunea de furt calificat.

Polițiștii și Garda de Coastă supraveghează zona

În urma incidentului, polițiștii din cadrul IPJ Constanța desfășoară acțiuni specifice în zona sectorului fluvial de la Izvoarele.

Misiunile sunt desfășurate în sistem integrat împreună cu polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă.

Forțele de ordine execută patrulări, acțiuni de monitorizare și supraveghere pe sectorul fluvial și în zonele adiacente localității Izvoarele.

Potrivit IPJ Constanța, acțiunile au caracter permanent și preventiv și urmăresc descurajarea oricăror inițiative de natură infracțională, creșterea gradului de siguranță și asigurarea unei reacții rapide la orice sesizare.

Cele patru barje au fost scufundate controlat în Dunăre în cadrul unei operațiuni menite să contribuie la menținerea unui nivel suficient al apei pentru funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă, în contextul nivelului scăzut al Dunării.

 

Cele mai scumpe cartiere din țară pentru românii care își doresc să cumpere o locuință nu se găsesc în Cluj-Napoca, oraș care și-a cultivat de-a lungul timpului statutul de pol imobiliar de lux pe fondul prețurilor ridicate solicitate de proprietari și dezvoltatori, ci în București. Capitala are șapte zone în care cumpărătorii plătesc mai mult pentru un apartament decât în centrul Clujului.

Bucureștiul domină topul

Cele mai scumpe apartamente din România sunt listate în prezent în trei zone din Capitală, unde media prețurilor solicitate depășește pragul de 5.500 de euro/mp. Conform datelor aferente trimestrului II din 2026, acestea sunt Primăverii (5.638 de euro/mp), Kiseleff (5.632 de euro/mp) și Aviatorilor (5.541 de euro/mp).

Diferențele sunt uriașe atât în comparație cu prețurile solicitate în alte cartiere din Capitală, cât și față de media orașului și de costurile locuințelor listate la vânzare în alte mari orașe din România. Spre comparație, cele mai ieftine apartamente pot fi găsite în Ferentari (1.389 de euro/mp), iar prețul mediu solicitat în București de către proprietari și dezvoltatori a ajuns, luna trecută, la 2.302 euro/mp.

Lista celor mai scumpe zone din București:
Primăverii – 5.638 euro/mp
Kiseleff – 5.632 euro/mp
Aviatorilor – 5.541 euro/mp
Floreasca – 4.460 euro/mp
Herăstrău – 4.427 euro/mp
Șoseaua Nordului – 4.245 euro/mp
Dorobanți – 4.158 euro/mp
Capitale – 3.971 euro/mp
Barbu Văcărescu – 3.900 euro/mp
Aviației – 3.618 euro/mp.

Lux imobiliar în Cluj-Napoca și Brașov

În Cluj-Napoca, apartamentele aflate în zona ultracentrală rămân cele mai scumpe. În medie, acestea au fost scoase la vânzare, în trimestrul II al acestui an, cu 4.022 euro/mp util. Și cea mai scumpă zonă brașoveană, Drumul Poienii, se apropie de pragul de 4.000 euro/mp util, dar diferența dintre aceasta și celelalte cartiere care completează topul luxului pe plan local este considerabil mai mare față de cea întâlnită pe piața rezidențială clujeană.

În plus, în Cluj-Napoca întâlnim mai multe zone unde proprietarii și dezvoltatorii le solicită cumpărătorilor prețuri medii ce depășesc pragul de 3.400 euro/mp util, în timp ce în Brașov doar în centrul vechi apartamentele se mai vând cu peste 3.000 euro/mp util.

Lista celor mai scumpe zone din Cluj-Napoca:
Ultracentral – 4.022 euro/mp
Andrei Mureșanu – 3.614 euro/mp
Borhanci – 3.478 euro/mp
Plopilor – 3.476 euro/mp
Bună Ziua – 3.443 euro/mp

Lista celor mai scumpe zone din Brașov:
Drumul Poienii – 3.978 euro/mp
Brașovul Vechi – 3.033 euro/mp
Tractorul – 2.468 euro/mp
Avantgarden – 2.458 euro/mp
Răcădău – 2.431 euro/mp.

Apartamente scumpe și în alte orașe

În Iași, cele mai scumpe apartamente ajung aproape de 3.000 de euro/mp, în timp ce în Constanța și Timișoara acestea se situează la un nivel de 2.600-2.700 euro/mp.

Lista celor mai scumpe zone din Iași:
Ultracentral – 2.958 euro/mp
Copou – 2.500 euro/mp
Gara – 2.313 euro/mp
Moara de Vânt – 2.269 euro/mp
Podul de Fier – 2.260 euro/mp

Lista celor mai scumpe zone din Constanța:
Faleza Nord – 2.667 euro/mp
Capitol – 2.571 euro/mp
Peninsula – 2.374 euro/mp
Tomis II – 2.146 euro/mp
Tomis I – 2.133 euro/mp

Lista celor mai scumpe zone din Timișoara:
Central – Piața Unirii – 2.722 euro/mp
Tipografilor – 2.498 euro/mp
Take Ionescu – 2.464 euro/mp
Mehala – 2.291 euro/mp
Torontalului – 2.077 euro/mp.

Potrivit lui Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro, piața imobiliară din România prezintă diferențe tot mai mari între orașe și chiar între zone ale aceluiași oraș.

„Piața imobiliară din România a încetat să mai funcționeze ca un mecanism economic unitar. (…) Accesibilitatea locativă se fragmentează regional, transformând alegerea orașului în factorul decisiv pentru un cost al vieții sustenabil”, a declarat Daniel Crainic.

Un tribunal sirian l-a condamnat pe fostul președinte Bashar al-Assad la moarte, potrivit The Times of Israel. Decizia a fost luată în lipsă, deoarece fostul lider a fugit din țară în urmă cu doi ani. El a fost condamnat pentru acuzațiile de „crime de război” și „crime împotriva umanității” în timpul războiului civil din Siria.

Hotărârea care îl vizează pe Assad este prima luată de autoritățile de tranziție din Siria luată împotriva membrilor fostei conduceri a țării. În Siria au început mai multe procese în care sunt judecate figurile importante ale fostei puteri. Unii dintre aceștia au reușit să fugă din țară și sunt judecați în lipsă.

După decizia privitoare la fostul președinte, Tribunalul l-a condamnat la moarte și pe Atif Najib, vărul lui Assad și fostul șef al securității politice din provincia Daraa. Acesta a fost arestat în ianuarie anul trecut pentru „crime împotriva umanității”, „uciderea intenționată a copiilor sub 15 ani” și „tortură care a dus la moarte”. Provincia Daraa a fost leagănul unei revolte din Siria.

Fostul președinte este adăpostit și protejat de aliații săi ruși

Bashar al-Assad Assad și familia sa au fugit la Moscova în timp ce forțele conduse de islamiști se apropiau de Damasc în decembrie 2024.

Regimul său a fost înlăturat de la putere, iar noua conducere încearcă să se apropie de țările occidentale.

Istoricul Mihai Chiper, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, a documentat peste 1.200 de „afaceri de onoare” petrecute între 1821 și aproximativ 1940, dintre care sute s-au transformat efectiv în dueluri. În lumea politică, asemenea confruntări se terminau, de regulă, fără consecințe grave: lupta era oprită la prima rană sau pistoalele erau folosite în condiții menite să reducă riscul unui deces. În cercetarea sa, Chiper arată că dintre sutele de cazuri cu implicații politice, duelul Filipescu-Lahovary a rămas excepția tragică și unul dintre episoadele emblematice ale modernității românești.

Cum funcționa un duel în România secolului al XIX-lea

Duelurile practicate de politicieni, militari, jurnaliști sau membri ai elitei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea nu începeau, de regulă, prin scoaterea imediată a pistolului sau a spadei. Duelul era doar ultima etapă a unei așa-numite „afaceri de onoare”, guvernată de reguli și de adevărate „coduri de onoare”, inspirate în mare măsură din modelele occidentale, în special din cel francez.

Totul pornea de la o ofensă. Putea fi vorba despre o insultă rostită în public, o acuzație politică, un articol de presă, o palmă sau chiar un gest considerat degradant. Persoana care se considera ofensată nu trebuia, potrivit convențiilor lumii bune, să se repeadă asupra adversarului. Își desemna mai întâi martorii sau „secunzii”, de obicei doi bărbați cu reputație bună, care urmau să negocieze în numele său.

Aceștia duceau adversarului ceea ce era numit „cartelul”, adică solicitarea de satisfacție. Cel provocat avea, în esență, mai multe posibilități: putea explica afirmația, o putea retrage, putea prezenta scuze sau putea accepta continuarea „afacerii de onoare” și își desemna propriii martori. Refuzul pur și simplu de a răspunde provocării putea avea o consecință grea pentru un membru al elitei: risca să fie declarat „descalificat” și exclus simbolic din cercul „oamenilor de onoare”.

Numeroase provocări nu ajungeau niciodată la luptă. O retragere publică a cuvintelor sau niște scuze formulate într-un mod acceptabil pentru martori puteau fi suficiente pentru ca onoarea să fie considerată reparată. Istoricul Mihai Chiper subliniază în cartea sa că violența propriu-zisă reprezenta abia ultimul nivel al mecanismului de obținere a „satisfacției”.

Martorii stabileau regulile luptei

Dacă împăcarea eșua, rolul martorilor devenea esențial. Cele două perechi de secunzi negociau arma, locul, condițiile confruntării și momentul în care duelul urma să fie oprit. Duelurile puteau avea loc cu spada, sabia, floreta sau pistolul, iar regulile nu erau identice de la un caz la altul. În România circulau mai multe coduri europene de duel, iar Mihai Chiper arată că, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era invocat inclusiv celebrul cod francez al contelui de Chatauvillard.

Martorii trebuiau să garanteze că ambii adversari beneficiau de șanse comparabile, să urmărească respectarea condițiilor stabilite și să intervină dacă unul dintre combatanți încălca regulile. La duelurile serioase se aflau în apropiere și medici, pregătiți să acorde îngrijiri sau să ceară oprirea luptei.

La final, martorii redactau de regulă și un proces-verbal. Documentul consemna condițiile confruntării și felul în care aceasta se încheiase. Formula importantă nu era că unul dintre participanți „câștigase”, ci că „onoarea a fost satisfăcută”. În logica epocii, simplul fapt că un bărbat acceptase să-și riște viața era considerat o demonstrație suficientă a curajului și a statutului său.

Duelurile nu trebuiau neapărat să se termine cu moartea

În modelul francez, care a influențat puternic și duelurile românești, confruntările cu spada erau adesea oprite „au premier sang” – la prima vărsare de sânge. O tăietură relativ minoră putea fi suficientă pentru ca martorii să declare onoarea reparată.

Cercetarea lui Mihai Chiper asupra a 269 de dueluri identificate în Vechiul Regat între 1859 și 1912 arată cât de rar era, în realitate, deznodământul mortal. Aproximativ 38% dintre confruntări s-au încheiat cu răni ușoare, iar 37% fără răni. Au existat însă și cazuri grave: aproape 16% au provocat răni serioase, iar 11 dintre cele 269 de dueluri, circa 4%, s-au terminat cu moartea unui participant.

Duelul rămas în istorie: Nicolae Filipescu-George Em. Lahovary. Articolul de ziar care a aprins conflictul

Conflictul a izbucnit după apariția articolului „Deux politiques”, la 18 noiembrie 1897, în publicația în limba franceză L’Indépendance Roumaine. Nicolae Filipescu a considerat că textul îi atacă nu numai poziția politică, ci și onoarea personală. Articolul făcea referire la o politică considerată necinstită și la existența unor socoteli care mai trebuiau reglate.

Faptul că articolul era semnat chiar de George Em. Lahovary avea o greutate suplimentară. Potrivit documentării lui Chiper, proprietarul publicației își punea semnătura pe articole doar în câteva situații importante pe an, pentru a marca poziția ziarului. În spatele conflictului personal exista însă și unul politic: Lahovary se distanțase de conservatori și demisionase din Clubul Conservator cu aproximativ o lună înainte de duel.

Filipescu și-a trimis martorii, Victor Ionescu și Alexandru Săulescu, pentru a cere „satisfacție”. Lahovary i-a desemnat la rândul său pe Theodor Văcărescu și Constantin Isvoranu și i-a transmis lui Filipescu că textul reprezenta o polemică jurnalistică, fără intenția unei ofense personale. Martorii lui Lahovary au încercat, de asemenea, să evite duelul. Filipescu nu a cedat.

Ambii și-au pregătit testamentele înainte de luptă

Cei doi nu erau novici în asemenea confruntări. Lahovary mai trecuse prin dispute de onoare și chiar printr-un duel cu C.G. Costa-Foru. Ironia istoriei este că unul dintre martorii săi la acel duel fusese chiar Nicolae Filipescu. Filipescu avea la rândul său un lung istoric de provocări și confruntări: în timpul procesului avea să spună că Victor Ionescu îi fusese martor de șapte-opt ori. Chiper identifică cel puțin trei dueluri efective ale lui Filipescu înainte de confruntarea fatală din 1897, toate soldate cu vărsare de sânge.

De data aceasta, riscul era asumat în mod evident. Filipescu și-a încredințat testamentul unei rude, iar Lahovary avea asupra sa documente cu dispoziții pentru familie. Arma stabilită a fost spada.

Sala de numai 12 metri care avea să devină decisivă

Duelul a avut loc la 29 noiembrie 1897, pe Cheiul Dâmboviței, într-o sală de scrimă și gimnastică. Arhivele Naționale plasează confruntarea în jurul orei 11.

Alegerea locului a devenit ulterior una dintre principalele probleme ale anchetei și procesului.

Sala avea numai aproximativ 12 metri lungime, în vreme ce regulamentele duelului cu spada presupuneau un spațiu mult mai generos, de aproximativ 30 de metri, astfel încât combatanții să poată înainta și, mai ales, să se retragă. În plus, Filipescu cunoștea sala și se antrenase acolo.

Documentarea Muzeului Municipiului București arată că inițial fusese luat în calcul un manej, apoi o sală de gimnastică de aproximativ 30 de metri. În cele din urmă s-a optat pentru sala de scrimă, mai mică, inclusiv pentru că era încălzită.

Prima repriză a durat foarte puțin. Lahovary a fost obligat să se retragă până aproape de perete, moment în care confruntarea a fost întreruptă. Cei doi au revenit apoi în poziția inițială.

A doua repriză avea să fie fatală.

Spada lui Filipescu a pătruns aproximativ 20 de centimetri

La reluarea luptei, Lahovary nu a mai avut suficient spațiu pentru retragere. Atacul lui Filipescu l-a împins din nou spre limita sălii, iar spada a pătruns aproximativ 20 de centimetri în corpul adversarului. Arhivele Naționale consemnează că lovitura i-a perforat vena cavă inferioară. Lahovary a murit la scurt timp, în brațele valetului său francez.

George Em. Lahovary avea 43 de ani. Studiase dreptul la Paris, intrase în diplomație, fusese deputat și cenzor al Băncii Naționale, iar în 1885 preluase L’Indépendance Roumaine.

Moartea sa a transformat instantaneu ceea ce trebuia să fie o „afacere de onoare” într-o problemă politică și juridică de prim rang.

A fost duel sau omor?

Nicolae Filipescu și martorii au fost reținuți, iar procesul care a urmat a depășit rapid cazul individual.

Codul penal român prevedea deja pedepse speciale pentru duel. Articolul 258 sancționa inclusiv duelurile fără victime, iar articolul 259 stabilea pentru confruntările soldate cu rănire sau moarte pedepse cu închisoarea de până la patru ani. Legea făcea însă o diferență esențială între un duel desfășurat potrivit regulilor stabilite de martori și un omor obișnuit, ceea ce lăsa justiției un spațiu foarte larg de interpretare.

Acuzarea a invocat sala improprie, avantajul lui Filipescu, refuzarea încercărilor de împăcare și situația unuia dintre martori, Victor Ionescu, care avusese anterior un conflict cu Lahovary. Procurorul general Ștefan Stătescu a adoptat o poziție dură și a contestat însăși legitimitatea duelului ca instituție socială, considerând că acceptul reciproc nu putea da unui particular dreptul de a lua viața altuia.

De cealaltă parte, apărarea a susținut că duelul constituia o categorie juridică aparte și că legislația nu mai corespundea practicilor tolerate de societate. Printre juriștii care au pledat în această dezbatere s-au aflat nume importante ale epocii, inclusiv George Panu și Barbu Ștefănescu Delavrancea. Procesul a căpatat și o dimensiune a ciocnirii între două concepte asupra justiției: statul modern, care revendica monopolul asupra justiției, și codul aristocratic al onoarei personale.

Moartea lui Lahovary a ajuns în Parlament

Impactul politic a fost imediat. La numai câteva zile după tragedie, A.C. Viișoreanu a depus în Senat un proiect pentru eliminarea articolelor 258-261 din Codul penal, astfel încât duelurile mortale să nu mai beneficieze de statut juridic special. Un alt proiect, inițiat în Cameră de V.M. Missir și semnat de 30 de deputați, propunea pedepse mult mai severe.

Varianta discutată prevedea până la doi ani pentru provocarea la duel, trei ani în cazul rănirii și până la zece ani atunci când confruntarea se termina cu moartea unui participant. Era vizată inclusiv cariera publică a dueliștilor: în cazul unei morți, aceștia puteau fi excluși definitiv din funcții publice. Proiectele au fost însă amânate și, în cele din urmă, nu au produs ruptura radicală dorită de adversarii duelului.

Fenomenul era prea adânc înrădăcinat în elite. Cercetarea lui Chiper arată că, în timp ce Filipescu era urmărit penal, alte dueluri continuau să aibă loc în Botoșani, Bacău, Roman, Buzău și București, uneori fără consecințe judiciare serioase.

Șase luni de închisoare. Apoi a intervenit Carol I

La 21 februarie 1898, Filipescu a fost condamnat la șase luni de închisoare, în timp ce martorii au fost achitați. Procedurile judiciare au continuat în lunile următoare, iar condamnarea rămasă în final a fost una considerată de istorici simbolică: șase luni, plus despăgubiri de un leu către partea civilă.

Filipescu a ajuns la închisoare, dar nu avea să execute întreaga pedeapsă.

Regele Carol I l-a grațiat. Mihai Chiper notează că ministrul Justiției, Anastase Stolojan, a mers personal la condamnat pentru a-i înmâna decretul regal. Pentru istoric, pedeapsa redusă, achitarea martorilor, eșecul proiectelor anti-duel și grațierea regală arată cât de larg acceptată rămânea practica în interiorul înaltei societăți românești.

Cariera lui Nicolae Filipescu nu a fost distrusă de episod. Avea să rămână una dintre figurile importante ale conservatorismului românesc și să ocupe ulterior funcții ministeriale.

Monumentul din București care păstrează și astăzi povestea duelului

Moartea lui George Em. Lahovary a lăsat și o urmă fizică în București.

Văduva sa, Zoe Lahovary, a solicitat Primăriei încă din 1901 permisiunea de a ridica o fântână în memoria soțului ei, chiar în apropierea sălii de scrimă în care acesta fusese ucis. Monumentul a fost terminat la 14 februarie 1903 și preluat apoi între monumentele publice ale Capitalei.

Fântâna G. Em. Lahovary a supraviețuit marilor transformări ale centrului Bucureștiului. A fost dezafectată odată cu demolările din anii ’80, restaurată și mutată, iar din 2007 se află pe Splaiul Independenței, în zona Pieței Națiunile Unite. Pe monument este păstrată dedicația principesei Zoe Soutzu pentru George Emanuel Lahovary.

Dueluri celebre care au intrat în istorie

Lumea politică și culturală a secolelor XVIII-XIX a fost plină de aceste dueluri. Unele dintre cele mai cunoscute personaje ale epocii și-au pus viața în joc pentru ceea ce considerau o chestiune de onoare.

Cel mai celebru exemplu american este duelul dintre Alexander Hamilton, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite și fost secretar al Trezoreriei, și Aaron Burr, vicepreședintele SUA. Cei doi s-au întâlnit la 11 iulie 1804, după ani de rivalitate politică și atacuri reciproce. Burr l-a împușcat mortal pe Hamilton, care a murit a doua zi.

Un alt duel celebru i-a fost fatal scriitorului rus Aleksandr Pușkin. În 1837, poetul s-a confruntat cu ofițerul francez Georges d’Anthès, pe fondul zvonurilor și insultelor legate de soția sa, Natalia. Pușkin a fost împușcat și a murit două zile mai târziu, la numai 37 de ani.

Actrița în vârstă de 43 de ani, însărcinată cu al treilea copil, a participat la premiera filmului The End of Oak Street, purtând o ținută care îi lăsa la vedere abdomenul, scrie Euronews.

De unde a pornit controversa

Fotografiile de la premiera filmului au devenit rapid subiect de discuții pe rețelele sociale. Unii utilizatori au susținut că abdomenul actriței ar avea un aspect neobișnuit și au pus la îndoială faptul că sarcina ar fi reală. Au apărut comentarii potrivit cărora burta ar semăna cu o proteză folosită în filme. Alți utilizatori au spus că buricul actriței ar părea „ireal”.

Speculațiile au devenit suficient de răspândite încât Hathaway a decis să răspundă. Actrița a publicat pe Instagram un videoclip realizat în timpul serii și a adăugat un mesaj scurt: „Păr fals, burtică reală”. Răspunsul nu a oprit însă complet comentariile. O parte dintre utilizatori au început să critice ținuta aleasă de actriță, considerând-o nepotrivită pentru o femeie însărcinată.

Anne Hathaway attends the World Premiere of Warner Bros.’ „The End of Oak Street”. pic.twitter.com/MCWYnMK1Dx

— 21 (@21metgala) August 10, 2026

O sarcină care vine după experiențe dificile

Hathaway și soțul său, actorul Adam Shulman, au deja doi copii, născuți în 2016 și 2019. Actrița a vorbit în trecut despre dificultățile prin care a trecut înainte de a deveni mamă. În 2015, Hathaway a suferit o pierdere de sarcină în timp ce juca într-un spectacol în care interpreta inclusiv o scenă de naștere. Ulterior, ea a vorbit deschis despre problemele întâmpinate în încercarea de a avea copii.

În 2019, când și-a anunțat a doua sarcină, Hathaway le-a transmis un mesaj de susținere persoanelor care treceau prin dificultăți legate de infertilitate și concepție. Recent, actrița a povestit și despre surprinderea pe care a avut-o după ce a rămas însărcinată la vârsta de 43 de ani, după experiențele anterioare legate de fertilitate.

De ce imaginile unei sarcini devin subiect de speculații

Cazul Hathaway readuce în atenție modul în care fotografiile vedetelor sunt analizate până la cele mai mici detalii pe rețelele sociale. În cazul unei sarcini, însă, schimbările fizice diferă considerabil de la o persoană la alta. Forma și dimensiunea abdomenului nu sunt identice în două sarcini și nici măcar în două etape ale aceleiași sarcini.

Hathaway a ales să își arate sarcina public și să apară pe covorul roșu într-o ținută care îi evidențiază abdomenul. În loc să ascundă schimbările fizice, actrița a preferat să le integreze în apariția sa publică. Controversa a pornit de la o serie de presupuneri făcute pe baza unor fotografii, iar răspunsul actriței a fost unul direct: sarcina este reală, iar abdomenul pe care l-au criticat utilizatorii rețelelor sociale nu este deloc o proteză.

Incendiile izbucnite în urma unor scântei produse de infrastructura electrică au loc, de multe ori, în condiții meteorologice favorabile propagării rapide a flăcărilor: vânt puternic, temperaturi ridicate și perioade cu un consum mare de energie. Unele dintre focare apar în zone izolate și predispuse la incendii, scrie Politico.

Potrivit unității elene care investighează incendiile provocate intenționat, incendiile asociate rețelei electrice reprezintă aproximativ 75% din suprafața arsă în Grecia în acest an.

Două dintre incendiile forestiere izbucnite la sfârșitul lunii iulie, unul în vestul regiunii Attica și unul în insula Creta, au fost, de asemenea, asociate preliminar cu rețeaua electrică, potrivit concluziilor pompierilor greci.

Cele două incendii au distrus peste 14.000 de acri și au provocat moartea a patru persoane.

Situația nu este una complet nouă pentru Grecia. În 2025, șase din zece incendii majore și 55% din suprafața arsă au fost atribuite rețelei electrice, potrivit lui Elias Tziritis, coordonator al acțiunilor împotriva incendiilor forestiere la WWF Grecia, citat de Politico.

Incendiile din Grecia, favorizate de o rețea electrică învechită

Liniile electrice aeriene, vegetația care intră în contact cu cablurile, praful acumulat pe echipamente și alte defecțiuni pot genera scântei care declanșează incendii.

Riscul este mai mare în perioadele cu vânt puternic și consum ridicat de energie, când infrastructura este supusă unei presiuni suplimentare.

O mare parte din rețeaua electrică a Greciei a fost construită în urmă cu zeci de ani și traversează păduri și zone rurale expuse incendiilor. Țara a optat în anii 1960 pentru extinderea rețelelor aeriene, o soluție considerată atunci mai ieftină pentru electrificarea teritoriului.

Investițiile în infrastructură au fost afectate ulterior și de criza financiară începută în 2009.

Criticii autorităților susțin că Grecia a întârziat modernizarea rețelei și îngroparea liniilor electrice în zonele cu risc ridicat de incendii.

Rețeaua electrică din Grecia, în centrul unei dispute privind incendiile

Fostul director al unității de combatere a incendiilor provocate intenționat, general-locotenentul în rezervă Christos Kalogeropoulos, afirmă că autoritățile au fost avertizate în urmă cu mai mulți ani cu privire la necesitatea unor intervenții asupra rețelei.

Una dintre soluțiile solicitate este îngroparea liniilor electrice, pentru reducerea riscului ca acestea să genereze scântei în perioadele cu vânt puternic și vegetație uscată.

Operatorul grec de distribuție a energiei electrice, HEDNO, contestă însă ideea că rețeaua reprezintă una dintre principalele cauze ale incendiilor forestiere. Compania susține că aproximativ 1% dintre incendiile forestiere înregistrate în Grecia în 2025 au fost atribuite rețelei electrice.

Costul modernizării rețelei

Îngroparea întregii rețele de medie tensiune ar presupune costuri foarte mari. Potrivit Alexandrei Sdoukou, purtătoare de cuvânt a partidului de guvernare Noua Democrație, modernizarea celor aproximativ 120.000 de kilometri de rețea ar costa circa 35 de miliarde de euro.

Din acest motiv, autoritățile susțin că lucrările ar trebui prioritizate în zonele cu cel mai mare risc de incendii.

Opoziția și organizațiile de advocacy acuză însă guvernul că intervine prea lent, că întreținerea rețelei este insuficientă și că unele proiecte de prevenire a incendiilor finanțate prin fonduri europene de redresare au fost abandonate.

PNL a transmis printr-un comunicat de presă premergător discuțiilor de la Palatul Cotroceni că partidele trebuie să țină cont ca legea salarizării să se încadreze în capacitățile bugetare ale țării.

„Discuțiile de la Cotroceni privind legea salarizării trebuie privite din această perspectivă. Partidele politice trebuie să facă tot ce este posibil pentru ca România să acceseze fondurile din PNRR, nu să creeze noi blocaje care să pună în pericol aceste fonduri”, se arată în comunicat.

Imposibilul devine posibil? Cerința comună a PNL și PSD

Ambele partide au transmis că vor ca noua lege a salarizării să nu afecteze finanțele țării. Liberalii au făcut apel la responsabilitate și au comunicat că această lege trebuie adoptată într-un context economic dificil.

„Obiectivul central rămâne ca niciun venit să nu scadă în urma acestei reforme. PNL face apel la toate partidele să trateze această discuție cu maximă responsabilitate și fără calcule politice de moment”, se mai arată în comunicat.

Anunțul vine după ce PSD a anunțat 2 linii roșii pe care le vor avea în vedere în aceste discuții cu președintele: legea salarizării să nu nemulțumească nicio categorie socială și să se încadreze în anvelopa discutată până acum.