Agregator de ştiri

Printre cei uciși, 2.427, inclusiv membri ai forțelor de securitate, sunt considerați „martiri” în sensul islamic al termenului, deoarece erau victime „inocente”, a adăugat postul de televiziune, citând un comunicat al Fundației.

Potrivit ONG-ului Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, ale cărui cifre sunt citate de ONU, cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, dar numărul morților ar putea depăși chiar 20.000, conform Le Figaro.

Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat miercuri că țara sa nu va accepta invitația președintelui Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”.

Inițiativa este una condusă de Statele Unite și ar urma să fie prezidată de însuși Donald Trump, relatează Reuters.

Președintele american a trimis invitații către zeci de lideri din întreaga lume pentru acest proiect, care are ca obiectiv inițial oprirea conflictului din Gaza.

Ulterior, planul ar urma să fie extins și către alte zone afectate de războaie.

Robert Golob a explicat motivele refuzului Sloveniei, spunând că „principala preocupare este că mandatul comitetului este prea larg și că ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta Națiunilor Unite”.

Premierul a mai declarat că Slovenia susține inițiativele care pot reduce tensiunile, dar vede riscuri majore în această propunere.

„Deși considerăm lăudabilă orice inițiativă care poate calma situația din Orientul Mijlociu, această invitație încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu doar pacificarea din Gaza”, a spus premierul sloven.

Reacțiile la propunerea lui Trump diferă, în acest moment, la nivel internațional.

Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au răspuns cu prudență, iar câteva state au refuzat participarea, din teama că inițiativa ar putea afecta rolul Națiunilor Unite.

În același timp, alte țări, inclusiv unele cu relații problematice cu Washingtonul, au acceptat invitația.

Potrivit portalului N1, Golob nu va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este programată semnarea cartei fondatoare a inițiativei. În schimb, el va merge la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles.

În cadrul discursului său la Davos, șeful NATO a subliniat că principala prioritate a Alianței ar trebui să fie Ucraina și nu Groenlanda.

„În ceea ce privește Groenlanda, trebuie să ne asigurăm că această problemă va fi rezolvată pe cale amiabilă”, a declarat Rutte. „Dar problema principală nu este Groenlanda. În prezent, problema principală este Ucraina”, a mai spus Ruute, potrivit The Kyiv Independent.

El a explicat acest lucru prin faptul că Ucraina este crucială pentru atât pentru securitatea europeană, cât și cea americană.

„Prioritatea noastră numărul unu ar trebui să fie Ucraina, iar apoi putem discuta toate problemele, inclusiv Groenlanda. Dar Ucraina ar trebui să fie pe primul loc, deoarece este crucială pentru securitatea noastră europeană și americană”, a afirmat șeful NATO.

Potrivit Euractiv, în cadrul discursului său, Mark Rutte a subliniat că aliații europeni ar trebui să continue să sprijine Ucraina și să nu piardă din elan, pentru că țara are în continuare nevoie de interceptori pentru a respinge atacurile rusești.

În plus, Rutte a mai spus că încetinirea sprijinului acordat Kievului ar putea însemna că Ucraina va pierde echipamentele fabricate în SUA care nu mai sunt disponibile în Europa.

Sorin Grindeanu a declarat la Antena3 CNN că o discuție pe tema deficitului bugetar va avea loc în cursul săptămânii viitoare în coaliția de guvernare, unde ministrul de Finanțe va veni cu date concrete.

„Vreau să aștept până săptămâna viitoare, când ministrul Finanțelor va veni în coaliție și va spune pe indicatorii macro-economici cum s-a închis anul 2025. Înțeleg că avem, așa, un deficit undeva în jur de 8%. Deci sunt negociat de 8,4%”, a spus Sorin Grindeanu.

Președintele PSD crede că pretextul: o moștenire grea mascată sub un deficit extraordinar care se dovedește a nu fi fost, este o preluare a unei teme mai vechi.

„Știți, am auzit așa din partea dreptei în ultimele șapte, opt, nouă, zece luni o altă formă de moștenire grea.

Eu sunt vechi în politică. Am văzut în 1996 când a venit Convenția Democrată și au spus ce moștenire grea au de la domnul Văcăroiu. A venit după aceea alianța, DA, iară moștenire grea de la Adrian Năstase.

Ceea ce s-a întâmplat prin mai-iunie e o formă de același tip. O moștenire grea mascată sub un deficit extraordinar care se dovedește a nu fi fost”, a spus Sorin Grindeanu.

Ce taxe, în afară de creșterea TVA-ului de la 19% la 21% iar încasările la bugetul de stat au fost semnificativ la fel, chiar dacă a crescut TVA-ul. După cum bine știți. Ce lucruri extraordinare s-au întâmplat.

Domnule, trebuie să continue investițiile Anghel Saligni, de exemplu. Ca să dau un exemplu unde a fost cea mai puternică luptă. Și au continuat. Și s-au plătit. E adevărat. Până când s-a închis sistemul, în 2 octombrie. Dar s-au plătit la zi.

Ceea ce s-a proiectat în schimb, un dezastru, nu vă supărați pe mine, dar se vede cum se va vedea la execuția bugetară, când vor fi prezentate lucrurile la sfârșitul anului.

Pentru că, într-un final, când te uiți, măsurile care au fost adoptate pe parcursul anului 2025 și care s-au aplicat în lunile rămase din 2025, au fost foarte puține”, a mai spus liderul PSD.

Sorin Grindeanu a afirmat că PSD și-a spus punctul de vedere în urmă, cu șase-șapte luni. În această perioadă, partidul s-a aflat într-o evaluare internă. Social democrații vor veni cu propuneri la buget.

„Dincolo de taxele locale mărite, noi o să avem niște propuneri la buget pe care le dorim a fi aplicate. Cele legate de pensii, trebuie să existe o recalibrare a pensiilor, fiindcă anul trecut, în 2025, puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut dramatic. De asemenea, sunt indemnizațiile pentru mame.Nu se poate. Au fost scoase. Lucrurile trebuie să revină la normal.

Avem o problemă și din perspectiva faptului că pe bugetul din 2026 PSD-ul nu mai poate să asiste doar la măsuri din acestea de dreapta, în care este lovit electoratul nostru. De aceea vă spuneam și vă enumeram că avem două sau trei măsuri la care ținem în mod deosebit. Fie că vorbim de pensionari, fie că vorbim de ajutoarele pentru oameni, de măsuri sociale. Suntem partid social-democrat și lucrurile nu poate să continue în acest mod”, a concluzionat Sorin Grindeanu.

Declarația a fost făcută miercuri.

„Niciodată costurile nu sunt prea mari când este vorba despre securitate. Vorbim despre partenerul strategic, principalul furnizor de securitate”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN.

Liderul PSD a mai spus că Nicușor Dan trebuie să se consulte cu liderii UE înainte de a lua o decizie.

„Eu cred ca până acum a acționat bine președintele”, a explicat Grindeanu adăugând că Nicușor Dan trebuie să se consulte cu ceilalți lideri europeni.

Sorin Grindeanu a mai arătat că „partea de analiză” este bună, dar nu trebuie să nu dureze foarte mult.

„După trebuie să ne exprimăm rapid, din punctul meu de vedere trebuie să ne exprimăm pozitiv”, a precizat Sorin Grindeanu.

România se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii).

Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina.

Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.

Miercuri, Parlamentul European și-a adoptat poziția (652 de voturi pentru, 15 împotrivă și 9 abțineri) asupra revizuirii normelor UE privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian, propuse statele membre ale UE în iunie 2025.

Potrivit unui comunicat de presă emis miercuri, eurodeputații doresc să mențină dreptul pasagerilor de a primi compensații dacă zborul are o întârziere mai mare de trei ore, este anulat sau pasagerilor li se refuză îmbarcarea în avion. Pe de altă parte, Consiliul UE și companiile aeriene vor ca valoarea acestei compensații să scadă până la cel mult 500 de euro, iar ea să fie acordată doar dacă zborul are o întârziere mai mare de 4 sau chiar 6 ore.

În plus, Parlamentul este împotriva reducerii actualelor sume compensatorii pentru perturbările zborurilor și sugerează ca acestea să fie stabilite între 300 și 600 de euro, în funcție de distanța de zbor.

„Obligația de a oferi pasagerilor blocați băuturi răcoritoare la fiecare două ore după ora inițială de plecare, o masă după trei ore și o ședere peste noapte de maximum trei nopți pentru întârzieri prelungite ar trebui menținută în toate circumstanțele (deputații și Consiliul au aceeași poziție). Limita de trei nopți ar oferi companiilor aeriene o mai mare previzibilitate și le-ar scuti de costuri financiare nejustificate”, se mai menționează în comunicatul oficial.

În privința consolidării protecției pasagerilor care călătoresc cu avionul, Parlamentul dorește ca aceștia să aibă dreptul de a transporta cu ei în avion, fără costuri suplimentare, un articol personal (cum ar fi o geantă de mână, un rucsac sau un laptop) și un mic bagaj de mână cu dimensiuni maxime de 100 cm (suma lungimii, lățimii și înălțimii) și cu o greutate maximă de șapte kilograme.

Noile prevederi includ și eliminarea taxelor suplimentare pe care călătorii sunt uneori obligați să le plătească atunci când completează greșit numele la check-in. De asemenea, pasagerii ar trebui să își păstreze dreptul de a alege între cărțile de îmbarcare digitale și cele pe suport de hârtie, adaugă deputații.

În cadrul procedurii în a doua lectură, poziția Parlamentului va fi transmisă Consiliului. În cazul în care Consiliul nu acceptă toate amendamentele Parlamentului, va fi convocat un așa-numit „comitet de conciliere” pentru a se ajunge la un acord cu privire la forma finală a proiectului de lege.

Austria introdusese deja în 2018 clase speciale pentru copiii care nu vorbesc limba germană, unde aceștia sunt separați de colegii lor timp de câteva ore pe zi, tot cu scopul de a le promova integrarea, potrivit Le Figaro.

Acesta a fost un proiect emblematic al coaliției conservatorilor (ÖVP) și extremei drepte (FPÖ) la acea vreme, dar a fost denunțat de Verzi drept „clase de ghetou”.

Noua legislație adoptată miercuri și introdusă de coaliția formată din conservatori, social-democrați și liberali, prevede revenirea copiilor care frecventează aceste clase speciale și cursuri de sprijin – aproximativ 49.000 de copii cu vârsta de până la 15 ani, conform cifrelor din 2025 – pe băncile școlii în ultimele două săptămâni din cele nouă săptămâni de vacanță de vară.

„Limba germană este cheia succesului academic și a unei vieți de succes”, a declarat ministrul educației, Christoph Wiederkehr, în fața Parlamentului înainte de vot. Sindicatul profesorilor austrieci a criticat măsura, argumentând că resursele necesare pentru noile clase ar fi mai bine utilizate pentru a consolida programele existente de educație specială. Această țară cu aproape 9,2 milioane de locuitori a atras de mult timp imigranți, precum și solicitanți de azil care fug din țările sfâșiate de război.

Amânarea unei decizii privind viitorul schemei de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, în vigoare până la 31 martie, poate afecta prețul real din piață, avertizează reprezentanții furnizorilor, la solicitarea Mediafax.

Românii vor mai plăti facturi la gaze naturale cu un preț plafonat pentru încă două luni și zece zile, cel puțin conform prevederilor în vigoare. După 1 aprilie, nu este sigur ce se va întâmpla, fiind în analiză câteva scenarii de lucru, după cum a declarat recent ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

„Inițial a fost prezentat scenariul ieșirii graduale din schema de plafonare, apoi s-a reformulat că se va aplica în situații deosebite. Oricum ar fi, ar trebui să se decidă din timp, ori așa, ori așa. Cât timp se induce incertitudine, asta afectează volatilitatea prețului din piață”, a declarat Laurențiu Urluescu pentru Mediafax.

Din estimările AFEER din decembrie, pe prognozele de atunci, creșterea resimțită în facturi după expirarea schemei, urma să fie de aproximativ 5%.

„Furnizorii pentru consumatorii finali trebuie să cumpere din timp ca să nu fie expuși volatilității prețului. Altfel, se poate ajunge ca într-un anumit moment toată lumea să cumpere, ceea ce va afecta prețul la acel moment. De aceea e important ca în sectorul energetic orice schimbare să fie făcută din timp, intens pregătită și anunțată în avans astfel încât tranziția să fie lină”, a subliniat președintele AFEER

Discuțiile privind mecanismele care ar putea fi implementat după încheierea schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale au început cu operatorii încă din luna septembrie pentru a avea scenarii diferite de lucru, după cum a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 8 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.

Potrivit demnitarului, la acel moment, pe predicțiile existente, în România „nu vom avea o creștere a prețului la gaze după data de 31 martie 2026” și, foarte important, chiar și acum sunt operatori care furnizează gaze e sub prețul plafonat de lege astăzi, în condițiile în care avem suficientă producție”.

„Dacă vorbim dacă totuși apare varianta B, în care apar evenimente foarte puțin probabile prin care să se perturbe piața, luăm în calcul un scenariu în care să avem o reducere graduală a acestei plafonări, adică să nu avem, ca și în cazul energiei electrice, de la 1 iulie, brusc s-au dublat prețurile pentru consumatorii finali, în cazul gazelor punem în calcul și acest scenariu”, a declarat ministrul Energiei.

„Acum lucrăm și la acest mecanism. Ar trebui să dureze aproximativ un an, pentru că pe noi ne interesează foarte mult sezonul rece, pentru că atunci este un vârf de consum la nivel național și în special în zona consumatorilor casnici, și calculând, poate să fie reducere, de exemplu, de 10% gradual, 8-10% în fiecare lună, până în luna aprilie anului 2027 pentru întreaga piață”, a explicat ministrul Energiei.

Declarații privind acest scenariu au făcute de ministrul Energiei și în conferința din 19 ianuarie, când a reiterat că sunt furnizări care au prețuri sub prețul plafonat și a precizat că după o sincronizare cu producătorii de gaze, cu distribuitorii de gaze naturale, s-a asigurat că există suficientă lichiditate în piață spre deosebire de energia electrică și România produce suficiente gaze încât să fie în foarte puține locuri în care să depindem de importuri.

„Este un lucru care ne dă un confort și aproape garanția că din luna aprilie nu o să crească prețurile la gaze naturale după ce se va expira schema de plafonare, pe de o parte. Pe de altă parte, am fost informat de intenția, pe care o salut, cea a companiei ROMGAZ de a opera și ca operator de furnizare a gazele naturale, ceea ce mi se pare că este extrem de important și acest lucru automat va aduce o concurență în această piață, concurența știm cu toții că e cea care va aduce o scădere a prețurilor finale”, a spus Bogdan Ivan.

În acest context, o decizie privind o prelungire parțială a plafonării a fost nuanțată.

„Dacă, din motive care sunt independente de România și de ceea ce facem noi la minister – contexte internaționale, conflictul din Ucraina, pot să apară diferite provocări pe piața de gaze naturale – suntem pregătiți și cu mecanismul B, cel în care vom elimina treptat acest plafon timp de un an de zile până când vom începe să exploatăm și mai multe gaze din Neptun Deep și, automat, avem garanția că România e pregătită să nu aibă, să nu mai treacă încă o dată prin același scenariu prin care a trecut în momentul eliminării plafonării la energie electrică”, a declarat luni Bogdan Ivan.

De amintit că, deși schema de plafonare a prețurilor la energie a expirat, mai sunt sume consistente pe care le datorează statul furnizorilor de energie și gaze naturale, respectiv diferența dintre prețul plafonat și cel real din contract. Din estimările ANRE din decembrie, sumele se ridică la aproximativ 8 miliarde de lei.

În cazul energiei electrice, schema a expirat la 31 iunie, iar de atunci este în vigoare schema de ajutor cu tichete lunare în valoare de 50 de lei, reglementată până la 31 martie și prelungită până la finalul anului.

Miercuri, Parlamentul European a aprobat decizia Consiliului de a aplica procedura de cooperare consolidată pentru a acorda Ucrainei un împrumut de sprijin de 90 de miliarde de euro.

Împrumutul a fost convenit în cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului European de la Bruxelles din 18 decembrie 2025 și prezentat de Comisia Europeană pe 14 ianuarie 2026, se arată în comunicat.

Din cauza faptului că Cehia, Ungaria și Slovacia nu au susținut împrumutul, acordul a fost adoptat prin procedura de cooperare consolidată.

În conformitate cu tratatele Uniunii, procedura necesită aprobarea Parlamentului European. Procedura a fost aprobată cu 499 de voturi pentru, 135 împotrivă și 24 de abțineri.

Marți, eurodeputații au decis să accelereze aprobarea împrumutului și a propunerilor, care trebuie acum să fie convenite între Parlament și Consiliu prin procedura legislativă ordinară.

În decembrie, Consiliul European a decis să acorde acest sprijin decisiv de 90 de miliarde de euro pentru a acoperi nevoile bugetare și militare ale Ucrainei pentru anii următori.

Acest sprijin va lua forma unui împrumut cu recurs limitat de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027, cunoscut sub denumirea de împrumut pentru sprijinirea Ucrainei.

Sprijinul va fi structurat în două componente: aproximativ două treimi, adică 60 de miliarde de euro, vor fi alocate asistenței militare, iar 30 de miliarde, va fi sub formă de sprijin bugetar general.

Sprijinul va contribui la consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei. Mai mult, cu ajutorul lui se va sigura funcționării statului și a serviciilor publice de bază.

Acordul face parte din „cooperarea consolidată”, un mecanism prin care statele membre pot lucra împreună în anumite domenii atunci când UE nu poate atinge obiectivele într-un timp rezonabil.