Decizia instanței a fost relatată de The Guardian și vine într-un context sensibil, marcat de revenirea forțată la birou a multor angajați americani după pandemia de Covid-19.
Cazul Chelsea WalshJuriul din comitatul Hamilton, statul Ohio, a decis că firma de logistică Total Quality Logistics este responsabilă pentru prejudiciile suferite de Chelsea Walsh, o angajată care avea o sarcină clasificată drept cu risc ridicat.
În februarie 2021, după o intervenție chirurgicală cervicală menită să prevină nașterea prematură, medicii i-au recomandat să lucreze de acasă, să respecte repausul parțial la pat și să evite efortul fizic.
În ciuda acestor recomandări medicale clare, conducerea TQL i-a refuzat cererea de muncă la distanță și i-a solicitat să revină fizic la birou. Ulterior, compania a plasat-o în concediu fără plată, în pofida obiecțiilor exprimate de angajată.
Evoluția tragică a situațieiSituația a fost adusă în atenția companiei și prin intermediul soțului lui Walsh, Jacob, care a discutat cu un responsabil de resurse umane de la propriul loc de muncă. Acesta a contactat un vicepreședinte TQL, avertizând că refuzul muncii de acasă ar putea genera consecințe legale serioase, potrivit relatărilor preluate de NBC News.
Deși, pe 24 februarie 2021, TQL i-a permis în cele din urmă lui Walsh să lucreze de la distanță, decizia a venit prea târziu. În aceeași zi, femeia a suferit complicații grave, a fost internată de urgență și a născut-o pe fiica sa, Magnolia, la doar 20 de săptămâni și șase zile de sarcină. Nou-născuta, prematură, a murit după câteva ore.
Avocatul familiei a declarat că verdictul reflectă eșecul companiei de a gestiona responsabil o situație umană și medicală evidentă. La rândul său, o purtătoare de cuvânt a TQL a transmis condoleanțe familiei, dar a anunțat că firma contestă verdictul și analizează opțiunile legale.
O creștere a prețului din magazine de 10-15% în următoarea lună reprezintă un scenariu plauzibil, care nu este determinat exclusiv din explozia prețului carburanților, implicit costul cu transportul, susține Cristian Stoicescu, Business Consultant în retail, adăugând că presiunea vine pe mai multe paliere simultan.
Potrivit lui Cristian Stoicescu, datele Institutului Național de Statistică arată că în februarie 2026 față de februarie 2025 uleiul s-a scumpit deja cu 8,78%, produsele din zahăr cu 13,55%, pâinea cu 10,12%, laptele de vacă cu 9,81%, ouăle cu 14,33%.
„Aceste cifre reflectă situația dinainte de explozia prețurilor la carburanți din martie. Făina era unul dintre puținele produse cu scădere (-2,29%), dar această tendință se va inversa”, arată specialistul.
Cele mai mari scumpiriAcesta evidențiază creșterile estimate pe mai multe categorii de produse, dacă petrolul se menține peste 100 de dolari pe baril:
„Scumpirea nu vine doar din taxa de livrare mai mare. Motorina este prezentă în fiecare etapă a lanțului – de la recoltare și procesare (tractoare, pompe, cuptoare) la depozitare și distribuție. La aceasta se adaugă primele de risc pe care firmele de asigurări le cresc zilnic pe fondul conflictului. Producția agricolă încă nu a început să lucreze pe motorină scumpă – când va începe campania agricolă de primăvară, presiunea va crește și mai mult”, explică susține Cristian Stoicescu.
Potrivit consultantului, produsele ieftine precum uleiul, zahărul și făina vor deveni vizibil mai scumpe.
„Cifra de 10-15% este plauzibilă, dar nu exclusiv din cauza transportului – este un efect cumulat al scumpirii energiei pe întregul lanț de producție și distribuție”, a conchis Cristian Stoicescu.
Se propune declararea situației de crizăPotrivit proiectului de ordonanță de urgență prin care se propune declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și limitarea adaosurilor comerciale, „evenimentele din Orientul Mijlociu au avut repercusiuni majore asupra pieței petroliere globale, în special în ceea ce privește cotațiile internaționale ale țițeiului și a motorinei, care s-au majorat până în prezent cu cel puțin 25-50% față de începutul lunii februarie 2026, iar creșterea cotațiilor pune presiuni majore pe piața petrolieră din România, care depinde de importuri de țiței în proporție de cca 75%”.
Potrivit Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energie Inteligentă (AEI), contactat de Mediafax, marja comercială în momentul de față la motorină este de circa 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, reducerea la jumătate a acestora ar însemna o reducere a prețului de 5%, adicp un preț mediu la motorina standard de 9,41 lei/litru cu TVA inclus, nu de 9,91 lei/l.
„Dacă apare ordonanța, o să vedem o scădere a prețului. Din calcule mele, grosier, așa, a fost cam 50 de bani, dar pe trendul de creștere a prețului săptămâna viitoare sau mă rog, prima săptămână din aprilie vom avea tot prețul de astăzi. Adică zic că va fi o burtă așa, după care lucrurile vor reveni tot la nivelul prețurilor de azi”, a explicat președintele AEI.
Statele Unite doresc să încheie conflictul cu Iranul până la data de 9 aprilie, astfel încât Donald Trump să poată primi Premiul Național al Israelului, potrivit Ynet, care citează o sursă israeliană.
În același timp, autoritățile iraniene au respins ideea unor negocieri directe cu Statele Unite, în timp ce tensiunile din regiune continuă să crească de la zi la zi.
Președintele SUA a afirmat că au existat două zile de discuții între Washington și Teheran, care ar fi vizat un plan pentru oprirea războiului. De asemenea, el a spus că SUA au renunțat la un ultimatum de 48 de ore care viza atacuri asupra centralelor electrice din Iran.
În paralel, un oficial israelian a declarat că termenul de 9 aprilie reprezintă o țintă stabilită de Washington pentru finalizarea conflictului.
Același oficial a menționat că discuțiile dintre SUA și Iran ar putea avea loc la sfârșitul săptămânii în Pakistan. Cu toate acestea, Israelul nu a primit informații despre eventuale contacte dintre Washington și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.
Luni, în timp ce Donald Trump a vorbit despre progrese privind negocierile, Iranul a negat orice formă de dialog direct cu Statele Unite.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a negat orice formă de negocieri cu Statele Unite în vederea rezolvării conflictului din Orientul Mijlociu și a catalogat informațiile transmise ca fiind false.
De asemenea, tot luni, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru agenția IRNA că „Iranul nu a purtat negocieri cu Statele Unite”, și a respins afirmațiile președintelui Donald Trump conform cărora Washingtonul și Teheranul au realizat progrese majore în discuții, potrivit CNN.
Dacă termenul de 9 aprilie va fi respectat, acest lucru ar putea crea contextul pentru o posibilă vizită a lui Trump în Israel, cu ocazia Zilei Independenței, unde ar urma să primească Premiul Israel.
Anunțul a fost făcut de ministrul britanic al Apărării, John Healey.
Distrugătorul britanic va începe „integrarea operațională în sistemul de apărare al Ciprului” chiar din această seară, a mai spus Healey, potrivit The Guardian.
De asemenea, oficialul britanic a precizat că în Cipru se află, în prezent, 500 de membri ai personalului de apărare aeriană suplimentari.
„Pe măsură ce se alocă mai multe capacități militare în estul Mediteranei, colaborăm îndeaproape cu Republica Cipru pentru a coordona contribuția aliaților, inclusiv a SUA, Franței și Greciei, în vederea consolidării securității Ciprului”, a spus el luni, potrivit sursei citate.
La începutul lunii martie, premierul britanic Keir Starmer anunțase că HMS Dragon se va îndrepta spre Marea Mediterană, după ce baza RAF Akrotiri din Cipru a fost lovită de o dronă, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, izbucnit la sfârșitul lunii februarie.
În urma incidentului nu au existat răniți, iar pagubele au fost limitate. Atacul a fost primul asupra unei instalații militare britanice din ultimii 40 de ani.
Distrugătorul britanic a fost supus unei reparații care a durat șase săptămâni în Portsmouth. Din cauza acestei întârzieri, guvernul a fost criticat. Grecia și Franța au luat măsuri pentru a trimite sprijin naval suplimentar în Cipru în urma atacului.
Nava HMS Dragon este echipată cu un sistem de rachete Sea Viper, care interceptează drone și rachete. Healey a subliniat că nava „va juca un rol vital în protejarea bunurilor și intereselor Regatului Unit în Orientul Mijlociu”.
O universitate din China face cursuri de pregătire a grătarului, potrivit VN Express. Programul de trei ani, în cadrul căruia oamenii sunt învățați să gătească grătar, a fost lansat de Universitatea Deschisă Yueyang din provincia Hunan, în strânsă colaborare cu Asociația Yueyang.
Studenții studiază tot ce este legat de grătar, plecând de la selecția cărnii și a sosurilor până la managementul și marketingul restaurantelor. Scopul cursului nu este doar abilitatea de a găti grătar, ci și oportunitatea de a începe o afacere în domeniu.
Reprezentanții universității spun că vor să transforme activitatea, văzută de obicei ca un hobby, într-o profesie respectată și recunoscută. Aplicațiile au început în martie. Peste 30 de bucătari experimentați și proprietari de restaurante vor susține cursurile. În următorii trei ani, universitatea și partenerii săi speră să instruiască aproximativ 1.000 de persoane în domeniul grătarului.
Grătarul este un pilon fundamental al comerțului din orașul Yueyang. Orașul găzduiește peste 2.000 de restaurante cu meniu de grătar care au aproximativ 50.000 de locuri de muncă. În total, industria locală generează o valoare anuală a producției care depășește 2 miliarde de yuani (287 milioane de dolari americani), arată statisticile oficiale.
„Rusia folosește propriile capacități de inteligență de semnal și inteligență electronică, precum și o parte din datele obținute prin cooperarea cu parteneri din Orientul Mijlociu”, a spus el pe X.
Report by Chief of the Defense Intelligence of Ukraine Oleh Ivashchenko.
First, we have irrefutable evidence that the Russians continue to provide intelligence to the Iranian regime. Russia is using its own signals intelligence and electronic intelligence capabilities, as well… pic.twitter.com/ij5JE0XPkX
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 23, 2026
Kremlinul a respins săptămâna trecută un raport al Wall Street Journal potrivit căruia Rusia ar fi împărtășit Iranului imagini prin satelit și tehnologie îmbunătățită pentru drone, numindu-l „știri false”.
Declarațiile au fost făcute luni, înainte de ședința Comitetului Politic al USR.
„Dacă trece o moțiune de cenzură, dacă cade acest guvern, nu mai vedem o bază pentru a colabora cu PSD într-o guvernare”, a explicat Dominic Fritz.
De asemenea, liderul USR a spus că „protocolul de funcționare a coaliției” nu trebuie modificat și a cerut PSD să decidă dacă „vor să negocieze pentru oameni sau pentru ei”.
Totodată, Dominic Fritz a calificat drept politicianistă propunerea de schimbare a premierului Ilie Bolojan.
„Pe români îi interesează dacă această coaliție poate să le îmbunătățească viața (…) Discuția despre schimbarea premierului este politicianistă, de aceea o respingem”, a precizat Dominic Fritz.
„Bună ziua! Bine ați venit la noi acasă! Este o onoare să fiu ambasadorul SUA în România. Sunt recunoscător președintelui Trump că m-a ales ca reprezentantul său personal în această țară remarcabilă.
Am crescut într-un orășel din zona rurală a statului New York, unde valori precum credința, familia, comunitatea și munca asiduă m-au format ca persoană. Aceste valori, pe care le împărtășesc și românii, stau la baza relației solide dintre țările noastre.
Alături de mine este soția mea, Lori, împreună cu cățelul nostru, Gatsby. Fiul nostru Drew a fost deja în vizită aici. Și abia așteptăm să o primim în curând și pe fiica noastră Kelly.
Cu toții suntem nerăbdători să descoperim cultura și tradițiile bogate ale României.
Parteneriatul dintre SUA și România nu a fost niciodată mai puternic și mai important ca acum.
Aștept cu nerăbdare să susțin agenda „America First” a președintelui Trump și să consolidez cooperarea dintre SUA și România în trei domenii cheie:
Anul acesta este unul cu totul special. SUA celebrează aniversarea a 250 de ani de la fondarea națiunii noastre. Este un moment care ne îndeamnă să reflectăm asupra principiilor durabile enunțate de fondatorii noștri. Inclusiv respectul pentru libertățile fundamentale, principii pe care le împărtășim cu mândrie alături de România.
Lori și cu mine abia așteptăm să cunoaștem oameni din toată România, să învățăm de la voi și să consolidăm prietenia durabilă dintre cele două popoare. Vă mulțumesc!”, a spus Nirenberg în mesaj.
Darryl Nirenberg s-a întâlnit în ultimele zile cu o serie de lideri politici de la București.
Comisia Europeană a anunțat luni o nouă cerere de propuneri destinată susținerii jurnaliștilor exilați din Belarus și Rusia, dar și a celor transferați din Ucraina, pentru a-și desfășura activitatea liber și independent în Uniunea Europeană.
Finanțarea disponibilă, în valoare de 3 milioane de euro, va permite jurnaliștilor să-și continue activitatea și să ofere publicului informații independente și gratuite în limbile specifice.
Ediția din acest an urmează după două proiecte anterioare și are ca scop sprijinul acordat jurnaliștilor ucraineni care s-au mutat în UE pentru a-și continua activitatea profesională, anunță Comisia Europeană,
Cererea de propuneri se bazează pe experiențele primei și celei de-a doua ediții, lansate în 2023 și 2025. Prima ediție a creat un centru de libertate a presei pentru a sprijini jurnaliștii și organizațiile de media exilate din Belarus și Rusia.
Proiectul a ajutat presa în vederea creșterii audienței, dezvoltării modelelor de afaceri și în reprezentarea nevoilor jurnaliștilor exilați.
Cea de-a doua ediție, cu un buget de peste 2 milioane de euro, sub formă de granturi, a oferit finanțare pentru cursuri și ateliere de formare, asistență juridică și în materie de vize, sprijin psihologic și consolidarea rețelelor profesionale.
Cea de-a treia ediție, anul acesta, va continua sprijinul pentru jurnaliști și organizațiile mass-media.
Proiectul își propune să contribuie la îmbunătățirea serviciilor oferite și la coordonarea prin rețeaua de centre media. Obiectivul este crearea de sinergii și de rețele profesionale.
Autoritățile publice, organizațiile internaționale, ONG-urile și centrele de cercetare pot depune propuneri între 16 aprilie și 28 mai 2026.
Cererea a fost publicată înainte de data deschiderii pentru a permite participanților să se familiarizeze cu noul instrument de depunere a candidaturilor.
Comisia Europeană a anunțat în mod explicit că susține sprijinul oferit presei libere, independente și pluraliste.
În prima etapă a atacului, hackerii contactează țintele și se prefac că sunt o persoană cunoscută sau suport tehnic, reușind să îi păcălească să accepte un link către un fișier malițios care se deghizează sub formă de aplicații legitime, cum ar fi Telegram și WhatsApp, scrie TechCrunch.
Odată ce victima instalează malware-ul, a doua etapă a atacului conectează dispozitivul infectat la boturi Telegram care permit hackerilor să controleze computerul victimei de la distanță. Aceasta le permite hackerilor să preia controlul de la distanță asupra dispozitivelor victimelor pentru a fura fișiere, a face capturi de ecran și a înregistra apeluri Zoom, potrivit FBI.
Folosirea Telegram ca mijloc de a controla de la distanță un dispozitiv al victimei este o tehnică comună a hackerilor pentru a ascunde activitatea malițioasă printre traficul de rețea legitim, ceea ce face mai dificilă identificarea de către specialiștii în securitate cibernetică și produsele anti-malware.
Potrivit FBI, hackerii responsabili pentru aceste atacuri lucrează, se presupune, pentru Ministerul de Informații și Securitate al Iranului (MOIS). FBI a anunțat că aceste atacuri reprezintă un exemplu al încercărilor hackerilor guvernamentali iranieni de a promova „agenda geopolitică” a regimului. În avertisment, FBI a menționat grupul fals hacktivist pro-Iran și pro-Palestina Handala, deși nu este clar dacă atacurile la care se face referire au fost efectuate de acest grup.
La începutul acestei luni, Handala și-a asumat responsabilitatea pentru un atac asupra gigantului în tehnologie medicală Stryker, care a dus la ștergerea a zeci de mii de dispozitive ale angajaților.
Într-un raport 8-K depus la Comisia pentru Valori Mobiliare și Schimburi din SUA (SEC) luni, Stryker a declarat că încă se recuperează după atac. Săptămâna trecută, Departamentul de Justiție al SUA a acuzat Handala că este o acoperire pentru guvernul iranian, în special MOIS, și că ar fi fost responsabil pentru atacul asupra Stryker.
În același timp, FBI a închis și a confiscat două site-uri legate de Handala și alte două site-uri legate de un alt grup hacktivist iranian numit „Homeland Justice”. În recentul avertisment, FBI a declarat că cele două grupuri sunt legate și controlate de MOIS.
FBI nu a răspuns la solicitarea de a oferi mai multe informații. Telegram, de asemenea, nu a răspuns la solicitarea de comentarii.
Un diamant de calitate superioară, de 56 de carate, a fost găsit la zăcământul Vladimir Grib din districtul Mezensky din regiunea Arhanghelsk, potrivit TASS. Compania AGD Diamonds a anunțat pentru publicația rusă că este al doilea cel mai mare cristal descoperit în 2026 în regiune.
„Un diamant de calitate superioară, de 56 de carate, cu dimensiunile de 23,7 x 22,7 x 16,4 mm, a fost extras la Uzina de Minerit și Prelucrare Vladimir Grib. Acesta este al doilea diamant excepțional de mare (+50 de carate) extras în 2026 și al 53-lea diamant unic, excepțional de mare, extras la zăcământul Vladimir Grib de la începutul mineritului comercial”, a transmis compania.
Precedenta descoperire a avut loc pe 13 februarie. Zăcământul Vladimir Grib produce anual aproximativ 4 milioane de carate de diamante, iar în februarie 2026 s-a ajuns la un total istoric de 50 de milioane de carate.
Regiunea Arhanghelsk găzduiește singurele zăcăminte de diamante din Europa. Există două zăcăminte de diamante în regiune administrate de companii diferite.
Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a transmis echipei sale că nu trebuie să se lase pradă unui „fals sentiment de siguranță” că războiul din Iran va avea „un sfârșit rapid și prematur”.
„De când a început conflictul, am fost foarte clar cu echipa că nu trebuie să ne lăsăm pradă falsului confort de a crede că va exista neapărat un sfârșit rapid și timpuriu al acestuia. Trebuie să ne facem planuri pornind de la premisa că s-ar putea să nu fie așa”, a spus Starmer, potrivit Sky News.
Premierul britanic a subliniat că prioritatea imediată „trebuie să fie o rezolvare rapidă a conflictului și obținerea unui acord negociat care să impună condiții dure Iranului, în special în ceea ce privește armele nucleare”, relatează LBC.
De asemenea, el a respins sugestiile potrivit cărora Iranul ar putea lovi Marea Britanie cu rachete de lungă distanță, după ce a lovit Cipru săptămâna trecută.
„Efectuăm evaluări tot timpul pentru a ne menține în siguranță și nu există nicio evaluare conform căreia suntem vizați în acest fel”, a mai spus Starmer reporterilor.
Trump anunță că oprește atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran pentru cinci zile. Iranul neagă că ar fi avut loc discuții în acest sensComentariile lui Starmer vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat, luni, că în urma discuțiilor cu Iranul, a decis să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice din Teheran timp de cinci zile.
Pe de altă parte, potrivit mai multor publicații iraniene apropiate de stat, citând Ministerul Afacerilor Externe, oficialii de la Teheran susțin că nu există „niciun dialog” între cele două părți și că mesajele venite dinspre Casa Albă urmăresc mai degrabă să calmeze piețele energetice și să ofere timp pentru eventuale planuri militare.
