Agregator de ştiri

După primele 10 şedinţe de tranzacţionare din 2026, Bursa de Valori Bucureşti înregistrează un început de an pozitiv, cu lichiditate sporită, dar cu episoade de corecţie în ultimele două zile din cauza unor şocuri externe.

RoPay, schema de plăţi instant prin care clienţii băncilor care au aderat la acest mecanism pot face plăţi instant doar cu nu­mărul de telefon, prinde tracţiune la nivel naţional.

Compania COMES din comuna Săvineşti, judeţul Neamţ, care livrează utilaje sub presiune de gabarit mare şi piese de schimb pentru industria chimică, petrochi­mică, petrol şi gaze, a investit în echipamente ce permit producţia unor utilaje de gabarit mai mare, de până în 450 de tone.

Lanţul de fast-food Fryday, fondat de suceveanul Lucian Florea, şi-a dublat veniturile anul trecut, ajungând la venituri de 140 milioane lei, potrivit informaţiilor furnizate de antreprenor.

Dacia a încheiat anul 2025 cu 697.408 vehicule vândute la nivel mondial, în creştere cu 3,1% faţă de anul precedent, şi a urcat pe locul doi în clasamentul european al vânzărilor către clienţi persoane fizice, cu o cotă de piaţă de 7,9%.

Guvernul mizează pe anul acesta ca pe un unul al relansării economice. Ministrul finanţelor, Alexandru Nazare estimează o creştere de circa 1% a economiei locale, un PIB de 2.045 mld. lei şi o scădere a deficitului bugetar spre 6% din PIB.

În cadrul ediţiei din 20 ianuarie a emisiunii ZF Deschiderea de Astăzi a fost invitată Carmen Bobu, investitoare la Bursa de Valori Bucureşti, care a discutat despre potenţialul pe termen lung al pieţei de capital, acordul UE-Mercosur, dinamicile indicilor externi şi structura portofoliului de acţiuni de la BVB.

În ultimii trei ani s-au adăugat 13 noi laboratoare de anatomie patologică, astfel că numărul acestor unităţi a ajuns la 147 în 2025, arată o statistică a Casei Naţionale de Asigu­rări de Sănătate. În aceste laboratoare ajung biopsiile pacien­ţilor pentru a fi examinate de către medici specialişti, de cele mai multe ori fiind vorba de suspiciuni de boli oncologice.

În 1998, părinţii lui Zoltan Radu Drăgan au revendicat un teren foarte mic după schimbarea sistemului co­mu­nist şi am început, împre­ună cu fiul lor, să cultive ce­re­ale pe el. În 2001, Zoltan Radu Drăgan s-a gândit să-şi facă o fermă proprie în Bihor, Ferma BioZoli, astfel a mai cumpărat pământ, a luat câte­va utilaje şi, văzând că sunt pro­bleme cu vânzările în piaţa de atunci, a decis să facă ceva diferit şi anume agricultura ecologică.

În Europa, gradul de colectare a ambalajelor PET este estimat la 96% în ţări unde este implementat un sistem de garanţie returnare şi de 48% în ţările unde un astfel de sistem nu este disponibil – se arată într-o prezentare a organizaţiei Zero Waste Europe.

Recenta achiziţie a unuia dintre cei mai mari producători de cârnaţi din Germania de către un gigant chi­nez al cărnii ilustrează criza tot mai profundă cu care se confruntă secto­rul german al cărnii şi influenţa eco­nomică în creştere a Beijingului în industria alimentară a UE, scrie Euractiv.

În cadrul interviului, liderul USR a respins ferm ideea unei anexări, dar a nuanțat discuția atunci când vine vorba despre securitatea strategică în zona Arctică.

Dominic Fritz a anunțat că poziția sa este una clară în privința respectării dreptului internațional și a autodeterminării popoarelor. În același timp, el a arătat că există un spațiu legitim de dialog cu Statele Unite în ceea ce privește dimensiunea de securitate a regiunii.

„Bineînțeles că nu sunt de acord cu intenția de anexare și trebuie să o spunem clar și răspicat. Dar dacă vorbim strict de chestiunea securității în zona Arctică, cred că acolo putem găsi puncte comune cu americanii”, a declarat președintele USR.

Acesta a explicat că importanța strategică a Arcticii a fost mult timp subestimată de comunitatea internațională, iar interesul crescut al Statelor Unite este, din această perspectivă, de înțeles. Fritz consideră legitimă o prezență americană consolidată în zonă, cu condiția respectării regulilor internaționale.

„Americanii au toate drepturile să investească într-o prezență americană acolo. Statele NATO, Uniunea Europeană, pot avea orice fel de deschidere să ajute. În zona asta este important să recunoaștem că există o legitimitate a ceea ce își doresc americanii”, a spus el.

Totuși, liderul USR a trasat o linie clară între cooperarea în materie de securitate și încălcarea principiilor fundamentale ale ordinii internaționale. El a insistat că nu pot fi puse sub semnul întrebării nici dreptul Groenlandei de a-și decide propriul viitor, nici principiile care stau la baza NATO.

„Nu putem să discutăm despre principiile dreptului internațional și nici despre dreptul celor care locuiesc în Groenlanda să își determine singuri viitorul. Și cred că nici nu ar fi bine să discutăm despre principiul de bază al NATO, acela că nu ne atacăm reciproc, ci dimpotrivă, ne apărăm”, a afirmat Dominic Fritz.

Întrebat de ce ministrul de Externe, Oana Țoiu, și președintele Nicușor Dan nu s-au raliat scrisorii semnate de șapte lideri europeni în apărarea Groenlandei, Fritz a spus că nu cunoaște în detaliu parcursul acelui demers, dar a subliniat că poziția de principiu a fost exprimată public.

„Nu cunosc evoluția acestei scrisori. Oana Țoiu a spus foarte clar că principiile dreptului internațional trebuie să fie păstrate”, a precizat el.

În final, președintele USR a plasat această dezbatere într-un context geopolitic mult mai larg, avertizând asupra fragilității actuale a alianțelor occidentale și asupra vulnerabilităților României.

„Suntem într-o situație în care o alianță care există de 80 de ani pare că este în pericol să se destrame. Este o situație atât de nouă pentru toată lumea, încât nu cred că nimeni are răspunsurile gata făcute. Pentru România, este o situație în care suntem extrem de vulnerabili”, a spus Dominic Fritz.

În acest context, el a apreciat drept justificată o anumită prudență în declarațiile publice ale liderilor români.

„În fața acestei vulnerabilități, o oarecare reținere în statement-uri publice din partea președintelui și a ministrului este de înțeles și, cred eu, de bun augur”, a concluzionat liderul USR.

Într-un interviu exclusiv acordat G4Media, Fritz a susținut că ridică constant problema conflictelor interne în ședințele coaliției și a cerut temperarea discursului politic.

Potrivit liderului USR, tema este una recurentă în discuțiile de luni din cadrul coaliției.

„Cum putem noi, coaliție, să funcționăm așa mai departe, atacându-ne mereu unul pe celălalt?”, a spus Fritz, explicând că solicitarea sa de a reduce tensiunea nu vine din lipsa capacității de a susține o dezbatere politică, ci din responsabilitatea față de așteptările publicului.

Dominic Fritz a subliniat că cetățenii așteaptă soluții concrete, nu confruntări politice sterile.

„Eu în fiecare ședință ridic această temă, în fiecare ședință spun că trebuie să scădem temperatura discursului și asta nu pentru că nu aș fi în stare să duc o dezbatere, ci pentru că cetățenii se așteaptă de la noi să venim cu soluții reale, nu cu un teatru politic care efectiv nu are nicio altă finalitate decât să fie un pic de carne pentru structurile de partid, ca să fie mai fericite”, a afirmat el.

În acest context, liderul USR a insistat că principala obligație a coaliției este livrarea de rezultate pentru populație.

„Deci încă o dată această coaliție trebuie să livreze pentru români”, a spus Fritz.

El a făcut referire și la situația economică dificilă, arătând că românii resimt din ce în ce mai acut presiunea financiară.

„Românii au din ce în ce mai puțin bani în buzunar, prețurile cresc, au crescut și taxele și impozitele parțial ca să stopăm o implozie a bugetului de stat și un faliment al României”, a declarat Dominic Fritz.

Președintele USR a atribuit această situație actualei guvernări, pe care a numit-o „guvernul Ciucă-Ciolacu”, subliniind că, în acest context, responsabilitatea politicienilor este cu atât mai mare.

„Cu atât mai mare este răspunderea să ne purtăm într-un fel în care cetățenii mai pot să înțeleagă de ce luăm anumite decizii”, a adăugat el.

În opinia sa, mesajele transmise în spațiul public sunt greu de descifrat pentru populație.

„Adevărul este că momentan foarte puțin se înțelege, e foarte multă cacofonie în spațiul public”, a spus Fritz, sugerând că disputele publice ar putea avea și rolul de a distrage atenția de la problemele reale.

„Poate aceste fumigene care se tot construiesc cu tot felul de conflicte întreținute, poate sunt și o strategie de a nu spune adevărul cetățenilor”, a concluzionat președintele USR.

Danemarca a solicitat NATO o prezență permanentă în Groenlanda, în contextul amenințărilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei.

„Ceea ce noi am propus prin intermediul NATO este o prezenţă mai permanentă în şi în jurul Groenlandei”, a spus Mette Frederiksen, potrivit agenției Ritzau, citată de DPA. Frederiksen a subliniat că prezența sporită a NATO în Marea Baltică și în statele baltice ar putea servi drept model în acest sens.

Afirmațiile făcute de Mette Frederiksen vin după ce luni, ministrul danez al Apărării, Troels Lund Poulsen, și ministrul de Externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, au solicitat o misiune NATO pentru regiunea arctică în cadrul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

În ultimele săptămâni, Trump a spus de mai multe ori că va anexa Groenlanda, susținând că Danemarca nu este în măsură să asigure în mod adecvat securitatea în și în jurul insulei.

În replică, Danemarca și aliații săi europeni au respins intențiile lui Trump, iar premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a subliniat că insula nu dorește să se alăture SUA.

Groenlanda este bogată în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, esenţiale pentru tehnologiile avansate şi pentru industria militară, acesta fiind un motiv pentru care Trump şi-a manifestat interesul de când a revenit la Casa Albă.

Președintele american Donald Trump a declarat marți că structura sa nou creată, Consiliul Păcii, „ar putea” ajunge să înlocuiască Organizația Națiunilor Unite, relatează CNN.

Președintele american a criticat ONU pentru lipsa de eficiență în oprirea conflictelor armate din lume.

Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă susținute la Casa Albă, unde Donald Trump a declarat că este dezamăgit de activitatea organizației internaționale.

„ONU pur și simplu nu a fost de mare ajutor. Sunt un mare fan al potențialului ONU, dar nu și-a îndeplinit niciodată potențialul. ONU ar fi trebuit să rezolve fiecare dintre războaiele pe care le-am rezolvat. Nu am mers niciodată la ele, nici măcar nu m-am gândit să merg.”, a declarat Donald Trump reporterilor.

Consiliul Păcii a fost creat în contextul acordului susținut de Donald Trump pentru oprirea conflictului dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza.

În această săptămână, președintele de la Casa Albă a trimis invitații mai multor lideri internaționali pentru a face parte din acest organism, inclusiv președintelui rus Vladimir Putin.

Reacțiile internaționale au fost împărțite. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că nu va accepta invitația, invocând lipsa de claritate privind rolul și atribuțiile consiliului.

Mai devreme, marți, coordonatorul umanitar principal al ONU, Tom Fletcher, a respins ideea că noua structură ar putea înlocui organizația internațională.

„Eu și colegii mei suntem foarte clari în privința faptului că Națiunile Unite nu pleacă nicăieri”, a declarat acesta într-un interviu pentru CNN.