Agregator de ştiri

Un expert în grădinărit recomandă șapte flori ușor de întreținut, ce vor crește biodiversitatea din grădină, potrivit Express.

Chris Bonnett, șeful de grădinărit de la GardeningExpress a precizat care sunt cele șapte plante simple, ușor de întreținut, care pot ajuta la transformarea spațiilor exterioare în paradisuri prietenoase cu polenizatorii.

Mai ales în această perioadă a anului, este util ca grădinarii să ia în considerare adăugarea mai multor plante bogate în nectar și polen. Acestea pot oferi albinelor o sursă de hrană fiabilă și un loc unde să se dezvolte, potrivit sursei.

Deoarece populațiile de albine continuă să se confrunte cu dificultăți din cauza pierderii habitatului și a utilizării pesticidelor, este important să le oferim un mediu prietenos unde pot să prospere.

Albăstrelele sunt flori sălbatice ușor de cultivat, care nu necesită multă îngrijire. Totuși, ele fac o treabă excelentă în a atrage albine, fluturi și alte insecte.

Lavanda este un adevărat magnet polenizator, în special datorită florilor sale mov, de care albinele sunt atrase în mod natural. De asemenea, oferă mult nectar și umple grădina cu un parfum încântător.

Digitalis sunt excelente pentru atragerea albinelor datorită formei lor tubulare. Sunt deosebit de benefice pentru albinele cu limbă lungă, cum ar fi bondarii de grădină, care pot ajunge ușor în interior, potrivit sursei.

Echinacea este printre cele mai bune plante de vară pentru atragerea albinelor, datorită florilor lor mari și deschise. Acestea facilitează accesul la nectar și polen. Se dezvoltă bine în locuri însorite și se descurcă bine cu condițiile de secetă odată stabilite. Astfel, este o alegere fiabilă și care necesită puțină întreținere.

Florile de rozmarin sunt bogate în nectar și foarte atractive pentru albine. Este o modalitate simplă de a obține atât o plantă utilă în bucătărie, cât și o plantă prietenoasă cu polenizatorii.

Roinița este ușor de plantat pentru grădinile prietenoase cu albinele. Are flori mici și un parfum proaspăt de citrice. Crește repede și poate fi folosită și pentru ceaiuri din plante, mai arată sursa.

Daliile cu o singură floare sunt ideale pentru atragerea albinelor. Structura mai simplă a florilor face mult mai ușoară atingerea polenului din centru de către albine.

Prima ediție a Forumului „Just. AI” a marcat lansarea unui proiect național de amploare, reunind pentru prima dată toate instituțiile sistemului judiciar din România, alături de reprezentanți ai mediului academic, ai sectorului privat și experți internaționali, pentru a defini împreună cadrul în care inteligența artificială poate contribui la consolidarea actului de justiție.

Evenimentul organizat la inițiativa Președintelui României s-a încheiat cu semnarea unui Memorandum instituțional fără precedent, care pune bazele primului mecanism național permanent de cooperare în acest domeniu.

Acest demers deschide un nou capitol în modernizarea sistemului judiciar din România.

Cel care a pus întregul sistem judiciar în dialog cu inteligența artificială este avocatul Cosmin Soare-Filatov, consilier prezidențial pe probleme constituționale. El este avocat cu aproape 13 ani experiență în litigii complexe, organizatorul primului cadru național de cooperare privind inteligența artificială în sistemul judiciar.

De altfel, Cosmin Alexandru Soare-Filatov este propus ministru al Justiției în Guvernul Eugen Tomac.

Soare-Filatov a lucrat la casa de avocatură Leaua Damcali Deaconu Păunescu (LDDP), ajungând avocat partener în departamentul de litigii. LDDP a coordonat apărarea statului român în arbitrajul internațional cu compania canadiană Gabriel Resources – un dosar în care compania revendica despăgubiri de peste patru miliarde de dolari pentru blocarea proiectului minier de la Roșia Montana. Tribunalul arbitral ICSID a respins cererea companiei în 2024, într-o decizie considerată o victorie semnificativă pentru România.

Pe 1 noiembrie 2025, Nicușor Dan l-a numit consilier prezidențial pe probleme constituționale. În această calitate, Soare-Filatov a coordonat, din cadrul Departamentului Constituțional-Legislativ al Administrației Prezidențiale, organizarea Forumului Just.AI, găzduit pe 5 mai 2026 la Palatul Cotroceni.

Pentru prima dată, toate instituțiile sistemului judiciar românesc s-au reunit, alături de reprezentanți europeni, cercetători și parteneri din mediul privat, pentru a stabili principiile integrării responsabile a inteligenței artificiale în actul de justiție.

La forum au participat reprezentanți ai instanțelor, parchetelor și organelor de cercetare penală: ÎCCJ, CSM, Parchetul General, DNA, DIICOT, EPPO România, Inspectoratul General al Poliției, alături de instituții europene precum Curtea de Justiție a UE și Comisia Europeană (DG Justiție), mediul academic și reprezentanți ai mediului privat.

Forumul s-a încheiat cu semnarea Memorandumului „Just.AI – Inteligența artificială în serviciul sistemului judiciar”, prin care instituțiile participante au convenit înființarea unui mecanism național permanent dedicat integrării responsabile a inteligenței artificiale în sistemul judiciar.

Cosmin Soare-Filatov este absolvent al Facultății de Drept din București, cu master în Drept privat și cu studii doctorale în Dreptul patrimoniului cultural la București și la Universitatea din Lille. Din 2021 predă drept administrativ la Facultatea de Drept din București, ca asistent universitar. Nu este membru al niciunui partid.

Evaluarea a fost realizată de specialiști în horticultură care au urmărit comportamentul plantelor în diferite condiții de cultivare, atât în grădini, cât și în containere, potrivit The Independent.

În fiecare primăvară, crescătorii și producătorii trimit mostre ale noilor plante înainte ca acestea să ajungă pe piață.

Acestea sunt cultivate și monitorizate pe durata întregului sezon.

Experții analizează mai multe criterii. Printre acestea se numără ritmul de dezvoltare, capacitatea de înflorire, rezistența la boli și dăunători, dar și adaptarea la diferite condiții de mediu.

Scopul este identificarea soiurilor care oferă cele mai bune rezultate pentru grădinarii amatori și profesioniști.

Printre plantele remarcate se află anemona Harlequin „Cameo”, o varietate perenă cu flori roz asemănătoare margaretelor. Planta înflorește din vară până la primele înghețuri și poate fi cultivată atât în soare, cât și în semiumbră.

O altă prezență remarcată este echinacea „French Tips”. Soiul atrage atenția prin petalele roz cu vârfuri albe și prin perioada lungă de înflorire. Specialiștii spun că planta atrage polenizatori și prezintă o bună rezistență în grădină.

Pe lista recomandărilor se află și Lobelia „Laguna Royal Blue Pearl”. Aceasta produce pe tot parcursul verii flori albastre cu centru alb și tolerează mai bine temperaturile ridicate decât varietățile anterioare.

Supertunia Mini Vista „Pink Cloud” s-a remarcat prin înflorirea continuă până la sfârșitul sezonului. Florile roz și aspectul compact o recomandă pentru ghivece și jardiniere.

De asemenea, begonia „Hula White” a atras atenția datorită numărului mare de flori albe care acoperă aproape complet frunzișul. Planta poate fi cultivată atât în zone însorite, cât și în spații umbrite.

Specialiștii subliniază că aspectul unei plante nu este singurul criteriu care trebuie luat în calcul la cumpărare.

Rezistența la boli, durata înfloririi și adaptarea la condițiile locale sunt considerate elemente esențiale pentru succesul unei grădini.

Plantele incluse în selecția din acest an au fost apreciate tocmai pentru combinația dintre valoarea ornamentală și performanța demonstrată în timpul testelor desfășurate pe parcursul întregului sezon de vegetație.

Premierul desemnat Eugen Tomac a declarat, marți, că „circulă un zvon că mâine aș intenționa să îmi depun mandatul, în urma unei presupuse lipse de sprijin din partea partidelor politice”.

Referitor la aceast zvon, Tomac a transmis că „este FALS!”.

„Mandatul pe care l-am primit cu onoare și responsabilitate de la președintele Nicușor Dan este să formez Guvernul”, a precizat politicianul. El a adăugat că va „duce această procedură până la votul Parlamentului. E calea firească, în concordanță cu principiile pe care le am”.

„Sunt încrezător, totuși, așa cum am afirmat de fiecare dată după consultări, că votul va fi unul favorabil. Toți cei care trâmbițează ipoteze menite să divizeze nu au niciun temei și fac, așadar, apel la vigilență. Avem nevoie, mai mult ca oricând, să rămânem uniți și concentrați pe același scop: formarea Guvernului și obținerea votului de învestitură”, a concluzionat premierul desemnat.

Oana Țoiu l-a felicitat, într-o postare pe X, pe ambasadorul Cosmin George Dinescu pentru numirea sa în funcția de șef al nou-înființatei Misiuni de Parteneriat a Uniunii Europene în Armenia (EUPM Armenia), mandat care începe la 11 iunie 2026.

„Această numire, realizată în urma unui proces de selecție extrem de competitiv, reprezintă o recunoaștere deplină a experienței sale profesionale și a standardelor înalte ale corpului diplomatic român”, a transmis Țoiu.

Ministrul a evidențiat experiența de peste 25 de ani a lui Cosmin Dinescu în diplomație, precum și rolul său în înființarea și conducerea Misiunii de Parteneriat a UE în Republica Moldova.

„Cariera sa diplomatică remarcabilă, de peste 25 de ani, abilitățile dovedite de leadership în înființarea și conducerea EUPM Moldova, precum și expertiza României în materie de reziliență societală constituie resurse esențiale pentru acest nou și important mandat”.

Conform lui Țoiu, „sub conducerea sa, EUPM Armenia va sprijini reziliența democratică și capacitățile de gestionare a crizelor din această țară, oferind consultanță strategică și operațională pentru combaterea amenințărilor cibernetice, a dezinformării și interferențelor externe, precum și a fluxurilor financiare ilicite”.

Ministrul a amintit că misiunea a fost înființată în primăvara anului 2026, la solicitarea autorităților armene, pentru un mandat inițial de doi ani.

„Misiunea EUPM Armenia reflectă angajamentul ferm al Uniunii Europene de a sprijini securitatea, reziliența și dezvoltarea democratică a Armeniei. Îi urez domnului ambasador Cosmin Dinescu mult succes în îndeplinirea acestui mandat de maximă importanță și în consolidarea parteneriatului dintre Uniunea Europeană și Armenia”, a conchis șefa diplomației române.

Sajedeh Rasti, cercetătoare specializată în organizarea și finanțarea cercetării științifice la Universitatea de Tehnologie din Eindhoven, spune că actualul sistem de granturi îi obligă pe tot mai mulți cercetători să concureze pentru aceleași surse de finanțare. În plus, folosirea inteligenței artificiale permite redactarea mai rapidă a aplicațiilor, ceea ce duce la o creștere a numărului de proiecte depuse.

„Oamenii de știință pierd timp valoros scriind granturi care au puține șanse să fie aprobate”, afirmă Rasti, citată de Nature. Ea susține că această competiție îi determină pe mulți dintre ei să se orienteze către teme populare și atractive pentru finanțatori, în detrimentul altor domenii importante, inclusiv studiile de replicare, esențiale pentru verificarea rezultatelor științifice.

Pe măsură ce numărul solicitărilor crește, șansele de succes scad. Potrivit cercetătoarei, rezultatul este un sistem „hipercompetitiv”, în care se investesc luni de muncă în proiecte care au puține șanse de a obține finanțare.

Pentru a ilustra modul în care ar putea funcționa acest model, Rasti a oferit exemplul unui grup de 12 cercetători care, deși în mod normal ar fi concurat pentru aceleași granturi, au decis să colaboreze la elaborarea unor proiecte comune.

Participanții au propus și evaluat împreună posibile teme de cercetare, încercând să identifice proiectele care ar putea aduce cele mai mari beneficii comunității științifice.

„Le-am cerut participanților să propună și să evalueze potențiale teme de grant și să stabilească împreună care dintre proiecte ar putea aduce cele mai mari beneficii domeniului lor”, a explicat ea.

Ulterior, propunerile au fost adaptate astfel încât să includă interesele comune ale mai multor cercetări. Rezultatul a fost depunerea a două cereri de finanțare, ambele aprobate.

Potrivit lui Rasti, colaborarea între cercetători care în mod normal ar fi concurenți poate reduce munca dublată și poate încuraja schimbul de date și idei.

În exemplul prezentat de autoare, participanții au împărtășit resurse și informații despre proiectele la care lucrau deja, evitând astfel situațiile în care mai multe echipe desfășoară cercetări similare fără să știe unele de altele.

„Participanții mi-au spus că implicarea într-un proiect considerat important de întregul grup a făcut ca munca lor să pară mai semnificativă, crescând satisfacția profesională”, afirmă cercetătoarea.

Sajedeh Rasti consideră că finanțatorii ar trebui să încurajeze mai mult colaborarea între solicitanții de granturi, inclusiv prin organizarea unor întâlniri în care aceștia să poată discuta proiecte comune. De asemenea, universitățile ar trebui să recompenseze munca în echipă, nu doar pe cercetătorii care apar oficial ca beneficiari ai granturilor.

Cercetătoarea recunoaște că un astfel de model nu este lipsit de provocări. În grupurile mari apar inevitabil diferențe de opinie, iar nu toate ideile pot fi incluse într-un singur proiect. În experimentul prezentat de ea, unii participanți au ales în cele din urmă să depună propriile cereri de finanțare.

Rasti respinge însă ideea că o colaborare mai mare ar elimina competiția din cercetare. „Competiția este puțin probabil să dispară. În schimb, selecția se mută de la cel mai bun individ la cea mai bună propunere de echipă”, afirmă ea.

În esență, cercetătoarea arată că problemele complexe sunt rezolvate mai eficient atunci când oamenii își unesc competențele și resursele, în loc să concureze între ei pentru aceleași oportunități. Iar ideea poate fi aplicată în multe alte domenii, nu doar în cercetare.

Mai mule țări din occident au emis, marți, noi sancțiuni ce vizează coloniștii și așezările israeliene din Cisiordania, relatează AP.

Sancțiunile vizează și un ministru israelian, deja sancționat de țările occidentale. Aceste sancțiuni au sporit presiunea asupra Israelului, din cauza valului de violențe împotriva palestinienilor din teritoriul ocupat.

Măsurile au fost anunțate într-o declarație comună, de către cei mai importanți diplomați ai Australiei, Regatului Unit, Canadei, Franței, Norvegiei și Noii Zeelande, potrivit sursei.

„Coloniștii extremiști violenți, cu sprijinul susținătorilor lor, continuă să atace palestinienii și să le încalce drepturile omului”, au spus ei. „Prea mult timp, coloniștii violenți au putut acționa aproape cu impunitate. Extinderea așezărilor și crearea de avanposturi continuă cu sprijinul și facilitarea guvernului Israelului”.

Sancțiunile vin pe fondul criticilor tot mai mari din Europa. Acestea sunt legate de continuarea războiului din Gaza de către Israel și de politicile din Cisiordania ocupată. Cu toate acestea, sancțiunile nu sunt ca cele radicale impuse unor țări precum Iranul sau Rusia. Ele lasă comerțul mai larg, inclusiv cel cu arme, neatins.

În anunțul de marți, fiecare țară și-a anunțat propriul set de măsuri care urmează să fie luate.

Franța i-a interzis ministrului israelian de finanțe, Bezalel Smotrich, intrarea în țară. Noile sancțiuni vizează „cei responsabili de intensificarea activităților de colonizare și a violenței în Cisiordania”, a declarat ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, potrivit aceleiași surse.

Secretarul britanic de externe, Yvette Cooper, a declarat că Regatul Unit impune sancțiuni asupra a șase entități și persoanelor implicate în finanțarea coloniilor sau a actelor de violență.

Ministerul israelian de Externe a declarat că sancțiunile sunt „măsuri rușinoase” care „nu fac decât să alimenteze antisemitismul”.

Guvernul israelian, dominat de lideri și susținători ai coloniștilor, a supravegheat o creștere a construcției de așezări în ultimii patru ani. În același timp, Cisiordania a cunoscut un val de violență a coloniștilor împotriva palestinienilor. Agresorii au fost rareori pedepsiți. Comunitatea internațională consideră în mare parte construcțiiile de așezări israeliene în aceste zone ca fiind ilegale și un obstacol în calea păcii, mai arată sursa.

Poliția regională Peel a anunțat că Geoffrey Wall, în vârstă de 59 de ani, este suspectat că a efectuat peste 900 de zboruri interne și internaționale între 2009 și 2025, relatează The Guardian.

Potrivit anchetatorilor, bărbatul nu deținea licența de transport aerian necesară pentru a comanda aeronave comerciale de pasageri.

Cazul a fost descoperit în urma verificării unor documente. Autoritatea canadiană pentru transporturi a sesizat poliția la începutul acestui an.

Anchetatorii susțin, de asemenea, că fostul pilot ar fi depus o plângere falsă privind presupusul furt al unor documente de pilotaj.

Air Canada a confirmat că pilotul deținea o licență comercială validă, însă nu și certificarea necesară pentru funcția de comandant.

Compania a precizat că l-a retras imediat din activitate după descoperirea neregulilor și a notificat voluntar autoritățile.

Pilotul nu mai este angajat al companiei.

Transport Canada i-a aplicat o sancțiune pentru lipsa licenței corespunzătoare, potrivit operatorului aerian.

Air Canada susține că siguranța pasagerilor nu a fost pusă în pericol.

Compania argumentează că toți piloții sunt supuși unor evaluări periodice obligatorii, inclusiv simulări și verificări anuale efectuate de inspectori autorizați.

Operatorul a anunțat că a efectuat un audit intern după descoperirea cazului și că nu au fost identificate alte situații similare.

Compania a refuzat să ofere detalii suplimentare, invocând legislația privind protecția datelor și ancheta penală aflată în desfășurare.

Cazul a atras atenția asupra procedurilor de verificare a licențelor și a mecanismelor de control din aviația civilă canadiană

„Tocmai am fost informat de către marea noastră armată că, noaptea trecută, iranienii au doborât unul dintre elicopterele noastre Apache extrem de sofisticate în timp ce patrulau deasupra Strâmtorii Ormuz”, a spus Trump, marți, într-o postare pe Truth Social.

Potrivit președintelui american, „au fost implicați doi piloți, ambii fiind în siguranță și nevătămați. Cu toate acestea, Statele Unite trebuie, din necesitate, să răspundă la acest atac”, relatează CNN.

O barcă-dronă fără echipaj a Statelor Unite a salvat doi membri ai echipajului elicopterului.

Incidentul a marcat prima pierdere a unui elicopter Apache de la începutul conflictului cu Iranul.

Cele nouă state ale lumii deținute de arme nucleare au cheltuit o sumă record de 119 miliarde de dolari pentru arsenalele lor în 2025, o creștere de 19% față de anul precedent, potrivit unui nou raport al Campaniei Internaționale pentru Abolirea Armelor Nucleare.

Cifra este cea mai mare de când ICAN a început urmărirea detaliată în 2020. „Se apropie o nouă cursă a înarmării nucleare”, a avertizat organizația laureată a Premiului Nobel pentru Pace.

• Statele Unite au rămas de departe cel mai mare cheltuitor, alocând 69,2 miliarde de dolari – o creștere de 22% față de 2024 și mai mult decât toate celelalte state dotate cu arme nucleare la un loc. Analiștii spun că această creștere reflectă răspunsul Washingtonului la tensiunile geopolitice crescânde și la provocările din partea puterilor rivale.

China s-a clasat pe locul al doilea, cu 13,5 miliarde USD, în creștere cu 7%.

Marea Britanie a depășit Rusia, majorându-și cheltuielile cu 17%, la 12,6 miliarde USD.

Rusia, în ciuda presiunilor economice, și-a majorat cheltuielile nucleare cu 6%, la 9,5 miliarde USD.

Un raport separat al Institutului Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm a menționat că armele nucleare câștigă importanță ca instrumente ale puterii de stat, eforturile de modernizare crescând riscul de calcule greșite și escaladarea conflictelor. SIPRI a evidențiat programul nuclear al Chinei, aflat în expansiune rapidă, ca o potențială schimbare în echilibrul global al puterii.

ICAN, care reprezintă sute de organizații din peste 100 de țări, a făcut apel la comunitatea internațională să ia măsuri decisive în direcția dezarmării nucleare.

Doi piloți americani au fost salvați de o dronă, după ce elicopterul lor s-a prăbușit marți în apropierea strâmtorii Ormuz, potrivit AP.

Președintele american Donald Trump a fost informat despre accident, în timp ce vorbea cu jurnaliștii pe Aeroportul Internațional John F. Kennedy din New York.

„Piloții sunt bine. Da”, a declarat Trump. „Nimeni rănit. Vom publica un raport mâine. Dar piloții sunt bine”, mai arată sursa.

Accidentul s-a produs marți, în jurul orei 3:30 dimineața, ora locală, în largul coastei Omanului. Incidentul a avut loc în timp ce elicopterul se afla într-o patrulă, a declarat Comandamentul Central al armatei americane.

O ambarcațiune fără pilot, de 7,2 metri lungime, i-a localizat pe cei doi aviatori. Aceasta i-a adus la țărm după ce au petrecut aproximativ două ore în apă, a declarat căpitanul Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Comandamentului Central al SUA, potrivit sursei.

Oficialii militari nu au precizat ce a cauzat prăbușirea elicopterului armatei americane.

Potrivit unui comunicat de presă militar, cauzele producerii accidentului sunt în curs de investigare.

Elicopterele AH-64 Apache au fost un element cheie pentru armata americană. Elicopterele au fost folosite și de Emiratele Arabe Unite pentru a doborî drone iraniene.

Președintele american a mai declarat că un acord cu Iranul este aproape.

„Avem șanse mari” să semnăm un acord în „două sau trei zile”, a spus Trump. Însă, nu a oferit detalii despre motivele noului său optimism. În cele două luni de când SUA și Iranul au convenit asupra unui armistițiu inițial, Trump a prezis în repetate rânduri că un acord este aproape.

Aflată la Geneva, Roxana Mînzatu reprezintă Uniunea Europeană atât la reuniunea miniștrilor muncii din statele G7, găzduită de președinția franceză, cât și la cea de-a 114-a Conferință Internațională a Muncii.

În cadrul reuniunii G7, liderii caută soluții pentru adaptarea pieței muncii la impactul inteligenței artificiale. Miniștrii discută despre cum pot fi create locuri de muncă de calitate, despre pregătirea angajaților pentru competențele viitorului și despre combaterea muncii forțate din lanțurile de aprovizionare cu materii prime esențiale pentru industrie.

În cadrul Conferinței Internaționale a Muncii, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene susține abordarea europeană privind utilizarea inteligenței artificiale la locul de muncă, insistând asupra principiului potrivit căruia tehnologia trebuie să sprijine lucrătorii, nu să îi înlocuiască sau să le afecteze drepturile.

„Progresul tehnologic trebuie să fie în beneficiul oamenilor și să contribuie la crearea unor locuri de muncă mai bune”, este mesajul pe care oficialul european l-a transmis în cadrul reuniunii.

Oficialul român va avea la Geneva discuții cu șeful Organizației Internaționale a Muncii despre reforma organizației și consolidarea cooperării dintre UE și OIM, dar și cu miniștri ai muncii din Canada, Japonia și Republica Coreea.

Cercetarea sugerează că vaccinul BCG (Bacillus Calmette-Guérin) poate reduce necesarul de insulină la persoane cu diabet de tip 1 și alte forme autoimune ale bolii, potrivit Nature.

Rezultatele au fost prezentate la reuniunea anuală a Asociației Americane de Diabet, desfășurată la New Orleans.

Studiul a fost coordonat de cercetători de la Massachusetts General Hospital din Boston.

Aceștia au analizat efectele vaccinului asupra persoanelor cu diabet de tip 1 și asupra pacienților cu diabet autoimun latent la adulți (LADA), o formă a bolii care apare de regulă după vârsta de 30 de ani.

În ambele grupuri, vaccinul a fost asociat cu o reducere a consumului de insulină.

În cazul pacienților cu LADA, 68 de participanți au primit șase doze de vaccin pe parcursul a cinci ani, în timp ce restul au primit placebo.

Cercetătorii au observat că necesarul de insulină a scăzut în grupul vaccinat. În schimb, în grupul placebo, acesta a crescut semnificativ în aceeași perioadă.

Diabetul de tip 1 și LADA sunt afecțiuni autoimune. Sistemul imunitar atacă celulele din pancreas care produc insulină.

Oamenii de știință cred că vaccinul BCG ar putea modula răspunsul imun și ar putea încetini distrugerea acestor celule.

Potrivit cercetătorilor, efectul ar putea contribui la menținerea funcției pancreatice pentru o perioadă mai lungă.

„Acest studiu oferă o nouă perspectivă asupra modului în care poate fi controlată glicemia fără noi dispozitive sau tehnologii”, a declarat coordonatoarea cercetării, Denise Faustman.

Vaccinul BCG a fost dezvoltat în anii 1920 pentru prevenirea tuberculozei.

De-a lungul timpului, cercetările au indicat că acesta poate avea efecte și asupra altor afecțiuni.

În prezent, vaccinul este utilizat și în tratamentul anumitor forme de cancer de vezică urinară și este studiat pentru posibile beneficii în boli precum Alzheimer.

Specialiști independenți au apreciat rezultatele drept promițătoare, dar au subliniat că sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea efectelor observate și pentru stabilirea modului exact în care vaccinul influențează evoluția diabetului.

Autorii studiului consideră că descoperirea susține ipoteza potrivit căreia unele vaccinuri pot oferi beneficii care depășesc protecția împotriva bolii pentru care au fost create inițial.

Un jurnalist finlandez l-a întrebat pe Zelenski despre dronele ucrainene care au aterizat în țările vecine ale Rusiei și ce ar putea face Ucraina pentru a minimiza potențialele daune.

Zelenski a explicat că rușii pot schimba traiectoriile dronelor și că Rusia face acest lucru în mod deliberat pentru a diviza aceste societăți.

„Rusia ne atacă și vedem că numărul de rachete și drone este foarte mare în fiecare zi. Vom răspunde la asta”, a spus Zelenski.

„Dacă Ucraina va avea cel puțin același număr de drone cărora să le reziste, rușii vor simți acest război ca acasă. Rusia ne distruge apărarea aeriană și orașele, dar în același timp sunt capabili să schimbe traiectoria de zbor a dronelor. Și noi facem la fel. Dacă atacă, de exemplu, o grădiniță sau o școală, încercăm să schimbăm traiectoria de zbor a dronei, pentru că ne temem pentru copiii noștri. Deci este întotdeauna legat de obiective militare. Ceea ce fac ei – schimbă traiectoria, nu pot face asta pe scară largă, dar schimbă traiectoria de zbor a dronei pentru a ne diviza, pentru a pune presiune asupra Europei, Finlandei, prietenilor noștri din statele baltice. Apoi susțin că Ucraina atacă. Asta au vrut să facă de la bun început. Să reducă sprijinul european pentru Ucraina”, a explicat Zelenski.

Un jurnalist norvegian l-a întrebat pe Zelenski care sunt așteptările sale în legătură cu scrisoarea deschisă pe care i-a scris-o lui Putin săptămâna trecută. „Cred că am primit răspunsul de care aveam nevoie”, a spus el.

Un reprezentant al televiziunii letone l-a întrebat pe Zelenski ce măsuri mai concrete se iau pentru a pune capăt războiului în acest moment. „Avem nevoie de sancțiuni, trebuie să punem mai multă presiune pe Putin. Toate aceste presiuni sunt foarte importante. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că Ucraina are o poziție puternică”, a spus Zelenski, adăugând că Ucraina se descurcă destul de bine pe câmpul de luptă în acest moment. Dacă Europa știe ce înseamnă Putin și Rusia, atunci SUA ar trebui să aibă aceeași înțelegere, a adăugat el.

Avioane ale poliției aeriene NATO (inclusiv aeronave franceze și un F-16 românesc aflat în misiune în regiune) au fost nevoite să intercepteze și să doboare drone ale Ucrainei intrate în spațiul aerian al statelor baltice.

Războiul din Ucraina, conflictele din Orientul Mijlociu și efectele economice severe resimțite la nivel internațional pun sub o presiune uriașă ordinea globală stabilită după decenii de liniște.

Pentru România, aceste amenințări reprezintă realități concrete, evidențiate și de incidentele recente cu drone din Galați și Constanța. Aceste evenimente scot la iveală unele vulnerabilități în sistemul de apărare, cauzate de lipsa unei dotări adecvate.

Conferința internațională „Pacea și Ordinea Globală”, desfășurată în Platinum Grand Ballroom de la Hotel Sheraton Bucharest, a oferit spațiul ideal pentru dezbateri esențiale.

Evenimentul a fost organizat de filiala din București a Universității SWISS UMEF Geneva, prin intermediul Fundației Centrul de Excelență SWISS – Europa Centrală și de Est.

Participanții au subliniat faptul că statele lumii trebuie să își adapteze rapid politicile externe la actualele transformări, fiind necesară crearea unei strategii comune între liderii politici și experții militari pentru identificarea și eliminarea breșelor de securitate.

Invitatul special al reuniunii a fost Kjell Magne Bondevik, fost prim-ministru al Norvegiei. Acesta a lansat un avertisment ferm, unde a subliniat că securitatea întregului continent depinde direct de rezistența de pe frontul ucrainean. Acesta a explicat că Europa are datoria să sprijine independența Ucrainei, deoarece o eventuală victorie a Rusiei ar deschide calea unor agresiuni și către alte țări. Deși consideră că România este în siguranță datorită statutului pro-occidental, liderul norvegian a atras atenția că orice conflict trebuie să se încheie mai devreme sau mai târziu prin diplomație, singura cale pentru reconstruirea relațiilor și a unității europene.

Dezbaterile au fost ghidate de analizele unor speakeri marcanți, printre care s-au numărat Nicolae Badea, președintele Fundației Centrul de Excelență SWISS – Europa Centrală și de Est și președinte Computerland România, și Petre Roman, fost prim-ministru al României și președinte al Universității SWISS UMEF Geneva.

Lor li s-au alăturat, fostul ministru al afacerilor externe, ambasadorul Lazăr Comănescu, precum și Adrian Severin, fost viceprim-ministru și ministru al afacerilor externe. Discuțiile au mai fost completat de intervențiile Ecaterinei Andronescu, ale parlamentarului Varujan Pambuccian, ale directorului IRSOP Petre Datculescu și ale lui Emanuel Marcus, director de programe în cadrul SWISS UMEF.

Dincolo de componenta diplomatică și geopolitică, evenimentul de la Hotel Sheraton a oferit o platformă de recunoaștere pentru noua generație de antreprenori. Partea finală a conferinței a fost dedicată celor trei echipe care au urcat pe podium în Marea Finală a Maratonului pentru Educație Antreprenorială, proiect de anvergură organizat pe 26 mai 2026 de CONAF România la Opera Națională din București.

„Ucraina este un partener strategic de securitate al NATO, contribuind direct la securitatea euro-atlantică prin experiența sa pe câmpul de luptă, inovația tehnologică și capacitatea industrială”, au declarat liderii în capitala Estoniei.

„Susținem Ucraina pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, au declarat șefii de guvern reuniți la Tallinn în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Europa este cea mai puternică atunci când europenii acționează împreună, și nu separat. Exact asta realizăm în toate formatele noastre. Duminică a avut loc o întâlnire în formatul Ucraina – E3. Astăzi, Ucraina – NB8. În plus, menținem un contact constant cu Statele Unite. Ne pregătim împreună pentru viitoarele summituri UE și NATO, precum și pentru întâlnirile din cadrul summitului G7. Toate acestea pot asigura rezultate reale”, a anunțat Zelenski.

Statele din formatul NB8 (Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia și Suedia) consideră că securitatea Ucrainei este direct legată de stabilitatea întregului continent

Pentru noul sezon, abonamentele sunt împărțite în trei categorii: reabonare, Early Bird și abonare standard. Reabonații, adică suporterii care au avut abonament și în sezonul precedent, vor beneficia de cele mai mici prețuri pe toată perioada campaniei, între 9 iunie și 1 septembrie.

Categoria Early Bird este destinată suporterilor care nu au avut abonament sezonul trecut, dar care își achiziționează abonamentul în perioada 9–25 iunie. Din 26 iunie până la 1 septembrie se va aplica prețul standard de abonare.

Cel mai ieftin abonament este cel pentru Peluza Cătălin Hîldan, care costă 300 de lei pentru reabonați, 360 de lei în perioada Early Bird și 450 de lei la preț standard.

La Tribuna a II-a, prețurile sunt de 600, 720 și 900 de lei, în funcție de categorie. Pentru Tribuna 0 – Categoria II, abonamentele costă 1.000, 1.200 sau 1.500 de lei, iar pentru Tribuna 0 – Categoria I prețurile sunt de 1.400, 1.680 și 2.100 de lei.

Pachetul VIP Experience costă 5.000 de lei pentru reabonați, 6.000 de lei în perioada Early Bird și 7.500 de lei la preț standard.

Abonamentele vor fi valabile pentru întreg sezonul, indiferent dacă Dinamo se va califica în play-off sau play-out la finalul sezonului regular. Acestea nu vor fi valabile însă pentru meciurile din Cupa României.

Clubul a anunțat și că abonamentele vor fi livrate după data de 1 iulie. Suporterii care doresc abonament în format fizic vor trebui să achite o taxă de 10 lei pentru emiterea cardului, aceeași sumă urmând să fie plătită și în cazul reprintării acestuia, dacă este pierdut sau furat. Programul casieriei pentru ridicarea abonamentelor fizice va fi între 1 și 10 iulie, în intervalul orar 11:00–18:00.

Reabonații vor primi pe e-mail codurile de reducere aferente categoriei de abonament achiziționate sezonul trecut, linkul de achiziție și informațiile complete despre procesul de reabonare. Clubul precizează că fiecare cod poate fi folosit o singură dată și reduce prețul unui singur abonament.