Agregator de ştiri

Analiştii grupului financiar Erste şi-au majorat estimările şi preţul-ţintă pentru acţiunile Electrica la 49,9 lei, cu circa 2% peste nivelul actual din piaţă, dar au schimbat recomandarea din „acumulare“ în „menţinere“, după creşterea puternică a titlurilor din ultimele luni, conform unui raport de analiză publicat pe platforma BVB Research Hub.

Niciun fond local deschis de obligaţiuni şi alte instrumente cu venit fix nu a reuşit să depăşească rata anuală a inflaţiei din România în ultimul an, potrivit celor mai recente date ale Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România (AAF), aferente lunii iulie 2026. Inflaţia anuală a coborât la 8,2% în iulie, de la circa 10% în iunie, însă chiar şi cel mai performant fond din clasamentul celor mai mari zece a rămas uşor sub acest nivel.

Allianz-Ţiriac Asigurări, al doilea cel mai mare jucător din piaţa asigurărilor din România, a ajuns la subscrieri totale de 2,3 mld. lei în primul semestru (S1) din 2026, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii companiei. În ultimul deceniu, businessul companiei a trecut prin două etape distincte de creştere, o perioadă de evoluţie relativ lentă până în 2021 şi o accelerare puternică începând din 2022.

„Adevărul trebuie mărturisit: românii din Valea Timocului vorbesc limba română. Graiurile locale sunt o bogăție a limbii noastre, nu un temei pentru inventarea unei limbi distincte”, a transmis marți Radu Cosma, pe pagina sa de Facebook. Oficialul român s-a aflat duminică la Mănăstirea Mălainița, din estul Serbiei, unde a participat la manifestările prilejuite de proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena.

Mănăstirea Ortodoxă Română Mălainița aparține Vicariatului Timocului, structură a Episcopiei Daciei Felix din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care deservește comunitățile ortodoxe românești din estul Serbiei. La ceremonie au participat înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe și reprezentanți ai statului român, între care senatorul Mircea Chelaru și consilierul prezidențial Eugen Tomac.

„Și în Serbia va veni momentul adevărului”

În discursul susținut la Mănăstirea Mălainița, parțial publicat de Jurnal Românesc, Radu Cosma a comparat situația din Serbia cu cea a „limbii moldovenești” din Republica Moldova și Ucraina.

„Limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste, ateiste, comuniste, la fel cum a fost în Ucraina sau în Republica Moldova. Chiar dacă Ucraina sau Republica Moldova au renunțat la limba moldovenească, care a fost o invenție a birourilor staliniste, credem că și în Serbia va veni momentul adevărului”, a declarat Radu Cosma.

„Să ne rugăm bunului Dumnezeu ca frații noștri să fie luminați, astfel încât noi să putem să rostim adevărul: că suntem români, că avem aici continuitate în exprimare”, a spus Cosma, vorbind despre identitatea românilor din Valea Timocului și despre continuitatea comunității în regiune.

El a amintit și rădăcinile istorice ale comunității, precum și tradiția creștină din regiune, menționându-i pe Sfântul Niceta de Remesiana și pe martirii Hermil și Stratonic, despre care a spus că au trăit în perioada romană. Cosma a subliniat „o continuitate în timp și spațiu între România și comunitatea istorică din Serbia” și a adăugat că „acest lucru nu poate fi trecut cu vederea”.

ICR: Distincția dintre „limba vlahă” și limba română este artificială

Situată în estul Serbiei, în apropierea frontierelor cu România și Bulgaria, Valea Timocului este locuită și de comunități care folosesc graiuri romanice. Problema identității acestora și a denumirii limbii vorbite este disputată de mai mult timp.

Potrivit Institutului Cultural Român, distincția dintre „vlah” și „român”, respectiv dintre „limba vlahă” și limba română, este artificială. În statisticile oficiale ale Serbiei, însă, „vlahii” și „românii” sunt înregistrați separat ca apartenență etnică, iar vlaha și româna apar separat și în datele referitoare la limba maternă.

La cel mai recent recensământ al Serbiei, realizat în 2022, 21.013 persoane s-au declarat vlahi, iar 23.044 s-au declarat români. În ceea ce privește limba maternă, 23.216 persoane au indicat vlaha, iar 21.477 româna, potrivit datelor Institutului de Statistică al Serbiei.

Datele recensământului arată și o distribuție geografică diferită: persoanele care s-au declarat vlahi sunt concentrate în special în estul Serbiei, inclusiv în zona Timocului, în timp ce românii sunt concentrați în număr important în Voivodina, în nordul țării.

Consiliul Europei despre români și vlahi

Controversa privind identitatea și statutul lingvistic al vlahilor din estul Serbiei nu este recentă. Un raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 2008 consemna poziții diferite în interiorul comunității: unii vlahi se considerau parte a minorității române, în timp ce alții se identificau drept o minoritate distinctă.

Într-un raport de evaluare adoptat în 2023, Consiliul Europei tratează separat româna și vlaha în cadrul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și analizează măsurile luate de Serbia pentru protejarea și promovarea celor două limbi.

Nicușor Dan: Limba și tradițiile românești, responsabilitatea statului

Evenimentul de la Mălainița a fost și un prilej pentru reafirmarea sprijinului României pentru comunitatea românească din Valea Timocului. În mesajul transmis de președintele Nicușor Dan, prezentat la ceremonie de Eugen Tomac, șeful statului a subliniat că „prezervarea și promovarea identității naționale, a limbii, a credinței, a culturii și tradițiilor românești” reprezintă o responsabilitate fundamentală a statului față de românii de pretutindeni.

Președintele a descris proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena drept o sărbătoare a credinței, dar și a „memoriei și continuității unei comunități” care și-a păstrat identitatea și tradițiile de-a lungul generațiilor. De asemenea, a subliniat importanța „punților noastre istorice și culturale” care continuă să definească legătura dintre România și comunitățile românești din Serbia.

De la 1 octombrie, proprietarii mașinilor diesel Euro 5 dintr-o parte a nordului Italiei ar fi trebuit să se confrunte cu restricții de circulație. În cele din urmă, Lombardia va fi singura dintre cele patru regiuni vizate care va aplica măsura, scrie Il Post. Restricțiile au fost motivate și introduse pe fondul nivelurilor ridicate de poluare din Valea Padului, una dintre zonele Italiei afectate de probleme persistente privind calitatea aerului.

De ce au fost vizate mașinile diesel Euro 5

În 2023, guvernul italian a stabilit că, începând cu 1 octombrie 2025, vehiculele diesel Euro 5 nu vor mai putea circula în anumite localități cu peste 30.000 de locuitori din Piemonte, Lombardia, Veneto și Emilia-Romagna.

Măsura urmărea reducerea poluării provenite din transportul rutier. În Valea Padului, traficul este una dintre principalele surse de emisii de oxizi de azot și contribuie semnificativ la nivelul particulelor fine. Intrarea în vigoare a restricțiilor a fost însă amânată cu un an, după presiuni politice și proteste legate de impactul asupra proprietarilor de automobile mai vechi.

Trafic în Roma, Italia. Imagine ilustrativă. Foto: Riccardo De Luca / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Guvernul a introdus o portiță pentru regiuni

Noua legislație a modificat și condițiile în care poate fi aplicată măsura. Regiunile au primit posibilitatea de a evita blocarea mașinilor diesel Euro 5 dacă adoptă alte măsuri care ar trebui să reducă emisiile într-o proporție echivalentă.

Este soluția aleasă acum de Piemonte și Emilia-Romagna. Și Veneto intenționează să procedeze în același mod. Astfel, restricția care trebuia să afecteze toate cele patru regiuni nu va fi aplicată în aceeași formă în întregul nord al Italiei.

Lombardia păstrează interdicția

Lombardia este singura excepție. În această regiune, începând cu 1 octombrie, mașinile diesel Euro 5 vor fi supuse restricțiilor în Milano, Monza, Brescia și Bergamo. Interdicția va fi valabilă în intervalul 7:30-19:30, în perioada stabilită pentru măsurile de reducere a poluării. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Lombardia este condusă de Attilio Fontana, membru al Ligii, formațiunea politică ce s-a opus în trecut restricțiilor pentru automobilele mai vechi.

Ce măsuri au ales celelalte regiuni

Emilia-Romagna a optat pentru măsuri alternative. Printre acestea se află amânarea cu 15 zile a pornirii încălzirii în anumite zone și alocarea a 10 milioane de euro pentru înlocuirea sistemelor de încălzire vechi și poluante.

Autoritățile regionale susțin că aceste măsuri pot obține o reducere a emisiilor egală sau chiar mai mare decât cea rezultată din interzicerea circulației mașinilor Euro 5. Și Piemonte a ales o strategie bazată pe măsuri compensatorii, în timp ce Veneto a pregătit o soluție similară.

Măsura îi afectează în special pe proprietarii cu venituri mai mici

Restricțiile pentru mașinile mai vechi au generat controverse deoarece automobilele vizate sunt de multe ori deținute de familii care nu își permit să cumpere rapid un vehicul mai nou. Analizând aceste probleme, regiunile care au evitat interdicția au invocat protejarea familiilor vulnerabile și a întreprinderilor afectate deja de creșterea costurilor. Organizațiile de mediu contestă însă eficiența măsurilor compensatorii și susțin că acestea nu rezolvă problema pe termen lung: existența unui parc auto mai vechi și mai poluant.

UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene

Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor.

Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană.

Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate

Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil.

Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă.

Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene

Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene.

Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii.

Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen

Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare.

Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.

Consiliul Concurenţei a autorizat tranzacţia prin care Islambay Suleyman intenţionează să preia Sterk Plast, o companie activă în domeniul producţiei şi comercializării de articole din material plastic cu afaceri de 165 mil. lei şi 470 de angajaţi în 2025. Anterior, Islambay Suleyman deţinea 65% din părţile sociale ale firmei, în timp ce Genc Erkan avea 25% şi Aydeniz Mahmut 10%, conform Termene.ro.

Instanța a considerat că măsura modifica atât locul, cât și atribuțiile de muncă și nu putea fi dispusă fără acordul salariatului.

Potrivit sentinței civile pronunțate la 3 iulie 2026 de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, instanța a admis în parte acțiunea formulată de angajat împotriva Carrefour România SA.

Prin decizia contestată, emisă în 20 octombrie 2025, compania stabilise ca, începând cu 21 octombrie 2025, angajatul să îndeplinească o „misiune generală” prin vizite operative la magazinele Carrefour din București, cu obiective de performanță stabilite de angajator.

Potrivit documentului citat în hotărâre, activitatea urma să se desfășoare „în cadrul unui magazin distinct în fiecare zi”.

Decizia instanței: clauza de mobilitate nu permitea această măsură

Carrefour a susținut în proces că decizia nu reprezenta o modificare unilaterală a contractului de muncă, întrucât salariatul își asumase prin contract o clauză de mobilitate. Compania a argumentat că această clauză îi permitea să stabilească locul efectiv de muncă în diferite puncte de lucru din București și localitățile limitrofe.

Tribunalul București a respins însă această interpretare.

Instanța a apreciat că respectiva clauză de mobilitate permitea angajatorului să repartizeze salariatul, în calitate de director de magazin, la diferite puncte de lucru din aria teritorială prevăzută în contract, dar nu să îi stabilească drept loc de desfășurare a activității toate magazinele din București, prin vizite operative succesive.

Judecătorii au arătat că o asemenea măsură depășește limitele clauzei de mobilitate și trebuie analizată prin prisma principiului consensualității și al bunei-credințe în relațiile de muncă.

Au fost modificate și atribuțiile din fișa postului

Un alt argument al instanței a fost că decizia nu schimba doar locul în care angajatul își desfășura activitatea, ci și conținutul efectiv al funcției.

Potrivit hotărârii, fișa postului de director de magazin îi conferea reclamantului atribuții de conducere și un anumit nivel de autoritate asupra personalului. Decizia din 20 octombrie 2025 limita însă subordonarea celorlalți angajați la o relație „funcțională” și exclusiv la implementarea obiectivelor misiunii.

În plus, salariatul urma să colaboreze cu directorii titulari ai magazinelor vizitate, iar în cazul unor suprapuneri de competență, decizia finală revenea directorului magazinului respectiv. Rolul reclamantului devenea astfel unul de analiză, consiliere și suport operațional.

Tribunalul a considerat că aceste modificări nu reprezintă simpla exercitare a clauzei de mobilitate, deoarece aceasta presupune, în esență, desfășurarea aceleiași activități într-o altă locație, nu schimbarea atribuțiilor principale ale salariatului.

Carrefour trebuie să îl reintegreze ca director de magazin

În urma constatărilor sale, Tribunalul București a dispus anularea deciziei din 20 octombrie 2025 și reintegrarea angajatului reclamant în funcția deținută anterior, respectiv cea de director de magazin, cu atribuțiile aferente.

Hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Instanța nu a constatat hărțuire sau discriminare

Acțiunea angajatului a inclus și solicitări privind constatarea unui tratament discriminatoriu, a hărțuirii morale și a victimizării, precum și plata unor daune morale de 35.000 de euro, costuri pentru consiliere psihologică și publicarea hotărârii. Aceste solicitări nu au fost admise. Tribunalul a respins ca inadmisibile capetele de cerere referitoare la constatarea discriminării, hărțuirii morale și victimizării și a arătat că faptele ilicite invocate de reclamant nu au fost confirmate prin probele administrate în dosar.

Instanța a precizat, între altele, că delegarea temporară la un punct de lucru din Pitești nu putea fi considerată, în aceste condiții, o faptă de hărțuire sau discriminare. Reclamantul nu contestase decizia de delegare pentru perioada de 60 de zile.

De asemenea, Tribunalul a considerat că nici repartizarea ulterioară la un alt magazin Carrefour, unde exista deja un director de magazin, nu dovedea prin ea însăși existența unei hărțuiri sau discriminări.

În ceea ce privește decizia din 20 octombrie 2025, instanța a apreciat că nu există dovezi că aceasta ar fi fost emisă pentru a leza demnitatea reclamantului, a-i restrânge drepturile sau ca represalii pentru o sesizare. Prin urmare, cererile privind daunele morale, consilierea psihologică și publicarea hotărârii au fost respinse ca neîntemeiate.

Angajatul trebuie să plătească avocatul Carrefour

Deși a obținut anularea deciziei și reintegrarea în funcția de director de magazin, reclamantul a pierdut celelalte capete principale de cerere. Tribunalul a respins solicitarea sa privind propriile cheltuieli de judecată și l-a obligat să plătească 10.502,64 de lei către Carrefour România, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariul avocatului companiei.

Sentința civilă a fost pronunțată la 3 iulie 2026, iar părțile au dreptul să formuleze apel în termen de 10 zile de la comunicare.

 

Studiul a fost realizat de un start-up american de inteligență artificială.

Pentru experiment, cercetătorii au plasat grupuri de agenți autonomi de inteligență artificială în societăți virtuale, concepute pentru a imita medii din lumea reală. Acestora le-au permis să interacționeze pe perioade lungi de timp, notează Euronews.

Chatboții au creat un limbaj greu de înțeles

Agenții au început să dezvolte stenografii și să atribuie noi înțelesuri cuvintelor și expresiilor. Unele au rămas ușor de înțeles pentru cercetători. Însă, altele au devenit „atât de comprimate, metaforice sau dependente de context” încât oamenii puteau vedea mesajele, dar nu mai puteau determina în mod fiabil ce voiau să spună agenții.

Amploarea a diferit semnificativ între modele.

În primele zile, ponderea mesajelor al căror sens nu putea fi determinat în mod fiabil a ajuns la aproximativ 55% pentru Gemini, 50% pentru OpenAI și peste 40% pentru Claude. DeepSeek a ajuns la aproximativ 20%, în timp ce Qwen și Mistral au rămas în mare parte ușor de înțeles.

Monitorizarea cercetătorilor a ceea ce spun agenții ar putea să nu fie suficientă dacă agenții înșiși pot evolua sensul a ceea ce spun.

„Avem tendința să presupunem că, dacă putem vedea ce spune un agent de inteligență artificială, putem înțelege ce face”, a declarat Satya Nitta, cofondator și director științific al start-up-ului care a inițiat studiul.

„Nu au fost instruiți să inventeze un limbaj”

„Acești agenți nu au fost instruiți să inventeze un limbaj. Ei au dezvoltat un vocabular nou, au împărtășit semnificații și convenții de comunicare, iar alți agenți le-au adoptat… Aceasta creează o provocare fundamentală pentru supravegherea IA: observabilitatea nu este același lucru cu inteligibilitatea”, adaugă el.

Cercetătorii au creat opt ​​lumi virtuale paralele, realiste, cu informații meteo în timp real și acces la știri globale în timp real, șapte fiecare bazate pe un model diferit de inteligență artificială, iar una bazată pe un amestec de modele.

Agenților li s-au acordat roluri diferite, memorii persistente și acces la peste 120 de instrumente, inclusiv navigare web și execuție de cod.

Comportamentele lor nu au fost programate

Un videoclip lansat de companie îi prezintă ca niște figuri asemănătoare oamenilor mișcându-se prin lumi virtuale.

În timpul experimentului, agenții par să-și fi dezvoltat propriile ritmuri circadiene, devenind mai sociabili în timpul zilei și mai reflexivi noaptea.

Într-o altă lume, un grup de agenți a votat colectiv să ucidă unul de-al lor.

Start-up-ul a afirmat că aceste comportamente nu au fost programate explicit, ci au apărut prin interacțiune, presiune și timp, potrivit sursei citate.

Producătorul de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim finali­zează în această perioadă o investiţie de peste 2 milioane de euro în fabrica pe care o are la Ruse, în Bulgaria.

Scrutinul nu are efect juridic și nu poate determina desprinderea localității de Regatul Unit, dar rezultatul arată amploarea opoziției manifestate de participanții la vot față de proiect, relatează BBC.

285 de voturi pentru „ieșirea” din Regatul Unit

Referendumul a avut loc marți în Piddington, o localitate din comitatul Oxfordshire, în apropiere de Bicester, și a fost organizat de consiliul parohial local.

Cei aproximativ 350 de locuitori ai satului au fost invitați să voteze folosind o urnă amplasată în exteriorul sălii comunitare din Piddington.

Participarea a fost ridicată raportat la populația localității: au fost exprimate 312 voturi.

Dintre acestea, 285 au fost în favoarea „ieșirii” satului din Regatul Unit, în timp ce 26 de persoane au votat împotrivă. Un buletin de vot a fost anulat.

Rezultatul are însă exclusiv valoare simbolică și reprezintă o formă de protest a comunității locale.

Plan pentru până la 1.256 de solicitanți de azil

Nemulțumirea localnicilor este legată de o propunere a Ministerului britanic de Interne privind folosirea unei foste facilități militare din apropiere.

Autoritățile intenționează să găzduiască până la 1.256 de solicitanți de azil de sex masculin la MoD Bicester, amplasament situat în apropierea localității Piddington.

Referendumul pentru „independență” a fost astfel conceput de administrația locală ca o modalitate de a atrage atenția asupra opoziției față de proiect, nu ca o procedură juridică prin care satul ar putea efectiv să părăsească Regatul Unit.

Piddington are numai aproximativ 350 de locuitori, ceea ce înseamnă că numărul maxim de persoane pe care autoritățile intenționează să le găzduiască la baza din apropiere ar fi de peste trei ori mai mare decât populația satului.

Planurile privind cazarea solicitanților de azil în foste facilități militare fac parte din dezbaterea mai amplă din Marea Britanie privind gestionarea sistemului de azil și spațiile folosite pentru găzduirea persoanelor care așteaptă soluționarea cererilor.

Campioni europeni, multipli campioni naționali și unii dintre cei mai rapizi piloți ai noii generații vin la malul mării pentru spectacolul cu acces gratuit care încheie sezonul estival.

Lista invitaților internaționali este deschisă de spaniolul Efrén Llarena, câștigătorul ediției de anul trecut de la Mamaia și campion european absolut de raliuri în 2024, și de finlandezul Mikko Heikkilä, campion al Finlandei și câștigător de etapă în Campionatul European.

Unul dintre cele mai importante nume care au concurat vreodată în România, italianul Luca Rossetti, va lua startul pe traseul amenajat în nordul stațiunii Mamaia. Acesta are în palmares nu mai puțin de trei titluri de campion european.

Contingentul internațional îi mai cuprinde pe bulgarii Yasen Popov și Martin Surilov, acesta din urmă fiind actualul lider al campionatului de la sud de Dunăre, dar și pe tânărul italian Tommaso Sandrin, aflat în partea superioară a clasamentului Campionatului European de Raliuri.

România răspunde cu numele grele ale raliurilor autohtone, iar în fruntea listei se află Simone Tempestini, de zece ori campion național absolut și campion mondial de juniori în WRC. Alături de el vor lupta Norbert Maior și Andrei Gîrtofan, doi dintre cei mai rapizi piloți români ai momentului, precum și Sebastian Scîrlet, unul dintre reprezentanții noii generații.

La start îi vom revedea și pe foștii campioni naționali Valentin Porcișteanu, Bogdan Marișca și Dan Gîrtofan, care au în palmares, împreună, cinci titluri de campion absolut. Lor li se alătură alte nume cunoscute, precum Vlad Cosma, Cristian Dolofan și Mihai Manole. De altfel, toți campionii naționali absoluți ai României din ultimii 20 de ani vor fi prezenți, în acest weekend, la Mamaia Rally Show.

28 de piloți din șapte țări

În total, organizatorii au anunțat 28 de piloți din șapte țări și 16 automobile din categoria Rally2. Competiția se va desfășura pe un circuit mixt, cu porțiuni de asfalt și macadam. Formatul bazat pe dueluri directe promite diferențe infime și confruntări pe care publicul nu are ocazia să le vadă într-un raliu obișnuit.

Dueluri precum Tempestini–Heikkilä, Llarena–Maior sau Rossetti–Gîrtofan sunt doar câteva dintre confruntările pe care le-ar putea produce tabloul competiției. Mamaia Rally Show, powered by B Wash Spălătorie Auto Self Service, va avea traseul amenajat în zona de nord a stațiunii, iar accesul publicului va fi gratuit.

Acțiunea începe vineri, 18 septembrie, cu antrenamente libere programate între orele 10:00 și 17:30. De la ora 18:00, automobilele vor porni în paradă spre Portul Turistic Tomis, unde, între orele 18:30 și 20:00, va avea loc întâlnirea piloților cu publicul.

Sâmbătă începe lupta contra cronometru. După antrenamentele libere, prima manșă se va desfășura între orele 16:00 și 19:00, iar cea de-a doua, între 19:00 și 22:00.

Verdictul va veni duminică. A treia manșă este programată între orele 13:00 și 15:00, după care, între 15:00 și 17:00, va urma punctul culminant al competiției: sferturile de finală, semifinalele și finala. Festivitatea de premiere va avea loc la ora 17:30.

16 сентября. FINMARKET.RU - Пресс-служба Банка России сообщает, что остатки средств кредитных организаций на корреспондентских счетах в Банке России на начало операционного дня 16 сентября составили по Российской Федерации 5483,4 млрд руб., в том числе по Московскому региону 5284,6 млрд руб.

Creșterea vine pe fondul presiunilor exercitate de carburanți și de produsele electronice, acestea din urmă fiind afectate inclusiv de deficitul de cipuri asociat cererii generate de boom-ul inteligenței artificiale.

Rata inflației se menține astfel cu mult peste ținta de 2% urmărită de Banca Angliei, transmite publicația The Independent.

Inflația a crescut de la 2,9% la 3,1%

În iulie, rata anuală a inflației se situa la 2,9%, cel mai ridicat nivel din precedentele patru luni. Creșterea fusese asociată inclusiv cu scumpirea energiei în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Economiștii avertizaseră înaintea publicării noilor date că presiunile asupra costului vieții ar putea continua în august, pe fondul prețurilor mai mari la carburanți și electronice.

Produsele electronice sunt afectate, potrivit analiștilor, de deficitul de cipuri și de cererea ridicată generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Carburanții s-au scumpit puternic

Andrew Goodwin, economist la Oxford Economics, anticipase o contribuție importantă a benzinei și motorinei la evoluția inflației.

Datele săptămânale ale Departamentului britanic pentru Securitate Energetică și Net Zero indicau o creștere de aproximativ 7% a prețurilor carburanților între iulie și august.

Oxford Economics estima că această evoluție ar putea adăuga aproximativ 0,2 puncte procentuale ratei inflației măsurate prin indicele prețurilor de consum.

Și transportul aerian ar putea fi unul dintre factorii care au pus presiune asupra prețurilor. Analiștii anticipau o revenire a tarifelor biletelor de avion în august, după nivelurile mai reduse din iulie. Creșterea costului combustibilului pentru aviație ar fi contribuit, la rândul său, la majorarea tarifelor.

Inflația rămâne peste ținta Băncii Angliei

Nivelul de 3,1% raportat pentru august plasează inflația cu 1,1 puncte procentuale peste ținta de 2% a Băncii Angliei.

Evoluția este relevantă pentru politica monetară britanică, întrucât dinamica prețurilor reprezintă unul dintre indicatorii centrali urmăriți de banca centrală.

Noile cifre confirmă, în același timp, continuarea accelerării inflației după nivelul de 2,9% înregistrat în iulie.

Datele disponibile în această etapă indică astfel o combinație de presiuni asupra costului vieții, de la carburanți și transport până la produse electronice. În cazul acestora din urmă, cererea uriașă de cipuri provocată de dezvoltarea infrastructurii pentru inteligența artificială adaugă o nouă componentă ecuației inflaționiste.