Președintele Donald Trump a declarat că a vorbit cu părinții lui Sarah Beckstrom, membră a Gărzii Naționale a Virginiei de Vest, care a murit în urma atacului armat de miercuri din Washington D.C., și că i-a invitat la Casa Albă atunci când vor fi pregătiți, scrie The Guardian.
„Vom onora memoria lui Sarah”, a spus Trump, adăugând că invitația se extinde și pentru familia lui Andrew Wolfe, aflat încă în stare critică.
Beckstrom, în vârstă de 20 de ani, și Wolfe, 24 de ani, participau la operațiunile de securitate din capitală în cadrul planului federal prin care administrația Trump a preluat controlul asupra poliției din D.C.
Comunitatea din West Virginia i-a comemorat în ultimele zile, inclusiv la o veghe organizată la liceul unde Beckstrom a studiat.
Directorul instituției, Gabriel Markle, a descris-o drept „un elev exemplu, cu o forță calmă și o energie pozitivă”.
Conform NBC News, autoritățile au arestat un bărbat de 29 de ani, cetățean afgan, acuzat de omor calificat și două capete de acuzare pentru tentativă de omor.
În urma atacului, administrația Trump a suspendat procesarea cererilor de azil și emiterea vizelor pentru deținătorii de pașapoarte afgane.
Beckstrom, originară din Summersville, s-a înrolat în 2023 și era polițist militar în cadrul Gărzii Naționale.
Președintele american Donald Trump a anunțat duminică că este dispus să publice rezultatele RMN-ului pe care l-a făcut în timpul examenului medical din octombrie, scrie NBC News.
Aflat la bordul Air Force One, în drum spre Washington după o vizită în Florida, Trump le-a spus reporterilor că totul a ieșit „perfect”.
„Dacă vreți să fie publicat, o să-l public”, a spus Trump, fără a oferi însă detalii suplimentare despre motivul investigației.
El a adăugat că „nu are nicio idee” ce parte a corpului i-a fost scanată.
„A fost doar un RMN. Ce parte a corpului? Nu a fost creierul, pentru că am făcut un test cognitiv și l-am luat cu punctaj maxim”, a glumit președintele.
Casa Albă nu a explicat până acum de ce RMN-ul a fost necesar sau ce zonă a corpului a fost analizată.
Secretarul de presă, Karoline Leavitt, a transmis anterior că președintele a primit „imagistică avansată”. Aceasta a fost primită de la Centrul Medical Militar Walter Reed ca parte a controlului medical de rutină. Rezultatele ar arăta că Trump se află într-o „stare fizică excepțională”.
Declarațiile au venit pe fondul interesului public crescut pentru starea de sănătate a președintelui. Mai ales că administrația a evitat să ofere precizări concrete în ultimele săptămâni.
Pe 1 decembrie 1918, Adunarea Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria (alcătuită din 1228 de reprezentanţi aleşi din Maramureş, Crişana, Banat şi Transilvania) a proclamat la Alba Iulia unirea cu Regatul României printr-un vot unanim şi într-o atmosferă de sărbătoare. Toate acestea se realizau după 2 ani de război sângeros.
Astfel, rezoluţia votată de Adunarea Naţională stipula principiile fundamentale pentru fondarea noului stat român.
Principiile specificau libertatea naţională, drepturi egale, libertate religioasă, vot universal, secret şi egal, libertatea presei, libertatea întrunirilor şi asociaţiilor, reforme agrare şi drepturi şi privilegii pentru muncitori.
200 de membri ai Adunării au creat Consiliul Naţional Român al Transilvaniei, noul parlament permanent.
Idealul României în timpul Primului Război MondialPe 17 august 1916, după 2 ani de neutralitate, România a semnat un tratat secret cu Antanta (Franţa, Regatul Unit, Italia, Rusia).
România cerea să fie tratată ca o ţară egală la conferinţa de pace postbelică şi să aibă dreptul de a-şi anexa teritoriile locuite de români, în special Transilvania.
Trupele române au atacat Austro-Ungaria printr-o campanie ofensivă după planul Ipoteza Z, dar au fost respinse de contraofensiva austro-ungară.
România e atacată de la sud de forţele germano-bulgaro-otomane comandate de generalul german August von Mackensen care ocupă 2/3 din teritoriul României, inclusiv Bucureştiul în decembrie 1916. Regele Ferdinand, guvernul condus de premierul liberal Ion I.C. Brătianu şi administraţia se mută la Iaşi.
În vara anului 1917, cu sprijinul Imperiului Rus, armata română obţine victorii tactice la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz împotriva armatelor Puterilor Centrale care încercau să invadeze Moldova. Franţa a ajutat la refacerea armatei române cu echipamente, muniţie, arme, artilerie şi instruire.
Dar după ieşirea Rusiei din război datorită revoluţiei bolşevice, România a semnat la 9 decembrie 1917 un armistiţiu cu Puterile Centrale, urmând ca la 7 mai 1918 să semneze Pacea de la Buftea-Bucureşti pentru ieşirea din război.
România a pierdut războiul din punct de vedere militar, dar a continuat să lupte pentru cauza sa pe cale politică şi diplomatică.
Drumul spre Marea UnireLa 9 aprilie 1918, în Basarabia, Sfatul Ţării a votat independenţa faţă de Rusia şi unirea cu Regatul României.
La Paris, la 24 august, este înfiinţat Consiliul Naţional al Unităţîi Române de către Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Constantin Angelescu şi Ioan Theodor Florescu, consiliu ce susţinea interesele naţiunii române din Austro-Ungaria, iniţiativă susţinută şi de puterile Antantei.
La 2 septembrie, la New York, se desfăşoară Congresul cehilor, slovacilor, polonezilor, românilor, sârbilor, croaţilor şi rutenilor din Austro-Ungaria, fiind adoptată o rezoluţie care cere împărţirea Austro-Ungariei şi eliberarea popoarelor etnice care doresc autonomie.
În Oradea, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român adoptă declaraţia care cere crearea unui Consiliu Naţional Central Român ca şi organ provizoriu de conducere a Transilvaniei.
Politicianul român preeminent în Austro-Ungaria, Alexandru Vaida-Voevod a citit Declaraţia de autodeterminare a românilor din Transilvania, chiar în parlamentul ungar de la Budapesta.
La 9 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român a trimis un memoriu la Budapesta, cerând predarea Ungariei de Est şi cedarea următoarelor teritorii – Transilvania, inclusiv judeţele Arad, Bihar, Maramureş, Torontál, Temes, Caraş-Severin, Sălaj, Satu Mare.
La 10 noiembrie, chiar cu o zi înainte de război, România reintră în război împotriva Puterilor Centrale care erau deja nimicite, epuizate şi învinse de Puterile Antantei. Trupele române pătrund în Ungaria şi ocupă pasul montan Tulghes, atingând regiunea Ţinutului Secuiesc.
După ce Serbia semenază armistiţiul pe frontul balcanic la 13 noiembrie, este implementat un acord care stabileşte linii de demarcaţie între Ungaria, Serbia şi România. Serbia dorea Banatul, iar Ungaria dorea Crişana, Maramureş, Satu Mare, Oradea, Beiuş, Arad şi Transilvania interioară până la râul Mureş, fără înştiinţarea guvernului României. Dar Puterile Antantei îi cer Ungariei să permită trupelor române să pătrundă în teritoriile transilvănene .
La Arad au loc negocieri fără vreun acord între guvernul maghiar al lui Károlyi Mihály şi Consiliul Naţional Român Central al Transilvaniei, care decide să organizeze alegeri şi la 1 decembrie să organizeze Adunarea Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria. Trupele române ocupă trecători muntoase de la graniţa de nord-est a Ungariei până la 20 noiembrie.
În urma alegerilor pentru Adunarea Naţională a Românilor din Transilvania şi Ungaria, sunt aleşi 1288 de membri, iar entuziasmul local pentru unire, reforma funciară şi votul universal ia amploare.
Pe 25 noiembrie, armata română ocupă Târgu-Mureş, cel mai important oraş din Ţinutul Secuiesc, iar Consiliul General al Saşilor din Sibiu au decis să aleagă neutralitatea privind chestiunea Transilvaniei, fără a adera la tabăra maghiară sau cea română.
Pe 28 noiembrie, în Bucovina (ieşita de sub ocupaţia austro-ungară), Congresul General adopta o rezoluţie pentru unirea necondiţionată cu Regatul României. Totodată, Comitetul Naţional Ucrainean s-a retras din Cernăuţi.
După Adunarea de la Albă-Iulia din 1 decembrie, trupele române au ocupat Braşovul la 7 decembrie, Sibiu la 12 decembrie şi Cluj la 24 decembrie.
La 11 decembrie 1918, regele Ferdinand a promulgat legea privind Unirea Regatului României cu Transilvania, Banat, Crişana, Satu Mare şi Maramureş.
Hondurenii au ieșit duminică la urne pentru a-și alege noul președinte, la doar câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a intervenit direct în campania electorala, potrivit AP.
Trump l-a susținut public pe unul dintre candidați și a declarat că îl va grația pe un fost președinte al țării, relansând tensiunile politice într-un scrutin deja extrem de disputat.
Cu puțin înainte de închiderea secțiilor, Consiliul Electoral Național a anunțat că acestea pot rămâne deschise cu o oră în plus, dacă reprezentanții partidelor sunt de acord.
Indiferent de decizie, secțiile au fost obligate să permită votul tuturor alegătorilor deja aflați la coadă.
Pe lângă alegerea președintelui, cetățenii au votat și pentru un nou Congres, precum și pentru sute de funcții la nivel local.
Trei dintre cei cinci candidați aveau șanse reale de victorie, potrivit sondajelor:
Rixi Moncada, fost ministru de finanțe și apoi al apărării în administrația președintei Xiomara Castro, candidată a partidului social-democrat LIBRE.
Salvador Nasralla, care candidează pentru a patra oară, reprezentând acum Partidul Liberal conservator.
Nasry „Tito” Asfura, fost primar al capitalei Tegucigalpa și candidatul Partidului Național, tot conservator.
Cei trei au propus direcții distincte pentru viitorul țării: Moncada promite o „democratizare” a economiei marcate de inegalități extreme, Nasralla se prezintă drept outsiderul care poate elimina corupția endemică, iar Asfura încearcă să revigoreze imaginea pro -business a Partidului Național, afectată de scandaluri anterioare.
Deși rata omuciderilor a scăzut în regiune în ultimii ani, Honduras rămâne țara cu cea mai ridicată criminalitate din America Centrală.
Securitatea și locurile de muncă au rămas principalele preocupări ale alegătorilor, chiar dacă economia s-a îmbunătățit în mandatul actualei administrații.
Campania electorală a fost dominată de acuzații reciproce legate de tentative de manipulare a votului, până când săptămâna trecută intervenția lui Donald Trump a schimbat tonul alegerilor.
Susținerea publică pentru Asfura și atacurile la adresa celorlalți candidați au fost văzute ca un semn clar al reactivării interesului Washingtonului pentru America Latină.
Trei palestinieni au fost răniți duminică la punctul de control militar Tayasir, lângă orașul Tubas, după ce au fost agresați de soldați israelieni.
Informația a fost transmisă de agenția Wafa, care îl citează pe Nidal Awda, directorul serviciilor de ambulanță și urgență din Tubas.
Echipajele medicale au transportat victimele la spital pentru tratament, acestea suferind răni provocate în urma bătăilor primite din partea militarilor.
Incidentul survine în aceeași zi în care armata israeliană a efectuat o operațiune separată în zona Tubas, parte din amplificarea tensiunilor din Cisiordania ocupată.
Poliția statului New South Wales a anunțat duminică descoperirea unei „rețele internaționale de distribuire de materiale de abuz sexual asupra copiilor cu teme satanice”, după o operațiune amplă desfășurată în Sydney. Ancheta, derulată de echipa de infracțiuni sexuale în cadrul Strike Force Constantine, a vizat activități online desfășurate printr-un website administrat la nivel internațional.
Potrivitt poliției, rețeaua era activă în posesia, distribuirea și facilitarea diseminării acestor materiale, cu bază operațională în Sydney. Săptămâna trecută, detectivii, sprijiniți de trupele speciale, au efectuat șase percheziții în zonele Waterloo, Ultimo și Malabar.
La adresa din Waterloo, polițiștii au reținut un bărbat de 26 de ani, despre care spun că avea un rol central în rețea. Acesta a fost inculpat pentru deținere și distribuire de materiale de abuz sexual asupra minorilor și alte infracțiuni similare. A fost reținut fără posibilitatea de a fi eliberat pe cauțiune și a apărut în fața instanței vineri.
Alți trei bărbați, cu vârste d e 46, 42 și 39 de ani, au fost arestați într-un bloc de apartamente din Malabar. Aceștia se confruntă cu acuzații de posesie de materiale de abuz sexual asupra copiilor și infracțiuni conexe.
Toți cei patru inculpați urmează să revină în fața instanței la o dată ulterioară, în timp ce ancheta internațională continuă.
Refugiații care au reușit să scape din el-Fasher, oraș capturat recent de forțele paramilitare Rapid Support Forces (RSF) după un asediu de 18 luni, povestesc violențe extreme și abuzuri sistematice împotriva civililor.
BBC a documentat mărturiile în tabăra de la al-Dabbah, în nordul Sudanului, unde au ajuns câteva dintre miile de oameni fugiți din regiunea Darfur.
Abdulqadir Abdullah Ali, în vârstă de 62 de ani, spune că luptătorii RSF trăgeau cu muniție reală în civilii care încercau să fugă.
„Dacă vedeau că cineva încă respiră, treceau cu mașinile peste el”, afirmă bărbatul, care a părăsit orașul rănit și fără medicamente pentru diabet.
El descrie străzi pline de trupuri neîngropate, oameni împușcați în fața familiilor și sate întregi scăpate de sub control.
Alți supraviețuitori, printre care Mohammed Abbaker Adam, fost oficial într-o tabără pentru persoane strămutate, relatează execuții, jafuri la punctele de control și abuzuri sexuale comise împotriva femeilor.
„Drumul era plin de morți. Am văzut oameni împușcați chiar în fața noastră”, spune el.
Printre refugiați se află și copii care au fugit singuri sau cu membri ai familiei, unii pierzându-și rudele pe drum.
O tânără de 19 ani povestește cum bunica ei a murit în drum spre Gurni, iar fratele ei de 15 ani a fost bătut și amenințat cu arma de luptătorii RSF, care îi suspectau pe băieți că ar fi soldați.
RSF respinge acuzațiile de crime împotriva civililor și susține că acestea fac parte dintr-o campanie politică de denigrare.
Gruparea a difuzat imagini în care pretinde că ajută populația, însă refugiații intervievați le consideră propagandă. „După ce se sting camerele, revin la violență”, spune unul dintre bărbați.
Potrivit ONU, mai puțin de jumătate dintre cele 260.000 de persoane aflate în el-Fasher înainte de capturarea orașului au fost localizate.
Președintele Donald Trump a anunțat duminică, la Washington, că a avut o convorbire telefonică cu liderul Venezuelei, Nicolas Maduro.
Declarația vine în timp ce Pentagonul continuă operațiunile militare din Caraibe, unde forțele americane efectuează lovituri țintite împotriva cartelurilor de droguri, notează AP.
Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare despre subiectele discutate între Trump și Maduro, iar Pentagonul nu a comentat dacă apelul are vreo legătură cu operațiunile în desfășurare.
Loviturile americane din zonă au fost justificate de administrația Trump ca parte a unei campanii intensificate pentru combaterea rețelelor transnaționale de trafic de droguri care operează în regiune.
