Agregator de ştiri

Dominic Fritz a anunțat duminică ce va face în continuare, având în vedere că își va pierde mandatul de primar după ce Legea integrității a fost promulgată de președintele Nicușor Dan. 

Edilul a precizat că mecanismul administrativ construit în ultimii ani va funcționa fără întrerupere, coordonarea proiectelor fiind preluată de cei doi viceprimari și de city manager. 

„În Primărie în ultimii ani am construit o echipă solidă și un sistem de lucru care vor duce mai departe munca începută. Proiectele Timișoarei vor continua sub coordonarea celor doi viceprimari USR, Ruben Lațcău și Paula Romocean, și a administratorului public Matei Creiveanu. Timișoara rămâne pe mâinile bune ale echipei mele”, se arată în mesajul publicat de Fritz pe Facebook. 

Acesta a venit și cu explicații privind viitorul său politic. „Eu voi rămâne timișorean implicat. Și președinte USR. Și din aceste poziții mă voi bate în continuare, împreună cu voi, cu caracatița care de 36 de ani sufocă România. Speranța că împreună suntem contra-forța la această mafie este crucială”, a notat Fritz. 

Reacția acestuia vine după ce președintele Nicușor Dan a promulgat Legea Integrității, cu tot cu amendamentul Fritz, care prevede încetarea mandatului oficialilor aflați în conflict de interese. 

Dominic Fritz, președintele USR și primarul Timișoarei, a fost condamnat definitiv de ÎCCJ pentru conflict de interese în luna iunie. 

Legea este un jalon PNRR care are fonduri aferente de 770 de milioane de euro. Pentru accesarea fondurilor, legea trebuia să fie promulgată până la 31 august. Cu toatea acestea, Partidul Popular European (PPE) și grupul Renew Europe îi cer președintei Comisiei Europene să blocheze cele 770 de milioane de euro din fondurile PNRR destinate României, aferente jalonului PNRR.

Controalele vizează respectarea noilor reguli introduse prin Legea nr. 162/2026, care limitează posibilitatea benzinăriilor de a majora prețurile și stabilește un reper pentru adaosurile comerciale.

Una dintre regulile urmărite de inspectori prevede că operatorii pot face cel mult o singură majorare a prețului într-o zi, iar aceasta trebuie efectuată până la ora 12:00. Prețurile pot însă fi reduse ori de câte ori este necesar. Regula a fost introdusă în cadrul mecanismului adoptat de autorități pentru perioada de criză de pe piața petrolului și carburanților.

Președintele ANPC, Csaba Lajos Békési, a declarat că inspectorii au găsit deja numeroase situații în care benzinăriile au scumpit carburanții după ora-limită.

„Au fost foarte multe nereguli constatate”, a spus la Digi24 șeful ANPC, precizând că verificările preliminare au identificat numeroase majorări de preț efectuate după ora 12:00. Potrivit acestuia, mai mulți operatori economici au fost deja sancționați.

Pentru încălcarea regulii privind momentul în care poate fi făcută majorarea, sancțiunea minimă este de 100.000 de lei, potrivit explicațiilor oferite de conducerea ANPC. În cazul acestei legislații speciale nu poate fi aplicat avertismentul și nici mecanismul achitării unei jumătăți din minimul amenzii.

Separat, comisarii verifică adaosul comercial practicat de distribuitorii de carburanți.

ANPC analizează datele operatorilor pe o perioadă de trei luni și le compară cu adaosul mediu practicat de fiecare companie în cursul anului 2025.

„Verificăm adaosul comercial practicat de către aceste stații de carburant, acești distribuitori de carburant, astfel încât acesta să nu fie mai mare decât media adaosului utilizat pe parcursul anului 2025”, a explicat Békési.

În cazul în care un operator practică un adaos peste limita stabilită de lege, acesta poate fi sancționat.

Pentru încălcările legate de adaosurile comerciale, șeful ANPC declara anterior că sancțiunile pot ajunge la 1%-2% din cifra de afaceri a operatorului economic, ceea ce, în cazul marilor distribuitori de carburanți, poate însemna amenzi de ordinul milioanelor de lei.

Campania ANPC vine după o perioadă cu creșteri rapide ale prețurilor la pompă, inclusiv după ce statul a intervenit prin reducerea temporară a accizei la motorină.

Controlul formării prețului este împărțit între mai multe instituții. Ministerul Finanțelor urmărește componenta fiscală și accizele, Consiliul Concurenței analizează evoluția cotațiilor și posibile practici anticoncurențiale, iar ANPC verifică adaosul comercial și respectarea regulilor privind modificarea prețului la pompă.

În paralel, Ministerul Finanțelor a decis să majoreze la 25% reducerea temporară a accizei pentru motorina standard, pentru perioada 1-15 septembrie 2026.

Reducerea este de 701,07 lei pentru 1.000 de litri, iar nivelul efectiv al accizei va ajunge la 2.103,22 lei/1.000 de litri în prima jumătate a lunii septembrie.

Măsura continuă intervenția din a doua jumătate a lunii august, când reducerea accizei fusese stabilită la 20%.

Accidentul s-a petrecut în jurul orei 18:00, pe DN59, potrivit ISU Timiș.

La fața locului au intervenit 9 pompieri cu o autospecială de stingere și modul de descarcerare, o autospecială de descarcerare, dar și 3 ambulanțe SAJ.

În accident au fost implicate două mașini. În prima mașină se afla doar șoferul, iar în cea de-a doua se aflau două femei.

În urma impactului, șoferul unuia dintre mașini a rămas încarcerat, în timp ce din cealaltă mașină, una dintre femei a rămas blocată.

„În acest moment, cele 2 persoane primesc îngrijiri medicale la fața locului.
Echipajele de pompieri lucrează pentru extragerea victimei încarcerate”, transmite ISU Timiș.

Echipajele de pompieri lucrează pentru extragerea victimei încarcerate”, transmite ISU Timiș.

Potrivit unei actualizări ulterioare, bărbatul încarcerat a fost scos dintre fiarele mașinii și predat medicilor aflați la fața locului. Acesta este conștient și cooperant.

Atât acesta, cât și femeile, sunt transportați la spital, potrivit ISU Timiș.

„Comisia Europeană ia act de rezultatul referendumului din Islanda”, a declarat un purtător de cuvânt al executivului comunitar.

„Comisia respectă alegerea poporului islandez. Islanda rămâne un partener apropiat al Uniunii Europene”, a adăugat acesta, într-o reacție transmisă după anunțarea rezultatului.

Președintele Consiliului European, António Costa, a discutat prin mesaje cu premierul islandez Kristrún Frostadóttir după referendum.

Cei doi lideri și-au exprimat dorința de a continua consolidarea relațiilor dintre Reykjavík și Bruxelles, potrivit purtătorului de cuvânt al președintelui Consiliului European.

„Președintele Costa a subliniat că UE respectă pe deplin alegerea democratică a poporului islandez exprimată în referendumul de astăzi. Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și de încredere parteneri ai UE”, a transmis purtătorul său de cuvânt.

Dincolo de poziția oficială conciliantă, rezultatul referendumului este privit cu dezamăgire în unele cercuri europene.

„Acesta este un recul clar pentru Bruxelles”, a declarat pentru Reuters un diplomat UE, care a apreciat că problemele legate de pescuit și independența țării au fost decisive pentru alegători.

Oficialii europeni speraseră că Islanda, deja profund integrată economic și legislativ în structurile europene, ar putea deveni unul dintre cei mai ușor de primit noi membri ai Uniunii. O eventuală aderare ar fi avut și o componentă strategică importantă, pe fondul competiției geopolitice tot mai intense în zona Arcticii.

Comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, declarase înaintea referendumului că Bruxelles-ul era pregătit să caute soluții „creative” pentru principalele probleme ridicate de islandezi, în special pescuitul și agricultura. Aceste două domenii au fost printre cele mai dificile și în timpul precedentelor negocieri de aderare.

Referendumul de sâmbătă s-a încheiat cu victoria taberei care s-a opus reluării negocierilor.

Potrivit rezultatelor finale, 52,8% dintre alegători au votat împotriva reluării discuțiilor cu Bruxelles-ul, iar 47,2% au votat pentru. Prezența la urne a fost de 82,5%.

Doar cele două circumscripții din centrul Reykjavíkului au avut o majoritate favorabilă negocierilor. Zonele rurale și suburbiile capitalei au votat majoritar împotrivă.

Pescuitul a fost una dintre principalele teme ale campaniei. Sectorul reprezintă, direct și indirect, aproximativ 15% din PIB-ul Islandei și circa 40% din veniturile din exporturi, iar adversarii aderării au avertizat că intrarea în UE ar putea reduce controlul Reykjavíkului asupra apelor teritoriale și cotelor de pescuit.

Premierul Kristrún Frostadóttir, susținătoare a reluării negocierilor, a declarat după vot că guvernul se va concentra acum asupra consolidării relației existente cu Uniunea Europeană prin Spațiul Economic European.

„O lecție importantă pentru mine și pentru guvern este că oamenii sunt mulțumiți de acordul SEE”, a declarat Frostadóttir.

Premierul anunțase anterior că, în cazul victoriei taberei „nu”, problema aderării la UE nu va mai fi readusă pe agenda politică în timpul mandatului actualului guvern.

Islanda a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în plină criză financiară. Negocierile au fost suspendate în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic.

Referendumul din 29 august 2026 nu privea aderarea propriu-zisă, ci doar reluarea negocierilor. Chiar și în cazul unei victorii a taberei „da”, un eventual acord negociat cu Bruxelles-ul ar fi trebuit supus ulterior unui al doilea referendum înainte ca Islanda să poată deveni membră a Uniunii Europene.

Chelsea a început în forță partida și a deschis scorul în minutul 4 prin Roméo Lavia, iar Pedro Neto a dublat avantajul gazdelor zece minute mai târziu (14). În minutul 32, atacantul Joao Pedro a dus scorul la 3-0 pentru londonezi. Brighton a dat primul semn de revenire înainte de pauză, reducând din diferență în minutul 35 prin reușita lui Malick Yalcouye. 

În minutul 63, același João Pedro a trimis nefericit mingea în propria poartă, oferindu-le oaspeților speranța unei reveniri (3-2). Speranțele „pescărușilor” au fost decimate de Cole Palmer care a marcat în minutul 74. 

Oaspeții au marcat al treilea gol în minutul 90+6 prin Pascal Groß, dar prea târziu pentru a întoarce soarta partidei. 

În urma meciului terminat 4-3 pentru echipa din Londra, Brighton a coborât în clasament pe poziția a opta cu trei puncte după două etape. Chelsea continuă parcursul perfect, cu două victorii în două etape, urcând în clasament pe locul 3. 

Chelsea 

Antrenor: Enzo Maresca

3-4-2-1: E. Martínez – W. Fofana, M. Lacroix, L. Colwill – M. Gusto, C. Palmer, R. Lavia, J. Hato – P. Neto, M. Rogers – J. Pedro 

Brighton 

Antrenor: Fabian Hurzeler 

(4-2-3-1): B. Verbruggen – F. Kadıoğlu, L. Vušković, L. Dunk, O. Boscagli – M. Wieffer, P. Groß – D. Gómez, M. Yalcouyé, M. De Cuyper – C. Kostoulas 

Banii vor fi adăugați la planul de redresare pe termen mediu în valoare de 180 de milioane de euro, potrivit presei locale, într-o măsură anunțată anterior de prim-viceprim-ministrul și ministrul Economiei, Carlos Cuerpo, scrie Euronews. 

Noul pachet vizează relansarea economiei locale și întărirea serviciilor publice în urma unei crize care a perturbat activitatea din enclava spaniolă.

Din suma totală, 80 de milioane de euro vor fi direcționate în sectorul economic din Ceuta în următoarele patru luni, iar alte 70 de milioane de euro sunt alocate pentru anul 2027.

În total, 150 de milioane de euro vor fi destinate sprijinului economic direct în următorul an și jumătate. Din această sumă, 35 de milioane de euro vor fi alocate ajutorului direct pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru lucrătorii independenți, în timp ce alte 15 milioane de euro vor fi utilizate pentru stimularea comerțului și a turismului, sectoare care au fost afectate în mod deosebit în luna august.

Consiliul de Miniștri intenționează, de asemenea, să aloce 15 milioane de euro pentru îmbunătățirea educației, a sistemului de sănătate și a sistemului judiciar din Ceuta, acestea fiind trei dintre domeniile care s-au aflat în centrul cererilor publice în ultimele săptămâni.

Decizia vine pe fondul crizei migranților din enclava spaniolă, de la finalul lunii iulie, când 72.000 de migranți au ajuns ilegal în Ceuta, trecând înot din Maroc. 5.000 dintre aceștia au rămas, iar guvernul Spaniol depune eforturi pentru deschiderea unor noi centre de primire și accelerarea procedurilor de returnare.

Ministrul pentru Politica Teritorială și Memoria Democratică, Ángel Víctor Torres, care conduce structura de coordonare unică creată de guvernul lui Pedro Sánchez pentru a gestiona criza, a promis că toți migranții care au intrat ilegal în țară vor fi returnați în Maroc.

„Intenția noastră este ca toți aceștia să fie repatriați, toți cei care au intrat între 30 și 31, în conformitate cu legea”, a declarat Torres într-o intervenție difuzată de RTVE.

Apărarea maritimă este unul dintre sectoarele cu cea mai rapidă creștere. Producția de vehicule și echipamente navale la nivelul blocului comunitar a ajuns la 117,8 miliarde de euro din 2016, iar producția a atins 13,7 miliarde de euro numai în 2025, potrivit Euronews.

La prima vedere, patru țări domină această producție. Franța, Germania, Italia și Spania reprezintă 87% din baza industrială a apărării maritime a UE și au generat 82% din valoarea totală a producției anul trecut. Franța a produs singură 37% dintre vehiculele pentru apărare maritimă ale blocului în 2025, urmată de Germania și Italia, cu câte 19%, și Spania, cu 8%. Împreună, cele patru țări reprezintă și 60% din totalul cheltuielilor pentru apărare ale UE.

Producția industrială nu este însă același lucru cu angajamentul militar, potrivit lui Chris Kremidas-Courtney, consilier principal la European Policy Centre, care susține că perspectiva centrată pe cele patru țări ignoră unele dintre cele mai expuse forțe navale ale Europei. „Concentrarea industrială nu este același lucru cu angajamentul pentru apărarea maritimă”, a spus acesta, indicând Grecia și Suedia drept „omisiuni evidente”.

Grecia are una dintre cele mai puternice flote de submarine convenționale din Europa și menține un nivel ridicat de activitate operațională în Marea Egee, estul Mediteranei și Marea Roșie. Marina suedeză, mai mică, este concepută în special pentru Marea Baltică și beneficiază de o industrie națională de apărare solidă.

Adevăratul test, spune Kremidas-Courtney, este integrarea, nu dimensiunea.

„Europa nu are nevoie ca fiecare țară să construiască o flotă comparabilă cu cele ale Italiei sau Franței, dar are nevoie de forțe distribuite credibile, conectate prin sisteme interoperabile și o imagine maritimă comună”, o abordare care, susține acesta, trebuie extinsă dincolo de UE pentru a include Marea Britanie și Norvegia.

Dacă raportarea se face în funcție de PIB, și nu de producția brută, harta se mută spre est. Polonia alocă cea mai mare pondere din PIB pentru apărare dintre statele UE, 4,48%, urmată de Lituania, cu 4%, Letonia, cu 3,73%, și Estonia, cu 3,38% — toate state aflate în prima linie și cu granițe cu Rusia sau cu aliatul acesteia, Belarus.

Germania și-a majorat de peste două ori ponderea cheltuielilor pentru apărare în PIB față de 2021, de la 1,27% la 2,14%, și urmărește să ajungă la cheltuieli anuale pentru apărare de 162 de miliarde de euro până în 2029.

În spatele creșterii cheltuielilor se află războiul Rusiei împotriva Ucrainei și amenințările maritime care au apărut în acest context. O „flotă fantomă” de petroliere sancționate, despre care se presupune că este folosită pentru supraveghere și sabotaj, a pus UE în alertă. O serie de incidente în care au fost tăiate cabluri submarine în Marea Baltică, inclusiv cazurile BCS East-West Interlink, C-Lion1 și Estlink 2 de la sfârșitul lui 2024, au determinat Bruxellesul să adopte, în 2025, un Plan de acțiune pentru securitatea cablurilor, în paralel cu misiunea navală NATO „Baltic Sentry”.

UE și-a revizuit Strategia pentru securitate maritimă în 2023. Strategia anterioară era concentrată pe „piraterie, pescuit ilegal și fluxuri de migrație”, în timp ce versiunea actualizată este construită pentru a contracara amenințările venite din partea statelor, explică Tytgat. El avertizează însă că strategia actuală nu este suficient de puternică: „instrumentele s-au înmulțit, dar finanțarea și arhitectura de guvernanță necesare pentru a transforma strategia în acțiuni concrete lipsesc în continuare”.

Un pachet al Comisiei Europene pentru infrastructura submarină, anunțat în februarie 2026, are o valoare de 347 de milioane de euro, la care se adaugă o inițiativă separată de 92 de milioane de euro pentru observarea oceanelor, lansată la jumătatea lui 2026. Tytgat consideră că ambele sunt „un prim pas”, dar spune că sumele sunt „departe de a fi suficiente dacă UE vrea să facă față în mod corespunzător amenințărilor cu care se confruntă zilnic”.

Bruxellesul încearcă să reducă acest decalaj și prin alte mecanisme: facilitatea de împrumut SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro, din cadrul planului „Readiness 2030”, Fondul european de apărare, din care 68,4% au revenit Franței, Germaniei, Italiei și Spaniei, precum și proiectele comune de construcție navală din cadrul PESCO, inclusiv European Patrol Corvette, coordonat de Italia.

În martie 2026, UE a lansat și o Strategie industrială maritimă, prin care construcția de nave este inclusă pentru prima dată într-un cadru industrial la nivelul întregului bloc, în loc să fie lăsată în seama marilor companii naționale. Au fost alocate 325 de milioane de euro pentru proiecte de apărare navală și subacvatică.

Testul real pentru împărțirea responsabilităților va veni în octombrie 2026, când Comisia Europeană va publica raportul privind progresele în implementarea strategiei maritime. Pentru moment, Tytgat spune că UE trebuie să se concentreze pe asigurarea „instrumentelor și investițiilor necesare pentru a face față provocărilor actuale din vecinătatea sa, dar și în toate punctele strategice globale care reprezintă amenințări pentru securitatea aprovizionării, comerțul și economia UE”.

FC Botoșani a avut prima șansă importantă în minutul 27, când Dumiter, găsit liber în careu după un corner, a trimis mingea pe lângă poarta rămasă goală, notează ProSport. 

Farul a replicat în minutul 37, prin Denis Alibec. Atacantul a pătruns în careu și a încercat să-l lobeze pe portarul oaspeților, însă șutul său a trecut la mică distanță de bară. 

În minutul 39, Farul a primit o lovitură de la 11 metri după un fault asupra lui Țicu.

Alibec a executat slab lovitura de pedeapsă, însă faza a continuat, iar atacantul a reușit să împingă mingea în plasă câteva secunde mai târziu; reușita a fost însă anulată de camera VAR din cauza unei poziții de ofsaid.  

După pauză, oaspeții au avut o nouă ocazie importantă. În minutul 50, Mailat a șutat în diagonală, de la aproximativ 18 metri, însă mingea a lovit transversala. 

Niciuna dintre echipe nu a reușit să înscrie până la final, partida încheindu-se ca o remiză albă. 

În urma acestei remize, Farul Constanța ocupă locul 7 în clasament, cu 10 puncte, în timp ce FC Botoșani rămâne în a doua jumătate a ierarhiei, pe locul 13, cu 7 puncte. 

Farul Constanța

Antrenor: Ovidiu Sabău 

3-4-3: R. Munteanu – Bouzamoucha, Dican, Gustavo – Sîrbu, Njike, Ahlinvi, Țicu – Sima, Alibec, Radaslavescu 

FC Botoșani 

Antrenor: Marius Croitoru 

4-3-3: Anestis – Bayeye, Miron, Diarra, Ilaș – Lucas de Vega Limas, Petro, Papa – Bodișteanu, Dumiter, Mailat 

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.069 de respondenți, adulți, dar și tineri cu vârsta de peste 18 ani.

Potrivit sondajului, cei mai mulți dintre aceștia au o percepție negativă asupra direcției țării, diferența dintre evaluările pozitive și cele negative fiind semnificativă, potrivit comunicatului publicat, duminică, de CURS. 

Bucureștenii sunt nemulțumiți și de cum evoluează lucrurile în Capitală. 63% dintre aceștia consideră că Bucureștiul se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce 25% apreciază că direcția este una bună.

Deși majoritatea bucureștenilor sunt nemulțumiți de direcția în care evoluează orașul, percepția asupra Bucureștiului este mai puțin negativă decât cea asupra României, afirmă CURS.

Traficul și aglomerația sunt sunt indicate de 33% dintre cetățenii capitalei ce au răspuns sondajului, fiind principalele probleme care ar trebui rezolvate cu prioritate de Primăria Generală.

A doua cea mai mare problemă indicată de cetățeni este starea străzilor și a drumurilor, care a fost menționată de 19% dintre bucureșteni, urmată de problema parcărilor, cu 11%.

Impozitele și taxele sunt considerate principala problemă de 8% dintre cetățeni, nivelul de trai de 7%, iar curățenia și salubritatea, respectiv spitalele, sănătatea și medicamentele, sunt menționate de câte 6%.

Potrivit sondajului, problemele legate de circulație și infrastructura rutieră continuă să ocupe primul plan în preocupările bucureștenilor. Traficul, starea drumurilor și parcările cumulează o parte importantă a răspunsurilor, ceea ce arată că mobilitatea urbană rămâne principala zonă în care locuitorii Capitalei așteaptă soluții din partea administrației.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale, PSD ar obține 22% din voturi, fiind urmat la o diferență de un punct procentual de PNL, cu 21%. AUR este creditat cu 20%, iar USR cu 18%.

Potrivit CURS, diferențe de procente de vot dintre cele patru partide sunt mici. Niciun partid nu reușește să se desprindă clar în preferințele bucureștenilor.

În afara celor patru partide, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, SOS România cu 4%, iar ACT cu 2%. Rezultatele indică un peisaj electoral în care voturile cetățenilor sunt împărțite pentru mai multe partide, dar în care și formațiunile mici reușesc să strângă o parte importantă a opțiunilor de vot.

Dacă alegerile locale ar avea loc duminica viitoare, PSD ar obține 22% dintre voturile exprimate în Capitală, potrivit sondajului CURS publicat duminică, 30 august.

PNL se află la numai un punct în spatele social-democraților, cu 21%, iar AUR este creditat cu 20%. USR completează plutonul fruntaș cu 18%.

Practic, doar patru puncte procentuale separă primul partid de formațiunea aflată pe poziția a patra, într-un București în care niciuna dintre principalele forțe politice nu reușește să se desprindă.

Datele pot fi comparate orientativ cu sondajul CURS realizat în Capitală în luna iunie.

Atunci, PSD și PNL erau la egalitate, cu câte 22%, AUR avea 21%, iar USR era cotat la 16%.

În sondajul din august, PSD rămâne la 22%, PNL coboară la 21%, iar AUR la 20%. USR este singurul dintre cele patru mari partide care înregistrează o creștere, ajungând de la 16% la 18%.

Comparația trebuie însă privită cu prudență: sondajul din iunie a folosit interviuri față în față, în timp ce cercetarea din august a fost realizată prin interviuri telefonice asistate de calculator.

În afara celor patru formațiuni principale, SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, SOS România cu 4%, iar ACT cu 2%.

Rezultatele descriu astfel un electorat puternic fragmentat, cu patru formațiuni mari plasate într-un interval foarte îngust și cu alte partide care adună împreună un procent semnificativ din voturi.

Sondajul măsoară și starea de spirit a locuitorilor Capitalei.

73% dintre cei chestionați consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce numai 18% cred că direcția este una bună. Alți 9% nu au exprimat o opinie.

Percepția este negativă și atunci când bucureștenii sunt întrebați despre propriul oraș: 63% spun că Bucureștiul merge într-o direcție greșită, iar 25% consideră că direcția este una bună.

Traficul și aglomerația continuă să fie principala nemulțumire a bucureștenilor.

33% dintre respondenți indică traficul drept problema care ar trebui rezolvată cu prioritate de Primăria Generală.

Urmează starea străzilor și a drumurilor, menționată de 19% dintre respondenți, și lipsa locurilor de parcare, cu 11%.

Impozitele și taxele sunt indicate de 8%, nivelul de trai de 7%, iar curățenia și salubritatea, respectiv spitalele, sănătatea și medicamentele, de câte 6%.

Cele trei probleme legate direct de mobilitatea urbană – traficul, drumurile și parcările – însumează astfel aproape două treimi dintre răspunsurile privind principalele dificultăți pe care administrația Capitalei ar trebui să le rezolve.

Sondajul CURS a fost realizat în perioada 21-28 august 2026, pe un eșantion de 1.069 de persoane cu vârsta de minimum 18 ani, reprezentativ pentru populația adultă rezidentă în București.

Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat. Marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.

Datele au fost culese prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), validate pe baza datelor Institutului Național de Statistică și ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului bucureștean.

Șefa guvernului de la Reykjavik,  Kristrún Frostadóttir a ținut să clarifice poziția executivului în fața rezultatului strâns, alegând să privească „partea plină a paharului” în ciuda propriei opțiuni pro-europene. 

„Votul nu este un eșec pentru guvern, ci o victorie pentru democrație. Vreau să fiu absolut clară, acest guvern nu va relua negocierile de aderare în cursul acestui mandat legislativ”, a declarat Frostadóttir, la o zi după consultarea islandezilor, notează AFP. 

Poziția guvernului islandez vine după ce sâmbătă, în cadrul referendumului privind redeschiderea negocierilor pentru aderarea la UE, populația a respins demersul. 

La referendum au participat 225.031 de alegători, ceea ce înseamnă o prezență de 82,5%, iar rezultatul final a arătat că opțiunea „Nu” a obținut 52,8% din sufragii (118.040 de voturi), în timp ce tabăra „Da” a strâns 47,2% (105.339 de voturi). 

Islanda a depus cererea de aderare în 2009, după criza financiară care a lovit puternic economia țării. 

Negocierile au început în 2010 și au avansat în mai multe domenii, însă au fost suspendate în 2013, după ce puterea a fost preluată de un guvern eurosceptic.   Cererea Islandei nu a fost retrasă oficial, iar negocierile pot fi reluate dacă alegătorii susțin această variantă.

De această dată, dezbaterea are loc într-un context geopolitic foarte diferit. Islanda este membră NATO, dar nu are armată proprie și se bazează în mare parte pe cooperarea cu aliații pentru securitate.

În plus, Războiul din Ucraina, activitatea Rusiei în Atlanticul de Nord și incertitudinile legate de politica Statelor Unite au determinat o parte dintre islandezi să privească mai atent spre Europa.

Sportiva de la CSM Constanța a devenit din nou campioană națională la clasa olimpică ILCA 6, chiar la ea acasă, pe lacul Siutghiol. După titlul cucerit la Constanța, Ebru Bolat urmează să se deplaseze în Irlanda, unde între 7 și 12 septembrie va concura la Campionatul Mondial, în apropiere de Dublin.

„E mereu, dacă vrei să te apuci de yachting, cel mai ușor să înveți pe lac, că apa e destul de plată și manevrele, tehnica, se învață de la un nivel, din clasa întâi. E mereu frumos să vezi unde ai început. Să rămâi așa cu capul pe pământ, să-ți aduci aminte. Cumva sunt recunoscătoare că am avut ocazia și am putut să învăț aici”, a declarat Ebru Bolat, într-un interviu pentru CSM Constanța.

În prezent, spune că este obișnuită cu competițiile internaționale și cu condiții mult mai dificile de navigare.

„Iubesc marea și oceanul mult mai mult. Acum știu că pot mai mult, valuri mai mari și condiții mai periculoase. Îmi aduc un pic mai multă bucurie”, mărturisește sportiva.

Această mentalitate o ajută să privească fiecare competiție ca pe o nouă oportunitate de progres.

Ebru Bolat are deja un loc important în istoria sportului românesc.

La Jocurile Olimpice de la Paris 2024, ea a devenit prima femeie din România care a concurat la yachting la Jocurile Olimpice. În proba de ILCA 6, Bolat a încheiat competiția pe locul 23 din 43 de sportive.

Calificarea la Paris a venit după o performanță decisivă la ultima regată de calificare, unde Ebru a terminat pe primul loc, obținând astfel biletele pentru Jocurile Olimpice.

Performanțele olimpice au fost precedate de rezultate importante la nivel juvenil. Ebru Bolat este dublă campioană europeană de juniori, cu titluri europene la clasele Zoom8 și Optimist, și a devenit ulterior vicecampioană mondială la juniori.

În prezent pe locul 27 mondial, sportiva română a ocupat anul trecut și locul 10 în ierarhia federației internaționale de specialitate, în iunie, fiind cea mai bună clasare a sa din carieră.

După Paris, Ebru Bolat și-a mutat deja atenția către următorul obiectiv major: Jocurile Olimpice de la Los Angeles 2028.

Mondialele din Irlanda reprezintă următorul test important. Însă, primul test major în cursa pentru calificarea la LA 2028 va avea loc în ianuarie 2027.

Între 15 și 23 ianuarie 2027, la Fortaleza, Brazilia, este programat Campionatul Mondial ILCA 6, care va stabili în proporție de aproximativ 40% componența sportivelor care vor participa la Jocurile Olimpice 2028.

Ebru Bolat a stabilit anul trecut cea mai bună clasare obținută vreodată de România în această clasă olimpică la nivel de senioare. Sportiva română s-a situat pe locul 9 la ediția din mai 2025, desfășurată în China.

Beneficiul observat este însă unul moderat, iar cercetătorii avertizează că fructul nu trebuie privit drept un aliment-minune, potrivit publicației Bild.

Noua cercetare pornește de la datele unui studiu anterior, publicat în 2021, care arătase că un avocado consumat zilnic nu reduce grăsimea abdominală în cazul adulților supraponderali, dar poate determina scăderea colesterolului LDL, cunoscut popular drept colesterolul „rău”.

De această dată, oamenii de știință au analizat mai atent particulele LDL care transportă colesterolul prin sânge. Numărul acestor particule poate oferi informații suplimentare despre riscul cardiovascular: două persoane pot avea valori similare ale colesterolului LDL, dar un număr diferit de particule care îl transportă.

Analiza a inclus probe de sânge provenite de la 786 de adulți supraponderali. Dintre aceștia, 389 au consumat zilnic câte o avocado Hass, timp de 26 de săptămâni. Ceilalți 397 și-au păstrat alimentația obișnuită și au evitat, în mare măsură, consumul de avocado.

La finalul perioadei analizate, cercetătorii au constatat că numărul total al particulelor LDL a scăzut în grupul care a consumat avocado. Diferența față de grupul de control a fost de 49,1 nanomoli pe litru.

Potrivit autorilor cercetării, această modificare ar putea corespunde unei reduceri de aproximativ 4% a riscului de apariție a bolilor cardiovasculare. Există însă o precizare importantă: cercetătorii nu au constatat direct o scădere cu 4% a numărului de îmbolnăviri. Procentul reprezintă o estimare calculată pe baza datelor provenite din cercetări anterioare.

Janhavi Damani, unul dintre autorii studiului, explică faptul că persoanele cu aceeași concentrație de colesterol LDL pot avea profiluri de risc diferite. O persoană care transportă colesterolul printr-un număr mai mare de particule LDL, mai mici, poate avea un risc cardiovascular superior uneia care are mai puține particule, chiar dacă analizele obișnuite indică valori similare ale LDL.

Autorii temperează însă concluziile. Damani consideră că o reducere estimată de 4% este modestă, iar schimbarea alimentației în ansamblu ar putea produce beneficii mult mai importante pentru sănătatea cardiovasculară. Consumul zilnic de avocado poate reprezenta, cel mult, unul dintre pașii unei diete mai sănătoase.

Avocado furnizează grăsimi nesaturate, fibre, potasiu, folat și fier, nutrienți care au făcut ca fructul să devină tot mai popular inclusiv în România.

Studiul a fost finanțat de Avocado Nutrition Center. Potrivit informațiilor publicate odată cu cercetarea, finanțatorul nu ar fi intervenit în colectarea, analizarea sau publicarea datelor.