Înalta Curte de Casație și Justiție anunță organizarea celei de-a doua runde de dezbateri cu societatea civilă, parte a unui mecanism de comunicare și consultare permanentă demarat spre finalul anului 2025.
„Instanța supremă a demarat un mecanism de comunicare și consultare permanentă cu societatea civilă, contactul direct și schimbul deschis de opinii fiind cea mai solidă bază a identificării principalelor nevoi și disfuncții percepute la nivelul societății. În cadrul dialogului urmărim să identificăm soluțiile normative și organizatorice pentru îmbunătățirea constantă a serviciului public de justiție”, se arată în mesajul transmis de ÎCCJ.
Prima întâlnire a avut loc în data de 9 decembrie 2025, iar în urma acestuia a fost elaborat un Raport de sinteză.
Acesta va sta la baza următoarelor etape ale dialogului constant cu societatea civilă, „având rolul de a ghida acțiunile viitoare în direcția consolidării valorilor democratice și a unui sistem de justiție echitabil, accesibil și independent ca o garanție a statului de drept”, anunță ÎCCJ.
În aceste condiții, ÎCCJ anunță că următoarea întâlnire va avea loc în data de 25 februarie 2026, oferind oportunitatea pentru aprofundarea discuțiilor, dezvoltarea unor soluții concrete pentru provocările cu care se confruntă justițiabilii și justiția.
ÎCCJ mai anunță că rezultatele celei de-a doua runde de dezbateri vor fi anunțate public, iar soluțiile identificate vor fi ulterior analizate în cadrul instituției.
Regula se aplică pe insula Capri din Golful Napoli, potrivit Express. Autoritățile de pe insula care primește aproximativ 2,7 milioane de turiști pe an încearcă să reducă astfel efectele poluării. Totuși, regula este destul de puțin cunoscută turiștilor deși este în vigoare de ceva timp.
Toate obiectele de plastic de unică folosință sunt interzise pe insula populară. Pe listă sunt pungile, paiele și ustensilele de plastic. Cel mai dificil de respectat este regula privitoare la sticlele de apă.
Fiind o zonă din sudul însorit al Italiei, turiștii transportă sticle de apă. Cei prinși că au obiecte de plastic asupra lor, inclusiv sticle de apă, riscă o amendă de până la 500 de euro.
„Autoritățile insulei sunt din ce în ce mai îngrijorate de efectele creșterii numărului de turiști asupra populației locale și a mediului. În 2019, a intrat în vigoare o interdicție privind materialele plastice de unică folosință, interzicând pungile de plastic, paharele, ustensilele, sticlele de apă, paiele și chiar mixerele de cafea. Autoritățile au fost împuternicite să amendeze pe cei prinși când beau dintr-o sticlă de plastic cu până la 500 EUR, poate părea excesiv, dar este bine intenționat”, a declarat Simon Hood.
De ce a fost introdusă regula privind sticlele de plasticExpertul a explica de ce au ales autoritățile locale să promoveze o regulă atât de dură.
„Capri nu este o municipalitate recunoscută din punct de vedere istoric pentru activitățile dedicate mediului. Insula este văzută ca un punct fierbinte cu vedete de cinema, celebrități și influenceri ceea ce a însemnat că multe dintre aceste preocupări au fost ignorate. Totuși, turismul de masă a cunoscut schimbări rapide și consistente în ultimii ani”, a spus Simon Hood.
Interdicția vizează în principal barurile și restaurantele, dar și pe turiștii care ajung pe insulă cu feribotul venind din Napoli.
Organizată de Primăria Comunei Dudeștii Vechi, împreună cu Asociația Culturală Jacu Ronkov, sărbătoarea va avea loc duminică, 15 februarie, la Căminul Cultural „Jaku Ronkov”.
Totodată, vă amintim, Fărșangul de la Dudeștii Vechi face parte din seria evenimentelor care promovează candidatura Banatului la Titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, un proiect inițiat de Consiliul Județean Timiș și implementat de Visit Timiș.
Prepararea și degustarea preparatelor va avea loc la ora 14:00, iar punctul culminant va fi aprinderea focului de „Baba Marta” la ora 19:00. Atmosfera va fi întreținută de formația lui Rocky Franiov.
Citeşte comunicatul integral AICI
Votul pentru aprobarea deciziei finale pentru proiectul SMR de la Doicești a fost dat după ce acest punct a fost inclus de statul român, prin Ministerul Energiei, pe ordinea de zi a AGA de joi.
Cele șase reactoare modulare mici (SMR), o tehnologie a americanilor de la NuScale, însumează capacitate instalată de 462 MW, care echivalează cu aproape 70% a capacității instalate a unui singur reactor de la Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă.
Aprobarea adoptării Deciziei Finale de Investiție (FID) în Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) NuScale de la Doicești (Proiectul), în baza Studiului de Fezabilitate a Proiectului a fost decisă joi în prezența acționarilor reprezentând 92,97814% din capitalul social și 92,97814% din totalul drepturilor de vot, prezentul punct este adoptat cu 259.353.433 voturi reprezentând 92,47335% din totalul voturilor deținute de acționarii prezenți sau reprezentați, respectiv:
Decizia luată joi înseamnă aprobarea finanțării, în prima fază, pentru unul dintre cele șase reactoare, urmând ca dezvoltarea celorlalte cinci să fie analizată ulterior, în funcție de performața acestuia, care ar fi primul astfel de reactor din lume construit cu tehnologia NuScale.
Mai concret, se va plăti pentru instalarea unei mini-unități de 77 MW, urmând să se determine bugetul, lista contractorilor, arhitectura contractuală, detaliile de finanțare, precum și graficul detaliat al etapei următoare, prin raportare la evoluția tehnologică a reactoarelor modulare mici.
Iulie 2033 ar urma să fie, conform documentelor, data de începere a operării comerciale pentru primul modul tip NPM li 2034 pentru întreaga centrală de 462 MW, termene care depind de acordurile comerciale pentru achiziția celorlalte 5 module NPM.
Propunerile votate se regăsesc în Nota privind supunerea spre aprobarea AGA a SNN a adoptării deciziei finale de investiție (FID) în Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR):
„La nivelul RPN, în cadrul studiului de fezabilitate au fost analizate 4 scenarii, dintre acestea, scenariul recomandat de RPN este scenariul A1.3, scenariu care permite o repartizare mai echilibrată a riscurilor în cadrul proiectului. Inițial, vor fi disponibili doar 77 MWe (brut), până când primul NPM demonstrează că funcționează conform design-ului, iar restul modulelor vor fi achiziționate și puse în funcțiune.
Astfel, scenariul A1.3, prevede oricare dintre cele două variante (i) numai primul modul tip NPM va fi achiziționat de RoPower, iar restul de 5 vor fi în responsabilitatea NuScale și vor fi plătite de RoPower numai după ce primul NPM va fi pe deplin operațional sau (îi) RoPower va achiziționa toate cele 6 module, dar cu obligația că NuScale să ramburseze integral costurile celor 5 module, dacă primul NPM nu va funcționa conform proiectului.
Etapele-cheie prevăd dată de începere a operării comerciale pentru primul modul tip NPM în iulie 2033, iar pentru întreagă centrală în decembrie 2034, depinzând de acordurile comerciale pentru achiziția celorlalte 5 module NPM.
Așa cum rezultă din Rezumatul Executiv rev. 1 (Anexă 2), pentru scenariul A1.3, RoPower recomandă adoptarea unei decizii de investiție condiționată, în linie cu lista de condiții prezentate în Anexă 3, dintre care, cea mai importantă fiind angajamentul NuScale pentru una dintre cele două opțiuni (i) sau (îi) de mai sus privind modulele 2-6”.
Ce costuri sunt estimateJoi, acționarii au aprobat și derularea activităților necesare fazei Pre-EPC (Etapa 3 a Proiectului), iar în baza deciziei de investiție și a activităților/livrabilelor ce vor rezulta din etapa premergătoare pre-EPC (etapa 3), se va determina bugetul, lista contractorilor, arhitectura contractuală, detaliile de finanțare precum si graficul detaliat al etapei următoare, prin raportare la evoluția tehnologica a Reactoarelor Modulare Mici (SMR)
„Astfel, în perioada ce urmează (estimativ mai 2026), vom supune aprobării Adunării Generale a Acționarilor propuneri cu privire la inițierea efectivă a fazei pre-EPC (etapa 3) și implicit a aprobării bugetului, strategiei de finanțare, încheierii contractelor și alte activități specifice acestei etape, pentru care estimăm la acest moment o durată de aproximativ 15 luni, iar bugetul prevăzut este de aproximativ 600 milioane dolari, se mai afirmă în documentele oficiale analizate de acționari înainte de vot.
Nuclearelectrica, controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni, deține jumătate din compania de proiect de la Doicești, RoPower Nuclear S.A., alături de compania privată Nova Power&Gas, parte din grupul E-INFRA al clujenilor Teofil Mureșan, Simion Mureșan și Marian Pantazescu.
Ministerul Energiei anunța pe 18 decembrie că sprijină continuarea proiectului SMR de la Doicești, aflat în Faza 2 a Studiilor de Design și Fezabilitate, implicit înainte unei decizii finale de investiție, care era prevăzută pentru acest an.
Cronologia proiectuluiÎn septembrie 2024, Banca de Export-Import a SUA (EXIM) a aprobat un angajament financiar de până la 99 milioane de dolari în favoarea companiei RoPower Nuclear S.A. pentru finanțarea dezvoltării unui proiect nuclear la Doicești.
Conform datelor oficiale, proiectul Doicești va avea un impact semnificativ asupra economiei locale și naționale. Va crea aproape 200 de locuri de muncă permanente în centrală, 1.500 de locuri de muncă în etapa de construcție și 2.300 de locuri de muncă în producție.
În noiembrie 2020, directorul executiv al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, şi preşedintele şi directorul general al NuScale Power, John Hopkins, au semnat, la Glasgow, acordul pe baza căruia cele două companii vor coopera pentru construcţia unui reactor nuclear modular de mici dimensiuni (Small Modular Reactor – SMR) în România. Semnarea documentelor a avut loc după ce Administraţia SUA a anunţat că firma americană NuScale Power va construi în România un reactor nuclear modular de mici dimensiuni În septembrie 2020, compania NuScale Power a primit autorizarea în SUA pentru minireactorul său nuclear.
Ulterior, în aprilie 2022, NuScale a anunțat că încep procesul de fabricare a componentelor reactoarelor, compania coreeană Doosan Enerbility fiind aleasă pentru producția de echipamente principale pentru reactoarele modulare mici (SMR) NuScale.
Între timp, proiectul-pilot, din SUA, al NuScale a căzut, în noiembrie 2023, din cauza unor probleme de finanțare, lăsând astfel România în poziția de a fi primul stat din lume în care ar putea să fie amplasate aceste reactoare, la amplasamentul unei foste centrale de cărbune din Doicești, Dâmbovița, ales de compania de proiect, RoPower.
Centrala nucleară ar urma să aibă cu o durata de viață de peste 60 de ani, de la punerea în funcțiune planificată pentru finalul actualului deceniu. Proiectul este unul generațional care va produce energie curată, sigură și fără emisii de carbon în atmosferă și un punct cheie în angajamentul României de a-și tripla capacitățile de generare a energiei din surse nucleare, până în 2050, arată informațiile oficiale.
Autoritățile de la Kiev au oferit primele autorizații pentru exportul de armament de la începutul războiului cu Rusia, scrie Reuters.
Anunțul a fost făcut de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov.
Decizia are o miză politică destul de importantă, având în vedere că Ucraina se află încă în conflict cu Rusia.
Guvernul caută resurse pentru a dezvolta industria de apărare și vrea să folosească tehnologia militară produsă intern pentru a întări relațiile cu partenerii externi.
Rustem Umerov nu a precizat câte companii au primit licențe, însă a spus că sectorul ucrainean de apărare poate produce anual echipamente în valoare de peste 55 de miliarde de dolari.
El a menționat că instituția guvernamentală care aprobă exporturile s-a reunit pentru prima dată după o pauză de opt luni.
De la invazia Rusiei din februarie 2022, industria de apărare a Ucrainei s-a extins rapid și include acum peste 1.000 de firme, majoritatea private și apărute recent.
Volodimir Zelenski a declarat că țara are 450 de producători de drone. Aparatele fără pilot joacă un rol esențial pe front și sunt responsabile pentru cele mai multe lovituri asupra țintelor militare.
„În domeniile UAV-urilor, războiului electronic și recunoașterii, capacitățile noastre depășesc deja volumul achizițiilor interne. Exporturile coordonate ne permit să atragem investiții, să creștem producția și să lansăm noi tehnologii pentru armata ucraineană.”, a scris Umerov.
Declarația a fost făcută joi, într-un interviu acordat postului public de televiziune, pe fondul dezbaterilor privind un proiect de lege care stabilește cadrul oficial de comemorare a victimelor atacului Hamas din 7 octombrie 2023, considerat cel mai grav din istoria Israelului.
Întrebat dacă nu ar fi mai potrivit „să vedem lucrurile așa cum sunt”, Miki Zohar, ministrul Culturii și Sportului din Israel, citat de Times of Israel, a răspuns: „Nu sunt atât de adeptul mentalității de victimă”.
Critici din partea familiilor victimelorProiectul urmărește instituirea unui sistem oficial de marcarea a tragediei și de omagiere a celor uciși, iar inițial titlul făcea referire explicită la „masacrul din 7 octombrie”. Însă o comisie a Knessetului, parlamentul Israelului, a aprobat miercuri modificarea formulării, astfel încât documentul să se refere doar la „evenimentele din acea zi”.
Decizia a provocat reacții puternice din partea familiilor celor uciși, care au acuzat autoritățile că încearcă să diminueze gravitatea tragediei și să rescrie modul în care aceasta este prezentată oficial.
Zohar: Israelul nu mai poate fi masacratZohar, membru al partidului premierului Benjamin Netanyahu, a apărat schimbarea, spunând că statul Israel trebuie să transmită un mesaj de forță, nu de vulnerabilitate.
„Statul Israel este un stat puternic. Zilele în care era posibil să fie masacrat Israelul nu mai există”, a declarat ministrul. „Se pot ucide cetățeni israelieni, din păcate, se pot răni cetățeni israelieni, și vom face tot ce putem pentru a preveni astfel de lucruri. Dar nu mai este posibil să fie masacrată națiunea Israel”, a transmis oficialul, citat de Times of Israel.
„A fost masacru. Nu putem evita cuvântul”Afirmațiile sale au stârnit critici imediate din partea familiilor victimelor atacului, care spun că astfel de declarații sunt greu de acceptat și că eliminarea termenului „masacru” diminuează gravitatea tragediei.
„Nimic nu mă mai surprinde, nici măcar cuvintele ministrului Zohar. Care este diferența dintre el și cei care neagă Holocaustul? A fost un masacru. Nu putem evita acest cuvânt”, a reacționat o rudă a uneia dintre persoanele ucise.
