Agregator de ştiri

Anul 2025 a fost marcat de inau­gurarea unei in­vestiţii majore pe piaţa de electro­casnice din România, e vorba de cea de-a treia fabrică a nemţilor de la Karcher, unde grupul produce aparate complexe, de genul celor folosite în malluri şi supermarketuri pentru curăţat pardoseala. În celelalte două unităţi, germanii realizează aspiratoare casnice şi industriale.

Fostul ministru al Transporturilor Ciprian Șerban a fost întrebat luni de ce a semnat acest ordin pe final de mandat.

„Ghinion, cum ar spune un clasic în viață, ghinionul meu pe final meu de mandat. De ce? Pentru că acolo aveam o decizie și o asumare a Consiliului de Administrație și a Consiliului de la Metrorex”, a răspuns Ciprian Șerban.

Întrebat dacă se paote reveni asupra deciziei, el a spus: „Am încercat tot felul de discuții cu dânșii, am încercat tot felul de variante să nu ajungem la această creștere. Nu se poate reveni la ea. Era cumva atributul meu să semnez acel ordin pentru că a urmat toți pașii în minister, ajungând la mine la mapă, trebuia asemnat”.

Fostul ministru al Transporturilor spune că ministerul a trimis la Metrorex și Corpul de control „pentru că sunt anumite cheltuieli din punctul meu de vedere nejustificate”. Rezultatele acestor verificări vor fi prezentate ulterior, a mai spus Ciprian Șerban.

De la 1 mai, o călătorie cu metroul în București va costa 7 lei, față de 5 lei în prezent, după ce majorarea tarifelor a fost solicitată de Consiliul de Administrație al Metrorex și aprobată de ministerul Transporturilor. Scumpirile vizează și abonamentele.

Ciprian Șerban a fost întrebat dacă, în eventualitatea unui Guvern PSD-AUR, ar fi dispus să revină la Ministerului Transporturilor.

„Nu se pune problema de formare unui guvern PSD-AUR, după cum v-au spus și colegii mei. Este o decizie pragmatică, are un singur scop: înlăturarea premierului de la Palatul Victoria”, a spus Ciprian Șerban.

El spune că nu va exista o alianță PSD-AUR.

„Nu vorbim despre nicio alianță, nu avem niciun plan de viitor cu partidul AUR. Am spus că nu va exista această alianță, nu va exista”, a adăugat fostul ministru.

PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Anunțul a fost făcut luni de lideri de la cele două partide politice.

Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat, luni, că între PSD și celelalte partide care susțin moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan nu există și nu a existat niciun acord politic pentru perioada de după un eventual vot de demitere a executivului.

„Niciun fel de acord politic post moțiune”

Grindeanu a spus că scopul comun este strict demiterea Guvernului Bolojan. Colaborarea cu AUR, Pace, SOS și alte formațiuni nu implică înțelegeri pentru perioada ulterioară.

„Nu există niciun fel de acord politic post moțiune și aceste lucruri nu au făcut parte din niciun fel de discuție”, a declarat liderul PSD, adăugând că dorește să fie „foarte bineînțeles” în această privință.

BPN PSD a votat în unanimitate susținerea moțiunii

Biroul Permanent Național al PSD a decis în unanimitate că deputații și senatorii partidului vor semna și vor vota moțiunea de cenzură.

Grindeanu a cerut secretarilor de stat și prefecților propuși de PSD să își prezinte demisiile într-un termen rezonabil. Astfel, la momentul depunerii moțiunii, toți reprezentanții partidului vor fi în afara arcului guvernamental.

„Îmi doresc ca atunci când avem moțiunea depusă, toți acești reprezentanți ai noștri să fie cu demisiile scrise”, a spus Grindeanu.

Moțiunea, așteptată în zilele următoare

Depunerea moțiunii de cenzură urmează să aibă loc în zilele următoare.

Textul este deschis propunerilor din partea tuturor semnatarilor, atât PSD, cât și AUR. Redactarea părții tehnice a fost încredințată lui Marian Neacșu, din partea PSD, și senatorului Petrișor Peiu, din partea AUR.

Potrivit liderului AUR, George Simion, moțiunea va fi depusă după strângerea a minim 233 de semnături. Votul în Parlament ar putea avea loc pe 5 mai. Pentru demiterea guvernului sunt necesare cel puțin 233 de voturi favorabile.

Oficialii loiali președintelui palestinian Mahmoud Abbas au câștigat majoritatea curselor în alegerile municipale palestiniene, au declarat oficialii electorali, după un vot care, pentru prima dată în aproape două decenii, a inclus un oraș din Fâșia Gaza condus de rivala Hamas. Scrutinul a marcat primele alegeri de orice fel în Gaza din 2006 încoace și primele scrutine palestiniene de la începutul războiului din Gaza , acum mai bine de doi ani, odată cu atacul transfrontalier al Hamas asupra sudului Israelului. Autoritatea Palestiniană (AP) a lui Abbas, cu sediul în Cisiordania, a declarat că includerea orașului Deir al-Balah din Gaza, care a suferit mai puține pagube decât alte zone ale teritoriului de coastă în timpul războiului, a fost menită să demonstreze că Gaza este o parte inseparabilă a unui viitor stat palestinian. Alegerile, la care prezența la vot a fost scăzută, au avut loc „într-un moment extrem de sensibil, în contextul unor provocări complexe și al unor circumstanțe excepționale”, a declarat premierul palestinian Mohammad Mustafa, după anunțarea rezultatelor. Însă acestea au reprezentat „un prim pas important într-un proces național mai amplu care vizează consolidarea vieții democratice… și, în cele din urmă, realizarea unității patriei”, a spus el. Posibil indicator pentru sprijinul Hamas Hamas, care a înlăturat Autoritatea Palestiniană din Gaza în 2007, nu a nominalizat oficial candidați în Gaza și a boicotat cursa electorală în Cisiordania ocupată de Israel, unde victoria Fatah era așteptată pe scară largă. Însă unii candidați de pe una dintre listele Deir al-Balah au fost considerați pe scară largă de către locuitori și analiști ca fiind aliniați mișcării, ceea ce face ca votul să fie un potențial indicator al sprijinului pentru gruparea islamistă. Rezultatele preliminare au arătat că lista, cunoscută sub numele de Deir al-Balah ne unește, a câștigat doar două dintre cele 15 locuri disputate în Gaza. Lista Nahdat Deir al-Balah, susținută de partidul Fatah al lui Abbas și de Autoritatea Palestiniană susținută de Occident, a obținut șase locuri. Locurile rămase au fost câștigate de alte două grupuri cu sediul în Gaza, Viitorul Deir al-Balah și Pace și Construcție, care nu sunt afiliate niciuneia dintre facțiuni. Loialiștii lui Abbas au câștigat alegerile din Cisiordania, candidând fără a fi contestați în multe locuri. Purtătorul de cuvânt al Fatah, Abdul Fattah Dawla, a menționat că prezența la vot a fost apropiată de cea de la ultimele alegeri municipale din Cisiordania, din 2022, lăudând alegătorii pentru participare în ciuda violențelor continue din partea Israelului. „Prin alegerea unor personalități legate de Fatah, alegătorii par să caute sprijin internațional nerestricționat pentru guvernarea municipală și o schimbare politică treptată care s-ar putea extinde dincolo de nivelul local”, a declarat analistul politic palestinian Reham Ouda. Recentul război a lăsat o mare parte din Gaza redusă la ruine, mulți locuitori fiind strămutați și concentrați pe supraviețuire. Israelul a continuat să efectueze atacuri în ciuda unui armistițiu încheiat în octombrie. În Gaza, prezența la vot a ajuns la doar 23%, în timp ce în Cisiordania a fost de 56%, potrivit președintelui Comisiei Electorale Centrale, Rami al-Hamdallah. Al-Hamdallah a declarat că o parte din urne și echipamente de vot nu au ajuns în enclavă din cauza restricțiilor de securitate israeliene. Purtătorul de cuvânt al Hamas pentru Gaza, Hazem Qassem, a minimalizat importanța rezultatelor alegerilor, spunând că acestea nu au avut niciun impact asupra problemelor naționale mai ample. Mulți văd alegerile municipale ca pe un prim pas către alegerile prezidențiale, pe care Palestina nu le-a mai organizat de 21 de ani.

Direcţia principală de dezvoltare în segmentul energetic local trebuie să fie producţia de energie verde pentru că aceasta este singura care poate aduce competitivitate economiei prin preţuri mai mici, a subliniat Daniel Raşcu, country manager, Parapet Germania, în cadrul intervenţiei sale de la ZF Power Summit 2026. Evenimentul ZF Power Summit 2026 a avut loc în perioada 23-25 februarie în Bucureşti.

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a prezentat luni bilanțul mandatului său, după ce săptămâna trecută a fost anunțată retragerea PSD de la guvernare. Acesta a explicat care au fost principalele măsuri și reforme realizate.

„Resursele europene au fost direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie. Mai multe șanse pe piața muncii. Un minister mai suplu, mai eficient. Protecție și reintegrare pentru victimele traficului de persoane. Parteneriate externe cu rezultate pentru românii de pretutindeni. O să detaliez imediat fiecare dintre aceste linii.”, a explicat acesta.

Sprijin social pentru milioane de români

Florin Manole a vorbit prima dată despre impactul programelor sociale

„În ceea ce privește solidaritatea socială, pachetul de solidaritate a fost un proiect pentru peste 3 milioane de beneficiari. Este încă pentru peste 3 milioane de beneficiari, pensionari, copii cu dizabilități, mame care îngrijesc singure, unu, doi sau mai mulți copii. Voucherele pentru consumatorii aflați în risc de sărăcie energetică au fost un mecanism prin care am compensat o parte din creșterea prețurilor în energie pentru consumatorii vulnerabili. Peste 700.000 de gospodării și evident milioane de oameni beneficiază de această politică publică până la sfârșitul acestui an.”, a explicat el.

El a punctat și sprijinul acordat în situații de urgență.

„Sprijin de urgență pentru peste 2.500 de familii, în sumă de peste 40 de milioane de lei.”

Situația companiilor și protejarea locurilor de muncă

Fostul ministru al Muncii a vorbit, de asemenea, despre intervențiile sale pentru a sprijini angajații din companii afectate.

„Plata salariilor restante pentru mii de angajați de la Damen, Mangalia, Liberty, Galați și Romairo. Și aici aș adăuga și faptul că am promis oamenilor de acolo, celor care muncesc acolo, că voi fi vocea lor la București și transmit pe această cale miniștrilor economiei și apărării faptul că trebuie să facă totul pentru a salva aceste companii, pentru a salva aceste locuri de muncă și pentru a susține profesioniștii care lucrează acolo, în România.”, a declarat Manole.

De asemenea, a explicat și măsurile pentru persoanele afectate de falimente.

„Ajutoare de urgență pentru peste 1050 de persoane afectate de intrarea în faliment a șantierului Naval Mangalia. Acesta este un proiect pus deja în transparență și un proiect care ar trebui, ca în următoarele săptămâni, să fie în vigoare pentru a preîntâmpina problemele sociale.”, a declarat acesta.

Combaterea fraudelor și controale

Florin Manole a punctat, în cadrul bilanțului de final de mandat, și lupta sa împotriva abuzurilor și fraudelor din domeniul muncii.

„Toleranță zero pentru munca la negru, abuzuri și fraudă. Agenția Națională pentru protecția persoanelor cu dizabilități a realizat în această perioadă peste 72.000 de reevaluări care au dus la identificarea unui număr de 8.750 de certificate care nu trebuiau să fie acordate și pentru care s-a decis neîncadrarea în grad de handicap. Dar pentru că obiectivul nostru n-a fost doar lupta cu frauda, ci și justiția socială, peste 11.000 de persoane care trebuiau să aibă conform realităților medicale un grad de încadrare superior au primit acest grad.”, a explicat acesta.

„Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a realizat peste 7.000 de misiuni de control care s-au soldat cu peste 460 de sancțiuni. La inspecția muncii s-au realizat 74.101 controale, iar valoarea totală a sancțiunilor a fost de peste 172 de milioane de lei.”

Fonduri europene și servicii sociale

În ceea ce privește fondurile europene, fostul ministru a declarat că majoritatea jaloanelor au fost îndeplinite, iar proiectele aflate în derulare vizează sute de mii de beneficiari.

„În legătură cu resursele europene, vorbim despre 27 de ținte și jaloane, 21 sunt îndeplinite deja, 7 sunt în curs de îndeplinire și cele mai cunoscute exemple sunt legea salarizării și digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale, dar și 8 proiecte din fonduri europene care sunt în curs de implementare.”

„Un proiect de peste 4 miliarde de lei cu finanțare de la Uniunea Europeană prin care peste 400.000 de cetățeni vârstnici, copii cu risc de abandon școlar, mame singure, au acces la servicii sociale așa cum până acum nu au avut.”

Noua lege a salarizării

Un alt punct central al bilanțului său a fost proiectul noii legi a salarizării, pe care Manole l-a numit esențial pentru corectarea inechităților.

„Am făcut un prim draft al acestei legi, foarte avansat, pe care ministrul interimar îl va găsi astăzi când va veni în Minister.”, a spus el.

„În primul rând am făcut o nouă lege în care nimeni să nu piardă din venituri. În al doilea rând aveam un sistem complet dezorganizat de peste 100 de modificări. Am eliminat aceste disparități și am rearanjat grilele de salarizare.”

„Am eliminat în varianta pe care o lăsăm în Minister cea mai mare parte a sporurilor și am modificat anvelopa totală pentru sporuri de la 30% la 20%.”