Președintele SUA a precizat că situația din Orientul Mijlociu „evoluează foarte rapid” și „merge foarte bine”.
El și-a continuat declarațiile numind Iranul drept: „o națiune a terorii și a urii” și a sugerat că țara „plătește un preț mare în acest moment”.
Trump a declarat, în repetate rânduri, că războiul SUA și al Israelului împotriva Iranului este o operațiune pe termen scurt, însă nu a oferit o dată precisă pentru încheierea operațiunilor.
În același timp, Forțele Armate Israeliene au lansat un nou val de atacuri la Teheran. Potrivit unui comunicat al armatei israeliene, publicat, joi noapte, pe social media, a fost declanșat „un nou val de atacuri la scară largă”. Atacurile vizează infrastructura regimului iranian din Teheran, notează BBC.
O rachetă balistică lansată din Iran a lovit o zonă deschisă din centrul Israelului, fără a provoca răniți, potrivit informațiilor publicate, joi, de Comandamentul Frontului Intern al Forțelor Armate Israeliene citat de publicația israeliană Haaretz.
Scott Bessent a afirmat că escortarea navelor ar putea începe după ce Statele Unite vor avea control complet asupra spațiului aerian și după ce capacitate iraniană de reconstrucție a capabilităților ofensive ar fi eliminată.
„Cred că, de îndată ce va fi posibil din punct de vedere militar, Marina SUA, poate împreună cu o coaliție internațională, va escorta navele prin Ormuz”, a spus oficialul american într-un interviu acordat Sky News, citat de Reuters.
Escortarea navelor ar putea începe după ce Statele Unite vor avea control complet asupra spațiului aerian și după ce capacitățile de refacere ale sistemelor ofensive ar fi „complet degradate”.
Privind tranzitul prin Strâmtoare, Bessent a spus: „De fapt, acum trec petroliere, petroliere iraniene, cred că au trecut și niște petroliere sub pavilion chinezesc. Deci știm că nu au minat strâmtorile”.
Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a fost afectat de începerea războiului SUA-Israel-Iran, iar Gărzile Revoluționare Islamice au anunțat că ar putea bloca transporturile de petrol din Golf dacă atacurile americane și israeliene nu vor înceta.
„Eu și Trump vorbim aproape în fiecare zi, într-un mod informal, „ca și cum am sta la un bar”, a spus premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în prima conferință de presă extinsă, de la începutul războiului cu Iranul.
Netanyahu a vrut, în primul rând, să transmită mesaje lumii musulmane și vecinilor țării.
„Nu aș emite polițe de asigurare de viață”Șeful Executivului din Tel Aviv a fost întrebat dacă intenționează să-i ucidă și pe noii lideri ai Iranului și pe noul secretar general al Hezbollah.
„Nu intenționez să spun ce vom face în legătură cu Mojtaba Khamenei și Naim Qassem, dar nu există nicio garanție că vor rămâne în viață.L-am eliminat pe vechiul tiran. Iar noul tiran, noua marionetă a Gărzilor Revoluționare, nu își poate arăta fața în public. Dacă aș fi agent de asigurări, nu aș emite polițe de asigurare de viață acestor două persoane. Cred că vor exista surprize și trebuie să mențin un anumit grad de perspectivă combativă la această conferință de presă. Ceea ce vă pot spune este că avem un avantaj mult mai mare decât am anticipat și ne vom atinge toate obiectivele”, a spus Netanyahu.
Întrebat dacă vrea să înarmeze grupurilor de opoziție din Iran, premierul israelian a declarat că poate susține „cu certitudine că regimul nu poate fi răsturnat fără eforturile poporului iranian și i-am informat despre acest lucru. Le-am spus că ajutorul este pe drum”.
„Dacă regimul nu va cădea, va fi mult mai slab”„Nu vă pot spune ce se va întâmpla până la urmă. Nu vă voi spune. Știm, sperăm și înțelegem că și dumneavoastră sperați că acest regim va cădea. Dacă regimul nu va cădea, va fi mult mai slab. Dar dacă va cădea, problema va fi rezolvată”, a afirmat Netanyahu.
La insistențele jurnaliștilor, premierul Israelului a declarat ulterior că nu este sigur că regimul iranian va cădea.
„Bineînțeles, lucrăm pentru a crea condițiile necesare pentru ca poporul iranian să expulzeze acest regim brutal”, a insistat Netanyahu.
„Suntem cel puțin o putere regională”Șeful Guvernului israelian a spus că pe 7 octombrie, „toți credeau că suntem terminați, însă astăzi suntem cel puțin o putere regională”.
Netanyahu a transmis o serie de atenționări și Guvernului de la Beirut:
„Am spus guvernului libanez cu câteva zile în urmă că se joacă cu focul, pentru că nu-și respectă angajamentele cu privire la Hezbollah. (…) Dacă continuă să permită Hezbollah să opereze fără a-l dezarma, înseamnă că își aleg propria soartă cu propriile mâini. Și dacă nu acționează, vom acționa noi. Nu voi intra în detalii despre cum se va realiza acest lucru pe teren – fie prin mijloace teritoriale, fie prin alte metode. Dar vă promit că Hezbollah va plăti un preț mare”.
„Barbaria islamului”Ulterior, liderul de la Tel Aviv a vorbit și despre „barbaria islamului extremist sunit și șiit care amenință întreaga lume”:
„Nu putem spune că această problemă se va rezolva de la sine. V-am promis că vom schimba întregul Orient Mijlociu — în ceea ce privește dușmanii și prietenii — și că Israelul va fi mult mai puternic ca niciodată. Toată lumea recunoaște acest lucru acum, inclusiv vecinii noștri, atât dușmani, cât și prieteni”
„Am primit o păpușă Bugs Bunny”Premierul israelian a răspuns și la acuzațiile de corupție care i se aduc, având în vedere că președintele Herzog, chiar și la insistențele președintelui SUA, Donald Trump, încă nu l-a grațiat.
„Am primit o păpușă Bugs Bunny și un pachet de trabucuri de la un prieten și sunt urmărit penal pentru asta ca și cum ar fi o mare afacere”.
„Vom ajunge la întoarcerea lui Mesia”Netanyahu s-a și lăudat în propria conferință de presă: „Vorbesc cu șefi de stat care sunt uimiți de puterea și tăria noastră. Vor să se apropie de noi și vor să ne fie prieteni. Vom ajunge la întoarcerea lui Mesia, dar acest lucru nu se va întâmpla joia viitoare”.
În Tel Aviv, sirene de alarmă au fost declanșate după un atac cu rachete din partea Iranului. Totul a avut loc în timpul discursului lui Netanyahu.
Întrebat dacă Guvernul va găsi resurse suplimentare în cazul în care Parlamentul va modifica proiectul de buget pentru a include cele 3,4 miliarde de lei despre care PSD a anunțat că vrea să le introducă prin amendamente, față de 1,7 miliarde prevăzute în proiect, premierul a spus că amendamentele sunt normale în dezbaterea parlamentară, dar trebuie să rămână într-o limită rezonabilă.
„În mod normal, în timpul dezbaterilor parlamentare apar propuneri de amendamente la buget. Și cu siguranță, așa cum s-a întâmplat în fiecare an, grupurile parlamentare vor veni cu propuneri de modificare. Aceste propuneri, dacă sunt într-o anvelopă rezonabilă, nu creează probleme majore la buget”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan a avertizat însă că propunerile care ar genera dezechilibre ar repeta problemele din anii trecuți.
„În condițiile în care, prin astfel de propuneri, se creează dezechilibre majore, nu facem decât să repetăm greșeala pe care am făcut-o anii trecuți. Și așa cum a precizat domnul ministru Nazare, să construim în loc de bugete realiste, bugete care nu se bazează pe estimări corecte, în care veniturile, așa cum știm, au fost supradimensionate și cheltuielile au fost calculate la un nivel care nu acopereau toate cele 12 luni ale anului. Și sperăm că nu vom fi în această situație. Deci fiecare parlamentar, fiecare partid, poate să facă propunerele pe care le crede de cuviință”, a adăugat premierul.
Unele programe sociale ar putea fi finanțate din fonduri europenePremierul a spus că sprijinul pentru persoanele vârstnice este deja inclus în bugetul de stat, iar alte programe sociale ar putea fi finanțate din fonduri europene.
„În ceea ce privește această chestiune propriu-zisă, așa cum știți, prin proiectul de buget, sumele care sunt dedicate pentru sprijinul vârstnicilor noștri, care nu puteau fi asigurate din fonduri europene, așa cum s-a întâmplat în cursul anului trecut, de exemplu, au fost prinse în bugetul de stat. Pentru alte propuneri care țin de alte forme de sprijin cu caracter social, există o disponibilitate din fondul social european, în așa fel încât pentru persoane care au nevoie de sprijin pot fi dezvoltate, avem un acord de principiu din punctul ăsta de vedere, la care, dacă cele două ministere care au responsabilitate în acest domeniu, Ministerul Muncii și Ministerul Proiectelor Europene, lucrează, pot fi găsite soluții pentru ca aceste servicii sociale să fie asigurate din fonduri europene. Și acolo unde am constatat că nu se poate asigura din fonduri europene, am alocat direct din buget”, a precizat șeful Executivului.
Premierul avertizează asupra importanței stabilității politiceÎntrebat și despre scenariul discutat în PSD potrivit căruia partidul ar putea decide după adoptarea bugetului dacă mai susține sau nu actualul guvern, Bolojan a spus că prioritatea este adoptarea bugetului.
„Cea mai importantă miză pentru noi este să avem acest buget adoptat, un buget responsabil, un buget făcut în mod corect pentru România, pentru că este baza funcționării țării noastre și este un semnal pentru piețe, pentru companii care va avea efecte economice importante”, a mai spus Bolojan.
Premierul a subliniat că stabilitatea politică are impact direct asupra economiei.
„În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură, să facă ceea ce consideră de cuviință, să facă propuneri și, sigur, dacă vor apărea astfel de situații, sigur că putem discuta pe tema asta. În orice caz, indiferent cine este premier și cine este în guvernare, trebuie să fim conștienți că stabilitatea politică, mai ales în astfel de vremuri, este un element important pentru că ea concură la nivelul dobânzilor pe care le plătește România, la nivelul împrumuturilor pe care le face și, deci, are și efecte economice, nu doar strategii politice”, a declarat premierul.
„Dincolo de discuțiile aplicate pe care le-am avut astăzi cu președintele Volodimir Zelenski despre parteneriatul nostru, despre o fabrică nouă de drone în România, m-am tot gândit la acel <ceva> care face un popor să rămână unit în fața pericolului. Bani, tehnică militară, tehnologie – toate au o valoare limitată dacă în spate nu sunt oameni care cred într-un scop comun”, a scris pe Facebook, joi seara, Radu Miruță.
El spune că a mers împreună cu președintele Zelenski la Baza 86 Aeriană de la Fetești, acolo unde tineri români și ucrainieni se antrenează pentru a deveni piloți de avioane F-16.
„I-am văzut pe viitori piloți ucrainieni emoționați în discuția cu președintele lor. Era o emoție sinceră, dar și o conștientizare profundă a responsabilității pe care o poartă”, susține ministrul Apărării.
Acesta susține că a discutat cu președintele Ucrainei despre continuarea programelor de pregătire pentru piloții ucraineni și despre consolidarea capacităților de apărare pe flancul estic al NATO.
Radu Miruță arată că președintele Zelenski a mulțumit în repetate rânduri pentru sprijinul oferit de România: „La rândul meu, i-am mulțumit pentru rezistența poporului ucrainean, care ține agresiunea Rusiei lui Putin departe de granițele noastre. Noi dormim liniștiți in paturile noastre pentru cǎ de patru ani ucrainienii țin piept agresorului Putin”.
„Importăm peste două treimi din țiței și produse petroliere. Creșterea prețurilor la nivel global se reflectă automat la benzinăriile din România”, a declarat Bolojan.
Șeful Executivului a mai atras atenția că o eventuală reducere a accizelor nu garantează ieftinirea la pompă: „Nu trebuie să ne ascundem, o scădere de acciză nu garantează scădere de prețuri, ci poate garanta creșterea unui adaos comercial. Trebuie să fim realiști și să nu acționăm ca niște piromani economici”.
Bolojan a precizat că Guvernul analizează zilnic situația pieței și modul în care conflictul din Orientul Mijlociu afectează transportul de țiței și rafinăriile din zonă.
„Sunt lucruri care depind de noi și lucruri care nu depind de noi. Pentru partea pe care o putem controla, cum este gazul, am reușit să oferim predictibilitate consumatorilor români. La celelalte hidrocarburi, dependența de importuri limitează capacitatea noastră de intervenție”, a explicat prim-ministrul.
Prețul la benzină și motorină a început să crească din cauza crizei din Orient și a perturbării lanțurilor de aprovizionare internaționale. Premierul a asigurat că măsurile guvernamentale se concentrează pe limitarea creșterilor și pe găsirea unor soluții suportabile pentru cetățeni, fără a repeta schemele de compensare aplicate în 2022.
Întrebat de ce bugetul Serviciului Român de Informații a crescut, dar bugetele altor ministere, precum ministerul Sănătății s-au diminuat, premierul României a spus: „Abordarea este simplistă și strict contabilă”.
Potrivit lui Ilie Bolojan, unele instituții au bugete mai mari deoarece gestionează proiecte finanțate din programe europene.
„Trebuie să recunoaștem că sunt ministere care și-au crescut bugetele sau autorități pentru că beneficiază de anumite linii de finanțare. Vă rog să verificați, de exemplu, Ministerul Apărării sau Ministerul Transporturilor, de exemplu, care au programe importante și și Serviciu Român de Informații are programe atât pe fonduri europene cât și pe componenta de SAFE”, spune Ilie Bolojan.
Prim-Ministrul a exemplificat: „De exemplu, achiziție de elicoptere de tip utilitar, alte dotări care țin atât de accesarea de fonduri europene cât și de SAFE. Prin urmare, cumulând aceste sume în bugetul acestor instituții, inclusiv SRI, și la Ministerul Apărării e o creștere importantă pe partea de SAFE de câteva miliarde, la fel este la Transporturi de câteva miliarde, anumite ministere, cum sunt cel de Externe, care n-au avut, de exemplu, astfel de proiecte, în mod evident nu apare surplusul care apare la cei care au aceste fonduri”.
„Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulențele pe care le vedem pe piețele externe, atât din punct de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, dar și din punct de vedere al creșterii prețurilor la combustibil în general. Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat”, a declarat joi premierul Bolojan.
Reducerea deficitului și menținerea investițiilorPotrivit premierului, una dintre principalele provocări este reducerea deficitului bugetar, proces care presupune diminuarea cheltuielilor statului cu zeci de miliarde de lei.
„Reducerea deficitului este o provocare pentru că înseamnă că trebuie, practic, să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv”, spune Ilie Bolojan.
Prim Ministrul a precizat că Guvernul urmărește și menținerea nivelului investițiilor la un nivel ridicat, în ciuda eforturilor de reechilibrarea bugetară.
„Pentru că acest an este un an de final de perioadă de absorbție, așa cum știți, PNRR-ul se închide pentru toate țările europene la sfârșitul lunii august, practic, anul acesta, bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut, atât datorită componentelor care țin de PNRR, de peste 10 miliarde de euro la care se adaugă cofinanțările noastre, dar și datorită celorlalte componente care țin de SAFE”, anunță șeful Guvernului.
Reducerea cheltuielilor și relansarea economicăO altă componentă a bugetului vizează reducerea cheltuielilor din administrația publică, prin reforma administrației care prevedere reducerea cheltuielilor atât din aparatul central, cât și din cel local cu 10%.
„Să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele care sunt eliberate prin aceste reduceri să fie direcționate către serviciile de bază, educație, sănătate, de exemplu, sau către zona de investiții să ne permită relansare în anii următoare”, declară Bolojan.
Privind pachetul de relansare economică, Ilie Bolojan anunță: „prin pachetul de relansare, care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru ca economia României să fie așezată pe niște baze economice cât mai corecte”, adăugând că relansarea economică este o prioritate a bugetului: „O altă componentă importantă este partea de relansare economică și acest buget în modul în care este construit, având niște predicții care sunt moderate”.