Sindicaliștii din aparatul de lucru al Guvernului au cerut joi demisia sau demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău. Motivul: întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, insuficient declarate public.
Sindicatul susține că cei doi demnitari au folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv ADR și STS. Explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat.
Sindicatul semnalează o circumstanță suplimentară. Actualul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu. Numirea sa la ADR a fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul Gheorghiu. „Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG.
Darău: „Am deranjat multe interese”„Eu sunt convins că am deranjat multe interese. Așa cum am spus, legat de Autoritatea pentru Digitalizarea României, trebuia o schimbare acolo”, a spus joi ministrul Irineu Darău.
El a adăugat că, dacă în 2026, România este în urmă cu digitalizarea este „pentru că unii și-au făcut mendrele, au câștigat zeci sau sute de milioane de euro și azi nu avem digitalizare”.
„Românii știu că statul nu furnizează servicii publice cu adevărat digitale și integrate”, a mai spus ministrul.
El respinge acuzațiile aduse și susține că „niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.
„Dacă schimbările în digitalizare generează foarte multă învolburare la foștii care au asigurat digitalizarea, nu poate decât să mă bucure, mergem înainte cu digitalizarea României și pot să vă spun, pentru că sunt un om corect, de când am crescut până la toată cariera mea profesională, niciodată, nici măcar nu mi-a trecut prin cap să avantajez pe cineva”.
Regina Danemarcei, Margrethe a II-a a fost spitalizată de urgență.
Majestatea Sa a suferit un atac de cord și se află la spitalul din Copenhaga.
Medicii doresc să se asigure că valorile sale sunt stabile, deci monarhul va rămâne la spital pe parcursul întregului weekend.
Conform Casei Regale a Danemarcei, fosta suverană este „obosită, dar se află într-o stare de spirit bună”. Ea va rămâne sub supraveghere medicală pe parcursul weekendului pentru investigații suplimentare.
Margrethe a II-a a abdicat în ianuarie 2024, predând tronul fiului ei, regele Frederik al X-lea.
Cinci italieni au murit într-un accident în timpul scufundărilor din Maldive . Circumstanțele incidentului rămân neclare, a anunțat joi Ministerul italian de Externe într-un comunicat, citat de Le Figaro.
Forțele de securitate de la fața locului au recuperat până acum doar unul din cele cinci cadavre. Arhipelagul este o destinație de vacanță de lux, cu plajele sale cu nisip alb și stațiunile retrase, populară printre scafandri.
Oficialii locali au declarat că acesta este cel mai grav accident legat de scufundări care a avut loc în Maldive. Țara are din 1.192 de insulițe de corali împrăștiate pe o distanță de aproximativ 800 de kilometri de-a lungul Ecuatorului, în Oceanul Indian.
„În urma unui accident produs în timpul unei excursii de scufundări, cinci cetățeni italieni au murit (…) în Maldive. Scafandrii și-ar fi pierdut viața în timp ce încercau să exploreze peșteri situate la o adâncime de 50 de metri ”, a declarat ministerul, subliniind că autoritățile locale desfășoară o anchetă.
O peșteră adâncă de 60 de metriCei cinci italieni nu s-au întors din diving, mai precis din peștera din atolul Vaavu, situat la sud de capitala Malé. Avioane și bărci rapide au fost desfășurate joi după-amiază pentru o operațiune de căutare la scară largă, a anunțat Forța Națională de Apărare din Maldive (MNDF) într-un comunicat.
„Un cadavru a fost găsit ”, a anunțat comunicatul. Acesta „a fost descoperit în interiorul unei peșteri adânci (…) Se crede că și ceilalți patru scafandri se află în aceeași peșteră, care coboară la aproximativ 60 de metri ”, a specificat acesta.
MNDF a declarat, de asemenea, că o navă a pazei de coastă se află în zonă pentru a coordona operațiunile de căutare pe tot parcursul nopții. Scafandri suplimentari ai pazei de coastă au fost trimiși pentru a ajuta la căutări. Potrivit poliției, condițiile meteorologice au fost nefavorabile în Vaavu joi și a fost emisă o avertizare pentru ambarcațiunile de pasageri și navele de pescuit.
O turistă britanică a murit în decembrie în timp ce făcea scufundări, iar soțul ei a murit câteva zile mai târziu, după ce s-a îmbolnăvit.
În iunie, o turistă japoneză în vârstă de 26 de ani a dispărut după o excursie de scufundări în apropierea capitalei.
Potrivit presei locale, cel puțin 112 turiști au murit în incidente maritime în arhipelag în ultimii șase ani, inclusiv 42 de victime ale accidentelor de scufundări sau snorkeling.
Declarațiile ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului au fost făcute joi seara la gala „Destinația anului”.
„Legat de combustibil și zboruri, întotdeauna pot fi anumite motive de îngrijorare, dar nici nu putem să prevedem exact cum va decurge criza. Cred că îndemnul meu pentru români este clar, și a fost și când am fost aici la deschiderea litoralului și când am vorbit în calitate și de ministrul al Turismului, să petreacă vacanțe și în țară”, a declarat Irineu Darău.
El spune că situația economică este grea și pentru antreprenorii din turism, și pentru turiști.
„Dar putem inpulsiona economia românească și putem asigura supraviețuirea turismului și dezvoltarea lui, petrecându-ne și vacanțele în România”, a adăugat el.
Ministrul spune că evenimentul de joi seara, „Destinația anului”, arată că sunt în România valori și comunități care merită vizitate.
„Chiar cred că și din punct de vedere al siguranței și al prețurilor și al încurajării economiei, 2026 poate să fie anul în care aproape toți românii să aleagă România drept destinație pentru a ne crește economia și turismul”, a mai spus ministrul.
Jeremy Lewin, oficialul responsabil de asistența externă, afacerile umanitare și libertatea religioasă, a anunțat că tranșa se adaugă celor 2 miliarde de dolari promise anterior, în decembrie, în cadrul unui nou mecanism creat pentru eficientizarea distribuției ajutoarelor și creșterea responsabilității în gestionarea fondurilor.
Potrivit oficialului american, fondurile vor fi direcționate către zone unde există o suprapunere între obiectivele umanitare și interesele de politică externă ale administrației Trump.
Lewin a precizat că anumite state nu vor primi finanțare prin intermediul Biroului ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), dacă prioritățile acestora nu coincid cu cele ale Washingtonului.
„Evitând aceste țări, nu facem un deserviciu sectorului umanitar. Ne permitem să ne concentrăm asupra domeniilor în care ne suprapunem și nu credem că este nevoie de un compromis în ceea ce privește principiile lor… permițându-ne totodată dreptul suveran de a investi în locuri unde acest lucru se aliniază cu interesul nostru național”, a spus oficialul american citat de Reuters.
La rândul său, șeful OCHA, Tom Fletcher, a declarat că ONU își păstrează principiile de neutralitate și imparțialitate, în timp ce încearcă să reformeze sistemul umanitar global într-o perioadă marcată de scăderea finanțărilor.
Înaintea anunțului american, OCHA reușise să strângă 7.3 miliarde de dolari de la 65 de state membre, dintr-un obiectiv total de 23 de miliarde de dolari pentru anul în curs.
Separat de noul angajament umanitar, Washingtonul are datorii de aproximativ 4 miliarde de dolari către ONU.
„În această dimineață am eliberat prima copie a certificatului de căsătorie pentru un cuplu de același sex, în conformitate cu hotărârile judecătorești”, a declarat primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, citat de Euronews.
Edilul Varșoviei a precizat că municipalitatea va recunoaște și alte căsătorii între persoanele de același sex înregistrate în alte țări ale UE, chiar și și fără o hotărâre judecătorească.
În noiembrie 2025, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Polonia trebuie să recunoască căsătoriile între persoane de același sex, oficiate în alte state, deși legislația polonă nu permite aceste căsătorii, precizând că țara a încălcat atunci drepturile fundamentale ale unui cuplu de bărbați căsătoriți la Berlin în 2018.
În luna martie a acestui an, Curtea Administrativă Supremă a Poloniei s-a bazat pe această hotărâre pentru a dispune autorităților să recunoască căsătoria încheiată în Germania între cei doi bărbați polonezi.
Înregistrarea căsătoriei de la Varșovia vine la doar două zile de când premierul Donald Tusk, a precizat că Guvernul polon va găsi modalități de a pune în aplicare hotărârile cât mai curând posibil.
Adresându-se cuplurilor de același sex, el a cerut scuze public „tuturor celor care, timp de mulți ani, s-au simțit respinși și umiliți”.
Tusk i-a îndemnat pe oficiali „să respecte demnitatea fiecărui individ și să-și amintească că aceste persoane trăiesc în jurul nostru, printre noi, lângă noi, și că merită același respect, demnitate și iubire ca orice altă persoană”.
Persoanele LGBT luptă de mulți ani în Polonia pentru drepturi egale, unde parteneriatul civil, dar și oficierea căsătoriilor între persoanele de același sex sunt ilegale.
Niciuna dintre hotărâri nu prevede direct că Polonia este obligată să legalizeze căsătoria între persoane de același sex.