Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a susținut acordul dintre Putin și Trump privind motorina, în cadrul unor declarații date joi dimineață, când a sosit la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, eveniment la care participă și Nicușor Dan.
„Știți care este problema noastră în acest moment în Europa? Prețurile ridicate la combustibil. Apreciem orice măsură menită să reducă prețurile la combustibil și să ne garanteze competitivitatea”, le-a declarat Radev în limba engleză reporterilor, potrivit Euronews.
Comentariile sale l-au pus în contradicție cu ceilalți lideri ai UE, care au condamnat cu fermitate acordul, calificându-l drept riscant, periculos și greșit. Pentru a face posibil acest acord, SUA au relaxat sancțiunile privind importurile de motorină din Rusia până în aprilie 2027.
Într-un alt semn al distanțării față de UE, Radev a criticat atacurile Ucrainei împotriva rafinăriilor de petrol rusești, pe care Trump l-a rugat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să le oprească imediat. Zelenski a declarat între timp că Ucraina i va continua campania.
„Nu susțin atacurile asupra niciunei rafinării. Nu susțin atacurile asupra niciunei centrale energetice, la fel cum nu susțin nici atacurile rusești asupra centralelor energetice din Ucraina, deoarece acest lucru se întoarce împotriva noastră”, a declarat Radev, adăugând că prețurile la Energie din Europa sunt în creștere vertiginoasă.
Atacurile Kievului asupra rafinăriilor rusești, un avantaj puternicCu toate acestea, liderii europeni, care îl susțin pe Zelenski afirmă că asupra rafinăriilor de petrol din Rusia oferă Kievului un avantaj puternic asupra Moscovei.
Aceștia consideră că cererea lui Trump o încercare disperată de a reduce prețurile la combustibil înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, în cadrul cărora republicanii riscă să piardă ambele camere în favoarea democraților.
De la victoria sa electorală de la începutul acestui an, Radev s-a poziționat ca o voce contrară în dezbaterea europeană privind invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Prim-ministrul a declarat recent pentru Euronews că strategia blocului de „pace prin forță” a eșuat și i-a îndemnat pe colegii săi lideri să recurgă la diplomație în relația cu Kremlinul.
Radev, întâlnire cu Nicușor DanSeparat, președintele României se întâlnește cu premierul bulgar, Rumen Radev, dar și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru discuții privind Securitatea la Marea Neagră.
Întâlnirea are ca temă incidentele provocate de dronele rusești, care pun în pericol securitatea din Marea Neagră.
Imaginile arată o dronă care lovește în plin un supermarket ucrainean. Impactul și explozia au distrus magazinul din zona Odesa.
A supermarket is on fire near Odesa after a Shahed drone strike
Many people may have been inside at the time of the attack.
— NEXTA (@nexta_tv) October 15, 2026
Reacția președintelui ucraineanReacția președintelui ucrainean a apărut sub forma unui mesaj publicat pe contul de Telegram. Președintele Volodimir Zelenski a comentat atacul asupra magazinului spunând că Rusia este încurajată de atitudinea SUA.
„Ceea ce se întâmplă este o reacție a Rusiei la semnalele pe care le primește din partea Americii. Din păcate, sunt semnale periculoase cu privire la o posibilă relaxare ulterioară a sancțiunilor. Aceste sancțiuni au fost impuse de lume, de America, de Europa, de partenerii noștri. Sancțiuni pentru agresiunea împotriva Ucrainei, pentru războiul împotriva noastră. Nimic nu s-a schimbat, războiul nu s-a oprit. Sancțiunile nu trebuie ridicate. Rusia trebuie să pună capăt masacrului pe care l-a început și pe care îl continuă de 1695 de zile. Mai mulți bani pentru crime nu vor contribui la asta. Este nevoie de forță, iar America este mai puternică decât terorismul rusesc”, a scris Zelenski pe rețeaua de socializare.
Zelenski: trei persoane rănite, magazinul este distrusPotrivit președintelui ucrainean, în ciuda loviturii de amploare au fost doar câteva persoane rănite.
„Un atac rusesc oribil, cu o dronă kamikaze, asupra unui magazin obișnuit din regiunea Odesa. Rusia continuă terorismul său sângeros. Magazinul este parțial distrus, iar mașinile au fost avariate. Trei persoane au fost rănite. Toate serviciile necesare sunt la fața locului, oferind asistență celor afectați. Este important ca partenerii să ajute la apărarea împotriva acestor atacuri. De fapt, casele, magazinele, sectorul energetic și alte infrastructuri critice sunt constant sub atac. Nu există nici măcar o clipă de liniște”, a precizat Volodimir Zelenski.
Proiectul este dezvoltat de Mineral Proiect Invest (MPI Magnesium), companie cu capital 100% românesc, și vizează perimetrul Valea Dobra, din Mărginimea Sibiului.
Obținerea licenței de concesiune pentru exploatare a rocilor magnezice din perimetrul Valea Dobra (județul Sibiu) și demararea primei etape a unui plan investițional de circa 400 de milioane reprezintă doar pașii inițiali în acest proiect.
Magneziu românesc pentru industriile viitoruluiZăcământul de serpentinit – rocă metamorfică ultrabazică, compusă în principal din minerale din grupa serpentinului – din Valea Dobra este estimat la peste 50 de milioane de tone.
Însă nu reprezintă doar o cifră într-un bilanț geologic, ci o materie primă strategică pentru industriile secolului XXI.
Până în prezent, Europa a resimțit dur costurile dependenței externe. O singură sincopă de aprovizionare din anii trecuți au adus marile uzine auto continentale în pragul blocajului.
În consecință, și pentru România, producția internă nu este doar un lux economic, ci o chestiune elementară de securitate națională și europeană.
Pragmatism și rigoare. O carieră de suprafață integrată în ecosistemul naturalAcest proiect industrial de anvergură nu poate fi disociat de responsabilitatea față de mediul înconjurător și de comunitatea gazdă. Tocmai de aceea, arhitectura tehnică a proiectului de la Rășinari a fost concepută pe baze riguroase, eliminând riscurile prin inginerie modernă.
Amprentă restrânsă – Perimetrul efectiv al carierei va ocupa aproximativ 7 hectare la finalul ciclului de exploatare, situat la o distanță sigură de zona locuită și nu va fi vizibil din Rășinari.
Impactul local al acestui proiect de anvergură este unul cunatificabil financiar. Acești bani – 500.000 de euro anual începând din 2027 și 1 milion de euro anual din 2030 – vor fi administrați direct de Consiliul Local pentru proiecte de infrastructură, sănătate, educație și dezvoltare turistică.
„Modelul economic propus de MPI Magnesium aduce un beneficiu direct și măsurabil pentru locuitorii din Rășinari. Suplimentar față de taxele și redevențele legale, compania și-a asumat un angajament financiar voluntar de peste 18,5 milioane de euro”, a declarat Andrei Degeratu, CEO Mineral Proiect Invest.
România are capacitatea tehnică, financiară și managerială de a-și valorifica inteligent resurseleProiectul de magneziu de la Rășinari–Săliște poate demonstra că România are capacitatea tehnică, financiară și managerială de a-și valorifica inteligent resursele.
Sprijinul logistic și industrial este asigurat de companii românești de top – Electromontaj, Emfor, Iproeb sau Electrotehnica EM -, care însumează o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de euro și peste 1.650 de angajați.
Suveranitatea industrială a României – prin rigoare tehnologică, transparență totală și capital autohton – poate depăși stadiul de concept abstract. Poate deveni, pas cu pas, o realitate economică din care românii pot beneficia direct.
Cei doi au pledat anterior nevinovați în dosarul în care sunt acuzați că și-ar fi folosit funcțiile pentru a-i ajuta pe traficanții de droguri să transporte cocaină.
Noile acuzații, formulate joia trecută, extind considerabil dosarul penal deschis de autoritățile americane împotriva lui Maduro, în vârstă de 63 de ani, și a soției sale, în vârstă de 70 de ani. Avocații celor doi au declarat că aceștia resping și acuzațiile referitoare la torturarea opozanților.
Maduro și Flores au fost capturați de armata americană în timpul unei operațiuni desfășurate în ianuarie, la ordinul președintelui Donald Trump, și transportați ulterior la New York. Cei doi sunt așteptați să își exprime poziția față de noile acuzații în cadrul unei audieri programate pentru ora 11:00, ora locală (15:00 GMT), în fața judecătorului federal Alvin Hellerstein, la tribunalul din Manhattan, informează Reuters.
Nicolás Maduro, acuzat că ar fi ordonat torturarea opozanțilorProcurorii din cadrul biroului procurorului federal din Manhattan susțin că Maduro ar fi ordonat unor oficiali să tortureze politicieni din opoziție și membri ai armatei acuzați că ar fi complotat împotriva sa. Potrivit rechizitoriului, scopul ar fi fost menținerea sa la putere în Venezuela.
Unul dintre episoadele descrise de procurori datează din 2014. Conform acuzațiilor, Maduro ar fi ordonat atunci răpirea unor militari pentru a obține informații despre posibili disidenți. Atunci când unii dintre aceștia ar fi refuzat să ofere informații, fostul lider venezuelean le-ar fi cerut oficialilor să intensifice presiunile asupra lor.
În aceeași întâlnire, potrivit rechizitoriului, Cilia Flores ar fi susținut planul și ar fi respins o propunere alternativă, care presupunea infiltrarea unor grupuri pentru obținerea informațiilor.
Cei doi nu sunt acuzați că ar fi executat personal acte de tortură. Acuzațiile formulate de procurori vizează presupusa lor implicare într-o conspirație pentru comiterea unor astfel de fapte.
Ce pedepse riscă fostul lider venezuelean și soția saProcesul în care Maduro și Flores urmează să fie judecați este programat să înceapă la 1 iunie 2027. Dacă vor fi găsiți vinovați pentru toate acuzațiile, fiecare dintre ei ar risca o pedeapsă minimă obligatorie de 50 de ani de închisoare, potrivit informațiilor din dosar.
În prezent, cei doi sunt deținuți la Metropolitan Detention Center, în cartierul Brooklyn din New York. Ei au ajuns în custodia autorităților americane după operațiunea militară din 3 ianuarie, desfășurată la locuința lor din Caracas.
În aceeași zi, autoritățile americane au anunțat acuzațiile legate de traficul de droguri. Noile acuzații referitoare la presupusa conspirație pentru torturarea opozanților extind cadrul juridic al dosarului.
Relațiile dintre SUA și Venezuela, marcate de sancțiuni și tensiuniRelațiile dintre Nicolás Maduro și Statele Unite au fost tensionate pe parcursul celor 13 ani în care acesta a condus Venezuela, țară bogată în resurse petroliere.
Administrații americane succesive au impus sancțiuni unor oficiali venezueleni și unor companii de stat, invocând presupuse încălcări ale drepturilor omului, corupție și fraudarea alegerilor. Maduro a acuzat Washingtonul că urmărește înlăturarea sa de la putere pentru a obține un control mai mare asupra resurselor naturale ale țării.
După capturarea fostului președinte, conducerea Venezuelei a fost preluată de Delcy Rodríguez, fostul său vicepreședinte, care a intensificat cooperarea cu Statele Unite.
Donald Trump a prezentat capturarea lui Maduro și reluarea relațiilor cu Venezuela drept succese importante ale politicii sale externe. Evoluțiile au loc înaintea alegerilor legislative de la 3 noiembrie, în care republicanii încearcă să își păstreze controlul asupra Congresului american.
Declarațiile lui Lisandro Martinez au venit după înfrângerea suferită marți de Manchester United, scor 0-2, în fața lui Atlético Madrid, în Liga Campionilor. Fundașul argentinian a acuzat conducerea clubului de lipsă de ambiție și a criticat transferurile realizate în această vară, vizându-l în special pe directorul sportiv Jason Wilcox, potrivit ESPN.
În cadrul podcastului Stick to Football, Roy Keane a declarat că problemele de la Manchester United afectează întregul club, de la conducere până la echipă.
„Este evident că nu există unitate. Este haos de sus până jos. Mergem acolo în zilele de meci și nu-mi place atmosfera din jurul clubului”, a declarat fostul internațional irlandez.
Keane a criticat și modul în care Michael Carrick a fost numit antrenor, susținând că existau variante mai bune pentru această funcție.
„Totul pare haotic, iar declarațiile reflectă acest lucru. A fost haos și în modul în care au ajuns să îl numească pe Carrick antrenor. Am spus de la început că existau opțiuni mai bune. Este haos, este ca un circ”, a adăugat acesta.
Gary Neville îl critică pe Lisandro MartinezGary Neville a declarat că afirmațiile lui Martínez reprezintă și o critică la adresa propriilor coechipieri.
„Când Martínez spune că ar fi trebuit aduși mai mulți jucători, își atacă direct coechipierii. Dacă aș fi Bruno Fernandes, Harry Maguire sau unul dintre ceilalți jucători cu experiență, aș fi extrem de furios pe el”, a afirmat fostul fundaș al lui Manchester United.
Acesta a explicat că bugetul pentru transferuri este stabilit de proprietarii clubului, nu de Jason Wilcox, și a sugerat că Martinez însuși ar putea fi înlocuit dacă United ar aduce mai mulți fundași.
Nici Roy Keane nu a fost de acord cu atitudinea internaționalului argentinian, afirmând că nu îl consideră unul dintre liderii echipei.
„Nu îl văd ca pe un jucător cu autoritate la Manchester United. Îl văd ca pe un fundaș central care face foarte multe greșeli”, a spus Keane.
Ascensiunea economică a Poloniei, de la penuria ultimilor ani ai comunismului la statutul de una dintre cele mai mari 20 de economii ale lumii, este descrisa într-un amplu reportaj din The Guardian. Schimbarea este vizibilă chiar în centrul Varșoviei. Turnul Varso, înalt de 310 metri, domină Palatul Culturii și Științei, construit în perioada stalinistă.
Pentru reprezentanții companiei care deține zgârie-norul, diferența de înălțime simbolizează distanța parcursă de Polonia de la comunism la economia modernă. Dar transformarea nu se măsoară doar în clădiri spectaculoase.
De la cinci ore la coadă pentru mâncare la o economie de peste 1.000 de miliarde de dolariMarcin Bosacki, viceministrul polonez de Externe, își amintește că în anii 1980 aștepta până la cinci ore după școală pentru a cumpăra unt și carne. Polonia traversa atunci una dintre cele mai dificile perioade ale regimului comunist, marcată de legea marțială și de lipsurile economice.
Marcin Bosacki, viceministrul polonez de Externe. Sursa foto: X
Mișcarea Solidaritatea, formată în jurul muncitorilor din șantierele navale de la Gdańsk, a contribuit decisiv la schimbările politice care au dus la prăbușirea regimului. După 1989, Polonia a început tranziția către economia de piață, a aderat la NATO în 1999 și la Uniunea Europeană în 2004.
Potrivit The Guardian, venitul național al țării a depășit anul trecut pragul de 1.000 de miliarde de dolari, plasând Polonia între cele mai mari 20 de economii ale lumii. În același timp, nivelul veniturilor polonezilor a recuperat o parte importantă din decalajul față de Occident.
Polonezii încep să se întoarcă din Marea Britanie. România cunoaște bine problema plecărilorTimp de decenii, milioane de polonezi au căutat salarii mai bune în Germania, Marea Britanie și alte economii occidentale. După aderarea la UE, migrația forței de muncă a devenit una dintre caracteristicile economiei poloneze, într-un fenomen familiar și României.
Acum, direcția începe să se schimbe. Potrivit datelor prezentate de The Guardian, în fiecare an începând din 2021, numărul polonezilor care au părăsit Marea Britanie a fost aproximativ dublu față de cel al compatrioților care au sosit acolo.
Participanți la un marș cu ocazia Zilei Libertății, la Varșovia, Polonia, pe 28 martie 2026. Foto: Beata Zawrzel / Anadolu/ABACAPRESS.COM
În 2024, Germania a înregistrat, pentru prima dată, mai mulți cetățeni străini care s-au mutat din Germania în Polonia decât în direcția opusă. Această evoluție nu înseamnă că toți emigranții polonezi se întorc, dar arată că țara a devenit o destinație mai atractivă pentru muncă și viață.
Experiența poloneză și importanța locurilor de muncăDoi arhitecți polonezi intervievați de publicația britanică au lucrat ani întregi la Londra, înainte să revină la Varșovia. Acum participă la proiecte internaționale din capitala Poloniei, inclusiv la dezvoltarea noului aeroport al orașului.
Unul dintre avantajele revenirii este posibilitatea de a lucra pentru clienți din întreaga lume fără a mai locui într-o metropolă occidentală scumpă. Pentru România, unde emigrarea a afectat numeroase familii și sectoare economice, experiența poloneză arată importanța locurilor de muncă bine plătite și a oportunităților profesionale create acasă.
Aeroportul din Varșovia. Sursa foto: X/Gregory Pacyk
Salariile au crescut spectaculos. Varșovia a depășit Roma și Lisabona la un indicator importantCreșterea economică a Poloniei s-a reflectat și în veniturile angajaților. Potrivit The Guardian, salariul mediu lunar a crescut de peste trei ori în termeni nominali din 2004, ajungând anul trecut la 8.904 zloți, echivalentul a aproximativ 1.723 de lire sterline.
În Varșovia, salariul net lunar a crescut cu 120% din 2016, potrivit datelor Deutsche Bank citate de publicația britanică. Capitala Poloniei a depășit astfel Roma și Lisabona la acest indicator.
Prosperitatea a venit însă și cu prețuri mai mari. O masă pentru două persoane în Varșovia costă acum mai mult decât în Tokyo, potrivit comparației prezentate de The Guardian, iar prețul unui cappuccino s-a dublat. Creșterea costului vieții afectează în special locuitorii cu venituri mici, în timp ce investițiile și dezvoltarea imobiliară transformă cartierele capitalei.
România și Polonia: cât de mare este, de fapt, diferența prosperitățiiComparația dintre cele două țări este mai nuanțată decât sugerează dimensiunea economiei poloneze. România și Polonia au trecut prin comunism, au intrat în NATO și în Uniunea Europeană și au beneficiat de investiții străine și de accesul la piața europeană.
Polonia are însă o populație și o economie mai mari, ceea ce face ca simpla comparație a PIB-ului total să nu reflecte nivelul de trai al cetățenilor. Datele Eurostat pentru 2025 arată că PIB-ul pe locuitor, ajustat la diferențele de prețuri, reprezenta aproximativ 81% din media UE în Polonia și 78% în România. Diferența era, așadar, de numai trei puncte procentuale la acest indicator.
Această comparație nu înseamnă că salariile, infrastructura sau oportunitățile profesionale sunt identice. PIB-ul pe locuitor exprimat în standarde ale puterii de cumpărare măsoară activitatea economică raportată la populație și la nivelurile prețurilor, nu venitul efectiv încasat de fiecare angajat. Polonia se remarcă însă prin dimensiunea economiei, dezvoltarea companiilor cu prezență internațională și ambiția de a deveni un centru tehnologic regional.
Pariul de un miliard de dolari pe tehnologie și inteligență artificialăUnul dintre cele mai importante elemente ale transformării poloneze este trecerea de la producția bazată pe forță de muncă relativ ieftină la activități cu valoare adăugată mai mare. Timp de ani întregi, companii internaționale au investit în Polonia pentru costurile reduse și disponibilitatea angajaților calificați.
Costul mediu al muncii a ajuns însă la 19,10 euro pe oră, aproximativ jumătate din nivelul Germaniei și Franței, iar avantajul competitiv se reduce. Rafał Brzoska, fondatorul companiei InPost, consideră că următoarea etapă de dezvoltare trebuie să se bazeze pe productivitate, tehnologie, energie mai ieftină și reglementări mai eficiente.
Polonia: CD Projekt Red este unul din cele mai faimoase studiouri de jocuri din lume. Sursa foto: X/CD PROJEKT RED
Polonia pregătește un fond de investiții de un miliard de dolari, susținut din capital public și privat, pentru startup-uri tehnologice și companii din domeniul inteligenței artificiale. Printre exemplele de succes se află ElevenLabs, companie specializată în generarea și clonarea vocilor cu inteligență artificială, evaluată la 11 miliarde de dolari.
Un alt exemplu este CD Projekt Red, studioul din spatele jocurilor The Witcher și Cyberpunk 2077. Compania a început în anii 1990 prin importul și distribuția jocurilor dezvoltate în Statele Unite. Astăzi, concurează la nivel mondial pentru programatori, designeri și alți specialiști.
Ascensiunea Poloniei are și un preț: locuințe mai scumpe, inegalități și tensiuni politiceCreșterea economică nu a eliminat problemele sociale. The Guardian descrie presiunea exercitată de scumpiri asupra locuitorilor cu venituri reduse, precum și tensiunile generate de investițiile imobiliare și de diferențele de venit. Polonia se confruntă și cu diviziuni politice între președintele naționalist Karol Nawrocki și guvernul liberal condus de Donald Tusk.
În paralel, țara investește masiv în apărare și securitate energetică, într-un context regional dominat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru Polonia, aflată pe flancul estic al NATO, dezvoltarea economică este tot mai strâns legată de securitatea națională. Aceeași legătură dintre investiții, infrastructură, apărare și stabilitate regională este relevantă și pentru România, care se confruntă cu provocări geopolitice similare în regiunea Mării Negre.
„Celebrăm, astăzi, 45 de ani de tradiție, onoare și profesionalism ai Poliției Transporturi. Aducem un omagiu polițiștilor care, prin implicare și responsabilitate, asigură zi de zi un climat de siguranță transporturilor feroviare, aeriene și navale”, transmite Poliția Română, într-o informare publicată, joi, pe Facebook.
Ca structură distinctă, Poliția Transporturi s-a format în 15 octombrie 1981.
Polițiștii feroviariÎn ceea ce privește atribuțiile, Poliția de Transporturi Feroviare previne furturile din buzunare și bagaje, dar și actele de violență. De asemenea, se ocupă și de controlul personalului feroviar, cum ar fi etilotestele la care sunt supuși mecanicii locomotivelor.
Aceștia sunt responsabili și de verificarea transporturilor de mărfuri pe calea ferată.
Polițiștii din aeroportPolițiști de la Transporturi Aeriene pot fi văzuți zilnic în aeroporturi, atât cele internaționale, cât și civile.
Aceștia identifică persoanele care încearcă să introducă sau să scoată bunuri din țară încălcând legea sau evitând plata taxelor și impozitelor.
Polițiștii identifică și bunurile de contrabandă care se află în tranzit sau sunt introduse la noi în țară fără documente justificative.
De asemenea, aceștia ajută la gestionarea și înregistrarea obiectelor pierdute sau abandonate în terminale.
Polițiștii de Transporturi NavalePoliția de Transporturi Navale acționează în porturile maritime și fluviale, precum și pe căile navigabile ale României.
Acești polițiști verifică documentele de bord a navelor, precum fișele de transport și atestatele profesionale a marinarilor de la bord.
Ei verifică și dacă navele au echipajului minim de siguranță, testează dacă marinarii au consumat alcool și monitorizează respectarea regulilor în cazul transportulrulor de mărfuri periculoase sau deșeuri.
Aceștia se ocupă și de paza bunurilor și valorilor în porturi și terminalele navale.
Întrebat în marja reuniunii Consiliului European despre negocierile pentru menținerea fondurilor europene destinate coeziunii și agriculturii, dar și despre o posibilă afiliere la o familie politică europeană, Nicușor Dan a subliniat importanța colaborării dintre statele membre.
„Cred că depinde mai puțin de afilierea mea la o familie, depinde mai mult de coalizarea pe idei. Și faptul că 17 state s-au coalizat și faptul că Italia și România coordonează această asociere e foarte bună pentru România”, a declarat președintele.
Nicușor Dan a explicat că poziția comună a celor 17 state a avut deja rezultate în discuțiile privind viitorul buget european.
„Faptul că au fost 17 din 27 de state care au avut idei comune, asta a contribuit, de exemplu, la păstrarea între propunerea cipriotă și propunerea irlandeză a bugetului a așa-numitei anvelope naționale”, a precizat șeful statului.
Președintele a precizat că întâlnirea de joi dimineață cu liderii celor 17 state a avut ca obiectiv menținerea unei poziții comune în negocieri.
„Discuția pe care am avut-o azi-dimineață cu cele 17 state în sensul ăsta a fost păstrarea unității acestui grup, astfel încât el să aibă o pondere mai mare în negociere”, a afirmat Nicușor Dan.
România și Italia coordonează grupul „Prietenii Coeziunii”Declarațiile au fost făcute după ce Nicușor Dan și premierul italian Giorgia Meloni au organizat, joi, o întâlnire a liderilor grupului „Prietenii Coeziunii”, înaintea reuniunii Consiliului European de la Bruxelles.
Cele 17 state susțin menținerea fondurilor pentru agricultură și politica de coeziune în viitorul buget al Uniunii Europene, pentru perioada 2028-2034.
Negocierile privind viitorul buget european reprezintă unul dintre subiectele reuniunii Consiliului European de la Bruxelles, desfășurată în perioada 15-16 octombrie.
Manifestanții cer demisia șefului guvernului, nemulțumiți de creșterea costurilor educației, de condițiile din universități și de corupție.
Poliția a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa protestatarii care au spart geamuri și au provocat pagube în capitala Tirana. Din cauza violențelor, parlamentul și-a anulat ședința.
„În ceea ce privește apelurile pentru demisia mea, guvernele se schimbă prin alegeri democratice. Am avut alegeri anul trecut, nu o revoluție”, a declarat Rama pentru Reuters, într-un răspuns scris la întrebările agenției.
Premierul a afirmat că responsabilitatea sa este să asculte nemulțumirile legitime, să răspundă acestora și să continue dezvoltarea Albaniei. El a susținut că demisia ar însemna trădarea alegătorilor care i-au acordat un mandat puternic pentru finalizarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
Edi Rama se declară dispus să discute despre costurile educațieiRama a afirmat că este pregătit să discute despre creșterea cheltuielilor pentru educație, dar a criticat distrugerea bunurilor publice și atacurile asupra instituțiilor.
„Atacarea instituțiilor, distrugerea proprietății publice și amenințarea siguranței publice nu au nimic de-a face cu revendicările legitime ale studenților”, a declarat premierul.
Protestele sunt organizate de studenți care reclamă condițiile din universități, costurile tot mai mari ale studiilor, lipsa sprijinului financiar și perspectivele reduse de angajare după absolvire.
Miercuri, zeci de mii de studenți au ieșit pe străzile din Tirana. Unii manifestanți au incendiat o clădire guvernamentală și două bănci și au aruncat cu pietre în polițiști.
În urma confruntărilor, pe străzile capitalei au rămas coșuri de gunoi incendiate, stații de autobuz distruse și semafoare avariate.
Protestele din Albania, după luni de manifestații legate de un proiect imobiliarActualul val de proteste vine după mai multe luni de manifestații în mare parte pașnice, declanșate de planurile privind construirea unui complex turistic de lux pe coasta sudică a Albaniei. Proiectul este susținut de Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, și s-a confruntat cu provocări juridice.
În iulie, mai mulți săteni au declarat pentru Reuters că terenurile lor ar fi fost vândute în mod nejustificat pentru dezvoltare. Reuters a precizat că nu a identificat dovezi privind comiterea unor fapte ilegale de către Kushner, care nu este implicat direct în disputa localnicilor.
Protestele recente reprezintă cea mai importantă provocare de până acum pentru Rama, care a câștigat al patrulea mandat de premier anul trecut, având aderarea la UE în centrul campaniei sale.
Albania vizează aderarea la Uniunea Europeană începând din 2028Premierul a susținut că Albania combate corupția și că nu va permite violențelor să afecteze parcursul european al țării.
„Corupția trebuie combătută și, așa cum a reafirmat recent chiar UE, Albania luptă împotriva ei mai mult ca niciodată”, a declarat Rama.
Albania și Muntenegru se află în prezent printre țările din Balcanii de Vest care avansează cel mai rapid în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Guvernul de la Tirana urmărește ca Albania să devină membră a blocului comunitar cel mai devreme în 2028.
Totuși, imaginea țării a fost afectată de scandaluri de corupție. Analiști politici afirmă, de asemenea, că Albania este un centru pentru grupări infracționale care încearcă să spele bani proveniți din traficul de droguri și de arme, probleme care complică eforturile de aderare la UE.
Protestele din Albania fac parte dintr-un val mai amplu de mobilizare a studenților în Europa. În Franța, elevi de liceu au organizat manifestații și au blocat școli timp de mai multe săptămâni, cerând mai mulți profesori și condiții mai bune, în contextul nemulțumirilor legate de degradarea clădirilor și supraaglomerarea claselor.
Nicușor Dan, președintele României, a declarat joi că România ar putea avea un Guvern de marți. Șeful statului a mai spus că următorul pas este învestirea Guvernului Niculescu.
„Eu cred că demersurile partidelor sunt extrem de serioase. Adică e prima oară când vorbim de acorduri politice cu primul ministru desemnat. Și eu cred că ne îndreptăm către votarea de către parlament a unui guvern”, a declarat Nicușor Dan, la o conferință de presă susținută la Bruxelles.
Executivul condus de Ilie Bolojan, rămas interimar în luna mai a acestui an, ar putea astfel să se pregătească de plecarea de la Palatul Victoria. Niciunul dintre membrii rămași în actualul cabinet fără puteri depline nu s-ar regăsi pe lista oficială a lui Luca Niculescu.
Învestire „pe repede-nainte”Întrebat despre ce mesaj de încurajare le-ar transmite investitorilor străini, președintele a răspuns că vom avea un Guvern curând.
„Ca prim mesaj, este o probabilitate foarte mare că vom avea o guvernare începând de marți. Pentru că există acorduri care au fost asigurate între prim-ministrul desemnat și partidele care vor susține guvernul în Parlament. În al doilea mesaj, chiar până și în aceste cinci luni a fost acord pe mai multe lucruri, am avut coordonări bune între partidele politice din interiorul României ”, a mai precizat șeful statului.
În perioada în care Guvernul Bolojan a fost în interimat, executivului i-a fost interzis să emită Ordonanțe de Urgență, iar mai multe proiecte au fost blocate.
Cu ce voturi trece Guvernul NiculescuGuvernul pe care premierul desemnat îl va propune Parlamentului ar avea în componență atât lideri PSD din administrația locală și centrală, cât și câțiva propuși de Administrația Prezidențială, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.
În frunte cu Luca Niculescu, consilierul președintelui pe Relații Internaționale, pe lista cu membrii cabinetului s-ar mai afla și:
Guvernul Niculescu va ajunge la vot săptămâna viitoare. Joi, 15 octombrie, Luca Niculescu, premierul desemnat, își va depune în Parlament programul de guvernare și lista de miniștri.
Președintele României, Nicușor Dan, a răspuns unor întrebări în timpul participării sale la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles. Nicușor Dan a fost întrebat dacă se simte în siguranță în România sau în Moldova.
„Suntem într-un context cu care niciunul dintre noi nu a fost obișnuit. Învățăm despre drone, învățăm despre radare, despre sisteme anti drone, progresăm, învățăm, nu suntem perfecți, dar în linii mari controlăm acest fenomen”, a răspuns președintele Nicușor Dan.
El a refuzat să comenteze ultimele incidente de la Marea Neagră.
„Au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele”, a spus Nicușor Dan.
Printre altele, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles se va discuta despre incidentele de la Marea Neagră și despre deschiderea unor noi capitole de negociere pentru aderarea la UE a Republicii Moldova și a Ucrainei.
Președintele Nicușor Dan și premierul interimar Ilie Bolojan s-au întâlnit miercuri seară, la Bruxelles, înaintea reuniunii Consiliului European și a summitului Partidului Popular European (PPE), la care a participat liderul PNL.
Întrebat joi dacă a reușit să stabilească împreună cu Bolojan o strategie comună pentru negocierile privind viitorul buget european și dacă au discutat despre situația politică internă, Nicușor Dan a confirmat întrevederea, dar a insistat că aceasta nu a avut caracterul unei negocieri.
„Cu domnul Bolojan a fost o întâlnire la 11 seara, absolut cordială, relaxată și în care subiectele au fost atinse, dar nu negociate, tranzacționate”, a declarat președintele.
Nicușor Dan, întrebat dacă va adera la o familie politică europeanăÎn aceeași conferință de presă, președintele a fost întrebat dacă ia în calcul afilierea la o familie politică europeană, în contextul în care Ilie Bolojan a participat la reuniunea liderilor PPE.
Nicușor Dan nu a anunțat o decizie privind afilierea sa politică și a explicat că, din perspectiva negocierilor europene, alianțele construite în jurul unor obiective comune sunt mai importante decât apartenența la un grup politic.
„Cred că depinde mai puțin de afilierea mea la o familie, depinde mai mult de coalizarea pe idei și faptul că 17 state s-au coalizat și faptul că Italia și România coordonează această asociere e foarte bună pentru România”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a arătat că România și Italia coordonează grupul „Prietenilor Coeziunii”, care reunește 17 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Aceste țări încearcă să protejeze finanțările destinate agriculturii și politicii de coeziune în viitorul buget multianual al UE, pentru perioada 2028–2034.
„Faptul că au fost 17 din 27 de state care au avut idei comune, asta a contribuit, de exemplu, la păstrarea între propunerea cipriotă și propunerea irlandeză a bugetului a anvelopelor naționale”, a explicat președintele.
Nicușor Dan, optimist în privința învestirii Guvernului Luca NiculescuPreședintele a fost întrebat și dacă are încredere că România va avea, începând de săptămâna viitoare, un guvern cu puteri depline, în condițiile în care Parlamentul urmează să voteze învestirea Cabinetului Luca Niculescu.
Nicușor Dan a apreciat că negocierile politice au avansat și că partidele tratează cu seriozitate formarea viitorului Executiv.
„Eu cred că demersurile partidelor sunt extrem de serioase. Adică e prima oară când vorbim de acorduri politice cu primul ministru desemnat și eu cred că ne îndreptăm către votarea de către Parlament a unui guvern”, a declarat șeful statului.
Declarațiile vin în contextul în care PSD a decis să intre în viitorul Cabinet, iar PNL și UDMR și-au anunțat disponibilitatea de a susține învestirea Guvernului Luca Niculescu.
Ilie Bolojan, la reuniunea popularilor europeniPremierul interimar Ilie Bolojan a participat joi la summitul Partidului Popular European de la Bruxelles, unde au fost discutate viitorul buget al Uniunii Europene, finanțările pentru agricultură și coeziune și creșterea competitivității economice.
Potrivit programului anunțat de Guvern, Bolojan a avut pe agenda europeană și situația Planului Național de Redresare și Reziliență.
Întâlnirea dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan a avut loc într-un moment în care România negociază atât formarea unui nou guvern la București, cât și poziționarea sa în discuțiile privind distribuirea fondurilor europene pentru următorii șapte ani.
Carles Puigdemont, soțul jurnalistei românce Marcela Topor, se numără printre cei 33 de foști lideri și oficiali catalani exonerați de Tribunalul de Conturi din Spania în dosarul cheltuielilor pentru procesul separatist. Printre persoanele vizate se află și fostul președinte al guvernului regional catalan Artur Mas, precum și fostul vicepreședinte Oriol Junqueras, scrie El Pais.
Instanța a decis să aplice legea amnistiei adoptată în 2024, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, în iulie, că nu s-a demonstrat că interesele financiare ale Uniunii au fost afectate de cheltuielile respective. Citește articolul integral pe MEDIAFAX SPANIA.
