Ministrul Sănătății a spus că România va avea în acest an o strategie pentru siguranța pacienților.
„Este un concept internațional care are un set de indicatori de calitate și de siguranță pe care un spital, respectiv un act medical ar trebui să îi urmărească. România nu a avut până în anul acesta o astfel de strategie. Ea este finalizată. O să urmeze parcursul guvernamental de aprobare. A fost început anul trecut împreună cu echipa pe care o coordonez și cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății. Strategia va fi aprobată și pentru mai dată în perioada post-decembristă România va avea o strategie națională în următorii șase ani de zile cu indicatori foarte clari, cu recomandări foarte clare care țin de siguranța pacientului”, a declarat Rogobete la Euronews România.
El a spus că plata serviciilor medicale va fi făcută în funcție de acești indicatori: „Este pregătit actul normativ, urmează să fie pus în transparență în curând. Acei indicatori de performanță care monitorizează calitatea și performanța și eficiența unei secții sau a unui spital, care, sigur, ei vor fi traduși în modul de calcul al sporului pentru echipa medicală”.
Șpaga nu a dispărutMinistrul Sănătății spune că sistemul „nu este perfect”, dar că în dinamică evoluția este vizibilă: „Sistemul de sănătate de astăzi este mult mai bun ca sistemul de acum 10 ani, este mai bun ca sistemul de acum 5 ani și mai bun decât sistemul de acum 2 ani”.
Rogobete admite că șpaga din spitale nu a dispărut, dar spune că fenomenul „s-a redus mult”.
Rugat să spună ce măsură va genera cea mai mare rezistență în sistem, Alexandru Rogobete a spus: „Plata pe performanță generează deja rezistență. Ea nu va fi primită ușor. Va fi primită foarte bine și foarte ușor în spitalele în care gradul de încărcare este unul foarte mare și se muncește pentru că oamenii vor fi motivați și va fi primită foarte greu și probabil cu voci puternice în zonele în care există mai mulți șefi de secție decât pacienți”.
„Suntem acum, după ani de eforturi, la doar un pas de a ne îndeplini obiectivul de aderare la OCDE în 2026. Aceste jaloane tehnice sunt pe termen lung, fiind o garanție de stabilitate și un semnal de încredere pentru investitorii care aleg România; din acest motiv, nu avem voie să greșim pe ultima sută de metri”, a scris pe Facebook Oana Țoiu.
Ea admite că în acest moment sunt și elemente de impredictibilitate pentru mediul de afaceri, „dar cu atât mai mult este necesar să păstrăm și să construim repere care fac ca planurile de viitor în România să fie solide, iar aderarea la OCDE este un astfel de proiect”.
„Cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu”Ministra de Externe susține că aderarea la OCDE nu este doar o țintă diplomatică, ci și un proces transformator pentru România: „Lucrăm pentru politici publice mai bune, pentru o economie modernă și pentru un stat care să ofere șanse și prosperitate cetățenilor săi, precum și un viitor bun acasă”.
„Aderarea la OCDE a mers anul acesta în cel mai rapid ritm de mai bine de un deceniu”, a adăugat ministra, care spune că „meritul pentru acest lucru este puternic legat de implicarea și coerența abordării premierului Ilie Bolojan și a președintelui Nicușor Dan”.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat joi procedura de achiziție de vaccinuri prin contracte comune mediate de Comisia Europeană. Potrivit ministrului, România avea posibilitatea de a refuza propunerile Comisiei în termene foarte scurte, însă lipsa unui răspuns era considerată accept tacit.
„În mai 2021, Comisia și compania Pfizer au trimis către România o nouă propunere de un nou contract. O nouă propunere de un nou contract cu o cantitate de 39 milioane de doze de vaccin de la producătorul Pfizer. Comisia trimitea propunerea cu cantitatea, iar România avea două variante. În termen de 5 zile, mai exact până în 17 mai 2021, avea termen să spună da, vreau contractul, nu, nu vreau contractul cu 39 milioane. Dacă nu răspundea nimic, se considera că este accept tacit. România nu a răspuns, s-a considerat aprobare tacită. Și ne-am trezit cu un contract de 39 de milioane de doze de vaccin Pfizer”, a explicat ministrului Sănătății, joi, la Euronews.
Situația stocurilorRogobete a prezentat și cronologia achizițiilor de vaccinuri și situația stocurilor de doze de de la aceea vreme, susținând că România avea deja un stoc de 11 milioane de vaccinuri, în momentul mai 2021.
„Au fost puse patru comenzi în baza acestor două contracte. Două comenzi în decembrie 2020, două comenzi în 2021. Pe o cantitate de aproximativ 20 milioane de doze de vaccin de la producătorul Pfizer. noi, în acel moment, aveam în depozite de la Pfizer, de la Moderna, de la AstraZeneca, de la Johnson & Johnson, deci toți producătorii, undeva la 11 milioane de doze neutilizate. 11 milioane de doze pe stoc”, spune Rogobete.
Urmările achizițieiAcesta a prezentat și urmările contractului din mai 2021. „În anul 2022 am fost în altă situație. 3,6 milioane de doze au fost distruse pentru că expiraseră, pentru că nu erau utilizate. Undeva la 5,6 milioane, 5 milioane jumate de doze de vaccin vorbesc doar de Pfizer acum, au fost distribuite către Germania și către Ungaria, descăzute din contractul nostru. 3,6 milioane de doze au fost totuși comandate și au ajuns în România, din aceste 39 de milioane și mai vreo 100 ceva de mii donate. Cert este că am rămas cu 28 de milioane de doze de vaccin Pfizer în contractul făcut din mai 2021 pentru care nu s-a mai pus comandă și care face obiectul acestui litigiu și acestui proces”, declară oficialul.
Fabrica AMTP Roman este un producător renumit de țevi din oțel fără sudură, care deservește consumatori din întreaga Europă și nu numai. Achiziția oferă multiple beneficii clienților și consolidă baza de producție a Interpipe în Uniunea Europeană, sporind totodată reziliența lanțului de aprovizionare și asigurând un flux mai diversificat și mai fiabil pentru clienți, scrie Interfax.ua.
Combinarea expertizei tehnologice și a producției integrate de oțel a Interpipe cu operațiunile consacrate ale fabricii din România este așteptată să aducă sinergii operaționale semnificative, crescând eficiența, optimizând procesele și îmbunătățind calitatea generală a produselor. De asemenea, relațiile cu clienții vor fi consolidate, aceștia beneficiind de suport suplimentar din partea rețelei globale Interpipe și de expertiză tehnică orientată către nevoile pieței.
„Fabrica din Roman este prima noastră platformă de producție din Uniunea Europeană și la nivel internațional, marcând un pas istoric în dezvoltarea noastră. Aceasta completează perfect operațiunile noastre integrate vertical, cu valoare adăugată, din Ucraina, consolidând atât diversificarea noastră geografică, cât și integrarea tehnologică”, a comentat Luca Zanotti, CEO al Interpipe.
Tranzacția a fost finalizată după îndeplinirea tuturor condițiilor obișnuite, inclusiv obținerea autorizațiilor antitrust și a aprobărilor necesare pentru investiții străine directe din partea autorităților ucrainene și române.
Fabrica din Roman a fost înființată în 1951Fabrica din Roman, înființată în 1951, este un jucător important pe piața producției de țevi din oțel fără sudură, cu diametre între 168,3 mm și 406,4 mm. Produsele sale sunt folosite în sectoarele energetic, construcții și industrial, inclusiv pentru conducte onshore/offshore, precum și în producția de țevi de carcasă pentru industria petrolieră și de gaze.
Interpipe este o companie industrială ucraineană cu activitate în producția de țevi de oțel și produse feroviare, având clienți în 70 de țări printr-o rețea globală de birouri de vânzări în Orientul Mijlociu, America de Nord și Europa. În 2025, compania a contribuit cu 5,5 miliarde grivne la bugetele de toate nivelurile.
Structura companiei include cinci unități industriale:
Compania are în total aproximativ 9.500 de angajați.
Proprietarul final al Interpipe Limited este omul de afaceri și filantropul ucrainean Victor Pinchuk și membrii familiei sale, consolidând astfel controlul asupra unei rețele internaționale de producție și distribuție în domeniul oțelului și al produselor industriale.
„Noi avem un proiect de țară, cu toate că tot aud că nu avem proiect de țară. Avem practic un proiect de țară, cel în care lucrăm în prezent și care este dominat de intrarea României în OCDE. Vreo 30-40 de jaloane, cineva va trebui să scrie ce s-a întâmplat cu acest proiect care a transformat România în ultimii ani prin îndeplinerea acestor jaloane”, a declarat guvernatorul BNR la conferința „Riscuri și oportunități în sistemul financiar românesc”.
Adoptarea euro, următorul obiectiv după OCDEGuvernatorul BNR a arătat că acest obiectiv se apropie de final, iar România trebuie să pregătească deja următorul „proiect de țară”, respectiv adoptarea monedei euro.
„Acest proiect de țară este în curs de finalizare. Și vom intra într-un alt proiect de țară, care a fost deja anunțat, îl așteptam de mai multă vreme și trebuie să-l pregătim temeinic, mai ales pentru generația tânără, și anume adoptarea euro”, a spus Isărescu.
El a subliniat însă că acest obiectiv nu poate fi atins înainte ca deficitul fiscal să fie corectat.
„Până atunci, terminat OCDE-ul, echilibrată economia, să ieșim din această dificultate, acest impas. Și anume, deficitul fiscal major e greu de corectat. Și anume, deficitul fiscal major e greu de corectat când ai asemenea lucruri și mai ales când societatea are aspirații de mai bine”, a afirmat guvernatorul BNR.
„Bucureștiul poate să intre în zona euro și mâine”Isărescu a atras atenția că aderarea la zona euro nu poate fi analizată doar prin prisma performanțelor economice ale Capitalei, ci trebuie raportată la nivelul întregii țări.
„Euro nu va fi adoptat numai în zona Bucureștiului, că am fost întrebat și ieri de o delegație străină. În urmă cu vreo 10-15 ani am zis: Bucureștiul poate să intre în zona euro și mâine, dacă ar fi așa, dacă ar putea să-l decupăm, să-l scoatem. Dar țara e mai mare. Și vor să intre sau vor trebui să intre și cei de la 100 de kilometri de București sau mai departe, unde mai este încă sărăcie și unde rigorile adoptării euro trebuie înțelese. Și ei vor să trăiască bine”, a precizat Isărescu.
În final, Isărescu a subliniat că proiectul adoptării monedei euro a fost deja anunțat de președintele României, Nicușor Dan, însă a insistat că acest obiectiv trebuie bine pregătit.
Nicușor Dan: Euro trebuie să fie un obiectiv pentru RomâniaNicușor Dan a declarat luni, la deschiderea evenimentului „The Economist – Romania Government Roundtable”, că adoptarea monedei euro trebuie să fie un obiectiv strategic pentru România.
„Euro trebuie să fie un obiectiv pentru România, pentru că este o regulă economică foarte simplă, ești mai competitiv dacă ești mai mare. În condițiile în care avem o viteză economică tot mai mare global, România trebuie să se integreze, iar euro este o formă de a se integra în economia europeană”, a afirmat Nicușor Dan.
Echipajul Artemis a raportat deja o mică problemă cu realizarea de fotografii de calitate cu capsula Orion, raportând controlului misiunii că iPhone-urile lor nu surprind imaginea așa cum o fac camerele cu obiectiv lung.
„E ca și cum ai ieși prin spatele casei și ai încerca să faci o fotografie a lunii”, a declarat comandantul Reid Wiseman la controlul de la sol.
Daniel Baker, fost administrator asociat adjunct pentru explorare umană la NASA, a declarat că astfel de probleme reprezintă esența explorării spațiale.
„Am forțat tehnologia computerelor să facă progrese majore”„Totul se rezumă la învățare și la a face lucruri care nu au mai fost făcute până acum”, a spus acesta.
„Exemplul clasic este iPhone-ul. iPhone-ul tău are mai multă putere de calcul decât misiunile Apollo Saturn V din anii ’60”, a subliniat el.
„Dar țineți cont și de faptul că, datorită a ceea ce am făcut în anii ’60, am promovat acea tehnologie. Am forțat tehnologia computerelor să facă progrese majore.”
„Și asta a dus la apariția iPhone-urilor.”
Programul ArtemisArtemis I, prima misiune a programului Artemis program, a fost lansată în 2022 de către NASA și a avut rolul de a testa, fără echipaj, capsula Orion spacecraft și sistemul de lansare. Nava a orbitat Luna și s-a întors cu succes pe Pământ, demonstrând că tehnologia este pregătită pentru zboruri cu oameni la bord.
Artemis II este prima misiune cu echipaj uman din cadrul programului în care trimite astronauți într-un zbor în jurul Lunii, fără aselenizare. Scopul principal este verificarea tuturor sistemelor în condiții reale de zbor, înainte de misiunea Artemis III, care ar urma să readucă oameni pe suprafața lunară.
“Coiful de aur de la Cotofenești, un artefact foarte apreciat din România, și două brățări elaborate din aur au fost furate în ianuarie 2025.
La 14 luni după jaful dintr-un muzeu olandez, oficialii au anunțat joi returnarea unei căști antice de aur și a două brățări de aur.
Într-o conferință de presă, oficialii din Assen, Olanda, au ridicat un cearșaf albastru de pe un soclu – flancat de ofițeri de poliție înarmați și purtând cagule – pentru a dezvălui trei comori românești: casca de aur de la Cotofenești și două brățări de aur. O a treia brățară, furată și ea în timpul jafului de la Muzeul Drents, lipsește încă.
„Aceste obiecte de artă sunt de o valoare neprețuită”, a declarat Corien Fahner, procuror șef al Serviciului Public de Procuratură din Nordul Olandei. Coiful, care datează din secolul al V-lea î.Hr., a fost realizat de poporul dac care a locuit în anumite părți ale Balcanilor în antichitate”, scriu jurnaliștii.
Procurorii au încheiat acorduri cu persoanele acuzate de furt. Brățările sunt în stare perfectăJurnaliștii americani susțin că “pentru a recupera obiectele, procurorii au încheiat un acord cu persoanele acuzate de furt”.
“Detaliile acordului au fost neclare joi, iar Fahner a refuzat să comenteze în detaliu pe marginea acestora la conferința de presă. Una dintre condiții, a spus ea, a fost returnarea în siguranță a obiectelor înainte de începerea unui proces în această lună”, relatează NYTimes.
„Coiful a suferit unele deteriorări ușoare”, a declarat Robert van Langh, directorul general al Muzeului Drents. „Însă, van Langh a spus: „Pot spune cu încredere că poate fi restaurat complet, fără a exista deteriorări permanente ale coifului”. Brățările erau în stare perfectă, a spus el.
Jaful a fost elaborat, s-au folosit explozibiliJaful a avut loc în primele ore ale zilei de 25 ianuarie 2025 , când trei persoane cu glugi au folosit explozibili pentru a intra prin efracție în Muzeul Drents. Mai puțin de o săptămână mai târziu, poliția olandeză a arestat trei persoane în legătură cu crima.
Poliția a declarat la momentul respectiv că explozia a făcut parte dintr-un efort elaborat de a pătrunde în muzeu și de a fura unele dintre comorile acestuia, inclusiv casca și brățările, care erau împrumutate din România. Artefactele vor fi returnate în România cât mai curând posibil, au declarat oficialii.
Coiful de aur de la Cotofenești , numit după satul în care a fost găsit, este o coif din aur masiv, decorat elaborat, din secolul al V-lea î.Hr. Coiful, care cântărește puțin peste un kilogram, prezintă ținte mari în vârful capului și înfățișează scene precum sacrificiul unui miel.
Procurorul Rareș Petru Stan: „Continuăm ancheta ca să găsim și ultima brățar㔄Ne putem imagina cu greu cum trebuie să fie asta în România”, a spus van Langh, directorul muzeului. Când au fost furate, obiectele erau expuse din iulie 2024, ca parte a unei expoziții itinerante a Muzeului Național de Istorie a României.
Coiful este bine cunoscut în România și se crede că a fost folosit în ceremonii de către daci, care au fost cuceriți de Imperiul Roman.
Ministerul Culturii din România a anunțat în septembrie că Muzeul Național de Istorie a României a primit o despăgubire de asigurare de 5,7 milioane de euro (aproximativ 6,6 milioane de dolari) pentru cele patru artefacte furate.
„A fost o perioadă dificilă după un eveniment care a avut un impact major în România”, a declarat joi procurorul român, Rareș Petru Stan. „Continuăm ancheta pentru a găsi ultima brățară și suntem recunoscători că vom putea returna această comoară poporului român.”
Proiectul de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Finanțelor prevede reducerea nivelului accizei aplicabile motorinei standard și instituirea contribuției de solidaritate asupra veniturilor obținute din comercializarea țițeiului și a produselor energetice rezultate din prelucrarea acestuia, arată oficialii MFP într-un comunicat transmis joi seara.
Potrivit responsabililor cu finanțele publice, actul normativ, ce poate fi consultat pe site și poate fi amendat de părțile interesate, este menit să atenueze impactul creșterilor bruște de preț pe piața carburanților, cauzate de instabilitatea internațională din Orientul Mijlociu și perturbările fluxurilor globale de petrol.
„Prin aceste măsuri intervenim pentru a limita efectele creșterii prețurilor la carburanți asupra populației și economiei. Reducerea accizei va contribui direct la scăderea prețului la pompă, iar contribuția de solidaritate permite o redistribuire echitabilă a veniturilor excepționale generate în actualul context de criză”, a declarat ministrul finanțelor, Alexandru Nazare.
Conform calculelor orientative făcute publice de MFP, statul iese pe plus.
Cât înseamnă reducerea pentru consumatoriPotrivit proiectului, acciza la motorina standard se reduce temporar cu 0,3 lei/litru, începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, pe durata situației de criză de pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Această perioadă este, conform OUG nr. 19/2026, adoptată joia trecută, în perioada 1 aprilie 2026 – 31 iunie, cu posibilitatea de prelungire cu trei luni.
Oficialii MFP precizeazcă că măsura are ca obiectiv limitarea presiunilor inflaționiste și stabilizarea costurilor de transport și distribuție, esențiale pentru întreaga economie.
Prin proiectul propus de MFP este instituită și o contribuție de solidaritate aplicabilă operatorilor economici care exploatează și/sau prelucrează țiței extras de pe teritoriul României, în situațiile în care prețul mediu lunar al țițeiului Brent depășește pragul de 70 USD/baril.
Astfel, pentru companiile care vând țițeiul în stare neprelucrată, contribuția de solidaritate se calculează prin aplicarea unui procent de 60% din veniturile din comercializarea acestui țiței.
Contribuția este concepută ca un mecanism temporar și proporțional, aplicat exclusiv veniturilor excepționale generate de contextul internațional, și are un caracter progresiv, cu cote cuprinse între 1,5% (pentru prețuri peste 70,01 USD) și un maxim de 9,9% (pentru prețuri ce depășesc 140 USD/baril).
Ministerul Finanțelor precizează astfel că măsura este temporară, vizând strict veniturile excepționale.
Impactul bugetar estimat al reducerii accizei este de aproximativ 0,61 miliarde lei, în timp ce veniturile din contribuția de solidaritate sunt estimate între 0,07 și 0,65 miliarde lei, în funcție de evoluția prețului petrolului.
Prin acest pachet de măsuri, Guvernul României urmărește atenuarea efectelor creșterii prețurilor la carburanți, protejarea puterii de cumpărare a populației și menținerea unui climat economic stabil și echitabil.
Ilie Bolojan a fost întrebat joi seara la Europa Fm dacă ar accepta să rămână premier cu voturile AUR.
„România nu are nevoie de un Guvern minoritar, dar în situația în care s-ar ajunge la o criză politică, cum am mai avut anii trecuți, România a funcționat și cu guverne minoritare. Sper să nu ajungem într-o astfel de situație că n-ar fi bine pentru capacitatea de a rezolva problemele mari pe care le avem”, a fost răspunsul șefului Guvernului.
Întrebat, de asemenea, dacă ar refuza din start ideea de a conduce un guvern minoritar, Bolojan a spus: „V-am spus, nu cred că este bine pentru România, dar este posibil, cum am mai avut și anii trecuți, în mai multe cicluri electorale guverne minoritare. E o aritmetică parlamentară destul de complicată, dar nu cred că România are nevoie de o astfel de situație în perioada următoare”.
Ilie Bolojan a mai fost întrebat unde se vede la 1 iunie, în fruntea Guvernului, președinte al Senatului sau simplu senator de Bihor: „Sigur nu voi fi președintele Senatului””.
Pam Bondi a fost înlăturată din funcția de procuror general și a fost înlocuită de Todd Blanche, anunță președintele Trump.
„Pam Bondi este o mare patriotă americană și o prietenă loială, care a servit cu fidelitate ca procuror general în ultimul an. Pam a făcut o treabă extraordinară supraveghind o represiune masivă a criminalității în toată țara noastră, crimele scăzând la cel mai scăzut nivel din 1900. O iubim pe Pam și va trece la un nou post important și foarte necesar în sectorul privat, care va fi anunțat în viitorul apropiat, iar procurorul nostru general adjunct, o minte juridică foarte talentată și respectată, Todd Blanche, va prelua funcția de procuror general interimar”, a transmis Trump printr-o postare pe Truth Social.
Decizia a fost luată de președintele Donald Trump după mai multe zile de discuții cu apropiații săi, potrivit surselor CNN.
Miercuri, liderul de la Casa Albă a avut o discuție directă cu Bondi prin care i-a transmis că nu va mai rămâne mult timp în funcție. Conversația dintre cei doi a fost descrisă drept una „dură”.
Decizia vine pe fondul nemulțumirilor președintelui față de activitatea acesteia. Trump ar fi criticat în special modul în care Bondi a gestionat dosarele Jeffrey Epstein, dar și faptul că Bondi nu a investigat sau nu a pus sub acuzare un număr suficient de mare de adversari politici.
Ilie Bolojan a declarat că România trebuie să acționeze rapid după sentința în primă instanță în procesul cu Pfizer, care obligă statul la plata unei sume de peste trei miliarde de lei.
Prioritatea Guvernului„Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil, în zilele următoare, este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor și să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eșalonată”, a spus Ilie Bolojan joi, la Europa FM.
„Ne consultăm cu echipa de avocați, pentru că în această situație este și Polonia, într-o situație identică cu noi. În aceea zi am avut două procese conexate, România și Polonia, și și Polonia au pierdut, deci ne consultăm cu privire la ceea ce este de făcut în perioada următoare”, mai declară șeful Guvernului.
Referit la acest caz, premierul a spus: „ Așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite, care se întorc împotriva noastră într-un timp mai lung sau mai scurt”.
Ilie Bolojan a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să prezinte o cronologie clară a deciziilor pentru ca societatea civilă să aibă o mai bună înțelegere asupra situației.
„Un cumul de responsabilități”
Premierul spune că decizia instanței vine ca urmare a mai multor greșeli făcute de decidenții României: „Fără să cunosc toate detaliile, în mod cert am comandat prea multe doze față de câte aveam nevoie. Înțeleg că au fost peste 100 de milioane de doze, ceea ce este mult mai mult decât populația țării noastre. Nu le-am vândut atunci când încă mai putem vinde din ele sau rezolva anumite probleme. Nu am renegociat cu această companie imediat când lucrurile erau calde, cum au reușit să facă alte țări. Și din păcate nu am evoluat nici în acești ani și am ajuns în această situație. Deci e un cumul de responsabilități”.
Statele Unite și aliații săi din NATO vor desfășura o serie de exerciții militare în nordul îndepărtat, regiunea baltică și Polonia, începând din această lună, pentru a consolida postura de descurajare a alianței în zonă, a anunțat joi US Army Europe and Africa, potrivit AA.
„Sword 26 testează capacitatea noastră de luptă și abilitatea de a utiliza datele și războiul asistat de inteligență artificială la scară largă pentru a opera împreună cu aliații NATO. De asemenea, va evidenția angajamentul nostru continuu față de apărarea colectivă și securitate.” (declarația îi aparține generalului Christopher Donahue, comandantul US Army Europe and Africa)
Exercițiile, care se vor desfășura de la sfârșitul lunii aprilie până în mai 2026, vor avea loc în opt țări europene, inclusiv Germania, Polonia, Finlanda, Estonia și Lituania. Aproximativ 6.000 de militari americani și 9.500 de militari aliați vor participa, fiind desfășurate peste 1.000 de echipamente militare, de la drone până la sisteme de rachete Patriot.
În timpul exercițiilor, forțele vor testa tehnologii avansate, inclusiv sisteme de comandă și control asistate de inteligență artificială, operațiuni multi-domeniu și sisteme de contracarare a dronelor.
„Sword 26” era cunoscut anterior sub denumirea DEFENDER, acronim pentru „Dynamic Employment of Forces to Europe for NATO Deterrence and Enhanced Readiness”.
Oficialii au precizat că exercițiul a fost redenumit pentru a reflecta o schimbare strategică, de la desfășurări de mare amploare din SUA către Europa, la utilizarea forțelor deja prezente în teatru. Scopul este validarea planurilor regionale de apărare ale NATO și dezvoltarea inițiativei de descurajare pe flancul estic al alianței.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avertizat că România nu va accepta majorări artificiale de până la 30% cerute de unii furnizori înainte de semnarea contractelor SAFE.
La Economist Romania Government Roundtable, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că unii furnizori au majorat prețurile anunțate inițial cu până la 30% chiar înainte de semnarea contractelor, punând presiune pe Executiv înaintea termenului-limită de 31 mai.
„Când am început discuțiile despre SAFE, unii producători privați de muniție au venit cu un preț. Acum, când suntem aproape de semnare, revin cu aproximativ 30% în plus”, a spus Miruță. „Nu vom accepta acest lucru”.
Ministrul a insistat că ministerul nu va ceda presiunii și că sectorul privat nu poate forța statul să accepte costuri mai mari doar din cauza calendarului contractual. Miruță nu a spus despre ce companii este vorba.
Defence Industry Europe: Rheinmetall, printre companiile cu prețuri mai mari în proiecte SAFEPotrivit publicației de specialitate Defence Industry Europe, care citează surse politice și militare, Rheinmetall s-ar număra printre companiile care au venit cu prețuri mai mari în mai multe proiecte SAFE.
Publicația scrie că situații similare ar fi apărut nu doar în programul de muniție, ci și în alte proiecte majore de modernizare militară.
Un exemplu este programul „Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI)”, inclus în lista SAFE a MApN, care prevede achiziția a 298 de vehicule și are o valoare estimată la aproape 3 miliarde de euro.
Defence Industry Europe scrie că oferta Rheinmetall pentru acest program ar depăși cu peste 30% estimările inițiale, ceea ce ar putea adăuga aproape 1 miliard de euro la costul total.
De asemenea, în etapele anterioare ale procesului, au existat suspiciuni că Rheinmetall ar fi încercat să reducă anumite cerințe tehnice.
În plus, în legătură cu alte proiecte de investiții locale, publicația scrie că Rheinmetall a solicitat sprijin financiar din partea guvernului român, ceea ce a amplificat îngrijorările privind echilibrul dintre angajamente și obligații în cadrul unor astfel de parteneriate.
Structura achizițiilor prin SAFE, controversatăModul în care România aplică mecanismul SAFE devine tot mai controversat, scrie Defence Industry Europe.
Criticile vizează în special transformarea acestui mecanism într-un sistem mai centralizat, care permite contractarea directă, fără competiție, cu furnizori selectați, creând astfel riscul ocolirii procedurilor deschise de achiziție.
Îngrijorările au fost amplificate de propunerile recente de modificare a cadrului SAFE. Printre schimbările discutate se află prevederi care ar permite autorităților să desemneze dinainte un furnizor și să organizeze cooperarea pe mai multe programe, ceea ce ar putea influența rezultatul înaintea unei evaluări competitive complete.
În paralel, mecanismele care permit agregarea cerințelor de localizare la nivel de programe, în loc să fie aplicate pentru fiecare proiect în parte, ar putea reduce nivelul participării industriale naționale în cadrul contractelor individuale, chiar dacă pragurile generale par să fie respectate.
În programul pentru mașina de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI), platforma Lynx a Rheinmetall este produsă în prezent la fabrica grupului din Ungaria, ceea ce ridică întrebări privind beneficiile industriale directe pentru România, față de variante care ar presupune producție și localizare pe plan intern.
„Mă bucur că brățările dacice și Coiful de la Coțofenești au fost recuperate și îi felicit pe procurorii români și olandezi care au făcut parte din echipa comună de anchetă. Apreciez, totodată, sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust)”, a scris joi, pe X, președintele Nicușor Dan.
El spune că în acest domeniu sunt necesare reguli mai stricte și aplicate corect.
„Autoritățile române au responsabilitatea de a-și asuma, pe viitor, o gestionare mult mai atentă a unor obiecte de o importanță istorică și culturală excepțională pentru patrimoniul românesc, prin reguli mai stricte și aplicate corect. Tezaurul național este parte a identității noastre istorice, iar păstrarea lui în siguranță înseamnă mai mult decât un simplu act de cultură: înseamnă protejarea unor simboluri care ne definesc, au un impact puternic asupra întregii societăți și reprezintă moștenirea viitoarelor generații”, a adăugat președintele.
Autoritățile olandeze au anunțat oficial faptul că două brățări și coiful de la Coțofenești, care au fost furate din Muzeul Drents în luna ianuarie 2025, au fost recuperate. În aceste momente are loc o conferință de presă a Parchetului olandez, în cadrul căreia autoritățile au prezentat public tezaurul recuperat.
