Agregator de ştiri

Întrebat inclusiv despre variantele George Simion și Călin Georgescu, Peiu a refuzat să avanseze un nume, precizând că partidul nu are în acest moment un mandat în acest sens.

Întrebat cine ar fi premierul AUR în situația în care partidul ar ajunge la guvernare după alegeri anticipate, Petrișor Peiu a calificat deocamdată scenariul drept ipotetic.

„Încă o dată, discutăm despre o ipoteză care nu se bazează pe nimic deocamdată”, a afirmat liderul senatorilor AUR.

Întrebat apoi cu cine intenționează partidul să preia guvernarea, în condițiile în care susține organizarea anticipatelor, Peiu a răspuns:

„Noi nu am hotărât un mandat în partid pentru această fază, în caz că ajungem la o negociere. În caz că ajungem la o negociere pentru formarea unei majorități, nu avem încă o decizie în partid pentru a susține un nume sau altul.”

AUR și-a reiterat joi poziția potrivit căreia alegerile anticipate reprezintă soluția formațiunii pentru actuala criză politică. Partidul susține această variantă de mai multe luni.

Petrișor Peiu a fost întrebat dacă lipsa unei decizii înseamnă că AUR este flexibil în privința persoanei care ar putea conduce un eventual guvern.

Liderul senatorilor AUR a invocat practica potrivit căreia președintele unei formațiuni are prioritate în ocuparea funcțiilor importante.

„Întotdeauna într-un partid, președintele partidului este primul chemat sau primul care are, dacă vreți, îndreptățirea să ocupe funcțiile importante în stat”, a declarat Peiu.

Peiu a fost întrebat dacă AUR așteaptă să vadă dacă George Simion dorește funcția de premier pentru el sau dacă l-ar putea propune pe Călin Georgescu.

Acesta nu a indicat care dintre aceste variante ar putea fi aleasă, argumentând că asemenea informații ar face parte dintr-o eventuală negociere politică:

„Cu toată stima, dar dacă eu vă spun dumneavoastră dinainte tot, ce mai discutăm cu eventualii parteneri din acea majoritate?”

Discuția s-a concentrat ulterior asupra lui Călin Georgescu. Întrebat explicit dacă exclude scenariul în care acesta ar putea fi propus pentru funcția de prim-ministru sau ar candida pe listele AUR în eventualitatea alegerilor anticipate, Peiu nu a exclus variantele.

„Eu nu știu ca domnul Călin Georgescu să-și fi manifestat vreodată dorința să fie parlamentar”, a declarat senatorul AUR.

Întrebat dacă partidul și-ar dori însă ca Georgescu să candideze pe listele sale, Peiu a răspuns:

„Încă o dată, dacă domnul Georgescu își va manifesta dorința să fie parlamentar și dacă acea dorință se va îndrepta spre listele AUR, vom decide la momentul respectiv. Ce pot să vă spun este că domnia sa se bucură de o apreciere destul de mare în rândul partidului.”

Estimarea provine dintr-o analiză a peste 15 milioane de locuințe britanice, realizată de o companie, potrivit Euronews.

Un sistem optimizat de panouri și baterii montat pe acoperiș ar aduce economii de circa 1.100 de euro anual. Compania numește această sumă un „salariu din lumina soarelui”.

Chiar și în Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, economiile medii au depășit 930 de euro. Cercetătorii au folosit imagini din satelit pentru fiecare locuință. Au luat în calcul înclinația și orientarea acoperișului, consumul local de energie și producția solară pe oră.

Sud-vestul Țării Galilor a avut cele mai mari economii estimate, de aproximativ 1.160 de euro pe an.

Urmează sud-estul Angliei, cu circa 1.150 de euro. În Irlanda de Nord, cele mai bune randamente au apărut în est, nu în sud.

Economiile nu depind doar de soare, arată studiul. Contează și prețul curentului, unghiul acoperișului, orele de consum, bateriile și plata pentru energia trimisă în rețea. Panourile produc mai puțin pe vreme înnorată, dar nu se opresc.

O organizație britanică estimează că un sistem tipic se amortizează în 10-12 ani.

Rezultatele din Marea Britanie sugerează un potențial similar și în restul Europei. Panourile ar putea fi rentabile mult dincolo de sudul continentului, mai ales cu baterii. Acestea permit stocarea energiei produse ziua pentru folosirea ei ulterioară.

Un studiu al Centrului Comun de Cercetare (JRC), publicat la începutul anului, arată un potențial uriaș. Panourile de pe acoperișuri ar putea acoperi 40% din necesarul de electricitate al UE până în 2050.

În Finlanda și Danemarca, doar acoperișurile clădirilor nerezidențiale ar asigura cel puțin 95% din capacitatea solară vizată pentru 2030. Totuși, potrivit JRC, doar un acoperiș din zece din Europa are în prezent panouri solare.

Lituania se află pe flancul estic al NATO, la granița cu Belarus și cu regiunea rusă Kaliningrad. De când Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, la începutul anului 2022, securitatea a devenit una dintre principalele priorități politice ale țării.

Într-un interviu exclusiv acordat DW, premierul Mindaugas Sinkevicius, în vârstă de 42 de ani, a vorbit despre amenințările la adresa Lituaniei, necesitatea consolidării apărării aeriene a NATO și limitele cheltuielilor militare în asigurarea securității.

Sinkevicius, care conduce și Partidul Social-Democrat din Lituania, o formațiune moderată de centru-stânga, a spus că este îngrijorat de popularitatea în creștere a partidelor populiste și de extremă dreapta în Europa, în special în Europa Occidentală.

Pentru Lituania, războiul din Ucraina este strâns legat de propria securitate. Țara s-a confruntat cu o serie de incidente în care drone, migrație instrumentalizată și baloane meteorologice au intrat pe teritoriul său dinspre Belarus.

Sinkevicius a spus că aceste evoluții au contribuit la o stare mai largă de insecuritate în Europa.

„În calitate de politicieni, trebuie să spunem societății adevărul”, a declarat el, identificând apărarea aeriană drept cea mai urgentă prioritate de securitate a Lituaniei.

„Spațiul aerian al Lituaniei este spațiul aerian comun al NATO. Cerul Lituaniei este cerul NATO. Dacă cerul Lituaniei este sigur, atunci și cerul NATO este în mare parte protejat”, a spus premierul.

Lituania cere mai multă solidaritate din partea aliaților

Sinkevicius a declarat că Lituania caută o solidaritate mai mare din partea aliaților, subliniind că amenințarea depășește granițele naționale. O serie de incidente cu drone au afectat și alte țări europene.

Premierul a insistat că apartenența la NATO nu înseamnă că Lituania se poate baza pur și simplu pe aliații săi. În opinia sa, apărarea colectivă funcționează doar atunci când fiecare membru este pregătit să contribuie.

„Desigur, există Articolul 5. Desigur, există apărarea colectivă”, a spus el, referindu-se la tratatul NATO.

Sinkevicius a respins ideea că țările europene ar trebui să aleagă între echipamentele militare tradiționale și tehnologiile mai noi, precum dronele.

„Uneori vedem aceste probleme puse în opoziție: drone versus tancuri. Eu spun că avem nevoie de ambele”, a spus el.

Pentru premierul lituanian, însă, echipamentele militare au limitele lor.

„Nici dronele, nici tancurile nu ne vor proteja dacă societatea nu se simte în siguranță, dacă oamenii nu simt o legătură cu statul”, a afirmat Sinkevicius.

Sinkevicius a călătorit recent la Kiev și Luțk, aflat la aproximativ 400 de kilometri vest de capitala Ucrainei, unde s-a întâlnit cu lideri politici ucraineni.

Lituania s-a angajat să aloce anual cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijinirea Ucrainei. Potrivit cifrelor citate de partea ucraineană, sprijinul acordat de Lituania în ultimii ani a ajuns la aproximativ 0,3% din PIB.

Premierul recunoaște că în Europa există un anumit grad de oboseală provocată de război. El a spus însă că societățile europene ar trebui să țină cont de amploarea experienței prin care trec ucrainenii.

„Uneori mă întreb: dacă noi, europenii, ne simțim obosiți, atunci ce trebuie să simtă societatea ucraineană?”, a spus el.

Sinkevicius a subliniat, de asemenea, rolul esențial al țărilor din Europa Occidentală, în special al Germaniei, în menținerea sprijinului pentru Ucraina.

„Sprijinul și asistența trebuie să continue”, a declarat premierul. „Pentru că, dacă frontul occidental, ca să spunem așa, slăbește și cedează, atunci pe frontul estic – unde Rusia luptă împotriva Ucrainei – crește riscul unui eșec”.

Cath Bowie, o femeie de 78 de ani din Scoția, a fost declarată oficial cea mai în vârstă jucătoare din lume a popularului joc video „Fortnite”.

Pensionara din zona Moray din Scoția a început să joace în 2017. Astăzi se mândrește cu un public extrem de fidel de 24.000 de persoane, conform BBC. Povestea ei a captat atenția publicului, asigurându-i un loc de frunte în ediția din 2027 a Guinness World Records dedicată jucătorilor.

Pasiunea ei pentru jocurile video a fost descoperită întâmplător. Își privea nepotul, care avea 17 ani la acea vreme. Acesta petrecea zilnic ore întregi în fața ecranului.

Bunica încercase anterior să joace diverse jocuri. Niciunul nu reușise însă să-i capteze pe deplin atenția. Totul s-a schimbat când a descoperit Fortnite.

După ce s-a îndrăgostit de dinamica imprevizibilă a supraviețuirii, Bowie a decis să-și cumpere propria consolă. Nepotul ei a fost inițial sceptic și și-a exprimat public îndoiala că bunica sa va reuși să atragă un public online modern.

Cu toate acestea, sub numele de utilizator „grumpygran1948”, femeia plină de energie și-a construit rapid o comunitate de peste 24.000 de urmăritori.

„Nu permite nimănui să îți spună că ești prea bătrân. Niciodată nu ești prea bătrân ca să începi să joci jocuri”, a spus Cat Bouvier.

Cazul nu este izolat, ci face parte dintr-o tendință globală mult mai amplă. Generațiile mai în vârstă îmbrățișează din ce în ce mai mult divertismentul digital.

Conform unui studiu făcut în acest an, persoanele cu vârsta peste cincizeci de ani reprezintă 29% din totalul jucătorilor de jocuri video din Statele Unite. Ponderea este identică cu cea a grupului de vârstă cuprins între 18 și 34 de ani. Vârsta medie a unui jucător a crescut la 37 de ani.

Experții în îmbătrânire și psihologii au subliniat de mult timp numeroasele beneficii pentru sănătate pe care jocurile video le pot oferi persoanelor în vârstă.

Pe lângă sănătatea cognitivă, jocurile online multiplayer oferă o oportunitate neprețuită de socializare și interacțiune zilnică. Reduc astfel sentimentul de singurătate și izolare socială care afectează adesea pensionarii.

Jocurile video interactive care implică mișcare pot încuraja activitatea fizică la persoanele în vârstă. Acestea pot contribui și la îmbunătățirea coordonării și echilibrului. De asemenea, jocurile pot reduce stresul și anxietatea.

Noua vedetă a jocului „Fortnite” s-a alăturat unui club de elită al persoanelor în vârstă care joacă online.

Japoneza Hamako Mori, în mai 2020, la venerabila vârstă de 90 de ani, a intrat în Cartea Recordurilor Guinness ca fiind cea mai în vârstă jucătoare de jocuri video din lume, cunoscută drept „Gamer Grandma”.

O faimă similară o are și americanca Shirley Curry, recunoscută la nivel mondial drept „Skyrim Grandma”. Curry are sute de mii de fani fideli pe YouTube, care îi urmăresc aventurile zilnice prin lumea fantastică a jocului The Elder Scrolls.

La celălalt capăt al lumii, chinezul Yang Binglin, în vârstă de 88 de ani, deține recordul mondial oficial Guinness ca fiind cel mai în vârstă streamer bărbat din lume.

Astfel, în perioada 5 octombrie – 5 noiembrie 2026, circulația trenurilor care trec în această stație se realizează astfel:

Trenul trenul IR 1825 București Nord – Craiova – Târgu Jiu se anulează pe distanța Craiova – Târgu Jiu și circulă conform graficului din Mersul Trenurilor pe distanța București Nord – Craiova. Măsura este valabilă în perioada 05.10 – 04.11.2026. 

Trenul IR 1826 Târgu Jiu – Craiova – București Nord se anulează pe distanța Targu Jiu – Craiova și circulă conform graficului din Mersul Trenurilor pe distanța Craiova – București Nord. Măsura este valabilă în perioada 06.10 – 05.11.2026. 

Trenul IR 16026 se anulează în relația Deva – București Nord. Măsura este valabilă în perioada 05.10 – 06.11.2026. 

Trenurile trenurile IR 1821 și IR 1822 se anulează în relația București Nord – Arad și retur. Măsura este valabilă pentru perioada 05.10 – 06.11.2026.

Trenul IR 16025 se anulează în relația București Nord – Deva, iar în locul lui circulă trenul IR 16425 (prin Cărbunești, în loc de Turceni) în relația București Nord. Trenul va pleca la ora 9:00 din Filiași și va sosi în Cărbunești la ora 14:10.

De la Cărbunești călătorii vor fi transbordați, adică duși cu microbuzul, la la stația Târgu Jiu.

CFR a luat măsuri de transbordare a pasagerilor și în vară, când s-au desfășurat lucrări la linia de cale ferată în județul Arad, compania asigurând transportul rutier între stații când trenurile nu au putut circula pe linie.

Din octombrie până în luna noiembrie, transbordarea pasagerilor se face pentru următoarele curse:

De la trenul IR 1835 București Nord – Craiova – Copăcioasa – Târgu Jiu – Teiuș – Cluj Napoca se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto între stațiile Copăcioasa – Târgu Jiu pentru trenul IR 12835 Târgu Jiu (plecare 22:16) – Teiuș (sosire 03:08) – Cluj Napoca. Măsura este valabilă din noaptea de 5 spre 6 octombrie, până în noaptea de 4 spre 5 noiembrie. 

De la trenul IR 1836 Cluj Napoca – Teiuș – Târgu Jiu – Copăcioasa – Craiova – București Nord se asigură transbordarea pasagerilor cu mijloace auto între stațiile Târgu Jiu – Cărbunești pentru trenul IR 16436 Cărbunești (plecare 16:32) – Filiași – București Nord (sosire 22:04). Măsura este valabilă din 5.10 până în 05.11.2026.

CFR mai transmite că îi va transporta rutier pe pasageri între stațiile în care trenurile nu pot circula dacă vor interveni modificări de program al trenurilor. Acestea vor fi anunțate la nivel local, în stațiile de cale ferată.

Călătorii care au întrebări referitoare la program se pot adresa personalului din stații, pot consulta online mersul trenurilor pe site-ul cfrcălători.ro, pot suna la numărul de telefon 0219521 INFO CFR pentru trafic intern sau pot căuta numerele de telefon locale ale stațiilor pe site-ul companiei, la secțiunea „Informații Telefonice”.

Călătorii pot utiliza și portalul online  „Trenul Meu”, unde trebuie să introducă numărul exact al trenului exact al trenului (ex. IR 1835) în căsuța indicată.

UE a trecut prin șapte valuri de extindere începând din 1973, însă nu a mai existat niciunul de când Croația a aderat în 2013. De altfel, este puțin probabil să existe noi membri ai clubului înainte de 2028 – la aproximativ 15 ani după intrarea Croației.

Însă 2026 are, fără îndoială, un ritm susținut și se îndreaptă spre un an record în ceea ce privește deschiderea și închiderea de noi capitole pentru țările candidate existente. Marta Kos, consideră că acesta este „anul extinderii”, potrivit unui interviu acordat publicației France24.

„Muntenegru, care este cu adevărat țara aflată în frunte, ar putea încheia negocierile tehnice la sfârșitul anului și apoi să devină membru în 2028”, spune Kos.

„Albania este pe drumul cel bun. Moldova face progrese din ce în ce mai bune și, desigur, și Ucraina. Așadar, acestea sunt cele patru țări aflate în frunte. Dar când spun că acesta este anul extinderii, mă refer la faptul că, în cele nouă luni ale acestui an, am deschis și închis mai multe capitole decât în oricare alt an din ultimii 25 de ani”.

Însă există o diferență între țara aflată în frunte și cel mai bun elev. Kos spune că Moldova „este cel mai bun elev din clasa mea”, ținând cont de faptul că a început procesul mult mai târziu decât țările candidate din Balcani.

În ceea ce privește Balcanii, Kos recunoaște că implementarea reformelor este neuniformă, ceea ce ar putea duce la redirecționarea a 330 de milioane de euro din fonduri europene de la țările cu cele mai slabe rezultate.

„Vom vedea câți bani vom realoca”, spune Kos. „Muntenegru, de exemplu, are până acum o rată de implementare a reformelor de 91%. Dar avem și Bosnia și Herțegovina cu o rată de zero, deoarece politicienii lor nu sunt capabili să ratifice două acorduri importante care ne-ar permite să plătim banii”, explică Kos.

„Știți, Uniunea Europeană nu este o organizație caritabilă. Așadar, pentru a putea ajuta economiile și societățile lor să se dezvolte, trebuie să implementeze reformele, iar noi oferim banii doar dacă fac acest lucru”.

Serbia, care este candidată la aderarea la UE din 2012, a avut o relație turbulentă cu Bruxellesul.

Potrivit lui Kos, „încrederea dintre statele membre ale UE și Serbia a fost afectată și mai mult de glorificarea criminalului de război Ratko Mladić la funeraliile sale, ceea ce este cu adevărat inacceptabil. Acesta este și motivul pentru care mi-am anulat misiunea planificată în Serbia”.

„Putem avea opinii diferite despre cât de repede ar trebui o țară să facă reforme. Dar nu există loc pentru glorificarea unui criminal de război sau pentru negarea genocidului de la Srebrenica. Ne așteptăm ca toate țările candidate la UE, în special cele din Balcanii de Vest, să urmeze calea reconcilierii. Dar uneori am impresia că, în loc să vindece rănile trecutului, liderii pun sare pe aceste răni”.

Concertele au fost anulate din cauza vremii nefavorabile, au declarat pentru The Independent angajați ai Gillette Stadium din Foxborough, Massachusetts. O furtună puternică de tip „nor’easter”, specifică nord-estului Statelor Unite, se apropie de regiune și este așteptată să aducă ploi abundente și vânt puternic.

Cele două spectacole urmau să aibă loc vineri și sâmbătă pe arena echipei de fotbal american New England Patriots, deținută de miliardarul Robert Kraft.

Macklemore, care cânta în deschiderea concertelor lui Ed Sheeran, a fost scos din turneu după mesajele pro-palestiniene transmise în timpul unor spectacole susținute la începutul lunii septembrie în New Jersey. Rapperul a strigat „Free Palestine” înainte de a interpreta piesa sa de protest „Hind’s Hall”.

Robert Kraft, proprietarul Gillette Stadium, născut în Massachusetts într-o familie evreiască, a decis că Macklemore nu va putea cânta pe arena sa. Miliardarul l-a acuzat pe rapper de un istoric de retorică și imagini antisemite.

Ed Sheeran a afirmat ulterior că eliminarea lui Macklemore din turneu a fost hotărâtă de promotor, nu de el. Alți patru artiști care urmau să cânte alături de Sheeran s-au retras apoi în semn de solidaritate cu rapperul.

La primul concert susținut fără Macklemore, Sheeran și-a cerut scuze pentru modul în care a gestionat situația și a descris ceea ce se întâmplă în Gaza drept „catastrofal, nejustificabil și disproporționat”.

Documentul a fost semnat de ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și omologul său cipriot, Constantinos Kombos, cu ocazia unei întrevederi desfășurate la New York, în marja celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, a anunțat Ministerul Afacerilor Externe.

Memorandumul de Înțelegere dintre Ministerul Afacerilor Externe al României și Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cipru privind consultările politice reprezintă principalul rezultat al întâlnirii dintre cei doi miniștri.

Potrivit MAE, documentul creează cadrul pentru un dialog regulat și structurat între cele două instituții și pentru o coordonare mai strânsă asupra principalelor subiecte de pe agenda europeană, regională și internațională.

În cadrul discuțiilor, Oana Țoiu a evidențiat relațiile bilaterale solide și rolul comunităților celor două țări în apropierea dintre București și Nicosia.

Ministrul român a apreciat contribuția românilor care trăiesc în Cipru, precum și pe cea a comunității cipriote din România, considerând că legăturile acestora cu cele două state constituie o punte între societățile română și cipriotă.

Un alt subiect important al întrevederii a fost cooperarea economică. Cei doi miniștri au convenit asupra necesității dezvoltării în continuare a acestei componente a relației bilaterale.

România și Cipru urmăresc să profite de evoluția pozitivă a schimburilor comerciale și a investițiilor, dar și să identifice noi domenii în care există potențial de cooperare care nu a fost încă valorificat.

Întrevederea a vizat și principalele dosare europene. Oana Țoiu și Constantinos Kombos au discutat despre procesul de extindere a Uniunii Europene și despre negocierile referitoare la viitorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2028 – 2034.

Ministrul român de Externe a transmis, totodată, aprecierea Bucureștiului pentru mandatul exercitat de Cipru la Președinția Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2026.

Discuțiile de la New York și memorandumul semnat de cei doi miniștri urmăresc astfel instituționalizarea unui dialog mai frecvent între București și Nicosia, atât în privința relației bilaterale, cât și a dosarelor europene și internaționale de interes comun.