Microsoft a prezentat luni un nou instrument de diagnosticare medicală bazat pe inteligență artificială, care, potrivit companiei, a obținut o rată de succes de patru ori mai mare decât cea a medicilor umani în identificarea afecțiunilor complexe. Sistemul, numit MAI-DxO (Microsoft AI Diagnostic Orchestrator), este prima realizare a noii divizii de sănătate bazată pe inteligența artificială, lansată de Microsoft, condusă de Mustafa Suleyman, fost cofondator al DeepMind, potrivit Financial Times.
Noua tehnologie funcționează printr-un „orchestrator” care reunește cinci agenți AI, fiecare cu un rol distinct – de la formularea ipotezelor până la alegerea testelor, interacționează și dezbat împreună pentru a stabili un plan de acțiune. Pentru testare, cercetătorii au utilizat 304 studii publicate în New England Journal of Medicine, analizând capacitatea AI-ului de a oferi diagnostice corecte și de a explica procesul decizional printr-o metodă numită „chain of debate”, proces de raționament printr-o dezbatere între agenți AI.
Modele AI „dramatic mai bune decât performanța uman㔄Ne apropiem de modele de inteligență artificială care nu sunt doar puțin mai bune, ci dramatic mai bune decât performanța umană: mai rapide, mai ieftine și de patru ori mai precise. Iar acest lucru va fi cu adevărat transformator”, a declarat Suleyman, actual director general al Microsoft AI.
Rezultatele au arătat că sistemul Microsoft, în combinație cu modelul „o3” de la OpenAI, o versiune avansată a modelului de limbaj din seria GPT, a reușit să ofere diagnostice corecte în 85,5% dintre cazuri, comparativ cu doar 20% în cazul medicilor umani, care nu au avut, însă, acces la resurse externe în timpul testelor. Modelul „o3” a fost proiectat pentru a îmbunătăți capacitatea AI de a gândi pas cu pas, a explica deciziile și a genera soluții coerente și corecte, în special în domenii sensibile precum medicina, matematica sau dreptul.
„Prima dovadă că AI generativă va crește eficiența în medicin㔄Programul a avut performanțe mai bune decât orice am văzut până acum”, potrivit fostului lider al diviziei de sănătate de la DeepMind, Dominic King, recrutat recent de Microsoft. King a precizat și că există „o oportunitate reală ca această tehnologie să devină noua poartă de intrare în sistemul de sănătate”, menționând că AI-ul a fost instruit să fie conștient de costuri și că a reușit să reducă numărul de teste necesare diagnosticării, ceea ce a dus la economii de sute de mii de dolari în unele cazuri.
Sistemul se află încă într-un stadiu incipient, nu a fost evaluat de experți independenți și nu este pregătit pentru utilizare clinică. Studiul prezentat de Microsoft este „de referință,” a precizat Eric Topol, cardiolog și profesor de medicină moleculară, fondator al Scripps Research Translational Institute, institut unde cercetătorii și clinicienii desfășoară studii menite să transforme descoperirile științifice în soluții medicale concrete.
Specialistul american în boli cardiovasculare a descris inițiativa Microsoft ca un moment definitoriu în domeniul medicinei asistate de AI: „Deși testele nu au avut loc în condiții reale de practică medicală, este prima dovadă convingătoare privind potențialul inteligenței artificiale generative de a crește eficiența în medicină, atât în ceea ce privește acuratețea diagnosticelor, cât și reducerea costurilor.”
Articolul Instrumentul AI de la Microsoft pune diagnostice de patru ori mai precis decât medicii apare prima dată în Mediafax.
Astfel, persoanele care au informații legate de existența unor activități de jocuri de noroc nelicențiate pot sesiza în mod direct ONJN, la numărul de WhatsApp: 0761 890 899.
În cadrul sesizării, cetățenii sunt rugați să ofere cât mai multe detalii, inclusiv fotografii și adresa exactă, pentru ca echipele de control să poată acționa rapid și eficient.
Totodată, dacă se dețin informații despre website-uri nelicențiate pe care se desfășoară jocuri de noroc, publicul este rugat să transmită, la numărul de contact oferit, linkul către site și o captură de ecran.
Această măsură a fost inițiată în urma mai multor sesizări primite din partea publicului privind activități desfășurate la negru, în locații nelicențiate, din domeniul jocurilor de noroc.
Cea mai recentă sesizare a fost chiar în cursul zilei de astăzi, când, în jurul orei 10:00, ONJN a primit o sesizare pe un număr de WhatsApp al instituției, referitoare la existența unor mijloace de joc neautorizate. În intervalul imediat următor s-a dispus trimiterea unei echipe de control la fața locului. Informația a fost confirmată la ora 14:52, au fost dispuse indisponibilizarea mijloacelor de joc și sesizarea organelor de urmărire penală (foto).
De la schimbarea conducerii ONJN (25 aprilie 2025) și până în prezent, s-au efectuat 2181 de acte de control, au fost aplicate 70 de sancțiuni contravenționale însumând 1.785.000 lei, au fost depuse 10 plângeri penale și au fost confiscate aprox. 50 de mijloace de joc.
Veniturile obținute din jocurile de noroc ilegale sunt una dintre principalele surse de finanțare a altor activități criminale, inclusiv terorism, spălarea banilor, și reprezintă totodată un spațiu necontrolat, lipsit de orice formă de protecție pentru jucători. Deși în spațiul public din România se vorbește prea puțin sau deloc despre piața neagră, aceasta are, la nivel mondial, o dimensiune nebănuită. Se estimează că, la nivelul UE, din totalul veniturilor din jocurile de noroc, peste 70 % merg în piața neagră, iar sub 30 % în piața reglementată (taxată).
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc va continua acțiunile de combatere a pieței negre pentru a descuraja astfel de practici și încurajează cetățenii să sesizeze orice neregularitate privind desfășurarea jocurilor de noroc la negru.
Articolul Comunicat. ONJN lansează o linie de contact prin intermediul aplicației WhatsApp pentru sesizări privind piața neagră a jocurilor de noroc din România apare prima dată în Mediafax.
Senatul României a aprobat cu 111 voturi pentru, 0 împotriva și 0 abțineri, propunerea legislativă a deputaților USR Oana Murariu și Alex Dimitri, care modernizează modul de lucru al instanțelor prin permiterea depunerii digitale a documentelor, cu semnătură electronică.
„Digitalizăm pe bune procesul civil. Facem un prim pas pentru a scăpa de semnăturile și formalitățile inutile. Actele de care te folosești în instanță nu mai trebuie să fie semnate olograf”, a declarat Alexandru Dimitriu, secretar al Comisiei de Constituționalitate.
Oana Murariu, membră a Comisiei juridice a susținut: „Digitalizăm pe bune procesul civil. Va fi suficientă trimiterea electronică a actelor semnate electronic. Scăpăm de semnăturile și formalitățile inutile”.
Conform comunicatului, inițiativa legislativă înseamnă o reducere a birocrației în instanțe, eficientizarea actului de justiție și un pas important spre digitalizare.
Articolul Senatul aprobă propunerea USR pentru digitalizarea actelor în instanță apare prima dată în Mediafax.
David Oprescu este fiul lui Daniel Oprescu, fost antrenor al CSM Slatina și fost selecționer al naționalelor U18 și U19 ale României, notează ProSport.
David evolua la CSM Slatina din anul 2019, când echipa activa în Liga 3. Deși în ultima perioadă nu a mai fost utilizat în meciuri oficiale din cauza problemelor de sănătate, el se afla încă sub contract cu clubul.
Ultima partidă jucată de David Oprescu a avut loc pe 11 mai 2024, în play-out-ul Ligii 2, în 0-3 cu Chindia, în play-out-ul sezonului 2023-2024 al Ligii 2.
Conform informațiilor obținute de Liga2.ro, tânărul fotbalist suferise în urmă cu doi ani o intervenție chirurgicală în Anglia, pentru îndepărtarea unei alunițe de pe spate. Evoluția ulterioară nu a fost favorabilă, starea sa de sănătate degradându-se progresiv.
În urmă cu aproximativ trei luni fusese diagnosticat cu meningită, afecțiune care i-a fost în cele din urmă fatală.
Înmormântarea va avea loc în localitatea Piatra Olt.
Articolul Doliu în fotbalul românesc. Un fotbalist legitimat la CSM Slatina a murit la 26 de ani apare prima dată în Mediafax.
„Gradul de absorbţie a fondurilor europene în România rămâne scăzut, în special în cazul fondurilor de coeziune, unde procentul raportat la începutul lunii iunie era de doar 10,58%. În schimb, pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, absorbţia se situează la un nivel mai ridicat, de aproximativ 30,7%”, conform declaraţiei ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, care a fost întrebat, la finalul şedinţei de guvern care este gradul de absorbţie.
Pîslaru a fost întrebat despre posibilul dezechilibru între nivelul de performanţă în absorbţia fondurilor şi stimulentele financiare oferite angajaţilor care le gestionează. Ministrul a răspuns că va pregăti o propunere menită să echilibreze sistemul, pentru a reduce tratamentele diferenţiate între instituţii şi a lega recompensele de performanţă, însă nu a oferit detalii concrete.
În prezent, angajaţii implicaţi în gestionarea fondurilor europene pot beneficia de sporuri salariale de până la 50% şi stimulente între 15% şi 50%, în funcţie de numărul şi valoarea proiectelor.
Articolul Dragoş Pîslaru: Pe PNRR, gradul de absorbţie al fondurilor europene e 30,7%, iar pe coeziune -10,58% apare prima dată în Mediafax.
„Digitalizarea Ministerului Sănătății este un proiect important din PNRR pe care ne-am angajat să-l finalizăm cu succes. Astăzi (luni – n.r.), am lansat în consultare publică caietul de sarcini pentru achiziția serviciilor de implementare a unui Sistem Informatic Integrat, ce va contribui la digitalizarea activității Ministerului Sănătății”, spune Rogobete.
Proiectul vizează simplificarea procedurilor administrative și îmbunătățirea proceselor de lucru, în cadrul programului „Transformare digitală a Ministerului Sănătății” din Componentele 7 ale PNRR.
Bugetul estimat al proiectului este de 30 de milioane de euro, iar perioada de consultare publică va dura 10 zile, timp în care operatorii economici interesați pot transmite propuneri de modificare și completare a caietului de sarcini.
„Digitalizarea instituțiilor din domeniul sanitar va aduce mai multă eficiență și transparență, contribuind semnificativ la modernizarea sistemului de sănătate din România”, mai spune ministrul Rogobete.
Articolul Alexandru Rogobete, despre noul proiect de digitalizare a Ministerului Sănătății: Am lasat în consultare publică caietul de sarcini apare prima dată în Mediafax.
Într-o conferință de presă susținută luni, Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a comentat relația sa cu Cseke Attila, ministrul Dezvoltării.
„Suntem într-o relație directă de lucru pe acest program legat de PNRR. Nu înțeleg exact ce ar conține declarația la care trebuie să răspund. Vă pot asigura doar că relația pe care o am cu domnul ministru este mai mult decât deschisă. Am vorbit la telefon în cursul zilei de vineri. Echipele tehnice de la minister, de la MIPE și de la Dezvoltare lucrează împreună. Nu există niciun motiv să cred că există în acest moment vreo problemă, iar dacă există tehnic ceva de rezolvat, putem rezolva. Dar vă asigur că avem o relație mai mult decât colegială și că îi stau la dispoziție domnului ministru pentru orice fel de lucruri aia de rezolvat”, a spus Pîslaru.
Tot luni, întrebat despre comentariile lui Dragoș Pîslaru despre Programul Național Anghel Saligny, ministrul Dezvoltării a susținut: „Eu întotdeauna mi-am dorit şi consecvent am fost ideii de a mă pronunţa asupra problemelor pe care le-am de administrat în ministerul pe care îl conduc vremelnic şi recomandarea mea asta este”.
Schimbul de replici dintre cei doi miniștri a pornit de la afirmațiile lui Dragoș Pîslaru care a criticat lipsa de transparență a Programul Național Anghel Saligny: „Proiectele unde foloseşti bani naţionali nu le controlează nimeni”.
Articolul Dragoș Pîslaru, despre Cseke Attila: Relația pe care o am cu ministrul este mai mult decât deschisă apare prima dată în Mediafax.
