Doi bărbați au fost prinși de jandarmi în timp ce încarcau în mașină 20 de puieți ai unor arbori coniferi, tăiați din aria protejată a Parcului Natural Bucegi.
Aceștia au fost prinși marți de către jandarmii montani de la Postul Peștera, din județul Dâmbovița. În timpul patrulei prin zona Dichiu, aceștia au observat două persoane care încărcau mai mulți brazi într-o mașină.
Cum ar fi acționat „tăietorii de lemne”Suspecții aveau vârstele de 27 și, respectiv, 57 de ani. Aceștia ar fi colaborat pentru a tăia ilegal 20 de puieți de molid.
Conform datelor adunate de jandarmi, cei doi ar fi tăiat toți puieții folosind doar un fierăstrău de mână. În teorie, acțiunea nu ar fi fost imposibilă, întrucât molidul are un lemn de esență moale.
Lemne pentru nuntăÎntrebați de jandarmi ce vor face cu coniferele adunate, cei doi au declarat că le vor folosi pentru organizarea unei nunți.
Mai multe studii asupra vechilor obiceiuri și tradiții din România arată că bradul adus la nuntă aduce prosperitate.
Miliardarul sud-coreean Chey Tae-won, președintele SK Group, a convenit să vândă acțiuni în valoare de 406 milioane de dolari unui fond de investiții asociat familiei lui Michael Dell, fondatorul Dell Technologies, scrie Reuters. Tranzacția, anunțată miercuri, 14 octombrie, face parte dintr-un plan mai amplu prin care omul de afaceri încearcă să obțină banii necesari pentru plata obligațiilor financiare rezultate din divorțul de fosta sa soție,
Un divorț pentru care miliardarul trebuie să strângă aproape 700 de milioane de dolariChey Tae-won a decis să vândă o parte din participația sa la SK Inc, compania care controlează unul dintre cele mai importante conglomerate industriale din Coreea de Sud. Planul prevede vânzarea unor acțiuni în valoare totală de 944 de miliarde de woni, echivalentul a aproximativ 705 milioane de dolari, pentru a finanța plata obligațiilor rezultate din divorț.
Cea mai mare parte a acestei sume urmează să provină dintr-o tranzacție cu un fond de investiții asociat familiei Dell. Potrivit documentului depus la autoritățile de reglementare, miliardarul sud-coreean a convenit vânzarea a 972.493 de acțiuni SK Inc, reprezentând 1,34% din companie. Valoarea pachetului este de 544 de miliarde de woni, aproximativ 406 milioane de dolari.
Chey Tae-wo, președintele SK Group. Sursa foto: X
Cine cumpără acțiunile de 406 milioane de dolariCumpărătorul este DFO Public Investments, L.P., un fond de investiții înregistrat în statul american Delaware. Fondul este afiliat DFO Management, structura care administrează investițiile familiei lui Michael Dell, fondatorul gigantului american Dell Technologies.
Este important de menționat faptul că acțiunile nu sunt cumpărate direct de Michael Dell și nici de compania Dell Technologies, ci de un fond asociat familiei acestuia.
Identitatea cumpărătorului a devenit publică abia acum. Într-un document anterior, SK Inc îl prezentase doar drept un investitor strategic, fără să îi dezvăluie numele. Compania precizase că investitorul a luat decizia după evaluarea competitivității SK Inc și a perspectivelor sale de dezvoltare pe termen mediu și lung.
Cum va obține miliardarul restul banilorTranzacția cu fondul familiei Dell reprezintă doar o parte a planului financiar anunțat de Chey Tae-won. La începutul lunii octombrie, SK Inc a comunicat că omul de afaceri intenționează să vândă în total 1,65 milioane de acțiuni, echivalentul unei participații de 2,26%.
Din acest pachet, alte 681.431 de acțiuni, reprezentând aproximativ 0,94% din companie, vor fi vândute firmei Korea Investment & Securities. Această a doua tranzacție este evaluată la 400 de miliarde de woni, aproximativ 299 de milioane de dolari. Împreună, cele două operațiuni ar urma să îi aducă miliardarului suma de 944 de miliarde de woni prevăzută în planul de finanțare a obligațiilor rezultate din divorț.
Legătura dintre familia Dell și gigantul sud-coreean al cipurilor AITranzacția atrage atenția și prin relațiile comerciale deja existente între companiile celor două grupuri. Dell Technologies este unul dintre marii furnizori de servere pentru inteligență artificială și infrastructură pentru centre de date. SK Group controlează SK Hynix, unul dintre principalii producători mondiali de cipuri de memorie, inclusiv componente utilizate în sistemele de inteligență artificială.
Cele două companii au relații de afaceri, într-o perioadă în care cererea pentru infrastructura necesară dezvoltării AI continuă să crească. Reuters relata în luna mai că mai multe companii tehnologice globale au propus investiții în liniile de producție ale SK Hynix pentru a-și asigura aprovizionarea cu cipuri de memorie.
Tranzacția ridică și întrebări privind drepturile de votVânzarea acțiunilor a atras atenția Korea Corporate Governance Forum, o organizație independentă care monitorizează guvernanța corporativă în Coreea de Sud. Reprezentanții organizației au avertizat că, dacă Chey Tae-won și cumpărătorii au convenit să își exercite drepturile de vot în același mod, participațiile lor ar putea trebui declarate drept dețineri comune.
Potrivit organizației, această obligație s-ar aplica inclusiv în cazul unei înțelegeri informale. Nerespectarea cerințelor de raportare ar putea constitui o încălcare a legislației sud-coreene privind piețele de capital. Forumului i-a atras atenția și descrierea cumpărătorului drept investitor strategic, formulare care ar putea sugera o aliniere a intereselor între acesta și conducerea SK Inc.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că vor începe activități „masive” de explorare a resurselor de petrol, gaze și minerale din Groenlanda.
El nu a oferit alte detalii despre planurile de explorare, dar a spus că insula ar putea avea rezerve importante de petrol, potrivit Reuters.
„Există experți care susțin că volumul de petrol ușor accesibil este mult mai mare decât cel existent în aproape orice altă regiune de pe glob”, a declarat președintele american.
Luna trecută, Statele Unite, Danemarca și Groenlanda au semnat un acord menit să pună capăt tensiunilor provocate de amenințările repetate ale lui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei, care are o poziție strategică.
„Orice viitor atac asupra Statelor Unite ar trebui să treacă prin Groenlanda, unde sistemul nostru de apărare va intercepta și distruge în mod curent drone, rachete sau orice altă formă de armament care nici măcar nu a fost încă concepută”, a scris Trump într-o postare pe platforma Truth Social.
Acordul semnat între SUA, Danemarca și Groenlanda extinde rolul armatei americane în Groenlanda, deschizând calea pentru două noi baze militare și pentru sistemul de apărare antirachetă „Golden Dome” al lui Trump.
Este reafirmată totodată suveranitatea daneză și dreptul groenlandezilor la autodeterminare.
Rusia se pregătește pentru posibilitatea unei confruntări militare directe cu Europa până în 2045. Această evaluare a fost publicată de Serviciul de Informații Externe al Ucrainei (SZRU), conform agenției Ukrinform.
Raportul arată că obiectivul principal al Rusiei în Europa, în prezent, este subminarea sprijinului pentru Ucraina, menținând în același timp propriile riscuri la un nivel cât mai scăzut.
Pentru a realiza acest lucru, Moscova dispune de instrumente pe care le poate utiliza mai eficient decât o invazie directă, susține agenția ucraineană. Acestea includ tactici de război hibrid, precum sabotajul, atacurile cibernetice, operațiunile de influențare, dezinformarea, incursiunile inexplicabile ale dronelor și spionajul.
Război hibrid și război clasicPotrivit SZRU, aproape 400 de ofițeri de informații ruși operează în Europa. Activitățile acestora permit Moscovei să testeze sistematic limitele toleranței altor state, încercând totodată să rămână sub pragul care ar putea declanșa un răspuns colectiv al NATO.
„În același timp, ar fi o greșeală să presupunem că Rusia a renunțat la perspectiva unei confruntări militare directe cu Europa. Dimpotrivă, Moscova o consideră unul dintre posibilele scenarii de conflict militar până în 2045. Șase dintre aceste scenarii sunt legate de Europa de Nord. De asemenea, sunt elaborate activ scenarii care implică Polonia și statele baltice”, a precizat serviciul de informații.
Rușii ar fi descoperit punctul vulnerabil al europenilorAnaliza mai arată că liderii ruși au nevoie de un inamic extern pentru a-și justifica politicile, a mobiliza societatea și a menține controlul asupra populației. Raportul subliniază că Rusia urmărește să submineze unitatea europeană și să discrediteze arhitectura de securitate a Europei.
Un instrument posibil este o criză regională controlată pe flancul estic al NATO. Evaluările rusești, preluate de serviciul de informații ucrainean, sugerează că statele baltice se numără printre cele mai vulnerabile puncte ale securității europene.
Un scenariu luat în calcul de ruși implică realizarea unei situații în care NATO este forțată să ia decizii rapide și interpretabile. Obiectivul nu ar fi neapărat înfrângerea militară a NATO, ci mai degrabă prezentarea Alianței ca fiind incapabilă să răspundă rapid sau să își apere membrii.
Ce spun cetățenii ruși despre strategiile liderilor lorDe asemenea, SZRU contestă ipoteza conform căreia Kremlinul își elaborează planurile fără a ține cont de opinia publică. Potrivit Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), rușii consideră Regatul Unit, Franța, Germania, Polonia, Finlanda și statele baltice drept cele mai ostile țări față de Rusia.
În același timp, 61% dintre respondenți consideră că este momentul să se recurgă la negocieri, în timp ce 59% sunt de părere că Rusia ar trebui să-și intensifice acțiunile agresive în cazul în care negocierile eșuează.
Concluzia Serviciului de informații este că amenințarea rusă la adresa Europei a depășit de mult sfera unui eventual atac direct. Rusia se pregătește pentru o confruntare de durată. Prin urmare, Europa ar trebui să privească Ucraina nu ca pe un element periferic al securității sale, ci ca pe o linie a frontului indispensabilă, subliniază SZRU.
O femeie de origine iraniană a fost condamnată la pedeapsa cu moartea, în urma unei postări pe rețelele de socializare. Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra faptului că Teheranul recurge tot mai des la astfel de sanctiuni.
Peste 600 astfel de condamnări au fost făcute în ultimul an în Iran.
Cine este Najmeh AminiNajmeh Amini, femeia de 23 de ani din Iran, era studentă la contabilitate, iar acum s-ar afla după gratii în închisoarea Vakilabad, din orașul Mashhad.
Tânăra a fost condamnată la peste 12 ani de închisoare și la moarte, în două dosare diferite aflate pe rolurile a două instanțe: una revoluționară și una penală.
Ce acuzații i-au fost aduse iranienceiO sursă apropiată familiei lui Amini a declarat pentru organizația „Human Rights Activists in Iran”, cu sediul în SUA, că Amini a fost condamnată la moarte sub acuzația de „sab ol-nabi”, prin traducere însemnând „insultarea profetului”.
În cel de-al doilea dosar, ea este condamnată la 12 ani, șase luni și o zi de închisoare, iar acuzațiile includ acțiuni împotriva securității naționale și răspândirea de propagandă împotriva regimului.
Najmeh Amini a fost arestată în urma protestelor violente din ianuarie, inițiate împotriva regimului, care s-au soldat cu victime. Atunci, mii de persoane ar fi fost omorâte, în timp ce presa iraniană raporta că 50.000 de protestatari ar fi fost reținuți.
Care poate fi calea de atac. Apelul studentei din IranLuna trecută, Amini reușea să transmită din închisoare o înregistrare audio, prin care făcea apel la o intervenție internatională. Tânăra a solicitat ONU, avocaților și organizațiilor pentru drepturile omului să îi investigheze cazul.
„Nu vreau să mă transform astăzi într-o eroină. Vreau un singur lucru: să fiți vocea mea. Sunt o tânără nevinovată, cu atâtea speranțe și vise. Am părinți care mă așteaptă. O familie care, în fiecare noapte, din teama de a mă pierde, își transformă noaptea în dimineață”, a transmis Amini, din închisoarea iraniană.
Organizația Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, avertizează că, numai în acest an, au fost deja executate peste 600 de persoane. Militanții pentru drepturile omului mai atrag atenția că autoritățile iraniene recurg din ce în ce mai des la pedeapsa capitală pentru a instaura frica și a opri disidența.
Angajatul, identificat ca fiind un cetățean saudit în vârstă de 35 de ani, pe nume Abdulrahman Alfozan, a fost arestat vineri, la o săptămână după ce producătorul ChatGPT a descoperit un dispozitiv de înregistrare audio ascuns într-o sală de conferințe a companiei, potrivit unei plângeri penale depuse la un tribunal federal din San Francisco, potrivit AP.
Plângerea nu a identificat compania, dar aceasta a confirmat într-o declarație separată că a descoperit un „dispozitiv de înregistrare sofisticat care era ascuns într-unul dintre birourile noastre”, a raportat compania către FBI și l-a concediat pe angajat.
„Am folosit modelele noastre pentru a înțelege dispozitivul și de unde provenea, identificând faptul că un anumit angajat îl plantase cu câteva zile mai devreme. Am sesizat problema FBI-ului și suntem recunoscători agenților și procurorilor care au acționat rapid pentru a efectua o arestare. Ancheta FBI este în desfășurare și vom continua să le sprijinim munca”, a declarat un purtător de cuvânt al OpenAI.
A folosit tehnologie de ultimă generațiePlângerea nu detaliază ce ar fi vrut angajatul să facă cu comunicațiile captate, dar compania a declarat că dispozitivul era sofisticat, conceput pentru a evita detectarea și dispunea de capacități avansate de criptare și monitorizare audio. OpenAI a declarat că are dovezi că angajatul plănuia să plaseze alte dispozitive de ascultare în alte părți ale clădirii de birouri în scopul înregistrării ședințelor.
„Această presupusă tentativă a unui cetățean saudit de a fura comunicații sensibile de la OpenAI a fost luată extrem de în serios. Furtul de proprietate intelectuală care implică tehnologie de superinteligență de ultimă generație reprezintă o amenințare serioasă la adresa securității noastre naționale”, a declarat procurorul general Todd Blanche într-un comunicat publicat pe X.
Alfozan a apărut pentru prima dată în instanță marți, fiind acuzat de utilizarea sau încercarea de a utiliza un dispozitiv electronic, mecanic sau de altă natură pentru a intercepta comunicațiile orale. El urmează să se întoarcă în instanță pe 19 octombrie.
China și Coreea de Nord urmează să inaugureze podul peste râul Yalu, anunță agenției chineză Xinhua citată de Al Jazeera.
Obiectivul va fi inaugurat joi după mai multe amânări. China a finalizat partea sa a podului în 2014, sperând să stimuleze schimburile comerciale. Totuși, Coreea de Nord a amânat lucrările ani de zile din motive politice. Relațiile dintre China și Coreea de Nord s-au deteriorat după ce Beijingul a susținut sancțiunile ONU impuse ca urmare a testelor nucleare ale Phenianului.
De asemenea, primul pod care leagă Rusia de Coreea de Nord a fost inaugurat la începutul acestei luni.
Relațiile dintre China și Coreea de NordExporturile Chinei către Coreea de Nord au atins anul trecut cel mai ridicat nivel din ultimii șase ani, însumând 2,3 miliarde de dolari, o creștere de 25% față de anul precedent. Președintele chinez Xi Jinping a fost primit la Phenian în luna iunie, pentru prima dată din 2019.
Începând cu 2018, Beijingul a încercat să refacă legăturile cu Phenianul, care, în aceeași perioadă, începuse și o scurtă perioadă de îmbunătățire a relațiilor cu Washingtonul.
Relația dintre China și Coreea de Nord s-a consolidat în timpul Războiului din Coreea. În 1961, cele două țări au semnat Tratatul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă, acesta rămânând singura alianță militară oficială a Chinei. Tratatul conține o clauză de apărare reciprocă prin care fiecare parte se angajează să o ajute pe cealaltă în cazul în care aceasta este supusă unui atac armat.
Deși China a fost principalul partener diplomatic și protector al Coreei de Nord timp de decenii, relațiile s-au tensionat după ce, în 2017, Beijingul a susținut înăsprirea sancțiunilor împotriva Phenianului din cauza programului său de înarmare nucleară. Coreea de Nord nu a reluat încă eliberarea vizelor turistice pentru cetățenii chinezi, care, în trecut, reprezentau majoritatea vizitatorilor străini ai țării.
Coreea de Nord, între Rusia și ChinaAnaliștii afirmă că relația tot mai strânsă dintre Coreea de Nord și Rusia a redus dependența țării față de Beijing. Coreea de Nord și Rusia au semnat un tratat de parteneriat strategic cuprinzător în 2024, care include o prevedere privind apărarea reciprocă.
Legăturile militare și politice dintre cele două țări s-au consolidat considerabil, Coreea de Nord trimițând mii de militari să lupte în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Recent, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și-a exprimat și el interesul de a repara relațiile cu Phenianul.
Discuțiile sale cu liderul nord-coreean Kim Jong Un s-au încheiat brusc în 2019. În cadrul celui de-al doilea mandat, Trump a evocat posibilitatea unei noi întâlniri cu Kim, dar nu a fost stabilită nicio întrevedere oficială.
Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, își propune să deschidă toate grupurile de negociere rămase pentru aderarea Ucrainei la UE până la sfârșitul mandatului său, a declarat marți, ministrul irlandez de stat pentru Afaceri Europene și Apărare, Thomas Byrne.
Acesta a făcut declarațiile în cadrul unei conferințe de presă organizată la Luxemburg, după cea de-a patra conferință interguvernamentală privind aderarea Ucrainei la UE.
„Obiectivul ambițios al președinției este deschiderea grupurilor rămase”, a declarat Byrne, citat de Interfax-Ukraine. „Și ucrainenii au depus eforturi enorme pentru deschiderea acestor grupuri, așa că vom continua să colaborăm activ cu statele membre”, a adăugat oficialul irlandez, conform Kyiv Post.
Uniunea Europeană a deschis oficial marți încă două grupuri de negociere, după ce decizia fusese aprobată luni, 12 octombrie, de toate cele 27 de state membre.
Acordul a venit la câteva ore după ce Ucraina a adoptat o lege privind educația minorităților, cerută de Ungaria în schimbul ridicării dreptului de veto care blocase procesul de aderare timp de mai multe luni.
Ce presupun noile grupuri de negociereÎn total, există șase grupuri de negociere care stabilesc reformele juridice și instituționale pe care Ucraina trebuie să le adopte și să le pună în aplicare pentru a adera la UE.
Grupul 2, dedicat pieței interne, acoperă libera circulație a bunurilor, serviciilor, lucrătorilor și capitalului, precum și normele europene privind concurența, serviciile financiare, dreptul societăților comerciale și protecția consumatorilor.
Grupul privind competitivitatea și creșterea incluzivă include domenii precum fiscalitatea, politica economică și monetară, industria, transformarea digitală, ocuparea forței de muncă, educația, cercetarea și domeniul vamal, potrivit Consiliului European.
Deschiderea celor două grupuri a avut loc după mai multe luni de blocaj. Ungaria s-a opus de patru ori deschiderii grupurilor 2 și 3, ultimul refuz fiind înregistrat pe 8 septembrie.
Thomas Byrne a spus că unele state membre sunt în continuare rezervare în ceea ce privește următorii pași ai procesului de aderare.
„În unele cazuri, statele membre ridică anumite probleme care trebuie soluționate”, a declarat acesta, precizând că echipa sa a colaborat cu Ucraina și cu CE pentru a răspunde fiecărei situații.
Ucraina mai are de deschis două grupuri de negociereUcraina și Republica Moldova au deschis Grupul 1, „Fundamentele”, pe data de 15 iunie, și Grupul 6, „Relații externe”, pe data de 14 iulie.
Negocierile de aderare cuprind 33 de capitole, organizate în șase grupuri tematice.
După deschiderea oficială a grupurilor 2 și 3, marți, au mai rămas două grupuri de negociere: Grupul 4, privind agenda verde și conectivitatea durabilă, și Grupul 5, dedicat resurselor, agriculturii și coeziunii.
Vicepremierul Ucrainei pentru integrare europeană și euro-atlantică, Vsevolod Cențov, a spus că țara se așteaptă ca progresele sale să fie evaluate de UE pe baza meritelor, adăugând că ambele grupuri pot fi deschise până la sfârșitul acestui an.
„Nu vedem niciun obstacol în calea realizării acestui lucru până la sfârșitul anului și așteptăm cu interes discuții aprofundate cu Comisia Europeană și cu statele membre în cadrul procesului de negociere, pentru a găsi soluții echilibrate, chiar și în domenii specifice precum agricultura”, a afirmat Cențov.
Dispute privind accesul produselor agricole ucrainene pe piața UEComisia Europeană a propus în trecut limitarea accesului Ucrainei la subvențiile agricole și la piețele europene pentru produsele sensibile, inclusiv după aderare. Propunerea a fost respinsă marți, 5 octombrie, de ministrul ucrainean al Agriculturii, Taras Vîsoțki.
La aceeași conferință de presă de marți, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a spus că Ucraina va fi integrată în politica agricolă a UE printr-un model special.
Potrivit acesteia, exporturile ucrainene de cereale vor continua să fie direcționate în principal către piețele tradiționale din Africa de Nord, Asia și Orientul Mijlociu, nu către piața europeană.
Condițiile exacte urmează să fie stabilite de statele membre în cadrul negocierilor pentru Grupul 5, dedicat resurselor, agriculturii și coeziunii.
Avertismentul, publicat luni, 12 octombrie, a provocat reacții în comunitatea experților în securitate cibernetică. Unii consideră rezultatele îngrijorătoare, în timp ce alții susțin că riscurile prezentate sunt încă ipotetice, potrivit Reuters.
Cum ar putea inteligența artificială să se răspândească singură pe internetCercetătorii Anthropic au analizat posibilitatea ca modelele AI să funcționeze pe dispozitive ieftine, conectate la internet, fără infrastructura informatică puternică utilizată în mod obișnuit. Experimentele au arătat că modele de dimensiuni medii, cu cel mult 30 de miliarde de parametri, pot îndeplini deja multe dintre sarcinile individuale necesare autoreplicării.
Una dintre soluțiile testate presupune utilizarea simultană a mai multor dispozitive cu putere de calcul redusă, astfel încât acestea să funcționeze împreună. În cercetarea publicată de Anthropic, un model AI de 26 de miliarde de parametri a fost rulat distribuit pe 15 dispozitive Android TV, fiecare costând aproximativ 55 de dolari.
Într-un experiment, un model AI a reușit să coordoneze propagarea unui alt model. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels
Într-un experiment separat, realizat într-o rețea virtuală controlată, un model AI a reușit să coordoneze propagarea unui alt model către opt noduri disponibile, în patru dintre cele cinci teste. Aceste rezultate nu înseamnă că un sistem AI s-a răspândit deja autonom pe internet. Testele au demonstrat doar anumite componente tehnice ale unui asemenea proces.
De ce un AI care se copiază singur ar fi greu de opritAnthropic avertizează că un sistem capabil de autoreplicare ar putea prelua controlul asupra unor dispozitive conectate la internet și le-ar putea utiliza pentru a-și extinde capacitatea de calcul. Într-un asemenea scenariu, televizoarele inteligente, camerele de supraveghere sau alte echipamente insuficient securizate ar putea deveni resurse pentru funcționarea modelului.
Dispozitivele compromise ar putea forma o rețea de tip botnet, coordonată de inteligența artificială și utilizată inclusiv pentru automatizarea atacurilor cibernetice. Problema principală ar fi lipsa unui punct central de control.
„Un asemenea sistem autoreplicant ar fi dificil de oprit, deoarece nu există un punct central care să poată fi dezactivat”, avertizează Anthropic. Compania ia în calcul și posibilitatea ca un astfel de sistem să încerce să acceseze infrastructuri informatice mai puternice, inclusiv centre de date, pentru a-și extinde capacitățile. Aceste scenarii reprezintă riscuri analizate de cercetători, nu atacuri despre care s-a demonstrat că au avut loc.
Părerile sunt împărțite. Unii consideră avertismentul exageratCiaran Martin, fost director al Centrului Național pentru Securitate Cibernetică din Marea Britanie, consideră că rezultatele nu justifică automat un scenariu de criză. Acesta a declarat pentru Reuters că demonstrarea funcționării unui model AI pe televizoare ieftine nu reprezintă, în sine, o amenințare majoră.
Martin a descris cercetarea drept interesantă din punct de vedere tehnic, dar a sugerat că prezentarea riscurilor conține și o doză de exagerare din partea companiei. Alți specialiști sunt mai îngrijorați.
Ciaran Martin, fost director al Centrului Național pentru Securitate Cibernetică din Marea Britanie. Sursa foto: Youtube/ Blavatnik School of Government
Zhengxiong Li, profesor asistent de informatică și inginerie la Universitatea Colorado Denver, a explicat că un model AI capabil să se comporte asemenea unui vierme informatic ar putea găsi singur modalități de a compromite dispozitive. Dacă ar funcționa pe numeroase echipamente fără să depindă de un serviciu central, oprirea sa ar deveni considerabil mai dificilă.
Ar putea apărea un asemenea sistem până la sfârșitul anului 2026?Anthropic estimează că, dacă modelele AI mai mici continuă să evolueze în ritmul observat până acum, acestea ar putea dobândi capacitățile necesare autoreplicării autonome până la sfârșitul anului. Totuși, compania nu a demonstrat încă funcționarea fiabilă a întregului proces într-un mediu real, necontrolat.
Jessica Ji, cercetătoare la Centrul pentru Securitate și Tehnologii Emergente al Universității Georgetown, consideră că scenariul trebuie analizat ca o posibilitate, nu ca o predicție sigură. Potrivit acesteia, evoluțiile recente ale inteligenței artificiale justifică studierea riscului, dar probabilitatea apariției unui asemenea sistem rămâne necunoscută.
Avertismentul Anthropic continuă o serie de declarații privind riscurile dezvoltării accelerate a AI. Luna trecută, directorul general al companiei, Dario Amodei, a evocat posibilitatea ca, în următorul an sau chiar mai devreme, un sistem AI să poată controla o rețea persistentă de dispozitive compromise, răspândită pe internet.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
2014 a fost un an important atât pentru politica românească, cât și pentru sport. Alegerile prezidențiale au adus o schimbare la Cotroceni, în timp ce Simona Halep a devenit una dintre principalele figuri ale sportului românesc, ajungând în premieră într-o finală de Grand Slam.
Pentru MEDIAFAX, 2014 a fost un an în care agenția a urmărit permanent evenimentele care au dominat agenda publică, de la campania și alegerile prezidențiale până la performanțele Simonei Halep. Informațiile transmise de jurnaliștii MEDIAFAX au fost preluate și citate de presa scrisă din țară, confirmând încă o dată rolul agenției ca sursă importantă pentru publicațiile tipărite și online.
Alegerile prezidențiale din 2014: Prima victorie electorală a unui candidat din afara nucleului politic tradițional postcomunistAlegerile prezidențiale au avut loc în luna noiembrie 2014 și au fost dominate de confruntarea dintre premierul de atunci, Victor Ponta, candidatul alianței PSD-UNPR-PC, și Klaus Iohannis, candidatul Alianței Creștin-Liberale (ACL).
MEDIAFAX a urmărit competiția electorală încă dinaintea începerii oficiale a campaniei, inclusiv prin monitorizarea sondajelor de opinie și a prezenței candidaților în mass-media.
Pe 25 iulie 2014, MEDIAFAX scria că Victor Ponta și Klaus Iohannis ocupau primele două poziții în preferințele alegătorilor, cu o diferență de aproximativ 10 procente între ei. În același timp, jurnaliștii agenției observau că distanța dintre cei doi se reducea în scenariul unui eventual tur al doilea.
O femeie trece prin fata unor panouri electorale, cu candidatii la Presedintie, Klaus Iohannis si Elena Udrea, in Bucuresti,vineri, 31 octombrie 2014. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
În august, MEDIAFAX Monitorizare a realizat o analiză privind aparițiile în mass-media ale principalilor candidați la alegerile prezidențiale. Analiza a fost preluată, între altele, de Gazeta de Nord-Vest, în ediția din 19 august 2014.
„Premierul Victor Ponta conduce în topul aparițiilor în media, cu un total de 7.431 de apariții, fiind urmat de Klaus Iohannis – 4.773 de apariții și de Cristian Diaconescu – 1816 apariții, relevă o analiză realizată de Mediafax Monitorizare”, scria Gazeta de Nord-Vest, citând analiza MEDIAFAX.
După desemnarea candidaților de către principalele partide, a început etapa depunerii candidaturilor. Klaus Iohannis, candidatul ACL, anunța că a strâns 2,2 milioane de semnături pentru candidatura sa.
„Acum a venit vremea faptelor, oamenii mă cunosc. Sunt mai puţin un om al vorbelor şi mai mult un om al faptelor. Vreau să candidez pentru a face altfel de politică în ţara noastră. Mai puţin spectacol, mai puţină gălăgie, mai multe soluţii pentru oameni, pentru România. Eu nu am în spate niciun fel de grupuri de interese, niciun fel de trusturi, niciun fel de instituţii. Eu am în spate echipa Alianţei Creştin Liberale şi cele peste două milioane două sute de mii de alegători care au semnat pentru mine”, a spus Iohannis la acel moment, după ce și-a depus candidatura, potrivit relatărilor MEDIAFAX.
Campania electorală și noua putere a mediului onlineÎn campania pentru primul tur, candidații la Președinție nu au participat la dezbateri electorale comune, însă confruntarea politică s-a mutat tot mai mult și în mediul online.
Totuși, MEDIAFAX a urmărit inclusiv modul în care principalii candidați comunicau cu alegătorii prin rețelele sociale. O monitorizare publicată la 21 octombrie 2014 arăta că mesajele lui Victor Ponta de pe Facebook ajungeau, în valori absolute, la cel mai mare număr de simpatizanți. Raportat însă la numărul de fani, mesajele lui Klaus Iohannis și ale Monicăi Macovei aveau o eficiență mai mare, potrivit analizei MEDIAFAX.
În primul tur, desfășurat pe 2 noiembrie, Victor Ponta s-a clasat pe primul loc, cu 40,44%, în timp ce Klaus Iohannis a obținut 30,37%. Cei doi au intrat în turul al doilea. Pe următoarele poziții s-au clasat Călin Popescu-Tăriceanu, Elena Udrea, Monica Macovei și Dan Diaconescu.
Alegerile au fost marcate și de mobilizarea puternică a românilor din diaspora. În mai multe capitale europene s-au format cozi la secțiile de votare, iar numeroși români nu au reușit să voteze înainte de închiderea urnelor.
Jurnal Bihorean relata, în ediția din 4 noiembrie 2014, citând informațiile MEDIAFAX, că numeroși români nu au reușit să voteze la Londra după închiderea secțiilor. La Paris, câteva zeci de persoane care așteptaseră ore întregi au forțat intrarea în Ambasada României, în încercarea de a-și exprima opțiunea electorală.
„O parte dintre persoane au intrat cu forţa, duminică seară, în ambasadă, în speranţa că, dacă se vor afla în incinta acesteia, vor putea vota”, a scris Jurnal Bihorean pe 4 noiembrie 2014, citând MEDIAFAX.
Iohannis și Ponta, față în față înaintea turului al doileaÎnaintea celui de-al doilea tur, după mai multe încercări de organizare a unei confruntări, Klaus Iohannis și Victor Ponta au participat la două dezbateri televizate, la Realitatea TV și B1 TV.
MEDIAFAX a urmărit declarațiile celor doi și a relatat despre prima dezbatere, desfășurată la Realitatea TV.
„Acuzaţiile directe pentru Iohannis au fost legate de faptul că acesta nu ar şti câte secţii de votare sunt în Germania, cât este pensia medie şi cât este punctul de TVA”, a scris MEDIAFAX după o monitorizare a primei dezbateri.
Cea de-a doua confruntare, transmisă de B1 TV, a fost urmărită de MEDIAFAX în regim de live text. Printre temele discutate de cei doi candidați s-au aflat justiția, instituțiile-cheie ale statului și reorganizarea Parlamentului.
Finala prezidențială a fost marcată, cu două zile înainte de ziua votului, și de manifestații în marile orașe din țară, inclusiv în București, unde participanții cereau un vot corect în turul 2 al prezidențialelor.
MEDIAFAX relata, pe 14 noiembrie, că manifestanții veniți în Piața Universității au scandat mesaje precum „Plagiatorul ne fură viitorul” și „Klaus, Klaus, Klaus, scapă-ne de Mickey Mouse!”.
Turul al doilea: răsturnarea rezultatului din primul turPe 16 noiembrie, românii au fost chemați din nou la urne. Prezența la vot a fost cu aproximativ 10% mai mare decât în primul tur, iar rezultatul a schimbat radical raportul dintre cei doi candidați.
Înaintea anunțării rezultatelor finale, exit-poll-urile indicau o cursă extrem de strânsă.
„EXIT POLL ALEGERI PREZIDENŢIALE: Klaus Iohannis şi Victor Ponta, la diferenţe foarte mici în cele 5 sondaje. Ambii sunt lideri în câte 2 sondaje şi la egalitate în ultimul”, titra MEDIAFAX în seara zilei de 16 noiembrie, după închiderea urnelor.
În aceeași seară, în mai multe orașe din țară au avut loc manifestații în semn de solidaritate cu românii din diaspora care nu reușiseră să voteze în primul tur. Corespondenții MEDIAFAX din Iași, Sibiu, Cluj-Napoca și Timișoara au transmis informații despre protestele și numărul participanților.
Klaus Iohannis a mers inclusiv în Piața Universității din București, unde a fost primit cu aplauze de participanții la manifestație.
În cele din urmă, Klaus Iohannis a obținut 54,43% dintre voturi, în timp ce Victor Ponta a obținut 45,57%.
Victoria lui Iohannis a fost prezentată de presa internațională drept o surpriză, iar MEDIAFAX a reunit reacțiile din presa străină într-un material amplu publicat pe 17 noiembrie.
„Denigrat de adversari din cauza originilor germane, Klaus Iohannis, care a creat surpriză câştigând scrutinul prezidenţial din România, a reuşit să convingă electoratul pledând pentru o Românie «normală», liberă de corupţie”, scria, la momentul respectiv, într-un material cu titlul „Klaus Iohannis, parcursul atipic al «germanului de Transilvania» devenit preşedinte”.
Și presa germană a relatat, în ediţiile online, despre victoria lui Iohannis la alegerile prezidenţiale, notând că succesul acestuia reprezintă „o surpriză”, a mai relatat MEDIAFAX, fiind citat de ziarul Jurnal Bihorean în ediția din 18 noiembrie 2014.
După confirmarea rezultatului, MEDIAFAX a publicat și o biografie a celui care urma să devină noul șef al statului.
„Klaus Iohannis, profesor de fizică, a devenit primar la Sibiu acum 14 ani, deşi nimeni nu-i dădea şanse. A câştigat toate alegerile la care a candidat- localele şi prezidenţialele de duminică, după o prezenţă covârşitoare la vot- dar nu a reuşit să ajungă premier în 2009 şi nici vicepremier în 2014”, a relatat MEDIAFAX pe 17 noiembrie 2014, într-un amplu material dedicat lui Iohannis.
Victoria lui Iohannis a însemnat încheierea perioadei în care Traian Băsescu ocupase funcția de președinte și instalarea unui nou șef al statului. Iohannis a fost validat de Curtea Constituțională pe 21 noiembrie 2014, pentru un mandat de cinci ani.
Simona Halep, în finală la Roland Garros și în semifinalele de la Wimbledon2014 a fost însă un an important și pentru sportul românesc. Simona Halep a făcut atunci unul dintre cele mai importante salturi ale carierei sale, ajungând pentru prima dată într-o finală de Grand Slam.
La Roland Garros, Halep a trecut de mai multe adversare și a ajuns până în ultimul act al turneului de la Paris, unde a întâlnit-o pe Maria Sharapova. Meciul a fost unul extrem de disputat: Sharapova s-a impus cu 6-4, 6-7, 6-4, după un duel de trei seturi. Roland Garros notează că aceasta a fost prima finală feminină de la Paris în trei seturi din 2001.
Pentru Halep, chiar dacă trofeul i-a revenit Sharapovei, finala din 2014 a reprezentat confirmarea că intrase în elita tenisului mondial.
În același an, Simona Halep a ajuns în semifinalele de la Wimbledon. La acel moment, românca era cap de serie numărul 3 și a trecut de Teliana Pereira, Lesia Tsurenko, Belinda Bencic, Zarina Diyas și Sabine Lisicki.
În semifinale, Halep a întâlnit-o pe canadiana Eugenie Bouchard. Halep a pierdut în două seturi, 6-7, 2-6, iar Bouchard a mers în finală.
MEDIAFAX, în mijlocul unui an care a schimbat România2014 a fost, pentru România, anul unei schimbări politice la Cotroceni și al afirmării internaționale a unei sportive care avea să devină una dintre cele mai cunoscute reprezentante ale sportului românesc.
Pentru MEDIAFAX, a fost un an de breaking news, monitorizări, transmisii în timp real și materiale ample, într-o perioadă în care mediul online devenea tot mai important pentru modul în care publicul primea informația.
Agenția a urmărit alegerile prezidențiale de la primele sondaje și depunerea candidaturilor până la dezbaterile dintre finaliști, votul din diaspora, protestele din marile orașe, rezultatele finale și reacțiile internaționale. Informațiile și analizele MEDIAFAX au fost preluate și citate de ziarele locale, confirmând rolul agenției de sursă pentru presa din România.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, în timp real, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
