Președintele Trump a declarat luni dimineață că un acord de pace cu Iranul va fi semnat „astăzi” la Islamabad și că vicepreședintele Vance era pe drum.
Numai că Vance era încă la Washington, așteptând un semnal de la Teheran înainte de a se îmbarca în avion – un semn al incertitudinii profunde cu privire la ce se va întâmpla în continuare.
Axios dezvăluie că „Trump vrea ca războiul să se încheie acum, în termenii săi. Dar mai este doar o zi până la expirarea armistițiului, Iranul controlează încă Strâmtoarea Ormuz, iar părțile nu au reușit până acum să stabilească nici măcar o întâlnire. Prin urmare, războiul s-ar putea afla în pragul unei expansiuni masive”.
11 April 2026, US, Washington: US President Donald Trump speaks to the media prior to boarding Marine One on the South Lawn of the White House. Photo: Andrew Leyden/ZUMA Press Wire/dpa
„Trump vrea să se termine. Nu-i place că Iranul menține controlul asupra Strâmtorii”„Vrea să se termine. Nu-i place că Iranul își menține [controlul asupra strâmtorii] peste Orientul Mijlociu. Nu-i place că ne țin asta sub control. Nu mai vrea să lupte. Dar o va face dacă simte că trebuie”, a declarat un oficial al administrației pentru Axios.
Săptămâna trecută s-au înregistrat progrese reale în negocieri. Începând de vineri, declarațiile optimiste ale lui Trump privind pacea iminentă păreau plauzibile.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, tocmai declarase strâmtoarea „complet deschisă”. Piețele globale erau încântate.
A fost nevoie de doar 24 de ore pentru ca situația să revină în pragul războiului.
La câteva ore după ce Araghchi a declarat strâmtoarea deschisă sâmbătă, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a tras asupra petrolierelor care încercau să o traverseze, invocând reticența lui Trump de a-și ridica propria blocadă.
Oficialii americani au văzut asta ca o dovadă a unei diviziuni între președintele Parlamentului, Mohammad-Bagher Ghalibaf, și comandantul IRGC, generalul Ahmad Vahidi.
„Am crezut că negociază cu oamenii potriviți, că ajunseseră la cocktailul a ceea ce conveniseră, la ceea ce putea fi anunțat”, a declarat un oficial superior al administrației. „Dar ceea ce s-a întâmplat este că echipa iraniană s-a întors, iar IRGC și acești oameni au spus «oh, nu, nu. Nu vorbiți în numele nostru».”
„Nu suntem siguri cine este la conducere”„Acum există o diviziune reală între aceste facțiuni și nu suntem siguri cine va câștiga. Sperăm că echipa cu care am negociat o va face”, a spus oficialul.
Un al doilea oficial american a declarat pentru Axios: „Nu suntem siguri cine este la conducere și nici ei. Asta se va rezolva de la sine.”
Duminică, 24 de ore mai târziu, SUA au escaladat atacurile, trăgând asupra unei nave de marfă sub pavilion iranian și confiscând-o în afara strâmtorii din Golful Oman.
Comentariile repetate ale lui Trump au amplificat confuzia, acesta oscilând între amenințări, optimism și lipsă de onestitate.
În timp ce negociatorii ofereau 20 de miliarde de dolari în fonduri înghețate pentru stocul de uraniu al Iranului și discutau despre un moratoriu temporar asupra îmbogățirii. Iar Trump le-a spus mai multor reporteri că Iranul a fost de acord să renunțe la uraniu și la îmbogățire.
Declarații contradictoriiWASHINGTON, DC – APRIL 10: President Donald Trump and Eric Trump, executive vice president of Trump Organization Inc., walk to Marine One on the South Lawn of the White House, on Friday, April 10, 2026 in Washington, DC. President Donald Trump is traveling to his winery in Charlottesville, Virginia. (Photo by Al Drago for The Washington Post)
Când negocierile au intrat pe o pantă dificilă, Trump a făcut o serie de declarații contradictorii despre cine din echipa sa urma să meargă în Pakistan și când. Mai întâi Vance nu mergea – apoi mergea, apoi era în aer, apoi nu. Între timp, partea iraniană a rămas neangajată.
Pe fondul declarațiilor sale conform cărora un acord era aproape, Trump a amenințat și cu distrugerea podurilor și centralelor electrice din Iran.
Teheranul bănuia că aceasta era adevărata sa intenție, iar diplomația nu era decât o acoperire pentru un atac surpriză.
„Respectarea angajamentelor este baza unui dialog semnificativ”, a scris luni președintele iranian Masoud Pezeshkian pe X.
Există o neîncredere istorică profundă a Iranului în negocieri„O neîncredere istorică profundă în Iran față de conduita guvernului american rămâne, în timp ce semnalele neconstructive și contradictorii din partea oficialilor americani transmit un mesaj amar; aceștia cer capitularea Iranului. Iranienii nu se supun forței”, arată Axios.
Mediatorii pakistanezi au încercat să repună procesul pe drumul cel bun și au transmis propuneri între părți.
Cel mai recent proiect acoperă „sancțiuni, îmbogățire, bani, materialul nuclear, viitorul”, a declarat oficialul de rang înalt.
În ciuda afirmațiilor lui Trump, iranienii nu au fost de acord în niciun moment să renunțe definitiv la îmbogățire. „Este undeva între «nu vom construi o armă nucleară» și «nu vom îmbogăți în țara noastră» și «nu vom atinge nimic timp de 5, 10, 15 ani»”, a explicat oficialul.
Deși Trump insistă că nu o va face, oficialii administrației spun că probabil ar dezgheța fondurile iraniene pentru o înțelegere corectă. Unul dintre ei a spus că guvernul iranian este „falimentar”, adăugând: „Ei vor bani, acces la banii lor. Vor ridicarea sancțiunilor.”
„Am dori să menținem anumite condiții, în special în ceea ce privește îmbogățirea viitoare și deschiderea strâmtorii și, poate, obținerea prafului. Dar suntem încă pregătiți să obținem praful noi înșine.”
Echipa lui Trump consideră că Iranul suferă de o presiune economică intensă ca urmare a blocadei: „Credem că nu pot supraviețui acestui lucru. Devastarea economică este reală. Perșii sunt duri și stoici. Dar este mult”.
„Suntem optimiști. Perioada de timp ar putea fi prea optimistă. De aceea vedem discuții despre măsuri provizorii pe frontul economic, cum ar fi deschiderea unei benzi de trecere prin strâmtoare.”
„Până acum nu s-a ajuns la punctul în care Donald Trump a spus să o facem. Și nu este în punctul în care să spună că este cu rea-credință și că vom începe să aruncăm bombe”, a spus oficialul.
O nouă campanie militară?
Trump și echipa sa discută acum cum ar arăta o nouă campanie militară, inclusiv dacă să încerce să cucerească insula strategică Kharg.
Trump spusese că bombardamentele care au început pe 28 februarie se vor încheia în șase săptămâni și s-a asigurat că respectă termenul limită. Dar este posibil ca aceasta să fi fost „doar prima fază”, a spus oficialul.
„Suntem acum în a doua fază. Dacă faza trei este mai multe bombardamente sau un acord de pace, depinde de iranieni.”
Datorită publicației Comisiei Europene se va putea vedea dacă și în ce măsură politica fiscală poloneză se evidențiază în Europa, notează publicația poloneză. În prezent, se poate însă formula deja teza că, din punctul de vedere al creșterii deficitului, Polonia se află în avangarda Uniunii Europene, deși țara noastră continuă să poarte coroana de regină a deficitului bugetar. Cel mai probabil Polonia nu va ocupa primul loc, dar se află pe o direcție clară în această zonă, scrie Warsaw Journal.
Cum arată finanțele în unele state ale UE este deja parțial cunoscut, pentru că nu doar GUS a publicat datele. România, până acum lider în materie de relaxare bugetară, a raportat date parțiale privind deficitul bugetar cash. Acesta a fost de circa 7,7% din PIB și cu siguranță nu este imaginea completă, deoarece acest indicator nu arată întregul tablou.
În anul precedent, Ministerul Finanțelor din România a raportat că deficitul a ajuns la 8,7% din PIB, însă ulterior s-a dovedit că deficitul întregului sector al finanțelor publice a fost de 9,3% din PIB.
România nu a reușit să ajungă din urmă Polonia, ceea ce se vede și în datele trimestriale. Deși cele mai recente date disponibile sunt pentru trimestrul al treilea din 2025, pe baza lor se poate estima ordinul de mărime. După trimestrul al treilea, deficitul calculat pentru întreg anul era în Polonia de 7% din PIB, iar în România de 8,6% din PIB.
Situația deficitului României
Deficitul mare de la începutul lunii aprilie a fost o surpriză. Ministerul Finanțelor, prezentând proiectul bugetului pe acest an, a recunoscut că deficitul va crește, dar nu a anticipat o asemenea amploare. Comisia Europeană, de asemenea, nu a estimat corect, prognozând în toamnă un deficit de 6,8% din PIB.
Rezultatul de 7,2% din PIB este unul dintre cele mai mari deficite din istorie, cu diferența că în trecut Polonia a înregistrat astfel de niveluri în perioade de criză, iar de această dată nu a existat o criză. Dimpotrivă, economia a crescut într-un ritm solid, cu un PIB în creștere de 3,6%.
Ministerul Finanțelor explică situația prin creșterea puternică a cheltuielilor, la care veniturile nu țin pasul. În primul rând este vorba despre cheltuieli pentru apărare. Dar și cheltuielile sociale sunt mai mari ca niciodată. Actualul guvern a preluat toate transferurile sociale de la predecesori, adăugând câteva proprii, precum programul „Aktywny rodzic” sau renta de văduv.
Efectul este că cheltuielile sociale reprezintă în prezent 17,3% din PIB, față de puțin peste 14% în urmă cu câțiva ani.
„Toate cheltuielile pe care le numim sociale au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani”, a recunoscut în Sejm viceministrul finanțelor Jurand Drop.
În plus, bugetul este tot mai împovărat de costul datoriei. Pe de o parte, dobânzile rămân ridicate în Polonia comparativ cu alte țări, în ciuda reducerilor recente ale dobânzilor. Pe de altă parte, odată cu deficitul tot mai mare crește și datoria, și va continua să crească.
Economiștii de la PKO BP au calculat că pentru a opri acest proces ar fi necesară o consolidare fiscală de 4,5% din PIB, lucru puțin probabil.
Conform datelor GUS, datoria calculată după metodologia UE este deja de 59,7% din PIB. Datoria publică statală, asupra căreia se aplică limita constituțională, este mai mică datorită fondurilor din afara bugetului, însă și pentru aceasta prognozele sunt negative. Majoritatea experților consideră că bariera constituțională va fi depășită în decurs de un deceniu.
Germania păstrează disciplina, Portugalia are excedentÎnainte ca Comisia Europeană să publice statisticile de primăvară, se pot trage deja câteva concluzii.
Dintre cele zece țări cu date preliminare pentru 2025, doar Portugalia și Spania au redus simultan atât deficitul, cât și datoria raportată la PIB. Portugalia a înregistrat chiar un excedent de 0,7% din PIB, iar finanțele sale publice au fost pe plus pentru al doilea an consecutiv.
Deficitul a scăzut și în Italia, deși nu suficient pentru ca datoria să înceapă să scadă. Datoria rămâne mult peste 100% din PIB, iar în 2025 a ajuns la 137,1% din PIB, cu un deficit de 3,1%.
Guvernul de la Roma nu a reușit să coboare sub pragul de 3% din PIB pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, la fel ca Polonia. În afara Poloniei, deficitul a crescut în Belgia și Olanda. Creșterea deficitului în Belgia a fost deosebit de mare, de la 4,4% din PIB la 5,3%, cu o datorie de 107% din PIB.
O atenție deosebită merită însă situația finanțelor publice din Germania. Cancelarul Franz Merz și partidul său CDU au venit la putere cu un program de creștere a cheltuielilor publice. Totuși, impulsul fiscal nu se vede încă în finanțele publice germane. Deficitul a fost de 2,7% din PIB, identic cu 2024.
Datoria Germaniei a depășit 60% din PIB, iar Sondervermögen, un fond special din afara bugetului pentru investiții, inclusiv în Bundeswehr, abia începe să funcționeze.
Potrivit Comisiei Europene, deficitul Germaniei ar urma să crească la 3,1% din PIB în 2026. Totuși, relaxarea bugetară întâmpină o reacție socială neobișnuită, iar cuvântul „Sondervermögen” a fost ales „anticuvântul anului 2025” în Germania, fiind perceput ca sinonim cu ascunderea datoriei.
Ponta a afirmat că nu a susținut actuala formulă guvernamentală încă de la început, motivând că o coabitare între PSD și USR nu avea cum să funcționeze. Potrivit fostului lider al PSD, cele două formațiuni sunt incompatibile politic, iar prezența USR la putere ar fi afectat direct poziția PSD în coaliție.
„Eu nu am votat acest guvern și am explicat și de ce: PSD cu USR nu au cum să facă ceva bun, sunt ca și câinele cu pisica. Domnul Bolojan nu e genul de om care să aibă răbdare să facă pace, iar guvernarea a fost foarte rea în ultimele nouă luni. Pentru PSD, să stea într-un guvern unde toate deciziile și toată puterea sunt la dușmanul lor, USR, care e al patrulea partid al României, e ceva greșit, care îi va costa, nu doar electoral. (…) Eu cred că decizia era normală și necesară”, a declarat Victor Ponta.
Fostul premier a criticat dur și construcția politică din spatele actualei majorități, susținând că includerea USR în ecuația guvernării a dus inevitabil la destrămarea coaliției. În opinia sa, PSD, în calitate de principal partid parlamentar, nu avea de ce să accepte o formulă în care influența decizională ar fi fost deținută de un adversar politic cu o susținere electorală mai redusă.
În același context, Victor Ponta a spus că ieșirea din criza politică depinde în mare măsură de deciziile pe care le va lua președintele Nicușor Dan. El a susținut că șeful statului are un rol esențial în identificarea unei noi formule de guvernare, mai ales într-un moment complicat atât pe plan intern, cât și extern.
„Nu știu ce va face președintele Nicușor Dan, nu știu ce va face AUR, care joacă foarte bine. AUR e în opoziție, pe primul loc în sondaje, probabil va câștiga următoarele alegeri, nu are de ce să ajute nici PSD, nici PNL. Problema este dacă Nicușor Dan, care a forțat această alianță împotriva naturii, va găsi o formulă de guvernare. E greșit să susții un guvern cu 20 la sută. Peste criza noastră internă, se suprapune criza externă, care ne va afecta foarte tare. Barilul a ajuns azi la 120 de dolari și noi nu suntem în stare să facem nimic”, a spus Ponta.
Cu ce rămâne România după guvernarea Bolojan?
Cu un nivel de trai puternic deteriorat, cu oameni care au rămas fără locuri de muncă, cu un coș zilnic scumpit simțitor și cu nenumărate falimente.
O analiză Gândul.ro arată cifrele seci ale „salvatorului Ilie Bolojan”, care, de pe 23 iunie 2025, de când a preluat frâiele țării, „după numai zecel luni de mandat, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, însă, așa cum arată cifrele de la INstitutul Național de Statistică și de la Mnisterul de Finanțe, este clar ce s-a dus în cap”, potrivit publicației citate.
„În spatele cifrelor sunt oameni care și-au pierdut locul de munc㔄Este un record de distrugere a tuturor indicatorilor privind nivelul de trai din România într-un timp atât de scurt.
Cifrele sunt seci și nu spun toată povestea, dar în spatele lor sunt oameni care și-au pierdut locul de muncă, cărora li s-a scumpit substanțial traiul zilnic, care au dat faliment cu afacerea lor”, arată gândul.
„Nota de plată pentru scăderea deficitului este uriașă: prețurile au explodat, economia este în recesiune, consumul a scăzut puternic, producția din industrie s-a prăbușit.
Ilie Bolojan a venit ca un salvator pentru țară și economie, când a preluat mandatul, pe 23 iunie 2025. La numai 10 luni de la mandat, nu este clar ce a salvat guvernul Bolojan, însă, așa cum arată cifrele de la Institutul Național de Statistică și de la Ministerul de Finanțe, este clar ce s-a dus în cap”.
În dragoste și în război orice este permis! Chiar este permis orice? Și atunci ce este dragostea? O joacă, un capriciu, gelozie, furie, ură, nesăbuință, nebunie? Să fie disperare căutând să păstrezi cu ultimele puteri ceea ce a mai rămas din ceea ce a fost? Să fie slăbiciune lăsându-te pradă capriciilor, bănuielilor, jocului meschin?
Și dacă este un joc meschin, mai este dragoste? Îți este permis să cânți și să dansezi cu toată forța și pasiunea, așa cum doar tu știi, dar nu de unul singur, îți este permis, să zâmbești, să crezi, să taci, să vorbești, să asculți, să alini, să ai încredere și să primești la rândul tău toate acestea. Îți este permis, chiar după ce creezi, să distrugi? Îți este permis să zbori… Și dacă în timpul acestui zbor ceva din toate acestea se pierde, ești liber să pleci, ești liber să devii altul, ești liber să crezi în alte idealuri, ești liber să fii tu însuți – ești liber să fii liber, de celălalt? Este permisă chiar și moartea?
Opera „Carmen” de Georges Bizet surprinde ciocnirea devastatoare dintre dorință și datorie: Don José, prins între inocența trecutului și magnetismul nestăvilit al lui Carmen, își abandonează identitatea pentru o iubire care promite libertate, dar cere totul. Într-o lume a pasiunilor extreme, Carmen trăiește fără compromisuri, refuzând să fie posedată, în timp ce Don José se prăbușește într-o obsesie care îi consumă rațiunea. Destinele lor se înlănțuie într-un dans fatal, unde fiecare alegere îi apropie inevitabil de moarte.
Bine și rău, avânt și decădere, fericire și nebunie, dragoste și ură, viață și moarte. DUALITATE – ai mai putea fi același după ce îți ucizi iubirea? Ai mai putea iubi? Te-ai mai putea iubi chiar și pe tine?
Iubirea absolută, trăită fără limite, devine o forță care nu eliberează, ci distruge tot ce atinge. Miercuri, 22 aprilie, și joi, 23 aprilie, de la ora 18:30, găsiți posibile răspunsuri în opera „Carmen”, la Opera Națională București.
Sorin Grindeanu a declarat că, în ultimele zece luni, partidul și-a diluat identitatea de stânga stând la masă cu cineva care doar taie de peste tot și nu pune nimic în loc. Grindeanu a afirmat că românii le spun social-democraților pe stradă că ei îl țin în fruntea Guvernului pe cel care taie, închide și dă afară.
Mai mult, acesta a susținut că a gira la nesfârșit austeritatea rece este o formă de trădare a propriilor valori. El a spus că PSD trebuie să decidă dacă va rămâne într-o formă de guvernare în care partidul este, după caz, fie sac de box, fie un rezervor de voturi care să asigure majoritatea pentru ceea ce a numit „Planul Bolojan de distrugere”.
Președintele PSD a adăugat că a bălti la guvernare în actuala formulă este o capcană politică mortală pentru partid. El a spus că mai bine o opoziție cu voce decât o guvernare cu capul plecat. Grindeanu a afirmat că PSD nu mai poate fi ținut captiv în timp ce i se distruge sistematic baza socială.
Liderul social-democrat a continuat discursul spunând că este inadmisibil ca cineva cu 10 sau 12% să dea ordine celui cu 28%. De asemenea, a declarat că este inadmisibil ca oameni pe care nu i-a votat nimeni să ia decizii cruciale în Guvern și că nu poate continua la nesfârșit cu cineva care nu înțelege că dialogul cu partenerii, sindicatele și patronatele nu este un favor, ci o obligație.
Grindeanu si „cămara cu șobolani”În plus, a prezentat apoi ceea ce el a numit „nota de plată a Planului Bolojan de distrugere”. El a declarat că actualul premier a preluat o economie pe creștere și în doar șase luni a dus-o în recesiune tehnică. Potrivit spuselor sale, creșterea economică a scăzut de la +1% în trimestrul doi din 2025 la -1,9% în trimestrul patru, cea mai mare scădere post-pandemie.
În alta ordine de idei, liderul PSD a afirmat că 54.000 de români și-au pierdut locul de muncă în mandatul Bolojan, că inflația s-a dublat la 10% și că pensile au înregistrat cea mai dură depreciere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani.
Nu în ultimul rând, Grindeanu a reamintit episodul că răspunsul premierului la aceste date este că a aprins lumina în cămară și a dat de șobolani. El a declarat că Bolojan i-a văzut, de fapt, pe cei care așteaptă să pună mâna pe CEC, Hidroelectrica, Salrom, Romgaz și pe celelalte companii strategice românești, iar acest lucru, a spus Grindeanu, se numește jaf.
„Avem cea mai dură depreciere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, iar acest fapt este inacceptabil. Și care este răspunsul la toate aceste date reale care vin din economie?! Că premierul a aprins lumina în cămară și a dat de șobolani! Eu cred că i-a văzut, de fapt, pe cei care abia așteaptă să pună mâna pe CEC, pe Hidrolectrica, Salrom, Romgaz și pe toate companiile românești strategice care fac profit. Iar acesta se numește jaf! Cu toate acestea, vedem un om care vorbește despre sine la persoana a treia și care ne spune tuturor: «Fără mine nu se poate, eu sunt reformatorul!». Să fii însă un reformator fără reformă cred că este o premieră în politica mondială”, a declarat Grindeanu.
Printre temele amintite se numără pachetul social de sprijin, proiectul privind acordarea locurilor de muncă pentru tineri, dar și inițiativa implementării creșterea salariului minim pe economie, precum și alte proiecte inițiate în Ministerul Muncii de social – democrați.
Vorbind despre locurile de muncă, ministrul a întrebat retoric „Ce te faci când ai un loc de muncă și salariu minim pe economie?”.
Potrivit ministrului social – democrat, „17% dintre muncitori lucrează 8 ore pe zi”, dar, cu toate acestea, „sunt în risc de sărăcie”. Acesta a precizat, în cadrul discursului său că „este unul dintre cele mai dure procente din Uniunea Europeană” și spune că „un mecanism de a interveni aici este să crești salariu minim pe economie”.
„Sunt un om care vine dintr-o familie care a lucrat pe salariu minim pe economie și să nu-ți crească salariu oricât ai lucra, decât atunci când intervine Guvernul, e o reală frustrare”, afirmă Manole.
Acesta a susținut, în discursul său, că Guvernul a intervenit doar când Ministerul Transporturilor a fost la PSD.
„N-ați auzit pe nimeni de pe partea dreaptă a eșichier-ului politic spunând că un om care muncește 8 ore pe zi trebuie să aibă bani să mănânce, să trăiască, să plătească chirii, să trimită copiii la școală”, spune Manole, acuzând că „s-au adus argumente macro-economice și argumente de business, de ce nu trebuie să crească salariu minim pe economie”.
„Am avut alături de noi sindicatele, nu ne-am putut să creștem salariul minim pe economie pentru pentru 900.000 de români, abia de la jumătatea anului, pentru că cineva s-au opus implementării legii în vigoare și directivelor europene”, declară Manole.
Acesta a vorbit și despre pachetul social de sprijin pentru comunitățile vulnerabile. „Am jucat mai mult în defensivă în ministerul ăsta. (…) Am reușit să facem niște lucruri, poate nu suficiente, dar am luptat din greu pentru fiecare lucru pe care am reușit să-l facem”, spune Manole, reiterând că pachetul de sprijin cuprinde 3 milioane de beneficiari, pensionari cu pensii sub 3.000 lei, copii cu dizabilități sau familii cu mulți copii din familii cu venituri scăzute.
„Se spune despre oamenii cu venituri mici din această țară, din partea dreaptă a eșichierului politic că sunt leneși și de aia n-au bani, că nu muncesc, că sunt asistați care întind mâna după pomană. Greșit! Când ești o mamă singură care crește doi sau trei copii, muncești mai mult decât multa altă lume din această țară și nu reușești niciodată să ai suficient. De aceea statul trebuie să intervină și am făcut asta prin acest pachet de solidaritate care a fost mai mult decât în anii trecuți, doar pentru pensionarii cu venituri mici, a fost și pentru familiile cu copii și pentru copiii cu dizabilități”, a declară Manole.
Acesta a mai vorbit, încă odată, despre proiectul privind locurile de muncă pentru tineri. „Este un proiect despre prezent, da, dar este mai ales un proiect despre viitor, pentru că primul loc de muncă pentru 21.000 de tineri înseamnă o investiție în viitorul țării noastre”, declară Manole.
„Începe luna viitoare. S-au pierdut luni de zile în care acești tineri puteau să înceapă o carieră și o viață nouă. Nu o să vă dau toate detaliile despre aceste beneficii. Sumele sunt puțin importante, deși e vorba de mulți bani europeni”, a declară Manole.
Manole a vorbit și despre proiectul european privind acordarea fondurilor europene în valoare de de 800 de milioane de euro, in asistență socială. Ministrul social – democrat s-a declarat mândru de acest proiect, precizând că proiectul ajută copiii cu risc de abandon școlar, mamele singure și bătrânii singuri.
„Statul social este permanent sub asediu de 10 luni. Statul social și toate drepturile câștigate în sute de ani de muncitorii de peste tot în lume. E pus sub semnul întrebării. Pensiile și drepturile celor care au muncit și au cotizat, sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, nimic nu mai pare de bun simț normal și corect, din păcate, pentru conducerea acestui guvern”, conchide Manole.
Reamintim că această consultare internă în rândul social – democraților a fost organizată pentru votarea deciziei de a-i retrage sprijinul politic premierului Ilie Bolojan.
Un avion care zbura de la Sankt Petersburg la Istanbul a aterizat de urgență la București, au anunțat dispecerii.
Un Airbus A321neo al companiei Pegasus Airlines, care zbura de la Sankt Petersburg la Istanbul, a emis un semnal de primejdie la două ore după decolare și a efectuat o aterizare de urgență la București, România, potrivit canalelor Telegram ucrainene și ruse.Potrivit surselor, avionul a aterizat în siguranță pe aeroportul din București. Este posibil să fi avut peste 200 de pasageri la bord.
Declarația a clarificat faptul că aeronava este considerată nouă, fiind în serviciu timp de 5,5 ani. Serviciul aerian regulat dintre țări a fost suspendat încă din 2022.
Modelul Airbus A321neo reprezintă pilonul central al strategiei de modernizare a flotei Pegasus Airlines, fiind cea mai mare aeronavă din familia A320 a operatorului turc.
Aeronavele sunt configurate într-o clasă unică (Economy), oferind un total de 239 de locuri. Sunt echipate cu motoare de ultimă generație CFM International LEAP-1A, care reduc consumul de combustibil și emisiile de CO2 cu aproximativ 15-20% față de modelele anterioare.
Tehnologia avansată a motoarelor face ca avionul să fie cu până la 50% mai silențios, îmbunătățind confortul în cabină și reducând zgomotul în zonele urbane din apropierea aeroporturilor.
Conform datelor actuale, Pegasus Airlines operează aproximativ 51 de unități A321neo, având o comandă totală extinsă care vizează atingerea unui număr de 108 aeronave de acest tip până la sfârșitul anului 2029. Această expansiune susține tranziția companiei către o flotă compusă exclusiv din modele Airbus, înlocuind treptat vechile aeronave Boeing 737-800.
Ministrul Sănătății a vorbit în discursul susținut luni la consultarea internă din PSD că sistemul de sănătate este ca un organism viu: „Este un organism din care nu poți să ciopârțești din când în când câte 10%. De parcă viața s-ar putea calcula în deficit”.
Alexandru Rogobete a vorbit de realizările obținute de când a fost numit ministru al Sănătății și a amintit de cele 22 de spitale nou construite.
„Unul din ele a fost deja dat în folosință, deci nu e o promisiune, e un fapt. Alte șapte urmează să fie date în folosință până în vara aceasta, alte nouă sunt în construcție și au fost mutate pe altă linie de finanțare și, în timp ce unii se tăvăleau prin Parlament sau pe la televizor, un minister condus de Partidul Social Democrat a construit trei centre de arși gravi. Și mă întorc de la Washington, unde am discutat al patrulea centru de arși gravi, care va fi construit unde altundeva decât pe un teren liber din sectorul 4 din București”, a spus Rogobete.
„Sănătatea nu se face cu mâinile goale”„Sănătatea nu se face cu mâinile goale și nici cu 10% mai puțin. Dacă astăzi personalul medical nu are tăiate salariile cu 10%, este pentru că Partidul Social Democrat în decembrie s-a opus acestei tăieri contabile fără sens”, a mai spus ministrul.
El a vorbit și de nerealizări.
„Ce nu am putut realiza și pentru că sunt responsabil și empatic, nu am reușit să introducem excepțiile pentru prima zi neplătită de concediu medical, excepții pentru pacienții cronici, de exemplu cei din oncologie, sau excepții pentru pacienții cu urgențe medico-chirurgicale, de exemplu pacienții cu AVC. Și pentru că sunt responsabil și empatic, îmi cer scuze în fața pacienților care plătesc nedrept cu această măsură. Atunci când dialogul dispare, colaborarea politică scade, iar mecanismul administrativ se blochează”, a mai declarat Rogobete.
Ministrul Sănătății a spus că va vota „pentru dialog, pentru resetare și pentru încredere”.
În alegerile parlamentare anticipate de duminică, partidul fostului președinte a obținut 44,6% din voturi. Deși se așteaptă ca alte patru grupuri politice să intre în parlament, analiști independenți estimează că Bulgaria Progresistă va obține o majoritate absolută – între 129 și 131 de locuri în Adunarea Națională, formată din 240 de membri, informează Defence24.
Liderul partidului câștigător, Rumen Radev, a dat asigurări că „va face tot posibilul pentru a evita necesitatea organizării unor noi alegeri anticipate în Bulgaria”.
Votul de duminică a fost al optulea scrutin parlamentar din țară din 2021 și al șaptelea desfășurat înainte de termen.
Rumen Radev și-a exprimat intenția de a continua dialogul cu RusiaÎn timpul numărării voturilor de luni, Rumen Radev și-a exprimat intenția de a continua dialogul cu Rusia, descriind acest lucru drept „un fenomen care devine din ce în ce mai mult parte a curentului politic european”. Potrivit potențialului viitor prim-ministru, menținerea legăturilor diplomatice cu Moscova ar putea juca un rol cheie în conturarea arhitecturii de securitate a Europei.
De asemenea, el a menționat posibilitatea obținerii de resurse energetice accesibile, opunându-se în același timp unui sprijin suplimentar pentru Ucraina.
Remarcile lui Radev au fost întâmpinate cu aprobare de autoritățile ruse de la Kremlin.
„Suntem, desigur, impresionați de cuvintele domnului Radev (…), precum și de cele ale altor lideri europeni care și-au exprimat disponibilitatea de a rezolva problemele prin dialog – un dialog pragmatic cu Federația Rusă”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„E o perioadă extrem de complicată și am ajuns la conducerea Ministerului Energiei, prima dată un social-democrat după 10 ani de colegi de dreapta, care, cu toată buna intenție, sunt convins, au reușit să lase în România cel mai mare preț al energiei din întreaga Uniune Europeană. Asta e realitatea în care PSD a ajuns acolo. După plafonări, răsplafonări, liberalizări, care n-au făcut decât ca, între 2020 și 2025, prețul energiei electrice să fie de 5 ori mai mare pentru consumatorii din țara noastră”, a spus Bogdan Ivan.
Ministrul Energiei a susținut că, după introducerea unor reguli mai stricte în piață și obligarea traderilor să blocheze sume mai mari la achiziție, au apărut oferte mai mici.
„Am început o serie de discuții cu oamenii care sunt din această piață și poate părea puțin, dar după ce am obligat traderii să blocheze sume consistente de bani atunci când cumpără energia, după ce am venit cu reguli mai clare în piață, de la oferte care în iulie erau cuprinse între 1,50-1,60 lei în marea lor majoritate pe piață, astăzi avem și oferte la 0,90, 1 leu, un leu și 10 bani. O scădere medie de 15% în ofertele pentru energie electrică, pentru consumatorii casnici și pentru cei industriali. Dar aceste lucruri poți să le faci și să rezolvi problema sistemului energetic doar cu un singur lucru. Mai multă producție, mai multă stocare și reguli foarte clare în piață prin care să blochezi tot ce înseamnă speculă”, a subliniat Bogdan Ivan.
Ivan a mai spus că, de la preluarea mandatului, au fost aduși „1 miliard de euro bani direct decontați pentru investiții”, iar ritmul plăților din PNRR și din Fondul pentru Modernizare a crescut semnificativ în ultimele nouă luni.
Critici privind decarbonizareaIvan a criticat și calendarul de renunțare la cărbune, despre care a spus că este mai agresiv decât în alte state europene.
„Cu un cinism pe care nu pot să-l descriu, în 2020 România a ales cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană. Și și-a asumat că până la finalul lui 2025 o să oprească exploatările de cărbune din țara noastră și o să oprească și centralele pe cărbune din țara noastră. Prin comparație Germania și Polonia și-au ales ca termene 2039, respectiv 2049. În Germania avem situații în care sunt date la o parte turbinele oliene ca să deschidă din nou zăcămintele de cărbune. Iar noi am asumat niște termene extrem de agresive, ne-am asumat că dăm afară mii de oameni, ne-am asumat că închidem și centralele pe cărbune, și exploatările de cărbune”, a susținul ministrul Energiei.
Potrivit sursei agenției, Israelul va fi reprezentat de ambasadorul în Statele Unite, Yechiel Leiter. Aceasta este prima întâlnire dintre cele două părți de la intrarea în vigoare a armistițiului de 10 zile.
Pe 14 aprilie, ambasadorii israelian și libanez în Statele Unite, Yechiel Leiter și Nada Hamadeh, au purtat discuții la Washington.
Reprezentanții Departamentului de Stat al SUA prezenți la întâlnire au raportat că părțile au convenit să înceapă contacte directe.
Două zile mai târziu, președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu între Israel și Liban până pe 26 aprilie. Departamentul de Stat a admis posibilitatea ca armistițiul să fie prelungit în funcție de rezultatul negocierilor dintre cele două țări.
