Rugby-ul românesc este în doliu după dispariția lui Constantin „Costel Piticu” Stănescu, unul dintre reprezentanții generației care a contribuit la afirmarea internațională a acestui sport în România. Fostul mijlocaș la grămadă al echipei naționale a încetat din viață la vârsta de 92 de ani, a anunțat marți Federația Română de Rugby.
Născut în octombrie 1934, în localitatea Hasi-Keoseler din Bulgaria, Costel Stănescu a îmbinat cariera sportivă cu studiile universitare. A absolvit în 1957 Facultatea de Construcții Feroviare și a profesat ca inginer constructor.
Drumul său în sport a început la fotbal, în 1946, când a evoluat la juniorii FC Argeș. În 1953 s-a orientat către rugby, practicând acest sport la Locomotiva ICF, sub îndrumarea antrenorului Telu Diamandi.
Doi ani mai târziu s-a transferat la Locomotiva Grivița Roșie, club pentru care a evoluat până în 1966, anul retragerii din activitatea competițională.
A câștigat cinci titluri naționale și Cupa Campionilor Europeni cu Grivița RoșieSupranumit „Piticu”, datorită staturii sale, Costel Stănescu a devenit unul dintre specialiștii postului de mijlocaș la grămadă. Alături de Grivița Roșie, a cucerit cinci titluri de campion al României, dar și Cupa Campionilor Europeni în 1964.
Formația bucureșteană a câștigat trofeul continental după o victorie cu 10-0 în finala împotriva echipei franceze Stade Montois. Cu doi ani înainte, în 1962, Grivița Roșie disputase prima finală a competiției, pierdută în fața francezilor de la Béziers.
A participat la prima victorie a României în fața FranțeiÎn tricoul naționalei României, Costel Stănescu a strâns 21 de selecții, între 1957 și 1966. Numele său este legat de unul dintre cele mai importante momente din istoria rugby-ului românesc: prima victorie obținută în fața Franței, una dintre forțele rugby-ului mondial.
Pe 5 iunie 1960, România a învins reprezentativa franceză cu 11-5, pe stadionul „23 August” din București. Costel Stănescu a fost titular pe postul de mijlocaș la grămadă, purtând tricoul cu numărul 9.
În cele 21 de apariții pentru România, Stănescu a întâlnit Franța de patru ori, bilanțul său în aceste confruntări fiind de două victorii și două remize.
A participat, de asemenea, la turnee internaționale în Anglia, Spania, Belgia, Italia, Germania și Franța.
A rămas aproape de rugby și după retragereDupă încheierea carierei de jucător, Constantin Stănescu a continuat să fie implicat în rugby, activând ca antrenor și membru al Asociației Internaționalilor Români de Rugby.
A rămas apropiat de foștii colegi și de generațiile care au reprezentat România, fiind prezent la întâlnirile organizate de comunitatea rugby-ului românesc.
Trupul neînsuflețit va fi depus marți, 17 noiembrie, la capela Bisericii „Cerceluși” (Sfântul Fanurie), de pe strada Cerceluși nr. 18, sectorul 3, București.
Înmormântarea este programată miercuri, 18 noiembrie, de la ora 14:00, la Cimitirul Ghencea Civil.
Aproape 6 din 10 români (57,9%) reușesc să economisească într-o lună obișnuită.
Totuși, acest comportament nu se traduce automat într-o rezervă suficientă pentru situații financiare majore: 73,1% dintre respondenți spun că nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare.
Datele studiului Barometrul datoriilor 2026 arată că economisirea rămâne un comportament prezent în gospodăriile din România, dar capacitatea de a construi o plasă de siguranță financiară diferă semnificativ în funcție de venit, educație, vârstă și regiune.
Transformarea intenției de a gestiona mai bine banii în acțiuni concrete, precum înțelegerea veniturilor și cheltuielilor, planificarea bugetului și construirea unei rezerve, rămâne una dintre provocările evidențiate de cercetare.
Câți bani pun românii deoparteÎn rândul celor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei, în timp ce media a crescut de la aproximativ 1.900 lei în 2025 la 2.200 lei în 2026. Diferența dintre cele două valori arată că, deși există gospodării care reușesc să economisească sume mai mari, pentru o parte importantă a celor care pun bani deoparte economiile lunare rămân în jurul pragului de 1.000 de lei.
În același timp, 31,1% au economii care le-ar acoperi cheltuielile pentru cel puțin șase luni.
Studiul arată și o nevoie de orientare practică: 70,3% dintre români consideră că au nevoie să își îmbunătățească educația financiară, chiar dacă 72% își evaluează propriile cunoștințe în domeniu ca fiind ridicate.
Ponderea celor care economisesc într-o lună obișnuită rămâne constantă, în jurul valorii de 58%. Diferențele dintre categoriile de populație sunt însă semnificative.
Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare (73,1%) spun că economisesc lunar, iar în București-Ilfov procentul ajunge la 68,6%. Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani economisesc într-o proporție de 68,1%, în timp ce în mediul urban ponderea este de 61%.
Numerarul rămâne principala formă de economisire, fiind menționat de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte.
Indicele Sustenabilității Financiare (ISF) a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 și 56 în 2024. Ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporția celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%.
Puțin peste jumătate dintre români pun bani deoparteDeși 57,9% dintre respondenți declară că în gospodăria lor se economisește într-o lună obișnuită, 73,1% spun că nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare. Doar 26,9% consideră că ar avea resursele necesare pentru un asemenea eveniment. Diferențele sunt vizibile și în funcție de vârstă.
Doar 20,5% dintre persoanele cu vârste între 56 și 65 de ani ar putea acoperi o cheltuială echivalentă cu șase salarii, comparativ cu 26,9% la nivelul întregului eșantion.
Lipsa resurselor financiare este principalul motiv pentru care o parte dintre români nu economisesc: 83% dintre cei care nu pun bani deoparte indică acest motiv. Instabilitatea economică este menționată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%.
12% dintre respondenți declară că au cel puțin o plată restantă. Valoarea medie a restanțelor a rămas constantă în 2026 față de 2025, respectiv sub 4.200 de lei. Cele mai mari valori medii ale restanțelor sunt înregistrate în cazul creditelor bancare și IFN, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei, urmate de împrumuturile de la cunoștințe, cu aproape 5.700 de lei. Restanțele la facturi și servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 lei.
Care sunt principalele cheltuieli ale românilorUtilitățile și serviciile de bază (91,3%) și alimentele (85,5%) rămân principalele priorități de cheltuieli pentru români. Sănătatea urcă de pe locul al patrulea pe locul al treilea, fiind menționată de 75,4% dintre respondenți.
Serviciile precum abonamentele, transportul, educația și timpul liber ajung pe locul al patrulea, cu 73,7%. Plata datoriilor și a restanțelor coboară de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind menționată de 71,6% dintre respondenți. Plata creditelor ajunge pe locul al șaselea, cu 63,9%.
90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligația morală de a-și plăti datoriile la timp. Pentru 35,9% dintre persoanele cu restanțe, principalul motiv pentru care vor să își achite datoriile este că acest lucru este cinstit și moral, în timp ce 26% spun că urmăresc să își recapete liniștea și să reducă stresul.
Aproape 6 din 10 români (57,9%) reușesc să economisească într-o lună obișnuită.
Totuși, acest comportament nu se traduce automat într-o rezervă suficientă pentru situații financiare majore: 73,1% dintre respondenți spun că nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare.
Datele studiului Barometrul datoriilor 2026 arată că economisirea rămâne un comportament prezent în gospodăriile din România, dar capacitatea de a construi o plasă de siguranță financiară diferă semnificativ în funcție de venit, educație, vârstă și regiune.
Transformarea intenției de a gestiona mai bine banii în acțiuni concrete, precum înțelegerea veniturilor și cheltuielilor, planificarea bugetului și construirea unei rezerve, rămâne una dintre provocările evidențiate de cercetare.
Câți bani pun românii deoparteÎn rândul celor care economisesc, suma mediană pusă deoparte lunar este de aproximativ 1.000 de lei, în timp ce media a crescut de la aproximativ 1.900 lei în 2025 la 2.200 lei în 2026. Diferența dintre cele două valori arată că, deși există gospodării care reușesc să economisească sume mai mari, pentru o parte importantă a celor care pun bani deoparte economiile lunare rămân în jurul pragului de 1.000 de lei.
În același timp, 31,1% au economii care le-ar acoperi cheltuielile pentru cel puțin șase luni.
Studiul arată și o nevoie de orientare practică: 70,3% dintre români consideră că au nevoie să își îmbunătățească educația financiară, chiar dacă 72% își evaluează propriile cunoștințe în domeniu ca fiind ridicate.
Ponderea celor care economisesc într-o lună obișnuită rămâne constantă, în jurul valorii de 58%. Diferențele dintre categoriile de populație sunt însă semnificative.
Aproape trei sferturi dintre persoanele cu studii superioare (73,1%) spun că economisesc lunar, iar în București-Ilfov procentul ajunge la 68,6%. Tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani economisesc într-o proporție de 68,1%, în timp ce în mediul urban ponderea este de 61%.
Numerarul rămâne principala formă de economisire, fiind menționat de 64,4% dintre cei care pun bani deoparte.
Indicele Sustenabilității Financiare (ISF) a coborât la 50 de puncte în 2026, de la 52 în 2025 și 56 în 2024. Ponderea persoanelor aflate într-o situație financiară fragilă a crescut de la 27,2% la 33,7%, în timp ce proporția celor cu o bună sustenabilitate financiară a scăzut de la 33,4% la 28,1%.
Puțin peste jumătate dintre români pun bani deoparteDeși 57,9% dintre respondenți declară că în gospodăria lor se economisește într-o lună obișnuită, 73,1% spun că nu ar putea face față unei cheltuieli neprevăzute echivalente cu șase salarii lunare. Doar 26,9% consideră că ar avea resursele necesare pentru un asemenea eveniment. Diferențele sunt vizibile și în funcție de vârstă.
Doar 20,5% dintre persoanele cu vârste între 56 și 65 de ani ar putea acoperi o cheltuială echivalentă cu șase salarii, comparativ cu 26,9% la nivelul întregului eșantion.
Lipsa resurselor financiare este principalul motiv pentru care o parte dintre români nu economisesc: 83% dintre cei care nu pun bani deoparte indică acest motiv. Instabilitatea economică este menționată de 80,1%, iar cheltuielile mai mari decât veniturile de 78,1%.
12% dintre respondenți declară că au cel puțin o plată restantă. Valoarea medie a restanțelor a rămas constantă în 2026 față de 2025, respectiv sub 4.200 de lei. Cele mai mari valori medii ale restanțelor sunt înregistrate în cazul creditelor bancare și IFN, unde suma ajunge la aproximativ 5.800 de lei, urmate de împrumuturile de la cunoștințe, cu aproape 5.700 de lei. Restanțele la facturi și servicii au o valoare medie de aproximativ 2.000 lei.
Care sunt principalele cheltuieli ale românilorUtilitățile și serviciile de bază (91,3%) și alimentele (85,5%) rămân principalele priorități de cheltuieli pentru români. Sănătatea urcă de pe locul al patrulea pe locul al treilea, fiind menționată de 75,4% dintre respondenți.
Serviciile precum abonamentele, transportul, educația și timpul liber ajung pe locul al patrulea, cu 73,7%. Plata datoriilor și a restanțelor coboară de pe locul al treilea pe locul al cincilea, fiind menționată de 71,6% dintre respondenți. Plata creditelor ajunge pe locul al șaselea, cu 63,9%.
90,8% dintre români consideră că fiecare persoană are obligația morală de a-și plăti datoriile la timp. Pentru 35,9% dintre persoanele cu restanțe, principalul motiv pentru care vor să își achite datoriile este că acest lucru este cinstit și moral, în timp ce 26% spun că urmăresc să își recapete liniștea și să reducă stresul.
Atenționarea se adresează cetățenilor români care se află în Portugalia, tranzitează această țară sau intenționează să călătorească acolo în perioada următoare.
Potrivit MAE, manifestația din 21 noiembrie, organizată în fața clădirii Parlamentului din Lisabona, ar putea reuni un număr mare de participanți.
Autoritățile române recomandă cetățenilor să urmărească permanent informațiile și anunțurile oficiale ale autorităților portugheze și să evite zonele în care se desfășoară proteste.
Românii care au nevoie de asistență consulară pot apela Ambasada României la Lisabona la numerele +351 21 396 6463, +351 21 396 0866 și +351 21 397 2648. Pentru situații dificile, cu caracter de urgență, este disponibil și numărul de telefon +351 927 411 628.
MAE recomandă consultarea site-urilor Ambasadei României la Lisabona și Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, cetățenii pot utiliza aplicația „Călătorește informat”, care oferă informații și sfaturi utile pentru deplasările în străinătate.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a discutat la Bruxelles cu oficialii Comisiei Europene și despre o posibilă participare a țării noastre la un mecanism comun de achiziție și distribuție a medicamentelor critice.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere bilaterală cu Olivér Várhelyi, comisarul european pentru sănătate.
Discuțiile au vizat prioritățile sistemului sanitar românesc și posibilitățile de sprijin european pentru accelerarea unor proiecte de prevenție, diagnostic și modernizare a serviciilor medicale.
Unul dintre principalele subiecte a fost dezvoltarea programelor de screening pentru depistarea timpurie a cancerului.
Ministrul a precizat că autoritățile urmăresc accelerarea programelor de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul colorectal și cancerul de sân, precum și dezvoltarea unui nou program național dedicat cancerului pulmonar.
Totodată, Ministerul Sănătății pregătește lansarea unui program de screening pentru bolile cardiovasculare și cerebrovasculare.
Screeningul neonatal, extins de la 3 la 21 de biomarkeriÎn cadrul întrevederii a fost abordată și extinderea screeningului neonatal, destinat identificării precoce a unor afecțiuni la nou-născuți.
Potrivit ministrului, România a înregistrat progrese în acest domeniu, numărul biomarkerilor incluși în screening crescând de la 3 la 21.
Un alt obiectiv discutat la Bruxelles îl reprezintă continuarea investițiilor în infrastructura medicală, în special pentru dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative și recuperare medicală.
Aceste direcții fac parte din prioritățile prezentate de România Comisiei Europene, fără ca în mesajul ministrului să fie indicate noi alocări financiare sau termene precise de finalizare.
Proiect-pilot pentru reducerea infecțiilor din spitaleAlexandru Rogobete a anunțat și propunerea unui proiect-pilot destinat prevenirii și monitorizării infecțiilor asociate asistenței medicale.
Inițiativa ar urma să utilizeze instrumente digitale pentru îmbunătățirea mecanismelor de supraveghere și control.
„Am propus, de asemenea, dezvoltarea unui proiect-pilot în România pentru prevenirea, monitorizarea și reducerea infecțiilor asociate asistenței medicale”, a precizat ministrul Sănătății.
România, invitată să participe la o acțiune europeană pentru medicamentele criticeUn alt subiect important al discuțiilor a fost accesul pacienților la medicamente, în contextul problemelor de aprovizionare întâmpinate de România și de alte state membre ale Uniunii Europene.
Ministrul a atras atenția asupra dependenței de producția farmaceutică din afara spațiului comunitar și asupra riscului de întrerupere a livrărilor.
Potrivit lui Rogobete, comisarul european Olivér Várhelyi a propus participarea României la o acțiune comună europeană, de tip Joint Action, pentru dezvoltarea unor mecanisme coordonate de achiziție și distribuție a stocurilor de medicamente critice.
„Este o propunere importantă, care poate contribui la reducerea riscului de discontinuități și la creșterea siguranței accesului pacienților români la tratamentele de care au nevoie”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a subliniat necesitatea continuării cooperării dintre București și Bruxelles.
„Sănătatea românilor trebuie să rămână o prioritate, atât la București, cât și la Bruxelles”, a transmis ministrul Sănătății.
Zaleco, producător român de ambalaje industriale personalizate, și-a digitalizat operațiunile cu ajutorul Senior Software. Proiectul conectează comenzile, aprovizionarea, stocurile și producția. Compania deservește peste 300 de clienți din România și Uniunea Europeană și realizează zilnic aproximativ 150 de tipuri de produse, pe 25 de stații de lucru.
Senior Software a implementat la Zaleco SeniorXRP, pentru integrarea proceselor comerciale și operaționale, și SeniorVisualBI, pentru analiza datelor și monitorizarea performanței. Proiectul facilitează automatizarea schimbului de informații între sisteme și îmbunătățirea accesului la date relevante pentru management.
Zaleco operează în trei locații și gestionează mii de coduri de produs. Producția la comandă presupune specificații tehnice variate, termene strânse și kituri de ambalare cu zeci de componente, ceea ce necesită o coordonare precisă între departamente.
„Am căutat un sistem potrivit pentru producția la comandă, unde aproape fiecare produs este diferit. SeniorXRP îndeplinea toate condițiile noastre, iar Senior Software avea echipa necesară pentru implementare. În plus, analiza de business din cadrul proiectului ne-a ajutat să regândim procesele, ceea ce a adus valoare chiar înainte de punerea în funcțiune a sistemului”, a declarat Tudor Victor Orțan, CEO Zaleco.
De la sisteme separate la operațiuni integrate
Anterior implementării, Zaleco utiliza mai multe aplicații separate și fișiere Excel pentru gestionarea activității. Informațiile erau introduse de mai multe ori, iar raportările manuale întârziau accesul la informațiile necesare analizei profitabilității pe client, produs sau comandă.
Compania a ales soluția de tip ERP pentru capacitatea de a gestiona producția la comandă și de a se conecta cu aplicațiile existente, inclusiv cu sistemul MES utilizat în fabrică.
Din 1 iulie 2026, toate comenzile Zaleco sunt gestionate prin SeniorXRP. Sistemul conectează comenzile clienților cu structurile de produs, necesarul de materiale, aprovizionarea, stocurile, livrările și facturarea.
Un element important al proiectului este integrarea SeniorXRP cu sistemul MES utilizat de Zaleco în producție. Raportările din fabrică sunt preluate automat în ERP, fără introducerea repetată a datelor.
„În producția la comandă, gestionarea eficientă a activității depinde de conectarea tuturor proceselor, de la preluarea comenzilor până la livrare. În proiectul Zaleco, am integrat aceste fluxuri și am facilitat schimbul automat de informații între sistemele de producție și cele de management. Astfel, compania dispune de o imagine unitară asupra datelor operaţionale, esențială pentru controlul activităţii și analiza profitabilității”, a declarat Daniel Toma, Director General Senior Software.
Următoarea etapă vizează dezvoltarea raportărilor și analizelor prin SeniorVisualBI, cu accent pe profitabilitatea comenzilor, evoluția vânzărilor, rotația stocurilor și încărcarea producției. Zaleco urmărește și extinderea integrărilor cu aplicații proprii, inclusiv instrumente pentru producție și logistică.
Despre Senior Software
Senior Software este integrator și dezvoltator de soluții software pentru managementul afacerilor, activ pe piața din România din 2003. Prin soluții integrate și divizii specializate de business, compania acoperă fluxurile comerciale, operaționale, logistice și financiare ale organizațiilor din industrii diverse. Cu peste 500 de implementări realizate, Senior Software livrează proiecte integrate pentru management, producție, logistică, comerț electronic, analiză și planificare.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a vorbit marți, la Parlamentul European de la Bruxelles, despre schimbările prin care a trecut România în cei aproape 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană, de la dezvoltarea economică și fondurile europene până la securitate și rolul pe care țara îl are în viitorul proiectului european.
Întrebat, în exclusivitate de MEDIAFAX, despre beneficiile apartenenței la UE și despre cât contează cooperarea în domeniul securității la Marea Neagră, inclusiv prin hub-ul de securitate dezvoltat împreună cu Bulgaria, Mureșan a spus că „UE va face mai multe lucruri în domeniul apărării, iar noi trebuie să ne securizăm interesele noastre naționale acolo”.
Siegfried Mureșan a spus că apropierea aniversării a 20 de ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2027, reprezintă un moment potrivit pentru „o discuție onestă despre tot ceea ce s-a schimbat în bine ca urmare a apartenenței la UE”.
Potrivit europarlamentarului, „viața noastră astăzi este cu totul diferită față de cum a fost în anul 2007, tocmai datorită apartenenței noastre la Uniunea Europeană”.
„Sigur, banii nu sunt cel mai important lucru în viață, dar fondurile europene au contribuit decisiv la dezvoltarea României. De când România a aderat la Uniunea Europeană până astăzi, am contribuit cu 38 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Am absorbit, am adus acasă în aceeași perioadă 117 miliarde de euro, cu 79 de miliarde de euro mai mult decât am plătit”, a declarat europarlamentarul la Bruxelles.
El a explicat și că, „pentru fiecare euro plătit Uniunii Europene am absorbit peste trei euro, am adus acasă, am atras peste trei euro. Ca atare, e evident că fondurile europene au constituit sursa principală a dezvoltării României”.
Salariile medii sunt de patru ori mai mari decât în 2007Pe lângă investițiile realizate cu bani europeni, europarlamentarul a spus că „UE a însemnat reguli, legi și valori europene, standarde democratice, libertate de exprimare, libertatea presei, protecția consumatorilor, protecția drepturilor lucrătorilor, protecția mediului, acces la toată piața europeană, oportunități de export pentru investitori români”.
Potrivit acestuia, salariile medii din România sunt în prezent de patru ori mai mari decât în urmă cu 20 de ani, iar veniturile reale le permit oamenilor să cumpere mai mult decât în perioada de dinaintea aderării.
„Ce încerc să spun este că va trebui să avem o discuție onestă despre tot ceea ce s-a schimbat în bine ca urmare a apartenenței la Uniunea Europeană. Salariile medii sunt de patru ori mai mari în România acum decât au fost în urmă cu 20 de ani, în termeni reali, veniturile medii ale oamenilor. Deci da, știu că oamenii își doresc mai mult în mod legitim acum, dar realitatea este că oamenii astăzi își permit de patru ori mai mult decât la momentul aderării la Uniunea Europeană și acesta este un progres”, a declarat europarlamentarul.
Acesta a făcut referire și la evoluția produsului intern brut pe cap de locuitor, raportat la media Uniunii Europene. Dacă în 2007 România se afla la 40% din media europeană, în prezent a ajuns la 80%, calculat la paritatea puterii de cumpărare.
„PIB-ul nostru pe cap de locuitor a fost 40% din media europeană când am aderat. Este 80% din media europeană acum, la paritatea puterii de cumpărare”, a precizat Mureșan.
România trebuie să aibă un rol mai important în viitorul Uniunii EuropeneEuroparlamentarul a spus că, după aproape două decenii în care România s-a concentrat în principal pe obținerea beneficiilor oferite de apartenența la UE, țara trebuie să treacă la o nouă etapă.
El a mai precizat că România trebuie să fie „o voce în procesul de continuare a integrării europene”.
„Sigur că noi, în relația cu Uniunea Europeană, trebuie să ne concentrăm pe maximizarea beneficiilor apartenenței noastre la Uniunea Europeană pentru România, dar trebuie să trecem în sfârșit în etapa următoare și să fim o voce în procesul de continuare a integrării europene. Uniunea Europeană evoluează, Uniunea Europeană se schimbă, Uniunea Europeană va face mai multe lucruri în domeniul securității și al apărării și noi, evident, trebuie să ne securizăm interesele noastre naționale acolo, lucru pe care am fost concentrați în primii 20 de ani, dar trebuie să fim o voce și privind viitorul Uniunii Europene. Cum vrem să arate Uniunea Europeană?”, a spus Siegfried Mureșan.
Europarlamentarul a enumerat câteva dintre domeniile în care consideră că Uniunea Europeană ar trebui să aibă competențe suplimentare, printre care și securitatea cibernetică, securitatea energetică și securitatea alimentară.
Pe lângă această pregătire importantă, Mureșan a declarat că „va trebui să ducem și noi această luptă cu extremiștii, cu populiștii și să spunem oamenilor foarte clar că extremiștii antieuropeni doresc slăbirea Uniunii Europene, tocmai fiind că obiectivul lor este să slăbească modul de viață european bazat pe legi, bazat pe reguli”.
Potrivit BNS, dacă salariul minim brut de 4.325 de lei s-ar fi aplicat de la 1 ianuarie 2026, fiecare angajat plătit la acest nivel ar fi obținut venituri suplimentare de aproximativ 750 de lei net în primul semestru al anului.
La această sumă se adaugă o pierdere estimată la aproximativ 380 de lei net, cauzată de erodarea puterii de cumpărare în aceeași perioadă. Astfel, pierderea cumulată ajunge la aproximativ 1.130 de lei net pentru fiecare salariat plătit cu salariul minim.
Avertismentul BNSBNS atrage atenția că aceste pierderi se adaugă celor înregistrate în anii anteriori. Un raport al organizației din 2024 estima că aplicarea formulei propuse de sindicate, potrivit căreia salariul minim ar trebui să reprezinte 50% din câștigul salarial mediu brut, ar fi adus angajaților un venit suplimentar de 22.878 de lei brut în perioada 2021 – iunie 2024.
Datele au fost incluse în studiul „Salariul minim adecvat în România. Evaluarea ex-post a implementării Directivei (UE) 2022/2041 (2025–2026)”, lansat de Blocul Național Sindical pe 3 noiembrie 2026.
Reprezentanții BNS susțin că înghețarea salariului minim are efecte directe asupra veniturilor angajaților și asupra nivelului de trai al acestora.
Un judecător federal american a anulat luni un ordin al administrației Trump care impunea limite mai stricte privind durata studiilor sau muncii studenților și jurnaliștilor străini în Statele Unite, potrivit France 24.
În ordinul de respingere a cazului, judecătorul districtual Dennis Saylor a declarat că politica a fost „arbitrară, capricioasă, un abuz de discreție și, în alte privințe, neconformă legii”.
Noile reglementări privind vizele urmau să intre în vigoare în septembrie, dar au fost suspendate temporar de Saylor, o măsură pe care administrația Trump a contestat-o deja la o instanță superioară.
Decizia judecătorului provine dintr-un proces care contestă restricțiile privind vizele, intentat împotriva Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) de o coaliție de sindicate care reprezintă universități, profesori și jurnaliști.
În ordinul său, Saylor s-a concentrat în principal pe impactul pe care noua politică de vize l-ar fi avut asupra studenților internaționali.
„Pe scurt, DHS încearcă să prevină sau să descurajeze chiar activitatea – oferirea de oportunități educaționale pentru studenții străini din Statele Unite – pe care Congresul a încercat să o permită și să o încurajeze”, a declarat judecătorul.
El a spus că politica „va interzice studenților străini să se angajeze în perioade lungi de studiu, cum ar fi cele necesare pentru programele de doctorat; le va interzice obținerea de diplome comune (și) le va interzice schimbarea specializării”.
O perioadă maximă de până la patru aniConform noilor reguli propuse, străinii cu vize de studiu ar fi admiși pentru o perioadă maximă de până la patru ani, după care ar trebui să solicite o prelungire. Studenților internaționali li se permitea anterior să rămână pe durata studiilor.
Jurnaliștii străini ar putea sta în țară doar 240 de zile, adică aproximativ opt luni, dar ar putea solicita prelungiri de durată similară. Până acum, aceștia puteau sta până la cinci ani.
Jurnaliștii chinezi ar primi doar 90 de zile, cu prelungiri de 90 de zile.
Statele Unite au primit peste 1,1 milioane de studenți străiniRestricțiile privind vizele fac parte dintr-o campanie mai amplă de represiune privind imigrația întreprinsă de președintele Donald Trump, care include operațiuni agresive de deportare, precum și noi restricții privind căile legale de obținere a cetățeniei.
Statele Unite au primit peste 1,1 milioane de studenți internaționali în anul universitar 2023-2024, mai mulți decât orice altă țară, conform datelor oficiale.
Toate serviciile de urgență au intervenit marți dimineață la locul coliziunii, care a avut loc pe pasajul suprateran de pe strada Seifertova, lângă Gara Centrală din Praga 3, o municipalitate de nivel secundar din capitală.
Anchetatorii se află la fața locului și colaborează cu inspectorii feroviari pentru a stabili toate cauzele și circumstanțele accidentului și pentru a determina cine este responsabil pentru coliziunea trenurilor, a transmis Poliția cehă, potrivit The Independent.
„Operațiunile de salvare s-au încheiat, iar anchetatorii se află acum la fața locului, colaborând cu inspectorii feroviari pentru a stabili toate cauzele și circumstanțele accidentului și, mai presus de toate, pentru a determina cine va fi tras la răspundere pentru coliziunea dintre trenuri”, a transmis Poliția.
Všechny složky IZS zasahují u srážky dvou vlaků u Hlavního nádraží na přemostění se Seifertovou ulicí v Praze 3. Na místě je několik zraněných osob. https://t.co/33NUSn7zjI
— Policie ČR (@PolicieCZ) November 17, 2026
Vagoanele, distruse în urma impactuluiImaginile de la fața locului, difuzate pe rețelele sociale, arătau echipele de salvare intervenind la locul unde două trenuri de călători s-au ciocnit. Ambele vagoane au fost distruse în urma impactului.
La fața locului au fost mobilizate peste 10 echipaje de ambulanță, patru echipaje cu medici, un inspector și o unitate specializată de evacuare. Pacienții au fost transportați la unități medicale, au declarat serviciile medicale de urgență din Praga.
Pompierii de la stațiile Sokolská și Holešovice au intervenit la locul incidentului pentru a ajuta la triere și au mobilizat o echipă de îngrijire post-traumatică pentru a oferi asistență persoanelor rănite.
Un alt videoclip distribuit de poliție arăta echipajele de urgență transportând o persoană rănită pe o targă.
Operatorul feroviar de stat CzD a raportat perturbări ale serviciului pe cel puțin șase linii diferite, care, potrivit estimărilor, urmau să dureze până la prânz. Operatorul feroviar a semnalat întârzieri de una până la două ore și anulări pe aceste linii, fiind instituite o serie de devieri.
Liniile de la gara principală către Praga-Vysočany, Praga-Libeň și Praga-Holešovice au fost afectate din cauza „consecințelor coliziunii unui tren cu o persoană”, în timp ce liniile de la gara principală către Milovice, Lysá nad Labem, Kolín și Ústí nad Labem au fost afectate în urma „consecințelor coliziunii unui tren”.
Deși Franța a coborât ușor în clasamentul celor mai mari consumatori de antibiotice din Europa în 2025, rezistența la antibiotice continuă să crească în țară.
Aceasta este o situație pe care autoritățile sanitare o consideră „îngrijorătoare”, notează AFP.
În medicina generală, prescripțiile de antibiotice au scăzut cu 13,9%, iar consumul cu 9,6% față de anul precedent. În unitățile sanitare, consumul a scăzut cu 4%.
În ciuda acestei „tendințe încurajatoare”, potrivit Santé publique France (SpF), Franța are 741 de prescripții de antibiotice la 1.000 de locuitori. Numărul este departe de cele 650 pe an, vizate de Strategia Națională de Prevenire a Infecțiilor și a Rezistenței la Antimicrobiene până în 2027.
„Nivelurile de consum rămân deosebit de ridicate în comparație cu vecinii săi europeni”, a subliniat dr. Rémi Lefrançois, șeful unității de supraveghere a rezistenței antimicrobiene de la SpF.
Țara, după ce a căzut de pe locul doi pe locul patru, „rămâne printre principalii consumatori”.
Creștere a prescripțiilor pentru antibiotice în sezonul rece„În fiecare an, observăm o creștere a prescripțiilor de antibiotice la începutul iernii, când mai degrabă circulă virusuri: nu este nevoie să le folosim”, a precizat doctorul Marie-Anne Bouldouyre, potrivit sursei citate.
Cu toate acestea, utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor întărește rezistența bacteriană. Bacteriile dezvoltă mecanisme de apărare pentru a neutraliza tratamentul.
Fără adoptarea unor măsuri, „pandemia silențioasă” a infecțiilor rezistente la antibiotice ar putea duce la până la 10 milioane de decese pe an până în 2050, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Deși afectează „ambele sexe și toate grupele de vârstă”, scăderea consumului în Franța până în 2025 este „mai pronunțată pentru copiii cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani și mai puțin pentru cei cu vârsta de 80 de ani și peste”, potrivit dr. Lefrançois.
Antibiotice prescrise mai mult pentru femeiCu excepția celor peste 65 de ani, prescripțiile sunt însă „mai mari în rândul femeilor”, a specificat el, în special pentru tratarea infecțiilor ginecologice și ale tractului urinar, care apar „mai frecvent” decât la bărbați.
S-au înregistrat progrese în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene, dar trebuie accelerate eforturile în prevenirea, diagnosticarea și utilizarea adecvată a antibioticelor, a declarat OMS luni.
„Infecțiile rezistente la medicamente ucid oameni de ani de zile fără ca noi să ne dăm seama pe deplin”, a subliniat Jean-Pierre Niemazi, directorul interimar al Departamentului de Rezistență Antimicrobiană, mai arată sursa citată.
Fernando Alonso revine în Raliul Dakar după o pauză de șapte ani, de această dată într-un proiect dezvoltat de Aston Martin împreună cu Prodrive. Constructorul britanic a anunțat marți participarea cu trei prototipuri Dreadnought, conduse de nume importante ale motorsportului mondial, Sébastien Loeb și Lucas Moraes, alături de dublul campion mondial de Formula 1 Fernando Alonso.
Noul proiect are o legătură directă cu succesul recent al Daciei în competiția de rally-raid. Aston Martin Dreadnought este construit pe arhitectura tehnică a modelului Dacia Sandrider, dezvoltat de Prodrive și câștigător al Raliului Dakar din 2026 prin echipajul Nasser Al-Attiyah – Fabian Lurquin.
Astfel, compania britanică va continua dezvoltarea unei platforme care a demonstrat deja că poate câștiga cea mai dificilă competiție de rally-raid din lume, după încheierea programului oficial al Daciei la finalul sezonului 2026.
Aston Martin preia proiectul tehnic dezvoltat pentru Dacia SandriderLegătura dintre cele două proiecte este compania britanică Prodrive, partenerul tehnic care a dezvoltat și construit Dacia Sandrider, dar care va pregăti și cele trei mașini Aston Martin pentru Dakar 2027.
Sandrider a fost dezvoltat inițial pornind de la experiența Prodrive Hunter, fiind ulterior modificat pentru a prelua identitatea vizuală a conceptului Dacia Manifesto. Noua mașină Aston Martin va utiliza arhitectura tehnică a proiectului Sandrider, însă va avea o caroserie și o identitate vizuală adaptate mărcii britanice.
Model inspirat dintr-un joc videoAston Martin Dreadnought are și o poveste aparte. Numele și designul sunt inspirate de un vehicul militar fictiv, creat inițial de Aston Martin pentru jocul video „Call of Duty: Modern Warfare 4”. Conceptul digital, imaginat ca un SUV destinat celor mai dificile medii de luptă, a fost transformat într-un proiect real de competiție, adaptat condițiilor extreme din Dakar.
Prodrive va construi toate cele trei prototipuri și se va ocupa de operarea lor pe durata întrecerii. Compania are o experiență de aproximativ 40 de ani în motorsport și a obținut rezultate importante atât în Campionatul Mondial de Raliuri, cât și în competițiile de anduranță și rally-raid.
În ianuarie 2026, Dacia Sandrider a câștigat pentru prima dată Raliul Dakar, prin Nasser Al-Attiyah și copilotul Fabian Lurquin. Echipajul a terminat competiția în fața unor adversari precum Sébastien Loeb, care a încheiat ediția pe locul al patrulea, tot la volanul unui Sandrider.
Dacia a confirmat luni că programul său oficial în Campionatul Mondial de Rally-Raid se va încheia după Abu Dhabi Desert Challenge, programat între 22 și 27 noiembrie. Constructorul român a înregistrat până atunci cinci victorii, patru clasări pe podium și 23 de succese de etapă în zece participări în campionat.
Fernando Alonso revine la Dakar alături de Marc ComaFernando Alonso va participa pentru a doua oară la celebrul rally-raid, după debutul din 2020, când a concurat cu un Toyota Hilux și a încheiat pe locul al 13-lea în clasamentul general.
Spaniolul va avea din nou un copilot de excepție: Marc Coma, de cinci ori câștigător al categoriei moto la Dakar, în 2006, 2009, 2011, 2014 și 2015. Cei doi au colaborat și la prima participare a lui Alonso, obținând atunci inclusiv locul al doilea într-una dintre etape.
Pilotul Aston Martin a recunoscut că a analizat atent posibilitatea de a combina participarea la Dakar cu un nou sezon complet în Formula 1.
„După ce am decis să continui în Formula 1 alături de Aston Martin, m-am gândit atent la Dakar. În cele din urmă, decizia a devenit simplă. Am vrut să accept provocarea în totalitate și să particip atât în Formula 1, cât și la Raliul Dakar în același an. În 2020, Dakar a fost una dintre cele mai dificile și mai plăcute experiențe ale carierei mele. Am un respect enorm pentru această competiție și pentru specialiștii care au reușit să o stăpânească. Faptul că îl voi avea din nou alături de mine pe Marc este foarte important, iar alături de Aston Martin, Prodrive, Sébastien și Lucas avem o echipă extraordinară”, a declarat Alonso.
„Formula 1 rămâne prioritatea mea. Dar sunt pilot de curse, iar provocări precum aceasta sunt motivul pentru care iubesc competițiile. Abia aștept să vedem ce putem realiza”, a completat dublul campion mondial de Formula 1.
Dakar va deschide astfel anul competițional 2027 pentru spaniol, înaintea testelor de pre-sezon din Formula 1 și a unui calendar de 24 de Grand Prix-uri.
Sébastien Loeb încearcă să câștige pentru prima dată Raliul DakarAl doilea pilot al echipei Aston Martin va fi Sébastien Loeb, unul dintre cei mai titrați sportivi din istoria raliurilor. Francezul a câștigat de nouă ori Campionatul Mondial de Raliuri (WRC), dar nu a reușit încă să câștige Dakarul.
Loeb are în palmares 28 de victorii de etapă în competiție și cinci clasări pe podium, dintre care trei pe locul secund. A încheiat șapte dintre cele zece participări anterioare.
Francezul va concura alături de copilotul belgian Fabian Lurquin, cu care a participat și în proiectul Dacia Sandrider.
„Victoria în Dakar este foarte importantă pentru mine. Am fost aproape de mai multe ori, iar motivația este în continuare acolo pentru a continua să muncim până când vom reuși. Să abordez această provocare alături de Aston Martin și Dreadnought reprezintă o oportunitate extraordinară. Aș fi foarte mândru să ajut marca să câștige pentru prima dată Dakarul”, a declarat Loeb.
Lucas Moraes, campionul mondial en-titre la rally-raid, completează echipaAl treilea pilot al echipei Aston Marin va fi brazilianul Lucas Moraes, campionul mondial de rally-raid din 2025. În vârstă de 36 de ani, acesta a obținut locul al treilea la debutul său în Dakar, în 2023, și a continuat să participe la toate edițiile ulterioare.
Moraes va fi însoțit de copilotul spaniol Pablo Moreno. Brazilianul a câștigat titlul mondial de Rally-Raid în 2025, iar experiența acumulată în ultimii ani îl transformă într-un membru important al proiectului Aston Martin.
„Sunt foarte mândru să mă alătur Aston Martin pentru acest nou capitol al carierei mele. Oportunitatea de a reprezenta marca la Dakar este ceva cu adevărat special. Prezența lui Sébastien și Fernando aduce o experiență extraordinară, iar sunt convins că vom putea învăța unii de la ceilalți și ne vom putea împinge reciproc să obținem rezultate cât mai bune”, a declarat Moraes.
Dakar 2027 revine în Africa, cu startul în Portugalia și sosirea în MarocEdiția din 2027 a Raliului Dakar se va desfășura între 9 și 23 ianuarie și va marca revenirea competiției pe continentul african pentru prima dată din 2007.
Pentru această ediție, organizatorii au decis mutarea temporară a competiției din Arabia Saudită în Portugalia și Maroc. Arabia Saudită urmează să găzduiască din nou întrecerea în 2028, când va avea loc ediția aniversară cu numărul 50.
Dakar 2027 va începe la Loulé-Faro, în Portugalia, și se va încheia la Marrakech, în Maroc. Programul cuprinde un prolog și 12 etape, pe o distanță totală de 7.824 de kilometri, dintre care 4.341 de kilometri reprezintă probe speciale cronometrate.
Prologul este programat pe 9 ianuarie, iar prima etapă propriu-zisă va avea loc în ziua următoare. După primele probe din Portugalia, concurenții vor traversa Marea Mediterană spre Maroc, unde se va desfășura cea mai mare parte a competiției.
O zi de odihnă este programată la Agadir, pe 17 ianuarie, iar sosirea finală va avea loc la Marrakech, pe 23 ianuarie.
Potrivit publicației de specialitate în domeniul apărării TWZ, care citează analiști de informații din surse deschise, denumirea B94 apare într-o declarație explicativă publicată săptămâna trecută de Comisia pentru alocări bugetare din Senatul SUA.
Documentul menționează peste 77 de milioane de dolari pentru programul propus. Prefixul „B”, urmat de un număr, este utilizat în mod obișnuit în documentele bugetare americane pentru a desemna arme nucleare lansate din aeronave, scrie TVP World.
Declarația explicativă însoțește un proiect legislativ care stabilește finanțarea Departamentului Energiei și a mai multor agenții federale pentru anul fiscal 2027.
Cu toate acestea, autoritățile americane nu au confirmat oficial la ce se referă denumirea B94. Documentele disponibile nu oferă informații despre caracteristicile tehnice ale armei sau despre rolul pe care aceasta ar urma să îl îndeplinească.
Ar putea fi prima bombă nucleară americană dezvoltată după 1991Dacă B94 reprezintă într-adevăr o nouă armă nucleară, aceasta ar fi prima bombă atomică americană aflată în dezvoltare din 1991.
În acel an, programul B90 a fost anulat, în contextul reducerii arsenalelor nucleare după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Potrivit TWZ, denumirea B94 ar putea avea legătură cu programul Nuclear Deterrent System–Air-delivered (NDS-A), cunoscut și sub numele de sistem de descurajare nucleară lansat din aer.
Programul este în dezvoltare cel puțin din 2022 și vizează realizarea unei arme capabile să distrugă ținte aflate la mare adâncime, inclusiv instalații subterane fortificate.
Ministrul Afacerilor Externe, Dan Neculăescu, a anunțat, într-un mesaj publicat pe Facebook, că a avut marți, la Bruxelles, o întrevedere cu Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene.
Discuțiile au vizat coordonarea pozițiilor privind mai multe dosare europene considerate prioritare pentru România, atât din perspectiva finanțării, cât și a securității regionale.
Întâlnirea are loc în contextul pregătirii viitorului cadru financiar al Uniunii Europene, care va stabili direcțiile de finanțare după încheierea actualei perioade bugetare, în 2027.
Unul dintre subiectele centrale ale întrevederii a fost protejarea alocărilor destinate politicii de coeziune și agriculturii în viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Pentru România, aceste două domenii reprezintă componente importante ale finanțării europene, susținând dezvoltarea regională, investițiile în infrastructură și sectorul agricol.
Discuțiile dintre cei doi oficiali au urmărit coordonarea pe aceste teme, în perspectiva negocierilor europene privind distribuirea resurselor financiare după 2027.
Hub-ul de securitate maritimă la Marea Neagră, o altă prioritatePe agenda întrevederii s-a aflat și operaționalizarea Hub-ului de Securitate Maritimă la Marea Neagră.
Inițiativa este relevantă pentru România în contextul importanței strategice a regiunii și al preocupărilor europene privind securitatea maritimă.
Discuțiile au vizat punerea în funcțiune a acestui mecanism, fără ca ministrul să anunțe, în mesajul publicat, un calendar de implementare sau noi angajamente financiare.
Centrul European de Securitate Cibernetică de la București, în atenția oficialilorUn al treilea subiect abordat a fost consolidarea Centrului European de Competențe în materie de Securitate Cibernetică, cu sediul la București.
Instituția are un rol important în dezvoltarea capacităților europene de securitate cibernetică și în susținerea cooperării în acest domeniu.
Includerea centrului pe agenda discuțiilor reflectă interesul României pentru întărirea rolului său în arhitectura europeană de securitate digitală.
Întrevederea dintre Dan Neculăescu și Roxana Mînzatu a avut drept obiectiv coordonarea pe cele trei dosare strategice.