Mai mulți lideri europeni au criticat sau au refuzat să sprijine direct campania militară împotriva Iranului, arată Politico. Premierul britanic Keir Starmer a refuzat să permită bombardierelor americane să decoleze de pe baze militare din Marea Britanie pentru atacuri asupra Iranului, autorizând doar operațiuni defensive.
În același timp, premierul Spaniei Pedro Sánchez a condamnat războiul și a blocat utilizarea bazelor aeriene spaniole pentru operațiunile militare americane. Aceastaă decizie a provocat reacții dure din partea lui Trump.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat că loviturile militare ar putea încălca dreptul internațional. El descris conflictul ca fiind extrem de periculos pentru stabilitatea regională.
Trump, tensiuni și riscul unui conflict comercialDisputa privind războiul din Orientul Mijlociu ar putea escalada și în plan economic. Donald Trump a amenințat cu măsuri comerciale împotriva Spaniei după refuzul acesteia de a sprijini operațiunile militare.
Casa Albă a transmis că Washingtonul se așteaptă ca aliații europeni să coopereze în campania împotriva Iranului. Argumentul principal este că regimul de la Teheran reprezintă o amenințare atât pentru SUA, cât și pentru Europa.
Nu toate statele europene au adoptat aceeași poziție. Germania, condusă de cancelarul Friedrich Merz, a permis utilizarea bazei aeriene de la Ramstein pentru operațiuni americane, gest apreciat de Donald Trump.
Totuși, mulți oficiali europeni consideră că decizia de a lansa atacuri asupra Iranului fără consultarea aliaților din NATO a afectat serios încrederea în relația transatlantică.
Europa și SUA rămân interdependenteChiar dacă tensiunile sunt evidente, liderii europeni recunosc că securitatea continentului depinde încă în mare măsură de sprijinul militar american.
În același timp, unii diplomați europeni spun că Washingtonul ar putea descoperi că operațiunile militare din Orientul Mijlociu sunt mult mai dificile fără sprijinul tradițional al aliaților.
Potrivit unor surse citate de CNN, două bombardiere tactice Sukhoi Su-24 ale Iranului au decolat luni dimineață și s-au îndreptat către Al‑Udeid Air Base, cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu.
La baza aeriană, situată în Doha, sunt staționați aproximativ 10.000 de militari americani.
Avioanele iraniene ar fi fost la aproximativ două minute de țintă atunci când au fost detectate și identificate vizual de apărarea aeriană.
Interceptarea și confruntarea aerianăSurse militare au afirmat că bombardierele zburau la o altitudine foarte joasă, de aproximativ 80 de metri, pentru a evita detectarea radarului. Forțele aeriene din Qatar au emis inițial un avertisment radio, însă nu au primit niciun răspuns din partea piloților iranieni.
În aceste condiții, avioane de vânătoare F-15 au fost trimise pentru interceptare. Unul dintre acestea a intrat în luptă aeriană și a doborât cele două bombardiere.
Avioanele iraniene s-au prăbușit în apele teritoriale ale Qatarului, iar autoritățile au început o operațiune de căutare a echipajelor.
Prima confruntare aeriană pentru QatarIncidentul marchează prima misiune de luptă aeriană reală pentru forțele aeriene qatareze.
Generalul american Dan Caine a confirmat incidentul într-un briefing la Pentagon. El a precizat că avioanele qatareze au doborât două bombardiere iraniene aflate în drum spre o țintă din regiune.
Atacul face parte din seria de represalii lansate de Iran după loviturile aeriene ale Statelor Unite și Israel asupra unor obiective militare iraniene. De la începutul conflictului, Iranul ar fi lansat peste 400 de rachete balistice și peste 1.000 de drone către statele arabe din Golful Persic.
Deși majoritatea au fost interceptate, unele atacuri au provocat victime. Într-un incident recent, șase militari americani au fost uciși după ce o rachetă iraniană a lovit o instalație militară din Kuweit.
Iranul a lansat mai multe runde de rachete asupra Israelului joi dimineață, a declarat armata israeliană, declanșând alerte în mai multe zone și explozii auzite la Ierusalim.
Nu au existat rapoarte imediate despre victime, se arată în raportul AFP.
După o perioadă de liniște de peste șapte ore, armata israeliană a emis trei alerte separate care avertizau asupra focului de rachete iraniene în mai puțin de două ore.
Postul de radio de stat iranian IRIB a relatat, de asemenea, lansările.
Explozii au fost auzite la Ierusalim după a treia lansare raportată.
Însă serviciile de urgență israeliene, Magen David Adom, au declarat că nu au primit rapoarte despre victime după focul de rachetă de joi dimineață, iar armata a permis oamenilor să părăsească adăposturile lor.
Miercuri, Comandamentul Frontului Intern al armatei a declarat că va relaxa unele restricții legate de război începând de joi la prânz, invocând o scădere a numărului de rachete lansate de Iran.
Surse Sky News: Zborul charter pentru britanicii care părăsesc Omanul nu a decolatUn zbor închiriat de guvernul britanic pentru cetățenii britanici care doresc să părăsească Oman nu a decolat conform planului, transmite Sky News, care a obținut informații.
Zborul urma să plece din capitala Muscat la ora 23:00 GST (19:00 GMT) miercuri, în ceea ce ar fi fost primul efort de repatriere al Ministerului de Externe al Regatului Unit de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu.
Alte zboruri comerciale au decolat din regiune.
Un pasager care urma să călătorească cu zborul, dar care a dorit să rămână anonim, a descris situația ca fiind un „dezastru total”.
Israelul intensifică operațiunile în Liban, Hezbollah promite rezistență continuăConflictul dintre Israel și gruparea Hezbollah a intrat joi în a patra zi, după ce forțele israeliene au pătruns în mai multe orașe de frontieră și au lansat atacuri aeriene asupra grupului susținut de Iran.
Imagini transmise de AFPTV arată fum ridicându-se în urma unui atac asupra unui bastion Hezbollah din sudul Beirut, joi dimineață, transmite The Guardian.
Armata israeliană avertizase anterior locuitorii să părăsească suburbia care era vizată, făcând precizarea că ținta este legată de Hezbollah.
Peste 1.000 de civili ar fi murit în Iran de la începutul atacurilorPeste 1.000 de persoane au fost ucise în Iran de când SUA și Israelul au lansat atacurile asupra țării în acest weekend, potrivit agenției de știri pentru activiștii pentru drepturile omului (HRANA), cu sediul în SUA, transmite CNN.
Qatar evacuează locuitorii din apropierea ambasadei SUAQatarul evacuează locuitorii din vecinătatea ambasadei SUA din Doha ca „măsură de precauție temporară”, a anunțat joi dimineață Ministerul de Interne al țării din Golf, transmite Reuters.
„Li s-au oferit locuințe adecvate ca parte a măsurilor preventive necesare”, a precizat ministerul într-un comunicat.
Israelul semnalează o nouă lansare de rachete balistice din IranForțele de Apărare ale Israel au anunțat că Iran a efectuat un alt atac cu rachete balistice îndreptat către Israel, în timp ce sirenele au fost activate în comunități din centrul țării, în zona Ierusalim și în anumite părți ale Cisiordania, scrie The Times of Israel.
SUA identifică cei doi soldați rămași uciși în atacul din Kuweit, după ce au numit alți patruUltimele două nume ale celor șase soldați americani uciși într-un atac din Kuweit au fost publicate de Pentagon și sunt din California și Iowa.
Soldații identificați miercuri sunt subofițerul șef 3 Robert Marzan, în vârstă de 54 de ani, din Sacramento, și maiorul Jeffrey O’Brien, în vârstă de 45 de ani, din Indianola, Iowa, anunță The Times of Israel.
Pentagonul spune că Marzan se afla la fața locului când un atac cu dronă a lovit centrul de comandă din Kuweit și „se crede că este persoana care a pierit la fața locului”, potrivit comunicatului. Un medic legist va confirma identificarea, spune Pentagonul.
Patru soldați au fost identificați anterior de Pentagon marți.
Aceștia au murit duminică, când o dronă a lovit un centru de comandă din Port Shuaiba, Kuweit, la doar o zi după ce SUA și Israelul au lansat campania militară împotriva Iranului.
Iranul a răspuns lansând rachete și drone împotriva Israelului și a mai multor state arabe din Golf care găzduiesc forțele armate americane.
Ceilalți soldați identificați marți de Pentagon au fost: sergentul Declan Coady, 20 de ani, din West Des Moines, Iowa; sergentul de clasa întâi Nicole Amor, 39 de ani, din White Bear Lake, Minnesota; căpitanul Cody Khork, 35 de ani, din Winter Haven, Florida; și sergentul de clasa întâi Noah Tietjens, 42 de ani, din Bellevue, Nebraska.
„Din păcate, probabil vor fi mai multe, înainte de a se termina. Așa stau lucrurile”, spune președintele Donald Trump despre decese.
Trump va participa la transferurile demne ale soldaților când aceștia vor ajunge în SUA, spune Casa Albă. Ritualul onorează militarii uciși în acțiune.
Canada și Australia cer încetarea atacurilor asupra civililor înainte de un armistițiu în IranMark Carney a declarat despre Canada că „aspiră” la un armistițiu în Iran, dar a subliniat că atacurile asupra civililor trebuie să înceteze înainte ca o astfel de măsură să fie posibilă.
Într-o conferință de presă alături de prim-ministrul australian Anthony Albanese, la Canberra, cei doi lideri au fost întrebați dacă vor solicita un armistițiu.
Carney a precizat că guvernul „aspiră” la unul, însă momentul nu a sosit încă.
„A vedea o situație în care toate părțile implicate în acest conflict trebuie să recunoască necesitatea de a evita atacurile asupra civililor și asupra infrastructurii civile nu este o situație care se ivește în această etapă”, a adăugat el.
Albanese a oferit un răspuns similar și a subliniat necesitatea unei „dezescaladări a ostilităților”, spunând: „În acest moment avem o extindere a ostilităților”.
Kuweitul declară că incidentul cu o navă petrolier a avut loc în afara apelor sale teritorialeMinisterul de Interne al Kuweitului a declarat că o explozie raportată în babordul unei nave petroliere a avut loc în afara apelor sale teritoriale, la cel puțin 60 km (37 mile) de portul Mubarak Al Kabeer, relatează Reuters.
Anterior, Operațiunile Comerciale Maritime ale Regatului Unit (UKMTO) au declarat că o navă petrolier ancorată în largul Kuweitului a raportat că a văzut o explozie puternică în babordul său și că se îmbarca în apă.
Căpitanul a observat o ambarcațiune mică părăsind zona în urma exploziei, despre care UKMTO a declarat că a avut loc la 30 de mile marine (56 km) sud-est de portul Mubarak Al Kabeer din Golf.
„Există petrol în apă provenit dintr-un tanc de marfă, care ar putea avea un anumit impact asupra mediului, nava a îmbarcat în apă, nu sunt raportate incendii, iar echipajul este în siguranță”, a precizat într-o notă informativă.
Explozie pe un petrolier ancorat în Kuweit, echipajul în siguranțăJoi dimineață, o explozie a avut loc pe un petrolier aflat la ancora în Kuweit, potrivit agenției de securitate maritimă UKMTO, relatează The Guardian.
Operațiunile comerciale maritime ale Regatului Unit au raportat incidentul, care s-a produs la aproximativ 30 de mile marine sud-est de Mubarak Al Kabeer.
Conform raportului, comandantul petrolierului a declarat că a auzit și a văzut o explozie puternică pe partea stângă a navei și a observat o ambarcațiune mică părăsind zona.
S-a constatat scurgere de petrol în apă, provenind dintr-un rezervor de marfă, ceea ce ar putea afecta mediul, iar nava a înregistrat infiltrații de apă.
Toți membrii echipajului sunt în siguranță, a precizat UKMTO.
Israelul activează apărarea aeriană după lansări de rachete din IranArmata Israel a anunțat joi dimineață că a plasat sub alertă centrul țării și a activat sistemele de apărare aeriană pentru a intercepta „rachete lansate din Iran către teritoriul israelian”.
Televiziunea de stat din Iran a transmis că a fost lansată o „nouă serie de rachete” către Israel.
Potrivit armatei israeliene, apărarea aeriană a reacționat la rachetele lansate joi din Iran, prima notificare de acest fel în peste șapte ore, declanșând alerte în mai multe zone, inclusiv la Tel Aviv.
Într-un comunicat oficial, armata a precizat că „a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul statului Israel. Sistemele de apărare funcţionează pentru a intercepta ameninţarea”, potrivit agenției AFP.
Alerta a fost ulterior anulată și nu au fost raportate victime.
La scurt timp, sirenele au răsunat în orașele din nord-estul Israelului și în nordul Cisiordania, după ce IDF a anunțat detectarea unei noi lansări de rachete balistice din Iran.
Știrea inițialăJoi, războiul început de Statele Unite și Israelul împotriva Iranului ajunge în ziua a șasea. Conform declarațiilor președintelui american, Donald Trump, conflictul se va desfășura pe o perioadă destul de limitată. El a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru Daily Mail, că „operațiunea a fost planificată de la început ca un proces de aproximativ patru săptămâni. Așa că, oricât de intens ar fi, este o țară mare, va dura patru săptămâni sau mai puțin”.
Între timp, miercuri, Iranul a anunțat că va viza situl nuclear israelian de la Dimona dacă Israelul și SUA doresc o schimbare de regim, a relatat agenția de știri semi-oficială iraniană ISNA, citând declarațiile unui oficial militar iranian, scrie Reuters.
De asemenea, majoritatea senatorilor americani au votat miercuri împotriva unei rezoluții bipartizane privind puterile de război care urmărește să oprească campania militară împotriva Iranului.
Măsura, susținută de democrați și o mână de republicani, ar necesita autorizarea Congresului pentru ostilitățile împotriva Iranului, susținătorii argumentând că reafirmă autoritatea constituțională a Congresului de a declara război.
Voturile din camera formată din 100 de membri au fost de 52-47 pentru a nu promova rezoluția privind puterile de război.
Tot miercuri, Departamentul de Stat a declarat că secretarul de stat american, Marco Rubio, a discutat cu Hakan Fidan, ministrul de externe al Turciei, despre evoluțiile recente din Iran și din întreg Orientul Mijlociu.
„Secretarul i-a spus ministrului de externe că atacurile asupra teritoriului suveran al Turciei sunt inacceptabile și a promis sprijin deplin din partea Statelor Unite”, se arată în comunicatul de presă.
Mai mult, compania aeriană Emirates a declarat că toate zborurile programate Emirates către și dinspre Dubai rămân suspendate până pe 7 martie, ora 23:59, ora Emiratelor Arabe Unite, din cauza închiderii spațiului aerian din regiune, relatează The Guardian.
Declarații privind războiul din Iran au venit și din partea președintelui Donald Trump, care a declarat, la o conferință de presă la Casa Albă, că „ne descurcăm foarte bine pe frontul războiului”, adăugând că „cineva m-a întrebat pe o scară de la 10 ce nota aș da, am spus cam 15”.
Tot miercuri, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a făcut o serie de declarații în fața jurnaliștilor. Ea a spus că prezența trupelor americane pe teren în Iran nu face parte din plan „în acest moment”.
„Nu fac parte din planul pentru această operațiune în acest moment, dar cu siguranță nu voi elimina niciodată opțiunile militare în numele președintelui Statelor Unite sau al comandantului suprem și, în mod înțelept, el nu face același lucru pentru sine”, a declarat Karoline Leavitt.
De asemenea, Karoline Leavitt a afirmat miercuri că armata americană dispune de suficiente resurse pentru operațiuni extinse. Ea a făcut aceste precizări după ce, anterior, președintele Donald Trump sugerase că rezervele de armament nu se află la nivelul dorit.
Conflictul este în desfășurare și joi iar MEDIAFAX va transmite toate informațiile pe parcursul zilei.
Pentagonul a identificat miercuri încă doi soldați care au fost uciși în războiul împotriva Iranului, transmite Reuters.
Cei doi făceau parte din Rezerva Armatei și au murit duminică într-un atac cu dronă asupra unei baze militare americane din Port Shuaiba, Kuweit, incident în care au pierit și alți patru rezerviști.
Pentagonul a anunțat că maiorul Jeffrey O’Brien, 45 de ani, din Iowa, a fost ucis în atac și a confirmat „moartea presupusă” a ofițerului-șef 3 Robert M. Marzan, 54 de ani, din Sacramento, California. Identificarea oficială a lui Marzan va fi mai târziu efectuată de medicul legist.
Atât O’Brien, cât și Marzan au activat în Comandamentul 103 de Sustenabilitate din Des Moines, Iowa, unde se ocupau de operațiunilor globale de logistică și aprovizionare ale armatei.
Anterior, marți, armata americană identificase patru soldați din aceeași comandă care au pierit în atac, adică primele victime ale conflictului. Aceștia sunt:
Ultimul anunț al morții lor a venit în contextul extinderii conflictului din Iran. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat miercuri că SUA „poate susține această luptă cu ușurință atât timp cât este necesar”.
Conflictul dintre Israel și gruparea Hezbollah a intrat joi în a patra zi, după ce forțele israeliene au pătruns în mai multe orașe de frontieră și au lansat atacuri aeriene asupra grupului susținut de Iran.
Imagini transmise de AFPTV arată fum ridicându-se în urma unui atac asupra unui bastion Hezbollah din sudul Beirut, joi dimineață, transmite The Guardian.
Armata israeliană avertizase anterior locuitorii să părăsească suburbia care era vizată, făcând precizarea că ținta este legată de Hezbollah.
În nordul Israelului, lângă graniță, alertele repetate de raid aerian au trimis locuitorii în adăposturi în mai multe localități, fără rapoarte imediate privind victime sau pagube.
Liderul Hezbollah, Naim Qassem, a declarat miercuri că grupul va continua lupta împotriva Israelului și va intensifica atacurile.
„Ne confruntăm cu agresiunea… alegerea noastră este să o confruntăm până la sacrificiul suprem și nu ne vom preda. Pentru noi, aceasta este o apărare existențială.”, a spus el în primul discurs de la izbucnirea conflictului.
Atenția rămâne concentrată pe escaladarea violențelor în sudul Libanului și pe posibilitatea extinderii atacurilor către orașe israeliene mai îndepărtate, inclusiv Tel Aviv, unde Hezbollah a raportat cel puțin 15 lovituri asupra pozițiilor militare.
La o conferință de presă comună în Canberra, prim-ministrul australian Anthony Albanese și omologul său canadian, Mark Carney, au răspuns întrebărilor privind escaladarea războiului din Iran și acțiunile marinei americane, transmite The Guardian.
Anthony Albanese a afirmat că lumea așteaptă o reducere a ostilităților, ca apoi Iran să înceteze atacurile asupra tot mai multor state. El a mai spus că Australia dorește ca „obiectivele” atacurilor Statele Unite și Israel să fie atinse.
„Vedem state din Golf care nu au fost implicate atacate pe scară largă, inclusiv atacurile asupra zonelor civile și turistice. De asemenea, vrem să vedem obiectivele atinse. Vreau să văd posibilitatea ca Iranul să își elimine o dată pentru totdeauna arma nucleară. Și vreau să văd, de asemenea, o eliminare a amenințării continue, care a existat pentru o perioadă atât de lungă de timp, ca Iranul să pună în pericol pacea, securitatea și stabilitatea, nu doar în propria regiune, ci și aici, în Australia”, a spus Anthony Albanese.
Carney a venit cu completări la declarațiile premierului australian și a vorbit despre brutalitatea regimului iranian, care a ucis „zeci de canadieni”. El a spus că dorește o dezescaladare, dar aceasta trebuie să vină după realizarea obiectivelor.
„Dorim să vedem o dezescaladare mai amplă a acestor ostilități cu un grup mai larg de țări decât simpla beligeranță directă implicată. Recunoaștem, subliniem, că acest lucru nu poate fi realizat decât dacă suntem într-o poziție în care capacitatea Iranului de a dobândi o armă nucleară, de a dezvolta o armă nucleară și de a exporta terorismul este pusă capăt. Așadar, acest proces trebuie să conducă la aceste rezultate”, a declarat Mark Carney.
China a anunțat joi dimineață o țintă de creștere economică pentru 2026 de 4,5-5%, cea mai scăzută din ultimele decenii, într-un moment în care economia, a doua ca mărime din lume, se confruntă cu o cerere internă redusă, anunță CNN.
Proiecția moderată urmează trei ani consecutivi în care s-a urmărit o creștere de „în jur de 5%” între 2023 și 2025, nivel atins chiar dacă a fost o redresare lentă după controalele stricte împotriva Covid-19 și a măsurilor tarifare impuse de Donald Trump, anul trecut.
Cu toate acestea, traiectoria de creștere mai largă a Chinei s-a aplatizat, din cauza unei crize prelungite a proprietăților, de scăderea investițiilor, de consumul scăzut și de deflație.
Singurul an din istoria recentă în care guvernul a fost mai puțin ambițios a fost în 2020, când a trecut la stabilirea unui obiectiv numeric, fiindcă economia a fost aproape paralizată de izbucnirea inițială a pandemiei de Covid-19.
Ținta pentru 2026 a fost publicată joi într-un raport oficial al guvernului, cu ocazia deschiderii adunării anuale a legislativului național, Congresul Național al Poporului.
În cadrul reuniunii, care se va desfășura pe parcursul unei săptămâni, aproape 2.900 de delegați urmează să aprobe următorul „Plan cincinal” al Chinei.
Acesta este un document politic care ar trebui să definească prioritățile guvernului pentru următorii ani și să consolideze poziția țării ca superputere tehnologică globală.
Evenimentul e planificat cu câteva săptămâni înainte de vizita lui Donald Trump la Beijing, unde președintele Xi Jinping îl va primi pentru un summit de trei zile ce va aborda comerțul, tehnologia și Taiwanul, printre alte subiecte.
Autoritățile din Qatar au decis evacuarea locuitorilor care trăiesc în apropierea ambasadei Statelor Unite din capitala Doha, relatează The Guardian și CNN.
Măsura este temporară și vine ca răspuns la situația tensionată din regiunea Golfului, în contextul conflictului care implică Iran, Statele Unite și Israel.
Anunțul a venit joi dimineață din partea Qatar Ministry of Interior. Instituția a precizat că relocarea oamenilor din zonă reprezintă o măsură de siguranță, adoptată pentru a reduce orice risc asupra populației civile din apropierea reprezentanței diplomatice americane.
Autoritățile au transmis că persoanele afectate au primit alternative de cazare în alte zone.
„Li s-au oferit locuințe adecvate ca parte a măsurilor preventive necesare”, a precizat ministerul din Qatar într-un comunicat citat de Reuters.
Decizia vine după ce prim-ministrul Qatarului, Mohammed bin Abdulrahman al Thani, a declarat miercuri că Doha „a respins categoric” afirmația conform căreia atacurile Iranului asupra regiunii au vizat interesele SUA, și nu Qatarul, scrie Sky News.
El a spus Iranului să oprească imediat atacurile și a subliniat că Qatarul se va confrunta cu orice agresiune având în vedere „dreptul său la autoapărare”.
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, adresase anterior o declarație „liderilor respectați ai țărilor noastre prietene și vecine”, spunând că „respectăm suveranitatea voastră”.
Iranul a lansat mai multe acțiuni militare drept răspuns la campania de atacuri aeriene executate de Statele Unite și Israel asupra unor obiective iraniene.
Potrivit informațiilor disponibile, operațiunile iraniene au vizat baze militare americane din regiune, reprezentanțe diplomatice și unele elemente de infrastructură civilă.
Aceste atacuri fac parte din seria de represalii pe care Teheranul le consideră un răspuns necesar la ofensiva aeriană.
De la începutul conflictului, violențele au provocat victime în mai multe state din jurul Golfului Persic. Bilanțul actual indică treisprezece morți, dintre care șapte civili.
Administrația de la Casa Albă a transmis miercuri că Statele Unite au capacitatea militară necesară pentru un conflict de lungă durată cu Iranul.
Declarația vine după ce, în ultimele zile, au apărut discuții despre nivelul stocurilor de armament ale Statelor Unite și despre ritmul de producție din industria de apărare.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat miercuri că armata americană dispune de suficiente resurse pentru operațiuni extinse. Ea a făcut aceste precizări după ce, anterior, președintele Donald Trump sugerase că rezervele de armament nu se află la nivelul dorit.
„Statele Unite ale Americii dispun de capacităţi mai mult decât suficiente nu numai pentru a executa cu succes operaţiunea Epic Fury, ci şi pentru a merge mult mai departe. Şi avem stocuri de arme în locuri despre care mulţi din această lume nici măcar nu ştiu”, a declarat Karoline Leavitt într-o conferinţă de presă.
Anterior, Donald Trump a făcut o serie de afirmații despre cantitatea de arme disponibile pentru armata americană. Luni, într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, liderul american a scris: „Avem un stoc bun, dar nu suntem unde ne-am dori să fim”.
În paralel, conducerea marilor companii din industria de apărare urmează să participe vineri la o întâlnire la Casa Albă. Discuția are scopul de a accelera producția de armament.
Karoline Leavitt a explicat că afirmațiile președintelui nu indică o problemă actuală a aprovizionării, ci reprezintă o critică la adresa deciziilor administrației precedente.
Ea a susținut că trimiterea de arme americane către Ucraina a afectat nivelul rezervelor. „Preşedintele a subliniat că, din păcate, am avut un lider foarte prost şi incompetent în această Casă Albă timp de patru ani, care a dat multe dintre cele mai bune arme ale noastre pe nimic”, a spus ea.
Totuși, în spatele ușilor închise, oficialii militari au transmis congresmenilor un mesaj mult mai important privind acest subiect. În cadrul unei întâlniri desfășurate marți, reprezentanți ai armatei au spus că stocul de rachete defensive destinate interceptării dronelor iraniene scade vertiginos.
Printre participanți s-a aflat și generalul Dan Caine, președintele Comitetului șefilor de stat major.
Potrivit informațiilor prezentate, Iranul folosește drone într-un mod calculat, care obligă sistemele americane de apărare să lanseze interceptori avansați precum Patriot missile system și THAAD missile defense system.
În același timp, Teheranul păstrează în rezervă rachetele balistice și cele supersonice.
În aceste condiții, armata americană încearcă să distrugă rapid cât mai multe drone și baze de lansare iraniene. Surse apropiate discuțiilor au explicat că această strategie are scopul de a evita momentul în care comandanții vor fi obligați să stabilească priorități pentru interceptări.
Escaladarea tensiunilor a venit după ce Iranul a lansat mii de drone de tip Shahed împotriva instalațiilor și pozițiilor militare americane din regiune.
Aceste aparate zboară la altitudine joasă și cu viteză redusă, ceea ce complică misiunea sistemelor clasice de apărare antiaeriană. Din acest motiv, ele pot trece mai ușor de unele mecanisme de protecție comparativ cu rachetele balistice.
Guvernul din China a anunțat că intenționează să trimită un emisar în Orientul Mijlociu pentru a încerca să faciliteze dialogul între părțile implicate în conflict.
Decizia chinezilor a venit în cea de-a cincea zi a războiului declanșat după atacurile aeriene lansate de Statele Unite și Israel asupra Iran.
Anunțul a fost făcut miercuri de ministrul de externe chinez Wang Yi. Mesajul a fost transmis în timpul unei convorbiri telefonice cu ministrul de externe al Arabia Saudită, prințul Faisal bin Farhan Al Saud. Informația apare într-un comunicat publicat de Ministerul chinez de Externe.
Autoritățile de la Beijing nu au anunțat încă numele emisarului și nici lista statelor din regiune care vor intra în programul vizitelor diplomatice.
China menține relații apropiate cu Iranul și a susținut în repetate rânduri dreptul Teheranului de a-și apăra suveranitatea. În același timp, oficialii chinezi au cerut Statelor Unite și Israelului să oprească acțiunile militare care au dus la tensiunile din regiune.
În declarația oficială, Wang Yi a menționat rolul pe care Beijingul dorește să îl joace în această criză: „Beijingul «a fost întotdeauna» o forță pro-pace și este dispus să continue să joace un rol constructiv”.
Acesta a transmis și un apel direct către toate statele implicate în conflict. „China îndeamnă insistent toate părțile (…) să revină la dialog și negocieri cât mai curând posibil și să împiedice o nouă escaladare a tensiunilor”, a adăugat Wang Yi.
Autoritățile din Arabia Saudită au anunțat joi că sistemele de apărare ale țării au distrus trei rachete de croazieră în apropierea orașului Al-Kharj, situat în zona centrală a regatului, scrie BBC News.
Incidentul a avut loc în a șasea zi a conflictului din Orientul Mijlociu, care continuă să provoace tensiuni în regiune.
Ministerul Apărării saudit a transmis informația printr-un mesaj publicat pe platforma X, unde a precizat că sistemele militare au reacționat rapid și au neutralizat proiectilele înainte ca acestea să ajungă la ținte.
„Trei rachete de croazieră au fost interceptate şi distruse în afara oraşului al-Kharj”, a declarat Ministerul Apărării pe X.
În același timp, situația de securitate din regiune rămâne subiect de discuție între liderii internaționali. Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a avut miercuri o convorbire telefonică cu ministrul de externe al Arabiei Saudite, prințul Faisal bin Farhan Al Saud. Discuția a vizat atât atacurile recente, cât și evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, oficialul american a mulțumit autorităților saudite pentru reacția lor după atacul care a vizat sediul ambasadei Statelor Unite din capitala saudită.
„Secretarul şi-a exprimat recunoştinţa pentru răspunsul Arabiei Saudite la atacul asupra ambasadei SUA din Riad”, a declarat purtătorul de cuvânt, Tommy Pigott.
Atacul asupra clădirii ambasadei americane a fost condamnat anterior de Ministerul Afacerilor Externe al Arabiei Saudite, care a criticat acțiunea atribuită Iranului.
În timpul discuției telefonice, cei doi oficiali au analizat situația de securitate din regiune și riscurile generate de tensiunile care cresc de la o zi la alta.
Jucătoarea română Gabriela Ruse, aflată pe locul 74 în clasamentul WTA, a fost eliminată miercuri în primul tur al turneului de categorie WTA 1000 de la Indian Wells Tennis Garden.
Sportiva din România a pierdut confruntarea cu australianca Ajla Tomljanovic, care ocupă poziția 85 la nivel mondial. Meciul s-a încheiat cu scorul de 7-5, 6-2 pentru jucătoarea din Australia, după aproximativ o oră și jumătate de joc.
Prima manșă a fost echilibrată, însă Tomljanovic a reușit să se impună în final. În setul al doilea, australianca a controlat mai bine partida și a închis meciul fără mari emoții.
Tot miercuri, o altă reprezentantă a României a avut un rezultat pozitiv. Sorana Cîrstea, locul 38 în ierarhia mondială, a trecut în turul al doilea după victoria obținută în fața sportivei germane Tatjana Maria, clasată pe poziția 59 WTA. Meciul s-a încheiat cu scorul 6-4, 4-6, 6-3, după aproape două ore de joc.
În runda următoare, Sorana Cîrstea o va întâlni pe rusoaica Diana Shnaider, favorita numărul 21 a competiției și ocupanta locului 20 în clasamentul mondial.
Pe tabloul principal urmează să intre și Jaqueline Cristian, locul 35 WTA. Sportiva din România va juca împotriva jucătoarei din Indonezia Janice Tjen, aflată pe poziția 39 în ierarhia mondială.
Participarea în turul al doilea al competiției de la Indian Wells aduce un premiu de 36.110 dolari și 35 de puncte WTA. Jucătoarele eliminate în primul tur primesc 24.335 de dolari și 10 puncte în clasamentul mondial.
Președintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina este responsabilă pentru un atac terorist asupra petrolierului de gaze naturale lichefiate Arctic Metagaz, care a explodat și s-a scufundat în Marea Mediterană, la circa 240 km de orașul Sirte din Libia, relatează The Guardian.
„Acesta este un atac terorist. Nu este prima dată când vedem așa ceva”, a afirmat Putin, adăugând că incidentul „exacerbează situația de pe piețele energetice globale, inclusiv de pe piețele de gaze”.
Arctic Metagaz fusese sancționată de SUA și Uniunea Europeană pentru că făcea parte din ceea ce autoritățile occidentale numesc „flota din umbră” a Moscovei, alcătuită din petroliere vechi care transportă petrol și gaze ocolind restricțiile impuse de Occident.
Nava transporta 61.000 de tone de GNL și s-a scufundat complet între Libia și Malta, dar toți cei 30 de membri ai echipajului au fost salvați și urcați pe o altă navă care se îndrepta spre Benghazi, conform Autorității Maritime Libiene.
Ministerul Transporturilor din Rusia a susținut că petrolierul a fost lovit de drone maritime ucrainene lansate de pe coasta libiană, fără a oferi mai multe detalii.
Ucraina nu a comentat atacul, însă în decembrie a recunoscut că a lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană cu drone aeriene, primul astfel de incident confirmat în războiul de patru ani.
Anterior, atacuri similare asupra navelor rusești din Mediterana ar fi fost lansate din Libia, dar Kievul nu le-a confirmat oficial.
Potrivit rapoartelor, nava plecase din Murmansk, în nord-vestul Rusiei, și se îndrepta spre Port Said, Egipt. Ultima poziție înregistrată a fost în vestul Mediteranei, lângă Malta, conform MarineTraffic, platformă de monitorizare a navelor.
Președintele rus a mai sugerat că Moscova ar putea opri livrările de gaze către Europa pentru a viza alte piețe.
„Și acum se deschid alte piețe. Și poate ar fi mai profitabil pentru noi să încetăm să aprovizionăm piața europeană chiar acum. Să intrăm pe acele piețe care se deschid și să ne stabilim acolo. Dar aceasta nu este o decizie, ci, în acest caz, ceea ce se numește gândire cu voce tare. Cu siguranță voi instrui guvernul să lucreze la această problemă împreună cu companiile noastre.”, a spus Vladimir Putin.
Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere legislativă pentru interzicerea permanentă a importurilor de petrol rusesc pe 15 aprilie, la trei zile după alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit unor documente UE consultate de Reuters.
Senatul Statelor Unite a respins miercuri o rezoluție menită să îl împiedice pe președintele Donald Trump să ordone noi atacuri asupra Iranului și a refuzat să oprească un conflict inițiat fără aprobarea Congresului, relatează The Washington Post.
Democrații, împreună cu senatorul republican Rand Paul din Kentucky, au forțat votul asupra rezoluției privind puterile de război, în ciuda opoziției majorității republicane care controlează Senatul.
Ei au încercat să convingă câțiva colegi republicani să se desprindă de partid pentru a limita acțiunile lui Trump și a reafirma rolul Congresului în declararea războiului.
„Acesta este, în esență, votul dacă se merge sau nu la război”, a declarat Rand Paul reporterilor.
El a fost singurul republican care a votat pentru avansarea rezoluției prin vot procedural, dar aceasta a eșuat cu 47-53. Un democrat, senatorul John Fetterman din Pennsylvania, a votat împotriva ei.
Respingerea de astăzi este un nou eșec în eforturile democraților de a limita acțiunile militare ale președintelui fără autorizația Congresului.
De la revenirea lui Trump în funcție, au fost supuse votului opt rezoluții privind puterile de război, toate eșuând. Acestea vizau prevenirea atacurilor împotriva Iranului, Venezuelei și ambarcațiunilor suspectate de contrabandă în apropierea Americii Latine.
Republicanii susțin, în mod majoritar, acțiunile lui Donald Trump în Iran, deși câțiva și-au exprimat îngrijorarea privind lipsa implicării Congresului.
„Ar fi trebuit să organizăm audieri, să punem întrebări de investigare și să pledăm pentru o mai mare unitate în jurul acestei operațiuni la început. Dar iată-ne aici. Suntem în război.”, a declarat senatorul Todd Young din Indiana.
Alți republicani au argumentat, totuși, că retragerea forțelor americane ar reprezenta un mesaj greșit în plan internațional.
„Sper că ceilalți vor lua în considerare consecințele încheierii operațiunilor în curs înainte de a reuși. Ce ar concluziona chinezii sau rușii dacă America ar pierde brusc dorința de acțiune decisivă?”, a spus senatorul Mitch McConnell din Kentucky.
Democrații au susținut că rezoluția reprezintă șansa Congresului de a controla un război neautorizat. Liderul minorității din Senat, Charles E. Schumer, a afirmat că este „șansa republicanilor din Senat de a pune presiune pe decizia maniacă a lui Donald Trump de a ne împinge în război”.
Mai mulți democrați au comparat acțiunile lui Trump cu invazia Irakului din 2003, sub președintele George W. Bush, care a obținut aprobarea Congresului înainte de atac.
Donald Trump nu a cerut o asemenea autorizație, iar democrații avertizează că acest precedent ar putea periclita controlul viitor asupra puterilor prezidențiale în război.
„Dacă îi conferim președintelui Statelor Unite puterea exclusivă de a purta război, președintelui Statelor Unite decizia exclusivă de a aduce o țară în război, nu există niciun control asupra utilizării acestei autorități, nu există niciun control asupra abuzului acestei autorități”, a declarat senatorul Adam Schiff din California.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că, după creșterea medie a prețului carburanților cu 20 de bani pe litru, Consiliul Concurenței verifică dacă această majorare are o justificare reală sau reprezintă speculă.
Ministrul a declarat că România se menține printre țările cu cele mai mici prețuri la benzină și motorină în contextul evoluțiilor internaționale generate de războiul din Orientul Mijlociu, comparativ cu state europene în care scumpirile sunt mult mai mari.
„În momentul de față, Consiliul Concurenței lucrează fix la acest aspect, să vadă dacă este speculă. Dacă ar fi să ne raportăm la cotațiile internaționale ale zilei de astăzi, prețurile ar fi mult mai mari, dar nu petrolul vândut astăzi la pompă e cel care e cumpărat astăzi. Vorbim despre stocuri mai vechi, care odată intrate aceste prețuri se face un mix între noul preț de 1.100 de dolari tona de motorină cu cel cumpărat la 700, acum două luni de zile. Iar din acest punct de vedere, este evident că acum există o tendință de creștere”, a explicat Bogdan Ivan, miercuri seară, la Antena 3.
Întrebat dacă majorarea rapidă a prețurilor este speculă sau are bază reală, ministrul a declarat: „Am blocat orice posibilitate ca orice agent economic să profite de un conflict armat în Orientul Mijlociu, să crească artificial prețurile, lucru care a făcut ca în România (prețul carburantului – n.r.) să crească cu 20 de bani. Sunt date raportate în medie pe piața carburanților din România. Comparativ cu alte state, în Italia a crescut aproape de patru ori mai mult, în Spania de două ori și jumătate mai mult, în Germania de zece ori mai mult decât în România.”
Bogdan Ivan a adăugat că statul își face treaba și a explicat că nici ministrul Energiei, nici prim-ministrul României nu pot controla evoluțiile internaționale.
Totuși, dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se mențin, autoritățile române pot interveni temporar, prin reducerea accizei, pentru a limita creșterea prețurilor la carburanți.
„Sunt scenarii de lucru la care lucrăm acum în funcție de evoluția pe care o avem. (…) Unul dintre scenariile la care lucrăm este această ajustare temporară ca și timp și ca și interval de preț pentru a reduce sub un anumit prag psihologic prețurile, dacă vom avea o tendință de creștere și în următoarele zile. Doi: pentru categoriile speciale, transportatori, agricultori, luăm în calcul și acolo o compensare care poate să îi ajute, pentru că orice creștere la transportatori sau la agricultori reprezintă o creștere în lanț a costurilor, serviciilor din țara noastră”, a adăugat ministrul.
Consiliul Concurenței monitorizează permanent situația prețurilor și comportamentul comercianților de carburanți, în contextul conflictului militar din Orientul Mijlociu și al blocadei din Strâmtoarea Ormuz.
