Actorul neozeelandez Sam Neill, care a decedat luni la un spital din Sydney, a murit din cauza unei pneumonii, potrivit BBC.
Informația a fost făcută publică joi de către agentul său, Philip Grenz.
Cunoscut mai ales pentru rolurile sale din Jurassic Park și Peaky Blinders, familia actorului a descris moartea sa ca fiind „bruscă și neașteptată”. Neill a murit luni, la vârsta de 78 de ani.
Agentul actorului a emis joi o declarație despre cauza morții. Declarația a fost publicată după ce a vorbit cu familia lui Neill și din cauza a ceea ce a numit informații „inexacte și false” în presă, potrivit sursei.
În luna aprilie a acestui an, Sam Neill a anunțat că se află în remisie după ce fusese diagnosticat cu limfom non-Hodgkin. Acesta este un tip de cancer al sângelui. Actorul a fost diagnosticat cu această boală cu ani în urmă. Familia sa a declarat că „rămăsese fără cancer” când a murit.
„În calitate de reprezentant de lungă durată al lui Sam Neill, am vorbit cu familia sa și doresc să clarific câteva detalii pentru fanii săi”, a spus Grenz.
„Sam a murit de pneumonie. Înainte de a se îmbolnăvi, Sam luptase cu vitejie și învinsese limfomul printr-un nou tratament numit terapie CAR-T”, a transmis agentul lui Neill.
El a adăugat că familia lui Neill „îl va onora cu un memorial privat la ferma sa din Noua Zeelandă, la o dată ulterioară încă nedeterminată”.
„Aș dori să le mulțumesc celor care i-au fost cu adevărat apropiați lui Sam pentru că i-au respectat intimitatea cu respectul pe care l-a câștigat și de care cei dragi au nevoie și îl merită în aceste momente extrem de dificile”, a adăugat Grenz.
Sam Neill s-a stins din viață luni, la un spital din Sydney, fiind înconjurat de familie.
Documentul a fost semnat în contextul cooperării energetice dintre cele două țări, iar premierul interimar, cât și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan a subliniat că discuțiile vizează evaluarea beneficiilor și impactului pe care l-ar putea avea viitoarea centrală.
„Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea. Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de traie. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a declarat Bolojan.
Potrivit lui Bolojan, „centralele cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important în această ecuație. Ele pot stoca energie atunci când există surplus și o pot pune la dispoziția sistemului atunci când este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea rețelei și la folosirea mai eficientă a energiei pe care o producem”.
Un proiect „care merită analizat cu toată seriozitatea”Bolojan a precizat că România va analiza cu atenție proiectul și condițiile în care acesta ar putea fi dezvoltat.
„Djerdap 3 este, din această perspectivă, un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea. Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a spus premierul.
Șeful Guvernului a evidențiat și importanța cooperării bilaterale în domeniul energiei, amintind de proiectele comune de la Porțile de Fier.
„România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitatea energetică și competitivitatea economilor noastre. (…) Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună în proiecte energetice importante”, a conchis Bolojan.
Un incident neobișnuit a avut loc la bordul trenului ICE 2075, care circula din Westerland, pe insula Sylt, către gara Berlin-Gesundbrunnen.
În timpul călătoriei, personalul a constatat că în toaletele trenului nu mai exista hârtie igienică. Confruntat cu această problemă, conductorul a decis să oprească trenul în afara programului în stația Hamburg-Bergedorf, relatează Der Spiegel.
Potrivit imaginilor publicate pe rețelele sociale, acesta a coborât în grabă și s-a îndreptat către un supermarket aflat în apropierea gării. Angajatul companiei feroviare s-a întors la tren cu trei pachete de hârtie igienică, iar călătoria a putut continua.
Trenul a ajuns cu întârziere la BerlinGarnitura a ajuns la destinație cu aproximativ 45 de minute întârziere. Nu este clar cât din acest decalaj a fost provocat de oprirea pentru cumpărături, însă episodul a atras rapid atenția presei și a utilizatorilor rețelelor sociale.
Deutsche Bahn, operatorul feroviar german, a confirmat incidentul. Reprezentanții companiei au explicat că rezervele nu fuseseră verificate înainte de plecare din cauza absenței neprevăzute a unui angajat.
Compania a anunțat că intenționează să intensifice verificările prin sondaj ale produselor și materialelor necesare la bord, pentru a evita repetarea unei asemenea situații.
O problemă banală, cu efecte asupra unei întregi garnituriDeși incidentul a avut o notă amuzantă, el scoate în evidență dificultățile logistice care pot apărea chiar și în cazul trenurilor de mare viteză. Lipsa unui produs de bază poate afecta confortul a sute de pasageri și poate impune modificări ale circulației.
Deutsche Bahn este criticată frecvent pentru întârzierile înregistrate pe rețeaua feroviară din Germania. În acest caz, însă, reacția conductorului a fost apreciată de numeroși internauți drept una pragmatică.
Situații similare nu sunt complet lipsite de precedent. Presa germană a relatat anterior despre un pasager care a apelat numărul de urgență după ce a constatat că într-un alt tren nu exista hârtie igienică.
Măsura face parte dintr-o nouă etapă a campaniei „Cool Biz”, lansată de autoritățile japoneze pentru a limita utilizarea aparatelor de aer condiționat, pe fondul costurilor ridicate la energie și al presiunii asupra rețelei electrice, transmite Euronews.
Pantalonii scurți ajung în instituțiile publiceÎn această săptămână, când temperaturile din capitala Japoniei au urcat la aproximativ 34 de grade Celsius, mai mulți funcționari ai administrației metropolitane din Tokyo au venit la serviciu îmbrăcați în pantaloni scurți, o imagine rar întâlnită într-o țară în care costumul și cravata rămân simboluri ale mediului de afaceri. Printre ei se numără și Noboru Watanabe, funcționar în vârstă de 50 de ani, care recunoaște că la început i-a fost jenă să renunțe la pantalonii lungi. „După ce îi porți o zi, îți dai seama cât sunt de comozi”, a declarat acesta.
Japonia: „Cool Biz”, măsura luată de autorități în instituțiile publice. Sursa foto: X
Programul „Cool Biz” merge mai departeInițiativa a fost anunțată în primăvara acestui an de guvernatoarea Tokyo, Yuriko Koike, care a avertizat asupra perspectivelor dificile privind alimentarea cu energie electrică. Noua versiune a programului „Cool Biz” le recomandă angajaților să poarte haine cât mai lejere, inclusiv tricouri polo, tricouri simple, adidași și, acolo unde activitatea permite, pantaloni scurți. Campania nu este nouă. Ea a fost lansată încă din 2005, când Koike ocupa funcția de ministru al Mediului, pentru a reduce consumul de electricitate în lunile de vară.
Japonezii sunt împărțițiNu toată lumea privește însă cu entuziasm schimbarea. Unii angajați consideră că pantalonii scurți reprezintă o adaptare firească la temperaturile extreme. „Este o abordare flexibilă. În zilele atât de călduroase trebuie să poți să îți reglezi temperatura corpului”, spune Takayuki Deguchi, angajat al unei companii de marketing. Alții cred că o astfel de ținută nu are ce căuta într-un mediu profesional. „Asociez pantalonii scurți cu o zi liberă. Nu mi se pare o imagine îngrijită pentru birou”, a spus Sachie Koike, agent imobiliar din Tokyo.
Căldura extremă schimbă obiceiurileJaponia a înregistrat în 2025 cea mai fierbinte vară din istoria măsurătorilor meteorologice, începute în 1898. Temperaturile de peste 40 de grade Celsius au devenit atât de frecvente încât Agenția Meteorologică Japoneză a introdus în acest an o nouă clasificare oficială pentru astfel de episoade, denumite „zile cu căldură extremă”. Datele analizate în ultima vreme arată că schimbările climatice produse de activitatea umană fac ca valurile de căldură să fie mai dese, mai lungi și mai intense. Astfel, autoritățile japoneze încearcă să reducă dependența de aerul condiționat fără a afecta activitatea instituțiilor și companiilor. Chiar dacă pentru mulți ideea de a merge la birou în pantaloni scurți pare încă neobișnuită, oficialii speră că aceasta va deveni treptat o normalitate într-o lume în care verile sunt din ce în ce mai fierbinți.
Acțiunea procurorilor DIICOT – Structura Centrală și a polițiștilor Direcției de Investigații Criminale din cadrul IGPR a vizat destructurarea unei grupări de criminalitate organizată care, potrivit anchetatorilor, ar fi fost implicată în infracțiuni violente, cămătărie, trafic de persoane, proxenetism și spălare de bani. În cadrul operațiunii au fost făcute 29 de percheziții în județele Brăila și Galați, inclusiv la o unitate de penitenciar.
Cum era organizată grupareaPotrivit anchetatorilor, gruparea s-a constituit în 2021 în municipiul Brăila, în jurul a trei suspecți, cărora li s-au alăturat ulterior alți 20 de membri.
„Cercetările efectuate au reliefat faptul că, începând cu anul 2021, pe raza municipiului Brăila, trei suspecți au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat și pe care au sprijinit-o alți 20 de suspecți, toți acționând în mod coordonat, sub autoritatea liderului”, au transmis procurorii DIICOT.
Anchetatorii susțin că organizația era coordonată de un bărbat de 50 de ani și urmărea atât comiterea unor infracțiuni violente, cât și obținerea de profituri din activități de cămătărie.
Patru victime în dosare de tentativă de omorPotrivit DIICOT, între 2021 și iulie 2026, membrii grupării au agresat mai multe persoane pentru intimidarea rivalilor și consolidarea influenței în mediul infracțional local.
„Membrii grupării au exercitat acte de violență împotriva mai multor persoane, săvârșind infracțiuni de tentativă la omor asupra a patru victime (…), pentru menținerea și consolidarea supremației grupării în zona de influență”, au transmis procurorii.
Anchetatorii susțin că atacurile au fost deosebit de violente, iar victimele au supraviețuit datorită intervenției medicale și reacției acestora.
„Prin natura obiectelor utilizate, intensitatea, frecvența loviturilor aplicate și zonele anatomice vizate, acțiunile membrilor grupării au fost apte să producă decesul victimelor”, a comunicat DIICOT.
Rețeaua de cămătărie a grupăriiAnchetatorii susțin că liderul grupării desfășura, în mod constant, activități de cămătărie, acordând împrumuturi fără autorizație și percepând dobânzi săptămânale, lunare sau la termen.
Debitorii erau obligați să ofere garanții constând în imobile sau autoturisme de lux, iar în cazul întârzierii plăților erau supuși intimidărilor și presiunilor psihologice.
Potrivit DIICOT, și alți membri ai grupării ar fi acordat împrumuturi cu dobândă în același mod.
Bunuri pe numele rudelorProcurorii susțin că liderul organizației ar fi încercat să ascundă proveniența banilor și bunurilor dobândite ilegal prin transferarea acestora pe numele unor membri ai familiei.
„A procedat la transferarea și înregistrarea unor bunuri imobile și mobile (autoturisme de lux), pe numele unor persoane din cadrul familiei sale, deși era adevăratul beneficiar și utilizator al acestora”.
Victime exploatate prin metoda „loverboy”Ancheta a scos la iveală și suspiciuni privind traficul de persoane și proxenetism.
Potrivit DIICOT, doi membri ai grupării au recrutat tinere folosind metoda „loverboy”, promițându-le o relație sentimentală, și obligându-le ulterior să practice prostituția în Elveția și Austria.
Una dintre victime a fost transportată și adăpostită în mai multe orașe din România, printre care Brăila, Baia Mare, Brașov și Suceava.
Audieri la sediul DIICOTPersoanele vizate sunt audiate la sediul DIICOT – Structura Centrală.
La operațiune participă specialiști ai Institutului Național de Criminalistică, polițiști din mai multe structuri ale Poliției Române, jandarmi ai Brigăzii Speciale de Intervenție și specialiști ai Inspectoratului General de Aviație al Ministerului Afacerilor Interne.
