Liderii PSD au stabilit, în ședința de astăzi, miercuri, care a început la ora 12.00, că propunerea partidului pentru funcția de prim-ministru este Sorin Grindeanu.
Decizia finală va fi adoptată de Consiliul Național al PSD.
Conducerea social democraților a luat în discuție în ședință mai multe opțiuni privind strategia viitoare a partidului:
Sorin Grindeanu a mai ocupat funcția de premier al României în perioada ianuarie – iunie 2017.
Investițiile vizează modernizarea infrastructurii feroviare, electrificarea unor linii, construirea de pasaje și achiziția de trenuri electrice, cu scopul de a oferi o alternativă rapidă și nepoluantă la transportul rutier.
Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, care a precizat că proiectele reprezintă un nou pas în extinderea rețelei de trenuri metropolitane din România.
Ce prevede proiectul pentru IașiPotrivit oficialului, proiectul destinat zonei metropolitane Iași include construirea a trei pasaje rutiere și a patru pasaje pietonale.
Documentația mai prevede amenajarea a 16 puncte noi de oprire și modernizarea a șapte stații existente.
Totodată, va fi electrificată linia Socola – Holboca și vor fi modernizate trecerile la nivel cu calea ferată.
Proiectul include instalarea unor sisteme noi de semnalizare, realizarea unor peroane moderne și accesibile, precum și reînnoirea infrastructurii feroviare pe sectoarele Nicolina – Bârnova, Ciurea și Podu Iloaiei – Iași.
Cinci trenuri electrice pentru zona București – IlfovPe traseul Gara de Nord – Chitila – Scroviștea sunt prevăzute investiții în infrastructura feroviară și achiziția a cinci trenuri electrice noi.
Proiectul include electrificarea și modernizarea căii ferate, dar și construirea unui pasaj rutier denivelat în zona Scroviștea.
De asemenea, vor fi amenajate cinci pasaje pietonale subterane și cinci pasarele pietonale.
Sunt prevăzute două puncte noi de oprire, la Chitila 2 și Buciumeni, precum și modernizarea a zece stații și halte existente.
Documentația include și realizarea unor facilități de tip Park & Ride, menite să faciliteze transferul dintre transportul rutier și cel feroviar.
„O schimbare de paradigmă în mobilitatea urbană”Horațiu Cosma susține că investițiile depășesc modernizarea infrastructurii feroviare și urmăresc schimbarea modului în care se desfășoară transportul în marile aglomerări urbane.
„Aceste proiecte nu înseamnă doar investiții în calea ferată, ci o schimbare de paradigmă în mobilitatea urbană și metropolitană. Oamenii trebuie să aibă posibilitatea de a ajunge rapid, sigur și confortabil la locul de muncă, la școală sau în centrul orașului, fără să piardă ore în trafic”, a afirmat secretarul de stat.
Acesta a amintit că, după proiectele dezvoltate pentru Brașov și Târgu Mureș, autoritățile continuă extinderea rețelei de trenuri metropolitane.
„După Brașov și Târgu Mureș, facem astăzi un nou pas pentru dezvoltarea rețelei de trenuri metropolitane din România. Este direcția în care merg toate marile orașe europene, iar România nu își mai poate permite să rămână în urmă”, a declarat Horațiu Cosma.
Oficialul a adăugat că investițiile în transportul public vor continua.
Noile acorduri completează cadrul comercial și de guvernanță al MotoGP pentru următorii cinci ani, după ce recent au fost oficializate și înțelegerile cu producătorii implicați în competiție.
Cele 11 echipe care au semnat acordurile sunt Aprilia Racing, BK8 Gresini Racing MotoGP, Ducati Lenovo Team, Honda HRC Castrol, LCR Honda, Monster Energy Yamaha MotoGP, Pertamina Enduro VR46 Racing Team, Prima Pramac Yamaha MotoGP, Red Bull KTM Factory Racing, Red Bull KTM Tech3 și Trackhouse MotoGP Team.
Potrivit organizatorilor, noile înțelegeri confirmă angajamentul pe termen lung al echipelor și oferă o bază solidă pentru dezvoltarea campionatului odată cu introducerea regulamentului tehnic din 2027.
Acordurile consolidează rolul echipelor ca actori principali în viitorul competiției, oferindu-le mai multă stabilitate și predictibilitate pentru investiții în performanță sportivă, relația cu fanii și dezvoltarea comercială.
De asemenea, documentele prevăd angajamente sporite în materie de promovare și marketing, cu scopul de a crește vizibilitatea echipelor, piloților și campionatului la nivel global.
„Semnarea acestui acord cu echipele reprezintă un moment definitoriu pentru MotoGP, stabilind cadrul care va ghida campionatul cel puțin până în 2031. Împreună cu producătorii, Federația Internațională de Motociclism și ceilalți actori implicați, am construit o fundație solidă pentru următoarea eră a acestui sport”, a declarat directorul executiv al MotoGP Group, Carmelo Ezpeleta.
MotoGP va intra din 2027 într-o nouă eră tehnică, odată cu introducerea unui regulament care va schimba radical configurația motocicletelor. Principala modificare este reducerea capacității motoarelor de la 1.000 cmc la 850 cmc, măsură menită să reducă vitezele maxime și să crească siguranța.
De asemenea, aerodinamica va fi limitată semnificativ, iar combustibilul folosit va fi 100% sustenabil. Noile reguli prevăd și reducerea numărului de motoare disponibile pe sezon, precum și restricții suplimentare privind dezvoltarea componentelor aerodinamice, în încercarea de a favoriza depășirile și de a face cursele mai spectaculoase.
Liderii PSD reuniți în Biroul Permanent Național au decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, au declarat pentru G4Media surse social-democrate. Totodată, aceștia au hotărât să nu voteze un guvern minoritar din care PSD nu face parte, potrivit acelorași surse.
UPDATELiderii PNL, USR și UDMR au stabilit ca o posibilă propunere de premier pentru un guvern minoritar să fie agreată împreună cu președintele Nicușor Dan, astfel încât să fie o persoană în care și șeful statului să aibă încredere, au declarat pentru G4Media surse politice. De asemenea, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au avut o întâlnire și discută despre o posibilă poziție comună în negocierile cu PSD.
Știrea inițialăBiroul Permanent Național al PSD se reunește miercuri, de la ora 12:00, în format online, pentru a decide care vor fi pașii următori ai social-democraților în procesul de formare a unui nou Guvern și pentru a stabili mandatul cu care Sorin Grindeanu va participa la negocierile cu celelalte formațiuni parlamentare, transmit surse politice pentru MEDIAFAX.
Conform acelorași surse, în cursul zilei de miercuri ar putea avea loc negocieri între PSD, PNL și UDMR pentru conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un eventual guvern minoritar PSD.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat marți că social-democrații sunt pregătiți să își asume întru-totul guvernarea. De asemenea, PNL și UDMR au transmis că sunt dispuse să susțină un astfel de Guvern din opoziție, prin votul acordat în Parlament.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că, în urma consultărilor desfășurate la Palatul Cotroceni, varianta care pare să prindă contur este cea a unui guvern politic minoritar.
Șeful statului a spus că formarea noului guvern trebuie să fie accelerată.
„Am avut astăzi consultări cu partidele și grupurile parlamentare pentru identificarea unei soluții de deblocare a crizei politice în care ne aflam. Varianta care pare să se contureze este aceea a unui guvern politic minoritar, care să se bazeze pe un acord parlamentar de sprijin agreat în prealabil”, a scris Nicușor Dan pe platforma X.
Președintele a făcut apel la partidele parlamentare să înceapă negocierile pentru semnarea acestui acord și, ulterior, să înainteze propuneri privind formula noului guvern minoritar.
„Întregul proces trebuie să se deruleze într-un ritm accelerat, deoarece urgența instalării unui guvern funcțional și stabil este majoră”, a transmis șeful statului.
„Considerăm că după un astfel de acord, care poate fi convenit într-o zi sau două, se poate recurge la una dintre cele două ipoteze: un guvern minoritar în jurul PSD sau un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR,”, a declarat Ilie Bolojan.
Mirela Nicoleta Rusu, în vârstă de 41 de ani, a murit pe 21 iunie în urma unui accident petrecut în localitatea Pioppo, lângă Monreale, în apropiere de Palermo, Italia.
Potrivit informațiilor transmise de autoritățile italiene și preluate de Federația Română de Ciclism, un autoturism Fiat 500X ar fi pătruns pe contrasens în timpul unei manevre de depășire interzise, lovind un grup de cicliști care se antrena pe șosea. Impactul a fost fatal pentru sportiva de origine română. Alți doi cicliști au fost răniți, unul dintre ei fiind transportat la spital. Medicii au precizat că viața acestuia nu este în pericol.
Circumstanțele exacte ale accidentului sunt investigate de autoritățile italiene. Federația Română de Ciclism a transmis condoleanțe familiei și apropiaților victimei și a folosit acest moment pentru a atrage atenția asupra importanței respectării regulilor de circulație. „O clipă de neatenție poate distruge vieți. Mai multă responsabilitate și mai mult respect în trafic pot salva destine”, a transmis Federația într-un mesaj public.
Chestionat la Fox News în legătură cu ajutorul pe care statele NATO l-au dat administrației americane, în timpul desfășurării războiului din Iran, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a exemplificat cu ajutorul dat de România și Italia:
„Ai dreptate și înțeleg perfect dezamăgirea, dar dacă luăm, de exemplu, Italia: 500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia pentru a sprijini operațiunea „Epic Fury”, deci este vorba de o amploare uriașă. Dacă ne uităm din nou la întreaga Europă, sunt între patru și cinci mii.
Într-o țară ca România, cu capitala la București, a trebuit să se reducă zborurile comerciale și numărul de avioane, deoarece a fost necesar să se folosească aeroportul ca stație de realimentare, așa că toate acestea se întâmplă.
Dar ceea ce voi face mâine, în discuția mea cu președintele Trump, nu va fi doar să discutăm acest aspect; vom privi și imaginea de ansamblu a ceea ce face NATO”.
Rutte a vorbit și de investițiile pe care statele NATO le fac în Apărare:
„Când te uiți la cifrele investițiilor pe care țările NATO le fac acum în propria apărare, este uluitor. nu vă pot prezenta totul în seara aceasta, deoarece trebuie să păstrez ceva pentru mâine și pentru mass-media de mâine. Dar este imens și este mult mai mult decât credeam când am început să mă pregătesc pentru această călătorie.
Așadar, succesul său, începând cu Trump 45 și acum Trump 47, constă în consolidarea întregii Alianțe, făcând SUA mai sigure prin investiții în apărare aici, dar și prin faptul că îi determină pe aliații săi din NATO să investească mai mult în propria apărare. Este imens, iar locurile de muncă generate de acest lucru în industriile noastre de apărare de pe ambele maluri ale Atlanticului, atât în Europa, cât și în Statele Unite – dar dacă vă uitați la acele cifre, pe care le voi dezvălui mâine – sunt, de asemenea, uriașe. Așadar, există un mare dividend al apărării în ceea ce privește locurile de muncă și economia, generat de toate acestea, datorită conducerii sale”.
În martie 2026, la solicitarea președintelui SUA, și în urma deciziei CSAT, SUA au dislocat în România avioane – cisternă (pentru realimentare în aer) pentru a sprijini operațiunile militare ale SUA în Iran. SUA utilizează în principal aeronave Boeing KC-135 Stratotanker (supranumite „benzinăriile zburătoare” pentru a alimenta în aer aparate de luptă americane de tip F-15, F-22 sau F-35 care zboară spre sau dinspre teatrul de operațiuni.
Reacția vine după ce Beijingul a intensificat patrulele Gărzii de Coastă și a desfășurat nave de cercetare maritimă într-o zonă considerată sensibilă din punct de vedere geopolitic, scrie Reuters.
Reacția EuropeiÎntr-o declarație comună rară, reprezentanțele de facto ale Marea Britanie, Franța și Germania la Taipei au transmis că „au luat act cu îngrijorare de activități chinezești fără precedent în apele din estul Taiwanului”.
Diplomații europeni au subliniat că aceste acțiuni „amenință stabilitatea regională și siguranța transportului maritim internațional”, reiterând opoziția fermă față de orice modificare unilaterală a status quo-ului prin forță sau coerciție.
Poziția ChineiChina consideră Taiwanul drept parte a teritoriului său și a justificat operațiunea drept o acțiune specială de aplicare a legii maritime.
Potrivit autorităților chineze, navele Gărzii de Coastă au inspectat 198 de vase comerciale, au corectat presupuse încălcări comise de trei dintre acestea, au efectuat un studiu hidrografic și au patrulat zone unde se află cabluri submarine.
Beijingul a susținut că operațiunea a fost declanșată ca răspuns la anunțul făcut de Japonia și Filipine privind demararea unor discuții oficiale asupra delimitării frontierelor maritime, pe care China le consideră implicând apele sale din apropierea Taiwanului.
Răspunsul TaiwanuluiTaiwan respinge categoric revendicările Beijingului, afirmând că apele din estul insulei nu aparțin Chinei. Autoritățile de la Taipei au acuzat Garda de Coastă chineză că a „hărțuit” trei nave comerciale, solicitând informații despre origine și destinație și revendicând jurisdicție asupra zonei.
Deși Marea Britanie, Franța și Germania nu au relații diplomatice oficiale cu Taiwanul, acestea, asemenea altor state occidentale, și-au exprimat constant îngrijorarea față de presiunile exercitate de China asupra insulei democratice.
Ministerul chinez de Externe nu a oferit un răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
România produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocupând locul 10 în Uniunea Europeană (UE), însă doar o treime din această cantitate ajunge în circuitul industrial de procesare, ceea ce plasează țara noastră pe locul 17 la colectare.
„Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient în circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redusă și cu o putere limitată de negociere în relația cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor în cooperative sau alte forme asociative este esențială pentru creșterea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante și pentru accesul la investiții și tehnologii moderne. Doar astfel poate crește cantitatea de lapte românesc care ajunge în procesare, putem reduce dependența de importuri și putem dezvolta produse lactate cu valoare adăugată mai mare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
România deține circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UERomânia deține circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indică existența unui număr foarte mare de exploatații mici, cu productivitate redusă. Aproximativ 75% dintre fermele românești dețin mai puțin de 5 capete de vaci de lapte, ceea ce limitează nivelul de mecanizare și automatizare, precum și accesul la tehnologii moderne. La polul opus se află Germania, Franța sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai eficiente.
Totodată, România înregistrează cel mai scăzut randament de lapte pe cap de animal din Uniunea Europeană: 3.580 kg lapte/vacă, comparativ cu media europeană de 8.450 kg lapte/vacă. Acest nivel redus al productivității duce la costuri unitare de producție mai ridicate pentru fermieri. În paralel, numărul de bovine a scăzut cu aproximativ 10% în ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete în 2014 la circa 1,08 milioane în 2024.
În aceste condiții, în care fermele sunt dispersate, de dimensiuni mici, iar eficiența tehnologică este limitată, puterea lor de negociere cu procesatorii este redusă. Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, în timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livrează volume constante și mai ușor de integrat în circuitul industrial.
Colectare și importuriProcesatorii de lapte se aprovizionează, în principal, de la fermele românești, însă cantitatea de lapte colectată este insuficientă pentru a acoperi necesarul industriei. Cantitatea colectată de procesatori a crescut de la circa 1,135 milioane tone în 2020 la 1,235 milioane tone în 2024, dar în 2025 a scăzut la 1,1 milioane tone.
În aceste condiții, procesatorii sunt nevoiți să recurgă la importuri de calitate superioară pentru a completa necesarul pentru circuitul industrial și pentru a răspunde cererii diversificate de produse lactate.
În 2024, deși procentual importurile de lapte brut au crescut mai mult decât colectarea internă — cu 39,8%, față de 5% — în cantități efective, colectarea de la producătorii locali a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone din importuri.
Procesarea este axată pe produse obținute în urma unei procesări minimeSectorul de procesare a lactatelor este axat, în principal, pe produse cu valoare adăugată redusă, obținute în urma unei procesări minime, caracterizate de marje de profit mai mici.
Astfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, și produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte bătut) cu 231.000 de tone, reprezintă peste 70% din volumul total procesat. În schimb, produsele cu valoare adăugată mai mare și cu o utilizare mai eficientă a materiei prime au o pondere redusă: brânzeturile însumează 107.000 tone (circa 12–13%), smântâna sub 70.000 tone ceea ce înseamnă aproximativ 9%, iar untul doar 12.000 tone (circa 2%).
În contextul în care cererea de produse lactate este mai mare decât oferta internă, importurile de produse lactate au crescut, atingând, în anul 2025, pragul de 1 miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro. Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantități care au variat între 67% și 78% din volumul achizițiilor românești în perioada 2014-2025.
Studiul autorității de concurență a analizat 19 procesatori, din care 37% grupuri multinaționale, 21% mari procesatori naționali și 42% procesatori regionali/locali. Astfel, companiile multinaționale au capacitate medie de procesare mult mai mare, aproximativ 519.000 litri/zi, față de 77.000 litri/zi în cazul procesatorilor locali. În schimb, procesatorii locali au o eficiență medie de utilizare mai ridicată, de 70%, față de 60% în cazul companiilor multinaționale analizate.
În ceea ce privește relația cu retailul, marile rețele comerciale au o putere de negociere ridicată în relația cu procesatorii, comparativ cu magazinele mici. Discounturile raportate sunt de 20–40% pentru Key Accounts, 0–20% pentru comerț tradițional, 0–30% pentru HoReCa și 10–30% pentru distribuitori.
Studiul Consiliului Concurenței a arată faptul că investițiile mari, autorizațiile, cerințele stricte de siguranță alimentară, costurile logistice, accesul dificil la finanțare și concurența marilor branduri constituie principalele bariere la intrarea pe această piață.
Evoluția prețului lapteluiPrețul laptelui crud la poarta fermei a avut o evoluție ascendentă. Astfel, în perioada 2018–2024, prețul mediu al laptelui crud a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei/litru la 2,4 lei/litru, pe fondul majorării costurilor de producție, inflației și efectelor generate de pandemia COVID-19 și de războiul din Ucraina.
În aceeași perioadă, prețul de vânzare al procesatorilor către retaileri a crescut cu aproximativ 59%, iar prețul mediu la raft pentru laptele cu 3,5% grăsime, cu aproximativ 56%.
Evoluția prețului la raft a fost similară ritmului general de creștere a prețurilor din economie, având în vedere că inflația generală cumulată, în aceeași perioadă, a fost de 55,39%.
Analiza autorității arată, însă, că transmiterea costurilor de-a lungul lanțului de aprovizionare se amplifică, în fiecare etapă, adăugându-se costuri și marje. Astfel, între 2018 și 2024, fiecare creștere de 1 leu/litru a prețului laptelui de consum cu 3,5% grăsime, la poarta fermei, a fost asociată cu o majorare de aproximativ 1,73 lei/litru a prețului de vânzare către retail și de aproximativ 2,5 lei/litru a prețului final, la raft, plătit de consumator.
În 2024, existau 786 de companii înregistrate cu activitate principală de creștere a bovinelor de lapte, dintre care 496 au raportat cifră de afaceri, cumulând aproximativ 1,38 miliarde lei. Primele 20 de companii reprezentau aproape 50% din cifra de afaceri totală a acestor ferme, ceea ce arată că segmentul fermelor comerciale este polarizat. În procesare, existau 469 companii înregistrate, dintre care 316 au raportat cifră de afaceri, cu o valoare cumulată de aproximativ 8,7 miliarde lei. Dintre acestea, doar 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare și comerț intracomunitar.
Recomandări și dezbatere publicăConsiliul Concurenței recomandă fermierilor să se organizeze în cooperative sau alte forme asociative, în condițiile legii, pentru a crește puterea de negociere cu procesatorii, astfel încât cantitatea de lapte crud colectată să crească semnificativ.
De asemenea, autoritatea de concurență susține implementarea unor măsuri destinate protecției micilor fermieri, care să cuprindă scheme de sprijin pentru consolidarea puterii de negociere, facilități de creditare subvenționate pentru gestionarea sezonalității și prime de integrare în circuitul industrial.
„Studiul privind sectorul laptelui și al produselor lactate” a fost lansat în dezbatere publică pe pagina web a instituției, www.consiliulconcurentei.ro. De asemenea, studiul a fost transmis organizațiilor și autorităților competente și Ministerului Agriculturii, împreună cu care vor fi organizate dezbateri dedicate acestui subiect, iar cei care vor să trimită observații, propuneri sau sugestii o pot face la adresa office@consiliulconcurentei.ro până la data de 24 iulie 2026.
