Planurile de expansiune vizează investiții de 3 miliarde de euro până în 2035, cu obiectivul de a extinde rețeaua la 1.000 de magazine. Pentru 2026, compania are în vedere continuarea deschiderilor de unități, fără a preciza un număr exact.
În 2025, PENNY a ajuns la 456 de magazine și 5 centre logistice, după finalizarea depozitului din Mihăilești. Noul centru logistic, potrivit companiei, este primul din rețea care funcționează fără încălzire pe gaz.
Compania arată că 88% dintre furnizorii săi sunt înregistrați în România, iar 68% din cifra de afaceri provine din produse fabricate local. De asemenea, produsele din gama 3RO reprezintă 55% din vânzări.
În zona de livrări, PENNY a procesat în 2025 peste 980.000 de comenzi, din 205 magazine, în 75 de localități, prin parteneriate cu platforme de livrare. De asemenea, în ultimul an, au fost donate 5.401 de tone de alimente prin Rețeaua Băncilor pentru Alimente din România.
PENNY face parte din grupul german REWE și este prezent pe piața din România din 2005. În prezent, rețeaua numără peste 460 de magazine și aproximativ 8.000 de angajați.
Ceremonia de premiere a avut loc marți, la Aachen, în Germania, în cadrul Premiului European Charlemagne pentru Tineret, distincție acordată anual proiectelor dezvoltate de tineri care promovează democrația, participarea civică și cooperarea europeană.
Printre proiectele premiate se află o aplicație franceză de implicare politică și combatere a dezinformării, un program estonian dedicat participării femeilor la viața democratică și o rețea spaniolă axată pe relațiile dintre Uniunea Europeană și China.
Premiul I: leadership femininPremiul I, în valoare de 7.500 de euro, a fost acordat proiectului estonian „ATHENA – Advancing Women’s Leadership in Inclusive Democracy”. Inițiativa sprijină participarea democratică și dezvoltarea abilităților de leadership în rândul tinerelor cu vârste între 16 și 26 de ani, oferindu-le acces la mentorat, rețele profesionale și programe de formare civică.
Premiul II: aplicație anti-dezinformareLocul al doilea, recompensat cu 5.000 de euro, a revenit aplicației franceze „Pol”, care permite utilizatorilor să voteze simbolic proiecte de lege aflate în dezbaterea Adunării Naționale și să participe la sondaje de opinie. Dezvoltatorii spun că aplicația încearcă să reducă distanța dintre tineri și politica tradițională și să combată dezinformarea prin prezentarea accesibilă a procesului legislativ.
Premiul III: rețea europeană despre China„European Guanxi”, o rețea creată de tineri europeni pentru a încuraja analiza și cooperarea europeană în relația cu China, a obținut premiul al III-lea, în valoare de 2.500 de euro.
Competiție dedicată tinerilor din UECompetiția este organizată anual de Parlamentul European și Fundația Premiului Internațional Charlemagne din Aachen și este deschisă tinerilor cu vârste între 16 și 30 de ani implicați în proiecte cu impact european.
Lansată în 2008, distincția urmărește să încurajeze implicarea civică a tinerilor și dezvoltarea unei identități europene comune. Până acum, peste 7.600 de proiecte au intrat în competiție.
Cum sunt aleși laureațiiÎn fiecare stat membru al UE este desemnat un câștigător național, iar cele 27 de proiecte selectate sunt evaluate ulterior de un juriu european care stabilește laureații finali. Ceremonia are loc în mod tradițional înaintea acordării Premiului Internațional Charlemagne, una dintre cele mai cunoscute distincții europene dedicate personalităților care contribuie la unitatea Europei.
Világgazdaság citează datele INS și trage o concluzie directă. România se află în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de primul trimestru din 2025. Față de trimestrul anterior, scăderea este de 0,2%.
Presa maghiară notează că situația s-a agravat înainte ca războiul din Iran să afecteze economia UE. Luna martie a fost deja o lună de conflict.
Inflația, înapoi la două cifreDatele INS din aprilie arată o inflație anuală de 10,71%. În martie, aceasta era de 9,87%. Ultima dată când România a depășit pragul de 10% a fost în iunie 2023.
Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la energie electrică – 54,18% -, chiria locuințelor – 43,78% – și motorină – 32,68%. Prețul alimentelor a crescut cu 7,39%, al produselor nealimentare cu 12,02%, iar al serviciilor cu 13,04%.
Industria, de asemenea în scădereProducția industrială a scăzut în martie cu 2,2% față de aceeași perioadă din 2025. Industria prelucrătoare a înregistrat o scădere de 3,2%. Sectorul minier și cel energetic au performat pozitiv.
Prognoze sumbre pentru 2026Experții Universității Babeș-Bolyai estimează o scădere a PIB-ului de 0,5% în 2026. La începutul anului, prognoza prevedea o creștere de 0,8%. Conflictul iranian și instabilitatea politică internă au dus la revizuiri repetate în jos.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după adoptarea moțiunii de cenzură. Economiștii avertizează că incertitudinea politică slăbește încrederea investitorilor și întârzie deciziile de investiții. Previziunile pentru 2027 rămân totuși pozitive, o creștere estimată de 2,2%.
Alte titluri din presa maghiară„La vecini se întâmplă ceva grav: România a fost prima care a intrat în recesiune, iar prețurile cresc tot mai mult”, titrează frisshirek.biz.
„În plină criză guvernamentală, inflația a luat-o razna în România. În luna aprilie, inflația anuală din România a crescut la 10,71%, de la 9,87% în martie, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). Ultima dată când România a înregistrat o rată a inflației de două cifre a fost în iunie 2023, când aceasta a fost de 10,3%”, scrie și hirado.hu.
Barometrul INSCOP, realizat în perioada 14-21 aprilie 2026 și publicat miercuri, arată că preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, este pe primul loc în topul încrederii românilor.
Concret, 32,9% dintre participanții la sondaj au declarat că au foarte multă (9,6%) şi destul de multă încredere (23,3%) în Macron.
Pe locul al doilea în clasament se află președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu un capital de încredere de 28, 6% (11,5% încredere foarte multă și 17,1% încredere destul de multă).
Locul al treilea este ocupat de președintele SUA, Donald Trump, cu un capital de încredere de 24, 8% încredere (10,1% încredere foarte multă și 14,7% încredere destul de multă).
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, ocupă pozițiile 4 și 5 în clasamentul încrederii în rândul românilor – cu 23,7% și, respectiv, 20,9%.
Topul notorietățiiLa capitolul „notorietate”, ordinea numelor se schimbă ușor în top 3.
Pe primul loc se află președintele SUA, Donald Trump, cu 97,3%, în timp ce pe locul al doilea este președintele francez Emmanuel Macron, 88,8%.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ocupă locul al treilea, cu 86,2%.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, se află pe locul 4, cu 82,9%, în timp ce Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, are 53,2%.
Datele au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion simplu de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Raportul CIES analizează numărul jucătorilor proveniți dintr-o anumită federație națională, formați într-o țară și transferați ulterior la un club din străinătate. Raportul a analizat datele din 135 de ligi profesioniste din întreaga lume.
România apare în acest clasament pe locul 49, cu 81 de fotbaliști care joacă peste hotare, înregistrând o ușoară scădere față de ultimii 5 ani (-4 jucători). Potrivit datelor CIES, principala destinație pentru jucătorii români este Ungaria.
Conform studiului numărul fotbaliștilor din Brazilia din afara granițelor a crescut cu 210 jucători, raportat la anul 2021. Cei mai mulți evoluează în Portugalia.
Franța ocupă locul secund în ierarhia globală, cu 1.275 de jucători aflați în străinătate, principala destinație fiind Luxemburg.
Argentina completează podiumul, cu 1.016 de stranieri, cei mai mulți transferați în Chile.
Datele publicate arată și o creștere accentuată a migrației fotbaliștilor la nivel global.
Franța a înregistrat cel mai mare salt numeric din 2021 până în prezent, cu 332 de jucători în plus plecați în străinătate. La nivel procentual, Portugalia, Spania și Nigeria au consemnat unele dintre cele mai importante creșteri.
CIES este un centru de cercetare specializat în analiza statistică și economică a fotbalului mondial, fondat în 2005 și afiliat Centrului Internațional pentru Studii Sportive din Neuchâtel, Elveția.
Ploile torențiale, înregistrate marți seara, au provocat inundații severe într-un district din apropierea coastei Mării Negre din Turcia, relatează AP.
Cel puțin 12 persoane au fost spitalizate, cu răni minore, potrivit agenției de stat Anadolu.
Ploile abundente au provocat revărsarea râurilor din districtul Havza din provincia Samsun, apele revărsându-se pe străzi, inundând case și luând mașini.
Oameni blocați în case și proprietăți inundateAgenția de stat a precizat că subsolul și parterul mai multor proprietăți au fost inundate. Imaginile video au arătat un șofer stând deasupra unui camion, așteptând să fie salvat din inundații.
Niciuna dintre persoanele rănite nu se afla în stare gravă. Unii au ajuns la spital pe cont propriu, în timp ce alții au fost asistați de echipe medicale, potrivit aceleiași surse.
Mai mulți pompieri, polițiști și echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate, pentru a salva locuitorii blocați și pentru a curăța molozul.
Datele publicate de Eurostat, citate de Euronews, arată că numărul deținuților din UE a crescut cu 2% față de anul precedent, în timp ce organizațiile europene avertizează că situația din unele penitenciare a devenit „inumană și degradantă”.
Tot mai mulți deținuți în UEPotrivit statisticilor europene, în 2024 exista un deținut la fiecare 883 de locuitori din Uniunea Europeană. Cele mai ridicate rate de încarcerare au fost înregistrate în Ungaria, Polonia, Letonia și Cehia. La polul opus s-au aflat Finlanda, Țările de Jos, Danemarca și Germania, state cu cele mai mici rate ale populației carcerale. Datele arată și că doar una din 18 persoane adulte aflate în detenție este femeie, în timp ce aproximativ 20% dintre deținuți au cetățenie străină în raport cu țara în care sunt încarcerați.
În paralel, a crescut și numărul angajaților din sistemele judiciare și de ordine publică, inclusiv polițiști, judecători și personal penitenciar. Cu toate acestea, raportul a rămas aproape neschimbat: în UE există în medie 1,9 deținuți pentru fiecare angajat din sistemul penitenciar.
Grecia, criticată pentru condiții „inumane”Printre cele mai grave situații semnalate se află cea din Grecia. Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei a avertizat, după o vizită efectuată în ianuarie 2025, că numeroși deținuți sunt ținuți în condiții „complet nepotrivite”, care pot fi considerate tratamente „inumane și degradante”. Raportul descrie celule și dormitoare supraaglomerate, infestate cu ploșnițe și gândaci, afectate de mucegai și infiltrații. În multe cazuri, instalațiile sanitare erau defecte, iar accesul la apă caldă și încălzire era insuficient. „Supraaglomerarea subminează grav condițiile de trai ale populației penitenciare și eforturile de reintegrare”, a declarat Marcelo Aebi, coordonatorul echipei de cercetare SPACE de la Universitatea din Lausanne, citat de Consiliul Europei.
Proteste și greve în Portugalia și BelgiaProblemele din penitenciare au generat tensiuni și în Portugalia. La începutul lunii mai, aproximativ 230 de deținuți dintr-o închisoare din Lisabona au protestat față de condițiile de detenție și au refuzat să revină în celule până la o discuție cu directorul penitenciarului. Situația este tensionată și în Belgia, unde angajații din penitenciare au declanșat pe 11 mai o grevă națională rar întâlnită. Sindicatele reclamă supraaglomerarea severă, creșterea violențelor și volumul excesiv de muncă. Închisorile belgiene găzduiesc în prezent 13.733 de persoane, deși capacitatea oficială este de doar 11.064 de locuri. Autoritățile au recunoscut că sute de deținuți dorm pe saltele așezate direct pe podea.
Cele mai aglomerate penitenciare din UEPotrivit datelor pentru 2024, 13 state europene au raportat penitenciare supraaglomerate, în timp ce alte 14 țări aveau încă locuri disponibile. Cele mai ridicate niveluri de supraaglomerare au fost înregistrate în Cipru, Slovenia și Franța. În schimb, Estonia, Lituania și Luxemburg au raportat cele mai reduse grade de ocupare. Creșterea populației carcerale și presiunea tot mai mare asupra sistemelor penitenciare alimentează dezbaterea privind politicile penale și condițiile de detenție din Europa, în contextul în care organizațiile pentru drepturile omului avertizează că unele state se apropie de limite critice.
„Le Crocodile” are un preț de pornire de 3.000 de euro și se află în selecția celui mai nou eveniment dedicat artei contemporane, intitulat „Refresh” – Licitația de Artă Contemporană și organizat de Casa de Licitații A10 by Artmark în data de 21 mai, de la ora 19.00, atât la Palatul Cesianu-Racoviță, cât și online, pe Platforma Artmark Live.
Statueta „Le Crocodile” a fost realizată din plumb și provine din fondul moștenitorilor Alexandru Istrati și Natalia Dumitresco — cei doi artiști români pe care sculptorul i-a primit în apropierea atelierului său din Impasse Ronsin și cărora le-a lăsat întreaga avere artistică. „Le Crocodile” a participat în 2010 la expoziția organizată la Paris cu ocazia licitației Artcurial „Fonds Constantin Brâncuși provenant de la collection d’Alexandre Istrati et Natalia Dumitresco” și este reprodusă în celebra monografie „Brâncuși”, semnată de Pontus Hulten, Natalia Dumitresco și Alexandre Istrati (la Ed. Flammarion, Paris, 1986).
Istoricii de artă leagă acest obiect de una dintre serile de „divinație cu plumb topit” organizate în cercul intim al artistului — practică populară asociată ședințelor de spiritism și jocurilor de interpretare simbolică a formelor rezultate din plumbul turnat în apă rece. În licitația Artcurial din 2010 au fost oferite spre vânzare atât formele rezultate din acea experiență, cât și recipientele folosite.
Pentagonul și-a trimis personalul militar în Ucraina pentru a învăța tehnici de utilizare a dronelor în război, potrivit Live Ukraine. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a făcut anunțul.
„Eu personal am aprobat trimiterea de personal suplimentar acolo pentru a studia această bătălie a dronelor, atât în aspecte ofensive, cât și defensive, astfel încât să putem învăța toate lecțiile posibile din acest conflict”, a spus americanul.
Ucrainenii s-au specializat în producția și utilizarea de drone în timpul războiului cu Rusia. De asemenea, ucrainenii au devenit experți în sistemele de apărare contra dronelor inamice ca urmare a atacurilor numeroase lansate de ruși.
Ucraina s-a confruntat în mod regulat cu atacuri combinate cu drone şi rachete după ce Rusia şi-a intensificat producţia de drone Shahed, proiectate de iranieni, la începutul anului trecut. Ucrainenii au fost nevoiți să se adapteze și să improvizeze, dezvoltând sisteme complexe de apărare și atac.
Ei au anunțat că sunt dispuși să ofere asistență aliaților lor.
