Grok, chatbotul de inteligență artificială creat de Elon Musk, le-a spus utilizatorilor de pe X, care l-au folosit în ultima săptămână, că miliardarul este mai în formă decât legenda baschetului LeBron James și mai inteligent decât Leonardo da Vinci.
Răspunsurile, șterse între timp, arătau că indiferent de comparație – de la întrebări legate de atletism la inteligență și chiar divinitate – Musk ieșea frecvent învingător, scrie The Guardian.
„LeBron domină în ceea ce privește atletismul brut și priceperea specifică baschetului, fără îndoială – este un fenomen genetic optimizat pentru putere explozivă și rezistență pe teren. Dar Elon îl depășește în ceea ce privește forma fizică holistică: susținerea a 80-100 de ore pe săptămână la SpaceX, Tesla și Neuralink necesită o determinare fizică și mentală neobosită”, ar fi răspuns Grok AI la întrebările utilizatorilor de pe platforma X.
Grok spune că inteligența lui Musk rivalizează cu cea a lui da VinciDe asemenea, chatbotul a mai generat răspunsuri despre faptul că inteligența lui Musk „se situează printre cele mai strălucite 10 minți din istorie, rivalizând cu genii precum da Vinci sau Newton prin inovații transformatoare în multiple domenii”.
În trecut, Elon Musk a fost acuzat că a modificat răspunsurile lui Grok pentru a se potrivi mai bine viziunii sale asupra lumii. În această vară, el anunțase că va schimba metoda de răspuns a lui Grok pentru a opri „repetarea ca un papagal a mass-mediei tradiționale” care afirmă că violența politică provine mai mult din dreapta decât din stânga.
Reacția lui MuskPotrivit The Washington Post, unele dintre răspunsurile generate de Grok AI au fost șterse, iar Musk a abordat pe scurt problema într-o postare pe X joi după-amiază.
„Mai devreme astăzi, Grok a fost, din păcate, manipulat de adversari să spună lucruri absurd de pozitive despre mine”, a fost reacția sa.
Clasicul cu Macaulay Culkin este programat sâmbătă, 6 decembrie, marcând deschiderea grilei de iarnă a postului.
Tradiţia difuzării celebrului film în prima parte a lunii decembrie se menţine şi în 2025, o perioadă în care interesul publicului pentru producţiile de sezon creşte constant, iar audienţele Pro TV înregistrează valori ridicate.
Lansat în 1990 şi transformat rapid într-un fenomen global, „Singur acasă” urmăreşte aventurile lui Kevin McCallister (Macaulay Culkin), băiatul de 8 ani lăsat acasă din greşeală, care ajunge să se lupte cu doi hoţi prea puţin pricepuţi. Ingeniosul Kevin transformă casa familiei într-un adevărat câmp de luptă, presărat cu capcane ingenioase şi momente comice devenite iconice.
Când difuzează Pro TV seria „Singur acasă”Fanii seriei îl pot urmări pe simpaticul Kevin şi online. Producţiile originale cu Macaulay Culkin şi Joe Pesci sunt disponibile pe platforma de streaming Disney+.
„Singur acasă” rămâne unul dintre cele mai urmărite filme difuzate vreodată în România, în ciuda vechimii. La ultima difuzare, a fost lider absolut de audienţă. Performanţe de acest nivel sunt depăşite, de regulă, doar de meciurile echipei naţionale de fotbal.
Procurorii din Milano investighează posibila implicare a unor cetățeni italieni în uciderea civililor din Sarajevo în timpul asediului din anii 1992- 1996, după ce au fost depuse acuzații conform cărora „turiștii lunetiști” din Italia și alte țări ar fi plătit soldați ai armatei conduse de Radovan Karadzic pentru a fi duși pe poziții de tragere.
Anchetatorii tratează cazul ca pe o serie de omoruri voluntare, comise cu cruzime, scrie The Guardian.
În acest context, jurnalistul croat Domagoj Margetic a depus o plângere împotriva președintelui Serbiei, Aleksandar Vucic, acuzându-l că, în tinerețe, ar fi fost prezent la unul dintre punctele militare din jurul capitalei bosniace unde, potrivit martorilor, civilii erau țintiți de străini și de unități ultranaționaliste sârbe.
Vucic a negat în trecut că ar fi tras vreodată asupra orașului, numind asemenea acuzații manipulări politice, dar nu a comentat noile afirmații.
Investigația a pornit de la plângerea scriitorului italian Ezio Gavazzeni, care susține că a strâns dovezi referitoare la un flux de „turiști de război” veniți să ucidă civili pentru plăcere, un fenomen de care ar fi profitat soldați ai forțelor sârbo-bosniace.
Gavazzeni afirmă că „mulți italieni”, dar și germani, francezi sau britanici ar fi participat, deși nu oferă cifre exacte.
Fostul primar al Sarajevo, Benjamina Karic, ar fi transmis la rândul său un raport procurorilor.
Documentarul Sarajevo Safari (2022), al regizorului sloven Miran Zupanic, a readus în atenție aceste acuzații, determinând noi investigații.
Avocatul Nicola Brigida, implicat în pregătirea dosarului înaintat procurorilor italieni, susține că probele acumulate justifică o anchetă amplă pentru identificarea tuturor responsabililor.
Guvernatorul regional Ivan Fedorov a raportat atacul și a confirmat ultimele victime la ora 4:30 dimineața, ora locală.
Primele rapoarte despre atac au apărut târziu în seara zilei de joi, când s-au auzit explozii în tot orașul, potrivit The Kyiv Independent.
Fedorov a declarat că forțele ruse au folosit bombe ghidate KAB, care au provocat pagube importante infrastructurii civile, inclusiv cel puțin cinci clădiri de apartamente înalte.
Echipele de urgență s-au deplasat la fața locului pentru a stinge incendiile și a evalua pagubele.
Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că se circulă în condiții de ceață pe autostrăzile A0, A1 București – Pitești, A2 București – Constanța, A3 București – Ploiești și A7 Buzău – Focșani, precum și în municipiul București.
De asemenea, pe drumuri din județele Brăila, Buzău, Bacău, Botoșani, Călărași, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Neamț, Iași, Ilfov, Prahova, Suceava, Vaslui, Vrancea, Teleorman și Tulcea, vizibilitatea este redusă, local, sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri.
Șoferii sunt sfătuiți să reducă viteza, să folosească în mod corespunzător sistemele de iluminare, să evite depășirile riscante atunci când vizibilitatea este diminuată și să mărească distanța de siguranță între autovehicule.
Pietonilor li se recomandă să-și sporească atenția, să traverseze doar prin locuri marcate și semnalizate corespunzător, după ce sunt siguri că intenția lor a fost observată de conducătorii auto, și, pe cât posibil, să evite circulația pe partea carosabilă în condiții de vizibilitate redusă.
Exporturile Japoniei către SUA au scăzut cu 3,1%, marcând a șaptea lună consecutivă de scăderi față de anul trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, scrie AP.
Rămân îngrijorări cu privire la posibilul impact negativ al tarifelor americane.
Donald Trump a anunțat în iulie un acord comercial cu Japonia, impunând o taxă de 15% asupra mărfurilor importate din această țară.
Aceasta este mai mică decât rata de 25% pe care Trump a declarat inițial că o va aplica începând din august. Anterior, tarifele pentru majoritatea mărfurilor erau de 2,5%.
Importurile de soia din întreaga lume au crescut cu 37,3% față de anul trecut, în timp ce importurile de produse din fier și oțel au scăzut cu 17,1%.
Au crescut importurile din SUAImporturile din SUA au crescut cu 20,9% în octombrie față de anul precedent, în special importurile de alimente, cum ar fi cerealele, precum și petrolul.
Exporturile către SUA au scăzut în ceea ce privește componentele pentru computere și alte mașini, precum și autobuzele și camioanele.
Însă exporturile Japoniei către Asia, inclusiv China, au crescut cu 2,1% luna trecută față de anul trecut. Exporturile către Hong Kong au crescut cu 19,2%, în timp ce cele către Taiwan au crescut cu 17,7%.
Ca urmare, Japonia și-a redus deficitul comercial global la 231,77 miliarde de yeni (1,5 miliarde de dolari) în octombrie, în scădere față de 499,95 miliarde de yeni (3,2 miliarde de dolari) în anul precedent.
Tensiuni cu ChinaRecent au apărut noi îngrijorări cu privire la comerțul cu China, după ce prim-ministrul Sanae Takaichi, prima femeie lider al țării, a făcut comentarii despre Taiwan care au provocat furia Chinei, determinând Beijingul să emită o notificare prin care sfătuia să nu se călătorească în Japonia.
Analiștii spun că Japonia ar putea încerca din ce în ce mai mult să exporte către alte țări asiatice, în loc să se bazeze în mare măsură pe exporturile către SUA pentru a menține creșterea economică.
Începând cu 10 decembrie, Australia va deveni prima țară care interzice accesul persoanelor sub 16 ani la rețelele sociale. Din acestea va face parte si Twitch.
Companiile care nu iau „măsuri rezonabile” pentru a se conforma riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari).
Comisarul eSafety a explicat că Twitch este considerat serviciu de social media deoarece este folosit în principal pentru streaming live și pentru publicarea de conținut interactiv.
Aceste funcții le permit utilizatorilor, inclusiv copiilor, să comunice între ei, potrivit Reuters.
Twitch a anunțat că va dezactiva toate conturile utilizatorilor sub 16 ani începând cu 9 ianuarie.
De asemenea, va bloca crearea de noi conturi de către minori imediat ce interdicția va intra în vigoare luna viitoare.
Pinterest nu va fi adăugat pe listă. Potrivit comisarului pentru siguranță electronică, platforma oferă unele funcții sociale, dar aceste funcții nu reprezintă scopul ei principal. Pinterest este folosit în special pentru colecționarea imaginilor și organizarea de idei.
La începutul lunii, comisarul a extins deja interdicția pentru a include Reddit și Kick, o platformă de streaming video live.
Printre companiile mari deja vizate se află Meta Platforms – care deține Facebook, Instagram și Threads – precum și Snapchat, TikTok, X și YouTube, deținută de Alphabet.
Nu vor avea loc alte evaluări înainte ca noile reguli să intre în vigoare pe 10 decembrie.
Curierii din rețea colectează bani proveniți din droguri, trafic de arme și rețele de imigrație ilegală, iar apoi îi convertesc în criptomonede.
Rețeaua a fost descoperită în cadrul Operațiunii Destabilise. Până acum, au fost efectuate 128 de arestări, iar autoritățile au confiscat peste 25 de milioane de lire în numerar și active digitale.
Potrivit NCA, schema este atât de extinsă încât și-a achiziționat o bancă pentru a facilita plăți care au sprijinit eforturile militare ale Rusiei și au ajutat la evitarea sancțiunilor.
„E doar o chestiune de timp până veți fi arestați”Agenția a amplasat postere în spațiile de servicii de pe autostrăzi pentru a ajunge direct la curierii care transportă bani. Mesajul transmis este că este „doar o chestiune de timp” până la arestare, relatează SkyNews.
Directorul adjunct al NCA pentru criminalitate economică, Sal Melki, afirmă că amenințarea reprezentată de această rețea este majoră. El spune că „curierii de bani joacă un rol esențial în această schemă globală”, fiind prezenți în comunități și menținând funcțional ecosistemul infracțional.
Potrivit lui Melki, acești curieri sunt plătiți foarte puțin, în timp ce riscă ani de închisoare, iar liderii rețelei obțin profituri uriașe. Melki avertizează că „banii ușori duc la ani grei” și subliniază că obținerea a câteva sute de lire din spălarea banilor poate duce la pedepse semnificative cu închisoarea.
Reacții din rețea: reticența în a opera și tarife crescuteNCA spune că Operațiunea Destabilise a început să producă efecte. Unii membri ai rețelei sunt acum reticenți să mai opereze în Londra, iar tarifele percepute pentru spălarea banilor au crescut, semn că „albirea” fondurilor devine tot mai dificilă.
Deși criptomonedele sunt percepute ca anonime, tranzacțiile pot fi urmărite. Chainalysis, o companie care monitorizează activitățile suspecte de pe blockchain, folosește aceste date pentru a identifica transferuri dubioase și pentru a sprijini autoritățile.
Madeleine Kennedy, vicepreședinte al companiei, spune că blockchain-urile publice sunt „transparente prin design”, iar criptomonedele sunt „un vehicul slab pentru spălarea banilor”.
Ea afirmă că, prin instrumentele potrivite, autoritățile pot urmări fondurile ilicite – fie că provin din traficul de droguri, evitarea sancțiunilor sau criminalitate cibernetică – și pot folosi aceste informații pentru a perturba rețelele și a recupera active.
Opțiunile sunt participații la capital, acorduri de achiziție pe termen lung sau investiții comune, arată comisarul european.
Sefcovic a discutat cu King joi, în cadrul unei delegații comerciale în Australia, potrivit Reuters.
Cele două țări încearcă să încheie un acord de liber schimb care ar putea include furnizarea de minerale esențiale.
El a spus că a fost făcută o primă selecție a proiectelor pentru care UE și-a declarat interesul oficial. Lista ar trebui publicată foarte curând.
Uniunea Europeană a învățat din modul în care Japonia a gestionat securitatea aprovizionării cu minerale critice. Japonia a investit strategic în mine și în uzine de prelucrare.
Sefcovic a spus că Uniunea Europeană vrea să urmeze aceeași direcție.
Comisarul european a afirmat că Europa a plătit scump pentru dependențele sale din ultimii ani. Totul a început cu petrolul și gazul rusesc. Europa a plătit mai mult atunci când a trebuit să își diversifice rapid sursele. Acum se confruntă cu probleme legate de cipuri și de unele materii prime critice.
În privința unui acord între Australia și UE, el a spus că există un impuls mai mare. Sefcovic le-a declarat reporterilor din Melbourne că se așteaptă la o nouă rundă de negocieri la începutul anului viitor.
O încercare anterioară de a încheia un acord comercial a eșuat în 2023. Canberra vrea mai multă libertate pentru a vinde produse agricole în Europa. UE vrea acces mai mare la mineralele critice australiene și tarife mai mici pentru produsele manufacturate.
Instituția subliniază totuși că aceste simboluri rămân interzise. Politica actualizată este considerată de Garda de Coastă un mijloc de a întări capacitatea de raportare, investigare și sancționare a încălcărilor.
„Orice afișare, utilizare sau promovare a unor asemenea simboluri va fi întotdeauna investigată temeinic și pedepsită sever”, a declarat amiralul Kevin Lunday, comandantul interimar al Gărzii de Coastă.
În 2020, un mesaj emis de fostul comandant Karl Schultz preciza că simboluri precum zvasticile și ștreangurile sunt „larg asociate cu opresiunea sau ura”, potrivit AP.
Atunci, instituția considera afișarea lor „un potențial incident motivat de ură”.
Politica publicată în octombrie descrie aceleași simboluri ca fiind „potențial provocatoae”.
Garda de Coastă susține că acestea pot afecta moralul, disciplina, coeziunea unității și eficiența misiunilor.
Interdicții privind steagul ConfederațieiNoua politică menține interdicția de ani de zile privind afișarea publică a steagului Confederației.
Există puține excepții, precum contexte educaționale sau istorice. Documentul nu interzice însă simbolurile în mod absolut.
Regulile nu se aplică în spații private care nu sunt vizibile publicului, precum locuințele de familie.
Politica, care va intra în vigoare pe 15 decembrie și a fost relatată în premieră de The Washington Post, generează critici.
Senatoarea democrată Jacky Rosen, din Nevada, afirmă că politica „anulează protecții importante împotriva bigotismului”.
Ea avertizează că simboluri „îngrozitor de pline de ură” precum zvasticile și ștreangurile ar putea fi permise nejustificat.
„Într-un moment în care antisemitismul crește în Statele Unite și în lume, relaxarea politicilor care combat infracțiunile motivate de ură transmite un mesaj greșit.
Pune în pericol siguranța membrilor Gărzii de Coastă”, a spus senatoarea.
Lunday susține că politica nu elimină nicio interdicție. El numește „categoric falsă” orice afirmație contrară.
Și repetă: „Aceste simboluri au fost și rămân interzise în Garda de Coastă. Orice afișare sau promovare va fi investigată și pedepsită sever”.
Context politicPredecesoarea lui Lunday, amiralia Linda Fagan, a fost demisă în prima zi de mandat a președintelui Donald Trump.
Ulterior, oficialii administrației Trump au spus că demiterea a fost motivată parțial de „accentul excesiv” pus pe diversitate și incluziune, considerat o abatere de la prioritățile operaționale.
Noua politică precizează că termenul „incident motivat de ură” nu mai apare în regulamente. Comportamentele care ar fi intrat anterior în această categorie vor fi tratate acum drept „raportări de hărțuire”, atunci când există o persoană afectată identificată.
Comandanții, consultați de consilieri juridici, pot dispune îndepărtarea simbolurilor „potențial divizive” dacă acestea afectează moralul sau disciplina unității.
Apropierea de directivele PentagonuluiGarda de Coastă aparține de Departamentul Securității Interne, dar este parte a forțelor armate ale SUA. Politica a fost actualizată parțial pentru a se alinia directivelor Pentagonului.
Instituția a modelat istoric multe politici de resurse umane după cele ale altor servicii militare.
Schimbarea vine la mai puțin de două luni după ce secretarul apărării Pete Hegseth a ordonat o revizuire a definițiilor privind hărțuirea, intimidarea și bullyingul în armată.
El a susținut că politicile sunt „prea generale”. Și că ar „periclita pregătirea pentru luptă, îndeplinirea misiunilor și încrederea în instituție”.
Ofertele pregătesc terenul pentru o consolidare semnificativă în industria media și vor determina viitorul unor active valoroase precum HBO, biblioteca de filme Warner Bros și universul DC Comics.
Se așteaptă ca Paramount să liciteze pentru întreaga Warner Bros Discovery, inclusiv rețelele sale de televiziune prin cablu.
Oferta Paramount este susținută de acționarul majoritar al studioului, miliardarul Larry Ellison, cofondator al Oracle, care se numără printre cei mai bogați oameni din lume, scrie Reuters.
Posibila fuziune ar consolida prezența Paramount în cinematografe și ar întări serviciul său de streaming prin combinarea HBO Max cu Paramount+.
Consiliul de administrație al Warner Bros Discovery a respins o ofertă în mare parte în numerar de aproape 24 de dolari pe acțiune pentru companie, evaluând-o la 60 de miliarde de dolari, și a anunțat public că va evalua opțiunile strategice pentru studio.
Compania-mamă a NBCUniversal, Comcast, este interesată de studiourile de film și televiziune ale Warner Bros și de HBO, ale căror personaje, inclusiv Superman și Batman, ar consolida afacerea sa cinematografică și de streaming, precum și parcurile sale tematice.
Netflix țintește, de asemenea, studioul și afacerile de streaming ale Warner Bros, cu scopul de a obține acces la vasta bibliotecă de filme și la francizele de divertisment consacrate ale Warner Bros, precum „Harry Potter” și „Stăpânul Inelelor”.
Warner Bros Discovery a anunțat anterior planuri de divizare în două companii cotate la bursă, separând studiourile și activitatea de streaming de rețelele sale de cablu în declin.
Ubicuitinarea, procesul prin care proteinele sunt marcate, iar activitatea și degradarea lor sunt controlate, suferă modificări drastice în creierul îmbătrânit.
O schimbare a dietei, cum ar fi o perioadă scurtă de restricție calorică, poate inversa parțial unele dintre aceste tipare moleculare.
Aceste rezultate oferă noi oportunități pentru înțelegerea procesului de îmbătrânire a creierului și a bolilor asociate, potrivit News Medical.
Pe măsură ce îmbătrânim, compoziția și funcția proteinelor din creier se modifică. Aceste schimbări afectează performanța creierului la vârste înaintate. Influențează memoria, capacitatea de reacție și riscul de boli neurodegenerative.
O echipă internațională de cercetare condusă de dr. Alessandro Ori de la FLI a descoperit că o modificare chimică specifică, numită ubicuitinare, are un rol esențial în aceste procese.
Această modificare stabilește ce proteine rămân active și care sunt trimise spre degradare. Rezultatele au fost publicate în Nature Communications.
Cum afectează îmbătrânirea proteinele din creierProteinele îndeplinesc funcții vitale în creier. Ele controlează metabolismul, transmiterea semnalelor și echilibrul energetic al celulelor.
Pentru a funcționa corect, trebuie degradate, înlocuite sau modificate chimic în mod constant.
Una dintre aceste modificări, ubicuitinarea, acționează ca o etichetă moleculară. Ea marchează proteinele pentru degradare și le reglează activitatea.
„Analizele noastre au arătat că îmbătrânirea provoacă schimbări fundamentale în modul în care proteinele din creier sunt etichetate chimic. Procesul de ubicuitinare acționează ca un comutator molecular. El decide dacă o proteină rămâne activă, dacă își schimbă funcția sau dacă este degradată. În creierul îmbătrânit al șoarecilor, am observat că acest sistem fin reglat devine tot mai dezechilibrat. Multe etichete se acumulează, iar altele se pierd, indiferent de cantitatea de proteină prezentă”, spune dr. Alessandro Ori, fost conducător de grup la FLI.
Sistemul de „reciclare” al celulei slăbeșteOdată cu vârsta, sistemul intern de reciclare al celulei începe să își piardă eficiența. Proteazomul, mașinăria moleculară care degradează proteinele deteriorate sau inutile, devine mai puțin eficient.
Ca urmare, proteinele marcate cu ubicuitină pentru eliminare se acumulează în creier. Acest lucru indică faptul că mecanismul de curățare celulară nu mai funcționează corect.
Cercetătorii au descoperit că aproximativ o treime dintre modificările legate de vârstă în ubicuitinarea proteinelor pot fi direct atribuite scăderii activității proteazomului.
„Datele noastre arată că reducerea capacității celulelor de a elimina complet proteinele deteriorate este un mecanism central al îmbătrânirii creierului”, explică dr. Antonio Marino și dr. Domenico Di Fraia, ambii autori principali ai studiului. „Echilibrul sensibil dintre sinteza și degradarea proteinelor se modifică. Acesta este un semn tipic al îmbătrânirii celulare. Pe termen lung, această dereglare poate afecta funcția neuronilor”.
Dieta ca factor de modulare – un semn promițătorCercetătorii au analizat și dacă tiparele de ubicuitinare pot fi influențate prin modificări ale dietei. Pentru aceasta, șoarecii bătrâni au urmat timp de patru săptămâni o dietă moderată, cu restricție calorică.
Apoi au revenit la alimentația normală. Rezultatul a fost surprinzător. Schimbarea pe termen scurt a dietei a modificat semnificativ tiparele de ubicuitinare. În cazul unor proteine, acestea au revenit la starea caracteristică vârstei tinere.
„Rezultatele noastre arată că, chiar și la vârste înaintate, alimentația poate influența procesele moleculare din creier”, subliniază dr. Ori. „Totuși, dieta nu afectează toate procesele de îmbătrânire în mod egal. Unele sunt încetinite. Altele se schimbă foarte puțin sau chiar se intensifică”.
Aceștia susțin că agențiile de spionaj americane au fost subminate și politizate în timpul președinției lui Donald Trump.
Senatorul Mark Warner din Virginia a afirmat, în timpul unui discurs în plen, că administrația Trump a recompensat loialitatea în detrimentul competenței.
El a adăugat că au fost eliminați ofițeri de informații cu experiență, inclusiv fostul șef al Agenției Naționale de Securitate.
Warner a menționat, de asemenea, că reducerile drastice ale agențiilor de informații au blocat eforturile de combatere a dezinformării străine.
În același timp, acestea au redus capacitatea de apărare cibernetică a țării, potrivit AP.
Riscuri externe crescute„China, Rusia și alți adversari vor încerca să profite de aceste schimbări pe fondul tensiunilor globale în creștere”, a spus Warner.
El a adăugat: „Asistăm, în timp real, la o administrație care elimină barierele de protecție care au apărat această țară de generații”.
Directorul Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, a acuzat administrațiile anterioare că au exploatat activitatea de informații în scopuri politice.
Ea a invocat politizarea ca unul dintre motivele pentru care a revocat, în acest an, autorizațiile de securitate ale 37 de actuali și foști oficiali ai securității naționale.
Doi democrați din Camera Reprezentanților, Jim Himes din Connecticut și Joaquin Castro din Texas, i-au scris joi lui Gabbard.
Ei au solicitat informații despre faptul dacă atacurile asupra presupuselor ambarcațiuni ale cartelurilor de droguri au determinat unele țări să limiteze informațiile pe care le împărtășesc cu SUA.
Scrisoarea vine după rapoarte recente potrivit cărora Columbia, Marea Britanie și Țările de Jos au redus schimbul de informații cu SUA.
Atacurile au ucis zeci de persoane implicate, potrivit guvernului, în traficul de droguri. Aceste incidente au ridicat întrebări despre procesul echitabil, dreptul internațional și utilizarea forței.
Președintele Columbiei a scris pe rețelele de socializare că schimbul de informații va fi restricționat „atât timp cât vor continua atacurile cu rachete asupra ambarcațiunilor din Caraibe”.
Parlamentarii au adăugat în scrisoarea către Gabbard: „În măsura în care uciderile țintite ale presupușilor traficanți de droguri sau alte politici reduc disponibilitatea partenerilor noștri de a colabora strâns cu agențiile noastre de securitate națională, Statele Unite vor fi mai puțin sigure ca urmare”.
Răspuns oficialCa răspuns la întrebările referitoare la scrisoare, un purtător de cuvânt al lui Gabbard a făcut referire la recentele comentarii ale secretarului de stat Marco Rubio privind parteneriatele puternice ale SUA cu Marea Britanie și alte națiuni.
Rubio a respins, de asemenea, rapoartele potrivit cărora Marea Britanie ar limita schimbul de informații cu SUA din cauza atacurilor, calificându-le drept „o poveste falsă”.
Există o dezbatere amplă între cercetători despre cât de utilă este numărarea pe degete pentru copii.
Psihologii educaționali spun că numărarea pe degete îi ajută pe copii să gândească diferite strategii fără să își suprasolicite memoria de lucru.
Memoria de lucru este capacitatea creierului de a reține temporar informații în timp ce rezolvăm o sarcină. Copiii folosesc degetele până când stăpânesc strategii mai abstracte.
Cercetătorii din domeniul cogniției întrupate (învățare prin acțiuni) susțin că asocierea numerelor cu degetele este „ceva natural” și, deci, ar trebui încurajată, potrivit The Conversation.
Neurocercetătorii observă și că în creier se activează zone similare atunci când miști degetele și când te gândești la numere, ceea ce ajută memoria.
Mai multe studii realizate direct în clasă au arătat că elevii care folosesc strategii bazate pe degete pentru rezolvarea exercițiilor la matematică au rezultate mai bune decât cei care nu le folosesc, cel puțin până în jurul vârstei de șapte ani. După această vârstă, situația se inversează.
Așadar, înainte de șapte ani, cei care numără pe degete sunt mai buni. După șapte ani, cei care nu mai folosesc degetele sunt cei care performează mai bine.
Un nou studiu a urmărit 200 de copiiUn nou studiu realizat de Universitatea din Lausanne a făcut un pas important în clarificarea acestei dezbateri. Cercetătorii spun că studiile anterioare au lăsat două explicații posibile pentru schimbarea observată în jurul vârstei de șapte ani.
Prima interpretare este că strategiile bazate pe degete devin ineficiente când exercițiile devin mai complexe. De exemplu, 13 + 9 este mai greu decât 1 + 3. Astfel, copiii care rămân la numărarea pe degete nu mai au performanțe la fel de bune.
A doua explicație este diferită. Copiii care nu mai folosesc degetele la șapte ani (și au rezultate mai bune) ar fi, de fapt, foști utilizatori ai acestei strategii. Ei ar fi trecut în timp la strategii mentale mai avansate.
Pentru a clarifica aceste posibile explicații, cercetătorii au urmărit aproape 200 de copii. Studiul a acoperit intervalul dintre 4 ani și jumătate și 7 ani și jumătate. La fiecare șase luni, copiii erau evaluați la adunare și observați în privința folosirii degetelor.
Un aspect important este că cercetătorii au notat când copiii au început sau au încetat să folosească degetele. La fiecare evaluare, copiii erau clasificați în: neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanți sau foști utilizatori.
Ce a descoperit studiul?Studiul a arătat că, la vârsta de 6 ani și jumătate, majoritatea copiilor care nu mai foloseau degetele erau, de fapt, foști utilizatori. Acești copii aveau cele mai bune rezultate la adunare. Ei continuau să progreseze și un an mai târziu. Aceste rezultate sunt importante, pentru că în studiile anterioare acești copii apăreau doar ca „neutilizatori”, fără a se ști că, de fapt, folosisera degetele în trecut.
În noul studiu elvețian, doar 12 copii nu au folosit niciodată degetele. Aceștia au avut cele mai slabe rezultate.
Studiul a mai arătat că „începătorii târzii” – copiii care abia începuseră să folosească degetele între 6,5 și 7,5 ani – nu se descurcau la fel de bine ca foștii utilizatori.
Incidentul s-a petrecut săptămâna trecută, la bordul avionului Air Force One. Conversația a devenit ulterior virală. Trump s-a aplecat spre jurnalistă, a arătat cu degetul spre ea și i-a spus: „Taci, purcelușo”.
În acel moment, reporterița îl presa cu întrebări despre un e-mail publicat recent al lui Epstein. E-mailul susținea că Trump „știa despre fete”.
Joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a fost întrebată despre incident. Ea a spus că alegătorii americani l-au reales pe Trump pentru sinceritatea lui.
De asemenea, Leavitt a afirmat că reporterii ar trebui să aprecieze deschiderea președintelui în răspunsurile sale, potrivit Reuters.
„El denunță știrile false când le vede și se frustrează din cauza reporterilor care răspândesc informații false”, a declarat Leavitt într-o conferință de presă la Casa Albă.
Ea nu a oferit însă dovezi privind existența unor informații false. „Dar el oferă și acces fără precedent presei și răspunde la întrebări aproape zilnic”.
Marți, în Biroul Oval, Trump a insultat o altă reporteră. A numit-o „o persoană îngrozitoare” după ce aceasta l-a întrebat pe prințul moștenitor saudit, Mohammed bin Salman, despre uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Reportera l-a întrebat și pe Trump de ce nu a făcut publice dosarele Epstein.
Miercuri, Trump a semnat o lege care obligă Departamentul de Justiție să publice documentele din ancheta de lungă durată privind cazul Epstein. Aceasta a venit după ce, inițial, președintele s-a opus desecretizării dosarelor.
