Agregator de ştiri

Potrivit hotărârii oficiale, Rapid a primit o amendă de 11.250 de lei, pentru incidentele provocate de suporteri.

La rândul său, UTA Arad a fost sancționată cu 5.000 de lei.

„În temeiul art. 82.2 și 3.b din RD, raportat la art. 83.2.c din RD, cu aplicarea art. 54.2 din RD, se sancționează clubul FC Rapid cu penalitate sportivă de 11.250 lei”, se arată în decizia Comisiei de Disciplină.

Tot în cadrul aceleiași ședințe a fost analizată și eliminarea portarului Pavlo Isenko, de la Universitatea Craiova.

Jucătorul oltenilor a fost eliminat în minutul 84, în meciul pierdut de Craiova cu Farul Constanța, scor 1-4, partidă disputată duminică.

Goalkeeperul ucrainean a văzut cartonașul roșu pentru un fault comis în afara careului, din postura de ultim apărător.

„FCV Farul Constanța vs. Universitatea Craiova – Eliminare Isenko Pavlo (oaspeți) – În temeiul art. 63.1.e, raportat la art. 63.2.1 din RD, se sancționează jucătorul Isenko Pavlo cu suspendare pentru un meci și penalitate sportivă de 740 lei”, se arată în decizia Comisiei.

În urma acestei decizii, Isenko va rata partida cu Oțelul Galați, programată joi, de la ora 18:00.

Programul pornește de la convingerea că aerul curat nu este doar o temă tehnică, ci una care ține de comunități informate și implicate. Prin acest demers, școlile devin nuclee de monitorizare a calității aerului și de învățare aplicată, în care elevii și profesorii pot înțelege mai bine impactul poluării asupra sănătății și pot contribui la identificarea unor soluții punctuale, chiar în școala lor!

În perioada următoare, proiectul va selecta 5 școli din București care doresc să se implice activ în monitorizarea calității aerului, în interiorul și exteriorul unităților de învățământ, și să integreze activități de educație de mediu în viața școlară.

Pentru a putea fi selectate în proiect, școlile trebuie să completeze FORMULARUL DE ÎNSCRIERE, în perioada 2-16 februarie!

Citeşte comunicatul integral AICI

Protocolul semnat de Rogobete stabilește un traseu clar de îngrijire medicală pentru copiii care apelează linia unică 116 111 în situații de criză.

Apelurile copiilor la linia 116 111 privind dificultăți psiho-emoționale au crescut cu 73% în 2025 față de 2024. Cea mai mică vârstă înregistrată este de 12 ani. Creșterea dramatică a apelurilor arată necesitatea unei intervenții coordonate între prima linie de ajutor și sistemul medical de specialitate.

Protocolul semnat de Ministerul Sănătății cu Asociația Telefonul Copilului transformă apelul la 116 111 în începutul unui parcurs real de îngrijire. Până acum, de multe ori, criza era depășită punctual, dar problema nu dispărea. Un specialist reușea să aducă un copil într-un echilibru temporar, dar fără continuitate riscul reapărea.

Ministrul a explicat că un apel poate opri un gest extrem, dar responsabilitatea adevărată începe după acel moment. Intervenția trebuie să fie coordonată, profesionistă și susținută instituțional. Un copil care cere ajutor nu va mai rămâne singur după ce momentul critic trece.

Parteneriatul construiește o legătură funcțională între primul semnal de alarmă și intervenția medicală de specialitate. Copiii care apelează linia 116 111 vor primi acces la îngrijire de specialitate prin intermediul sistemului de sănătate.

Alexandru Rogobete a mulțumit echipei Asociației Telefonul Copilului, condusă de directorul executiv Cătălina Surcel, pentru profesionalism și dedicare. În spatele fiecărui apel preluat se află oameni care ascultă, intervin și nu abandonează copiii în momentele cele mai grele.

Creșterea cu 73% a apelurilor la 116 111 arată clar costul inacțiunii. Nu este vorba doar despre statistici, ci despre tot mai mulți copii care ajung să ceară ajutor în situații de criză.

Rolul Ministerului Sănătății este să transforme semnalele de alarmă în trasee clare de îngrijire. Fiecare copil care cere ajutor trebuie să primească sprijin real, nu doar o voce la capătul firului. Munca echipei Telefonul Copilului reprezintă prima linie de protecție pentru cei vulnerabili.

Alexandru Rogobete a încheiat mesajul subliniind că încrederea face bine, dar continuitatea salvează vieți.

Rareș Bogdan s-a referit la „doi colegi” care au făcut declarații la adresa sa și pe care îi consideră „nu rău intenționați, îi consider mai puțin informați”. Tocmai de aceea, Bogdan îi informează că este membru de drept în Biroul de Conducere a Partidului Național Liberal.

„Deci nimeni nu poate să-mi conteste prezența în cadrul ședințelor. Faptul că nu am participat timp de un an de zile a fost din cauza dedicării mele pe problemele legate la Parlamentul European. Eu voi veni după ședință și, din respect pentru munca pe care o faceți, care ține de meseria mea și de munca mea de 15 ani, este absolut firesc să vin și să stau de vorbă cu dumneavoastră. La fel cum mi se pare firesc să spun clar, atunci când eu am de spus anumite lucruri legate de lucrurile care nu funcționează, a fost în urma discuțiilor cu primarii, primarii respectiv au confirmat, inclusiv primarul de la Tarnic. Deci eu nu mint că nu am niciun motiv. Eu sunt cel care am venit dintre voi, din stradă, și am adus acest partid, la rugăminte a fostului președinte și a fostului lider al partidului, domnul Orban, de la 18% am dus partidul la 28%”, spune Rareș Bogdan.

Bogdan spune că Ilie Bolojan „l-a dus, a câștigat cu 14%”. „Eu am dus partidul când am fost primul pe listă și am condus campania proiectului Ludovic Orban la 28%. Eu sunt interesat de ce se întâmplă cu Partidul Național Liberal. Pe mine mă interesează, de exemplu, (…) faptul că dintr-o decizie greșită, aberantă, pentru că nu întotdeauna ai impozitarea aduce mai mulți bani. (…) Din cauza impozitării coletelor pe e-commerce (…) România a mutat business în Budapesta, în în Amsterdam și în Liege, am mutat business de 300 de milioane de euro pe an. Doar în semestrul 2 anul trecut, pe aeroportul Otopeni ne-au aterizat 7630 de colete, care au însemnat taxe pentru România de 240 de milioane de euro, doar în semestrul 2”, a mai spus Rareș Bogdan.

Ciprian Ciucu a spus, în urmă cu o săptămână, despre declarațiile lui Rareș Bogdan – fostul „number one”, care a avut reproșuri grave la adresa premierului Ilie Bolojan, care este și președintele PNL, dând de înțeles că Bolojan ar fi „dictator” chiar cu liberalii, că „domnul Rareș Bogdan nu poate proba nimic din ceea ce a spus”.

„Domnul Rares Bogdan a folosit ședința BPN, unde nu mai este membru, doar pentru a veni să facă niște declarații, după care în interiorul ședinței a fost constructiv chiar. Domnul Rareș Bogdan, nu știu, poate vrea să revină prim planul politicii din România, dar, astfel de declarații înainte de Ilie Bolojan, din cele mai multe ori, ar fi fost cumva pedepsite prin diferite metode: suspendări, excluderi și așa mai departe. Mulți colegi, domnul Cîțu (Florin Cîțu – n.r.), domnul, nu știu, mulți colegi, au luat cuvântul public împotriva partidului și al șefului partidului și nu au avut niciun fel de problemă. Niciun fel de… cum să vă zic, măcar un fel de reproș în timpul ședinței. Da? Cum să fie dictator? Cum? Este opusul”, a afirmat Ciprian Ciucu.

„La Disparition” (Dispariția), roman apărut în 1969, l-a și făcut celebru pe autorul său, George Perec.

Are 300 de pagini, deci nu e chiar de glumă, iar Perec a făcut aici un exercițiu ce ar putea să pară o glumiță de intelectual: un roman fără vocala „e”, cea mai folosită vocală din franceză?

Da, și mai important decât această performanță tehnică este motivul pentru care Perec a ales să facă asta. „La Disparition” este o lipogramă – un text scris cu excluderea deliberată a unei litere.

În cazul lui Perec, eliminarea „e”-ului e cu atât mai fascinantă, cu cât această vocală e de bază în limba franceză.

Romanul este o poveste detectivistivă ciudată, în care personajele dispar, sunt căutate, se pierd, fără ca vreodată să fie numită explicit cauza.

De-a lungul timpului, criticii literari au încercat să identifice semnificația eliminării acestei vocale și, la un moment dat, au izbândit: „e”-ul lipsă trimite la o lipsă și mai mare: mama scriitorului. Deportată la Auschwitz și ucisă acolo, în timpul Holocaustului, în timp ce tatăl său a fost ucis în front, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial.

Iată, bunăoară, cum această lipsă capătă contur și sens, căci „e”-ul nu există, dar e peste tot, e durerea surdă, implacabilă, cu care nu ai altă soluție decât să faci pace.

Georges Perec s-a născut la Paris, în 1936, într-o familie de evrei polonezi.

Copilăria lui?

Pierdere, lipsă, război, tăcere – scheletul moral pe care-și va zidi scriitura.

Aceste experiențe revin obsesiv în scrisul lui Perec. Chiar și atunci când vorbește despre experiențe banale.

Perec a fost membru al grupului Oulipo (Ouvroir de litérature potentielle – Atelier de literatură potențială) – o comunitate de scriitori și matematicieni interesați de constrângeri formale: texte scrise după reguli stricte, formule, scheme, jocuri.

Ideea centrală a grupului era că limitarea nu sugrumă creativitatea, ci o potențează.

Prin urmare, romanul lui Perec nu e doar un capriciu și nici o expunere vanitoasă de tehnică bună, ci filosofie literară.

Însă, desigur că a-l reduce pe Perec la statutul de „scriitor al romanului fără „e” ar fi mai mult decât nedrept.

Pasiunile lui pentru obiectele mici, aparent nesemnificative (apartamente, liste, obiceiuri, ritualuri, gesturi repetitive) documentează banalul ca o constantă a vieții (în „Les Choses” a scris despre obsesia pentru consum a unui cuplu tânăr, iar în „Je me Souviens” (Îmi amintesc) – a adunat sute de fragmente de memorie personală și colectivă și nu le-a dat formă, le-a lăsat așa, pur și simplu –  a fost un pasionat de inventare și tipologii).

Spectaculozitatea lui Perec constă tocmai în aceea că nu caută cu lumânarea. Într-o lume a algoritmilor, a regulilor de tot felul, a constrângerilor și a corectitudinii politice, sensul se poate construi tocmai astfel: din lipsă.

Căci așa cum romanul lui Perec capătă forță tocmai din lipsă, tot astfel și această lume își poate recolta forța tocmai din lipsă și constrângere.

Este o lecție pe care ne-o transmite Perec în felul lui și de la care am putea să pornim în propria noastră incursiune spre noi înșine.

Lipsa nu distruge, ci construiește. Prin asta, Perec rămâne la fel de surprinzător de actual.

Într-o lume a zgomotului, lipsa dă structură, nu harababură.

Perec avea doar 45 de ani când a murit, dar a lăsat în urmă o operă dificil de încadrat, dar ușor de recunoscut: texte ce par jocuri, jocuri ce ascund răni.

După Perec rămâne ideea: tăcerea spune mai mult decât cuvântul.

Deputatul social-democrat Marius Budăi a declarat la Antena 3 CNN că PSD nu blochează reforma administrației, ci cere un dialog real în coaliție. El a subliniat că partidul a propus încă din septembrie un pachet de relansare economică, considerat esențial pentru economie.

Budăi a afirmat că acest pachet a fost pus pe masa coaliției încă din toamnă, fără a fi discutat serios până la finalul lunii ianuarie. În opinia PSD, relansarea economică este vitală pentru menținerea locurilor de muncă și supraviețuirea firmelor românești.

„Pachetul nostru pentru relansarea economiei în viziunea PSD, repet, și-am spus-o de foarte multe ori, nu avem pretenția că suntem stăpânii adevărului absolut.

De la începutul lunii septembrie am vorbit despre acest pachet și l-am pus pe masă de dialog al coaliției.

Până la sfârșitul lunii ianuarie nu s-a vrut să se discute despre el, noi spunând și atenționând de la începutul septembrie că nu va exista un alt pachet.

Fără acest pachet, în opinia noastră, necesar pentru relansarea economiei. Acum pachetul acesta este gata.

Apărăm locurile de muncă, dăm o gură de oxigen economiei românești. Pe partea asta însă trebuie să ne îngrijim și de oamenii care sunt cu veniturile cele mai mici și pe care scăderea puterii de cumpărare îi lovește cel mai mult.”

Social-democratul a explicat că, pe lângă relansarea economică, PSD a propus și un pachet de solidaritate socială. Acesta vizează protejarea celor mai afectați de creșterea costului vieții și de politicile de austeritate recente.

Printre categoriile vizate se numără pensionarii cu venituri mici, persoanele cu dizabilități, mamele cu copii, veteranii de război și alte grupuri vulnerabile. Budăi a insistat că economia are nevoie de „o gură de oxigen”, dar și oamenii cu venituri reduse trebuie sprijiniți.

„Dacă în opinia noastră pachetul de relansare economică este vital pentru menținerea locurilor de muncă și pentru supraviețuirea firmelor românești, iată că după o creștere considerabilă a costului vieții, din punctul nostru de vedere, pentru acel pachet de solidaritate pe care l-am expus ieri mai pe larg, asigură o minimă protecție pentru cei care au fost afectați cel mai mult de această austeritate.

Și vorbim aici de seniorii cu pensii mici, vorbim de persoanele cu dizabilități, vorbim de mamele cu copii, vorbim de veteranii de război, vorbim de oameni care au suferit.”

Budăi a concluzionat că măsurile sociale propuse sunt negociabile și că PSD dorește deschiderea rapidă a dialogului. El a cerut decizii rapide în coaliție pentru a răspunde atât nevoilor economice, cât și celor sociale.

„Haideți ca să nu trasez o dungă roșie neapărat pentru a deschide dialogul în coaliție și a arăta încă o dată bunăvoința noastră.

O să spun că să ne punem la masa dialogului în coaliție și să discutăm și să decidem în timpul cel mai scurt.

Nu sunt negociabile, sunt imperios necesare, dar vreau să avem dialog în coaliție.”

Șeful autorității naționale de concurență speră ca negocierile cu Bruxellesul pentru modernizarea Reactorului 1 de la Cernavodă vor fi încheiate în acest an, după care se va iniția dialogul și pentru Unităților 3 şi 4.

Cele două reactoare nucleare ale României, operate de producătorul național de energie nucleară, Nuclearelectrica, au o capacitate de aproximativ 700 MW fiecare și asigură, împreună, aproximativ 18,5% din producția totală de energie electrică a țării aproape de ora publicării (la ora 17:44).

„În acest an trebuie obţinut acordul Comisiei Europene pe planul de retehnologizare pentru Cernavodă 1 şi o să începem discuţiile – nu cred că le putem termina – dar vom începe procedurile, mai bine spus, pentru construcţia Unităţilor 3 şi 4. Deci, anul ăsta vrem să obţinem autorizarea Comisiei Europene pe planul de retehnologizare la Cernavodă 1 şi să notificăm, deci să cerem aprobarea Comisiei Europene, pentru construcţia lui 3 şi 4. De ce ne trebuie aprobarea Comisiei Europene? Cel puţin pe zona noastră ne trebuie pentru măsurile de ajutor de stat, pentru că investiţiile astea nu se vor face numai în condiţii de piaţă. Sunt sume prea mari”, a declarat Bogdan Chiriţoiu în cadrul conferinței de luni.

Potrivit șefului Consiliului Concurenței, în acest sens trebuie identificată formula de acordare a acestor ajutoare de stat, fie sub formă de garanţii pentru creditele, fie prin garantarea preţului.

„Ajutorul de stat va trebui să vedem cum rezultă din discuţiile cu Comisia şi să vedem pe ce formulă doreşte să meargă Nuclearelectrica, dar în esenţă măsuri de ajutor de stat pot să însemne garanţii de stat pentru creditele pe care le vor lua ei, pentru că, repet, nu-i creditează nimeni pe sumele alea şi pe duratele alea – sume mari şi durate mari – fără o garanţie a statului şi, de asemenea, e posibil să le garantăm un preţ. Mecanismul se numeşte contract pentru diferenţă. În esenţă, contract pentru diferenţă înseamnă că statul îţi garantează un anumit preţ. Dacă în piaţă tu primeşti mai puţini bani, statul îţi dă diferenţa. E mai inteligent decât vechile mecanisme – numite feed-in tariff (FiT) – în care ţi se garanta un anumit preţ. Acum îţi plăteşte diferenţa între preţul de pe piaţă şi un anumit anumit preţ de care ai tu nevoie ca să fie rentabilă investiţia. Deci, astea ar fi mecanismele de ajutor de stat şi astea le găsiţi peste tot – toată lumea vrea să facă nuclear acum, nu mai suntem singurii care avem nuclear. Deja există decizie recentă a Comisiei Europene privind Cehia şi decizie privind Polonia. Deci, avem deja decizii din ultimii ani luate de Comisia Europeană, decizii de ajutor de stat care includ astfel de măsuri”, a explicat Bogdan Chiriţoiu.

Consumul de energie electrică este estimat să crească modest în următorii opt ani, în concordanță cu perspectivele de evoluție a Produsului Intern Brut (PIB), în timp ce capacitățile de producție, în special din surse regenerabile, sunt prevăzute să aibă un avans mai consistent, așa cum arată datele incluse în raportul anual al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru 2024, consultat în premieră de reporterul Mediafax.

Specialiștii ANRE arată că, alături de gaze naturale, energia nucleară rămâne o soluție de dezvoltare strategică, ce va juca un rol important în asigurarea, atât a tranziției spre decarbonizare, cât și a securității energetice, prin punerea în funcțiune a centralei cu reactoare modulare mici (SMR) la începutul anului 2030 și a noilor unități 3 și 4 de la CNE Cernavodă, la sfârșitul anului 2030 și respectiv 2031, conform estimărilor SN Nuclearelectrica SA.

Sursa: ANRE

De menționat că decizia finală în cazul proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești nu a fost luată încă, și este inclusă pe ordinea de zi a Adunării Generale a Acțiunarilor (AGA) din 12 februarie.