Hotărârea de Guvern nr. 69/2026, publicată în Monitorul Oficial nr 120 din 12 februarie, include cadrul contextul care determină pentru aplicarea măsurii, operatorii care funcționează sub umbrele Lukoil – printre care rafinăria și rețeaua de aproximativ 300 de benzinării – și persoana desemnată pentru a prelua rolul de supraveghetor.
Proiectul de HG privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, a fost în analiza Guvernului încă din decembrie, în primă lectură, dar nu a fost publicat pe platforma Secretariatului General al Guvernului pentru detalii, și venea atunci la o săptămână după ce Executivul a extins, pe 2 decembrie, printr-o ordonanță de urgență cadrul de aplicare a sancțiunilor internaționale după ce anunțate de Statele Unite ale Americii în cazul gigantului petrolier rus Lukoil.
Actul normativ actual a fost adoptat având în vedere apropierea ultimului termen-limită i al SUA pentru finalizarea vânzării activelor externe de către Lukoil – inițial din 13 decembrie, prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar apoi până pe 28 februarie, în timp ce data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.
Argumentele inițiatorilor
„Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea de sancțiuni de către alte state împotriva Federației Ruse, care nu sunt obligatorii pentru România dar care produc efecte pe teritoriul României, prezenta hotărâre are ca scop continuarea sub supravegherea statului a activităților comerciale desfășurate de entitățile vizate de aceste sancțiuni internaționale, de a supraveghea fluxurile financiare al acestora, și în același timp asigurarea unui echilibru al pieței interne din punct de vedere al aprovizionării cu produse petroliere”, conform notei de fundamentare a proiectului de HG.
Mai exact, măsurile au fost propuse să fie adoptate în contextul acțiunilor Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii din 22 octombrie 2025, care vizează Regulamentul privind sancțiunile rusești privind activitățile străine dăunătoare – Termenele principale avute în vedere în legătură cu activitatea grupului Lukoil în România sunt 29 aprilie 2026 , data la care expiră licența nr. 128B care permite efectuarea tranzacțiilor legate de stațiile de alimentare și distribuție de carburanți Lukoil din afara Rusiei și 28 februarie 2026, dată la care expiră licența nr. 131B care permite efectuarea tranzacțiilor necesare în scopul final al vânzării activelor internaționale ale Lukoil internațional Gmbh și a entităților deținute direct sau indirect de această societate în procent de cel puțin 50%.
Potrivit inițiatorilor, Petrotel-Lukoil S.A. și Lukoil România SRL au un rol important în fabricarea produselor rezultate din prelucrarea țițeiului și în comerțul cu combustibili, asigurând stocurile de urgență de țiței și produse petroliere, constituite în baza prevederilor Legii nr. 85/2018 privind constituirea şi menținerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, cu modificările și completările ulterioare, cât și în asigurarea pieței interne cu produse petroliere, deținând cca. 18% din obligația de stocare a României, respectiv aproximativ 23% din piața produselor petroliere.
Oprirea rafinăriei Petrotel poate conduce la perturbări majore în lanțul de distribuție național al carburanților, consideră autorii proiectului, respectiv:
„Întreruperea aprovizionării stațiilor poate conduce la volatilitatea prețurilor la pompă, cu efecte directe asupra consumatorilor, a pieței de retail a carburanților, și pot crea presiuni suplimentare asupra operatorilor economici și a transportatorilor. În cazul închiderii Petrotel-Lukoil și Lukoil România, piața produselor petroliere din România va pierde aproximativ 23% din cantitatea disponibilă, cantitate care va trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului final plătit la pompă”, se arată în document.
Documentul face referire și la perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră deținut de Lukoil, în proporție majoritară, de 78%, împreună cu Romgaz, în Marea Neagră, considerat „un element de vulnerabilitate strategică”.
„Această situație amplifică riscurile de dependență energetică, afectează capacitatea statului roman de a-și asigura diversificarea surselor de aprovizionare și creează o expunere juridică, operațională și geopolitică pentru o companie strategică de stat, respectiv Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA. Având în vedere caracterul strategic al sectorului energetic, importanța infrastructurii critice de rafinare și distribuție, precum și asocierea statului român cu un operator supus sancțiunilor internaționale în perimetrul offshore Trident, situația justifică necesitatea consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, se arată în nota de fundamentare.
În plus, nota de fundamentare viza și impactul socioeconomic al măsurii. „Având în vedere cota de piață, continuarea activității rafinăriei Petrotel-Lukoil va menține stabilitatea pieței interne privind continuitatea în aprovizionare a lanțului de distribuție, precum și a activității societăților OIL TERMINAL și CONPET (operatorul Sistemului Național de Transport Țiței): volumele depozitate și transportate sunt de aproximativ 25% din activitatea Oil Terminal, și respectiv cu 40% în cazul Conpet. De asemenea se are în vedere stabilitatea locurilor de muncă ale personalului ce deservesc rafinăria, cele 321 de stații de distribuție, precum și depozitele regionale”, potrivit notei de fundamentare.
Activele Lukoil în RomâniaÎn calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați este propus să fie desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, pentru care ministerul nu a furnizat alte detalii.
Cele patru entități controlate de Lukoil în România – identificate anterior de Mediafax – care ar urma să fie supravegheate de stat dacă nu se finalizează tranzacția cu americanii de la Carlyle sunt:
Lukoil International GmbH controlează în România integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.
Vânzarea către Lukoil, încă nefinalizatăLa sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
Tranzacția agreată, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, vizează activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.
Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.
În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.
Documentul integral:
HOTĂRÂRE privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse
Având în vedere prevederile art. 85 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Art. 1. — (1) Se constată existența unui impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, în sensul art. 85 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Impactul economic semnificativ pe teritoriul României vizează piețele aferente activității de extracție a petrolului brut, a serviciilor anexe extracției petrolului, a fabricării produselor obținute din prelucrarea țițeiului, precum și a comerțului cu combustibili, ca urmare a sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României.
Art. 2. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se instituie măsura supravegherii extinse prevăzută de art. 85 și 86 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, pentru operatorii economici identificați în anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.
Art. 3. — În sensul prezentei hotărâri, noțiunile de sancțiuni internaționale, persoane și entități desemnate, fonduri, înghețarea fondurilor, resurse economice, înghețarea resurselor economice au înțelesul prevăzut de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 4. — Se desemnează începând cu data prevăzută la art. 2, în calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați în anexa nr. 1, denumiți în continuare entități supravegheate, persoana nominalizată în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.
Art. 5. — Supraveghetorul desemnat exercită drepturile și asumă obligațiile stabilite la art. 86 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la activitatea entităților supravegheate.
Art. 6. — Entitățile supravegheate îndeplinesc obligațiile stabilite la art. 86 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 7. — (1) Ministerul Energiei, în calitate de minister în al cărui domeniu de competență activează persoanele juridice prevăzute în anexa nr. 1, în sensul art. 85 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, poate solicita Agenției Naționale de Administrare Fiscală să verifice aspecte care țin de conformitatea declarațiilor și activității beneficiarului, prin efectuarea de activități specifice prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Ministerul Energiei încheie protocoale de colaborare cu Oficiul Național al Registrului Comerțului și alte autorități/instituții publice, în scopul accesării de informații necesare și utile supraveghetorului pentru îndeplinirea obligațiilor legale.
Art. 8. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ANEXA 1
ANEXA Nr. 2
Se desemnează domnul Bugheanu Ion-Bogdan în calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați în anexa nr. 1
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști, la finalul reuniunii informale a Consiliului European, cum vede situația privind interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale.
„E bine că avem dezbaterea asta. Haideți să lăsăm specialiștii să dezbată”, a fost răspunsul lui Nicușor Dan, întrebat dacă ar trebui impusă o vârstă minimă unitară pentru accesul la platformele sociale.
Șeful statului a subliniat că, dincolo de această temă punctuală, există două probleme majore asupra cărora societatea și autoritățile trebuie să se concentreze: consumul de droguri în rândul tinerilor și integrarea copiilor în activități sociale care să prevină dependențele.
„Una este întreg fenomenul consumului de droguri și aici, legat de întrebarea precedentă, rolul DIICOT-ului este foarte important. Și a doua (problemă majoră – n.r.) este cum facem să integrăm care sunt acele activități pe care noi, ca societate, le oferim copiilor de o anumită vârstă, astfel încât ei să simtă că fac parte dintr-o societate și să nu intre pe niște zone de dependențe care sunt foarte periculoase la vârsta asta. Astea sunt întrebările mari”, a afirmat Nicușor Dan.
El a reiterat că după ce specialiștii vor dezbate acest subiect, „politicul trebuie să ia o decizie” în privința eventualei reglementări a accesului minorilor la rețelele de socializare.
Președintele Nicușor Dan a susținut declarații la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Belgia. O parte dintre întrebările adresate au vizat situația internă, inclusiv numirile pentru șefii serviciilor secrete și ai parchetelor.
Întrebat când vor fi făcute propunerile pentru conducerea serviciilor de informații, în condițiile în care termenele anunțate anterior au fost depășite, și este nevoie de votul în Parlament, președintele a explicat că momentul va urma.
„În mod deliberat, aceste discuții se suspendă când sunt alte discuții și tensiuni în spațiul public, în zona politică. Poate să se termine concursul pentru procuror, bugetul și o să revenim la ele”, a declarat Nicușor Dan.
Întrebat dacă amânarea este cauzată tocmai de tensiunile din spațiul public, președintele a răspuns că este „o analiză de oportunitate. Când e mai bine să avem această discuție?”
Despre șefii parchetelorÎn ceea ce privește tema concursului pentru șefia marilor parchetelor, în contextul în care președintele va avea ultimul cuvânt în procesul de numire, acesta a spus că sunt „oameni foarte interesanți.
Întrebat cum i se par propunerile și dacă a analizat lista candidaților, Nicușor Dan a spus că vede lucrurile diferit față de o parte din opiniile exprimate public.
„Mi se pare că sunt și vorbesc cât se poate de serios, mi se pare că sunt niște oameni foarte interesanți printre ei. Am văzut și comentariile din spațiul public, nu sunt de aceeași opinie. Dimpotrivă, bineînțeles că e un concurs, oamenii vin cu un plan de management pe care eu nu-l cunosc în momentul ăsta, dar uitându-mă doar la numele pe care le-am văzut, pentru fiecare dintre cele trei parchete există persoane foarte interesante și eu sunt optimist că ele vor dinamiza.”, a spus Nicușor Dan.
Întrebat direct dacă Marius Voineag este „un nume interesant”, președintele a evitat să comenteze punctual. Președintele a invocat, în răspunsul său, caracterul competitiv al procedurii.
„Nu o să intru, vă dați seama. E un concurs care s-a pornit. Mi se pare asta că, legat de domnul Voineag, mi se pare o speculație fără niciun fundament că un om care poate eventual o să fie ajung la o instituție va controla o altă instituție. Asta mi se pare fără niciun fel de fundament”, a afirmat Nicușor Dan.
Nicușor Dan a afirmat că este preocupat de bugetul pe 2026 și că se va implica în discuții atunci când acestea vor începe efectiv, chiar dacă nu mai dispune, ca în trecut, de toate informațiile punctuale privind construcția bugetară.
„Problema bugetului pe 2026 este foarte importantă și, în momentul în care discuțiile o să înceapă, o să fiu și eu implicat”, a spus președintele.
Șeful statului a precizat că are întâlniri frecvente cu liderii coaliției, atât individual, cât și, la nevoie, în grup, și a respins ideea unei disfuncționalități majore în interiorul coaliției de guvernare.
„Dincolo de atacurile continue între părți și de percepția că această coaliție este în mare suferință, eu cred că, în realitate, în modul în care ei funcționează și ajung să aibă aceleași opinii pe actele normative pe care și le asumă, această coaliție funcționează mai bine decât percepția”, a declarat Nicușor Dan.
Referindu-se la întârzierea bugetului, președintele a spus că ar fi fost ideal ca acesta să fie adoptat înainte de 1 ianuarie, pentru a transmite un semnal de predictibilitate piețelor financiare, dar a subliniat că procesul este în desfășurare.
„Ministrul de Finanțe s-a întâlnit cu toate instituțiile reprezentative, au discutat pe o anvelopă pe fiecare instituție, iar săptămâna viitoare vor începe discuțiile tehnice”, a explicat el.
Nicușor Dan a estimat că bugetul ar putea fi finalizat în două-trei săptămâni și a arătat că, din perspectiva investitorilor, cel mai important semnal a fost reducerea deficitului bugetar.
„Mesajul cel mai bun pentru investitori este că, în loc de 9,5%, am avut un deficit de 7,6%. Dacă ne uităm doar la această parte, este un mesaj foarte bun”, a spus președintele.
Președintele Nicușor Dan a susținut joi declarații la finalul reuniunii informale a Consiliului European din Belgia, unde tema centrală a fost competitivitatea Uniunii Europene.
„Un Consiliu European cu tema competitivitate. Asta sună abstract, dar de fapt e vorba de condițiile de viață ale oamenilor, pentru că vorbim de salarii, pentru că asta înseamnă o economie competitivă, și vorbim de prețurile pe care oamenii le plătesc, care sunt direct legate cu prețul energiei”, a declarat Nicușor Dan.
Calendarul deciziilor și „al 28-lea regim” pentru companiiNicușor Dan a prezentat mai întâi aspectele de procedură stabilite la reuniune.
„În întâlnirea de azi s-au stabilit niște termene pentru întâlniri viitoare. După cum știți, o să fie un Consiliu pe 18-19 martie, și acolo Comisia s-a angajat să vină cu mai multe propuneri legate de stabilirea prețului energiei, una din priorități fiind coborârea prețului energiei, care este legat de competitivitatea companiilor.”, a spus Nicușor Dan.
Președintele României a mai precizat că tot în martie și aprilie sunt așteptate propuneri importante pentru mediul de afaceri.
„De asemenea, Comisia s-a angajat să vină în aprilie acest an cu o propunere pentru așa numitul al 28-lea regim pentru companii, adică un sistem unic prin care companiile să se poată înregistra oriunde în Europa, și, de asemenea, cu promisiunea de la toată lumea că această dezbatere se va sfârși la sfârșitul anului 2026. Deci la sfârșitul anului 2026 există promisiunea că vom avea acest regim al 28-lea.”, a menționat el.
„Asta înseamnă că va exista o metodă prin care, la alegere, cineva, oricine care va dori să constituie o companie, să aleagă să constituie o companie într-o țară membră sau să aleagă să constituie o companie pe acest al 28-lea regim și, în felul ăsta, să aibă o companie care să poată să activeze oriunde în Europa.”, adaugă el.
ETS, energie și prețuriNicușor Dan a declarat că în iunie va avea loc o dezbatere extrem de importantă privind mecanismul ETS, sistemul certificatelor pentru emisii de carbon.
„În iunie vom avea o dezbatere pe mecanismul ETS, adică acele certificate pentru emiterea gazului cu efect de seră. O să revin la chestiunea asta.”
„Mare parte din discuție și subiectul care pe noi ne-a interesat cel mai mult, despre energie. Pentru că Europa nu este competitivă în mare măsură din cauza faptului că prețul la energie este mult mai mare în Europa decât în Statele Unite sau în China.”, a spus el.
El a spus că subiectul privind ETS în cadrul întrevederii din Belgia a fost unul destul de complicat, având în vedere dezbaterile care au existat.
„S-a discutat foarte mult de mecanismul ETS, unde discuțiile au fost destul de contondente între susținători ai ETS, țări care și-au dezvoltat industria de producție pe regenerabile și țări care nu au făcut-o în același nivel și suferă, cum este și România. O să avem o dezbatere interesantă în iunie, când vom rediscuta cu totul reglementarea. În orice caz, toată lumea a fost de acord că parte din creșterea de preț vine din speculatorii care operează pe piața de certificate, care nu ar trebui să fie admiși în sistem.”, a spus Nicușor.
Un alt punct major, a spus președintele, este crearea, în viitor, a unei piețe unice reale a energiei.
„Se conturează o majoritate care își dorește ca Europa să investească într-o adevărată rețea de energie electrică, astfel încât să avem cu adevărat o piață unică și un preț uniform pe teritoriul Uniunii la energie electrică.”
Simplificare și reducerea birocrațieiPe partea de piață internă, discuțiile au vizat reducerea birocrației. „Reprezentanții mediului economic de peste tot din Europa se plâng pe bună dreptate de faptul că birocrația este mult prea mare. De exemplu, banii pe care companiile din Europa îi cheltuie pentru conformarea la diferite reguli sunt de două ori mai mari decât banii pe care companiile din Europa îi plătesc pentru cercetare dezvoltare. Și asta, bineînțeles, este necompetitiv.”, a spus Nicușor.
De asemenea, în cadrul reuniunii de joi din Belgia s-a discutat și despre formarea unor „campioni europeni”, firme suficient de mari pentru a concura la nivel global.
„Cum să facem să constituim așa numiți campioni europeni, adică firme care să aibă relevanță globală și, bineînțeles, că aici este nevoie ca ele să aibă un regim legislativ oarecum uniform în țările europene pentru a putea activa, cumva pe aceleași reguli, pe o piață mai mare.”, a spus președintele.
„Evident că ne dorim ca astfel de companii să activeze, să dea de lucru în România, dar trebuie să anticipăm că, pentru ca lucrul ăsta să se întâmple, infrastructura pe care o accesează trebuie să fie digitalizată. Deci o să fie cumva o competiție internă în care noi trebuie, dacă vrem să atragem tipul acesta de investiții, trebuie să digitalizăm interacțiunea pe care companiile o au cu diferite instituții ale statului român.”
Piața unică și bugetul europeanPreședintele a spus că Europa nu are încă o piață unică completă, iar „în momentul acesta suntem la jumătate, în sensul că nu există o adevărată piață unică a băncii și a capitalurilor, nu există o piață unică pe zona de telecomunicații și nu există o piață unică pe zona de energie, acolo unde suntem direct interesați.”
Discuțiile despre competitivitate dintre liderii europeni au fost legate și de viitorul buget al Uniunii pentru perioada 2028-2034.
„Această chestiune a competitivității este strâns legată de dezbaterea pe care o să avem pe parcursul întregului an cu privire la cadrul financiar multianual, adică bugetul Uniunii 2028-2034.”
„Una din ideile importante care a apărut a fost că, tocmai pentru ca Europa să rămână în această competiție globală, e nevoie de stimularea unor domenii care nu pot doar cu bani privați, cum ar fi zona de inteligență artificială, zona de industria aerospațială, zona de cybersecurity.”
„Discuția pe competitivitate, așa cum am spus, tocmai pentru că e vorba de Europa, pe termen lung va continua la toate ședințele următoare ale Consiliului.”, a mai adăugat Nicușor Dan.
Președintele României, Nicușor Dan, a fost rugat să comenteze decizia judecătorilor CCR în timpul unei conferințe de presă care a avut loc în Belgia la finalul întâlnirii de la Consiliul European.
„Nu vreau să comentez foarte mult pentru că este o autoritate care are libertatea de apreciere”, a spus Nicușor Dan.
El a insistat asupra problemei spunând că societatea vrea o soluție și a recunoscut că judecătorii CCR au tergiversat cazul.
„Totuși este o problemă pe care societatea o vrea rezolvată, o problemă care trenează în societate de foarte multă vreme (…) evident ca este o tergiversare, o vedem cu toții”, a precizat Nicușor Dan.
Reforma pensiilor speciale, pe care insistă premierul Ilie Bolojan, ar urma să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), au relatat surse din Administrația Prezidențială.
„Pare că la CCR s-au cam schimbat polii de putere dacă 8 din 9 judecători au decis amânarea iar a deciziei. Cel mai probabil reforma va fi trimisă la CJUE”, au spus aceleași surse.
Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE în privința statutului magistraților. Miercuri, Curtea Constituțională a decis că va lua o decizie în acest sens pe 18 februarie.
Președintele Nicușor Dan a fost întrebat joi, după reuniunea informală a Consiliului European, când ar putea avea loc prima ședință CSAT din acest an și dacă problema privind prețurile la energia electrică s-ar putea regăsi pe agenda discuțiilor.
Șeful statului a subliniat faptul că ministrul Energiei a propus un document de lucru privind situația prețurilor la energie electrică și o radiografie a sistemului energetic, însă acesta nu a fost discutat în cadrul CSAT din motive tehnice.
„Domnul ministru a propus un document de lucru. Din motive tehnice, el nu a intrat în discuțiile CSAT-ului, însă membrii CSAT-ului sunt la curent cu această discuție”, a afirmat, joi, Nicușor Dan.
El a subliniat că tema energiei rămâne una de interes la nivelul CSAT, în contextul preocupărilor legate de prețurile ridicate plătite de populație pentru energia electrică și de dezvoltarea capacităților interne de producție.
„Suntem într-o evoluție. Sperăm ca în cursul acestui an să avem pusă în funcțiune Tarnița. Este o discuție pe unde suntem cu Cernavodă 3 și 4 și este o discuție pe unde suntem cu Doicești”, a spus acesta.
Întrebat dacă subiectul producției interne de energie ar putea intra pe agenda CSAT, Nicușor Dan a subliniat că este „un subiect care preocupă”, fără a confirma explicit includerea sa pe ordinea de zi a unei viitoare ședințe.
La tragerea Loto 6/49 de joi s-a înregistrat un câștig de categoria I în valoare de 22.948.891,68 lei (aproximativ 4,50 milioane de euro).
Biletul norocos a fost jucat pe platforma Loteriei Române, amparcat.ro, și a fost completat cu trei variante la Loto 6/49 și o variantă la Noroc, prețul total al biletului fiind 28 de lei.
Acesta este primul câștig de categoria I obținut în 2026 la Loto 6/49.
Ultima dată când premiul de categoria I a fost câștigat la Loto 6/49 a fost pe 9 noiembrie 2025, valoarea fiind 49.149.676,24 lei.
Conform Regulamentului privind organizarea și administrarea jocurilor de tip loto tradițional, câștigătorul are 90 de zile de la data tragerii pentru a-și revendica premiul.
„Cu cât economia ta este mai integrată într-o economie care permite firme care se desfășoară pe spații mai largi, cu atât firmele alea vor fi mai productive, cu atât mai mult vei avea locuri de muncă bine plătite în țara ta”, a spus Dan.
Referitor la adoptarea monedei unice, șeful statului a precizat că România trebuie să respecte criteriile de deficit și datorie și că un termen realist pentru îndeplinirea acestor condiții ar fi în următorii 3-4 ani.
„Condițiile sunt, însă, cele pe care le cunoaștem. Ca să aderi la moneda euro, trebuie să ai și pe deficit și pe datorie indicatorii necesari”, a conchis președintele.
Potrivit unui comunicat al sindicatului SNGJ Dicasterial, joi, „la sediul Tribunalul Vâlcea, din circumscripția Curtea de Apel Pitești, s-a produs un incident de o gravitate extremă, care vizează direct integritatea fizică și demnitatea profesională a unei grefiere”.
Sindicaliștii spun că femeia a fost chemată în birou de un judecător. În interior se aflau mai mulți judecători.
„Potrivit informațiilor confirmate de colegă, domnul judecător Bogdan Mateescu, fost președinte al Tribunalului Vâlcea și actual candidat pentru funcția de președinte al Curții de Apel Pitești, în prezent fără nicio funcție de conducere, a chemat-o pe colega noastră într-un birou, în prezența altor judecători. Discuția inițiată nu a avut nicio legătură cu activitatea profesională a grefierei, cu atribuțiile de serviciu sau cu conduita acesteia în cadrul instanței. Subiectul invocat a vizat o situație petrecută într-un restaurant din oraș, în afara programului de lucru, în timpul liber al colegei noastre”, scrie în comunicatul SNGJ Dicasterial.
Grefiera ar fi fost agresată fizicSindicaliștii susțin că grefiera a fost agresată fizic și verbal.
„În momentul în care colega noastră, cu calm și respect, a precizat că viața sa privată nu privește instanța și nu are legătură cu activitatea profesională, situația a degenerat. Din declarațiile acesteia rezultă că a fost agresată verbal, iar ulterior, în momentul în care a refuzat să accepte un astfel de tratament, a fost împinsă și scoasă forțat din încăpere, fiind bruscată și împinsă pe ușă”, mai scrie în comunicat.
Poliția a fost chemată la fața locului. Au fost luate declarații de la grefieră, de la judecătorul implicat și de la martori.
În urma celor întâmplate a fost formulată solicitare pentru emiterea unui ordin de protecție și a fost deschis un dosar la poliție, „urmând a fi analizate inclusiv eventuale fapte de natură penală”.
Sindicaliștii mai anunță că există înregistrări audio ale incidentului.
„Integritatea fizică a colegei noastre este în mod real pusă în discuție, iar ceea ce s-a întâmplat depășește orice limită admisibilă într-o instituție a statului de drept”, este concluzia SNGJ Dicasterial.
Viceprim-ministrul Tanczos Barna a vorbit joi seară, la EuropaFM, despre funcționarea coaliției de guvernare și despre relația cu reprezentanții PSD.
Barna a declarat că, deși PSD este parte a coaliției și influențează deciziile guvernamentale, modul în care partidul face unele afirmații publice nu ajută în consolidarea coaliției.
„[PSD] este în coaliție și este la putere, fără doar și poate, pentru că influențează deciziile guvernamentale, deciziile din coaliții, formulează și foarte multe critici în spațiu public, lucru care nu pot să spun că ajută. Noi nu lucrăm așa. Noi, de fiecare dată când suntem într-o coaliție, nu ne vedem spre noi, criticându-ne colegii în public, încercăm să spunem tot ce avem de spus în coaliție”, a explicat Barna.
Vicepremierul a mai declarat că UDMR încearcă să fie un partener responsabil, în special prin evitarea declarațiile care pot induce în eroare.
„Dacă avem ceva de obiectat, solicităm în coaliție, nu în public. Avem acum această solicitare cu privire la reducerea sau posibilitatea de a modifica impozitele între minim și maxim, pentru a mai atenua creșterile acolo unde se poate, dar, în schimb, nu ați văzut în ultima perioadă, nici în ultimul an, nici o ieșire în decor a UDMR-ului”, a mai spus el.
Întrebat cum poate funcționa coaliția atunci când PSD fac declarații publice critice sau ironice la adresa partenerilor, Barna a declarat că „nu are alternativă nimeni din punctul meu de vedere.”
„Coaliția trebuie să meargă înainte și trebuie să luăm deciziile pentru țară și pentru economie. Avem nevoie cât se poate de repede, în câteva zile, două săptămâni, de buget. Pentru că suntem la sfârșitul lunii februarie, când, în cel mai bun caz, se va aproba bugetul. Nu ne permitem să trimitem alte mesaje nici investitorilor, nici Comisiei Europene, nici cetățenilor din această țară, pentru că are economia nevoie de stabilitate”, a spus acesta.
Tanczos Barna a mai spus că, deși este greu când apar astfel de declarații publice, soluția este maturitatea politică a partidelor din coaliție.
„E mai greu în coaliție dacă se fac astfel de declarații, imposibil nu e, este extrem, extrem de neplăcut.”, a declarat vicepremierul.
