Ministerul ucrainean al Energiei a transmis că amploarea distrugerilor provocate de loviturile rusești face imposibilă revenirea la întreruperile programate de electricitate pe malul estic al Kievului, în unele districte din regiunea Kiev și în regiunea Odesa.
Situația apare pe fondul intensificării atacurilor asupra sectorului energetic, odată cu venirea vremii reci.
Ucraina folosește, în mod obișnuit, un sistem de întreruperi planificate pentru a gestiona presiunea asupra rețelei electrice după bombardamente, scrie Kyiv Independent.
După atacuri de amploare, acest sistem nu mai poate fi respectat, iar locuitorii rămân fără curent, uneori și fără încălzire sau apă, pe perioade nedeterminate, până la finalizarea reparațiilor de urgență.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Olha Iuhimciuk, a declarat că unele instalații energetice au fost lovite de mai multe ori în ultimele săptămâni.
Ea a subliniat că fiecare intervenție de refacere necesită timp și resurse considerabile, iar nivelul pagubelor diferă de la o regiune la alta.
Potrivit companiei DTEK, penele de curent din regiunea Odesa sunt legate de atacuri desfășurate între octombrie și decembrie, în timp ce problemele din regiunea Kiev au fost agravate de un bombardament din 27 decembrie.
În districtul Vîșhorod, unul dintre cele mai afectate, aproximativ 9.000 de gospodării erau încă fără electricitate în dimineața zilei de azi.
În noaptea dintre ani, superstițiile devin reguli nescrise respectate cu strictețe în multe colțuri ale lumii.
De la focuri ritualice și obiecte aruncate pe fereastră până la mâncăruri simbolice sau gesturi aparent bizare, fiecare cultură își marchează începutul de an prin credințe menite să aducă noroc, sănătate și prosperitate.
Aruncarea trecutului pentru un nou începutÎn Italia, mai ales în sud, Anul Nou a fost întâmpinat tradițional prin aruncarea obiectelor vechi pe fereastră, ca simbol al renunțării la trecut. Deși obiceiul s-a estompat din motive de siguranță, el rămâne un reper cultural puternic.
În Puerto Rico, oamenii „spală” anul vechi aruncând apă pe geam la miezul nopții, în timp ce în unele zone din America Latină se incendiază păpuși din cârpă, care simbolizează anul ce se încheie.
Focul, element de purificare și norocÎn Ecuador și Peru, arderea fotografiilor sau a păpușilor (muñecos) reprezintă desprinderea de trecut și intrarea „curată” în noul an.
Scoția celebrează Hogmanay prin ritualuri cu foc, unde suluri de smoală aprinse sunt rostogolite pe străzi pentru a „arde” anul vechi.
În Ungaria, sperietori de paie, simboluri ale ghinionului, sunt purtate prin sate și arse la miezul nopții.
Mâncăruri cu putere simbolicăÎn Spania și Portugalia, miezul nopții vine cu 12 boabe de struguri sau smochine, câte una pentru fiecare dorință din anul ce urmează.
În Germania, turnarea plumbului topit în apă este un ritual de ghicit viitorul, iar formele rezultate sunt interpretate ca semne ale norocului sau ale schimbărilor majore.
În Belgia, o monedă ținută sub farfurie la masa de Anul Nou promite stabilitate financiară.
Zgomot, spargere și gesturi neobișnuiteÎn Danemarca, spargerea farfuriilor la ușa prietenilor este un gest de afecțiune și noroc.
Irlandezii lovesc pereții și ușile casei cu pâine pentru a alunga spiritele rele și a chema spiritele bune în casă, iar în Cehia viitorul este „citit” în miezul unui măr.
În Rusia, dorințele sunt scrise, arse și amestecate în șampanie, care trebuie băută înainte de ultima bătaie a ceasului.
Ritualuri ale purificării și ale reînnoiriiÎn Japonia, Anul Nou este un moment profund spiritual. Cele 108 bătăi de gong simbolizează curățarea sufletului de păcatele anului trecut.
În China și Vietnam, artificiile, lampioanele și zgomotul sunt esențiale pentru alungarea spiritelor rele.
În Israel, Rosh Hashanah este un timp al reflecției și al promisiunilor de îndreptare.
Indiferent de formă, toate aceste tradiții reflectă aceeași speranță universală, un nou început mai bun, marcat de ordine, noroc și echilibru.
Rămâi trăznit de câte superstiții ciudate există în lume de Revelion!
Schimbarea asta de cifră de la sfârșitul anului are în ea credința (sau, poate, doar speranța) că vechiul care moare și nu se mai întoarce vreodată lasă loc de mai bine.
Un „mai bine” care este inevitabil, ca timpul care trece.
Este foarte adevărat: anul care moare azi a fost, acum 365 de zile, cel în care oamenii și-au plantat toate speranțele.
Aceasta este fascinația ființei umane: ea îndrăznește să spere chiar și atunci când toate datele din realitatea imediată îi arată clar că nu este, realist vorbind, bază pentru speranța aia care moare ultima.
Dar chiar ultima!La evrei există credința că dacă mănâncă miere de Anul Nou, vor avea un an dulce.
Evreii obișnuiesc să mănânce dovleac pentru că ei cred că smerita legumă le aduce noroc pentru la anul. Tot la evrei există obiceiul de a-și pune capul într-o simbolică gaură de șarpe, rostind, în același timp, cuvintele: „Să fim capul, nu coada!”. Tot la capitolul ăsta se încadrează și obiceiul de a mânca un cap de pește sau de miel (adică „să fim conducători, nu conduși”). Interesant, doamnele gătesc un fel de cozonac rotund, care simbolizează ciclicitatea vieții, rotundul, perfectul.
La libanezi și la egipteni se sparge o rodie la miezul nopții, în credința că, cu cât mai multe boabe cad pe jos, cu atât mai prosper o să fie anul care vine.
Tot la ei există obiceiul, preluat din Vest, de a pune bani sub pernă de Anul Nou, în credința c-o să iabă noroc de bani tot anul.
În Europa și în restul lumii – „câte bordeie, atâtea obiceie”În Danemarca, vecinii sau prietenii sparg farfurii la ușa prietenilor, iar bucuria și surpriza posesorilor ușii este să constate mulțimea cioburilor – cu cât mai multe, cu atât mai prosper va fi anul. Ceea ce, în altă zi a anului poate fi subiectul unei plângeri la poliție, de revelion, e indiciul iubirii.
În Cehia, femeile aruncă un pantof peste umăr spre ușă – dacă vârful pantofului arată spre ușă, urmează o căsătorie, iar dacă nu, mai stai o tură de 365 de zile.
În Elveția s-a încetățenit credința că dacă arunci cu smântână pe jos în noaptea de Revelion, o să fii prosper tot anul, iar asta are sens, dacă te gândești că cel care strânge după tine o să-ți umple, efectiv, frigiderul cu urări de bine.
La greci există același obicei ca la egipteni, cu spartul rodiei la ușă, în credința că, cu cât mai multe boabe intră în casă, cu atât mai mult ai de spălat după. Pardon: pe atât de prosper îți va fi anul.
În Italia, există credința că trebuie să porți lenjerie intimă roșie, nouă, ca să atragi o nouă iubire în viața ta.
Păpuși arse, cu chipurile de politicienilorÎn Ecuador există credința că, dacă arzi păpuși din hârtie cu chipurile politicienilor celebri, arzi ghinionul și supărările.
În Japonia, dacă asculți 108 bătăi de clopot, te cureți de 108 dorințe lumești.
În Finlanda se topește cositor și se toarnă în apă rece. Forma rezultată arată cum va fi anul următor – dacă forma seamănă cu o inimă, te lovește săgeata lui Cupidon, dacă are formă de barcă – pleci în călătorii. Și tot așa.
În România trebuie ca anul următor să te prindă într-o stare de dispoziție bună, fiindcă altfel așa o să fii tot anul.
În Philipine oamenii se îmbracă cu haine cu buline și obișnuiesc să mănânce fructe rotunde, în credința că rotundul îi așează pe un cerc norocos din care nu mai ies.
În Brazilia, la miezul nopții, se sare peste șapte valuri de ocean. La fiecare val trebuie să-ți pui o dorință. Dacă nu știi să înoți, norocul se lasă așteptat.
În Columbia, dacă vrei să călătorești mult anul care vine, trebuie să ieși la miezul nopții cu o valiză goală și să faci înconjurul casei. Ciudățenia are cu atât mai multe șanse să împlinească, cu cât mai mulți vecini de văd făcând asta.
Veselia dă tonulÎntr-o idee asemănătoare, în Peru există credința că galbenul atrage bani. Trebuie, deci, neapărat să ai ceva galben pe tine ca să atragi prosperitate în noul an.
În Slovenia, norocul îți este stabilit de prima persoană care-ți intră în casă după Anul Nou – dacă e veselă, e bine, așa vei fi și tu, dacă nu, ghinion!
În China, monstrul Nian se sperie dacă arunci cu pocnitori și, în general, faci mult zgomot. Ar fi recomandabil și să porți ceva roșu pentru noroc (pentru că toți chinezii știu că monștrii se tem de culoarea asta și o iau la sănătoasa).
În Vietnam, dar și în alte țări, se face o curățenie temeinică, pentru ca să nu fii nevoit să mături în prima zi a anului, măturând, astfel (Doamne ferește!), și norocul.
Superstiția și iluzia controluluiÎn Scoția și în Noua Zeelandă, există credința că prima persoană care trebuie să-ți intre în casă după ce a bătut de Anul Nou, trebuie să fie un bărbat care arată bine și care are la el cărbune, pâine, sare, whisky, simbolizând prosperitate.
În mod evident, aceste superstiții inventate de oameni, pentru oameni creează impresia că-ți poți controla viitorul, lucru care, într-o oarecare măsură, chiar este adevărat: noi toți ne controlăm viitorul.
Mai rămâne, însă, de determinat în ce măsură ne ajută la asta căratul în jurul casei (și la vederea cât mai multor vecini) a unei valize goale sau spartul farfuriilor de ușa de la intrare.
Kremlinul a îndemnat marți ca toate părțile să se abțină de la escaladarea conflictului cu Iranul, după ce Donald Trump a precizat că Washingtonul nu va sprijini un alt atac masiv asupra republicii islamice, potrivit Reuters.
Moscova, care a cultivat relații mai strânse cu Teheranul de la începutul invaziei în Ucraina, a îndemnat la aplanarea conflictului.
„Considerăm că este necesar să ne abținem de la orice măsuri care ar putea escalada tensiunile în regiune și credem că, în primul rând, este necesar dialogul cu Iranul”, a declarat Dimtri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. El a precizat că Rusia va continua să cultive relații strânse cu Iranul.
Rusia și Iran au semnat un tratat de parteneriat strategic în acest an. Occidentul a acuzat că Iran furnizează rachete și drone pentru atacurile rusești asupra Ucrainei, deși Teheranul neagă acest lucru.
Reamintim că, luni, flancat de premierul israelian Benjamin Netanyahu, președintele SUA, Donald Trump, a sugerat că Teheranul ar putea lucra la restabilirea programelor de înarmare, în urma atacului american din iunie. Iranul neagă că ar avea un program pentru armele nucleare.
„Am citit că își construiesc arme și alte lucruri, iar dacă este adevărat, nu folosesc locațiile pe care le-am distrus, ci probabil alte locații”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă.
În luna iunie, SUA au lovit trei principale instalații nucleare ale Iranului, după ce s-au alăturat campaniei militare de 12 zile pornită de Israel împotriva Teheranului. Trump a declarat, la momentul respectiv, că atacurile au „distrus” instalațiile Iranului, deși într-o evaluare ulterioară, experți americani au constatat că atacurile au avariat, în mare parte, numai una dintre instalații.
„Finalul acestui an ne aduce o veste excelentă pentru Autostrada Unirii A8. Compania Națională de Investiții Rutiere a lansat astăzi licitația pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ultimii 15,5 kilometri ai autostrăzii, la granița cu Republica Moldova. Întregul proiect A8 de la Moțca la Ungheni va fi finanțat prin Programul SAFE – Security Action for Europe”, se arată în anunțul publicat de Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Tronsonul 4 face legătura între DN 24 (Iași) și Podul peste Prut de la Ungheni, care este punct vamal cu Republica Moldova. Lucrările de construire a acestui tronson au un cost estimativ de 4,7 miliarde lei și o durată totală de realizare de 3 ani și 8 luni (46 de luni). Proiectarea va dura 10 luni, iar execuția lucrărilor va dura 3 ani (36 de luni).
„Un aspect deosebit de important: România va construi, cu fonduri europene, primii kilometri de autostradă de pe teritoriul Republicii Moldova. În cadrul aceluiași contract, constructorul va realiza și primii 5 km din Autostrada Ungheni – Chișinău, între Podul peste Prut și centura municipiului Ungheni – un nou pas concret în unirea tuturor românilor în Uniunea Europeană”, a precizat Horațiu Cosma.
Potrivit acestuia, contractul pune accent pe legătura cu Podul peste Prut de la Ungheni. CNIR va acorda punctaj suplimentar firmelor ofertante care își asumă realizarea, în maximum 18 luni, a segmentului de 2,77 km dintre nodul rutier Golăiești și Podul peste Prut.
Acesta a precizat că tronsonul aduce și provocări tehnice. Proiectul pentru tronson presupune construcția a 14 poduri și pasaje, două tunele (cel mai lung, de aproximativ 1.700 m), două noduri rutiere, dintre care: un nod de perspectivă pentru legătura cu Spitalul Regional și Aeroportul Iași, dar și un nod rutier la Golăiești.
„Autostrada Unirii nu mai este un proiect pe hârtie, ci o realitate istorică care se înfăptuiește pe zi ce trece și care va uni prin viteză, siguranță și modernizare întreaga Moldovă cu Transilvania și restul Europei”, a conchis Horațiu Cosma.
Tensiunile din regiunea Mării Baltice și războiul din Ucraina nu se traduc, în acest moment, într-o escaladare iminentă la nivelul NATO, potrivit serviciilor de informații estoniene. „Ceea ce observăm în continuare este că Rusia nu are, în prezent, intenția de a ataca niciunul dintre statele baltice sau NATO, în sens larg”, a declarat șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, Kaupo Rosin, într-un interviu acordat postului public ERR.
Rusia evită o confruntare cu NATOOficialul estonian a explicat însă că această evaluare favorabilă nu este una definitivă și depinde de menținerea unei posturi de descurajare credibile. Potrivit lui Rosin, Rusia caută să evite o confruntare directă cu NATO.
Moscova și-ar fi modificat comportamentul ca urmare a reacțiilor ferme ale NATO și ale statelor occidentale la incidentele recente din regiunea Mării Baltice – de la sabotaje ale infrastructurii subacvatice până la incursiuni aeriene. „Ca răspuns la reacțiile Occidentului sau ale NATO, Rusia și-a ajustat comportamentul pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente”, a explicat șeful securității Estoniei.
Pacea care nu aduce siguranță EuropeiRosin a arătat că, de la lansarea misiunii NATO Baltic Sentry, nu au mai fost înregistrate incidente legate de cablurile submarine. Riscurile nu pot fi însă excluse complet pe termen lung, având în vedere nivelul ridicat al activității militare și continuarea războiului din Ucraina.
În același timp, Estonia avertizează că o eventuală pace în Ucraina care nu ar echivala cu o înfrângere clară a Rusiei ar putea crește riscurile pentru Europa. „Dacă Rusia devine mai încrezătoare și mai îndrăzneață, acest lucru crește riscurile pentru noi”, a spus Rosin, chiar și în scenariul unui armistițiu sau al unui conflict înghețat.
Miza reînarmăriiEl a atras atenția și asupra eforturilor Moscovei de a frâna reînarmarea Europei, inclusiv prin mesaje „liniștitoare” și influență politică. „Scopul este să creeze diviziuni în societate și să pună presiune pe factorii de decizie”, a afirmat oficialul estonian.
Menținerea actualului nivel de securitate nu este garantată automat, iar respectul Rusiei față de NATO trebuie susținut pe termen lung, a avertizat șeful serviciilor de informații externe ale Estoniei.
„Rusia încă respectă NATO. Sarcina noastră este să ne asigurăm că o va face și peste un an, cinci sau zece ani”, a spus Rosin, subliniind că acest obiectiv presupune investiții constante în apărare din partea Estoniei, a Uniunii Europene și a NATO.
DNA a dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a unei profesoare universitare, de la Facultatea de Medicină și Farmacie, acuzată de luare de mită și de folosirea, direct sau indirect, de informații nedestinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii de foloase necuvenite. Conform anchetatorilor, aceasta era președinte al comisiei de examinare pentru obținerea titlului de farmacist specialist și coordonator al grupei de rezidențiat în specializarea Farmacie Generală.
În același dosar au fost trimiși în judecată, în stare de libertate, și profesorii universitari Robu Silvia și Bălănescu Fănică (secretar al comisiei de examinare), pentru luare de mită, precum și D.M., persoană fără calitate specială, pentru complicitate la luare de mită. Procurorii au mai trimis în judecată pe Bonifate Florina, asistent universitar și președinte al Colegiului Farmaciștilor Galați, studentă candidată la examen, pentru două infracțiuni de dare de mită, precum și 20 de studenți candidați la examen, pentru dare de mită și dare de mită în formă continuată.
Mita și subiecte scurseDNA arată că, înainte de examenul programat în noiembrie 2024, Dumitriu Buzia Olimpia ar fi acceptat, la 10 octombrie 2024, „promisiunea oferirii sumei de 9.200 de euro” de la o rezidentă farmacistă candidată, pentru a facilita promovarea frauduloasă prin remiterea subiectelor. Potrivit procurorilor, la 15 octombrie 2024, aceasta ar fi furnizat în avans subiectele aceleiași candidate, pentru a le distribui celorlalți rezidenți care ar fi oferit bani în scopul fraudării.
Anchetatorii susțin că, în cadrul aceluiași demers, la 31 octombrie 2024, profesoara Robu Silvia ar fi primit direct un set de bijuterii din aur în valoare de 6.209,90 lei, despre care ar fi știut că provine de la candidați, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. De asemenea, la 7 noiembrie 2024, Bălănescu Fănică ar fi primit, din partea candidaților, suma de 1.000 de lei și alte bunuri, mai indică DNA.
Examenul de rezidențiat pentru Farmacie Generală a avut loc la 8 noiembrie 2024, la Facultatea de Medicină și Farmacie a Universității „Dunărea de Jos” Galați, cu participarea a 29 de rezidenți farmaciști, „toți fiind declarați admiși, cu medii peste 8”, potrivit procurorilor. DNA afirmă că, pe parcursul examenului, candidații ar fi fost lăsați de membrii comisiei să utilizeze surse de informare precum telefoane mobile, smartwatch-uri și notițe.
Potrivit anchetei, la 16 ianuarie 2025, D.M., soțul profesoarei Dumitriu Buzia Olimpia, ar fi primit suma totală de 9.200 de euro „cu titlu de mită”, pentru inculpată, în scopul descris de procurori.
În vederea confiscării speciale, DNA a dispus măsuri asigurătorii, respectiv sechestrul asupra sumei de 9.200 de euro, ridicată de la domiciliul profesoarei Dumitriu Buzia Olimpia la percheziții, și asupra setului de bijuterii ridicat de la domiciliul profesoarei Robu Silvia.
Separat, DNA a precizat că instanța a fost sesizată anterior, în baza art. 483 Cod procedură penală, cu acorduri de recunoaștere a vinovăției pentru șapte inculpați – studenți candidați – acuzați de dare de mită (în forme diferite), dare de mită în formă continuată și complicitate la folosirea de informații nedestinate publicității. Potrivit DNA, aceștia au recunoscut faptele și au acceptat pedepse cu suspendare, cuprinse între 2 ani și 9 luni și 1 an, 2 luni și 20 de zile, cu termene de supraveghere de 2 ani și 9 luni, respectiv 2 ani.
