Mikaela Shiffrin a fost din nou intangibilă la Gurgl (Austria). S-a înregistrat același podium ca la etapa din 2024, Mikaela Shiffrin fiind urmată de Lara Colturi (Albania) și Camille Rast (Elveția).
Lara Colturi a încheiat pe locul 2, cu o întârziere de +1.23 secunde. Camille Rast, campioană mondială en-titre, s-a sitat pe locul 3, la 1.41 secunde de câștigătoare.
Rezultatele primelor trei clasate:
1. Mikaela Shiffrin (SUA) – 1:48.11 minute
• Manșa 1: 54.22 (1)
• Manșa 2: 53.89 (1)
2. Lara Colturi (Albania) – 1:49.34 (+1.23)
• Manșa 1: +0.31 (2)
• Manșa 2: +0.92 (10)
3. Camille Rast (Elveția) – 1:49.52 (+1.41)
• Manșa 1: +0.48 (3)
• Manșa 2: +0.93 (11)
Locurile 4–10:
4. Wendy Holdener (Elveția) – 1:49.70 (+1.59)
5. Paula Moltzan (SUA) – 1:49.85 (+1.74)
6. Katharina Truppe (Austria) – 1:50.16 (+2.05)
7. Lena Dürr (Germania) – 1:50.34 (+2.23)
8. Sara Hector (Suedia) – 1:50.35 (+2.24)
9. Emma Aicher (Germania) – 1:50.90 (+2.79)
10. Anna Swenn Larsson (Suedia) – 1:50.95 (+2.84)
Shiffrin își continuă astfel startul perfect de sezon, după victoria de la Levi. Lara Colturi confirmă forma excelentă cu al doilea podium consecutiv. Camille Rast revine și ea în topul mondial, bifând primul podium al sezonului.
Oamenii de știință avertizează că Salmonella Typhi, bacteria care provoacă febra tifoidă, evoluează într-un ritm îngrijorător, devenind rezistentă la aproape toate tratamentele existente. Tulpinile XDR – tulpini extrem de rezistente la majoritatea antibioticelor – nu mai răspund la tratamentul obișnuit.
Un studiu amplu, citat de Science Alert, a analizat genomurile a aproximativ 3.500 de tulpini colectate între 2014 și 2019 din Nepal, Bangladesh, Pakistan și India. Concluzia cercetătorilor a fost ca tulpinile XDR se răspândesc accelerat, înlocuind rapid variantele mai slabe, care încă pot fi tratate. Iar fenomenul nu se limitează la Asia de Sud.
„Viteza cu care tulpinile extrem de rezistente au apărut și s-au răspândit este un real motiv de îngrijorare”, a atras atenția Jason Andrews, cercetător în boli infecțioase la Universitatea Stanford.
Rezistență la antibiotice noi și vechiInițial, antibioticele precum ampicilina sau cloramfenicolul erau eficiente. Ulterior, medicii s-au bazat pe chinolone – antibiotice care blochează multiplicarea bacteriei – și pe cefalosporine, din familia penicilinelor, folosite în infecțiile severe. De asemenea, s-au folosit și macrolide, care opresc producerea proteinelor necesare dezvoltării bacteriei.
Dar până la începutul anilor 2000, peste 85% dintre cazurile din Asia de Sud și Singapore prezentau mutații care anulau efectul antibioticelor. În prezent, singurul antibiotic oral care mai funcționează este azitromicina. „Însă nu pentru mult timp”, spun medicii.
Studiul arată că mutațiile care conferă rezistență la azitromicină încep deja să circule. „Aceste modificări amenință eficacitatea tuturor antimicrobienelor orale pentru tratarea tifoidei”, explică autorii. Dacă aceste mutații ajung în tulpinile XDR, tratamentele orale ar putea deveni complet inutile.
Risc în întreaga lume, nu doar localCOVID-19 ne-a demonstrat cât de ușor se pot răspândi bolile într-o lume globalizată, iar scenariul pare să se repete. Deși 70% dintre cazuri provin din Asia de Sud, tulpinile rezistente au fost depistate în Africa, Asia de Sud-Est. Au fost raportate cazuri inclusiv în SUA, Canada și Marea Britanie. Din 1990 încoace, au fost documentate aproape 200 de cazuri de răspândire internațională.
Vaccinul pot preveni o criză majorăExperții insistă că soluția nu este doar dezvoltarea de noi antibiotice, ci și extinderea accesului la vaccinuri. Pakistanul a fost prima țară care a introdus vaccinarea anti-tifoidă de rutină, iar alte câteva state încep să îi urmeze exemplul.
Potrivit CDC – cea mai importantă agenție americană de sănătate publică, Organizația Mondială a Sănătății a pre-calificat patru vaccinuri conjugate împotriva tifoidei, recomandate pentru programele naționale de imunizare din țările endemice.
Un alt studiu, din India, arată că vaccinarea copiilor în zonele urbane ar putea reduce cu până la 36% cazurile și decesele provocate de infecția cu Salmonella Typhi.
Un avertisment fără echivocRezistența la antibiotice provoacă deja mai multe decese decât HIV/SIDA sau malaria. Iar în 2024 au fost raportate peste 13 milioane de cazuri de tifoidă la nivel modial.
„Nu este timp de pierdut”, avertizează autorii studiului. Fără măsuri rapide, lumea s-ar putea confrunta cu o nouă criză sanitară majoră, una pentru care armele terapeutice încep deja să se epuizeze.
Mirel Dragomir, criminalul care și-a ucis prietena cu 51 de lovituri de cuțit, va sta 25 de ani în închisoare și a fost obligat de Înalta Curte de Casație și Justiție să plătească câte 100.000 de euro daune morale, dar și câte 35.000 de lei părinților Andreei Morega, pentru că a ucis-o cu 51 de lovituri de cuțit.
Tânărul a făcut recurs pentru pentru pedeapsa primită, dar acesta i-a fost respins, rămânând la sentința inițială dată de magistrații Curții de Apel din Timișoara.
„El a vrut să scape cu o pedeapsă mai mică. A invocat prin avocatul lui să se facă o expertiză, pentru a se stabili la câta lovitură de cuțit a murit Andreea. Dacă ar fi murit la primele lovituri, n-ar fi fost moarte prin cruzime, n-a suferit, și să-și fi schimbat încadrarea. Asta dorea, dar i-a fost respins”, spune Adrian Morega, tatăl Andreei.
Crima s-a petrecut în martie 2024. Tânăra urma să plece acasă de la Timișoara, la sfârșit de săptămână. Mirel, prietenul ei de la acea vreme, urma să o ducă la autocar. Acesta locuia în cartierul unde se afla Autogara, și a convins-o pe tânără să urce la el apartament.
Acesta i-a cerut fetei telefonul, pentru a vedea cu cine vorbește, însă ea a refuzat să i-l dea. I l-a luat cu forța și i-a cerut PIN-ul. Fata a refuzat să i-l spună și i-a comunicat tânărului că nu mai vrea să-l vadă. Acesta s-a enervat, a mers la bucătărie, a luat două cuțite și s-a repezit la ea. Când lama unuia dintre cuțite s-a rupt, a continuat cu celălat. Primele lovituri au fost date în zona gâtului și a pieptului, dar tânăra a avut și alte lovituri de autoapărare, în zona mâinilor și a picioarelor. Tânărul a lăsat-o apoi pe fată fără suflare și a părăsit apartamentul. El a fost găsit de polițiști, ore bune mai târziu, în satul său natal din Caraș – Severin.
Despre verdictul definitiv, tatăl fetei spune că nu s-ar fi așteptat la nimic altceva. „Era ceva normal, nu mă așteptam la nimic altceva, numai dacă ar fi fost ceva necurat la mijloc. Am vorbit și eu cu avocatul meu, însă mi-a spus că nu are nicio șansă, dar avocatul lui (n.r. – tânărului) a făcut chestia asta pentru bani. Când l-am întrebat dacă el ar proceda la fel dacă ar fi vorba despre copilul lui, avocatul mi-a spus că nu poate să-mi răspundă la întrebare, pentru că ar fi ipocrit”, poveste tatăl fete ucise.
Andreea Morega, în vârstă de 21 de ani, era studentă la Medicină la Universitatea „Victor Babeș” din Timișoara. Băiatul, Mirel Dragomir, cu vârstă apropiată de fată, era coleg de serie cu ea la Medicină și studia în paralel și facultatea de Teologie.
Întrebat dacă a vorbit vreodată cu familia tânărului, tatăl Andreei Morega spune că părinții lui Mirel Dragomir nu l-au contactat niciodată.
„N-am vorbit niciodată, n-au luat legătura cu noi niciodată, nici măcar să ne întrebe. «Aveți suficienți bani?» Acele daune morale nu sunt trecute nici măcar la jumătate acolo, dar eu n-am luat multe, pentru servicii funerare, pentru că au adus-o pe Andreea de la Timișoara. Au fost mulți bani, dar atunci nu m-a mai interesat să iau facturi. Iar pe familia lui, niciodată nu i-a interesat să ia legătura cu noi”, recunoaște tatăl Andreei.
Întrebat totuși, dacă s-ar simți mai bine dacă părinții tânărului ar lua legătura cu el, el a dat un răspuns negativ, „mai ales după atâta timp” de la moartea fiicei sale.
„Vă dați seama, el are 25 de ani, o să ispășească maxim 17 ani. Nu o să îi ispășească pe toți, el o să vină acasă, familia lui poate să-l viziteze (n.r. – în închisoare). Familia lui poate să vorbească cu el la telefon. De noi e rău, că noi nu mai avem nicio legătură cu Andreea, niciodată. E greu și pentru ei, pentru părinții lui, dar ei măcar mai au o șansă. El ar putea să iasă la vârsta de 40 de ani”, spune Adrian Morega.
Adrian Morega: „Nu mai avem copil, nu mai avem nimic” Procesul a început după moartea fetei, iar în 23 octombrie ultimul recurs al lui Mirel Dragomir a fost respins respins definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. Până să se încheie procesul, părinții fetei spun că au fost bulversați, pentru că ei continuau să primească scrisori de înștiințare pentru recursurile făcute de tânăr.Întrebat ce simte referitor la crimă, tatăl fetei spune că nu mai are cuvinte. „Nu știu cum să mă exprim, nu sunt cuvinte. Oricum criminal – dacă ar fi fost un accident de mașină, s-ar fi putut măcar clinti (n.r. – fata), să se întâmple ceva – dar la 51 de lovituri de cuțit. E animal, nu e om. Eu nu pot să-l consider un om. Un asemenea om n-ar mai avea dreptul să iasă vreodată din pușcărie, să se bucure de o zi de libertate.
Indiferent de cum cerea avocatul lui, că mai are dreptul la o a doua șansă. Andreea mai poate să aibă dreptul la o a doua șansă? El când a omorât-o pe Andreea, ne-a omorât și pe noi. Murim în fiecare zi puțin câte puțin, pentru că nu mai avem pentru ce trăi. Nu mai avem copil, nu mai avem nimic”, a spus tatăl fetei.
De 1 an și 7 luni, părinții Andreei au rămas fără copilul lor și spun că nu trece zi ca ei să nu o viziteze la cimitir.
„Noi toată nădejdea ne-am pus-o în Andreea, ce am făcut, am făcut pentru ea. N-a fost nici măcar o zi să nu fim la mormânt la Andreea. Zilnic mergem cu flori, cu lumânări. Sunt mulți care trec prin zonă pe aici, întreabă unde este înmormântată Andreea, unde este cimitirul. Găsim, de multe ori, flori, candele aprinse acolo. Chiar și de la oameni necunoscuți, care nu au avut nicio tangență nici cu noi, nici cu Andreea”, spune tatăl fetei ucise.
Echipa masculină U15 de tenis de masă, alcătuită din Mihai Iordan, Raul Creucu, Andrei Țîbîrnă și Mircea Chiriță, a cedat cu 0-3 în fața Italiei, formație cotată cu a șasea șansă la podium.
Sportivii români au început prin Andrei Țîbîrnă, care a oferit un prim meci spectaculos, decis în prelungiri, însă în favoarea italianului Francesco Trevisan, scor 2-3 (11-7, 7-11, 7-11, 14-12, 11-13).
Raul Creucu și Mircea Chiriță au încercat să întoarcă soarta întâlnirii, însă adversarii italieni s-au impus în minimum de seturi: Creucu – Danilo Faso 0-3 (7-11, 7-11, 8-11), iar Chiriță – Giulio Campagna 0-3 (10-12, 5-11, 7-11).
Echipa feminină U15 a României, formată din Patricia Stoica, Maya Madar, Nadalia Ionașcu și Kariss Șerban, a fost învinsă cu 1-3 de reprezentativa Statelor Unite ale Americii, favorită numărul șase.
După un start complicat pentru România, Maya Madar fiind învinsă de Irene Yeoh cu 0-3 (2-11, 7-11, 3-11), Patricia Stoica a restabilit egalitatea printr-o evoluție solidă în fața lui Abigail Yu, scor 3-0 (11-8, 13-11, 11-6).
Kariss Șerban a avut un duel echilibrat cu Satya Aspathi, însă a cedat cu 1-3 (7-11, 8-11, 11-9, 13-15), într-un meci în care detaliile au făcut diferența pe finalul seturilor.
În ultimul joc, Patricia Stoica a pierdut cu Irene Yeoh, 0-3 (8-11, 5-11, 8-11), iar SUA a obținut calificarea în sferturi.
Competiția continuă cu meciurile reprezentativelor de la categoria U19.
Alimentele de evitat după 50 ani includ prăjelile, băuturile îndulcite și alcoolul, care cresc riscul bolilor cardiovasculare și al demenței.
Specialiștii atrag atenția că nevoile nutriționale se schimbă odată cu vârsta.
Alimentele după 50 ani trebuie alese cu grijă pentru a susține sănătatea inimii și creierului.
Corpul îmbătrânește în etape, nu uniform, iar vârsta de 50 marchează tranziții importante.
Alimente de evitat după 50 de ani: prăjelileSpecialiștii atrag atenția că alimentele de evitat după 50 ani trebuie eliminate treptat din dietă.
Alimentele prăjite cresc colesterolul și inflamația. Consumul regulat mărește riscul de accident vascular cerebral, potrivit eatingwell.com. Hipertensiunea și creșterea în greutate devin factori de risc majori după această vârstă.
Băuturile îndulcite cu zahărBăuturile îndulcite cu zahăr constituie principala sursă de zahăr adăugat. Două treimi dintre adulți consumă zilnic astfel de produse. Cercetările arată un risc cu 43% mai mare de demență la cei cu consum ridicat de zahăr.
Alimentele sărateAlimentele sărate provin din produse ultra-procesate precum supele la conservă și carnea procesată. Majoritatea adulților depășesc cu peste 1.000 mg limita zilnică de sodiu de 2.300 mg. Hipertensiunea la vârsta mijlocie este legată de declinul cognitiv ulterior.
Pâinea rafinatăPâinea rafinată provoacă creșteri bruște ale glicemiei. Carbohidrații rafinați cu fibre reduse cresc riscul de rezistență la insulină. Specialiștii recomandă pâine integrală cu minimum patru grame fibre pe felie.
AlcoolulAlcoolul se metabolizează mai greu după 50 ani. Chiar un pahar zilnic reduce materia cenușie din creier. Consumul excesiv afectează absorbția calciului, crescând riscul de osteoporoză. Multe femei în postmenopauză slăbesc mai ușor când elimină paharul cu vin seara.
Ce să consumi în schimbNutriționiștii sfătuiesc consumul de fructe și legume colorate, proteine slabe și fasole. Nucile sunt bogate în nutrienți care susțin îmbătrânirea. Microbiomul intestinal joacă rol cheie în menținarea sănătății la vârste înaintate.
Oficiul Federal pentru Siguranța Alimentară și Medicină Veterinară a decis la finele săptămânii extinderea măsurilor de prevenție împotriva gripei aviare la nivelul întregii țări. Experții veterinari au explicat că acțiunile sunt necesare pentru a preveni pătrunderea virusului în ferme și pentru a proteja atât crescătorii, cât și economia agricolă.
Decizia a urmat depistării virusului la rațe și la o lebădă din orașul Wil. Autoritățile elvețiene au avertizat că în această perioadă „virusul circulă intens în Europa”, mai ales în rândul păsărilor migratoare.
Situația este una specială, deoarece păsările infectate „nu sunt păsări migratoare, ci trăiesc permanent pe lacul orașului Wil, în cantonul St. Gallen”. Acest lucru arată că virusul poate apărea și în zone unde până acum nu exista risc ridicat.
Elveția impune reguli stricte pentru protejarea păsărilorNoile reguli se aplică atât fermierilor, cât și celor care dețin doar câteva păsări în gospodărie. Măsurile instituite sunt stricte: limitarea accesului păsărilor domestice la zone protejate, separarea speciilor și aplicarea unor reguli stricte de igienă. „Scopul este evitarea oricărui contact între păsările sălbatice și cele domestice”, au explicat specialiștii elvețieni.
Crescătorilor li s-a cerut să fie atenți la sănătatea animalelor lor. Ei trebuie să anunțe imediat medicul veterinar dacă observă semne suspecte, precum dificultăți de respirație, lipsa ouălor sau mortalitate neobișnuită.
Avertisment și pentru populațiePopulația generală este și ea vizată de avertizări. „Trecătorii nu trebuie să atingă păsările sălbatice moarte sau bolnave”, recomandă autoritatea elvețiană pentru siguranța alimentară. Acestea trebuie raportate autorităților, care le vor prelua pentru analize. Specialiștii au explicat că manipularea necorespunzătoare a unei păsări infectate poate favoriza răspândirea virusului în mediul înconjurător.
Deși gripa aviară este extrem de contagioasă pentru păsări, riscul pentru oameni rămâne foarte scăzut. Produsele din carne de pui și ouă sunt considerate în continuare sigure pentru consum.
Cu aceste măsuri, Elveția speră să limiteze răspândirea virusului și să protejeze sănătatea animalelor de pe întreg cuprinsul său.
Parlamentul din această mică națiune a Uniunii Europene a adoptat legea în iulie, după ce alegătorii o sprijiniseră într-un referendum consultativ anul trecut. Oponenții însă au forțat un nou vot pe această temă controversată, după ce au strâns peste 40.000 de semnături.
Legea prevede că persoanele cu mintea întreagă, care nu au nicio șansă de recuperare sau se confruntă cu dureri insuportabile, au dreptul la moarte asistată. Asta înseamnă că pacienții își administrează singuri medicamentul letal, după aprobarea a doi medici și după o perioadă de consiliere.
Legea nu se aplică persoanelor cu boli psihice, potrivit AP.
Susținătorii legii includ guvernul liberal al premierului Robert Golob. Ei au argumentat că legea le oferă oamenilor șansa de a muri cu demnitate și de a decide singuri cum și când să își pună capăt suferinței.
Grupurile conservatoare, printre oponențiOponenții includ grupuri conservatoare, unele asociații ale medicilor și Biserica Catolică. Aceștia spun că legea contravine Constituției Sloveniei și că statul ar trebui să se concentreze pe furnizarea unor servicii mai bune de îngrijire paliativă.
Președinta Nataša Pirc Musar a declarat că este „extrem de important” ca cetățenii să meargă la vot și „nu doar atunci când sunt alegeri parlamentare sau prezidențiale”.
„Este firesc ca noi, ca indivizi, să spunem ce gândim despre un anumit subiect”, a spus ea. „Este firesc să le spunem politicienilor ce credem că este corect și ce credem că este greșit”.
Legea va fi respinsă dacă majoritatea celor care votează se pronunță împotrivă, iar aceștia reprezintă cel puțin 20 la sută din cei 1,7 milioane de alegători eligibili. Participarea la vot după patru ore era puțin peste 10 la sută, potrivit autorităților electorale.
Sondajele recente din Slovenia arată că mai mulți oameni sunt în favoarea legii decât împotriva ei.
Dacă legea rămâne în vigoare, Slovenia se va alătura altor câteva țări din UE care au adoptat deja legi similare, inclusiv Austria, țara vecină, și Țările de Jos.
Meta este vizată de noi acuzații grave în procesul intentat de mai multe districte școlare din SUA împotriva giganților social media.
Documente interne nedesecretizate până acum arată că firma a oprit analizele care indicau clar efectele negative ale Facebook și Instagram asupra sănătății mintale. Mai apoi, a încercat să țină aceste informații departe de autorități și public, relatează Reuters.
Meta a ascuns concluzii incomodeDocumentele depuse în instanță de către reclamanți arată că Meta ar fi închis un studiu intern din 2020, „Project Mercury”, imediat după ce testele au indicat rezultate negative pentru platformă. Potrivit acestor date, utilizatorii care renunțau la Facebook timp de o săptămână „raportau niveluri mai scăzute de depresie, anxietate, singurătate și comparație socială”.
Verificările au fost realizate împreună cu firma Nielsen, specializată în cercetare de piață și măsurarea audiențelor.
„Studiul Nielsen chiar arată un impact cauzal asupra comparației sociale”, a admis un cercetător Meta într-o notă internă.
Tăcerea Meta, comparată cu industria tutunuluiÎn loc să publice rezultatele, compania le-a respins intern ca fiind influențate de „narațiunea mediatică existentă”. În același timp, angajații îi spuneau în privat lui Nick Clegg, pe atunci șef al politicilor publice, că datele sunt valide.
Un alt angajat, citat în documente, a comparat tăcerea Meta cu industria tutunului: „E ca și cum ar face cercetări, ar ști că țigările sunt dăunătoare și ar păstra asta numai pentru ei”.
Cu toate acestea, Meta le-a spus membrilor Congresului SUA, în cadrul audierilor privind siguranța adolescenților pe rețelele sociale, că nu poate cuantifica impactul produselor sale asupra adolescenților.
Versiunea companieiGigantul tech american contestă acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Andy Stone spune că studiul a fost oprit „din cauza unor probleme metodologice”. El susține că Meta „a lucrat mai mult de zece ani pentru a proteja adolescenții”.
Despre restul acuzațiilor, Stone spune că se bazează pe „citate scoase din context și opinii greșite.”
Ștergeri întârziate ale conturilor periculoase
Reclamanții au formulat și alte acuzații: funcții de siguranță pentru tineri intenționat ineficiente și întârzieri de mulți ani în prevenirea contactelor dintre prădători și minori. Ei susțin, de asemenea, că Meta a prioritizat creșterea platformei în detrimentul siguranței utilizatorilor.
Un alt document depus la dosarul cauzei arată că Meta elimina conturile suspectate de trafic sexual abia după acestea erau prinse de „17 ori” încecând să comită abuzul.
Și alte companii acuzatePotrivit actelor din dosar, și TikTok, Google și Snapchat sunt acuzate că au încurajat utilizarea platformelor de către copii mai mici de 13 ani. Acest lucru ar fi încălcat chiar regulile proprii de vârstă. Documentele sugerează și încercări ale acestor companii de a influența organizații dedicate protecției copilului. Într-un exemplu citat, TikTok ar fi susținut că a căpătat influență asupra Asociației Naționale a Părinților și Profesorilor. Imediat ce i-a oferit o sponsorizare, compania ar fi afirmat că aceasta va „face de acum orice vrem noi”.
Meta cere scoaterea probelor din dosarMaterialele interne pe care se bazează acuzațiile nu sunt încă publice. Meta a depus o moțiune pentru a le elimina din probatoriu, argumentând că cererea de desecretizare este mult „prea largă”.
Audierea privind această solicitare este programată pentru 26 ianuarie la Tribunalul Districtual din California de Nord.
Eliminarea documentelor din dosar ar reprezenta o victorie procedurală pentru Meta, deoarece ar îngreuna semnificativ sarcina reclamanților. Însă nu ar închide cazul și nici nu ar garanta un rezultat favorabil pentru companie.
Cancelarul german Friedrich Merz s-a angajat să construiască cea mai puternică armată din Europa – un demers dificil pentru o țară care și-a neglijat trupele ani de zile.
Potrivit unei analize CNN, guvernul de coaliție speră că un nou proiect convenit săptămâna trecută va contribui la transformarea acestui lucru în realitate într-o Germanie care percepe Rusia ca pe o amenințare, dublată de schimbările în politica externă a SUA.
Noile reforme ample vor face ca Germania să încerce să-și mărească efectivele la 260.000 de soldați, de la aproximativ 180.000 în prezent, pe lângă 200.000 de rezerviști până în 2035.
O campanie de înrolare voluntarăÎn primă instanță, campania se va concentra pe înrolarea voluntară, cu stimulente mai mari pentru cei care acceptă să se înscrie, plus un salariu mărit, de la 2250 de euro la 2.600 de euro.
Dacă noile cote nu vor fi îndeplinite, guvernul are în vedere apelurile obligatorii, dacă este necesar.
Începând de anul viitor, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar despre interesul lor de a servi în armată. Pentru bărbați, completarea acestui chestionar este obligatorie.
Din 2027, bărbații cu vârsta de 18 ani vor trebui, de asemenea, să se supună unor examene medicale obligatorii.
Ce spun experțiiToate acestea se întâmplă în contextul în care Trump spune că Europa trebuie să fie capabilă să-și asume propria securitate, războiul Rusiei în Ucraina continuă, iar experții din regiune avertizează în privința pericolului ca Moscova să invadeze un stat NATO.
„Dacă planurile de a atinge noile cifre de personal se materializează, va fi minunat pentru Europa, dar acest lucru se va întâmpla probabil cândva în anii 2030”, spune Minna Ålander, cercetătoare asociată în cadrul Programului Europa, de la think-tank-ul Chatham House, cu sediul la Londra și care înaintează ideea că Germania are potențialul de a juca un rol-cheie în apărarea convențională a Europei.
De la loterie la stimulente financiareȘeful Apărării germane, generalul Carsten Breure, a declarat într-un interviu pentru BBC din iunie că NATO ar trebui să fie pregătit pentru un potențial atac rusesc în următorii patru ani, posibil chiar din 2029, îndemnând statele membre să fie pregătite.
Înainte de noul proiect de lege, partenerii de coaliție – Uniunea Creștin-Democrată (CDU), conservatoare, și Uniunea Social-Democrată (SPD), de centru-stânga – s-au certat timp de săptămâni întregi pe tema tipului de serviciu militar care ar trebui introdus.
O idee era o „recrutare de tip loterie”, care ar fi presupus o tragere la sorți pentru selectarea tinerilor pentru examinare medicală, iar apoi o alta pentru chemarea lor în serviciu.
În cele din urmă, propunerea a fost respinsă de ministrul Apărării, Boris Pistorius, care a declarat în schimb că înrolările ar trebui să se concentreze pe stimulente precum salarii mai bune și alte compensații financiare.
O chestiune de timpGermania avea anterior serviciul militar obligatoriu pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 23 de ani, dar acesta a fost suspendat în 2011 în favoarea unei armate formate exclusiv din voluntari.
Acordul trebuie încă aprobat în Parlamentul Germaniei (Bundestag), iar parlamentarii urmează să voteze asupra acestuia până la sfârșitul anului.
Dacă se întâmplă acest lucru, acesta ar intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
