Adolescenții din Statele Unite dorm mai puțin ca niciodată, potrivit unui nou studiu realizat de Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota.
Cercetarea, publicată în revista Pediatrics, arată o scădere constantă a timpului de somn în toate grupele de vârstă analizate, scrie The Guardian.
Cele mai recente date arată niveluri record de lipsă de somn, iar doar 22% dintre adolescenții mai mari spun că dorm cel puțin șapte ore pe noapte.
„Unele bariere în calea somnului cu care se confruntă adolescenții au existat de-a lungul generațiilor, cum ar fi creșterea temelor și a cerințelor extracurriculare care vin odată cu liceul, presiunile sociale de a sta treaz până târziu cu colegii și locurile de muncă”, a declarat Rachel Widome, autoarea principală a studiului și profesoară la Școala de Sănătate Publică a Universității din Minnesota.
Aceasta a explicat că în ultimii ani au apărut și alte probleme, precum utilizarea excesivă a ecranelor și rețelelor sociale, dar și stresul generat de pandemie, tulburările sociale sau „poliția militarizată”.
Studiul arată și diferențe tot mai mari între grupuri sociale. Adolescenții de culoare și latino, dar și cei care provin din familii cu un nivel mai scăzut de educație, au șanse mai mici să doarmă suficient comparativ cu alți tineri.
Cel mai afectat grup este cel al adolescenților mai mari. Pe măsură ce înaintează în vârstă, durata somnului scade constant, iar sentimentul că sunt odihniți se reduce.
Pentru realizarea studiului, cercetătorii au analizat datele din Monitoring the Future, un sondaj național desfășurat între 1991 și 2023, la care au participat peste 400.000 de elevi americani din clasele a VIII-a, a X-a și a XII-a.
Participanții au fost întrebați cât de des dorm cel puțin șapte ore pe noapte și cât de des simt că se odihnesc suficient.
Potrivit cercetătorilor, lipsa somnului afectează funcționarea zilnică și este asociată cu probleme de sănătate mintală și boli cronice mai târziu în viață.
Deși timpul petrecut în fața ecranelor pare o cauză evidentă, cercetătorii spun că problema poate avea legătură și cu izolarea socială și epuizarea.
Un studiu realizat de elevi de liceu din California a arătat că aproximativ două treimi dintre adolescenți se confruntă cu anxietate și epuizare.
Aceeași cercetare a arătat că aproape un sfert dintre elevi consideră că au suficient timp pentru nevoi de bază precum somnul, mâncatul și igiena doar de două ori pe săptămână sau chiar mai rar.
Jolie Delja, director executiv al Aim Youth Mental Health, a spus că elevii „au legat acest lucru direct de presiunea academică neobosită”.
„Au cerut timp pentru a încetini ritmul și șansa de a învăța și practica abilități de adaptare, cum ar fi respirația și atenția conștientă, în momentele de calm, nu doar în cele de criză”, a declarat Delja.
Ea a mai spus că școlile și comunitățile nu trebuie să inventeze soluții noi, ci să ofere elevilor mai mult timp și spațiu pentru activitățile și instrumentele care îi ajută deja să gestioneze stresul.
Este demonstrat că nu există o soluție unică la nivel național, însă una dintre măsurile recomandate este începerea cursurilor de liceu după ora 08:30.
„Începuturile mai devreme sunt în conflict direct cu ritmurile prestabilite ale biologiei circadiene a adolescenților”, a spus Widome.
„O națiune de adolescenți privați de somn nu este inevitabilă. Ar trebui să îmbrățișăm o cultură a somnului, în care somnul este cu adevărat apreciat și în care ne angajăm să adoptăm politici și alte intervenții care promovează un somn sănătos pentru toată lumea.”, a adăugat ea.
Turcia este pregătită să își extindă colaborarea cu Japonia în industria de apărare, în special în dezvoltarea și producția de drone (vehicule aeriene fără pilot – UAV), relatează Ukrinform.
Potrivit publicației, ministrul turc de externe Hakan Fidan a făcut aceste declarații într-un interviu pentru Nikkei Asia, relatat de TRT Haber.
„Credem că există un potențial puternic de cooperare între Turcia și Japonia, care va aduce beneficii ambelor părți”, a declarat diplomatul turc.
El a precizat că tehnologia turcă în domeniul dronelor s-a dovedit eficientă în diverse condiții operaționale și ar putea fi baza unor proiecte comune, mai ales în securitatea zonelor de coastă și de frontieră.
„În aviație, în special în sistemele aeriene fără pilot și tehnologiile de interceptare a dronelor, Turcia a dezvoltat capabilități avansate și testate pe teren, care pot forma o bază solidă pentru cooperare”, a spus el.
Dincolo de domeniul apărării, Fidan a făcut precizări și despre progresele în negocierile pentru un acord de securitate socială între cele două țări, dar și posibilități de colaborare în energie, minerit, transformare digitală, tehnologii aeronautice și spațiale, robotică și dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare mai rezistente.
Anterior, Ukrinform a relatat că, în urmă cu două săptămâni, Turcia și Kazahstan au convenit să creeze o societate mixtă pentru producția și întreținerea dronelor turcești ANKA.
Uniunea Europeană ia în calcul o „înghețare” temporară a mecanismului de plafonare a prețului petrolului rusesc, pe fondul războiului în care este implicat Iranul, potrivit Ukrinform, care citează Bloomberg.
Surse informate spun că măsura este discutată la nivel european ca răspuns la modul în care evoluează, în ultima perioadă, piața energetică.
Anul trecut, UE a introdus un sistem dinamic prin care plafonul prețului este ajustat automat la fiecare șase luni, la 15% sub media de piață a țițeiului rusesc Urals.
Plafonul este momentan stabilit la 44,10 dolari pe baril și urmează să fie revizuit la finalul acestei veri.
Conform regulilor actuale, companiile din Uniunea Europeană nu au voie să ofere servicii precum asigurări sau transport pentru petrolul vândut peste acest prag.
Prețurile petrolului au crescut recent după războiul SUA și Israelului cu Iranul și după închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz.
Sursele citate de Bloomberg spun, totuși, că următoarea revizuire din iulie ar putea duce plafonul la cel puțin 65 de dolari pe baril, peste limita de 60 de dolari stabilită anterior de G7.
O eventuală „înghețare” ar menține plafonul la nivelul actual, fără creșteri.
Printre alte variante analizate se află suspendarea mecanismului automat de ajustare până la finalul anului, din cauza situației din Orientul Mijlociu, sau limitarea creșterii la 60 de dolari pe baril, nivelul agreat de G7.
Anterior, în luna mai, Uniunea Europeană a criticat decizia Statelor Unite de a prelungi o derogare de la sancțiunile privind vânzările de petrol rusesc, avertizând că aceasta ar putea crește veniturile Moscovei de la începutul războiului în care este implicat Iranul.
Președintele Ungariei, Tamás Sulyok, nu va demisiona din funcție, chiar dacă termenul limită stabilit de guvern pentru plecarea sa a expirat duminică seara, potrivit Euronews.
El a declarat că va aștepta opinia Comisiei de la Veneția și a precizat că situația trebuie tratată strict în conformitate cu Constituția.
Într-un mesaj video publicat pe Facebook, Sulyok a spus că își dorește în continuare colaborarea cu guvernul și că va susține adoptarea legislației necesare pentru deblocarea fondurilor Uniunii Europene.
Prim-ministrul Péter Magyar a reacționat tot pe Facebook, spunând: „Tamás Sulyok nu a apărat niciodată pe cei asupriți, pe cei atacați sau statul de drept. Chiar și de Ziua Copilului, el își apără doar salariul lunar de 6,3 milioane de forinți, în loc să își ceară scuze.”
Peter Magyar stabilise anterior data de 31 mai ca termen limită pentru demisia mai multor oficiali de rang înalt, inclusiv președintele Tamás Sulyok și procurorul general Gábor Bálint Nagy.
Duminică după-amiază, el a revenit cu o postare în care a reamintit apropierea termenului și a anunțat că el și ministrul justiției îl vor vizita pe președinte luni, la ora 08:00.
Anterior, Péter Magyar l-a descris pe Sulyok drept „președintele marionetă” al lui Viktor Orbán, susținând că acesta ar fi fost ales pentru loialitatea față de partidul Fidesz, mai degrabă decât pentru apărarea constituționalismului.
Duminică, Tamás Sulyok a insistat că nu își va da demisia și a precizat că a sesizat Comisia de la Veneția.
În sistemul politic al Ungariei, președintele este ales de parlament și are în principal un rol ceremonial, deși poate interveni în procesul de verificare constituțională a legilor.
De-a lungul timpului, mai mulți președinți susținuți de majoritatea Fidesz, Pál Schmitt, János Áder, Katalin Novák și acum Tamás Sulyok, au fost considerați apropiați de guvernele conduse de Viktor Orbán.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu exclusiv pentru CBS News că guvernul său deține dovezi potrivit cărora Rusia răpește copii ucraineni și îi antrenează să lupte împotriva altor ucraineni.
Este o acuzație care, potrivit Curții Penale Internaționale, ar putea fi considerată crimă de război.
Este pentru prima dată când Zelenski face publică o astfel de afirmație, care merge mai departe decât spusele privind un program susținut de statul rus de mutare a copiilor ucraineni în tabere de „reeducare” sau „rusificare”.
„Când acești copii vor crește, îi vor împinge pe acești băieți pe câmpul de luptă”, a spus Zelenski.
„Da, am dovezi”, a precizat liderul de la Kiev, fără să ofere însă detalii despre acestea.
„Da, și i-au învățat pe acești copii să-și urască țara natală, să-i urască pe nativi”, a mai spus Zelenski. „Și ucrainenii, vă puteți imagina, astfel de tineri ucraineni, băieți tineri, vin pe câmpul de luptă și ucid ucraineni.”
Curtea Penală Internațională a emis în 2023 un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin, legat de ceea ce a numit un program de „deportare ilegală a populației (copiilor)”.
Kremlinul a respins atunci toate aceste acuzații și le-a descris drept un efort umanitar de îngrijire a orfanilor de război, difuzând imagini cu Putin și Maria Lvova-Belova, șefa programului vizată de CPI, în timp ce interacționează cu copii.
În interviul difuzat la „Face the Nation”, realizat de Margaret Brennan, Zelenski a spus că Rusia tratează de mult timp copiii ca viitori combatanți și a precizat că aceștia ar putea fi folosiți în schimburi pentru soldați capturați pe front.
Totuși, dreptul internațional umanitar prevede protecție specială pentru copii ca necombatanți.
„Este important să ne recuperăm războinicii, prizonierii de război, dar nu-i putem schimba [pentru] copii”, a spus el.
„Vă puteți imagina cum ne putem schimba copiii? Nu putem. În primul rând, este în afara legii. Nu putem schimba civili.”, a adăugat Zelenski.
Reeducarea copiilor ucraineniUn raport al Laboratorului de Cercetare Umanitară de la Yale School of Public Health, susținut anterior de guvernul SUA, arată cu „mare încredere” că Gazprom și Rosneft, companii rusești de stat din energie, ar fi contribuit la reeducarea a peste 2.000 de copii ucraineni.
Raportul mai susține că o decizie a administrației Trump de ridicare temporară a sancțiunilor asupra petrolului rusesc transportat pe mare ar fi adus beneficii financiare acestor companii.
„Gazprom și Rosneft sunt primele entități corporative cunoscute afiliate Federației Ruse, legate de deportarea copiilor, care, la momentul publicării acestei publicații, câștigă în prezent bani din cheltuielile de consum ale SUA”, se arată în raportul Yale.
SUA au introdus pentru prima dată această derogare de sancțiuni în martie, pentru a stabiliza piața energetică afectată de războiul cu Iranul.
Măsura a fost prelungită de două ori, iar potrivit secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, prelungirea a fost făcută la cererea unor state asiatice dependente de petrol.
Întrebat dacă ridicarea sancțiunilor ar putea alimenta indirect acest presupus program, Zelenski a spus că „ridicarea sancțiunilor este un ajutor pentru soldații Rusiei”.
El a adăugat că autoritățile ucrainene discută cu parlamentarii americani despre impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.
Statele Unite intenționează să accelereze retragerea unor trupe din bazele militare aflate în Europa și urmează să prezinte oficial planul aliaților NATO luna viitoare, potrivit presei germane, citată de Ukrinform.
Potrivit Reuters, publicația Welt am Sonntag a relatat, citând o sursă din cadrul Pentagonului, că Washingtonul pregătește reducerea prezenței militare americane în Europa, în special în Germania.
În luna mai, SUA au anunțat deja că vor să retragă 5.000 de soldați din Germania, o decizie considerată de mulți analiști drept o consecință a tensiunilor dintre președintele Donald Trump și guvernele europene în legătură cu războiul din Iran.
Germania găzduiește în prezent aproximativ 35.000 de militari americani activi, fiind țara europeană cu cea mai mare prezență militară a SUA.
Până acum, nu au fost oferite alte detalii despre amploarea reducerii planificate a trupelor. Potrivit informațiilor apărute în presă, Statele Unite ar urma să prezinte propunerile în cadrul unei conferințe NATO de generare a forțelor, programată luna viitoare.
Pentagonul nu a comentat deocamdată informațiile apărute.
Anterior, țările europene au răspuns apelurilor lansate de președintele Donald Trump privind creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Oamenii consumă tutun de mii de ani, însă abia la sfârșitul anilor 1820 nicotina a fost extrasă pentru prima dată din plantele de tutun.
Acum, la aproape 200 de ani distanță, cercetătorii spun că au descoperit în sfârșit modul exact în care planta produce moleculele de nicotină.
Descoperirea ar putea schimba modul în care sunt folosite plantele de tutun în industrie și medicină, într-un domeniu cunoscut sub numele de „agricultura moleculară a plantelor”, potrivit Science Alert.
De-a lungul timpului, oamenii de știință au modificat plantele de tutun pentru a produce compuși terapeutici și chiar vaccinuri. Totuși, nicotina a rămas o problemă majoră, fiindcă provoacă dependență puternică.
Cercetătorii spun acum că înțelegerea modului în care este produsă nicotina ar putea ajuta la dezvoltarea unor metode prin care această substanță să fie redusă sau eliminată din plante.
„Este un moment important în știința plantelor și biochimie faptul că avem acum răspunsul pe care îl căutăm de mai bine de 200 de ani”, a declarat biologul Benjamin Lichman, de la Universitatea din York.
Acesta și colegii săi de la Universitatea din Copenhaga au identificat genele și enzimele care participă la formarea nicotinei.
„Cu aceste noi cunoștințe, putem elimina sau reutiliza nicotina produsă în mod natural de plantă și putem crea instrumente biotehnologice mai bune”, a spus cercetătorul.
„Există, de asemenea, un potențial interesant pentru viitor de a adapta sistemul de formare a nicotinei din tutun pentru a produce compuși farmaceutici utili.”
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au analizat genetic planta de tutun Nicotiana tabacum și au identificat gene aflate aproape una de alta în ADN, care se activează simultan cu gene deja cunoscute ca fiind implicate în producerea nicotinei.
Ulterior, echipa a izolat enzimele produse de aceste gene și a demonstrat, atât în eprubete, cât și în plante vii, că ele lucrează împreună pentru a forma nicotina.
Un proces neobișnuitCercetătorii spun că enzimele folosesc un proces neobișnuit, care explică și de ce mecanismul a rămas ascuns atât de mult timp.
În prima etapă, o moleculă de glucoză este atașată elementelor care formează nicotina și le aduce într-o stare reactivă necesară pentru producerea substanței.
După ce procesul se încheie, molecula de glucoză dispare complet.
Oamenii de știință au identificat și două enzime importante, NaGR și NicGS, care ajută la formarea moleculei de nicotină din materiile sale prime: un aminoacid implicat în producerea proteinelor și un compus asemănător vitaminelor.
„Este interesant pentru că are aplicații în lumea reală”, a spus Lichman.
„O rudă apropiată a tutunului, Nicotiana benthamiana, este deja utilizată în «agricultura moleculară» pentru a produce medicamente și vaccinuri care salvează vieți.”
„Acest lucru deschide noi modalități de a utiliza plantele de tutun în scopuri benefice: nu în țigări, ci pentru medicamente și alte produse valoroase.”
Descoperirea este susținută și de un alt studiu publicat recent, care arată că nicotina este creată cu ajutorul glucozei și al unui lanț de enzime, după care glucoza dispare complet din proces.
Potrivit cercetătorilor, tocmai acest „act de dispariție”, împreună cu modul neobișnuit în care glucoza este folosită comparativ cu alte procese vegetale, a făcut ca mecanismul producerii nicotinei să rămână un mister timp de aproape două secole.
Deși mai există întrebări fără răspuns legate de producția nicotinei, cercetătorii spun că principalele etape și ingredientele-cheie au fost acum găsite.
Cântăreața Dua Lipa și actorul Callum Turner s-au căsătorit în acest weekend la Londra, potrivit publicațiilor britanice The Sun și Daily Mail. Presa din Marea Britanie scrie că cei doi pregătesc acum și o petrecere fastuoasă de trei zile în Sicilia.
Cei doi și-au spus jurămintele într-o ceremonie civilă restrânsă, organizată la oficiul de stare civilă Old Marylebone din centrul Londrei. În același loc s-a căsătorit și fostul membru Beatles, Sir Paul McCartney, în anul 2011.
Tabloidele britanice au publicat imagini cu Dua Lipa și Callum Turner ieșind împreună din primărie, ținându-se de mână.
Dua Lipa, în vârstă de 30 de ani, a purtat o pălărie albă amplă și un costum Schiaparelli Couture, potrivit British Vogue. Actorul Callum Turner, în vârstă de 36 de ani, a ales să se îmbrace într-un costum bleumarin.
Potrivit The Sun, după ceremonia de la Londra, cei doi vor organiza la finalul acestei săptămâni o a doua nuntă și o petrecere luxoasă de trei zile în Sicilia. Reprezentanții celor doi nu au oferit comentarii oficiale pentru AFP.
Dua Lipa și Callum Turner formează un cuplu din ianuarie 2024. Artista și-a confirmat logodna într-un interviu acordat revistei British Vogue în iunie 2025.
„Această decizie de a îmbătrâni împreună, de a ne imagina o viață împreună și, nu știu, de a fi cei mai buni prieteni pentru totdeauna – este un sentiment cu adevărat special”, declara atunci cântăreața.
Născută la Londra, Dua Lipa este fiica unor imigranți kosovari și a devenit celebră după lansarea hitului „Be The One” în 2016. Ulterior, artista a lansat mai multe piese de succes și continuă să susțină concerte pe marile stadioane din lume.
În 2025, artista a devenit cea mai tânără persoană inclusă în topul celor mai bogați 40 de britanici sub 40 de ani, realizat de Sunday Times. Averea sa era estimată la 115 milioane de lire sterline, adică aproximativ 137 de milioane de euro.
Callum Turner este cunoscut pentru rolurile din „Animale fantastice”, „Emma” și serialul „The Capture”. Numele actorului este vehiculat și printre posibilii candidați pentru viitorul rol James Bond.
