Suedia își reevaluează strategia aeriană. Potrivit Nexta, în cazul unui atac rusesc, țara nu intenționează să se limiteze la respingerea atacurilor, așa cum a anunțat colonelul Karl Bergqvist, șeful Centrului de Operațiuni Aeriene din cadrul Forțelor Aeriene suedeze.
„Dacă Rusia va ataca, vom lovi în adâncul teritoriului său”, a declarat colonelul din Forțele Aeriene ale Suediei.
Noul concept presupune trecerea la acțiuni ofensive și lovirea unor ținte aflate adânc în teritoriul inamicului. Nu este vorba de un atac preventiv, ci de descurajare. Potențialul agresor trebuie să înțeleagă dinainte că războiul nu se va limita doar la teritoriul Suediei, a explicat suedezul.
Strategia suedeză se bazează pe experiența UcraineiStockholm se bazează în mare măsură pe experiența Ucrainei. Dronele lansate de ucraineni au efectuat loviturile de la mare distanță asupra aeroporturilor, a sediilor de comandă și a logisticii din Rusia.
Loviturile ucrainene au perturbat activitatea rușilor, demonstrând cât de importantă este tactica.
În planurile suedeze este inclusă și îmbunătățirea capacităților de lovire de la distanță ale avioanelor Gripen.
Se vorbește și despre integrarea pe avioane a rachetelor Taurus cu o rază de acțiune de peste 500 km. În plus, armata solicită guvernului rachete cu o rază de acțiune de până la 2000 kilometri. De la Stockholm la Moscova sunt aproximativ 1200 de kilometri.
Suedia a pus capăt unei politici de neutralitate și nealiniere militară care a durat peste 200 de ani, devenind oficial al 32-lea membru al NATO pe 7 martie 2024.
Istoricul neutralitățiiNeutralitatea Suediei a început în anul 1814, după războaiele napoleoniene. Suedia a reușit să își mențină neutralitatea atât în Primul, cât și în cel de-al Doilea Război Mondial. În timpul Războiului Rece, țara a continuat să se declare neutră, dar a menținut o colaborare strânsă, la nivel diplomatic și militar, cu statele occidentale.
În 1995, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, a trecut de la neutralitate clasică la o politică de nealiniere militară.
Războiul din Ucraina declanșat de Rusia a modificat în totalitate strategia țărilor nordice, inclusiv a Suediei. Suedia, alături de Finlanda, a decis să abandoneze nealinierea militară și a depus cererea de aderare la NATO. La 7 martie 2024, prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a depus oficial documentele de ratificare la Departamentul de Stat al SUA din Washington, marcând integrarea deplină în NATO.
Trei regiuni de dezvoltare din România – Nord-Vest, Nord-Est și Sud-Est – se află la frontiera estică a Uniunii Europene și resimt efectele economice ale războiului din Ucraina. Pentru aceste zone au fost propuse fonduri europene suplimentare, fără diminuarea actualelor fonduri de coeziune.
Cofinanțare europeană de până la 95%Dan Motreanu susține că regiunile estice ar trebui să beneficieze de finanțări suplimentare, fără ca alocările existente prin politica de coeziune să fie diminuate.
„Cofinanțarea europeană trebuie să ajungă până la 95%, iar pentru proiectele importante pentru securitate sau infrastructură critică să ajungă până la 100%”, a transmis joi Dan Motreanu, precizând că a solicitat fonduri europene dedicate acestor zone.
De asemenea, el a cerut și o prefinanțare de 30%, explicând că o astfel de măsură ar reduce contribuția inițială necesară din bugetele locale.
Până la 10% pentru est, din fondurile unor programe europene„Regiunile estice trebuie să beneficieze de alocări dedicate de până la 10% din bugetele unor instrumente europene relevante, precum Politica Agricolă Comună, Mecanismul pentru Interconectarea Europei și viitorul Fond european pentru competitivitate”, a transmis europarlamentarul.
În același timp, Motreanu susține și posibilitatea creșterii ajutorului de stat pentru companiile care investesc în aceste regiuni.
În ceea ce privește definirea regiunilor estice, liberalul cere ca aceasta să includă explicit frontiera cu Republica Moldova și accesul la Marea Neagră. În această variantă, și regiunea Sud-Est ar fi inclusă în categoria zonelor sprijinite.
Investiții de 28 de miliarde de euroComisia Europeană a lansat în luna februarie inițiativa EastInvest, prin care urmează să fie sprijinite investiții în valoare de 28 de miliarde de euro în regiunile europene care se învecinează cu Rusia, Ucraina și Belarus.
Motreanu susține că România trebuie să beneficieze de mecanismele europene destinate zonelor de frontieră și de resurse suplimentare pentru investiții, infrastructură și securitate.
După trei decenii în care a construit cea mai extinsă infrastructură medicală privată din țară, MedLife, lider de piață și companie de tehnologie medicală, accelerează dezvoltarea proiectelor strategice în direcția medicinei personalizate și anunță lansarea iMed, o nouă interfață avansată, disponibilă în aplicația MedLife.
Lansarea marchează tranziția de la gestionarea reactivă a bolilor la un model proactiv de prevenție bazat pe date. Pentru prima dată în regiune, un operator medical reunește avansul tehnologic, datele clinice și stilul de viață pentru a furniza recomandări personalizate pe baza profilului biologic individual al fiecărui pacient.
Ecosistem digital unic pentru fiecare pacient, disponibil direct pe telefonNoua interfață iMed funcționează ca o extensie dedicată prevenției și managementului proactiv al sănătății. Aceasta nu înlocuiește aplicația MedLife existentă (utilizată pentru programări și acces la servicii), ci adaugă o nouă dimensiune educațională și preventivă. Utilizatorii pot activa sau dezactiva interfața iMed direct din ecranul principal.
Spre deosebire de aplicațiile convenționale, iMed este singurul ecosistem digital din România și nu numai, care integrează simultan mai multe categorii de date: date genetice privind predispoziția de risc pentru peste 70 de boli și factori de stil de viață; analize de laborator; date biometrice colectate în timp real via dispozitive conectate (smartwatch / wearables) – puls, pași, calitatea somnului, variabilitatea ritmului cardiac (HRV); dar și istoric medical și de stil de viață ce include informații despre istoricul familial, simptome, factori de risc și obiceiuri zilnice.
Totodată, platforma introduce și indicatori vizuali inovatori (barometrul iMed) cu rol educativ și de conștientizare. Aceștia arată utilizatorului unde se situează în raport cu populația de referință (ex. poziționarea în percentile privind distribuția simptomelor sau a indicatorilor biometrici), motivându-l să își actualizeze periodic datele medicale și să urmeze recomandările preventive personalizate.
„Timp de aproape trei decenii, am construit una dintre cele mai complexe infrastructuri medicale din România, având permanent în centru relația dintre medic și pacient. Astăzi intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare, în care completăm această expertiză cu puterea tehnologiei și a datelor. Credem că viitorul sănătății nu înseamnă doar acces la servicii medicale atunci când apare o problemă, ci capacitatea de a înțelege mai devreme ce se întâmplă cu sănătatea fiecăruia și de a acționa înainte ca boala să apară. Ne propunem să transformăm progresul tehnologic în progres uman și să construim un model în care medicina, datele și tehnologia conlucrează pentru a ajuta oamenii să trăiască nu doar mai mult, ci și mai bine” a declarat Mihai Marcu, CEO și Președinte CA al Grupului MedLife.
Model de evaluare a riscului dezvoltat integral în RomâniaLa baza noii platforme se află modele matematice și algoritmi dezvoltați integral de MedLife in house cu resurse proprii și o echipă multidisciplinară formată din medici, geneticieni, bioinformaticieni, biostatisticieni și experți în inteligență artificială. Prin intermediul noii divizii a grupului – MedLife Science & Innovation, compania a creat o metodă proprie de clasificare a pacienților pe grade de risc pentru peste 70 de predispoziții de îmbolnăvire.
Rolul acestor modele este de a transforma informațiile fragmentate într-o imagine integrată și ușor de înteles asupra sănătății. În loc ca fiecare informație să fie privită separat, iMed aduce datele împreună și le pune în context, ajutând utilizatorii să înțeleagă mai bine propriul organism și factorii care contribuie la menținerea stării de sănătate.
Complexitatea modelului dezvoltat de MedLife constă în integrarea unor categorii de informații care, în mod tradițional, sunt analizate separat. Datele medicale și genetice pot fi puse în relație cu informațiile biometrice și de lifestyle colectate în timp, construind un profil de sănătate dinamic, care oferă o perspectivă mai amplă asupra modului în care organismul funcționează și evoluează.
„Sunt mândru că în România o companie privată dezvoltă soluții care ne poziționează în avangarda medicinei preventive din Europa. Această integrare simultană a patru tipuri distincte de date, de la genomică, analize de sânge, la imagistică și informații biometrice și progesiv a 8 date medicale de la microbiom la date psihometrice, ne va permite să construim cel mai complet profil individual de sănătate disponibil astăzi în regiune. Practic, această abordare face posibilă validarea timpurie a unor asocieri între predispozițiile genetice identificate și indicatori biologici sau antecedente medicale reale, iar acest lucru va schimba în timp fundamental felul în care ne raportăm la prevenție. Este o ocazie extraordinară de a învăța, în timp, cum să trăiești mai mult și mai bine”, a mai declarat Mihai Marcu.
Relația medic – pacient, amplificată de tehnologieDezvoltarea ecosistemului iMed vine să completeze actul medical clasic, fără a înlocui consultul de specialitate. Recomandările furnizate de aplicație au rolul de a pregăti pacientul pentru o discuție mai aplicată cu medicul curant, oferindu-i acestuia din urmă un tablou clinic contextualizat.
În etapele următoare, arhitectura va fi extinsă și cu alte categorii de date, integrând informații privind microbiomul, nutriția personalizată, istoricul de investigații imagistice, analize de farmacogenetică sau evaluările psihometrice.
Prin integrarea acestor informații, iMed face trecerea de la dosarul medical, asociat tradițional cu istoricul bolii și al interacțiunilor cu sistemul medical, la un profil de sănătate dinamic, orientat către sănătate, prevenție și proactivitate. Actualizat continuu cu informații relevante despre organism și stilul de viață, acest tablou integrat transformă sănătatea într-un subiect de interes permanent, stimulând curiozitatea, înțelegerea și interacțiunea cu propria sănatate.
Noua interfață iMed este disponibilă gratuit în aplicația MedLife pentru toți utilizatorii, marcând un nou capitol în angajamentul companiei de a democratiza accesul la medicina smart și personalizată. Pentru o integrare corespunzătoare a informațiilor și o personalizare a fiecărui profil, aplicația va permite, în curând, și încărcarea datelor păstrate până de curând pe hârtie la domiciliu sau efectuate în alte unități medicale.
***
Despre Grupul MedLife
MedLife a pornit acum aproape trei decenii, s-a dezvoltat sănătos și a devenit cel mai mare furnizor de servicii medicale private din România. Antreprenorii români, care au pus bazele acestei companii, au investit și s-au implicat pentru a aduce schimbare în sistemul de sănătate românesc, au crezut în inovație și au îndrăznit să țintească cât mai sus, pentru a oferi pacienților români calitate, profesionalism, grijă și respect pentru nevoile lor.
Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare bază de clienţi corporate pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din țară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, unul dintre cei mai mari jucători de servicii medicale private din Europa Centrală și de Est.
Grupul MedLife are un istoric de succes în ceea ce privește atât creșterea organică, cât și creșterea prin achiziții. Echipa sa puternică și experimentată de management a fost capabilă să creeze și să gestioneze aceste oportunități de creștere, dobândind cunoștințe și experiență valoroase, care să îi permită găsirea celei mai bune căi pentru continuarea cu succes a extinderii.
Fiind o companie românească cu tradiție, MedLife a ales să se listeze la Bursa din România, fiind un model al listărilor pe piața locală de capital. A deschis orizonturi, iar prin guvernanța corporativă pe care o are implementată, a inspirat și alte companii locale spre a porni pe acest drum și a ajuta la dezvoltarea capitalului românesc și a economiei. Acțiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori București, Categoria Premium, având simbolul de tranzacționare ″M″.
În perioada de pandemie, MedLife a reușit să joace un rol esențial în societate și să capete un statut de lider în monitorizarea pandemiei prin implicarea activă în zona de cercetare.
Compania continuă să investească în proiecte cu impact asupra comunității locale, în tehnologie și infrastructură. Creează locuri de muncă și dezvoltă un ecosistem care contribuie la dezvoltarea și menținerea unei Românii sănătoase.
Planurile Grupului Țiriac pentru Brașov vizează dezvoltarea etapizată a unui complex rezidențial, a unui spital, a unei grădinițe și de spații verzi, într-o abordare care urmărește integrarea noii dezvoltări în viața orașului și crearea unor facilități cu utilitate atât pentru viitorii rezidenți, cât și pentru comunitatea brașoveană. Valoarea investiției planificate depășește 100.000.000 euro.
Un pas concret în această direcție îl reprezintă terenul destinat viitorului parc public. Grupul Țiriac este primul dintre proprietarii de pe fosta platformă industrială care pune la dispoziție o parcelă din proprietatea sa pentru realizarea parcului local, deschizând astfel calea către constituirea noului spațiu verde destinat brașovenilor.
Din suprafața de peste 40.000 de metri pătrați aferentă proprietății Grupului, aproximativ 6.000 de metri pătrați, reprezentând 15% din teren, sunt prevăzuți pentru a fi cedați municipalității în vederea amenajării parcului public. Alți aproximativ 2.000 de metri pătrați sunt prevăzuți ca spații verzi aferente ansamblului.
Demersul este cu atât mai relevant cu cât viitorul parc presupune participarea mai multor proprietari ai terenurilor de pe fosta platformă industrială. Prin punerea la dispoziție a primei suprafețe necesare acestui proiect, Grupul Țiriac creează premisele pentru concretizarea unei zone verzi compacte și pentru continuarea demersurilor la nivelul întregii platforme.
Spital, grădiniță și spații pentru comunitateDezvoltarea spitalului privat reprezintă unul dintre elementele centrale ale proiectului Grupului Țiriac pentru Brașov. Facilității medicale i se va aloca un lot de aprox. 6.000 de metri pătrați de teren și va fi integrată în dezvoltare alături de componenta educațională reprezentată de o grădiniță ce va fi cedată autorităților locale, precum și de noile zone verzi. Grădinița va dispune de o arie generoasă, de circa 2.500 metri pătrați.
Clădirea viitorului spital va intra în proprietatea Țiriac International Foundation, a cărei misiune include sprijinirea accesului la servicii medicale pentru persoanele aflate în situații vulnerabile. Fundația dezvoltă un program dedicat prin care va contribui la susținerea tratamentelor pentru cazuri sociale din comunitatea locală.
Un proiect de regenerare urbană dezvoltat etapizatProiectul se va desfășura pe o perioadă de circa 5 ani, având ca termen estimat pentru debut anul 2027.
Planul este structurat în trei faze de dezvoltare.
Prima fază prevede realizarea unui imobil rezidențial cu regim de înălțime P+8, marcând debutul efectiv al dezvoltării noii comunități.
A doua fază va extinde componenta rezidențială, conducând la realizarea unui ansamblu de peste 350 de apartamente, alături de infrastructura și facilitățile aferente.
Cea de-a treia fază completează caracterul mixt al dezvoltării și integrează componentele cu rol medical, educațional și comunitar: spitalul, parcul și grădinița.
Prin această abordare etapizată, proiectul urmărește reconversia fostei platforme industriale într-o zonă urbană modernă, în care locuirea este completată de servicii medicale, educație și spații verzi.
Astfel, proiectul de la Brașov este conceput ca o dezvoltare urbană integrată, în care investiția rezidențială creează premisele pentru realizarea unor facilități cu componentă socială și comunitară importantă, deschizând calea pentru constituirea viitorului parc și reafirmându-și angajamentul pentru dezvoltarea pe termen lung a zonei și a municipiului Brașov.
Peste 700 de cercetători vor putea să își construiască o carieră în Europa datorită unei finanțări majore de peste 210 milioane de euro acordate acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA), unul dintre principalele programe europene pentru carierele în cercetare.
Finanțarea face parte din inițiativa „Choose Europe”, prin care Comisia Europeană vrea să consolideze poziția UE ca prim pol de atracție la nivel mondial pentru talentele din știință, cercetare și inovare tehnologică.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Cercetătorii aleg Europa. Ei știu că prețuim și sprijinim știința și că Europa oferă un mediu în care talentele și ideile pot prospera. De 30 de ani, acțiunile Marie Skłodowska-Curie ajută cercetători din întreaga lume să își construiască o carieră în Europa. Prin această finanțare suplimentară, ne consolidăm angajamentul față de o cercetare de talie mondială și ne asigurăm că societățile și economiile europene pot beneficia de cunoștințe, idei și inovații de ultimă oră.”
Comisarul pentru start-up-uri, cercetare și inovare, Ekaterina Zaharieva, a anunțat finanțarea în cadrul evenimentului „Celebrăm 30 de ani de MSCA – Curiozitatea care schimbă lumea”, organizat la Bruxelles.
Suplimentarea acestor fonduri a venit după ce au existat cereri foarte multe pentru oportunități de carieră în cercetare în Europa.
Apelul pentru bursele postdoctorale MSCA din 2026 a primit 21.627 de candidaturi din partea cercetătorilor din întreaga lume.
Este cel mai mare număr de propuneri înregistrat vreodată pentru o acțiune de finanțare în cei peste 40 de ani de existență a programelor UE pentru cercetare și inovare.
Banii aceștia vor ajuta la dezvoltarea principalelor acțiuni ale programului, bursele postdoctorale MSCA și rețelele doctorale. Finanțarea va crea oportunități pentru încă 700 de cercetători.
Investiții în talentele europene din cercetareAnunțul vine după ce, pe 29 septembrie, Comisia Europeană a adoptat versiunea modificată a programului de lucru „Orizont Europa” pentru perioada 2026-2027.
„Orizont Europa” este principalul program al UE pentru finanțarea cercetării și inovării. Acesta se desfășoară în perioada 2021-2027 și are un buget de aproape 100 de miliarde de euro.
În urma investițiilor suplimentare, bugetele pentru bursele postdoctorale și rețelele doctorale vor ajunge la cele mai ridicate niveluri de la lansarea acestor programe.
În 2027, bugetul pentru bursele postdoctorale va crește la 459 de milioane de euro, iar cel pentru rețelele doctorale va ajunge la 645 de milioane de euro.
Potrivit estimărilor, apelul din 2027 pentru burse postdoctorale ar putea sprijini peste 1.800 de cercetători, iar apelul pentru rețele doctorale ar putea susține peste 2.000 de doctoranzi.
Comisia estimează că, după suplimentarea finanțării, anunțul făcut astăzi, acest total va include încă 700 de cercetători și doctoranzi.
Pentru 2026, bugetul pentru bursele postdoctorale va ajunge la 434 de milioane de euro, iar rețelele doctorale vor beneficia de 628 de milioane de euro.
În urma informațiilor apărute în presă despre spargeri, președintele Parlamentului, Jussi Halla-aho, a confirmat că instituția a fost informată despre un număr „semnificativ” de spargeri și semne ale unor tentative de intrare în locuințele mai multor politicieni, potrivit Euronews.
„Nu pot comenta cu exactitate numărul cazurilor suspecte despre care avem cunoștință, dar, în orice caz, este semnificativ”, a declarat Halla-aho.
El a adăugat că incidentele cunoscute s-au produs pe o perioadă mai lungă, primul caz fiind considerat că a avut loc în urmă cu aproximativ un an.
„În acest moment, nu există informații despre motiv sau despre cine este responsabil”, a subliniat el.
Poliția din Helsinki a deschis o anchetă preliminarăVicepreședinta Parlamentului, Paula Risikko, care conduce grupul parlamentar pentru securitate, a declarat că a fost informată săptămâna trecută despre suspiciuni. Aceasta a adăugat că poliția din Helsinki a fost însărcinată cu „etapa inițială a anchetei”.
Într-un comunicat, poliția din Helsinki a confirmat că a fost lansată o anchetă preliminară în acest caz.
„Ancheta se află într-un stadiu incipient, iar poliția nu are alte informații de oferit în acest moment”, a transmis instituția.
Toți parlamentarii au fost sfătuiți să rămână vigilenți, să raporteze orice observații și să depună plângeri la poliție, dacă este necesar.
Cel puțin două locuințe, vizateCotidianul Ilta-Sanomat a relatat la începutul acestei săptămâni că parlamentarii au fost avertizați săptămâna trecută cu privire la posibile spargeri și că publicația avea informații despre cel puțin două intrări prin efracție în locuințe.
Președintele Stubb a declarat că „un atac asupra unui membru al Parlamentului este un atac asupra democrației”.
„Nu ar trebui permis sau acceptat sub nicio formă”, le-a spus el jurnaliștilor la o ceremonie organizată la Rovaniemi, în nordul îndepărtat al Finlandei, pentru prezentarea noilor avioane de luptă F-35 ale țării.
Salvatorii au căutat joi dimineață o a cincea persoană despre care se pare că se afla în aeronavă și care este dispărută, a anunțat Departamentul de Pompieri al comitatului Los Angeles într-o postare pe rețelele de socializare.
Primele echipe de salvare sosite la accident cu puțin timp înainte de ora locală 20:00 miercuri și au scos patru persoane din apă. Două au fost declarate decedate la fața locului, iar două au fost duse în stare stabilă la spitalele de pe continent, a declarat departamentul de pompieri, relatează AP.
„Aceasta rămâne o scenă activă, operațiunile de căutare și salvare continuând pe tot parcursul nopții”, a declarat departamentul.
Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor a declarat că investighează accidentul.
Supervizorul comitatului Los Angeles, Janice Hahn, a declarat într-o postare pe X că i s-a spus că elicopterul de evacuare medicală s-a prăbușit la scurt timp după decolarea de pe Catalina.
I have been informed that a medevac helicopter leaving Catalina Island has crashed shortly after takeoff.
LA County Fire, Sheriff, Coast Guard, and Avalon Fire are on the scene.
Search and rescue operations are underway and I am praying for everyone who was on board.
— Janice Hahn (@SupJaniceHahn) October 1, 2026
Pompierii și salvamarii din regiune au intervenit la fața locului, alături de Garda de Coastă a SUA și departamentul șerifului, au declarat oficialii.
Autoritățile au declarat că elicopterul a fost scufundat la 73 de metri adâncime în largul insulei Catalina, situată la aproximativ 35 de kilometri de pe continentul comitatului Los Angeles.
Se crede că elicopterul aparținea companiei REACH Air Medical Services din Sacramento, California, a relatat KTLA-TV.
„Politica nu poate fi un concurs despre cine pe cine a supărat acum zece luni sau acum 20 de ani.” Alexandru Rogobete cere partidelor să coboare tonul.
„Cred că România are nevoie acum, mai mult decât oricând, de echilibru, calm și responsabilitate. Este momentul să lăsăm orgoliile și reproșurile deoparte și să ne întoarcem la ceea ce contează cu adevărat: oamenii și România.
Politica nu poate fi un concurs despre cine pe cine a supărat acum zece luni sau acum 20 de ani. Politica trebuie să fie despre construcție, dialog și capacitatea de a aduce oameni diferiți la aceeași masă pentru un obiectiv comun. Trǎim politic prea mult în trecut și prea puțin pentru viitorul oamenilor!
În plină criză politică, un fost ministru cere dialog: „Dialogul nu este o slăbiciune”De aceea, cred că toate forțele politice responsabile trebuie să contribuie acum la stingerea crizei, nu la adâncirea ei. Să coborâm tonul. Să renunțăm la atacurile permanente. Să reluăm dialogul cu bună-credință și să construim o majoritate stabilă, care să reziste nu doar la un vot în Parlament, ci să poată susține România în anii care urmează.
Țara noastrǎ are nevoie de decizii economice, de investiții, de reforme făcute cu mintea limpede și, înainte de toate, de încredere.
Nu trebuie să gândim toți la fel. Nu trebuie să renunțăm la identitatea noastră politică. Dar putem să înțelegem că există momente în care responsabilitatea față de țară trebuie să fie mai puternică decât orgoliile de partid.
Este timpul să facem România bine.
Iar binele pentru România nu vine de la sine. Vine prin oameni care cred în România, care au curajul să construiască și care înțeleg că dialogul nu este o slăbiciune, ci începutul oricărei construcții serioase.
Avem nevoie de un guvern pentru România. Un guvern care să aducă stabilitate, încredere și speranță. Un guvern care să lucreze pentru oameni.
Pentru că, până la urmă, dincolo de partide și de diferențele dintre noi, avem aceeași țară de construit.
Bine pentru România”, este mesajul postat de Alexandru Rogobete.
Analiza aparține Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC), potrivit Fox News.
Cercetătorii au identificat 12 infecții asociate cu apariția cancerului.
Cinci dintre ele sunt legate de aproape toate cazurile din lume. Bacteria Helicobacter pylori, care afectează stomacul, a fost asociată cu circa 760.000 de cazuri.
Virusul papiloma uman (HPV) a fost legat de aproximativ 750.000 de cazuri.
Urmează virusul hepatitei B, cu circa 360.000 de cazuri, și virusul Epstein-Barr, cu aproximativ 260.000. Virusul hepatitei C a fost asociat cu circa 160.000 de cazuri.
Multe cazuri ar fi putut fi prevenitePotrivit autorilor, multe dintre aceste cancere ar fi putut fi evitate prin vaccinare, tratament sau screening.
„Rezultatele subliniază rolul major pe care îl poate juca controlul infecțiilor în reducerea poverii globale a cancerului”, a declarat coautoarea studiului, dr. Harriet Rumgay. Ea a spus că aceste cancere lovesc mai ales țările cu venituri mici și medii.
Cercetătorii recunosc și limitele studiului. Ei au lucrat cu estimări la nivel de populație, nu au urmărit pacienți. În plus, au inclus doar infecțiile despre care se știe deja că provoacă cancer.
„Majoritatea tipurilor de cancer nu este cauzată de infecții”Oncologul american Joshua Cohen, care nu a participat la studiu, a explicat că organismul elimină de obicei singur virusul HPV.
„Marea majoritate a pacienților care au o infecție cu HPV sau cu H. pylori, sau chiar cu hepatită B sau C, nu va face cancer”, a spus el.
Medicul recomandă vaccinarea împotriva HPV pentru cei sub 45 de ani care nu s-au vaccinat. Cei cu ulcer sau dureri puternice de stomac ar trebui să discute cu un gastroenterolog despre testarea pentru H. pylori.
De Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, Fundația Vodafone lansează
www.hidigital.ro, o platformă educațională gratuită dedicată persoanelor de peste 65 de ani, care oferă seniorilor acces la lecții practice și ușor de urmărit pentru utilizarea tehnologiei cu mai multă încredere, autonomie și siguranță. Resursele sunt utile și familiilor, voluntarilor, bibliotecarilor, asistenților sociali și organizațiilor care îi ajută pe vârstnici să-și dezvolte competențele digitale.
Platforma extinde astfel în mediul online programul Hi Digital, derulat până acum prin ateliere desfășurate cu prezență fizică, și face resursele accesibile seniorilor din întreaga țară. Vârstnicii care nu pot participa la cursurile organizate în biblioteci sau centre de zi beneficiază acum de acces permanent la materiale educaționale practice și interactive, prezentate într-un limbaj clar și prietenos.
„Prin Hi Digital, vrem ca tehnologia să devină un sprijin real în viața fiecărui senior, nu o barieră. Ne dorim ca aceștia să pășească în lumea tehnologiei cu încredere, curaj și bucuria de a descoperi că niciodată nu este prea târziu să învețe ceva nou. Noua platformă le oferă posibilitatea de a învăța pas cu pas, în propriul ritm, cum să rămână aproape de cei dragi, să acceseze servicii utile și să navigheze în siguranță în mediul online. Dincolo de competențele digitale, vorbim de mai multă autonomie, încredere și participare în viața comunității. Credem că fiecare senior trebuie să aibă șansa de a descoperi oportunitățile lumii digitale”, a declarat Angela Galeța, directorul Fundației Vodafone România.
Conținutul este structurat în șapte module principale: dispozitive digitale și internet; utilizarea telefonului inteligent; conectarea cu alte persoane; divertisment și cumpărături online; hobby-uri și călătorii; identificarea escrocheriilor și fraudelor online; servicii bancare online. Lecțiile includ explicații pas cu pas, tutoriale și exerciții practice, iar fiecare utilizator poate învăța în propriul ritm, poate întrerupe cursul și relua ulterior parcursul, de unde a rămas. Conținutul urmează să fie actualizat constant prin adăugarea de noi lecții, resurse și funcționalități adaptate nevoilor utilizatorilor.
Pe lângă cursurile online, platforma include informații despre atelierele Hi Digital cu prezență fizică în biblioteci și centre de zi, unde seniorii pot primi sprijin și pot socializa.
Hi Digital este un program gratuit de învățare non-formală, dedicat persoanelor de peste 65 de ani, care sprijină seniorii să integreze tehnologia în viața de zi cu zi și să devină mai autonomi. Până în prezent, peste 12.000 de seniori și-au dezvoltat competențele digitale prin atelierele Hi Digital desfășurate în biblioteci și centre de zi. Rezultatele arată un impact concret al programului: 94% dintre participanți spun că folosesc telefonul inteligent cu mai multă încredere, iar 86% comunică mai des cu cei dragi. În România, inițiativa se bazează pe o rețea de 25 de biblioteci partenere. Programul Hi Digital se desfășoară în prezent și în Anglia, Cehia, Irlanda, Luxemburg și Olanda.
Despre Fundația Vodafone
De 28 de ani, punem la un loc resursele noastre și ale partenerilor noștri pentru ca împreună să construim proiecte incluzive și durabile. Apelăm la tehnologie și la inovație socială și investim în dezvoltarea comunităților defavorizate din România. Modernizăm secții de terapie intensivă neonatală și susținem programe de educație digitală care pregătesc copii și tineri pentru meseriile viitorului și ajută vârstnicii să nu se simtă excluși într-o lume tot mai digitalizată. Ne implicăm în acțiuni de combatere a violenței domestice și a fenomenului de bullying. Din aprilie 2016, alături de celelalte fundații Vodafone din întreaga lume, am îmbunătățit viața a peste 305 de milioane de persoane. Suntem o organizație neguvernamentală românească înființată în 1998, cu statut caritabil, distinctă și independentă de operațiunile comerciale ale companiei Vodafone România. Mai multe detalii despre programele noastre se regăsesc pe www.fundatiavodafone.ro, http://jurnaldebine.fundatiavodafone.ro/ și www.facebook.com/fundatiavodafone.
„Probabil a fost cel mai slab weekend al meu din sezon, dar tot am învățat foarte multe din acel weekend”, a declarat Antonelli, joi, la conferința de presă organizată înaintea etapei din Malaezia, programată în acest weekend. Runda înlocuiește Marele Premiu al Bahrainului în calendar, în urma deciziei organizatorilor luată din cauza războiului din Orientul Mijlociu.
Pilotul Mercedes a avut un weekend complicat încă din calificări, unde un accident în prima sesiune l-a trimis pe locul 16 al grilei. În cursă, Antonelli a recuperat, ajungând până pe poziția a cincea.
Italianul a spus că, în cursa de la Baku, a încercat în mod deliberat să nu își asume riscuri și să piloteze sub limită.
„A fost o cursă foarte ciudată pentru mine, pentru că am încercat conștient să nu risc și să pilotez sub limită. A fost foarte ciudat, dar a fost și ceva bun”, a explicat pilotul Mercedes.
Antonelli consideră că experiența i-a arătat cât de important este să rămână complet concentrat pentru a obține rezultatul maxim.
„După cursă nu am fost mulțumit de rezultat și de toate celelalte, dar am învățat multe lucruri, iar cel mai important este că trebuie să dau întotdeauna 100%. Trebuie să fac tot ce pot pentru a obține cel mai bun rezultat, pentru că, dacă nu fac totul corect sau nu încerc să fac totul corect, rezultatul nu va veni de la sine”, a spus el.
Mercedes aduce actualizări în MalaeziaMercedes vine la etapa din Malaezia cu un nou pachet de actualizări.
„Upgrade-urile ar trebui să aducă mai multă aderență, mai multă apăsare aerodinamică. Sper să avem mai multă aderență și să vedem cum se va schimba echilibrul mașinii și ce zone mai trebuie să îmbunătățim”, a declarat italianul.
Antonelli consideră că circuitul va reprezenta un test important pentru stilul său de pilotaj, în special în virajele lungi, unde este nevoie să păstrezi viteza fără să frânezi excesiv.
„Este probabil o zonă în care trebuie să mai lucrez destul de mult, dar aștept cu nerăbdare. Am făcut câteva tururi pe simulator și s-au simțit bine, însă vom vedea pe circuitul real”, a spus el.
Russell vine după a treia victorie a sezonuluiColegului său, George Russell, îi revine rolul de reper pentru Mercedes după victoria de la Baku, al treilea succes al britanicului în acest sezon.
Russell a declarat că s-a simțit foarte bine în ultima cursă și că, după pauza de vară, consideră că este într-o formă mai bună. El a remarcat însă că Mercedes a fost în special competitivă pe circuitele care favorizează eficiența aerodinamică, în timp ce McLaren a avut rezultate mai bune în ultimele curse desfășurate pe configurații mai tradiționale.
„Sper ca acest pachet de upgrade-uri să ne readucă în frunte pe circuitele unde am fost în dificultate în ultima perioadă”, a adăugat Russell.
Antonelli a pierdut doar 15 puncte față de Russell, care a câștigat etapa, în runda trecută, astfel că avansul italianului în clasamentul piloților față de colegul său este acum de 66 de puncte.
Denis Sienik, adjunctul șefului misiunii Ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat pentru Reuters, citat de Ukrainska Pravda, că Rusia își extinde rapid rețeaua Rassvet, iar intrarea acesteia în funcțiune ar reprezenta o amenințare serioasă pentru Ucraina.
„Dacă lansează Rassvet până la sfârșitul anului 2026, vor putea lovi ținte ucrainene în timp real pe teritoriul nostru”, a spus Sienik.
Oficialul ucrainean a precizat că ambasada va transmite administrației americane și Congresului informații detaliate despre companiile și persoanele implicate în dezvoltarea proiectului.
„Dacă aceste entități nu sunt sancționate, acest lucru va face, de fapt, posibil acest program pentru Rusia și va schimba radical situația”, a afirmat Sienik.
Rassvet ar urma să fie operațional din 2027Rusia intenționează să înceapă implementarea operațională a sistemului Rassvet în 2027. Planul a fost anunțat în iunie de Alexei Șelobkov, directorul general al Iks Holding, compania care dezvoltă serviciul.
În martie, compania a lansat primul lot, format din 16 sateliți aflați pe orbita joasă a Pământului. Construcția constelației ar urma să continue, cu un obiectiv de până la 900 de sateliți în următorii ani.
Prin comparație, SpaceX operează în prezent peste 10.000 de sateliți Starlink.
Ucraina se teme de utilizarea sistemului pentru droneExpertul în tehnologie Serhii „Flash” Beskrestnov, consilier extern al administrației ucrainene pentru apărare, a avertizat că principalul pericol al Rassvet îl reprezintă posibilitatea oferită forțelor ruse de a efectua, în timp real, misiuni cu drone de atac cu rază lungă de acțiune controlate prin satelit asupra teritoriului ucrainean.
În prezent, Ucraina nu poate utiliza Starlink pentru ghidarea în timp real a dronelor în interiorul teritoriului rus, din cauza restricțiilor de geofencing.
Utilizarea Starlink este interzisă legal în Rusia, iar autoritățile aplică sancțiuni pentru folosirea echipamentelor companiei.
Anunțul a fost făcut joi de Gassco, operatorul conductelor și al instalațiilor de procesare din Norvegia, potrivit agenției Reuters.
Data de 1 octombrie marchează începutul noului an pe piața gazelor și al sezonului de vârf pentru livrări.
Directorul operațiunilor de sistem la Gassco, Alfred Skaar Hansen, a spus că lucrările de întreținere au fost finalizate. Potrivit lui, sistemul de transport funcționează bine, iar platoul continental norvegian poate satisface cererea Europei.
Reviziile majore, programate pentru acest an, au redus livrările în septembrie.
Aproape o treime din cererea EuropeiDupă invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze al Europei. Țara acoperă circa 30% din cererea Uniunii Europene și a Marii Britanii. Gazul provine din zăcăminte exploatate de Equinor și de alte companii.
În 2025, Gassco a livrat 114,9 miliarde de metri cubi de gaz prin rețeaua sa de 8.800 de kilometri. Livrările din 2026 au ajuns deja la 86,2 miliarde de metri cubi. Este cu 2,1 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Prețuri dublate și avertismentul Bruxelles-uluiDepozitele de gaze din Europa sunt cu mult sub media pe termen lung. Prețurile s-au mai mult decât dublat în 2026, ajungând la circa 73 de euro pe megawatt-oră. Scumpirea a venit după ce războiul SUA și Israelului împotriva Iranului a restricționat sever livrările de gaz natural lichefiat.
Comisarul european pentru energie, Dan Jorgensen, a tras un semnal de alarmă săptămâna trecută. Potrivit lui, UE se confruntă în această iarnă cu o criză a prețurilor la energie. El a cerut statelor membre să continue umplerea depozitelor și reducerea consumului.
Potrivit datelor prezentate joi de Eurostat, prețurile locuințelor în UE au crescut în trimestrul al doilea din 2026 cu 4,7%, în timp ce chiriile s-au majorat cu 3% față de trimestrul al doilea al anului 2025.
Comparativ cu trimestrul anterior, în trimestrul al doilea din 2026, prețurile locuințelor au crescut cu 1,2%, iar chiriile cu 0,7%.
Între 2025 și al doilea trimestru al anului 2026, prețurile locuințelor în UE au crescut cu 4,1%, iar chiriile cu 2,6%.
La nivel național, comparând al doilea trimestru al anului 2026 cu media anuală pentru 2025, prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât chiriile în cele 18 țări ale UE pentru care există date disponibile.
Cele mai mari creșteri ale prețurilor locuințelor au fost înregistrate în Bulgaria, de 14,3%, Portugalia, de 14,2%, și Lituania, de 12,8%.
De cealaltă parte, Finlanda și Franța au fost singurele țări în care prețurile locuințelor au scăzut, cu 1,5%, respectiv 1,4%.
În ceea ce privește chiriile, Eurostat arată că acestea au crescut în toate țările UE.
Pe primul loc se găsește România, unde prețul chiriilor a crescut cu 41,2%. Pe locul al doilea se află, la mare distanță, Croația, cu 22,1%, urmată de Slovenia, cu 10,2%.
Cele mai mici majorări au fost înregistrate în Estonia și Finlanda, câte 0,1%, și în Luxemburg, cu 1,2%.
Conform datelor Comisiei Europene din luna iunie 2026, România are cea mai mare rată de proprietate asupra locuințelor din UE.
Aproximativ 94% din populație locuia într-o locuință deținută în proprietate în 2024, comparativ cu o medie de 70% la nivelul Uniunii Europene.
„Trebuie să schimbăm urgent direcția greșită a țării, așa cum cer aproape 90% dintre români.
Astăzi, de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice, sunt alături de pensionarii României, cei care au dus poate cea mai grea povară a austerității.
De doi ani, pensiile sunt înghețate, iar puterea de cumpărare s-a prăbușit. Nu este normal și nu este drept.
Respectul pentru pensionari nu se măsoară în vorbe, ci în drepturi respectate. Iar indexarea pensiilor, prevăzută de lege, trebuie să reînceapă să fie aplicată.
Avem nevoie de un Guvern care să înțeleagă că demnitatea oamenilor care au clădit această țară este mai presus decât contabilitatea obtuză!”, este mesajul lui Sorin Grindeanu.
Pentru românii cu salariul minim, impactul este și mai puternic, arată Euronews. Un plin de 50 de litri de benzină reprezintă 11,5% din salariul minim brut lunar. La motorină, procentul ajunge la 12,7%.
Benzina s-a scumpit cu aproape 28% în Uniunea EuropeanăPe 23 februarie 2026, înainte de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu, prețul mediu al benzinei Euro 95 în Uniunea Europeană era de 1,637 euro pe litru. Pe 21 septembrie, prețul ajunsese la 2,092 euro pe litru. Creșterea a fost de 27,8% în mai puțin de șapte luni.
Pentru un rezervor de 50 de litri, diferența este importantă. La prețul mediu din februarie, un astfel de plin costa aproximativ 81,85 euro. În septembrie, același plin ajungea la aproximativ 104,60 euro. Asta înseamnă aproape 23 de euro în plus pentru fiecare rezervor de 50 de litri.
O pompa de carburant se poate vedea intr-o benzinarie din Bucuresti, vineri, 20 martie 2026. Imagine ilustrativă. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.
Motorina s-a scumpit și mai multPrețul mediu european la motorină a crescut de la 1,594 euro pe litru la 2,226 euro. Majorarea a fost de 39,6%. La nivelul Uniunii Europene, prețurile medii pentru benzină și motorină au crescut cu 27,8%, respectiv 39,6%, între 23 februarie și 21 septembrie.
Creșterea este asociată cu șocul energetic provocat de conflictul din Orientul Mijlociu și cu blocarea efectivă a strâmtorii Ormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului la nivel mondial.
România, printre țările în care un plin depășește 10% din salariul minimScumpirea carburanților devine mult mai greu de suportat în țările cu salarii minime mai mici. În România, un rezervor de 50 de litri de benzină reprezenta, la 21 septembrie, 11,5% din salariul minim brut lunar.
Țara noastră se afla astfel peste pragul de 10%, alături de Bulgaria, Letonia, Turcia, Grecia, Cehia, Estonia și Slovacia. Pentru motorină, situația este și mai dificilă. Un plin de 50 de litri reprezenta 12,7% din salariul minim brut din România. Procentul era de 13,9% în Letonia, 13,8% în Turcia și 15,4% în Bulgaria.
La polul opus se află statele cu salarii minime mult mai mari. În Luxemburg, un plin de benzină reprezenta doar 3,3% din salariul minim. În Irlanda, procentul era de 4,1%, în Belgia de 4,4%, iar în Germania de 5%. În cazul motorinei, diferența este similară. Un rezervor de 50 de litri consuma 3,8% din salariul minim în Luxemburg, 4,3% în Irlanda, 5,2% în Germania și 5,3% în Belgia.
Același plin, o povară foarte diferită pentru angajații europeniComparația arată cât de mult contează nivelul salariilor atunci când prețurile carburanților cresc. Un angajat cu salariul minim din Bulgaria putea cumpăra, la 21 septembrie, aproximativ 324 de litri de motorină din venitul brut lunar. În Luxemburg, aceeași comparație ajungea la 1.311 litri.
Diferențele dintre țări sunt explicate în mare parte prin nivelul salariilor minime, nu doar prin prețul efectiv al carburantului. Torsten Müller, cercetător principal la European Trade Union Institute, a explicat că persoanele cu venituri mici sunt afectate mai puternic deoarece alocă o parte mai mare din bani pentru cheltuieli esențiale, precum locuința, alimentele și transportul.
În România, această diferență se vede direct în costul unui singur plin. Mai mult de o zecime din salariul minim brut lunar este suficientă pentru a alimenta cu 50 de litri de benzină. Pentru motorină, proporția urcă la aproape 13%.
În mare, documentul descrie o Românie coruptă, labilă legislativ, cu inflație uriașă, cu deficit bugetar, cu probleme birocratice persistente.
Asta deși, se arată în text, rămâne o economie deschisă investițiilor străine și aduce argumente pentru atragerea capitalului internațional.
Din ciclul „să fie bine să nu fie rău”, Departamentul de Stat al SUA sintetizează astfel situația României: „un climat investițional în continuare mixt” și recomandă tuturor celor care se gândesc să investească în țara noastră să verifice tot ce se poate verifica înainte de acest demers.
EconomiaDocumentul arată că, în privința veniturilor și a productivității, România se apropie de nivelurile europene, dar că vulnerabilitățile macroeconomice persistă, în special „deficitele gemene: deficitul bugetar și deficitul de cont curent”.
Primul mesaj al raportului e favorabil: România „vrea investiții trăine” și are argumente pentru a le atrage. Aduce, pentru asta, argumente: are 19 milioane de consumatori, o forță de muncă relativ bine educată, cu salarii competitive, poziție strategică și resurse naturale.
Pentru investitorii americani sunt indicate domenii precum: IT, industria auto, telecomunicații, energie, apărare, servici, producție, industrie alimentară, sănătate, produse de consum, asigurări și bănci.
Să-ți faci firmă ca străinRomânia a creat în 2023 și Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, ARICE, prezentată drept principal punct de contact între investitori și autorități.
Cadrul legal e prietenos cu investitorii străini: le oferă un tratament național, acces liber la piața internă și posibilitatea de a participa la privatizări, iar raportul precizează explicit că „nu există festricții privind participarea capitalului străin în companiile comerciale românești”.
Investitorii străini pot constitui inclusiv companii deținute integral cu capital străin și pot converti și repatria 100% din profiturile după plata taxelor.
EnergiaTotuși, în ciuda „amabilității” cadrului legal, raportul notează lipsa de predictibilitate a mediului legislativ și administrativ.
Documentul notează că, deși aderarea la UE a contribuit la consolidarea reformelor instituționale, „lipsa predictibilității legislative și regulatorii, ca și capacitatea instituțională, continuă să aibă un impact negativ asupra climatului investițional” – observație repetată în mai multe capitole.
Raportul vine și cu un exemplu: sectorul energetic, despre care spune că este expus „frecvent schimbărilor legislative lipsite de anticipație, inclusiv a taxelor”.
TaxeleRaportul mai enumeră: taxarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor la energie și gaze și introducerea taxei speciale pe construcții, despre care scrie că se schimbă în mod rapid.
Departamentul de Stat observă că multe dintre aceste măsuri au fost adoptate cu „consultări publice anemice și cu studii de impact – asemenea”.
JustițiaÎn ce privește legislația românească, raportul evidențiază că, deși legislația românească prevede consultări cu mediul privat și o perioadă de 30 de zile pentru comentarii, autoritățile „ocolesc în mod regulat” prevederile privind consultarea, iar evaluările de impact rămân și ele limitate.
Raportul citează și observația Comisiei Europene potrivit căreia schimbările frecvente ale mediului fiscal și de reglementare pot descuraja investițiile.
Pentru un investitor, această parte a raportului este esențială: nu lipsa accesului la piață este prezentată drept problema principală, ci dificultatea de a estima cum vor arăta regulile jocului peste unul, doi sau cinci ani.
Atenție maximă pentru investitoriInvestițiile străine sunt binevenite, dar sectoarele strategice sunt atent filtrate.
România păstrează deschis accesul capitalului străin, însă în același timp își consolidează mecanismele de verificare a investițiilor în domenii considerate strategice. Raportul amintește mecanismul de screening al investițiilor străine directe și arată că, începând din martie 2026, pragul general pentru anumite investiții din sectoare strategice este de 5 milioane de euro, față de nivelul anterior de 2 milioane de euro.
Screeningul poate viza inclusiv investiții sub acest prag dacă există riscuri pentru securitatea națională sau ordinea publică.
Lista sectoarelor este largă: securitatea cetățenilor și a frontierelor, energia și transporturile, infrastructura critică, sistemele informatice și de comunicații, securitatea financiară, bancară și a asigurărilor, producția de arme, muniții și explozivi, industria farmaceutică, agricultura, protecția mediului și managementul companiilor de stat.
Modificările adoptate în 2023 și 2026 au extins mecanismul și la investitori din UE, au redus taxa de depunere la 5.000 de euro și au introdus un termen general de evaluare de 60 de zile.
Totodată, responsabilitatea finală pentru deciziile de screening a fost mutată către Cancelaria Prim-Ministrului, în timp ce Comitetul pentru examinarea investițiilor străine directe, CEISD, analizează și aprobă investițiile.
Este, astfel, o combinație între deschidere și protejarea sectoarelor strategice: România transmite că dorește capital străin, dar nu tratează toate investițiile în același mod atunci când sunt implicate infrastructuri, energie, tehnologie sau alte domenii considerate sensibile.
BirocrațiaIdeea de bază: drepturile există, dar aplicarea lor poate fi dificilă.
Raportul recunoaște că România dispune de mecanisme juridice pentru protejarea drepturilor de proprietate și a contractelor, dar aduce o obiecție importantă: „Obținerea aplicării drepturilor pe cale judiciară poate fi un proces îndelungat, costisitor, imprevizibil și dificil”.
Investitorii străini își exprimă, potrivit documentului, preocuparea față de experiența limitată a instanțelor românești în materie comercială, inclusiv în ceea ce privește economia de piață, metodele de afaceri internaționale și noile tehnologii.
În paralel, investitorii reclamă timpul excesiv necesar pentru obținerea autorizațiilor de urbanism, aprobărilor de mediu, titlurilor de proprietate, licențelor și racordării la utilități.
CorupțiaProbabil că este cea mai serioasă obiecție din acest raport pentru înțelegerea, de către investitori, a mediului de afaceri românesc.
Departamentul de Stat notează că România a făcut „pași importanți în combaterea corupției”, dar nu încheie fraza fără să specifice că aceasta „rămâne o problemă eternă”.
Raportul citează Eurobarometrul din ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea companiilor față de corupție, în care se arată că 90% dintre oamenii de afaceri români considerau că aceasta este răspândită în țară, comparativ cu 63% media UE.
În plus, 62% considerau că funcționarii publici favorizează membri ai propriilor familii sau prieteni.
Când sunt întrebați care sunt cele mai mari probleme întâlnite în activitatea economică, 96% indică taxele, 91% schimbarea rapidă a legislației și politicilor, 84% complexitatea procedurilor administrative și 72% corupția.
Raportul amintește și dificultățile sistemului anticorupție: între 2022 și 2025, 9.635 de rechizitorii și/sau condamnări au fost anulate în urma efectelor deciziei Curții Constituționale din 2022 privind prescripția.
Cu toate astea, se arată că există isntituții și mecanisme anticorupție și dă exemplu sistemul PREVENT al ANI, care a analizat în 2025 16.98 de roceduri de achiziții publice șia emis 15 avertismente de integritate privind potențiale conflicte de interese, aferente unor proceduri de 242 de milioane de lei.
Companiile de statPotrivit raportului, oficialii români au indicat existența a peste 1.500 de companii de stat, dintre care multe înregistrează pierderi istorice, de aprox. 14 mld de lei.
În același timp, analiza OECD din 2023 citată de Departamentul de Stat identifică 216 întreprinderi deținute integral sau majoritar de administrația centrală.
Raportul recunoaște că România a încercat să reformeze guvernanța corporativă a acestor companii: în 2023 a fost adoptată Legea 187/2023, iar în 2024 a devenit operațională AMEPIP, agenția responsabilă cu monitorizarea și evaluarea performanței întreprinderilor publice.
Noua legislație a modificat procedura de selecție a consiliilor de administrație, a introdus amenzi pentru limitarea numirilor temporare și a consolidat cadrul de gestionare a riscurilor și controlului intern.
Codul de guvernanță rămâne „incomplet și neuniform”, cu numiri discreționare și consilii interimare care limitează eficiența companiilor de stat.
Mai mult, guverne succesive au distribuit dividendele companiilor de stat profitabile pentru a majora veniturile bugetare.
Pentru potențialii investitori, acesta poate fi un criteriu esențial.
Firmele private concurează cu întreprinderile publice în aceleași condiții în ceea ce privește accesul la piață și creditul, dar în sectoare precum energia, transporturile și mineritul, statul păstrează o prezență majoritară.
BaniiLa acest capitol, raportul descrie o Românie mai degrabă solidă.
Țara noastră încurajează investițiile de portofoliu, iar Bursa de Valori București a fost promovată în 2019 la statutul de „Piață de Capital Emergentă Secundară” de către FTSE Russel.
Sistemul bancar românesc cuprinde 29 de bănci și o uniune națională a cooperativelor de credit, iar raportul îl descrie drept „stabil, bine capitalizat și profitabil în comparație cu băncile similare din Europa”.
Potrivit datelor BNR citate de Departamentul de Stat, rata creditelor neperformante era de 2,69% în decembrie 2025, rata de solvabilitate a sistemului era de 23,66%, iar rentabilitatea capitalului ajungea la 18,38%.
Este relevant și faptul că o mare parte a sectorului este deținută de capital privat sau străin, printre principalele instituții fiind Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen, ING și UniCredit, în timp ce CEC Bank și EximBank reprezentau împreună 14,27% din piață.
România nu impune restricții privind convertirea sau transferul fondurilor asociate investițiilor directe, iar profiturile investitorilor străini pot fi convertite și transferate în străinătate după plata taxelor.
MuncaRaportul descrie, în mare, o forță de muncă românească „competentă, educată, cu o foarte bună cunoaștere a limbii engleze și cu salarii mici în majoritatea domeniilor.”
Emigrația a pus probleme în profesiile cu grad ridicat de calificare (IT și educație).
Raportul notează că unii absolvenți, în special cei din mediul rural, nu sunt suficient pregătiți pentru universitate, ceea ce contribuie la deficitul de personal calificat.
În 2025, populația activă era de 8,2 milioane de persoane, iar rata totală a șomajului era de 6%.
Un indicator important este și faptul că aproximativ 2,4 milioane de români trăiesc și muncesc în alte state UE.
În plus, povara fiscală asupra muncii este estimată la 42,8%, față de o medie europeană de 38,6%.
Raportul arată că guvernul nu are o strategie competentă pentru rezolvarea deficitului de forță de muncă, deși au fost luate măsuri pentru atragerea și păstrarea talentului.
În acest context, România încearcă să compenseze lipsa forței de muncă și prin recrutarea lucrătorilor din afara UE, pentru care guvernul a menținut în 2025 o cotă anuală de 100.000 de permise de muncă.
„Climat investițional mixt”Raportul arată foarte „la rece” probleme unei Românii sfâșiate de corupție, lipsă de viziune a Puterii și bâlbâieli legislative, deficit bugetar, birocrație, forță de muncă calificată deficitară.
Cu toate astea, nu transmite imaginea unei țări închise investițiilor sau care nu are oprotunități. Dimpotrivă, documentul arată câteva criterii de real interes pentru investitori: piața internă, poziția geografică, apartenența la UE și NATO, resursele naturale, costurile încă competitive ale forței de muncă și accesul la fonduri europene.
Probabil că cea mai limpede descriere e cea din final: „climatul investițional din România rămâne mixt”.
Giuseppe Capoluongo lucra de peste 20 de ani la o companie din apropiere de Bologna.
Bărbatul anunțase încă din 2011 că suferă de o teamă severă de zbor, iar firma acceptase să nu-l trimită în deplasări cu avionul.
În 2024, a fost concediat după ce a refuzat să ceară un pașaport necesar pentru eventuale misiuni în străinătate.
Curtea de Apel din Bologna a decis că refuzul putea fi sancționat, dar concedierea a fost o măsură disproporționată.
Citiți deznodământul pe Mediafax Italia.
Potrivit organizatorilor, 1,3 milioane de bilete au fost deja rezervate de suporteri din 164 de țări, după mai multe etape de vânzare. Biletele rămase au intrat joi dimineață în vânzare.
Prețurile biletelor pornesc de la 40 de dolari australieni (aproximativ 24,5 euro) pentru adulți și 20 de dolari australieni (aproximativ 12,3 euro) pentru copii. Organizatorii estimează că aproximativ 250.000 de suporteri din afara Australiei vor călători pentru turneu, cu un impact important asupra turismului și economiei locale.
România, la a zecea participareRomânia va fi prezentă la Cupa Mondială din 2027, după ce și-a asigurat calificarea încă din februarie 2025. Pentru „Stejari”, turneul din Australia va reprezenta a zecea participare la Cupa Mondială, România fiind una dintre prezențele tradiționale ale competiției.
România a participat și la ediția precedentă, Cupa Mondială din Franța 2023, unde a făcut parte din Grupa B, alături de Irlanda, Africa de Sud, Scoția și Tonga. „Stejarii” nu au obținut nicio victorie în faza grupelor, încheind competiția după patru meciuri.
Singura ediție a Cupei Mondiale la care România nu a fost prezentă a fost cea din 2019.
La Australia 2027, România va evolua într-o grupă dificilă, alături de campioana mondială Africa de Sud, Italia și Georgia.
România va debutat la competiția din 2027 împotriva Georgiei, pe 3 octombrie, de la ora 13:15. Apoi, va întâlni Italia, pe 11 octombrie 2027, de la ora 11:45.
„Stejarii” vor încheia faza grupelor pe 17 octombrie 2027, împotriva Africii de Sud, de la ora 14:15.
24 de echipe și 52 de meciuriCupa Mondială din 2027 va avea un format extins. Pentru prima dată, la turneul final vor participa 24 de echipe, care vor disputa 52 de meciuri, iar competiția va include și faza optimilor de finală.
Primele două clasate din fiecare grupă și cele mai bune patru echipe de pe locul al treilea se vor califica în optimile de finală.
Turneul se va desfășura între 1 octombrie și 13 noiembrie 2027, pe durata a șase săptămâni, în șapte orașe din Australia.
Australia nu a mai găzduit Cupa Mondială masculină de rugby de peste două decenii. Ediția din 2027 este prezentată de organizatori drept cel mai important eveniment sportiv găzduit de țară de la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000.
Organizatorii intră în ultimul an de pregătiriPentru marcarea pragului de un an până la turneu, în Sydney a fost inaugurat joi sediul oficial competiției. Spațiul include o minge de rugby înaltă de șapte metri, obiecte istorice de la Cupa Mondială și zone amenajate pentru activități dedicate suporterilor.
Vizitatorii pot vedea trofeul Webb Ellis, pot participa la activități interactive și pot vizita o expoziție cu tricouri și obiecte memorabile din istoria competiției.
51% dintre persoanele care au cumpărat deja bilete au între 16 și 44 de ani, potrivit organizatorilor, un indicator pe care aceștia îl consideră relevant pentru atragerea unei noi generații de suporteri.
Cupa Mondială din 2027 va fi a 11-a ediție a competiției masculine și va coincide cu aniversarea a 40 de ani de la prima ediție, disputată în 1987.
În fața capelei au fost depuse coroane de flori și au fost aprinse candele, în memoria jurnalistului care s-a stins din viață la vârsta de 52 de ani.
„Patrick era o voce foarte puternică, foarte accentuată și foarte documentată. De câte ori citeam ceva despre ceea ce scria el, știam că este așa.Și asta ne arată că ar trebui să-i prețuim pe oameni atunci când sunt în viață, când fac ceva. A fost neașteptat, a fost și este dureros, dar cred că opera lui va rămâne. Și atunci noi, cei din presă, dar în special familia, vor fi foarte mândri de ceea ce a lăsat Patrick în urmă”, a declarat jurnalista Cora Muntean, aflată la înmormântare.
Rudele lui Patrick André de Hillerin au ajuns la Cimitirul Bellu Catolic pentru a-i aduce ultimele omagii. Jurnalistul va fi înmormântat în locul în care se odihnesc și strămoșii familiei de Hillerin.
Jurnalistul a murit la 52 de aniPatrick André de Hillerin s-a stins din viață pe 28 septembrie, în comuna Jurilovca, județul Tulcea. A fost găsit de prieteni în jurul orei 18:00, potrivit informațiilor disponibile.
Jurnalistul a avut o carieră de peste 35 de ani în presă. A intrat în lumea jurnalismului în 1990, la doar 15 ani, când a scris pentru revista Ligii Studenților, în timpul manifestației din Piața Universității.
Ulterior, a ajuns la Academia Cațavencu, publicație cu care numele său a rămas puternic asociat. În 1991, la 16 ani, a fost unul dintre membrii fondatori ai Așezământului Cultural Academia Cațavencu și, ulterior, a devenit acționar al revistei, poziție pe care a deținut-o până în 2002.
A lucrat apoi în publicitate, ca copywriter la Saatchi & Saatchi, McCann Erickson și Graffiti BBDO, însă a continuat să scrie. Între 2005 și 2011 a avut o rubrică permanentă în Săptămâna Financiară.
În 2011, după destrămarea vechii formule Academia Cațavencu, a făcut parte din echipa care a lansat revista Cațavencii, alături de Doru Bușcu și alți foști colaboratori ai publicației.
A lucrat și în presa din TulceaStabilit la Tulcea, Patrick André de Hillerin a colaborat cu cotidianul Obiectiv de Tulcea începând din jurul anului 2010. În iunie 2017, a preluat conducerea editorială a ziarului.
Din octombrie 2018, a devenit editorialist al Libertatea, unde publica de mai multe ori pe săptămână, continuând în paralel colaborările cu Cațavencii și presa tulceană.
De-a lungul carierei, a scris și pentru Dilema și a contribuit la texte pentru emisiuni precum Jurnalul Academiei Cațavencu, Starea Nației și România 9.
În 2015, a publicat volumul „Dumnezeu are legitimație de presă”, o selecție de texte apărute în Academia Cațavencu, Săptămâna Financiară și Cațavencii.
În august 2025, după 35 de ani de presă, s-a alăturat echipei Gândul, unde a început să publice săptămânal editoriale despre actualitatea politică și socială.
