ZF.ro

Firmele româneşti au avut inves­tiţii de 1,5 miliarde de euro în 2025 în străinătate, arată datele BNR în premieră obţinute de Ziarul Financiar. Cu această sumă, investiţiile firmelor româneşti în străinătate au ajuns la 10 mld. euro stoc, însă 5,5 mld. euro se întorc în România pentru că sunt folosite jurisdicţii externe precum Luxemburg, Olanda sau Cipru.

Grupul Eximprod, furnizor românesc de echipamente şi soluţii pentru infrastructura ener­getică, cu afaceri de peste 150 mil. euro în 2025 şi peste 500 de angajaţi, a apelat la divizia de so­luţii integrate IT&C a Vodafone pentru a-şi construi o soluţie de backup pentru o aplicaţie critică în funcţionarea businessului – un server de rezervă găzduit în centrul de date al furnizorului de tehnologie, econo­misind timp şi costurile pe care le-ar fi pre­supus construcţia unui nou centru de date.

Curiozitate, curaj, pute­rea de a face primul pas fără să aibă o imagine de ansamblu clară în minte, nevoia de sens în tot ceea ce fac, abilităţi digitale native şi dorinţa de a se dezvolta constant. Acestea sunt doar câteva dintre caracteristicile care definesc un tânăr din generaţia Z.

Sursele de creştere din 2027 tre­buie căutate mai întâi în inte­riorul companiilor şi abia apoi în afara graniţelor, consideră fon­da­toarea ARILOG.

Investitorii care vor să participe la evoluţia Bursei de Valori Bucureşti nu trebuie să aleagă individual acţiunile pe care mizează. ETF-urile (fondurile tranzac­ţionate la bursă) le permit să urmărească printr-un sin­gur instrument performanţa unui indice sau a unui anumit sector, fără să încerce să anticipeze permanent ce companii vor aduce cele mai mari câştiguri.

Cinci hoteluri afiliate unor bran­duri internaţionale s-au deschis în România în 2026, în Bucureşti, Braşov, Oradea, Timişoara şi Sinaia, adăugând peste 400 de camere de camere pe piaţa locală.

Ferma cu Omenie, un business care produce lactate, cu afaceri de 7 mil. euro, are în pregătire o fabrică nouă.

Guvernul va majora pensiile, dar nu ştie cum şi cu cât. Guvernul va reduce deficitul de la 6,2% din PIB, în acest an, la 5,2% din PIB, anul viitor, ceeea ce înseamnă că trebuie să cheltuiască mai puţin cu 21 mld. lei (4 mld. euro), faţă de acest an.

Octavian Petruţ a petrecut 23 de ani organizând spectacole pe vase de croazieră până când a decis că vrea să „se aşeze la casa lui” şi să dea o şansă antreprenoriatului.

Puţin peste 100 de milioane de euro era pragul de intrare în prima ediţie a catalogului Top 100 Cele mai valoroase companii din România, în 2006.

Dobânzile ridicate scumpesc finanţarea pentru state, companii şi populaţie şi fac titlurile de stat mai atractive pentru investitori, iar efectele se pot transmite şi pe burse, atât prin schimbarea preferinţelor de investiţii, cât şi prin presiunea pe care costurile mai mari o pun asupra pro­fiturilor companiilor, explică Robert Burlan, director de investiţii la Raiffeisen Asset Management.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, consumul de calorii pe cap de locuitor în Franţa şi Anglia era scăzut, situându-se între 1.700 şi 2.200 de calorii pe zi. Până în 1850, acesta a crescut la 2.500 - 2.800 de calorii, iar în 1950 a ajuns la 3.000 de calorii. Suedia, ţară nordică, unde s-a născut Johan Norberg, „a fost declarată liberă de foamete cronică la începutul secolului al XX-lea”.

Europa este furioasă. Preţurile energiei cresc, alimentând scumpirile la pompă şi inflaţia. Creşterea stagnează. Iar costurile de finanţare urcă în Franţa, Italia, Spania şi Grecia, însemnând că banii care ar fi putut fi folosiţi pentru reclădirea şcolilor, subvenţionarea locuinţelor sau despăgubirea fermierilor loviţi de secetă trebuie acum să meargă către plata creditorilor, scrie Politico.

Despăgubirile plătite în baza asigurărilor facultative de locuinţă au depăşit 90 mil. lei în primul semestru (S1) din 2026, cu 14% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.