ZF.ro

Aeroporturile regionale din România au investit, în ul­ti­mii ani, în extinderea sau modernizarea infrastruc­tu­rii aeroportuare pentru a aduce terminalele la standardele actuale, dar şi pentru a se pregăti de creşterile pre­co­nizate privind traficul aerian. Aeroportu­rile din Craiova, Cluj-Napoca şi Iaşi se nu­mără prin­tre aeroporturile care au investit în extin­derea infrastructurii, adăugând chiar noi terminale pentru a se pregăti de creşterea traficului aerian.

Start-up-ul de deeptech .lumen, fondat la Cluj-Napoca, a semnat un parteneriat strategic cu Arrow Electronics (NYSE: ARW), furnizor global de tehnologie listat la Bursa din New York, pentru a scala producţia ochelarilor destinaţi persoanelor cu deficienţe de vedere. Colaborarea vizează trecerea de la dezvoltare la producţia de serie a dispozitivului care reproduce funcţiile unui câine-ghid.

Aeroportul Internaţional „Avram Iancu“ Cluj, regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a accesat un proiect european de 55,5 mil. lei (10,9 mil. euro), TVA inclus, din care 30,4 mil. lei (aproximativ 6 mil. euro), fără TVA, reprezintă finanţarea din fonduri europene, pentru realizarea unui parc fotovoltaic cu o capacitate de 4,99 MW.

Licurici Impex, distribuitor de bunuri de larg consum din municipiul Oneşti (ju­deţul Bacău), a finalizat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 675 mil. lei (aproximativ 134 mil. euro), în creştere cu 20% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor transmise de companie.

Aeroportul Internaţional Sibiu, subordonat Consiliului Judeţean Sibiu, a înregistrat anul trecut un trafic de 694.805 de pasageri, în creştere cu aproximativ 21% faţă de anul anterior, când aeroportul a fost tranzitat de 573.918 de pasageri, potrivit unui comunicat de presă

România este de ani buni de zile importator net de ener­gie, cu o pondere semnifica­tivă a gazului şi cărbunilor în mix, fără a avea norocul unor vecini ca Franţa. Acestea ar fi principalele explicaţii la întrebarea de ce costă energia mult în România, în general. Aceeaşi explicaţie se aplică şi acum când frigul saltă consumul şi încinge preţul, aceasta fiind adevărata „factură“ a lipsei de investiţii din ultimii 30 de ani.