ZF.ro

BCR Leasing, care aniversează 25 de ani de activitate pe piaţa din România, a transmis că a construit parteneriate cu peste 71.500 de antreprenori, cu finanţări de 5,6 mld. euro şi un portofoliu activ de finanţări care a depăşit, la finalul anului trecut, pragul de 1 mld. euro.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 15,7% în primele două luni din an, în vreme ce cheltuielile s-au restrâns uşor, cu 1,6%. Astfel că deficitul bugetar în primele două luni a fost de 14 mld. lei (0,7% din PIB ), la jumătate faţă de cel înregistrat în ianuarie-februarie 2025.

Banca Transilvania (TLV), cea mai mare bancă din România, le propune acţionarilor distri­buirea unui dividend brut de 1,284 lei pe acţiune din profitul net aferent anului 2025, ceea ce, raportat la preţul de închidere de 36,2 lei din 25 martie 2026, implică un randament de aproximativ 3,5%, semnificativ sub nivelul de circa 6% din anul anterior.

Familia de medici Puşcaşu din Suceava, care a pus bazele brandului medical Bethesda, policlinică şi spital, are în plan o investiţie într-un centru pentru vârstnici, care să ofere şi servicii medicale integrate. Primul pas a fost achiziţia unui teren în jurul oraşului, urmând ca proiectul să prindă contur treptat, spune medicul Ştefan Puşcaşu, fondatorul Bethesda.

Bugetul de 400 mil. euro din PNRR pentru fondurile de investiţii a fost împărţit în proporţie de 90%, mai exact au fost alocaţi aproape 350 de milioane de euro către 20 de actori. E vorba de fonduri de private equity, venture capital şi infrastructură. Unele nume sunt noi, altele sunt deja active în piaţă de ceva vreme. Unele sunt iniţiative româneşti, altele regionale sau globale.

Banca Transilvania (TLV), cea mai mare bancă din România, propune acţionarilor distri­buirea unui dividend brut de 1,284 lei pe acţiune din profitul net aferent anului 2025, ceea ce, raportat la preţul de închidere de 36,2 lei din 25 martie 2026, implică un randament de aproximativ 3,5%, semnificativ sub nivelul de circa 6% din anul anterior.

După zece ani de creş­tere con­tinuă, econo­mia locală trebuie să îşi construiască pre­mi­sele pentru urmă­toa­rea etapă de creştere. România trebuie să schimbe ecuaţia de creştere economică pe care s-a bazat până re­cent şi să se concentreze pe a­vantajele pe care le are pentru dezvoltarea din perioada următoare. Aceasta a fost una dintre concluziile la care au ajuns participanţii din cadrul conferinţei ZF TOP 1.000 cele mai mari companii din România. Creştem prin investiţii.

Coreea de Sud, o econo­mie avansată şi puter­nic in­dus­trializată, cu venituri mari, este dependentă în totali­tate de impor­tu­rile de petrol. Circa 70% din aces­tea sunt din ţări din Orientul Mijlociu. Tot petrolul folo­sit de această ţară, iar Coreea de Sud este unul din cei mai mari consumatori de ţiţei din lume, trebuie să treacă prin strâmtoarea Ormuz pentru a ajunge la ea.

Cu siguranţă traversăm o perioadă complicată, în care avem mai multe întrebări decât certitudini, însă o certitudine este că acest „Top 1.000 cele mai mari companii din România“ este la a noua ediţie. În condiţiile în care vedem ce dinamică există în media, faptul că acest anuar, în format print, îşi face loc pe piaţă şi este urmărit ne dă încredere.

Sala polivalentă din Tulcea, o investiţie de 124 mil. lei, aflată pe lista marilor proiecte publice prioritizate, ar putea fi gata în mai, deşi termenul iniţial era finalul anului trecut.

Un comerciant din eMAG Marketplace poate să-şi creas­că vânzările cu până la 50% pe acelaşi portofoliu de produse doar prin folo­sirea serviciului de fulfillment al eMAG, care asigură livrare a doua zi de luni până duminică, şi să adauge încă 20-30% vânzări incrementale extinzându-se în Bulgaria şi Ungaria - pieţe în care peste 10.000 de selleri români vând deja prin platformă, potrivit Stejarei Pircan, senior VP commercial la eMAG, care coordonează operaţiunile comerciale din cele trei ţări.

Pieţele financiare au intrat într-o fază de revenire uşoară la începutul săptămânii, pe fondul semnalelor de dezescaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, însă incertitudinile rămân ridicate, iar evoluţiile continuă să fie dictate de fluxul de ştiri şi de negocierile geopolitice, potrivit lui Horia Braun, director general al Erste Asset Management.

JTI, producător japonez de ţigarete şi dispozitive de încălzit tutunul sub brandul Ploom, investeşte 300 de milioane de euro într-o nouă fabrică, în Ştefăneşti de Jos, judeţul Ilfov, după 30 de ani de prezenţă a companiei în România. Ea va fi gata în 2027 şi va înlocui actuala unitate de producţie din Bucureşti, care a atins capacitatea maximă.

Compania Briza Mării Negre, una dintre cele mai mari firme din turism de pe litoralul românesc, care controlează mai multe restaurante şi două hoteluri, va primi două grupuri de 100 turişti olandezi şi francezi, iar în toamnă la fel. Până în pandemie ajungeau 2.000 de străini anual în hotelul de patru stele din Germania, Franţa sau Olanda care solicitau şi servicii de recuperare.

Pe o piaţă a muncii tot mai tensionată, în care competiţia pentru talente se intensifică, salariul nu mai este suficient pentru a convinge un angajat să rămână.

Evenimentele sportive au puterea de a fi un coagulant pentru comunităţile locale şi mai ales în oraşele mai mici ale ţării. Cu toate că multe dintre evenimentele sportive se întâmplă în marile oraşe – Bucureşti sau Cluj-Napoca – cele organizate în oraşele mai mici ale ţării reuşesc să aibă mai mult o componentă socială decât sportivă.

Timp de aproape trei decenii, compa­nii­le din Big Tech au avut un scut juridic aproape impenetrabil: Secţiunea 230 din Communi­ca­tions Decency Act, o lege federală americană din 1996 care spune, în esenţă, că „niciun fur­nizor sau utilizator al unui serviciu informatic interactiv nu va fi tratat ca editor sau autor“ al informaţiilor publicate de alţii.

Industria europeană are în faţă un nou test de rezilienţă în condiţiile în care războiul din Orientul Mijlociu împinge în sus preţurile energiei, însă sectorul nu se confruntă deocamdată cu o criză de amploarea şocului ener­getic din 2022, spun analiştii, potrivi The Wall Street Journal.