Ziarul Financiar - ZF.ro
Actualizat: în urmă cu 10 minute 25 de sec
20 de minute 16 sec în urmă
1 oră 28 de minute în urmă
1 oră 35 de minute în urmă
1 oră 44 de minute în urmă
1 oră 49 de minute în urmă
2 ore 10 minute în urmă
Acţiunile Hidroelectrica (H2O) s-au dublat la Bursa de Valori Bucureşti în trei ani de la listare, în timp ce Verbund (VER), cel mai apropiat concurent european, a scăzut cu 20% în acelaşi interval, deşi ambele au raportat profituri în scădere în 2025 pe fondul secetei, diferenţa de randament putând fi explicată prin prisma free floatului redus al companiei din România, apetitului fondurilor locale şi veştilor negative de la Verbund.
2 ore 10 minute în urmă
Ministerul Educaţiei şi Cercetării a publicat marţi rezultatele iniţiale ale examenului naţional de definitivat 2026. Potrivit datelor oficiale, 6.345 de cadre didactice au promovat examenul şi au obţinut definitivarea în învăţământ, cu aproximativ 10% mai multe decât anul trecut. Dintre acestea, 40 au obţinut media generală 10, iar 417 au avut note între 9,50 şi 9,99.
2 ore 36 de minute în urmă
2 ore 55 de minute în urmă
3 ore 10 minute în urmă
Electro-Alfa International (EAI), producător român de echipamente electrice şi furnizor de servicii IT şi EPC (engineering, procurement and construction), înregistrează un avans de 43,1% al preţului acţiunilor în ultima lună, pe un rulaj de 24 mil. lei, o capitalizare de peste 3 mld. lei şi un indicator PER de circa 30x, conform raportului la 2025. Este a treia cea mai mare creştere afişată în această perioadă de o companie listată pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti.
3 ore 10 minute în urmă
În urmă cu câţiva ani, fostul preşedinte Klaus Iohannis credea că în acest deceniu România va lua 80 de milarde de euro de la UE (fără banii din exerciţiul financiar multianual 2007-2020): 50 mld. fonduri structurale (exerciţiul financiar 2021-2027) şi 30 mld. euro fonduri din PNRR.
3 ore 21 de minute în urmă
3 ore 24 de minute în urmă
3 ore 59 de minute în urmă
4 ore 10 minute în urmă
În anii 1600-1700, în timpul Războiului de Treizeci de Ani, mercenarii croaţi purtau la gât eşarfe din pânză, atât pentru identificare militară, cât şi pentru protecţia gâtului. Francezii au observat acest detaliu vestimentar şi l-au adoptat, iar sub conducerea regelui Ludovic al XIV-lea a fost popularizat şi a intrat în garderoba aristocraţiei europene. Denumirea de „cravat“ la acea vreme era derivată din „croat“.
Pagini