ZF.ro

Serverul care găzduieşte site-ul Direcţiei Fiscale a fost, luni dimineaţa, ţinta unui „atac cibernetic malware de tip troian”, a anunţat Primăria Municipiului Braşov printr-un comunicat postat pe pagina sa de Facebook. Pentru „a limita efectele incidentului şi a proteja infrastructura informatică”, serverul a fost deconectat temporar, astfel că site-ul instituţiei „nu poate fi accesat în acest moment”. Un troian este un program maliţios deghizat în software legitim, folosit de regulă pentru a deschide atacatorului o cale ascunsă de acces în sistem.

Cu o experienţă de peste 25 de ani în domeniul serviciilor financiare - care acoperă sec­to­rul bancar, gestionarea ac­tivelor, pensiile private, asi­gu­ră­rile şi pieţele de capital, Andreea Pipernea conduce acum APlus Advisory, un boutique de corporate finance dedicat sectorului antreprenorial de mijloc.

Tot mai mulţi tineri români care au plecat cu ani în urmă din România împreună cu familiile lor sau care chiar s-au născut în Italia, Spania ori Germania şi au terminat acum liceul în străinătate vin în România pentru a-şi continua studiile.

Atacul cibernetic care a scos din funcţiune, din 14 iulie, sistemele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a arătat cât de departe se propagă efectele când cade o infrastructură critică - o piaţă imobiliară este blocată în toată ţara. Dincolo de acest caz, specialiştii în securitate cibernetică consultaţi de ZF spun că lecţia e valabilă pentru toate instituţiile sau companiile care ţin sisteme esenţiale, iar remediul nu e o soluţie magică, cumpărată o dată, ci un set de măsuri de bază aplicate consecvent.

Autonom Services, cea mai mare companie de leasing operaţional şi închi­rieri auto din România, controlată de antrepre­norii Dan şi Marius Ştefan, se pregăteşte să aducă la Bursa de Valori Bucureşti o nouă emisiune de obligaţiuni de 30 mil. eur

Safir, business deţinut de familia Safir din Vaslui, producător de carne de pasăre, preparate şi semipreparate din carne de pasăre, a finalizat o investiţie de 32 de milioane de euro într-o fabrică de făinuri proteice, anunţată în urmă cu doi ani.

Stocarea de energie a devenit o dezvoltare strategică pentru integrarea energiei regenerabile, iar oamenii din sector spun că centrele de date vor adăuga o cerere fără precedent pentru aceste echipamente.

„Eu am crescut odată cu eco­no­mia de piaţă.“ Aşa îşi începe povestea Elena Birtoc, fondatoarea Carel Woodworks, un producător de mobilă din Satu Mare.

Mulţi tineri care aleg o carieră în artă se întreabă dacă îşi vor putea câş­tiga existenţa din ceea ce creează. Pen­tru Dana Guzu, Alexia Besna şi Radu Gheorghe, absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti (UNARTE), răspunsul este un „da“ categoric.

Ce se întâmplă dacă o companie investeşte ani de zile în dezvoltarea unor procese bazate pe inteligenţă artificială, iar tehnologia pe care se bazează devine, dintr-o decizie geopolitică, inaccesibilă peste noapte? Este o întrebare care începe să preocupe tot mai mult liderii companiilor, pe măsură ce AI devine parte integrantă din infrastructura de business. Pentru Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti, adevărata provocare a inteligenţei artificiale nu mai este implementarea ei, ci dependenţa pe care organizaţiile o dezvoltă faţă de furnizorii globali de tehnologie.

Silgimar Prod, companie ce o­pe­rează o spălătorie industrială tex­tilă în Tulcea, a atras în acţionariat fondul de private equity BoldMind Capital Partners, care are 60 mil. euro pentru investiţii.

Boomul inteligenţei artificiale a schimbat radical discursul startup-urilor în ultimii doi ani. Dacă până nu de mult simpla etichetă de „AI native” era suficientă pentru a stârni interesul investitorilor, astăzi aceasta nu mai reprezintă un avantaj competitiv. Fondurile de venture capital caută acum companii care rezolvă probleme reale, iar inteligenţa artificială este privită doar ca instrumentul prin care acestea livrează valoare

Inteligenţa artificială promite să schimbe fundamental relaţia dintre bănci şi clienţi. Dacă până acum serviciile de consultanţă financiară personalizată erau rezervate aproape exclusiv clienţilor de private banking, în viitor acestea ar putea deveni accesibile unui public mult mai larg. Pentru bănci, miza nu este doar reducerea costurilor, ci mai ales creşterea veniturilor printr-o înţelegere mai bună a nevoilor fiecărui client, spune Vladimir Pojer, Deputy CEO al BRD

OMV Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, şi Romgaz, cel mai mare producă­tor intern de gaze naturale, implicaţi cu partici­paţii egale în dez­voltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, au finalizat instalarea platformei de producţie offshore, mar­când una dintre cele mai importante eta­pe în dezvoltarea celui mai mare pro­iect de gaze naturale din România. Pro­iectul rămâne în grafic pentru începerea pro­ducţiei în 2027, au anunţat cele două companii.

Inteligenţa artificială schimbă rapid industria asigurărilor, însă nu în direcţia în care mulţi se aşteaptă. Miza nu este reducerea numărului de angajaţi, ci creşterea vitezei cu care companiile răspund clienţilor, detectează fraudele, gestionează riscurile şi dezvoltă produse mai accesibile. Adriana Matache, CFO al Allianz - Ţiriac, susţine că AI reprezintă în primul rând un instrument care trebuie să aducă valoare, fără a compromite siguranţa, guvernanţa sau încrederea clienţilor.

Carmen Dumitrache, un executiv cu experienţă vastă în zona de resurse umane, specializată în „schimbare şi transformare“, potrivit profilului propriu de LinkedIn, a fost numită director de resurse umane în cadrul Carrefour România.

Faurecia România, subsidiara locală a gigantului francez Faurecia, parte a grupului Forvia, cu vânzări globale de peste 26 mld. euro, a raportat pentru 2025 o cifră de afaceri de 1,344 mld. lei (266,7 mil. euro), mai mică cu 11,3% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de 1,516 mld. lei (304,8 mil. euro), conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor.