ZF.ro

Nici inflaţia, nici incertitudinile economice şi nici tensiunile de la nivel geopolitc nu au diminuat apetitul românilor pentru călătorii. Dimpotrivă. În primele patru luni din acest an, românii au cheltuit 2,9 miliarde de euro pe vacanţe în străinătate, cu 400 de milioane de euro mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când nota de plată s-a ridicat la 2,5 miliarde de euro, potrivit celor mai recente date publicate de BNR.

Compania Professional Re­cycle din Târgu-Mureş, care pro­duce fulgi din pastic pen­tru sticle din plastic reciclat (rPET), investeşte 25 mil. euro în extinderea fabricii, care astăzi lucrează la capa­citate maximă.

Digitalizarea nu mai înseamnă doar prezenţa în online a unei companii, ci a devenit un ele­ment care influen­ţea­ză aproape toate etapele dez­voltării unui business, de la relaţia cu cli­enţii şi procesarea comenzilor până la orga­ni­zarea internă şi extinderea pe noi pieţe.

Mai mult de 700 de puncte gastro­nomice locale au apărut pe harta României în ultimii ani, satul românesc începând practic să devină un actor pe piaţa HoReCa, acolo unde acum zece ani aproape că nici nu exista, arată o analiză a ZF făcută pe baza date­lor de pe platforma Info PGL, creată de Agenţia Naţională a Zonei Montane şi care a centralizat date de la ANSVSA.

EIT Urban Mobility, organismul de inovare al Uniunii Europene pentru mobilitate urbană, a intrat cu o participaţie de 1,53% în dotLumen - unul dintre cele mai promiţătoare start-up-uri româneşti, care dezvoltă o pereche de ochelari cu inteligenţă artificială pentru nevăzători - în schimbul unei finanţări de 500.000 de euro, potrivit datelor publicate de companie.

Indicele BET, care urmăreşte cele mai lichide 20 de companii de la Bursa de Valori Bucureşti, se situa marţi dimineaţă în jurul a 34.100 de puncte, un nou maxim istoric, după un avans de 39,6% de la 1 ianuarie şi de 83% faţă de aceeaşi dată a anului trecut.

BNR a evaluat implicaţiile posibile ale acţiunii Consiliului Concurenţei de a sancţiona băncile implicate în stabilirea ROBOR şi susţine că acestea pot avea, pe termen mediu şi lung, pierderi semnificativ mai mari decât cuantumul amenzilor decise, din cauza unor litigii ce ar putea fi declanşate de românii care au avut credite legate de ROBOR.

„Am trecut de la o perioadă în care se vindea extraordinar de bine la una în care se vinde bine, dar într-un ritm normal. Cred că este mai degrabă o normalizare. Un partener de-al nostru spune mereu că în vremuri dificile trebuie să te concentrezi pe ceea ce este cu adevărat important. Pen­tru noi, acest lucru înseamnă consec­venţă. Dacă livrezi ceea ce ai promis şi construieşti proiectele pe care le-ai anun­ţat, încrederea se construieşte în timp şi este cea care face diferenţa“, descrie Daniel Tudor, chief investment officer al Hubix, perspectiva sa asupra pieţei imobi­li­are din prezent în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Real Estate by Storia.

Mai mulţi foşti executivi ai lanţului românesc Profi pariază pe o reţea de 300 de magazine de proximitate în Mauritius, magazine care vor funcţiona sub brandul ale. Primele unităţi urmează să fie deschise în toamna acestui an, ele urmând să funcţioneze pe formatul de convenience, de circa 100 mp.

Audiobookurile câştigă tot mai mult te­ren în preferinţele citi­to­rilor, oferind o moda­li­ta­te flexibilă de a par­curge cărţi atunci când te afli în trafic, faci sport sau mergi de la birou spre ca­să. Din 2022, Căr­tu­reşti şi AudioTribe cola­bo­rea­ză pentru a face lec­tura accesibilă atât în for­mat tipărit, cât şi audio, iar din 2025, platforma AudioTribe a fost cum­părată de Cărtureşti.

Omer Tetik, care devenea în anul 2013 director general al Băncii Transilvania, a primit o nouă prelungire a mandatului, până în anul 2030. Aflat la conducerea executivă a BT de mai bine de un deceniu, lui Tetik i-a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie prelungirea mandatului pentru o nouă perioadă de patru ani.

Bucureştiul traversează un moment pe care dezvoltatorii imobiliari îl descriu, aproape unanim, drept un punct de transformare: există interes investiţional, există cerere pentru proiecte bine poziţionate şi există zone întregi cu potenţial major de regenerare. Şi tot aproape unanim, aceiaşi dezvoltatori avertizează că ritmul acestei transformări este frânat de un lucru de fond – lipsa unui cadru urbanistic actualizat şi predictibil.

Unul dintre factorii care au contribuit la creşterea de aproape 40% a Bursei de Valori Bucureşti în ultimul an este deficitul structural de ofertă, în condiţiile în care achiziţiile realizate de-a lungul anilor de fondurile de pensii au restrâns semnificativ free float-ul (ac­ţiunile liber tran­zacţionabile), spune Alexandru Combei, di­rector de investiţii al admi­nistratorului de fonduri mutuale BRD Asset Ma­nagement.

La prima vedere, construcţiile par unul dintre cele mai sănătoase sectoare ale economiei: primii zece constructori din România au raportat afaceri cumulate de 29,3 miliarde de lei în 2025, cu 11% peste anul anterior, şi au în total aproape 16.000 de angajaţi.

Piaţa rezidenţială românească are un potenţial ridicat de revenire, în condiţiile în care cererea există, iar preţurile rămân sub media regiunii. Problema nu este însă cererea, ci statul, explică Andrei Sârbu, CEO şi fondator al SVN Romania, atunci când priveşte dincolo de cifrele de vânzări – singurele care, la o primă lectură, ar sugera că lucrurile nu stau atât de rău.

După o perioadă în care preţurile au urcat constant – cu aproximativ 38% pe segmentul apartamentelor noi în ultimii doi ani – ritmul de creştere nu mai este susţinut de un val nediferenţiat de cerere, ci de o cerere tot mai atentă la calitate, localizare şi la soliditatea celui care dezvoltă. În paralel, oferta de unităţi noi din Capitală s-a subţiat, pe fondul unui blocaj urbanistic care a încetinit autorizarea proiectelor, ceea ce a adâncit diferenţa dintre dezvoltările bine poziţionate şi restul pieţei.

Locuinţa ca experienţă, nu doar ca spaţiu — aceasta este direcţia spre care converg marii dezvoltatori rezidenţiali în 2026, într-o piaţă în care cumpărătorul nu mai cumpără o listă de facilităţi, ci un mod de a trăi.