ZF.ro

Decanii facultăţilor de electronică şi telecomunicaţii din România se plâng de lipsa doctoranzilor şi acuză companiile private că ar fi motivul pentru care studenţii nu mai doresc să îşi continue studiile şi să urmeze o carieră în cercetare şi dezvoltare. Programele de cercetare şi dezvoltare nu evoluează, iar resursa umană din învăţământ îmbătrâneşte, spune mediul academic.

Economia României a ajuns la o valoare reală de 187% în 2019, faţă de anul de referinţă 1989, arată o analiză realizată recent de Raiffeisen Bank. Analiza prezintă evoluţia economiei României în ultimii 50 ani, între 1971 şi 2019.

Transgaz (simbol bursier TGN), operatorul tehnic al sistemului naţional de transport gaze naturale, încheie anul 2019 cu un profit net de circa 350 milioane de lei, în scădere cu 30% faţă de anul precedent, în timp ce veniturile din exploatare s-au diminuat cu 2,5%, la 1,575 miliarde de lei, arată datele din raportul publicat joi la bursă.

Cea mai recentă listare de la Bursa românească aniversează doi ani, perioadă de timp în care piaţa IPO-urilor a fost „îngheţată”, cel mai probabil din cauza unui act normativ care a dat peste cap mediul de afaceri, dar şi ca urmare a faptului că multe companii s-au orientat spre obligaţiuni atunci când au decis să se finanţeze prin Bursă.

Adrian Pavăl şi Dragoş Pavăl, proprietarii Dedeman, cel mai mare retailer de bricolaj şi cea mai puternică afacere antreprenorială ro­mâ­nească, au investiţii de 920 mil. lei (195 mil. euro) la şapte companii listate la Bursa de la Bucureşti, arată calculele realizate de ZF.

Antreprenorul Grigore Iuga, pro­pietarul Csaba & Csaba Company din localitatea Urzi­ceni, judeţul Satu Mare, construieşte o nouă fer­mă de por­ci­ne pentru reproducţie cu peste 11 mil. lei, din care 50% sunt fonduri europene.

Electrotel din Alexandria, companie românească cu o istorie aproape 50 de ani, care produce tablouri electri­ce de joasă şi medie tensiune, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 15 mi­lioane de euro, în scădere faţă de anul anterior, conform informaţiilor fur­ni­za­te de companie.

Retailerul francez de bricolaj Leroy Merlin a ales manageri români pentru aproape toate magazinele pe care le are pe piaţa locală, adoptând strategia ca, la început, punctele de desfacere să aibă şefi francezi, care să impună direcţia de management, iar ulterior aceştia să fie înlocuiţi de români.