ZF.ro

MOVA, un brand chinez de electrocasnice inteligente fondat în 2024, a intrat pe piaţa din România cu obiective ambiţioase: o cotă de 5% în categoria roboţilor de aspirare în primul an. Compania, care se descrie drept un producător premium de soluţii de smart living bazate pe inteligenţă artificială, şi-a lansat oficial brandul marţi seară în Bucureşti, la mai puţin de şase luni de la intrarea pe piaţă.

Băncile se află în faţa unei noi paradigme, generată de digitalizare, inteligenţă artificială şi schimbarea rapidă a aşteptărilor clienţilor, însă priorităţile fundamentale ale industriei rămân aceleaşi, rezilienţa, stabilitatea, capitalizarea solidă şi lichiditatea.

Incertitudinea politică şi cea fiscală din ultimul an din România au tăiat elanul de investiţii al companiilor, care sunt mai degrabă într-o stare de aşteptare şi nu accelerează extinderea pe piaţa locală. Chiar dacă raportează creştere la venituri de la un an la altul, businessurile aleg prudenţa, după cum arată barometrul realizat de Camera de Comerţ Americană în România – AmCham.

Leadership-ul trece printr-o transformare semnificativă care pune sub semnul întrebării ideea clasică de „şef“ şi a sacrificiilor asociate acestui obiectiv de carieră, arată cea de-a 15-a ediţie a raportului Deloitte Gen Z Millennial Survey, una dintre cele mai meticuloase cartografieri a tendinţelor majore care afectează aceste cohorte.

Cluj-Napoca este astăzi unul dintre cele mai di­namice oraşe ale Româ­niei, un pol care concentrează aproape 200 de investitori internaţionali cu sediul central în oraş şi sute de companii româneşti, cu o cifră de afaceri cumulată de aproape 25 de miliarde de euro.

Multe dintre companiile lo­cale şi-au depus deja re­zultatele financiare pen­tru anul 2025, lucru care a contribuit la conturarea celor mai mari companii din economie. Astfel, topul celor mai mari zece companii din economie este dominat de aceiaşi jucători ca anul anterior, fără să existe intrări noi în clasament.

Clasamentul celor mai mari zece companii din economie este dominat de aceiaşi jucători ca anul anterior, fără să existe intrări noi în clasament, însă firmele prezente nu şi-au păstrat poziţiile din topul anterior, existând câteva schimbări.

Transavia, unul dintre cei mai mari producători din piaţa cărnii de pasăre, care deţine brandul Fragedo, a depăşit pragul de 350 de milioane de lei profit net în 2025, având un câştig net de 357,8 milioane de lei, cu 29% peste nivelul de 277,3 mil. lei din anul anterior, potrivit informaţiilor transmise de reprezentaţii companiei la solicitarea ZF pentru o nouă ediţie a catalogului Cei mai mari jucători din economie

Compania de stat Antibiotice SA (simbol ATB, capitalizare bursieră 1,36 mld. lei), la care Ministerul Sănătăţii are o deţinere de 53%, a organizat telecon­ferinţa cu analişti şi investitori pentru prezentarea rezultatelor financiare aferente primului trimestru din 2026.

Contractarea consumului se resimte şi în rândul persoanelor cu venituri peste medie, cel puţin când vine vorba de alimente. Dacă ante­rior aceşti clienţi alegeau produse de o calitate mai bună şi un preţ mai mare, astăzi, din cauza situaţiei eco­no­mice, ei se îndreaptă tot mai mult către articolele mai ieftine, chiar dacă şi calitatea este inferioară.

Rising Local Nature, compania din spatele producătorului de legume Legume Verzi şi al brandului de produse procesate SELO, a deschis anul trecut un atelier de procesare a legumelor, astfel că anul acesta aş­teaptă să pună pe piaţă 15.000 de bor­cane de suc de roşii, castraveţi muraţi, zacuscă şi alte conserve din legume.

Un anunţ sec al Guvernului României privind modul de alocare a fondurilor din programul destinat întăririi industriei de apărare europene - denumit SAFE - a produs o surpriză totală pe piaţa locală de soluţii de integrare IT&C: grupul Digi, gigantul care este jucătorul dominant din piaţa de servicii de internet fix şi TV şi de abonamente de te­le­fonie mobilă a semnat un contract de 196 mil. euro pentru a crea o „platformă integrată de tip LLM pentru securitate cibernetică, cu realizare integrală în România“.

Platforma de banking inteligent George Business, lansată în urmă cu două luni de BCR în România, prin care antreprenorii au acces în timp real la date financiare, aduce în piaţă un modul de „sănătate financiară“, fiind pentru prima oară când banca transparen­tizează şi arată clienţilor modul în care banca evaluează businessul respectiv.

La sfârşit de sezon de raportări financiare trimestriale, Gabriel Aldea, director general adjunct al casei de brokeraj Investimental, consideră că bilanţurile principalilor emitenţi listaţi s-au încadrat, per total, peste estimări, ţinând cont de efectele măsurilor fiscale şi de inflaţia încă ridicată din România.

Să porneşti de la zero şi să ajungi la o afacere de 1 miliard de lei poate părea genul de poveste rezervată filmelor sau oamenilor care au avut noroc la momentul potrivit. Dar, în realitate, în spatele unui astfel de rezultat sunt ani de muncă, alegeri, greşeli, curaj şi multă învăţare.

Danone România, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de lactate şi liderul din segmentul de iaurturi, a finalizat o investiţie de peste 10 mil. euro în fabrica din Bucureşti. Practic, investiţia a presu­pus instalarea unei noi linii de amba­lare, destinată producerii de iaurturi pentru pieţe precum Bulgaria, Spania, Franţa şi Italia. Aceasta con­tri­buie la creşterea capacităţii de pro­ducţie a fabricii cu 15%, de la 70.000 de tone la 85.000 de tone anual.

Felul în care ne construim obiectivele financiare spune multe despre ce ne dorim de la viitor. Pentru unii, prioritatea este o casă sau o maşină, alţii aleg experienţele şi vacanţele, iar tot mai mulţi tineri îşi doresc libertate financiară şi independenţă pe termen lung. Am întrebat tinerii pe toate platformele sociale: „Care este ţinta ta financiară în această perioadă?”.

Generaţia ta priveşte banca într-un mod diferit faţă de generaţiile anterioare, nu doar ca pe un loc în care îşi pun banii. Concret, ce vor tinerii de la o bancă? Soluţii digitale, campanii comerciale, programe de educaţie financiară şi o bancă prezentă acolo unde sunt şi ei.

Pentru că vechiul Drum al Mătăsii traversa teritoriul de astăzi al Iranului, iranienii sunt printre primii care au învăţat arta producerii mătă­sii şi cum s-o folosească.