Pe măsură ce atacurile s-au extins, cu drone, rachete interceptate în apropierea Turciei, lovituri asupra unor obiective folosite de state occidentale și tensiuni în jurul Strâmtorii Hormuz, Donald Trump a cerut aliaților să se implice mai mult, inclusiv prin punerea la dispoziție a bazelor militare, a spațiului aerian și a infrastructurii logistice. În logica sa, războiul cu Iranul este, de fapt, un test al loialității occidentale.
Donald Trump i-a numit pe aliații NATO foarte naivi pentru că au refuzat să sprijine operațiunile din Strâmtoarea Hormuz și a sugerat că rolul SUA în alianță ar putea fi pus sub semnul întrebării, subliniind astfel tensiunea tot mai mare dintre SUA, care cere sprijin și Europa, care ezită să se implice într-un război pe care nu îl consideră al său.
Reacția Europei a fost rezervată și prudentă, pentru că mulți lideri nu consideră războiul din Iran ca fiind unul al NATO și critică faptul că nu au fost consultați, temându-se că o implicare ar extinde periculos rolul alianței, iar când Mark Rutte a sugerat că există sprijin larg pentru acțiunile SUA și Israel, Spania l-a contrazis rapid, arătând că în interiorul NATO există, de fapt, opinii diferite și tensiuni.
Acum este momentul să explicăm limpede ce este și ce nu este Articolul 5, pentru că, în limbajul curent, el a devenit aproape o formulă magică: dacă un stat membru NATO este atacat, toate statele membre intră în război.
În realitate, textul este mult mai nuanțat. Articolul 5 spune că un atac armat împotriva unuia sau mai multor aliați în Europa sau America de Nord este considerat un atac împotriva tuturor, iar fiecare aliat va acorda asistență luând orice acțiune pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate.
În această expresie stă întregul miez juridic și politic al problemei: nu există o obligație automată de intervenție militară, ci doar una de ajutor, iar forma ajutorului rămâne la aprecierea fiecărui stat.
Tocmai această ambiguitate a fost compromisul agreat la crearea NATO, pentru că europenii voiau garanții ferme, iar americanii nu doreau să fie împinși automat în orice război de pe continentul european.
Ca să înțelegem de ce actualul război din Iran nu intră sub incidența Articolul 5, trebuie privit puțin înapoi, în istorie.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Legendarul articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și războiul din IranNATO s-a născut din frica generată de Războiul Rece, când Europa ieșise sfâșiată din al Doilea Război Mondial, iar Uniunea Sovietică își împingea influența tot mai mult spre centrul și vestul continentului.
În acel context, Articolul 5 era o garanție a descurajării, o promisiune, dacă vreți, că un agresor va avea de înfruntat o întreaga alianță, dacă îndrăznește să atace un stat membru NATO.
Articolul 5 a fost invocat o singură dată în istorie, după atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA, iar acel moment merită să fie povestit pe larg, pentru că el este precedentul real, la care ne vom raporta de acum încolo.
La 12 septembrie 2001, Consiliul Nord-Atlantic a declarat că, în măsura în care se va confirma că atacurile din SUA au fost dirijate din exterior, ele vor fi considerate ca intrând sub incidența Articolului 5.
Confirmarea a venit la 2 octombrie 2001, iar la 4 octombrie 2001, NATO a adoptat opt măsuri de sprijin pentru Statele Unite: schimb sporit de informații, asistență pentru țările membre expuse amenințărilor teroriste, securitate sporită pentru instalațiile americane și aliate, înlocuirea unor capabilități militare relocate în sprijinul operațiunilor antiteroriste, permise generale de survolare, acces la porturi și aerodromuri NATO, pregătirea forțelor navale NATO în Marea Mediterană și disponibilitatea avioanelor AWACS.
A urmat Operațiunea Eagle Assist, între 9 octombrie 2001 și mijlocul lui mai 2002, când avioanele AWACS ale NATO au patrulat cerul Statelor Unite și Operațiunea Active Endeavour, lansată la 26 octombrie 2001 în Marea Mediterană și încheiată abia în 2016.
Așadar, în singurul caz în care s-a invocat Articolul 5, nu toate statele membre NATO au intrat simultan în război, ci alianța a organizat un răspuns colectiv, diferențiat și coordonat.
Tocmai de aceea, oficialii NATO spun că războiul din Iran nu justifică, cel puțin deocamdată, activarea Articolului 5, Mark Rutte fiind chiar foarte categoric în acest sens: „nimeni nu discută despre Articolul 5”.
În același sens, secretarul american al apărării, sau războiul, ca să fim mai exacți, Pete Hegseth, a declarat că SUA nu consideră că situația actuală ar putea conduce la activarea Articolului 5.
Motivul este simplu și trebuie explicat fără exprimări tehnice inutile. Pentru ca Articolul 5 să intre în joc, trebuie îndeplinite două condiții: să existe un atac armat împotriva unui stat aliat, iar acesta să ceară sau să accepte o reacție colectivă.
În plus, în practică, este nevoie de consens politic între statele membre, fapt care îngreunează luarea unei decizii.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Legendarul articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și războiul din IranUn proiectil interceptat în apropierea spațiului aerian al Turciei, un atac cu dronă asupra unei baze britanice din Cipru sau amenințările asupra rutelor maritime nu echivalează automat, în interpretarea alianței, cu un atac armat care declanșează Articolul 5.
Ele pot duce la consultări, la întărirea apărării, la măsuri de precauție, dar nu generează, în mod obligatoriu, o intervenție colectivă.
Tocmai de aceea NATO a folosit, de multe ori în istoria sa recentă, Articolul 4, numit și anticamera politică a crizei, care prevede consultări atunci când un stat consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea.
A fost folosit de Turcia în 2003, 2012, 2015 și 2020, iar de aliații de pe flancul estic în 2014 (la solicitarea Poloniei, după anexarea Crimeei) și 2022 în contextul războiului din Ucraina (fiind invocat de către Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, România și Slovacia).
O altă dimensiune a intervenției NATO în războiul din Iran o constituie și limitarea geografică, adesea ignorată în dezbaterile publice.
Articolul 6 al tratatului fixează aria principală în care funcționează logica de apărare colectivă: Europa, America de Nord, Turcia și anumite zone maritime și insulare asociate spațiului nord-atlantic.
De aceea, războiul din Iran, chiar dacă produce unde de șoc asupra NATO, rămâne în mare măsură în afara teatrului clasic pentru care a fost gândit tratatul.
Asta nu înseamnă că statele NATO nu pot acționa în Orientul mijlociu, o pot face, doar că, juridic și politic, nu sunt obligate să acționeze prin intermediul NATO, ca alianță.
De aici și fractura de interpretare dintre Washington și capitalele europene. Donald Trump vorbește despre o datorie politică a Europei, a cărei securitate a fost garantată de SUA, în timp ce liderii europeni îi răspund că Articolul 5 nu este o monedă de schimb și nu se extinde după voința unui lider, oricât de puternic ar fi el.
Însă, atacarea de către Iran, în a 22-a zi a războiului, a bazei Diego Garcia schimbă modul în care este privit acest conflict, chiar dacă nu vorbim despre o bază NATO, ci despre o instalație militară strategică americano-britanică, aflată în Oceanul Indian, folosită ca punct logistic esențial pentru operațiunile din Orientul Mijlociu.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Legendarul articol 5 din Tratatul Atlanticului de Nord și războiul din IranIranul a lansat două rachete balistice cu rază intermediară spre această bază, una prăbușindu-se în zbor, iar cealaltă fiind interceptată de un distrugător american. Chiar dacă niciuna nu a lovit ținta, Iranul a demonstrat că poate lovi la mii de kilometri distanță, dincolo de limitele cunoscute oficial.
Acest atac nu schimbă cu nimic datele problemei legate de activarea Articolului 5, pentru că baza Diego Garcia nu este teritoriu NATO în sensul tratatului, chiar dacă aparține unor state membre NATO (SUA și Marea Britanie).
Și totuși, impactul este real, pentru că o bază considerată în afara zonei de conflict a devenit vulnerabilă, schimbând întreaga hartă a securității occidentale.
Țările europene care găzduiesc infrastructură americană (baze aeriene, sisteme de apărare, centre logistice) sunt puse în fața unei alegeri periculoase – participă la războiul altora, sau își conservă propria integritate?
Petrolul Brent a crescut cu 65 de cenți, ajungând la 112.84 dolari pe baril, iar cotațiile West Texas Intermediate (WTI) au crescut la la 98.75 dolari pe baril, în creștere cu 84 de cenți, notează Reuters.
Ambele contracte înregistraseră anterior scăderi de peste un dolar în aceeași sesiune.
Sâmbătă, președintele american Donald Trump a amenințat că va „distruge” centralele electrice ale Iranului dacă strâmtoarea Hormuz nu va fi redeschisă complet în termen de 48 de ore.
Președintele parlamentului de la Teheran, Mohammad Baqer Qalibaf, a avertizat că dacă centralele electrice iraniene vor fi vizate de atacuri, și Teheranul va ataca infratructura energetică a statelor din regiune.
Conflictul început prin atacarea Iranului de către Statele Unite și Israel, la finalul lunii februarie, a provocat o criză energetică majoră, prin blocarea Strâmtorii Ormuz, un punct critic care este tranzitat de 20% din comerțul internațional de petrol.
Analiștii estimează că producția de petrol din Orientul Mijlociu ar putea scădea cu 7 până la 10 milioane de barili pe zi, iar Agenția Internațională de Energie avertizează că actuala criză este „foarte severă” și depășește, ca impact, cele două șocuri petroliere din anii 1970. „Nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă ea continuă în această direcție”, a avertizat Fatih Birol, directorul AIE.
Cotațiile petrolului au înregistrat fluctuații semnificative, după ce amenințările lansate atât de președintele american Donald Trump, cât și de oficialii regimului de la Teheran, au contrabalansat decizia Washingtonului de a relaxa sancțiunile impuse petrolului iranian aflat în tranzit.
Petrolul Brent a crescut cu 65 de cenți, ajungând la 112.84 dolari pe baril, iar cotațiile West Texas Intermediate (WTI) au crescut la la 98.75 dolari pe baril, în creștere cu 84 de cenți. Ambele contracte înregistraseră anterior scăderi de peste un dolar în aceeași sesiune, notează Reuters.
Norul toxic de la Teheran: imaginile din satelit arată incendii cu scurgeri de petrol care au durat zile întregi
Locuitorii Teheranului spun că au avut dureri de cap, iritare a ochilor și a pielii, dar și dificultăți ale respirației pe măsură ce bombardamentele Israelului au învăluit capitala Iranului cu poluanți.
The Economist: Chiar și cel mai optimist scenariu pentru piețele de energie este dezastruos. Prețul gazelor în Europa a crescut cu 85%Al treilea război din Golf se află acum în a patra săptămână. În fiecare zi în care atacurile iraniene asupra navelor mențin închisă Strâmtoarea Hormuz, aproximativ o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) rămâne blocată. În fiecare zi, așadar, traderii își actualizează estimările privind cantitatea de ofertă pierdută pentru acest an. Pe măsură ce aceste estimări cresc, cresc și prețurile energiei.
Petrolul Brent, la 112 dolari pe baril, este cu 54% mai scump decât înainte de începerea ostilităților. Prețurile gazelor în Europa au crescut cu 85%. Motivul pentru care nu sunt și mai mari este faptul că investitorii se așteaptă ca fluxurile să fie reluate curând.
Cum pot guvernele reduce consumul de petrol și gaze într-o criză energetică globală: recomandările Agenției Internaționale a EnergieiBlocarea unor rute energetice esențiale din Orientul Mijlociu și atacurile asupra infrastructurii petroliere au readus în prim-plan riscul unei crize energetice globale. Agenția Internațională a Energiei (IEA) avertizează că perturbările actuale ar putea deveni cele mai grave din ultimele decenii și a publicat o serie de recomandări pentru guverne, companii și populație, menite să reducă dependența de petrol și gaze în cazul unei eventuale raționalizări, transmite Il Post.
Mark Rutte: Europa se va alinia Statelor Unite în conflictul cu IranulȘeful NATO și-a exprimat sprijinul pentru operațiunile militare ale Statelor Unite împotriva Iranului și a transmis că statele membre ale alianței vor ajunge la un acord privind susținerea acestora.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat duminică, într-un interviu acordat emisiunii Face the Nation de la postul american de televiziune CBS, citat de Politico, că se așteaptă ca statele europene să ajungă curând la un consens în sprijinul Statelor Unite în conflictul cu Iranul.
„Din experiența mea, noi ajungem întotdeauna la un acord”, a spus Rutte, întrebat despre poziția aliaților NATO în raport cu operațiunile militare conduse de Donald Trump.
Zelenski, despre sprijinul acordat de Ucraina în regiunea Golfului: „Acest lucru irită Rusia”Președintele Ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat că unitățile Ucrainene sunt pregătite să apere țările din Golful Persic de atacurile iraniene, dar și că Rusia este iritată că este nevoie de ajutorul Ucrainei în lume.
„Deja muncim alături de statele din Golf, în fiecare zi, la nivel de echipă. Suntem în contact cu aceste țări pentru a asigura că experiența noastră, dar și sprijinul nostru acordat va evolua într-o cooperare și respect pe termen lung pentru Ucraina și războinicii ucraineni”, a declarat Zelenski.
Iranul amenință că va lovi centrale electrice din Israel și din statele din Golf dacă sectorul său energetic va fi vizatIranul va răspunde unui eventual atac asupra sectorului său energetic prin lovirea centralelor electrice din Israel, precum și a celor care alimentează cu energie bazele americane din țările din regiune, potrivit unui comunicat al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC).
Declarația pare să retragă amenințările anterioare privind vizarea uzinelor de desalinizare din regiune, esențiale pentru furnizarea apei potabile în statele din Golf.
„Președintele american, care minte, a susținut că Garda Revoluționară intenționează să atace uzinele de desalinizare a apei și să provoace dificultăți populației din țările din regiune”, se arată în comunicatul difuzat de presa de stat.
Sâmbătă, președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că centralele electrice ale Iranului vor fi vizate dacă Teheranul nu va „deschide complet” Strâmtoarea Ormuz pentru toate navele, în termen de 48 de ore.
„Suntem hotărâți să răspundem oricărei amenințări la același nivel, pentru a asigura descurajarea … Dacă loviți electricitatea, lovim electricitatea”, a transmis Garda Revoluționară.
Cel puțin 1.400 de civili iranieni au fost uciși în timpul războiuluiCel puțin 1.400 de civili iranieni, inclusiv 214 copii, au fost uciși de la începutul războiului, potrivit unei organizații pentru drepturile omului.
Organizația HRANA, cu sediul în SUA, a anunțat că a înregistrat 206 atacuri în ultimele 24 de ore, soldate cu cel puțin patru victime.
Potrivit estimărilor grupului, cel puțin 15% dintre victimele din Iran sunt persoane sub 18 ani.
HRANA a mai precizat că 1.407 civili au fost uciși, alături de 1.166 de militari, precum și 657 de persoane încadrate drept „neclasificate”, fie civili, fie militari.
Israelul se așteaptă ca luptele să continue „săptămâni”Un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat că Israelul se așteaptă ca luptele cu Iranul și Hezbollah să continue „săptămâni”.
Declarația este în linie cu mesajele anterioare ale autorităților israeliene, după ce ministrul Apărării a avertizat că loviturile ar putea fi intensificate.
Israelul a menținut un ton ferm pe parcursul conflictului cu Iranul.
Purtătorul de cuvânt a precizat că este în curs o analiză pentru a stabili de ce sistemele de apărare aeriană nu au reușit să intercepteze rachetele iraniene deasupra sudului Israelului, sâmbătă noaptea.
NATO „nu poate confirma” afirmațiile Israelului că Iranul poate viza Parisul, Berlinul și LondraȘeful NATO, Mark Rutte, a vorbit mai duminică la CBS News.
El a fost întrebat despre afirmațiile Israelului potrivit cărora Teheranul ar avea rachete capabile să lovească Parisul, Berlinul și Londra.
Avertismentul a venit după un atac iranian asupra bazei militare britanico-americane de la Diego Garcia, vineri noaptea, care, deși nu a avut succes, a demonstrat că țara dispune de o rază de acțiune a rachetelor care nu fusese confirmată public până acum.
„Nu putem confirma acest lucru [afirmațiile Israelului] în acest moment. Analizăm situația”, a declarat Rutte.
Rutte a spus că, dacă informația se confirmă, aceasta ar reprezenta „o dovadă suplimentară” că acțiunile lui Donald Trump de a ataca Iranul „sunt cruciale” și a legat acest aspect de temerile privind programul nuclear al Iranului.
Întrebat ce știe NATO despre raza rachetelor iraniene și dacă aceasta include capitale europene, Rutte a adăugat: „Ceea ce știm cu siguranță este că sunt foarte aproape de a avea această capacitate. În ceea ce privește acest caz… legat de baza din Marea Britanie, încă îl analizăm, dar dacă este adevărat, înseamnă că au deja această capacitate; dacă nu se confirmă, știm că sunt foarte aproape de a o avea”.
Teatrul Odeon aniversează chiar în această zi 80 de ani de existență, printr-un spectacol special, conceput și prezentat de Răzvan Mazilu, intitulat „ODEON 80”.
CREART, prin Teatrelli, propune o serie de evenimente reunite sub egida #OameniiCareTinScena.
La Teatrul Nottara are loc premiera spectacolului „Lapte negru”, o adaptare a volumului semnat de Elif Shafak.
Ce spectacole pot vedea bucureștenii în această perioadă
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a provocat îngrijorări tot mai mari privind securitatea energetică globală. În ultimele săptămâni, Agenția Internațională a Energiei (IEA) a avertizat în repetate rânduri asupra unei posibile crize energetice de amploare, în contextul blocării Strâmtorii Ormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din statele din Golful Persic, unele dintre cele mai importante zone producătoare de petrol și gaze din lume, scrie Il Post.
Potrivit agenției, întreruperea transporturilor prin această rută strategică a afectat fluxurile de petrol și gaze către piețele internaționale. Totodată, deteriorarea unor instalații energetice a redus puternic capacitatea de producție. Chiar dacă conflictul s-ar încheia rapid, efectele asupra piețelor energetice ar putea continua o perioadă îndelungată.
Raționalizarea, o primă alternativă într-o criză energeticăPână în prezent, impactul asupra populației și companiilor s-a manifestat în principal prin creșterea prețurilor la carburanți. În scenariul în care conflictul se prelungește însă, problema ar putea deveni una de disponibilitate a resurselor, nu doar de cost. Într-o astfel de situație, statele ar putea ajunge să raționalizeze consumul de petrol și gaze.
În acest context, IEA a elaborat un set de recomandări destinate guvernelor, companiilor și cetățenilor pentru reducerea consumului de energie. Agenția avertizează că liderii politici subestimează riscurile economice ale actualei crize energetice. Agenția o consideră cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu energie din ultimele decenii. Există indicii că ar fi chiar mai severă decât criza petrolului din anii ’70.
Pentru statele europene, riscul de a rămâne complet fără petrol sau gaze este în prezent relativ redus, însă există vulnerabilități. În cazul Italiei, de exemplu, aproximativ 10% din gazul importat provine din Qatar. Lipsa unor surse alternative ar putea crea probleme în sezonul rece viitor. Cele mai expuse la eventuale penurii rămân însă economiile asiatice, către care se îndreaptă aproximativ 80% din petrolul și gazele transportate prin Strâmtoarea Ormuz.
Măsurile individuale și deciziile guvernamentaleAnaliza agenției arată că măsurile individuale pot avea un impact limitat asupra consumului de gaze, dar pot contribui semnificativ la reducerea cererii de electricitate, în condițiile în care o parte importantă din energia electrică este produsă din gaz. Printre recomandări se numără reducerea consumului de electricitate în locuințe, utilizarea aparatelor electrice eficiente sau scăderea temperaturii pentru încălzire.
IEA subliniază însă că politicile publice rămân mult mai eficiente decât deciziile individuale. Un exemplu este perioada iernii 2022-2023, când, în urma reducerii livrărilor de gaze din Rusia, mai multe state europene au introdus restricții privind perioada de utilizare a încălzirii. În Italia, autoritățile au scurtat cu aproximativ o lună intervalul în care sistemele de încălzire puteau fi utilizate.
Revine telemunca? Măsurile deja adoptate de statele afectateÎn ceea ce privește consumul de petrol, agenția consideră că schimbarea comportamentului individual poate avea un impact semnificativ. Una dintre cele mai eficiente măsuri este reducerea deplasărilor cu mașina personală sau optimizarea acestora.
Munca de acasă este una dintre soluțiile recomandate. Unele state asiatice au introdus deja măsuri în acest sens: Filipine și Pakistan au adoptat săptămâna de lucru de patru zile pentru angajații din sectorul public, iar Sri Lanka a decis închiderea instituțiilor publice în zilele de miercuri. Alte state din regiune, precum Laos, Thailanda și Vietnam, promovează activ telemunca.
Măsuri similare au fost aplicate și în Europa în timpul crizei energetice generate de invazia Rusiei în Ucraina. În acea perioadă, autoritățile din Milano au decis ca în fiecare vineri să oprească iluminatul și încălzirea în clădirile administrative, iar angajații să lucreze de acasă. De data aceasta, scopul ar fi reducerea utilizării autoturismelor pentru naveta zilnică.
Mașina personală și drumul spre locul de muncăÎn economiile dezvoltate, autoturismele private reprezintă aproximativ 60% din consumul total de combustibil din transportul rutier. Deplasările către locul de muncă contribuie semnificativ la acest nivel de consum. Conform estimărilor IEA, trei zile de telemuncă pe săptămână ar putea reduce cererea națională de petrol și produse petroliere cu 2% până la 6%, în funcție de structura pieței muncii și de obiceiurile de mobilitate ale populației.
Pentru un angajat care se deplasează zilnic cu mașina, această măsură ar putea însemna o reducere de până la 20% a consumului de benzină. Pe lângă reducerea deplasărilor, agenția recomandă și adoptarea unui stil de condus mai eficient. Accelerațiile graduale, verificarea regulată a presiunii în anvelope și utilizarea moderată a aerului condiționat pot contribui la scăderea consumului de carburant.
IEA sugerează și relansarea conceptului de carpooling, utilizarea în comun a autoturismelor pentru deplasări. Această procedură permite împărțirea costurilor de combustibil și contribuie la reducerea numărului de vehicule pe drum.
Transportul public și cel aerian: restricții și temeri într-o criză energeticăÎn plan guvernamental, agenția propune măsuri precum reducerea limitelor de viteză pe autostrăzi sau stimularea utilizării transportului public. De asemenea, ar putea fi introduse restricții parțiale de circulație pentru autoturisme, după modelul sistemului de circulație alternativă în funcție de numărul de înmatriculare.
Un alt sector vizat este cel al transportului aerian, unul dintre cei mai mari consumatori de combustibil. În opinia agenției, călătoriile de afaceri ar putea fi reduse cu aproximativ 40% pe termen scurt. Acest lucru ar duce la o scădere a cererii de combustibil pentru aviație cu 7% până la 15%. Companiile aeriene sunt deja îngrijorate de posibilitatea epuizării stocurilor de combustibil în doar câteva săptămâni, ceea ce ar putea forța reducerea numărului de zboruri chiar și în absența unor măsuri oficiale.
Potrivit autorităților locale și organizațiilor internaționale, violențele a început după moartea unui colonist israelian de 18 ani, ucis sâmbătă după ce ar fi fost lovit de un vehicul condus de un palestinian, în timp ce se afla pe un ATV. Poliția israeliană investighează dacă incidentul a fost intenționat sau doar un accident.
În orele care au urmat, pe grupurile de WhatsApp folosite de coloniștii israelieni au circulat apeluri la o „campanie de răzbunare”. Potrivit unui oficial din domeniul apărării, citat luni de Le Figaro, „peste 20 de atacuri au avut loc doar în noaptea de sâmbătă spre duminică”.
Sate atacate, oameni rănițiPrintre localitățile vizate se numără mai multe sate palestiniene din nordul Cisiordaniei, în apropiere de orașul Nablus, unul dintre cele mai mari centre urbane din zonă. Imagini distribuite online arată zeci de persoane mascate care intră în sate, incendiază vehicule și vandalizează clădiri.
Societatea Semilunii Roșii Palestiniene, organizația umanitară echivalentă Crucii Roșii în teritoriile palestiniene, a anunțat că cel puțin trei persoane au fost rănite la cap în urma confruntărilor și transportate la spital.
Armata israeliană a transmis că a trimis trupe și unități de poliție de frontieră în zonă, după ce a primit sesizări privind incendierile și tulburările provocate de civilii israelieni.
Atacuri în timpul unei mari sărbătoriPoliția israeliană a anunțat duminică reținerea a cinci persoane, fără să le precizeze identitatea. Un ofițer al poliției de frontieră israeliene a fost rănit după ce coloniștii au atacat forțele de ordine.
Organizația israeliană pentru drepturile omului Yesh Din a descris incidentele drept „o noapte de pogromuri”, termen folosit pentru a descrie atacuri violente împotriva civililor, și a acuzat autoritățile că nu au intervenit preventiv, deși existau informații despre posibile atacuri.
Ministerul palestinian de Externe a condamnat violențele, acuzând „incendierea locuințelor și terorizarea civililor” în timpul sărbătorii Eid al-Fitr, care marchează încheierea Ramadanului.
Oficiali israelieni condamnă violențele coloniștilorPotrivit datelor ONU, șase palestinieni au fost uciși de coloniști de la începutul lunii martie, iar violențele s-au intensificat după declanșarea conflictului dintre Israel și Iran. Recent, Uniunea Europeană și Regatul Unit au cerut Israelului să oprească valul de atacuri ale coloniștilor.
Liderul opoziției de centru-stânga din Israel, Yair Golan, a acuzat guvernul că permite aceste acțiuni, afirmând că „terorismul evreiesc se extinde” odată cu războiul împotriva Iranului. După un atac care a avut loc săptămâna trecută, chiar și șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a calificat violențele coloniștilor drept „inacceptabile din punct de vedere moral și etic”.
Coloniile israeliene, ilegaleIsraelul a construit aproximativ 160 de colonii în Cisiordania și Ierusalimul de Est, după ce a ocupat aceste teritorii în urma războiului din 1967. În prezent, în aceste colonii trăiesc circa 700.000 de israelieni.
Aproximativ 3,3 milioane de palestinieni locuiesc în aceleași teritorii, multe dintre comunități fiind separate de drumuri și zone controlate de armata israeliană.
Potrivit dreptului internațional, coloniile sunt considerate ilegale de majoritatea comunității internaționale deoarece sunt construite pe teritorii ocupate, însă Israelul contestă această interpretare.
Inițiativa a pornit în 2021, când Camera Meșteșugarilor din Freiburg – organizație care reprezintă meseriile tradiționale și companiile din acest sector – a fost contactată de o agenție de recrutare din India. Mesajul propunea trimiterea de tineri pentru programe de formare profesională în Germania.
„Aveam mulți angajatori disperați, care nu găseau oameni să lucreze pentru ei”, a explicat reprezentantul de atunci al organizației, citat de BBC.
Meserii în declin, salvate de muncitori străiniUnul dintre cele mai afectate sectoare este cel al măcelăriilor. Numărul afacerilor de familie a scăzut puternic în ultimele două decenii, iar interesul tinerilor germani pentru aceste meserii este tot mai redus. „Meseria este grea, iar de aproximativ 25 de ani tinerii aleg cu totul alte direcții”, a declarat șeful unei bresle locale a măcelarilor, Joachim Lederer.
Primii 13 tineri indieni au ajuns în Germania în 2022, pentru ucenicie în mici orașe din sud-vestul țării. Astăzi, numărul lor a crescut la aproximativ 200 doar în acest sector. „Nu aș mai fi fost în afaceri astăzi fără India”, a spus un angajator din domeniu, care are acum mai mulți lucrători recrutați prin acest program.
Salarii mai mariPentru mulți dintre cei care pleacă, decizia este una pragmatică: oportunitățile limitate din India și salariile mai mari din Europa. „Nu voiam să investesc într-o facultate și apoi să ajung să lucrez pe un salariu mic în India. În Germania avem salarii mai mari și pot să-mi și ajut familia”, a declarat unul dintre tinerii aflați în program.
Alții invocă dificultatea de a găsi un loc de muncă în domeniul lor, chiar și cu studii superioare. Combinând munca și educația, sistemul german de formare profesională – cunoscut ca „Ausbildung” – oferă o alternativă practică la studiile universitare clasice.
Necesarul anual: 288.000 de muncitori străiniGermania are nevoie de aproximativ 288.000 de muncitori străini în fiecare an, potrivit unui studiu realizat de Fundația Bertelsmann, un institut german de analiză economică și socială. În lipsa acestora, forța de muncă ar putea scădea cu 10% până în 2040.
Problema este una structurală: generațiile născute după al doilea război mondial ies la pensie, iar numărul tinerilor este insuficient pentru a le lua locul.
Se caută educatoriDeficitul nu afectează doar mediul privat. Și administrațiile locale întâmpină dificultăți în recrutare, inclusiv pentru posturi din educație. Diana Stöcker, primarul orașului Weil am Rhein și membră a Uniunii Creștin-Democrate din Germania (CDU), partid conservator aflat printre principalele formațiuni politice germane, a confirmat că autoritățile locale caută soluții inclusiv în afara țării.
„Am căutat personal în toată Germania, dar este foarte greu de găsit”, a spus ea, referindu-se la lipsa educatorilor. „Trebuie să ne uităm peste hotare. Este singura posibilitate”.
În același timp, India dispune de un surplus semnificativ de tineri. „India are aproximativ 600 de milioane de persoane sub 25 de ani și un excedent de forță de muncă”, a explicat unul dintre reprezentanții agenției de recrutare Magic Billion, implicată în program.
90.000 de muncitori din India, anualAccesul lucrătorilor indieni pe piața muncii din Germania a fost înlesnit de acordul de mobilitate semnat între cele două țări în 2022. Ulterior, autoritățile germane au majorat semnificativ cota de vize pentru muncitorii calificați din India, de la 20.000 la 90.000 de persoane pe an.
Datele oficiale arată o creștere rapidă a numărului de angajați indieni: peste 136.000 în 2024, față de aproximativ 23.000 în 2015.
O statuie a lui Cristofor Columb a fost amplasată duminică pe terenul clădirii Eisenhower, un imobil administrativ de lângă Casa Albă, unde se află birourile personalului.
Anunțul a fost făcut de administrația Donald Trump, care a precizat că statuia este o replică a celei doborâte de protestatatari în portul din Baltimore, în timpul protestelor declanșate după moartea lui George Floyd, bărbatul afro-american ucis de poliție în mai 2020. Atunci, mai multe monumente dedicate lui Columb au fost vandalizate sau înlăturate, ca urmare a criticilor privind rolul său în cucerirea și exploatarea populațiilor indigene.
„Și-a găsit un loc unde poate străluci în pace”Replica statuii lui Cristofor Columb, realizată în principal din marmură de sculptorul american Will Hemsley, a fost împrumutată guvernului federal de Organizațiile Unite Italo-Americane, un grup de organizații care reprezintă comunitatea italo-americană din SUA. Potrivit Associated Press, reprezentanții acesteia au transmis că statuia „și-a găsit un loc unde poate străluci în pace și poate fi protejată”.
Disputa asupra moștenirii lui ColumbAdministrația Donald Trump consideră expediția din 1492 ca un moment istoric pozitiv, începutul colonizării europene în Americi și al dezvoltării lumii moderne. În schimb, în ultimii ani, multe instituții și comunități americane au început să vadă această moștenire și ca pe o perioadă de violențe, exploatare și distrugere a culturilor indigene. Ca urmare, mai multe state și orașe au înlocuit Ziua lui Columb cu Ziua Popoarelor Indigene. În 2021, democratul Joe Biden a devenit primul președinte al SUA care a marcat oficial această zi.
Columb, între Trump și democrațiDonald Trump a criticat în repetate rânduri înlocuirea sărbătorii, spunând că aceasta ar distorsiona istoria.
„În această Casă Albă, Cristofor Columb este un erou”, au transmis reprezentanții actualei administrații americane.
„Readuc Ziua lui Columb din cenușă”, a declarat Donald Trump în campania sa electorală , reluând o temă centrală din discursul său politic, în care acuză opoziția democrată că încearcă să rescrie trecutul și să afecteze simbolurile asociate comunității italo-americane.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat duminică, într-un interviu acordat emisiunii Face the Nation de la postul american de televiziune CBS, citat de Politico, că se așteaptă ca statele europene să ajungă curând la un consens în sprijinul Statelor Unite în conflictul cu Iranul.
„Din experiența mea, noi ajungem întotdeauna la un acord”, a spus Rutte, întrebat despre poziția aliaților NATO în raport cu operațiunile militare conduse de Donald Trump.
Rezerve în Europa privind implicarea NATOTot mai multe state europene și-au exprimat rezervele față de implicarea directă a NATO în conflict, subliniind caracterul defensiv al alianței. Divergențele vizează inclusiv participarea la operațiunile americane pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, un coridor esențial pentru transportul global de petrol.
Rutte a evitat să critice direct liderii europeni, dar a transmis un mesaj de susținere pentru acțiunile Washingtonului.„El face acest lucru pentru a face întreaga lume mai sigură”, a spus șeful NATO despre Trump.
Planificarea în secret și reacția întârziată a aliațilorFost prim-ministru al Olandei, Rutte a explicat că reacția mai lentă a Europei este legată de faptul că statele nu au fost implicate în faza inițială a planificării operațiunilor, pentru a se păstra elementul de surpriză al atacurilor americane și israeliene.
„Înțeleg frustrarea președintelui că lucrurile durează, dar cer și înțelegere, deoarece statele au trebuit să se pregătească fără să știe dinainte”, a declarat acesta.
O paralelă cu Coreea de NordÎn susținerea campaniei militare inițiată de SUA și Israel, Rutte a invocat precedentul Coreei de Nord, avertizând că negocierile prelungite pot duce la pierderea momentului de acțiune.
„Am văzut în cazul Coreei de Nord că, dacă negociezi prea mult, poți pierde momentul în care mai poți acționa, iar acum această țară are deja capacitate nucleară”, a spus el.
Negocierile Statele Unite și aliaților cu Coreea de Nord privind renunțarea la programul nuclear au durat mai multe decenii, dar nu au reușit să oprească dezvoltarea armelor. Mai multe acorduri internaționale, inclusiv cele din anii ’90 și din cadrul negocierilor multilaterale ulterioare, au eșuat pe fondul neîncrederii reciproce și al încălcării angajamentelor de ambele părți. În paralel, Phenianul a continuat dezvoltarea programelor sale nucleare și balistice.
În prezent, Coreea de Nord deține deja capacități nucleare, iar negocierile și sancțiunile internaționale nu au reușit să oprească acest proces.
Potrivit lui Rutte, un Iran dotat cu arme nucleare ar reprezenta „o amenințare clară” pentru Israel, Europa și stabilitatea globală.
Peste 2.000 de persoane erau în continuare fără electricitate duminică după-amiază, după ce statul american Hawaii a fost lovit de cele mai severe inundații din ultimele două decenii.
Autoritățile au emis vineri ordine de evacuare pentru 5.500 de persoane în nordul insulei Oahu, în apropiere de orașul Honolulu, care au fost ridicate ulterior, potrivit Associated Press. Peste 200 de oameni au fost salvați din calea apelor.
Curentul, restabilit treptatCompania Hawaiian Electric a anunțat că a restabilit electricitatea pentru aproximativ 1.200 de persoane care locuiesc pe coasta de nord a insulei Oʻahu. Curentul fusese oprit preventiv vineri din cauza inundațiilor.
Echipele au continuat intervențiile, iar compania estima că încă 2.000 de consumatori urmau să fie reconectați până la finalul zilei de duminică. În comitatul Maui, care include mai multe insule din statul Hawaii, aproximativ 100 de persoane erau încă fără electricitate. Pe insula Hawaii, toate întreruperile majore fuseseră remediate în cursul zilei de duminică.
Furtunile se retrag, dar riscul de inundații rămâneUn meteorolog din Hawaii, Matthew Foster, a declarat că partea cea mai severă a furtunilor a trecut, iar ploile s-au redus la averse izolate în Oahu, Maui și insula Hawaii. În continuare, sunt așteptate cantități reduse de precipitații pe insula Hawaii și ploi slabe în restul regiunilor.
Vânturile vor sufla dinspre nord-est, adică dinspre ocean, aducând ploi în special în zonele mai verzi ale insulelor, unde terenul poate absorbi mai ușor apa. Cu toate acestea, inundații suplimentare pot apărea punctual în următoarele zile, spun meteorologii.
Apa nu este potabilăAutoritățile mențin o alertă de fierbere a apei pentru zonele de pe coasta de nord, înseamnând că apa de la robinet nu este sigură pentru consum. Locuitorii sunt încurajați să raporteze pagubele.
Guvernatorul statului Hawaii, Josh Green, a declarat că valoarea totală a distrugerilor ar putea depăși 1 miliard de dolari, incluzând daune la aeroporturi, școli, drumuri, locuințe și un spital din Kula, pe insula Maui.
Fenomenul din spatele ploilor extremeFurtunile au fost provocate de un fenomen meteo numit „Kona lows”, specific sezonului rece, care aduce aer cald și foarte umed dinspre ocean și generează ploi abundente pe insule.
Experții spun că astfel de episoade de ploi puternice apar tot mai des și sunt mai intense decât în trecut, pe măsură ce temperaturile globale cresc din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană.
Jessi Pierce, o jurnalistă americană în vârstă de 37 de ani care relata despre hocheiul pe gheață, a murit alături de cei trei copii ai săi într-un incendiu izbucnit sâmbătă dimineață. Jurnalista relata despre activitatea echipei Minnesota Wild, o formație profesionistă de hochei din orașul Saint Paul, care evoluează în National Hockey League (NHL), principala ligă de hochei din America de Nord.
Incendiul, observat de veciniPotrivit autorităților, citate de Associated Press, incendiul a avut loc în localitatea White Bear Lake, o suburbie a orașului Saint Paul, în statul american Minnesota.
Vecinii au fost cei care au sunat la serviciul de urgență 911, după ce au văzut flăcări ieșind prin acoperișul casei. La sosirea pompierilor, locuința era deja cuprinsă de foc.
În interiorul locuinței, echipele de intrevenție au găsit un adult, trei copii și un câine, toți fără viață. Cauza incendiului este în continuare investigată.
„Inimile noastre sunt alături de toți cei afectați de această tragedie. Cerem comunității să se sprijine reciproc în aceste momente dificile”, a transmis șeful pompierilor din White Bear Lake, Greg Peterson.
NHL: Ne va lipsi enormDeși autoritățile nu au făcut publice imediat identitățile victimelor, moartea jurnalistei a fost confirmată de reprezentanții NHL.
„Întreaga echipă editorială a Ligii Naționale de Hochei este devastată și profund îndurerată de pierderea lui Jessi și a copiilor ei”, a transmis Bill Price, vicepreședinte și redactor-șef al site-ului oficial al ligii. „Dragostea ei pentru familie și pentru hochei era evidentă în energia și pasiunea pe care le aducea în munca sa. Era o adevărată bucurie să lucrezi cu ea. Ne va lipsi enorm”.
Minnesota Wild, în doliuȘi clubul Minnesota Wild, echipa despre care scria frecvent, a transmis un mesaj public. „Jessi a fost o persoană caldă și empatică, care ținea enorm la familia sa și la cei din jur. A fost un ambasador al hocheiului în perioada în care a relatat despre Wild și NHL”, au transmis reprezentanții echipei.
Statul Minnesota este considerat unul dintre centrele tradiționale ale hocheiului din Statele Unite, sport extrem de popular în regiune, iar Minnesota Wild are o bază importantă de fani încă de la înființarea sa, în anul 2000.
Parlamentul Coreei de Nord l-a reales pe Kim Jong-un în funcția de președinte al Comisiei pentru Afaceri de Stat, cel mai înalt organism de decizie și guvernare al țării, a anunțat luni agenția oficială de presă KCNA, citată de Le Figaro.
„Voința unanimă a poporului”Decizia a fost luată duminică, la Phenian, în prima ședință a noului Parlament, iar autoritățile au anununțat o prezență la vot de 99,9%. Cei 687 de deputați ai noii adunări legislative au fost aleși pe 15 martie.
Presa de stat susține că realegerea reflectă „voința unanimă a poporului”.
Oficial, organul legislativ al statului este Adunarea Populară Supremă, însă în practică deciziile importante sunt concentrate în jurul conducerii executive, dominată de Kim Jong-un.
Puterea rămâne în dinastia KimCoreea de Nord a fost fondată în 1948 de Kim Il-sung, bunicul actualului lider, care a instaurat un regim comunist, transmis ulterior în interiorul familiei. După moartea sa, puterea a fost preluată de fiul său, Kim Jong-il, iar din 2011 conducerea a trecut la Kim Jong-un. Sistemul politic rămâne unul autoritar, în care puterea este concentrată în jurul liderului și al aparatului de partid, fără o competiție politică reală.
Posibile schimbări constituționaleAnaliștii internaționali estimează că actuala sesiune a Parlamentului nord-coreean ar putea include și dezbateri privind modificări constituționale. Printre acestea s-ar putea regăsi definirea oficială a relațiilor dintre cele două Corei ca fiind relații între „două state ostile”, o schimbare cu implicații majore pentru stabilitatea regională.
Un grup de parlamentari UDMR a inițiat un proiect de lege care propune acordarea unui ajutor de stat pentru apicultori, sub forma unei plăți de 12 euro pentru fiecare familie de albine.
Inițiatorii spun că apicultorii se confruntă cu dificultăți tot mai mari, în special din cauza pierderilor de efective albinelor și a importurilor de miere mai ieftină: „Sectorul se confruntă cu provocări majore: mortalitate ridicată a albinelor, importurile de miere extracomunitară cu prețuri reduse, ce generează o concurență neloială produsului românesc și împiedică valorificarea producțiilor autohtone”.
Hrana albinelor nu e acoperită de sprijinul actualAceștia au explicat că mecanismele actuale de sprijin nu acoperă toate costurile esențiale din activitatea apicolă, în special hrana necesară familiilor de albine în perioadele fără cules. „Prin intervențiile specifice sectorului apicol din Planul Național Strategic (programul prin care sunt acordate subvenții în agricultură n.r) nu sunt acoperite cheltuielile privind hrana familiilor de albine. Iar aceste cheltuieli reprezintă o componentă esențială a activității apicole”, au precizat autorii proiectului.
Menținerea stupinelor, tot mai scumpăCosturile pentru hrana familiilor de albine au crescut constant în ultimii ani, iar apicultorii trebuie să cumpere tot mai multă hrană suplimentară pentru a-și menține stupinele. „În ultimii ani, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, a secetei prelungite, a variațiilor bruște de temperatură și a reducerii resurselor melifere naturale, necesarul de hrană suplimentară a crescut semnificativ, generând costuri tot mai mari”, spun inițiatorii.
Producția de miere românească, în pericolPotrivit acestora, „lipsa unui sprijin pentru acoperirea acestor cheltuieli afectează sustenabilitatea stupinelor, crește riscul depopulării și conduce la pierderi economice importante, cu impact direct asupra producției apicole”. Practic, apicultorii riscă să piardă familii de albine și să înregistreze pierderi financiare semnificative, ceea ce ar reduce producția de miere și alte produse apicole românești.
Ajutorul, timp de trei aniProiectul prevede ca ajutorul să fie acordat anual, timp de trei ani, pentru producția autohtonă. Valoarea sprijinului este de 12 euro pentru fiecare familie de albine. Fondurile ar urma să fie asigurate de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii, iar schema de ajutor va putea fi aplicată după autorizarea de către Comisia Europeană.
Pentru a primi ajutorul de stat, apicultorii trebuie să fie înregistrați oficial și să aibă stupine autorizate, iar activitatea lor să fie legală și funcțională, fără probleme de insolvență sau faliment.
Președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf, a avertizat duminică, pe X, că aceste obiective – esențiale pentru producția de energie și alimentarea cu apă potabilă – vor deveni ținte și vor fi „distruse ireversibil”. El a menționat și că „entitățile care finanțează bugetul militar al SUA sunt ținte legitime”, sugerând o extindere a conflictului dincolo de actorii direcți, potrivit Associated Press.
SUA și Iranul își răspund cu amenințăriCu o zi înainte, Statele Unite au amenințat că vor lovi infrastructura energetică a Iranului. Donald Trump a dat Teheranului un termen de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz, avertizând că, în caz contrar, SUA vor distruge „diversele lor centrale electrice, începând cu cea mai mare”.
La rândul său, Iranul a transmis că va „închide complet” strâmtoarea dacă Washingtonul își duce la capăt amenințările. Ruta, care leagă Golful Persic de restul lumii, este esențială pentru exporturile de petrol, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală tranzitând această zonă. Traficul de petroliere a fost aproape complet blocat din cauza incidentelor și atacurilor din zonă, contribuind la creșterea prețurilor și la tensiuni pe piețele internaționale.
Israel: luptele vor continua câteva săptămâniRăzboiul, lansat de Statele Unite și Israel la sfârșitul lunii februarie, a intrat în cea de-a patra săptămână și continuă să afecteze economia globală, crescând prețurile petrolului și punând în pericol unele dintre cele mai aglomerate coridoare aeriene din lume. Peste 2.000 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului.
Gruparea Hezbollah, susținută de Iran, a revendicat un atac aerian lansat sâmbătă în nordul Israelului, soldat cu moartea unui civil. În același timp, președintele Libanului, Joseph Aoun, a avertizat că loviturile israeliene asupra podurilor din sudul Libanului reprezintă „un preludiu la o invazie terestră”.
„Ne așteptăm la câteva săptămâni de lupte încă împotriva Iranului și a Hezbollah”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, generalul de brigadă Effie Defrin.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis că este „un miracol” că nu s-au înregistrat victime după un atac cu rachete iraniene în sudul Israelului, în apropierea unui sit nuclear, unde zeci de persoane au fost rănite.
Iran: atacurile asupra centralelor sunt crime de războiÎn paralel, Iranul a sesizat Consiliul de Securitate al ONU, susținând că atacurile asupra centralelor electrice ar fi „în mod inerent nediscriminatorii și clar disproporționate”, afectând fără diferență civili și infrastructură, și ar constitui „o crimă de război”. Statele Unite susțin însă că o mare parte din infrastructura Iranului este controlată de Islamic Revolutionary Guard Corps și utilizată pentru susținerea efortului de război.
