Robert Negoiță a reacționat, joi, în urma perchezițiilor procurorilor DNA la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar acesta.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Aducându-i-se în atenție faptul că un drum public se află pe un teren deținut de o firmă controlată de fratele său și fiind întrebat dacă nu i-a creat acestuia un avantaj astfel, Robert Negoiță a spus: „Nu, i-am creat un deserviciu, pentru că de aceea legea prevede că atunci când ocupi cu utilități publice, proprietate privată, legea prevede despăgubire. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu am avut posibilitatea legală să fac treaba asta”.
„Atâta vreme cât drumul pe care noi l-am construit este public, liber pentru a fi folosit de orice cetățean care are nevoie de el, eu consider că este absolut normal ca drumurile publice să fie construite din bani publici. Faptul că noi nu i-am plătit niciun fel de contravaloare a faptului că i-am ocupat teren privat, într-adevăr am făcut un deserviciu acelui proprietar”, a mai afirmat Robert Negoiță.
Edilul Sectorului 3 mai susține că documentațiile de urbanism sunt blocate de Primăria Generală a Capitalei.
„De mai bine de patru ani, și suntem în instanță cu Primăria Generală care ne blochează orice documentație de urbanism, nu am avut posibilitatea să parcurgem etapele legale pentru a face treaba asta. Chiar și așa, cetățenii mi-au solicitat de nenumărate ori, iar acel drum despre care vorbiți de altfel nu e singurul drum”, a mai adăugat Robert Negoiță.
Percheziții la Primăria Sectorului 3Joi dimineață, procurorii DNA au desfășurat percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.
În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
„În prezent, ne aflăm în modul de supraviețuire, sub presiune. Nu ne putem permite un sistem al drepturilor omului în criză”, a declarat Türk, într-un discurs susținut joi la Geneva.
Oficialul a făcut apel pentru strângerea a 400 de milioane de dolari necesari continuării activității instituției, suma solicitată pentru acest an fiind cu 100 de milioane de dolari mai mică decât cea cerută anul trecut, ca urmare a restrângerii operațiunilor în mai multe zone.
Anul trecut, instituția s-a confruntat cu un deficit de aproximativ 90 de milioane de dolari, ceea ce a dus la desființarea a 300 de posturi și a afectat direct capacitatea de intervenție și documentare a încălcărilor drepturilor omului, relatează Reuters.
Printre exemplele menționate, programul ONU din Myanmar a fost redus cu peste 60%, limitând sever colectarea de dovezi, iar o anchetă privind posibile crime de război în Republica Democratică Congo întâmpină dificultăți majore din cauza lipsei de resurse.
Potrivit oficialului ONU, activitățile destinate prevenirii violenței bazate pe gen și protejării drepturilor persoanelor LGBTQ+ au fost reduse cu până la 75%. „Asta se traduce prin mai multe mesaje de ură și atacuri, dar și prin mai puține legi care să le oprească”, a spus Türk.
Atacul de marți asupra satului Woro a fost cel mai sângeros din acest an în statul care se învecinează cu Nigerul, o zonă fierbinte în care Provincia Statului Islamic din Africa de Vest și alte grupuri armate au intensificat atacurile asupra satelor și răpirile în masă, scrie Reuters.
Violențele accentuează temerile că facțiunile jihadiste din nord se îndreaptă spre sud, de-a lungul axei Niger-Kwara, către pădurea Kainji, care, potrivit avertismentelor analiștilor de securitate, ar putea deveni următorul lor bastion.
Nigeria a ajuns în centrul atenției după ce președintele american Donald Trump a acuzat-o anul trecut că nu a reușit să protejeze creștinii în contextul atacurilor islamiste și răpirilor în masă. Forțele americane au lovit ceea ce au descris ca fiind ținte teroriste pe 25 decembrie.
Abuja afirmă că colaborează cu Washingtonul pentru a îmbunătăți securitatea și neagă orice persecuție sistematică a creștinilor.
Tinubu a declarat că noua unitate militară va împiedica noi atacuri și va proteja comunitățile izolate. El a condamnat atacul ca fiind „laș și barbar”, afirmând că atacatorii au vizat sătenii care au respins încercările de a impune un regim extremist.
„Este lăudabil faptul că membrii comunității, chiar dacă sunt musulmani, au refuzat să fie recrutați într-o credință care promovează violența în detrimentul păcii”, a declarat Tinubu într-un comunicat.
Locuitorii au declarat pentru Reuters că atacatorii erau jihadiști care predicau de mult timp în sat, îndemnând localnicii să abandoneze statul nigerian și să adopte legea Sharia. Când sătenii au refuzat, militanții au deschis focul.
Aproximativ 38 de case au fost distruse, a declarat Saidu Baba Ahmed, un parlamentar care reprezintă districtul în adunarea statală. Într-un atac separat în nordul statului Katsina, marți, oameni înarmați au ucis cel puțin 21 de persoane, mergând din casă în casă pentru a-și împușca victimele, au declarat locuitorii și poliția locală.
