Sezonul rece aduce o schimbare vizibilă în comportamentul șoferilor români: tot mai mulți aleg să cumpere anvelopele de iarnă din timp, pentru a evita aglomerația din service-uri și scumpirile de la finalul toamnei. Cererea pentru anvelopele de iarnă a început cu aproape o lună mai devreme față de anul trecut, tendința fiind susținută de temperaturile scăzute încă din septembrie și de o mai bună planificare a achizițiilor.
Reprezentanții AutoEco observă o revenire la comportamentul preventiv al șoferilor, tot mai mulți români achiziționând anvelope dedicate sezonului rece înainte de luna noiembrie. În prezent, aproximativ 65% dintre comenzile din această perioadă sunt pentru anvelope de iarnă, iar restul pentru all season.
Modelele cele mai căutateCele mai căutate dimensiuni sunt cele pentru modelele cele mai populare de autoturisme – Dacia Logan, Volkswagen Golf și Ford Focus, dar și pentru SUV-urile compacte.
„Clienții sunt mai atenți la siguranță și la costurile reale ale utilizării mașinii în sezonul rece. O anvelopă dedicată iernii asigură o aderență mai bună pe carosabil ud sau rece și reduce distanța de frânare cu până la 10 metri la 50 km/h, față de o anvelopă de vară. În același timp, planificarea cumpărăturilor în afara sezonului de vârf înseamnă economii de până la 200 de lei pe set și eliminarea riscului de a nu mai găsi dimensiunea dorită. Această schimbare de comportament este vizibilă mai ales la clienții care își echipează mașinile înainte ca temperatura să scadă constant sub 7°C. Estimăm o creștere de 20–25% a vânzărilor de anvelope de iarnă în acest sezon, odată cu revenirea la un stil de achiziție rațional și orientat spre prevenție”, spune Costin Stan, CEO AutoEco.
Față de sezonul trecut, prețurile pentru anvelopele de iarnă au crescut, în medie, cu 5 – 8%. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la brandurile premium – Michelin, Continental, Bridgestone – pe fondul creșterii costurilor de producție și transport. Segmentul mid-range și economy, în care se regăsesc mărci precum Kumho, Debica, Hankook, Minerva și Sailun, a avut creșteri moderate, de 2 – 3%.
Perioada de vârf vine cu scumpiriÎn perioada de vârf, noiembrie – decembrie, prețurile pot urca suplimentar cu 10 – 15%, în special pentru dimensiunile populare, cum ar fi 205/55 R16. Clienții care achiziționează la începutul sezonului pot economisi între 100 și 200 de lei pe set, în funcție de marcă și dimensiune.
Montarea anvelopelor de iarnă este recomandată imediat ce temperaturile scad constant sub 7°C, chiar dacă nu a nins. Alegerea anvelopelor potrivite înseamnă un nivel superior de siguranță și eficiență, printr-o aderență mai bună și un consum redus de combustibil. Testele arată că distanța de frânare pe carosabil rece poate fi semnificativ mai scurtă, diferență care poate preveni accidentele minore și costurile aferente reparațiilor.
Articolul Care este motivul pentru care românii cumpără mai devreme anul acesta anvelopele de iarnă apare prima dată în Mediafax.
Președintele american Donald Trump a sosit luni în Israel, la bordul Air Force One, în cadrul unei vizite rapide înainte de summitul pentru pace din Egipt.
Potrivit NBC News, Trump urmează să se adreseze membrilor Knessetului în timpul scurtei sale opriri la Ierusalim.
Nu este încă clar dacă liderul de la Casa Albă va avea întâlniri cu familiile ostaticilor care ar urma să fie eliberați de Hamas în următoarele ore.
Vizita face parte dintr-un turneu mai amplu al președintelui în Orientul Mijlociu, menit să sprijine eforturile diplomatice pentru stabilizarea regiunii și relansarea procesului de pace.
Articolul Donald Trump a ajuns în Israel. Care este programul președintelui SUA apare prima dată în Mediafax.
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi aeriene (12.458 lei) și în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea țițeiului (11.649 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.341 lei) și în hoteluri şi restaurante (3.367 lei).
August 2025 comparativ cu august 2024Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,4%.
Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum: Indicele câştigului salarial real1 a fost 95,0% în luna august 2025 față de luna august 2024. Indicele câştigului salarial real a fost 95,6% în luna august 2025 față de luna iulie 2025. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 236,4%, cu 10,8 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2025.
În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creșterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
Evoluția câștigului salarial real depinde atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației.
August 2025 comparativ cu Iulie 2025În luna august 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna iulie 2025, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producție, încasările mai mici (în funcție de contracte/proiecte), ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă şi alte drepturi salariale.
Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN s-au înregistrat după cum urmează:
• cu 13,1% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor;
• între 7,0% și 9,5% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, tăbăcirea şi finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnașamentelor şi încălțămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor), extracţia minereurilor metalifere, fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie, fabricarea produselor textile, alte activităţi industriale n.c.a.;
• între 3,5% și 6,5% în transporturi pe apă, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal (exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii), activităţi de servicii anexe extracţiei, captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea echipamentelor electrice, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), cercetare-dezvoltare, fabricarea altor mijloace de transport, repararea, întreţinerea şi instalarea mașinilor şi echipamentelor.
Creșterile câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, de fidelitate sau pentru performanțe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), dar și de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).
Domeniile cu cele mai mari creșteriCele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează:
• cu 14,9% în transporturi aeriene;
• între 1,0% și 4,0% în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, alte activităţi de servicii.
În sectorul bugetar, în luna august 2025 s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (-1,5%), sănătate şi asistență socială (-1,3%), respectiv în învăţământ (-0,6%).
Articolul STATISTICĂ INS: Câștigul salarial mediu brut pe economie a fost în august de 9.002 lei, iar cel net de 5.387 lei apare prima dată în Mediafax.
Acest proces natural se transformă astăzi într-o metaforă industrială la Bruxelles, unde miceliul – rețeaua microscopică de filamente fungice – dă naștere unui nou capitol în domeniul producției biodegradabile, într-o zonă altădată dominată de oțel și benzină, scrie EFE.
În comuna Forest, la doar un kilometru și jumătate de uriașul teren unde, timp de decenii, au răsunat liniile de asamblare Volkswagen, până când Audi a închis definitiv fabrica în februarie 2025, ia naștere acum un proiect cu parfum de utopie durabilă: cea mai mare fabrică europeană de ambalaje biodegradabile din micomateriale.
„Ciupercile cresc, iar noi le ajutăm să crească (…). Este elegant, estetic, sustenabil și competitiv”, explică, în timpul inaugurării, Julian Jacquet, fondatorul companiei PermaFungi, care a insistat pe parcursul zilei asupra faptului că cel mai mare consumator de plastic din lume este industria ambalajelor.
Proiectul a atras o investiție de aproximativ 3 milioane de euro, cu finanțare din partea Uniunii Europene, a platformelor publice de capital din regiunea Bruxelles și a fondului elvețian de investiții Après-demain, printre alții.
„Aceasta este economia în care credem – cea care transformă deșeurile în resurse și reduce amprenta noastră ecologică”, a rezumat Barbara Trachte, responsabilă pentru Tranziția Economică în regiunea Bruxelles.
Compania are în prezent 12 angajați, care transformă o idee experimentală într-o alternativă industrială reală.
De la ciuperci la ambalajePermaFungi s-a născut în 2014 la Bruxelles, ca o cooperativă care cultiva ciuperci pleurotus din zaț de cafea reciclat și realiza diverse obiecte din micomateriale, precum lămpi și panouri.
Au furnizat ciuperci restaurantelor, au vândut kituri de cultivare online și chiar au placat cu panouri de miceliu pavilionul Belgiei la Bienala de Arhitectură de la Veneția din 2023. Totuși, modelul nu funcționa pe deplin, așa că fondatorii au decis să restructureze compania și să-și dubleze pariul.
Acum, au ridicat un complex industrial de 1.400 de metri pătrați, unde își vor multiplica de o sută de ori producția, folosind 10 tone de reziduuri organice uscate – rumeguș, paie sau așchii de lemn – pentru a produce 100 de metri cubi de materiale pe lună.
Produsul vedetă este ambalajul realizat în matrițe umplute cu deșeuri organice inoculate cu miceliu (specia exactă nu este dezvăluită). Ciupercile consumă substratul până când materialul capătă o consistență asemănătoare cu cea a plutăi, apoi procesul este oprit printr-o scurtă coacere.
Ideea nu este nouă, dar nu a mai fost testată la o asemenea scară în Europa: scopul este de a înlocui polistirenul, un plastic derivat din petrol, folosit frecvent în ambalarea produselor electronice, mobilei, sticlelor de vin sau cosmeticelor.
Micomaterialul se biodegradează în 41 de zile, în timp ce polistirenul are nevoie de peste 500 de ani pentru a se descompune, iar rata sa de reciclare este foarte scăzută. În plus, producția din ciuperci consumă puțină energie și apă.
Potențial economic și context legislativSchimbarea ar fi radicală, atât ecologic, cât și economic. Dacă PermaFungi ar captura doar 0,05% din piața europeană, ar putea genera 28 de milioane de euro anual, însă, pentru moment, obiectivul este de 3 milioane de euro cifră de afaceri în trei ani.
„În unele segmente suntem la același preț cu polistirenul. În altele, oferim un produs unic, estetic și cu proprietăți mai bune”, afirmă Jacquet.
Proiectul face parte dintr-un curent european care include companii precum Grown.bio (Țările de Jos), Biohm (Regatul Unit) și Mycelium Packaging (Franța), filială a companiei americane Ecovative, pionieră în domeniul micomaterialelor.
Un element favorabil este noul cadru legislativ european, care prevede interzicerea ambalajelor nereciclabile până în 2030. Totuși, fondatorii PermaFungi spun că vor să fie profitabili fără a depinde exclusiv de reglementări.
Compania a încheiat deja acorduri cu firme locale mici și mijlocii, urmărind o poziționare de nișă. Deocamdată, nu are capacitatea de a lucra cu giganți precum Ikea sau L’Oréal, dar nu exclude această posibilitate în viitor.
„Să fii idealist, să îți asumi riscuri, să înveți din greșeli, să rămâi întreg în momentele grele și să știi să te bucuri de cele bune” — astfel își rezumă Julian Jacquet un deceniu de aventură „fungică”.
Articolul Bruxelles inaugurează cea mai mare fabrică de ambalaje ecologice din ciuperci din Europa apare prima dată în Mediafax.
Biroul prim-ministrului israelian a anunțat luni că familiile celor șapte ostatici eliberați din captivitatea din Fâșia Gaza au fost informate că aceștia se află în mâinile armatei israeliene.
Ostaticii urmează să fie transportați în Israel în orele următoare.
„Guvernul Israelului este hotărât să asigure întoarcerea tuturor ostaticilor deținuți de inamic și va urmări această misiune cu determinare și perseverență”, se arată în comunicatul transmis de Biroul Prim-ministrului, care a adăugat că executivul „îi îmbrățișează pe cei care se întorc acasă”.
În total, 20 de ostatici urmează să fie eliberați în cadrul actualului acord, după luni de negocieri mediate internațional, scrie Times of Israel.
Autoritățile israeliene nu au oferit deocamdată detalii despre identitatea persoanelor eliberate sau starea lor de sănătate.
Articolul Primii șapte dintre cei 20 de ostatici eliberați din Gaza, predați armatei israeliene apare prima dată în Mediafax.
Institutul Național de Statistică (INS) a transmis, luni, indicele preţurilor de consum (IPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivel naţional.
INS a transmis și indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC) – indicator pentru determinarea inflaţiei la nivelul statelor membre ale UE:
Articolul INS: Inflaţia şi evoluţia preţurilor de consum în luna septembrie 2025. Care este evoluția față de 2024 apare prima dată în Mediafax.
Corlățean arată că proiectul „de înnoire profundă a PSD nu este, din păcate, fezabil”.
„Am intrat în această competiție cu convingerea că putem schimba lucrurile, că putem construi o echipă serioasă, profesionistă, capabilă să redea speranța acestui partid. Dar realitatea e alta. PSD a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă. Am întâlnit mulți colegi care mi-au dat dreptate, dar prea puțini au fost dispuși să se implice deschis. Mulțumesc în mod special, în acest context, mai ales colegilor mei Robert Cazanciuc și Constantin Toma, deși au mai fost și alții, pe care am evitat însă să îi expun, pentru a evita anumite repercusiuni. Am tras o concluzie dureroasă, dar necesară: în condițiile actuale, proiectul meu nu este posibil”, spune Titus Corlățean pe Facebook.
„Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid”El continuă, afirmând: „Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid, cu fruntea sus. Nu regret nimic. România are nevoie de o altă direcție. Și merităm mai mult”.
„Au trecut două luni de când, din acest loc, din fața Parlamentului, am anunțat public angajamentul și dorința mea de a-mi asuma candidatură la președinția Partidului Social-Democrat la viitorul Congres. Au fost două luni pline, intense, de discuții pretutindeni în țară cu colege și colege de partid. Alternativa pe care am încercat să o ofer e o echipă de oameni pregătiți, educați, cu limbi străine, cu credibilitate, care să oferă speranță membrilor, simpatizanților de partid și să relanseze acest partid, nu este fezabilă. Partidul Social-Democrat seamă tot mai puțin cu un partid politic. Este mai degrabă o entitate cu conținut economic, cu un profil de lider tranzacțional care preferă să își negocieze, să tranzacționeze propriile interese, influențe, putere, poziții, influență, proiecte și bani. Asta este realitatea: a vorbi astăzi în PSD despre o viziune politică-ideologică de relansarea PSD, de reînnoire, despre valori, despre principii, e un lucru neobișnuit”, spune Titus Corlățean.
„PSD-ul nu mai are o viață politică, democratică, vie. Și asta înseamnă moartea politică a unui partid”El afirmă că de la momentul în care a anunțat intenția de a candida la președinția partidului, a fost atacat atât el, cât și soția sa, de profesie logoped.
„După o perioadă extraordinară în care am avut și experiențe pozitive, am primit și foarte multe încurajări, dar am descoperit, pentru că așa este, când cineva este la Kiseleff și are butoane, are putere, are influență, are bani, prin instrumentele sale din spațiu public și-a permis să acuze, să lanseze tot felul de acuzații. Am descoperit că sunt fie omul rușilor, fie al chinezilor, că am averi nemăsurate, până și soția mea, profesor și logoped la o școală specială, la copii cu dizabilități, o femeie extraordinară care lucrează cu acești copii… și ea a devenit un factor negativ în societate. Am văzut aceste lucruri, le-am experimentat, am încercat să merg mai departe. Din păcate oamenii care gândeau la fel n-au dorit să-și asume acest proiect cu curaj. În al doilea rând trebuie să constat că în PSD-ul de astăzi găsim tot mai puțin bărbații politici. Sunt mulți oameni în continuare pregătiți de bună calitate care pot performa și au performat. Foarte puțini care sunt capabili, doritori și curajoși să-și asume public opiniile pe care le susțin altfel, pe la colțuri șușotind, cu teamă, cu frici. Este o concluzie tristă care arată că din păcate PSD-ul nu mai are o viață politică, democratică, vie în partid. Și asta înseamnă moartea politică a unui partid. Închei practic ciclul de 24 de ani în politică, întotdeauna în PSD, la bine și la greu. Nu regret existența mea în Partidul Social-Democrat în toți acești ani. Ținem legătura și sperăm să fie mai bine pentru România în următorii ani, deși direcția, așa cum o văd eu în clipa de față, cel puțin în PSD, este mai degrabă descurajantă”, a mai spus Titus Corlățean.
Titus Corlățean își anunțase intenția de a candida la președinția PSD, împotriva președintelui interimar al partidului, Sorin Grindeanu.
Articolul Titus Corlățean se retrage din cursa pentru șefia PSD: „Proiectul nostru de înnoire profundă a PSD nu este din păcate fezabil. Închei acest drum după 24 de ani” apare prima dată în Mediafax.
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko a afirmat într-un interviu acordat televiziunii ruse, pe 12 octombrie, că Ucraina ar putea „înceta să mai existe ca stat” dacă președintele Volodimir Zelenski nu „se așază la masa negocierilor și nu acționează urgent”.
Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a spus că inițial a considerat că liderii europeni sunt responsabili pentru eșecul discuțiilor de pace, dar acum crede că „problema nu este nici la Statele Unite, nici la Rusia, ci la Volodimir Zelenski”.
„Trebuie exercitată presiune asupra lui pentru a lua deciziile potrivite”, a afirmat liderul belarus, adăugând că „Rusia avansează pe front și acest lucru ar putea duce la dispariția Ucrainei ca stat”.
Lukașenko a descris situația ca fiind „foarte gravă”De asemenea el a cerut un dialog imediat pentru a evita o escaladare suplimentară a conflictului.
„Aș vrea ca președintele Ucrainei să înțeleagă că nimeni nu va aduce fericirea Ucrainei, în afară de statele slave”, a spus el.
În cadrul interviului, Lukașenko a comentat și politica externă a Statelor Unite, menționându-l pe președintele Donald Trump: „Prietenul nostru Donald are o anumită tactică în gestionarea problemelor. Uneori pune presiune, alteori acționează mai dur, apoi mai relaxează tonul.”
Declarațiile sale vin la o săptămână după ce Vladimir Putin a avertizat că relațiile „pozitive” dintre Rusia și Statele Unite ar fi distruse dacă Washingtonul va trimite rachete Tomahawk către Ucraina.
Lukașenko conduce Belarusul din 1994 și a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus pentru atacurile inițiale asupra Ucrainei, în februarie 2022, la începutul invaziei la scară largă.
Articolul Ucraina „ar putea înceta să mai existe”. Ce crede Lukașenko despre Volodimir Zelenski apare prima dată în Mediafax.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a spus duminică, 12 octombrie, că este gata să autorizeze trimiterea rachetelor de croazieră Tomahawk către Ucraina, însă a precizat că va purta mai întâi o discuție cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
„S-ar putea să trebuiască să vorbesc cu Rusia, sincer. Vor Tomahawk-uri îndreptate în direcția lor? Nu cred,” a declarat Trump jurnaliștilor, sugerând că livrarea armelor depinde de disponibilitatea Moscovei de a opri războiul.
„Poate că voi vorbi cu el. I-aș putea spune: dacă războiul nu se încheie, le voi trimite Tomahawk-urile,” a adăugat președintele american, descriind rachetele ca fiind „arme foarte ofensive.”
Trump a subliniat că „Rusia nu are nevoie de asta,” dar a avertizat că Statele Unite ar putea merge înainte cu transferul dacă luptele continuă.
„Cred că președintele Putin ar arăta bine dacă ar încheia acest conflict. Și cred că o va face. Dacă nu, nu va fi bine pentru el,” a spus liderul de la Casa Albă.
Reacția Kremlinului nu a întârziat, scrie Kyiv Independent.
Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „subiectul Tomahawk-urilor este de o îngrijorare extremă” și că „momentul actual este unul dramatic, pentru că tensiunile cresc din toate părțile.”
La Kiev, președintele Volodimir Zelenski a declarat pe 9 octombrie că eventuala livrare a rachetelor Tomahawk ar putea forța Rusia „să vadă realitatea” și să accepte negocieri.
Racheta Tomahawk este un proiectil de croazieră subsonic, cu rază lungă de acțiune, capabil să lovească ținte la distanțe cuprinse între 1.600 și 2.500 de kilometri, suficient pentru a atinge obiective aflate până și în Siberia.
Articolul Trump îl avertizează pe Putin: Încheie războiul sau voi trimite rachete Tomahawk în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Premiul de anul trecut a fost acordat celor trei economiști (Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson) care au studiat motivele pentru care unele țări sunt bogate, iar altele sărace, și au demonstrat că societățile mai libere și mai deschise au șanse mai mari de prosperitate.
Premiul pentru economie este cunoscut oficial sub numele de Premiul Băncii Suediei pentru Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel.
Banca centrală l-a înființat în 1968 ca memorial pentru Nobel, omul de afaceri și chimistul suedez din secolul al XIX-lea care a inventat dinamita și a înființat cele cinci premii Nobel.
De atunci, a fost acordat de 56 de ori unui total de 96 de laureați.
Doar trei dintre câștigătorii de până luni erau femei.
Există voci care subliniază că premiul pentru economie nu este, din punct de vedere tehnic, un premiu Nobel, dar este întotdeauna acordat împreună cu celelalte premii pe 10 decembrie, aniversarea morții lui Nobel în 1896.
Premiile Nobel au fost anunțate săptămâna trecută în domeniile medicină, fizică, chimie, literatură și pace.
Articolul Premiul Nobel pentru economie: luni va fi anunțat câștigătorul! apare prima dată în Mediafax.
