Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie.
Finlandezii simulează o criză provocată de atacuriScenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.
Harjoitus alkoi sähköjen pimenemisellä. Luolassa 2000 ihmistä harjoituksessa. Tiloihin mahtuu 7000 ihmistä tositilanteessa. pic.twitter.com/jItNHtknPA
— Mervi Paakkinen (ent. Parviainen) (@merparvi) September 2, 2026
Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.
Lecția războiului din UcrainaExercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.
Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.
„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.
Și infrastructura energetică este testatăRăzboiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.
Finlanda: trupele participante la exercițiu execută sarcinile principale de apărare locală. Sursa foto: X
Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.
Finlanda are propria memorie a războiuluiPregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.
Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.
Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.
O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.
„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.
Decizia autorităților germane vine în urma unui incident cu drone produs la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a anunțat o serie de măsuri împotriva Rusiei, printre care închiderea unui centru cultural rus din Berlin și a consulatului rus din Bonn.
Germania închide consulatul Rusiei după incidentul cu droneAutoritățile germane au justificat măsurile prin necesitatea de a răspunde incidentului de la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a adoptat o poziție fermă față de Moscova, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Germania și Rusia.
Kremlinul consideră însă că reacția Germaniei este lipsită de coerență și a respins acuzațiile care leagă Moscova de incident.
Kremlinul acuză Germania că a fabricat doveziPreședintele rus Vladimir Putin a acuzat, marți, Germania că ar fi „plantat dovezi” pentru a putea atribui Rusiei responsabilitatea pentru incidentul de la aeroport.
Moscova a respins în mod repetat acuzațiile occidentale privind implicarea sa în diverse incidente de securitate și consideră că Germania adoptă o atitudine ostilă față de Rusia.
Închiderea consulatului din Bonn și a centrului cultural rus din Berlin reprezintă cele mai recente măsuri luate de autoritățile germane în contextul deteriorării relațiilor dintre cele două țări.
Instituția Prefectului, Județul Neamț, anunță măsuri urgente pentru asigurarea apei potabile și menajere în unitățile de învățământ din județ, în contextul secetei prelungite.
Potrivit unui comunicat de presă, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Neamț s-a întrunit miercuri, 2 septembrie, și a aprobat Hotărârea nr. 11, prin care a fost stabilit un program de măsuri pentru asigurarea apei în toate unitățile de învățământ de pe raza județului, odată cu începerea noului an școlar 2026-2027.
Decizia a fost luată din cauza situației considerate, la acest moment, critică, provocată de seceta prelungită și de problemele apărute la rețeaua de alimentare.
Potrivit Instituției Prefectului, nivelul pânzei freatice a scăzut în zona de captare Lunca, din comuna Vânători-Neamț, iar pe traseul magistralei de aducțiune Preutești, Târgu Neamț au avut loc mai multe avarii.
Problemele afectează alimentarea continuă cu apă în orașul Târgu Neamț și în comunele Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești și Vânători-Neamț. Alte localități din județ sunt și ele afectate, pentru că nu dispun de rețele autorizate pentru furnizarea apei potabile.
Apa potabilă, asigurată în școlile din zonele afectatePrima măsură prevede asigurarea apei potabile pentru elevii din unitățile de învățământ aflate în localitățile în care Compania Județeană ApaServ S.A. sau Compania de apă ApaVital S.A. nu pot asigura alimentarea continuă cu apă.
Măsura se aplică în Târgu Neamț, Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești, Vânători-Neamț și în alte localități care ar putea fi afectate.
Asigurarea apei potabile va începe din data de 7 septembrie 2026 și va continua până la remedierea problemelor.
O măsură similară se aplică și în școlile care nu sunt alimentate de ApaServ S.A. sau ApaVital S.A. și ale căror surse alternative de apă au devenit indisponibile din cauza secetei.
Și în aceste cazuri, directorii unităților de învățământ și primarii sunt responsabili. Măsura intră în vigoare din 7 septembrie și se menține până la remedierea situației.
Școlile vor fi dotate cu rezervoare și sisteme de hidroforPentru asigurarea apei menajere în unitățile de învățământ vizate, CJSU a decis montarea unor rezervoare de apă.
Acestea vor fi dimensionate în funcție de numărul de elevi din fiecare școală, vor fi dotate cu hidrofor și vor fi racordate la rețeaua de apă existentă a clădirilor.
Și această măsură va fi aplicată începând cu 7 septembrie 2026 și va rămâne în vigoare până la remedierea problemelor.
ISU și serviciile voluntare vor transporta apă către școliÎn cazul unităților de învățământ afectate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență vor asigura transportul apei menajere către școli.
Transportul se va face la solicitarea primăriilor, iar responsabili pentru această măsură sunt primarii localităților și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț.
„Dictaturile care calcă în picioare drepturile cetățenilor lor nu ar trebui să se bucure de aceleași avantaje economice sau politice ca guvernele angajate să apere pacea și securitatea”, a declarat secretarul de stat al Statelor Unite Marco Rubio într-un comunicat, denunțând o „dictatură brutală” și cerând comunității internaționale să intensifice presiunea asupra statului Nicaragua, potrivit Le Figaro.
Aprobată în unanimitate de Adunarea Națională marți, reforma constituțională are o semnificație esențial simbolică într-o țară în care oponenții au fost închiși sau forțați să se exileze și unde, alături de Frontul Sandinist de Eliberare Națională (FSLN) al lui Daniel Ortega, au mai rămas doar partide minore aliniate guvernului.
Daniel Ortega a susținut că această măsură a protejat Nicaragua de interferențele Washingtonului, pe care îl acuză că a încercat să-l răstoarne printr-o mișcare de protest în 2018, a cărei represiune a dus la aproximativ 350 de morți, potrivit ONU. Fără a-l menționa direct pe Marco Rubio, Daniel Ortega a declarat miercuri seară că Statele Unite sunt „inamicul” unor țări precum a sa.
„Pur și simplu pentru că este o putere militară globală, se simt îndreptățiți să atace”, a criticat el în timpul unei ceremonii care a marcat aniversarea armatei nicaraguane. „Cei care ne amenință constant, aveți aici un popor și o armată care nu vor fi niciodată cumpărate și nu se vor preda niciodată”, a adăugat liderul.
La începutul lunii august, Statele Unite și aliații săi din Organizația Statelor Americane (OAS) au cerut organismului să ia măsuri împotriva Nicaraguei din cauza reformei. „Războiul purtat de Murillo și Ortega împotriva democrației amenință stabilitatea și prosperitatea” continentului, a subliniat miercuri Marco Rubio.
SUA acuză încălcările drepturilor omului în NicaraguaGuvernul SUA „rămâne angajat să identifice și să implementeze măsuri pentru a aborda încălcările drepturilor omului comise de Murillo și Ortega, inclusiv în cadrul unor organisme precum OAS ”, a spus el. În ciuda presiunilor din partea administrației Trump, Statele Unite rămân principalul partener comercial al Nicaraguzei, iar țara primește, de asemenea, împrumuturi de la bănci internaționale și de la FMI, pe fondul temerilor unei catastrofe umanitare.
Daniel Ortega a guvernat Nicaragua în anii 1980, după revolta care l-a înlăturat pe dictatorul susținut de SUA, Anastasio Somoza. Revenit la putere în 2007 și reales de atunci în alegeri marcate de nereguli, el și-a consolidat constant influența asupra acestei țări din America Centrală cu 7 milioane de locuitori, unde China are interese miniere semnificative.
Represiunea s-a intensificat după protestele din 2018, forțând aproape un milion de nicaraguani să se exileze și reducând efectiv la tăcere presa independentă. Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni țării de atunci.
În timpul alegerilor din 2021, Daniel Ortega i-a închis pe principalii candidați, multiplicând măsurile de exil și retragerea cetățeniei. Aproximativ 500 de activiști politici, umanitari, intelectuali, jurnaliști și preoți au fost, de asemenea, vizați. Detractorii lui Daniel Ortega îl acuză că încearcă să instaureze o „dictatură dinastică”, în contextul în care se apropie de împlinirea a 81 de ani, în noiembrie, și suferă de probleme de sănătate.
Președintele Consiliului European, António Costa, a fost primit de către președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.
Știrea inițială: Antonio Costa vine joi în RomâniaAntónio Costa va fi primit joi, la ora 09:30, la Palatul Cotroceni, potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială.
Cei doi oficiali vor avea mai întâi convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale. Nicușor Dan și António Costa vor susține apoi declarații comune de presă, programate în jurul orei 11:00.
Vizita la București face parte din turneul președintelui Consiliului European prin capitalele statelor membre, în cadrul căruia António Costa discută cu liderii europeni despre principalele priorități ale UE și despre temele care vor fi abordate la viitoarele reuniuni ale Consiliului European.
Una dintre temele importante ale discuțiilor din acest an este viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind cadrul financiar multianual vor stabili principalele priorități de cheltuieli ale UE pentru următorii șapte ani și nivelul fondurilor alocate diferitelor politici europene.
Miercuri, António Costa are programate vizite la Luxemburg, Zagreb și Budapesta, unde se întâlnește cu premierul Luxemburgului, Luc Frieden, premierul Croației, Andrej Plenković, și premierul Ungariei, Péter Magyar.
Joi, după întâlnirea cu Nicușor Dan de la București, președintele Consiliului European va merge la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.
