Elena Lasconi l-a întrebat pe Nicușor Dan dacă atunci când „s-a milogit” de cei de la PSD și PNL să îl susțină drept candidatul unic era antisistem, reformator sau oportunist.
„Stimată doamna Lasconi, aș vrea să încep prin a vă aduce aminte că în data de 25 noiembrie, la ora 4 dimineața, pe contul meu de Facebook, am trimis un mesaj către toți susținătorii mei, pe care l-au citit 300 de mii de oameni, prin care am îndemnat românii din Statele Unite și din Canada să vă voteze pentru a evita să avem o finală între George Simeon și domnul Ciolacu”, a răspuns Nicușor Dan, la dezbaterea organizată de Digi24.
Elena Lasconi a spus că nu i-a răspuns la întrebare: „Nicușor, tu ai fi candidatul care trece de orice detector de minciuni și nu ai răspunde niciodată la o întrebare direct”.
Candidatul independent a adăugat: „În data de 8 decembrie, știind că există o discuție în cadrul USR-ului, într-un for statutar și punându-mi se întrebarea dacă intenționez să candidez, am dat primul telefon doamnei Elena Lasconi, ca să o informez de intenția mea de a candida. Ulterior, am sunat pe liderii coaliției, crezând în acel moment, cum au spus toți, că există în România un pericol izolaționist care se manifestase prin domnul Călin Georgescu”.
„Minciunile nu sunt ok”, a mai spus Lasconi.
Articolul Lasconi, atac la adresa lui Nicușor Dan: Tu ai fi candidatul care trece de orice detector de minciuni apare prima dată în Mediafax.
Declarațiile au fost făcute luni seara, în cadrul dezbaterii electorale de la Palatul Cotroceni organizată de Digi 24.
„Cine vă spune (că-l schimbă pe Marcel Ciolacu din funcția de premier n.r.) ori nu cunoaște Constituția, ori vă minte”, a declarat Crin Antonescu.
„În prima zi când ajung în mandat … nu asta este prima mea măsură”, a răspuns Antonescu. Vom vedea „dacă vom putea merge mai departe”, a precizat Crin Antonescu.
Dacă oamenii mă vor vota înseamnă că vor o schimbare, a explicat Nicușor Dan. El a adăugat că „este obligatorie o discuție cu Marcel Ciolacu cu liderii partidelor pro occidentale din Parlament (…) îmi doresc ca Marcel Ciolacu să facă gestul de onoare”.
În schimb, Elena Lasconi a spus că „în mod sigur, Marcel Ciolacu nu o să mai fie premier cu mine președinte”, argumentând că a provocat o criză economică.
Articolul Ce spun candidații Antonescu, Nicușor Dan și Lasconi despre păstrarea lui Ciolacu în funcția de premier. Lasconi: Ciolacu nu o să mai fie premier cu mine președinte apare prima dată în Mediafax.
Candidata USR a anunțat că dacă va ajunge în funcție de președinte al României nu va accepta o eventuală recunoaștere a Peninsulei Crimeea ca fiind parte a Rusiei.
„În calitatea mea de președinte, nu o să recunosc Crimeea ca parte a Rusiei (…) dacă aș fi președintele Ucrainei nu aș ceda un centimetru din țară”, a explicat Elena Lasconi.
Candidata USR a mai spus că orice formulă de pace trebuie să fie acceptată de ucraineni.
„Este foarte important cum se va încheia pacea, o pace durabilă ține foarte mult de ei (de ucraineni n.r.)”, a precizat Lasconi.
Dezbaterea electorală este organizată de Digi 24 la Palatul Cotroceni.
Articolul Lasconi: În calitatea mea de președinte, nu o să recunosc Crimeea ca parte a Rusiei apare prima dată în Mediafax.
„Folosiți telefoanele în mod responsabil, deoarece telecomunicațiile se află într-un „moment critic”, a solicitat, luni seara, premierul Spaniei, Pedro Sanchez.
Șeful Guvernului a spus că încă nu se știe ce a provocat pana de curent uriașă. Sanchez a mai dezvăluit că membrii Consiliului Național de Securitate se vor reuni din nou luni seara pentru a evalua măsurile care ar putea fi necesare.
Pana de curent masivă a început luni, la prânz, milioane de cetățeni din Spania, din Portugalia și din Franța fiind afectați.
Până în acest moment nu există o explicație oficială pentru întreruperile de curent, nefiind exclusă nicio opțiune, inclusiv posibilitatea unui atac cibernetic.
Articolul Criză. Premierul Spaniei le cere spaniolilor să folosească telefoanele în mod responsabil apare prima dată în Mediafax.
Se așteaptă ca reuniunea de la Rio de Janeiro să producă o declarație comună care să critice „măsurile unilaterale” privind comerțul din partea grupului format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud și extins recent pentru a include încă șase națiuni, potrivit Reuters.
„Miniștrii negociază o declarație care să reafirme centralitatea (…) negocierilor comerciale multilaterale ca principală axă de acțiune în comerț”, a declarat ambasadorul brazilian Mauricio Lyrio. „Ei își vor reafirma critica față de măsurile unilaterale de orice origine, care a fost o poziție de lungă durată a țărilor BRICS”, a adăugat el.
Grupul BRICS extins, care a adăugat anul trecut Egiptul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Etiopia, Indonezia și Iranul, se confruntă cu provocări uriașe din partea acțiunilor comerciale ale SUA.
China, care a fost lovită de tarife de 145% la exporturile sale către Statele Unite, a insistat pentru un ton mai dur în comunicat, dar, potrivit unei surse familiare cu negocierile, textul final va fi critic, dar nu conflictual.
Articolul Țările din BRICS dezbat un răspuns comun la politicile comerciale ale lui Trump apare prima dată în Mediafax.
După cum se întâmplă adesea în Elveția, miliardele sunt bine ascunse. În sudul Elveției, într-o zonă industrial-comercială aparent obișnuită, se află compania Argor-Heraeus, o filiala a grupului german Heraeus, specializată în metale prețioase. Locul, aflat aproape de granița cu Italia, beneficiază de forța de muncă italiană, care reprezintă 80 % din angajați. Complexul este discret și protejat, fiind ascuns de un zid de beton de 4 metri și sârmă ghimpată, iar singura sa ușă amintește de cea a unei închisori de maximă siguranță.
Se procesează miliarde de euro în fiecare lună. Foarte solicitate sunt lingourile de 1 gramCompania elvețiană Argor-Heraeus, specializată în rafinarea aurului, procesează anual 1.380 de tone de aur, echivalentul a aproape 4 tone pe zi. Cu alte cuvinte, firma procesează aproximativ 1 miliard de euro din aur la fiecare trei sau patru zile. Activitatea sa are un impact semnificativ asupra pieței, deși compania nu divulgă cantitatea exactă și valoarea aurului care tranzitează prin rafinăria sa.
Corporația nu se ocupă doar cu rafinarea aurului, ci și cu fabricarea de lingouri mai mici, cum ar fi cele de 1 gram. Foarte solicitate, aceste lingouri mici sunt incluse într-un disc de carton numit Goldseed, fiind considerate o formă convenabilă de „cash” în vremuri de criză.
Aurul brut, adus în Elveția din minele Canadei, ale Statele Unite, din Peru și Argentina, ajunge sub formă de blocuri mari încărcate și cu alte metale, precum argintul și cuprul. Acestea sunt separate prin electroliză înainte ca aurul pur să fie recuperat, topit și prelucrat. Fiecare gram de aur este urmărit electronic, de la primire până la expediere.
La finalul procesului, lingourile sunt certificate conform standardului LBMA (printre cerințe, puritatea minimă a aurului este de 99,5%) și ajung să valoreze milioane de dolari. Introducerea „aurului murdar” în proces a devenit imposibilă datorită spectrometriei avansate de absorbție a razelor X. Un lingou standard de 400 de uncii (11,34 kilograme), estimat la 1,3 milioane de dolari, este transformat în lingouri mai mici, de 1 kilogram, preferate de piața americană.
Aurul este o modalitate de a avea bani lichizi fără numerarExporturile de aur din Elveția către Statele Unite au cunoscut o creștere exponențială în ultimele luni, ajungând la 195 de tone în luna ianuarie, de 20 de ori mai mult decât în mod normal, când cifra era de aproximativ 10 tone pe lună. Teama că administrația Trump ar putea impune taxe vamale pe aurul importat a făcut ca aurul să devină o alternativă căutată de investitori, în contextul instabilității piețelor financiare, ale cărei acțiuni sunt instabile.
Elveția a livrat mai multe lingouri de aur în străinătate decât oricând înainte, depășind vânzările din perioada crizei financiare din 2008 sau cele din primele luni ale pandemiei de Covid-19 în 2020: „Aurul este o modalitate de a avea bani lichizi fără numerar, iar în perioadele de criză, oamenii doresc să aibă la îndemână puțin aur pentru orice eventualitate”, explică Robin Kolvenbach, directorul Argor-Heraeus.
O legislație prea permisivă pentru proveniența auruluiElveția este singura țară cu o legislație specifică pentru rafinarea aurului, dar aceasta a fost criticată pentru că este prea permisivă și nu permite controale suficiente. Marc Ummel, de la ONG-ul Swissaid, a descoperit lacune în raportarea provenienței aurului, care permite importul ilegal de aur sau din țări aflate în conflicte, adesea sub masca provenienței din Emiratele Arabe Unite.
Elveția neagă că ar importa aur din Dubai și spune că se concentrează pe dezvoltarea unui lanț de aprovizionare „etic”, folosind tehnologii avansate, precum testele PCR, ca să garanteze trasabilitatea aurului și să certifice proveniența sa.
Articolul Rafinăriile de aur din Elveția funcționează la capacitate maximă în contextul tensiunilor economice apare prima dată în Mediafax.
O serie de vedete, printre care actorii Halle Berry, Jeremy Strong și Alba Rohrwacher, vor face parte din juriul internațional al ediției din acest an a Festivalului de Film de la Cannes, scrie luni The Hollywood Reporter.
Regizorii Hong Sangsoo, Payal Kapadia și Carlos Reygadas, scriitoarea franceză de origine marocană Leïla Slimani și documentaristul congolez Dieudo Hamadi se vor alătura, de asemenea, juriului. Grupul va alege câștigătorii Palme d’Or din acest an pentru cel mai bun film.
Strong și Kapadia se întorc la Cannes după ediția din 2024, în care actorul american a impresionat juriul în rolul lui Roy Cohn din The Apprentice, un rol care i-a adus o nominalizare la Oscar anul acesta, iar regizoarea indiană a câștigat Marele Premiu al festivalului cu lungmetrajul său de debut, All We Imagine As Light.
Rohrwacher a prezentat mai multe filme în cadrul competiției, printre care câștigătorul Marelui Premiu din 2014, The Wonders (2014), Happy as Lazzaro din 2018 și La Chimera din 2023 (toate regizate de sora sa, Alice Rohrwacher).
Reygadas a luat o distincție Camera d’Or pentru cel mai bun prim lungmetraj la Cannes, în 2002 și a revenit la festival cu Battle in Heaven (2005), câștigătorul Premiului Juriului din 2007, Silent Light, și Post Tenebras Lux din 2012, care i-a adus distincția Cannes pentru cel mai bun regizor.
Cea de-a 78-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes se desfășoară în perioada 13 – 24 mai.
Articolul Jeremy Strong și Halle Berry, printre jurații Festivalului de Film de la Cannes apare prima dată în Mediafax.
Gruparea militantă Statul Islamic declară luni că a ucis cinci luptători kurzi într-un atac lansat în Deir el-Zor, în estul Siriei, potrivit agenției de presă a grupării, citată de Reuters.
Farhad Shami, purtătorul de cuvânt al Forțelor Democratice Siriene, conduse de kurzi, a confirmat că cinci membri au fost uciși în atacul grupării, pe care l-a descris drept „unul dintre cele mai mortale” împotriva din ultima perioadă.
Orașul Deir el-Zor a fost cucerit de Statul Islamic în 2014, dar armata siriană l-a recucerit în 2017.
Gruparea militantă a impus un regim islamist dur asupra a milioane de oameni din Siria și Irak, timp de ani de zile. Fostul lider al Statului Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi, a proclamat un califat pe un sfert din teritoriul a două state în 2014, înainte de a fi ucis într-un raid al forțelor speciale americane în nord-vestul Siriei, în 2019, în timp ce gruparea se prăbușea.
Articolul Statul Islamic ucide cinci luptători kurzi în estul Siriei apare prima dată în Mediafax.
Cristina Trăilă a fost numită în funcția de sercetar general al Guvernului, potrivit unei decizii publicată luni în Monitorul Oficial.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, doamna Cristina Trăilă se numește în funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru”, se arată în decizia semnat de premierul Marcel Ciolacu.
Cristina Trăilă a scris pe Facebook că își asumă această misiune „cu seriozitate și cu deplină conștientizare a rolului esențial pe care Secretariatul General îl are în asigurarea bunei funcționări a activității guvernamentale”.
„Îmi propun ca, prin munca mea, să contribui la consolidarea unei administrații caracterizate prin transparență și predictibilitate, care să ofere stabilitate guvernamentală, astfel încât încrederea cetățenilor în instituțiile statului să fie întărită zi de zi, prin rezultate concrete”, a adăugat ea.
Cristina Trăilă a fost președinte al Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) în perioada 2009 – 2012, iar ulterior a fost parlamentar PNL.
Articolul Cristina Trăilă, numită secretar general al Guvernului apare prima dată în Mediafax.
