Alexandru Rogobete, noul ministru al Sănătății, anunță că a identificat sumele necesare ca Unitățile de Primiri Urgențe și serviciile de ambulanță să își poată continua funcționarea.
„Am făcut acest lucru printr-o reașezare responsabilă a resurselor existente. Am identificat proiecte pentru care anumite mecanisme pot fi amânate cu 30–40 de zile, până la rectificarea bugetară, fără a compromite continuarea acestora”, a transmis Alexandru Rogobete, printr-un mesaj pe Facebook.
De unde provin baniiMinistrul Sănătății spunea miercuri, la Antena 3 CNN, că spitalele din România trebuie să primească minim 10 miliarde de lei pentru a putea funcționa până la finalul anului. Rogobete a mai explicat că, în cazul în care Guvernul nu reușeste să finalizeze rectificarea bugetară în două săptămâni, va fi nevoit să solicite bani din fondul de rezervă.
După primele două zile de mandat, Alexandru Rogobete a anunțat că a identificat banii necesari, sume care vor fi transferate prin realocări bugetare.
„La rectificarea bugetară, aceste sume vor trebui reîntregite, astfel încât proiectele să își continue parcursul. Presiunea asupra sistemului de medicină de urgență era deja foarte mare. Atât de mare încât, în eventualitatea unei situații de urgență majoră, riscul unui blocaj era greu de evitat”, a mai explicat ministrul Sănătății.
Prioritățile ministeruluiAlexandru Rogobete a mai anunțat că, indiferent de contextul bugetar, în mandatul său va încerca să identifice soluții cât mai rapide pentru ca spitalele să funcționeze.
„Am spus încă din prima zi că prioritatea mea este să reduc această tensiune și să mă asigur că fiecare pacient care ajunge într-o unitate de primiri urgențe poate beneficia de îngrijirile medicale de care are nevoie. Vreau să le mulțumesc colegilor din Ministerul Sănătății pentru implicare, pentru deschidere și pentru efortul de a găsi rapid soluții într-un context financiar dificil”, a mai transmis noul ministru.
Guvernul Niculescu și-a asumat în programul de guvernare că va face rectificarea bugetară în primele 10 zile de mandat.
Guvernul României a anunțat, joi seară, programul premierului Luca Niculescu pentru vineri, 23 octombrie. Prim-ministrul va participa la o ședință extraordinară de Guvern, la o întâlnire de lucru despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și la o ședință dedicată siguranței în școli.
Potrivit programului transmis de Guvern, prima activitate este programată la ora 08:00, la Palatul Victoria, unde va avea loc o ședință extraordinară de Guvern în format hibrid.
Intervenția premierului de la începutul ședinței va fi transmisă în direct pe conturile de Facebook și YouTube ale Guvernului, precum și pe canalul unic de distribuție al Palatului Victoria.
La ora 08:30, Luca Niculescu va participa la o ședință de lucru pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întâlnirea va avea loc tot la Palatul Victoria.
După ultimele cazuri scandaloase de agresiune în școli, premierul Luca Niculescu a stabilit pentru vineri, la ora 09:00, o ședință de lucru pe această temă.
Joi, un elev de clasa a IX-a din Pitești și-a atacat cu maceta doi colegi de liceu. Acesta i-a chemat în baie „să le arate ceva”, apoi a început să îi lovească. Unul dintre băieți a fost rănit și transportat la spital pentru îngrijiri medicale.
Luni, un elev de clasa a VII-a de la o școală din Bistrița a intrat în unitatea de învățământ cu un cuțit și a lovit-o de mai multe ori pe o profesoară, dar și pe un coleg care a intervenit pentru a o ajuta.
Elevul, în vârstă de 13 ani, a fost imobilizat și preluat de polițiști, apoi dus la spital pentru investigații. După evaluarea medicală, acesta a fost transferat la Clinica de Psihiatrie Infantilă din Cluj-Napoca, unde se află și în prezent.
La rândul său, președintele Nicușor Dan a atras atenția joi asupra violenței din școli, după cele două incidente grave petrecute în mai puțin de o săptămână în România.
Șeful statului a spus că regulile și legile împotriva bullyingului nu sunt suficiente dacă nu sunt aplicate în viața de zi cu zi, cerând mai multă „atenție la ce se întâmplă între copii, de intervenție la primele semne și de preocupare pentru cauzele violenței”.
„Două incidente grave în școli, în mai puțin de o săptămână. Două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm”, a transmis Nicușor Dan.
„În ultimii ani, am progresat în înțelegerea și combaterea bullyingului. Dar regulile și legile, absolut necesare, nu sunt suficiente dacă nu se aplică în viața de zi cu zi. Este nevoie de mai multă atenție la ce se întâmplă între copii, de intervenție la primele semne și de preocupare pentru cauzele violenței, nu doar pentru consecințele care pot fi devastatoare”, a mai scris Nicușor Dan pe pagina sa de X.
Angajații Pentagonului au spart globul lui Eisenhower, pe care Pete Hegset dorea să-l așeze în biroul său. Potrivit The Guardian, în timpul transportului, acesta a fost scăpat pe o platformă metalică. În urma impactului, suprafața s-a crăpat, iar globul s-a desprins de suport.
Incidentul s-a produs în februarie 2026, dar informația a devenit publică în octombrie. O sursă a prezentat informația, iar un purtător de cuvânt al armatei americane a confirmat, într-un e-mail adresat jurnaliștilor de la The Washington Post, că deteriorarea a avut loc în timpul „unei încercări de mutare”. În cele din urmă, globul nu a mai fost mutat și, în prezent, trece printr-un proces de reparație.
De ce a fost mutat exponatul istoric în lipsa unor experțiDe obicei, mutarea exponatelor istorice în interiorul Pentagonului este realizată de experți. În acel moment specialiștii lipseau de a serviciu fiind în concediu neplătit. Angajații Pentagonului au decis să nu-i aștepte pe experți deoarece Hegset dorea foarte mult să așeze exponatul istoric în biroul său
Se spune că globul a fost folosit de Dwight D. Eisenhower, cel de-al 34-lea președinte al SUA, pe vremea când, în calitate de comandant suprem al forțelor aliate, plănuia debarcarea din Ziua Z (D-Day).
Garda Națională de Mediu face noi descinderi la Sintești. În urma controalelor desfășurate, comisarii au colectat șase tone de deșeuri, în valoare de aproximativ 200.000 de lei.
„Am verificat localitatea Sintești de 55 de ori, în acest an, echivalentul unei acțiuni la fiecare cinci zile. Am folosit drone, am organizat filtre, am fost în teren și am obținut rezultate impresionante. Vorbim de peste 170 de tone de deșeuri confiscate și amenzi care depășesc 1.1 milioane de lei”. a transmis comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu.
Ce ar fi făcut locuitorii din Sintești cu obiectele bisericeștiToate deșeurile au fost găsite de comisari deja sortate și pregătite pentru a fi duse la centrele de colectare, de unde aparținătorii urmau să își valorifice obiectele adunate.
Pe lângă materialele reciclabile găsite, au fost identificate și o serie de obiecte ce aparțineau unui cult. Autoritățile le-au trimis spre verificări suplimentare la Muzeul Național de Istorie a României, pentru a vedea dacă sunt încadrate ca fiind obiecte de patrimoniu.
„Inventivitatea unor părți din comunitate este, se pare, fără limite. Zona rămâne sub monitorizare ca una de risc ridicat și reiterez mesajul: cine arde deșeuri poate face pușcărie!”, a precizat Andrei Corlan.
Autoritățile au deschis un dosar penal pentru poluare și gestionare ilegală a deșeurilor. Din primele informații, ar fi cercetate două persoane, care s-ar fi ocupat de colectarea obiectelor.
Întâlnirea a avut loc joi. Noul ministru de Externe, Dan Neculaescu, a anunțat pe platforma X că s-a întâlnit cu ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg.
Cei doi demnitari au avut un „schimb de opinii substanțial” despre Parteneriatul Strategic România-SUA care se referă la cooperarea în mai multe domenii.
„Un schimb de opinii substanțial, astăzi, cu ambasadorul Darryl Nirenberg, privind pașii următori în cadrul Parteneriatului Strategic. Avem un obiectiv clar: aprofundarea cooperării noastre strânse în domeniul apărării și securității, precum și extinderea pilonului economic prin proiecte reciproc avantajoase”, a scris ministrul Dan Neculaescu.
Noul ministru de Externe și ambasadorul au discutat despre NATO 3.0Concluzia i-a aparținut șefului diplomației românești.
„Legătura transatlantică este esențială, iar România va continua să acționeze cu hotărâre pentru a transforma NATO 3.0 în realitate”, a precizat Dan Neculaescu.
Și premierul Luca Niculescu s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria, cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București, Darryl Nirenberg. Discuțiile au vizat securitatea României, prezența militară americană, cooperarea în domeniul apărării și atragerea investițiilor americane.
În acest context, mediul de afaceri și autoritățile se reunesc pe 26 octombrie, la Palatul Parlamentului, pentru a discuta soluții la declinul demografic și dezvoltarea unui standard național „Family Friendly”, care ar putea sta la baza unui sistem de certificare și a unui clasament al companiilor în funcție de sprijinul acordat familiilor.
Pentru un angajat, un salariu bun nu este întotdeauna suficient pentru a face un loc de muncă atractiv. Posibilitatea de a-și adapta programul atunci când copilul se îmbolnăvește, accesul la servicii de creșă sau after-school, zilele libere pentru situații familiale neprevăzute și sprijinul la revenirea din concediul parental pot conta la fel de mult în decizia de a rămâne într-o companie. Aceste măsuri, considerate uneori beneficii suplimentare, ar putea deveni criterii după care angajatorii din România să fie evaluați. Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă a inițiat un demers pentru dezvoltarea unui standard național destinat companiilor „Family Friendly”, care să recunoască angajatorii ce adoptă măsuri concrete pentru sprijinirea familiilor. Printre companiile care s-au alăturat inițiativei se numără BCR România, Merck România, Edenred România, AHK România și BNI România. Austrotherm România, Google România și Mega Image se alătură, de asemenea, demersului. Inițiativa vine într-un moment în care declinul demografic a devenit o provocare pentru piața muncii, recrutare și competitivitatea economiei.
România pierde copii, iar efectele se văd și pe piața munciiÎn 2025, România a înregistrat aproximativ 145.700 de nou-născuți, cel mai mic număr din 1930 până în prezent, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Cifra a fost cu peste 11.500 mai mică decât în 2024. Scăderea nu se reflectă doar în numărul nașterilor dintr-un singur an. La 1 ianuarie 2026, România avea aproximativ 3,67 milioane de persoane sub 18 ani cu domiciliul în țară, cu 886.800 mai puține decât în urmă cu două decenii. Minorii reprezentau 17% din populație, după domiciliu, potrivit INS. Evoluția este explicată atât prin reducerea natalității, cât și prin migrația internațională. Pentru economie, schimbările demografice ridică probleme care depășesc sistemul de pensii sau finanțarea serviciilor publice. Dimensiunea generațiilor care vor intra pe piața muncii, capacitatea companiilor de a atrage și păstra angajați și condițiile în care familiile își pot organiza viața profesională devin teme legate între ele.
„România are nevoie de o conversație matură despre demografie, iar această conversație trebuie să includă și mediul de afaceri. Companiile sunt cele care văd zi de zi cum se schimbă forța de muncă, ce dificultăți întâmpină părinții, de ce tinerii aleg să plece și ce îi poate determina să rămână. Vrem să pornim de la ceea ce funcționează deja în companii și să construim împreună un model prin care familia, munca și competitivitatea economică să fie privite ca părți ale aceleiași ecuații”, a declarat Alexandra Dobre, fondatoarea Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Ce beneficii oferă deja companiileÎn companiile implicate în acest demers există deja măsuri prin care angajatorii încearcă să răspundă nevoilor angajaților cu familii. Acestea includ sprijin financiar după nașterea unui copil, susținerea tratamentelor de fertilizare in vitro, beneficii pentru părinții adoptivi, programe flexibile de lucru, servicii medicale care acoperă și membrii familiei, zile libere suplimentare pentru momente importante din viața copiilor și programe care facilitează revenirea la serviciu după concediul parental. Miza următoarei etape este trecerea de la inițiative individuale la un sistem de criterii clare, prin care angajatorii să poată demonstra ce măsuri aplică și cât de accesibile sunt acestea pentru salariați.
Sergiu Manea, CEO BCR România, a evidențiat legătura dintre evoluțiile demografice și perspectivele economice ale țării.
„Demografia nu este doar o problemă socială, ci una care influențează direct viitorul economiei și al pieței muncii. Avem nevoie de investiții pe termen lung în copii, educație, sănătate și familie, dar și de condiții care să-i determine pe tineri să rămână în România sau să se întoarcă. În același timp, trebuie să valorificăm experiența generațiilor mature și să încurajăm colaborarea dintre generații”, a declarat Sergiu Manea, CEO BCR România.
Pentru Oussama Jabri, managing director Merck România, sprijinirea familiilor nu ar trebui să se limiteze la beneficii financiare, ci să răspundă obstacolelor concrete cu care se confruntă angajații care își doresc copii.
„O companie care își dorește să fie cu adevărat prietenoasă cu familiile trebuie să privească dincolo de sprijinul financiar. Contează accesul la servicii medicale, posibilitatea de a echilibra responsabilitățile profesionale cu cele familiale și existența unor politici care să-i ajute pe angajați să-și împlinească planurile personale. Trebuie să analizăm și cum poate fi încurajată, inclusiv prin mecanisme fiscale, susținerea oferită de angajatori familiilor”, a declarat Oussama Jabri, managing director Merck România.
Începând cu anul 2025, Merck a implementat o politică prin care angajații care au grijă de un membru apropiat al familiei aflat într-o stare gravă sau terminală de boală pot beneficia de până la zece zile de concediu plătit. Măsura le permite angajaților să își îngrijească rudele fără a suporta integral consecințele financiare ale absenței de la serviciu.
La rândul său, Görkem Oran, directorul general Edenred România, a adus în discuție rolul beneficiilor extrasalariale în susținerea angajaților și a familiilor acestora, dar și posibilitatea ca aceste instrumente să genereze efecte economice mai largi.
„Beneficiile extrasalariale contează atunci când răspund unor nevoi reale și le oferă angajaților mai multă flexibilitate în gestionarea cheltuielilor. Pentru familii, sprijinul poate însemna acces la resurse pentru educația copiilor, alimentație, sănătate sau alte nevoi importante. Un cadru care încurajează companiile să investească în astfel de beneficii poate aduce valoare atât angajaților, cât și economiei”, a declarat Görkem Oran, directorul general Edenred România.
Cum ar putea funcționa standardul „Family Friendly”Un standard național ar putea oferi un cadru comun de evaluare a politicilor prin care companiile își sprijină angajații și familiile acestora. Printre variantele discutate se numără certificarea companiilor în funcție de nivelul și consistența măsurilor aplicate, realizarea unui clasament național al angajatorilor „Family Friendly”. Concret, un angajator ar putea fi evaluat în funcție de posibilitatea de adaptare a programului de lucru, accesul la servicii de creșă sau after-school, zilele libere acordate pentru situații familiale importante și sprijinul la revenirea din concediul parental. Alte criterii ar putea viza asigurările medicale pentru membrii familiei, consilierea, susținerea tratamentelor de fertilitate sau politicile care împiedică dezavantajarea profesională a părinților. Criteriile ar trebui să țină cont și de dimensiunea organizației și de specificul activității. O companie mare poate avea resurse pentru servicii dedicate familiilor, în timp ce o întreprindere mică poate începe printr-un program mai flexibil și reguli mai clare pentru situațiile neprevăzute. Pentru ca evaluarea să fie relevantă, criteriile ar trebui să fie verificabile și să urmărească nu doar existența beneficiilor, ci și accesul efectiv al angajaților la acestea.
Un posibil reper este sistemul german „audit berufundfamilie”, care ajută organizațiile să evalueze măsurile existente, să stabilească obiective concrete și să integreze sprijinul pentru familie în politicile de personal. Certificarea presupune evaluare și angajamente de dezvoltare, nu doar declararea unor beneficii.
Ce nu pot rezolva companiile singurePoliticile angajatorilor pot contribui la îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea de familie, însă nu pot înlocui responsabilitatea statului. Accesul insuficient la creșe, costurile educației, serviciile medicale și lipsa serviciilor de îngrijire pot influența decizia de a avea copii, indiferent de beneficiile oferite la locul de muncă. De aceea, discuția despre un standard „Family Friendly” privește atât beneficiile extrasalariale, cât și colaborarea dintre mediul privat și autorități. Întrebarea este cum pot fi construite condiții care să le permită oamenilor să își organizeze viața de familie, să își continue cariera și să găsească motive să rămână în România sau să se întoarcă. Următoarea etapă a discuțiilor va avea loc pe 26 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului, în cadrul conferinței „Family-Friendly Companies- Investment in Families Is an Investment in the Economy”, organizată de Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Pe agendă se află identificarea unor măsuri pentru susținerea familiilor, analiza unor mecanisme de stimulare fiscală și dezvoltarea unui sistem național de certificare a companiilor „Family Friendly”. Sunt avute în vedere, de asemenea, un clasament național al companiilor și un manifest al celor care aderă la aceste principii.
Parlamentul European a votat joi amânarea cu trei ani a unor obligații privind monitorizarea și raportarea emisiilor de metan din sectorul energetic, potrivit unui comunicat de presă.
Măsura a fost adoptată după aprobarea unui amendament susținut de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, care spune că decizia va proteja producătorii de petrol și gaze din România și din Uniunea Europeană.
Potrivit lui Virgil Popescu, propunerea a fost adoptată cu 341 de voturi și prevede o amânare cu doi ani mai mare decât cea propusă inițial de Comisia Europeană.
Europarlamentarul a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a obținut, alături de colegii din Partidul Popular European (PPE), și introducerea unei clauze de revizuire.
Aceasta prevede ca Executivul european să prezinte, până la 1 iulie 2029, un raport despre pregătirea pentru aplicarea noilor reguli și efectele lor asupra securității aprovizionării cu energie.
„Amânare cu trei ani a obligațiilor privind emisiile de metan: protejăm producția de petrol și gaze din România și din UE! Amendamentul meu și al colegilor a fost adoptat! Și mai mult chiar, împreună cu PPE am obținut introducerea unei clauze de revizuire, care prevede prezentarea de către Comisia Europeană, până la 1 iulie 2029, a unui raport privind gradul de pregătire pentru implementare și securitatea aprovizionării, în completarea evaluării prevăzute la articolul 36”, a transmis europarlamentarul.
Ce obligații privind emisiile de metan ar urma să fie amânateUna dintre principalele modificări îi vizează pe importatorii de țiței, gaze naturale și cărbune.
Aceștia ar urma să aibă termen până pe 31 mai 2031 pentru a demonstra că acordurile de furnizare încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024 respectă cerințe de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan echivalente celor din Uniunea Europeană.
Același termen ar fi valabil și pentru raportarea măsurilor de adaptare a contractelor mai vechi.
Pentru prima raportare privind intensitatea emisiilor de metan, termenul propus este 5 august 2031, în loc de 5 august 2029. Prevederea se aplică producătorilor și importatorilor din UE.
Operatorii europeni din sectorul petrolului și gazelor ar urma să primească încă trei ani pentru transmiterea rapoartelor verificate privind emisiile de metan.
Termenul ar fi februarie 2030 pentru activele exploatate direct de operatori și august 2031 pentru cele care nu sunt operate direct de aceștia.
„De ce este important acest amendament pentru România? Și nu doar pentru România, ci și pentru toate statele din UE. Pentru că aplicarea acestor cerințe trebuie să țină cont și de realitățile din teren, de costurile pe care le presupun și de capacitatea producătorilor de a face investițiile necesare fără a-și pierde competitivitatea”, a explicat europarlamentarul.
Aproximativ 43.000 de sonde de petrol și gaze în România care nu mai sunt folositePentru industria energetică din România, una dintre principalele probleme este numărul mare de sonde vechi. Multe dintre acestea nu mai sunt folosite, însă evaluarea și monitorizarea emisiilor pot genera costuri mari.
„Pentru România, miza este una concretă. Avem peste 50.000 de sonde de petrol și gaze, dintre care aproximativ 43.000 nu mai sunt utilizate. Evaluarea și monitorizarea acestor active pot genera costuri semnificative. Fără un calendar realist de aplicare, aceste cheltuieli riscă să afecteze competitivitatea producătorilor români și capacitatea lor de a susține investițiile majore pe care le au deja în derulare”, a precizat Virgil Popescu.
Fostul ministru al Energiei a spus că amânarea nu înseamnă renunțarea la obiectivele de reducere a emisiilor de metan, ci doar modificarea calendarului de aplicare a regulilor.
„Avem nevoie de obiective de mediu clare, dar și de termene care să permită industriei să se adapteze, să investească și să rămână competitivă. Prin susținerea acestei amânări, am pledat pentru un echilibru între responsabilitatea față de mediu, securitatea energetică și protejarea capacității de producție din România și din Uniunea Europeană”.
Reprezentanții industriei susțin că modificările i-ar acorda companiei drepturi extinse de utilizare a conținutului online pentru serviciile sale bazate pe inteligență artificială, relatează Reuters.
Movement for an Open Web, o organizație care reunește companii de publicitate digitală și editori, a anunțat că a sesizat Comisia Europeană și Autoritatea pentru Concurență și Piețe din Marea Britanie (CMA). Organizația a solicitat măsuri provizorii pentru suspendarea noilor condiții, înainte ca acestea să intre în vigoare.
Disputa are loc în contextul intensificării conflictului dintre editorii de presă și companiile de inteligență artificială, acuzate că folosesc conținut protejat de drepturi de autor pentru antrenarea modelelor lingvistice fără permisiunea titularilor.
Meta, acuzată că ar putea folosi conținutul online pentru serviciile de inteligență artificialăMovement for an Open Web susține că noile condiții comerciale ale Meta ar putea afecta concurența și ar obliga companiile care folosesc serviciile platformei să accepte utilizarea conținutului lor digital.
„Noile condiții ale Meta sunt în mod clar anticoncurențiale. Multe companii nu au, în practică, nicio alternativă la utilizarea serviciilor Meta, iar aceste condiții le-ar obliga să renunțe la drepturile asupra conținutului lor digital, fără posibilitatea de a refuza”, a declarat Tim Cowen, cofondator al organizației.
Potrivit acestuia, condițiile ar putea permite Meta să colecteze conținut de pe aproape orice site din lume și să utilizeze datele pentru dezvoltarea unor servicii bazate pe inteligență artificială, care ar putea concura ulterior cu companiile care au publicat materialele respective.
Organizația solicită intervenția autorităților înainte de intrarea în vigoare a modificărilor, argumentând că aplicarea acestora ar putea produce prejudicii semnificative companiilor afectate.
Meta respinge acuzațiile privind folosirea conținutului onlineMeta a respins plângerea și a susținut că noile condiții se referă exclusiv la produsele sale de publicitate și la serviciile comerciale.
„Condițiile privind accesarea automată a site-urilor, pe care le-am consolidat, se aplicau doar produselor noastre de publicitate și comerciale, iar acest lucru a fost clarificat în textul condițiilor. Modificările nu schimbă modul în care Meta utilizează programele automate de accesare a site-urilor”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.
Reprezentantul Meta a adăugat că proprietarii de conținut pot utiliza în continuare fișierul robots.txt pentru a-și exprima preferințele privind accesarea automată a site-urilor.
Compania a precizat că modificările nu vizează colectarea conținutului de pe site-urile de știri și nu îi acordă drepturi noi care să prevaleze asupra preferințelor exprimate de proprietarii site-urilor.
Autoritățile europene și britanice analizează solicitările împotriva MetaAutoritatea pentru Concurență și Piețe din Marea Britanie a declarat că a discutat miercuri cu Meta pentru a obține mai multe informații despre noile condiții comerciale.
„Aceasta este o problemă importantă și recunoaștem preocupările exprimate de companiile din Marea Britanie. Suntem în discuții urgente cu Meta, în timp ce analizăm următorii pași”, a transmis un purtător de cuvânt al CMA.
Comisia Europeană nu a răspuns imediat solicitării de comentarii trimise prin e-mail, potrivit Reuters.
Pentru a obține măsuri provizorii, companiile solicitante trebuie să demonstreze că practicile presupus anticoncurențiale le-ar putea provoca prejudicii grave și ireparabile.
Demersul Movement for an Open Web vine după ce Consiliul European al Editorilor (EPC) a formulat obiecții similare săptămâna trecută. La începutul acestei săptămâni, și asociațiile germane BDZV, care reprezintă editorii de ziare și publicații digitale, și MVFP, care reprezintă presa liberă, au criticat noile condiții ale Meta.
Disputa evidențiază tensiunile tot mai mari dintre companiile tehnologice care dezvoltă servicii de inteligență artificială și editorii care solicită protejarea drepturilor asupra conținutului utilizat pentru dezvoltarea acestor tehnologii.
Parlamentul European cere Uniunii Europene să includă gruparea Houthi pe lista organizațiilor teroriste, în urma atacurilor cu rachete lansate de aceasta împotriva Arabiei Saudite, Israelului și Emiratelor Arabe Unite, dar și a ofensivei militare din Yemen.
Într-o rezoluție adoptată joi, eurodeputații au condamnat aceste atacuri, pe care le consideră încălcări grave ale dreptului internațional și ale dreptului internațional umanitar, conform unui comunicat de presă.
Aceștia atrag atenția că numeroși civili yemeniți au fost uciși sau obligați să-și părăsească locuințele, în timp ce criza umanitară din țară s-a agravat.
Parlamentul condamnă rolul Iranului în regiuneEurodeputații au anunțat că sunt solidari cu guvernul Arabiei Saudite, oferind sprijinul lor pentru guvernul legitim al Yemenului.
Parlamentul cere grupării Houthi să oprească imediat toate ostilitățile, atât în Yemen, cât și în afara granițelor țării, și să renunțe la orice ambiții teritoriale.
Eurodeputații au condamnat rolul destabilizator al regimului iranian, pe care îl consideră o amenințare majoră pentru securitatea și stabilitatea întregii regiuni.
Potrivit rezoluției adoptate, Iranul furnizează grupării Houthi arme, tehnologie pentru rachete și drone, instruire și finanțare.
Parlamentul a condamnat și coordonarea dintre gruparea Houthi, Hezbollah și alte grupări înarmate susținute de Iran.
Eurodeputații spun că o stabilitate în Orientul Mijlociu presupune dezarmarea și demobilizarea tuturor milițiilor și grupărilor înarmate care nu fac parte din structurile statului.
UE, îndemnată să înghețe fondurile grupării HouthiLa propunerea Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, PE îndeamnă Consiliul UE să includă mișcarea Houthi pe lista organizațiilor teroriste.
Măsura ar urma să vizeze atât aripile militare și politice ale grupării, cât și conducerea și structurile sale militare și de securitate.
Deputații europeni mai cer, de asemenea, oprirea finanțării grupării Houthi și înghețarea fondurilor și resurselor sale economice, inclusiv ale celor care o sprijină.
Parlamentul European condamnă, de altfel, blocada navală impusă de gruparea Houthi Arabiei Saudite și atacurile asupra infrastructurii energetice și a transportului maritim din Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandab.
Există îngrijorări în rândul acestora privind efectele pe care le-ar putea avea asupra UE perturbarea traficului maritim prin strâmtorile Bab al-Mandab și Ormuz.
Aceste probleme pot duce la creșterea prețurilor la energie, existând efecte negative asupra gospodăriilor, companiilor și competitivității europene.
UE, îndemnată să consolideze securitatea maritimăRezoluția menționează că este foarte importantă operațiunea defensivă a UE pentru securitatea maritimă, ASPIDES, fiind încurajată extinderea mandatului acesteia.
În același timp, Parlamentul cere statelor membre să pună la dispoziția operațiunii mai multe mijloace navale și aeriene, echipate corespunzător.
Tot instituția a reclamat că este îngrijorată în privința situației umanitare catastrofale din Yemen, agravată de reluarea luptelor.
Eurodeputații cer Uniunii Europene să crească ajutorul acordat țării, inclusiv prin viitorul instrument de finanțare „Europa la nivel global” (Global Europe).
Totodată, aceștia solicită un control strict al ajutorului umanitar finanțat de UE în Yemen.
Benjamin Netanyahu a respins joi informațiile conform cărora Donald Trump s-ar fi opus unui atac israelian asupra Iranului, planificat pentru weekendul 10-11 octombrie. Premierul israelian a refuzat însă să dezvăluie ce a discutat cu președintele american despre Iran, potrivit The Times of Israel.
„Această relatare este incorectă”, a declarat Netanyahu pentru Channel 7, referindu-se la informațiile publicate miercuri de Financial Times.
Publicația britanică a relatat, citând surse familiarizate cu situația, că armata israeliană era pregătită să lanseze o nouă operațiune militară împotriva Iranului, dar Trump s-ar fi opus reluării confruntărilor înaintea alegerilor americane din 3 noiembrie.
La această dată, americanii vor alege toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și aproximativ o treime dintre membrii Senatului, scrutinul urmând să stabilească raportul de forțe din Congresul SUA.
Ce ținte ar fi pregătit Israelul pentru un atacPotrivit surselor citate de Financial Times, armata israeliană intenționa să lovească obiective ale programului nuclear iranian, sedii și alte obiective ale regimului de la Teheran, precum și infrastructură civilă, printre care centrale electrice.
Atacurile trebuiau să fie mai puternice decât cele lansate de Statele Unite și Israel în februarie.
Una dintre surse a declarat că Israelul pregătise o nouă listă de ținte, care cuprindea obiective de infrastructură civilă neatacate anterior.
O altă persoană familiarizată cu situația a menționat că pregătirile militare ale Israelului ar fi putut fi folosite pentru a exercita presiuni asupra Iranului în negocierile cu Statele Unite privind programul nuclear iranian: „Va exista fie un acord, fie un atac”.
Atacurile ar putea fi reluate după alegerile din SUA și IsraelPreședintele american a declarat pe 8 octombrie că Statele Unite nu vor lansa noi atacuri asupra Iranului înaintea alegerilor pentru Congres, precizând că Washingtonul poartă discuții productive cu Teheranul.
În aceeași perioadă, presa israeliană relatase că Netanyahu ar fi încercat să-l convingă pe Trump să reia operațiunile militare împotriva Iranului înaintea alegerilor.
Războiul cu Iranul a provocat creșterea puternică a prețurilor la combustibili în Statele Unite, afectând popularitatea lui Trump și șansele Partidului Republican de a-și păstra majoritatea în Congres. Costul vieții reprezintă una dintre principalele preocupări ale alegătorilor americani.
Israelul se pregătește, la rândul său, pentru alegerile parlamentare din 27 octombrie, în care Netanyahu încearcă să obțină un nou mandat.
Analiștii militari nu exclud reluarea atacurilor asupra Iranului în săptămânile următoare, după încheierea alegerilor din cele două țări.
Iranul amenință Israelul cu represaliiDupă publicarea informațiilor de către Financial Times, Ebrahim Azizi, președintele Comisiei pentru securitate națională din Parlamentul iranian, a amenințat Israelul cu un răspuns militar în cazul unui nou atac.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, oficialul iranian a avertizat că Teheranul este pregătit să răspundă oricărei acțiuni militare israeliene, indiferent de rezultatul alegerilor din Israel.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a declarat, la rândul său, că Iranul este pregătit să caute o soluție diplomatică, dar și să se apere în cazul unei noi confruntări.
Negocierile dintre Statele Unite și Iran sunt blocate de mai multe luni, principala divergență fiind programul nuclear iranian. Washingtonul cere reducerea substanțială a capacității Iranului de îmbogățire a uraniului, în timp ce Teheranul susține că programul său nuclear are exclusiv scopuri pașnice.
