Propunerea privind veto-ul face parte din declarația „În sprijinul unui multilateralism eficient”, adoptată miercuri de UE și statele membre la Wicklow, în Irlanda, într-un moment în care tensiunile geopolitice și încălcările dreptului internațional pun tot mai mult la încercare capacitatea ONU de a interveni în marile crize.
Potrivit Serviciului European de Acțiune Externă (EEAS), serviciul diplomatic al Uniunii Europene, europenii susțin inițiativa lansată de Franța și Mexic pentru reglementarea utilizării dreptului de veto în Consiliul de Securitate, în situațiile în care au loc atrocități în masă.
În prezent, oricare dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, China, Franța și Regatul Unit – poate bloca prin veto o rezoluție, chiar dacă ceilalți membri o susțin.
Veto-ul, una dintre marile probleme ale Consiliului de SecuritateInițiativa franco-mexicană urmărește ca membrii permanenți să se abțină de la folosirea veto-ului atunci când sunt comise atrocități în masă. O asemenea schimbare ar reduce posibilitatea ca un singur membru permanent să paralizeze acțiunea Consiliului de Securitate într-o astfel de situație.
Dreptul de veto este unul dintre subiectele abordate în declarația comună, care are în vedere și reformarea mai amplă a sistemului ONU. Uniunea Europeană vrea o organizație mai eficientă, mai reprezentativă și capabilă să răspundă mai bine crizelor internaționale.
Europenii susțin și continuarea procesului de reformă început prin inițiativa UN80, lansată în 2025, la 80 de ani de la înființarea ONU, care urmărește simplificarea modului de funcționare a organizației și reducerea costurilor.
UE cere protejarea instanțelor internaționaleUn alt punct al documentului privește instanțele internaționale și persoanele care lucrează sau cooperează cu acestea. UE cere ca acestea să fie protejate de presiuni, intimidări și ingerințe.
Sunt menționate explicit Curtea Internațională de Justiție, care soluționează litigii între state, și Curtea Penală Internațională, care judecă persoane acuzate de unele dintre cele mai grave crime internaționale.
Declarația face referire și la problema finanțării ONU. Statele membre trebuie să își achite integral și la timp contribuțiile stabilite, plata acestora fiind o obligație prevăzută de Carta ONU.
În același document, europenii cer respectarea Convenției ONU asupra dreptului mării și a regulilor internaționale privind utilizarea mărilor și oceanelor.
Reforma ONU va continua și sub viitorul secretar general, care va prelua funcția la 1 ianuarie 2027, după încheierea mandatului lui António Guterres. UE spune că este pregătită să colaboreze cu viitorul șef al organizației pentru continuarea reformelor.
Dosarul deschis împotriva adolescentei a ajuns deja în instanță, dar autoritățile nu au făcut publice faptele care stau la baza acuzațiilor. Tânăra, pe numele său Vitalina Prening, a fost înscrisă în luna august în registrul rus al „teroriștilor și extremiștilor”, administrat de Rosfinmonitoring, Serviciul Federal de Monitorizare Financiară al Rusiei. Potrivit Current Time, odată cu includerea pe listă, și conturile sale bancare au fost blocate.
Presa locală rusă o descrie însă pe elevă în cu totul alte împrejurări: se ocupa de desen, canto și dansuri de societate și participase inclusiv la evenimente „patriotice”.
465 de minori între 14 și 17 ani, pe lista „teroriștilor” RusieiLa începutul lunii iunie, 465 de copii cu vârste cuprinse între 14 și 17 ani figurau în registrul „teroriștilor și extremiștilor”, potrivit proiectului rus pentru drepturile omului „Primul Departament”, format din juriști și jurnaliști.
Dacă sunt luați în calcul și cei înscriși înainte să împlinească 18 ani, dar care au devenit între timp majori, numărul depășește 770.
Ponderea adolescenților printre persoanele nou introduse în acest registru oficial al celor desemnați de autoritățile ruse drept „teroriști și extremiști” a crescut de peste opt ori de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În prezent, dintre noile nume adăugate, unul din 12 este cel al unui minor.
Cum ajung adolescenții ruși acuzați de terorismSecuritatea rusă (FSB) și Comitetul de Anchetă, instituția care investighează infracțiunile grave în Rusia, susțin că minorii sunt recrutați de serviciile de informații ucrainene prin intermediul rețelelor sociale pentru a-i implica în „activități de sabotaj și terorism”.
Dmitri Zair-Bek, activist pentru drepturile omului și coordonator al „Primului Departament”, spune însă că există și situații în care adolescenții sunt provocați chiar în mediul online. Potrivit acestuia, securitatea rusă folosește de fapt conturi infiltrate în grupuri, mesaje radicale sau comentarii menite să obțină o reacție. Profitând de vârsta și de lipsa lor de experiență, tinerii sunt împinși apoi către acțiuni care pot fi încadrate penal ulterior.
„Adolescenții sunt urmăriți pentru afirmații dure pe internet, pentru o glumă neinspirată în chatul școlii, discutarea unor planuri într-un joc pe calculator (…) sau citirea literaturii anarhiste (texte care contestă autoritatea statului, n.r.) ”, spune activistul.
Peste 100 de minori se află în detențieActiviștii pentru drepturile omului au documentat cel puțin 124 de cazuri de minori persecutați în Rusia din motive politice. Peste 86% dintre aceștia sunt privați de libertate.
Adolescenții tind să reacționeze mai direct la ceea ce se întâmplă în jurul lor și sunt mai dispuși decât adulții să își exprime poziția prin acțiuni, spun militanții pentru drepturile omului. În același timp, vârsta și lipsa de experiență îi pot face mai ușor de atras în diferite activități.
Condamnări la închisoare de la 14-15 aniPrintre cazurile documentate se află cel al unui adolescent din orașul Oriol, care avea 15 ani când a fost deschis primul dosar penal împotriva sa. El distribuise în cutiile poștale pliante în care îl critica pe Vladimir Putin, crease un canal Telegram intitulat „Rusia Liberă” și se fotografiase cu steagul alb-albastru-alb, devenit unul dintre simbolurile rușilor care se opun războiului din Ucraina.
În timpul anchetei, băiatul a fost acuzat și de legături cu Legiunea „Libertatea Rusiei”, o formațiune militară alcătuită din ruși care luptă de partea Ucrainei împotriva armatei ruse, inclusiv că ar fi trimis o cerere de aderare.
Mama sa contestă acuzația și susține că fiul ei nu făcuse decât să își exprime deschis opoziția față de război. Adolescentul a fost condamnat, într-un proces desfășurat cu ușile închise, la cinci ani de închisoare.
Cinci ani de închisoare pentru un plan dintr-un joc videoUn alt băiat avea doar 14 ani când a fost reținut împreună cu câțiva prieteni după ce lipiseră pe clădirea securotății din Kansk un afiș în sprijinul unui deținut politic. Cazul a devenit cunoscut drept „dosarul FSB din Minecraft”, după ce anchetatorii au susținut că adolescenții intenționau să construiască și să arunce în aer, într-un joc video în care utilizatorii pot crea lumi și clădiri virtuale (Minecraft), o replică a sediului serviciului rus de securitate.
Băiatul a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru „instruire în scopuri teroriste și infracțiuni legate de explozibili”.
Pe lista „teroriștilor și extremiștilor” se află în prezent și un băiat din orașul siberian Barnaul, care a împlinit 14 ani în iunie. El este acuzat de incendierea unei mașini de poliție, însă tatăl său susține că incendiul nu a avut loc.
În Rusia, 14 ani este vârsta minimă de la care un minor poate răspunde penal pentru anumite infracțiuni grave. Printre acestea se numără terorismul și faptele asociate acestuia, sabotajul, vandalismul și participarea la revolte.