„Transportul feroviar va primi cea mai mare parte din finanțare – 77% din total – cu investiții direcționate către modernizări majore ale infrastructurii în întreaga rețea centrală TEN-T și în rețelele extinse, în special în țările de coeziune. Aceasta include construcția Rail Baltica în regiunea baltică și Polonia, precum și îmbunătățiri în Grecia și Slovacia”, se menționează într-un comunicat al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.
Bugetul total pe care îl va acorda UE pentru aceste proiecte se ridică la 2,8 miliarde de euro sub formă de granturi, în cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei (MIE), potrivit publicației deschide.md. Prin modernizarea căilor ferate, a căilor navigabile interioare și a rutelor maritime prin rețeaua Transeuropeană de transport (TEN-T).
Articolul Republica Moldova primește bani de la UE pentru un proiect feroviar comun cu România apare prima dată în Mediafax.
„Primele efecte ale pachetului fiscal propus de guvernul Bolojan: scad costurile de împrumut. ROBOR sub 7% pentru prima dată după alegerile prezidențiale. Vești bune pe piețele financiare pentru România! Față de finalul zilei de marți, 1 iulie, România se împrumută mai ieftin cu aproximativ 3 până la 15 bps, semn că măsurile privind majorările de taxe și impozite pentru reducerea deficitului sunt acceptate de către investitori”, scrie pe Facebook Alexandru Nazare.
Costurile de împrumut, adaugă el, au scăzut semnificativ.
Ministrul Finanțelor dă și câteva exemple – Titlurile în lei: -3 / -15 bps, scăderi mai mari la maturități >4 ani. Euroobligațiuni în EUR: -20 / -35 bps, cele pe >5 ani coboară și mai mult. Euroobligațiuni în USD: -15 / -30 bps. ROBOR 3M a revenit sub 7%, la 6,99% (prima dată din mai).
„Anunțul pachetului de măsuri are deja un impact sermnificativ în piețe. La licitațiile de astăzi (vineri – n.r.) pe piața internă, am anunțat o sumă de 800 de milioane lei și am avut o cerere de aproximativ 5 ori mai mare, mai ales pentru scadența de 9 ani. Randamentele la care am emis sunt sub piața secundară cu aproximativ 5-10 bps, în condițiile în care am adjudecat aprocimativ 3 miliarde de lei”, declară Nazare.
Articolul Ministrul Finanțelor afirmă că piețele reacționează pozitiv la pachetul fiscal: Scad costurile de împrumut. ROBOR, sub 7% apare prima dată în Mediafax.
Transportul naval pe Dunăre este serios perturbat în Ungaria, din cauza nivelului extrem de scăzut al apei, rezultat al celei mai secetoase luni iunie din ultimii peste 120 de ani. Datele Institutului maghiar de Meteorologie arată că, luna trecută, cantitatea de precipitații a fost cu 83% mai mică decât media obișnuită, marcând cel mai secetos început de vară din 1901 încoace, potrivit Reuters.
Consecințele sunt vizibile: navele de marfă sunt nevoite să transporte mult mai puțin decât capacitatea lor normală, doar 30-40%, ceea ce duce la creșteri semnificative ale costurilor de transport. „Suntem nevoiți să lăsăm mai mult de jumătate din încărcătură în urmă”, a explicat Attila Bencsik, vicepreședintele Asociației Ungare de Transport Naval. Din cauza suprataxelor aplicate navelor subîncărcate, tarifele de transport pot crește cu până la 100%.
Vistula și Rinul, de asemenea afectate de secetăDeși astfel de niveluri scăzute ale Dunării nu sunt ieșite din comun, ele apar, de regulă, în august. „Acum vorbim de începutul verii”, sunt îngrijorați reprezentanții administrației apelor, așteaptă ploile anunțate în bazinul hidrografic al Dunării, care ar putea îmbunătăți situația.
„Iunie este una dintre cele mai ploioase luni ale anului în climatul nostru, iar acum avem acest nivel atât de scăzut al apei”, a observat un vizitator oprit cu caiacul pe un banc de nisip la Szob, în nordul de Budapestei, precizând că „e frumos pentru că apa e limpede și se vâslește ușor, dar este îngrijorător.”
Valul timpuriu de căldură și seceta afectează și alte râuri majore din Europa. Vistula, în Varșovia, a atins un nivel minim istoric, iar Rinul, în Germania, se confruntă cu un debit neobișnuit de scăzut pentru această perioadă a anului. Fenomenul pune presiune pe transportul fluvial și pe agricultură la scară continentală.
Articolul Seceta perturbă navigația pe Dunăre și în Ungaria apare prima dată în Mediafax.
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri că Guvernul își asumă răspunderea pe proiectul privind austeritatea.
„În acest sens ne propunem ca după ședința de guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței Ecofin, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, a spus Bolojan.
Cota standard a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) va fi de 21%, iar cea redusă, de 11%. Asta se va aplica unui număr restrâns de bunuri și servicii, potrivit proiectului.
De asemenea, se majorează mai multe taxe și impozite, dar și acciza pentru țigări, alcool și carburant.
Sindicatele amenință cu proteste masive din cauza măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Articolul Ilie Bolojan, despre legea austerității: Cel mai târziu marți să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii apare prima dată în Mediafax.
Tot acest cumul de taxe nu doar că i-a îngrijorat pe antreprenorii români, dar revolta acestora i-a determinat să ia în calcul decizii radicale, precum mutarea sediului fiscal în alte țări cu taxe mai mici. Ca efect, aceste măsuri de austeritate vor duce la scumpiri în lanț, vor reduce profitabilitatea firmelor, mai ales în HoReCa, transport și retail, și ar putea diminua consumul.
Noile măsuri fiscale anunțate în România includ creșterea TVA-ului de la 19% la 21%, majorarea accizelor la carburanți, alcool și tutun, impozit mai mare pe dividende (de la 10% la 16%) și pe profit (de la 16% la 19%).
Guvernul susține că ele sunt necesare pentru a evita criza bugetară. Totuși, încă un efect pe care executivul nu l-a luat în calcul ar putea fi un exod al companiilor din România, care deja iau în calcul mutarea afacerii în țări precum Bulgaria sau Cipru, unde impozitul pe profit și pe dividende sunt mai mici.
Kristine Bago: Relocarea afacerii nu e o soluțieAm întrebat-o pe dr. Kristine Bago, auditor financiar cu o vastă experiență în sectorul financiar, ce ar trebui să știe un antreprenor român înainte de a lua această decizie și, mai ales, dacă ar exista, într-adevăr, beneficii.
„Da, Bulgaria are un impozit pe profit de 10% și pe dividende de 5%, iar Cipru de 12,5% pe profit, deci mai mici decât noile taxe din România. Însă, relocarea nu e o soluție potrivită pentru orice firmă. De exemplu, o florărie sau un depozit nu pot fi mutate fără costuri suplimentare, iar transportul mărfurilor poate anula orice beneficiu fiscal”, a declarat Dr. Kristine Bago pentru Mediafax.
Kristine Bago
Potrivit acesteia, doar afacerile din IT, digital marketing, consultanță sau e-learning pot fi relocate cu adevărat ușor, deoarece nu implică prezența sau activități fizice.
Totuși, simpla mutare a sediului social nu este suficientă. „Chiar dacă firma are sediul fiscal în Bulgaria sau Cipru, activitatea desfășurată în România rămâne taxabilă aici. În plus, există și alte costuri ascunse: taxe pentru nerezidenți, diferențe culturale, lipsa vorbitorilor de engleză, cursul de schimb și riscul de a pierde clienți mari care evită colaborarea cu firme offshore”, atrage atenția auditorul financiar.
Un alt pericol este imprevizibilitatea fiscală: „Nu există nicio garanție că aceste țări nu vor introduce noi taxe peste un an. Am văzut exemple în alte state, inclusiv în SUA, unde paradisuri fiscale au devenit, peste noapte, zone cu impozite uriașe.”
Riscurile ascunse: taxe pentru nerezidenți și probleme de comunicareUn alt aspect ignorat adesea de antreprenori este legat de taxele ascunse și de barierele culturale. „În Bulgaria, de exemplu, capitalul social minim este de 1 leva, față de 200 de lei în România. Chiriile și utilitățile sunt mai ieftine, forța de muncă e mai accesibilă. Dar limba poate fi un obstacol serios. În Bulgaria nu se vorbește prea mult engleză, iar relația cu autoritățile e esențială. La fel, pot exista taxe suplimentare pentru firmele nerezidente, adică pentru cele străine care activează acolo”, arată auditorul.
Ea avertizează că nu trebuie analizate doar impozitul pe profit sau pe dividende, ci întreg cadrul legislativ: „Sunt țări unde firmele din afara granițelor sunt taxate suplimentar. Dacă ești outsider, e posibil să plătești taxe pe care companiile locale nu le plătesc. Tocmai de aceea, o analiză completă trebuie făcută împreună cu un expert local, nu cu cineva din România care nu cunoaște toate reglementările”, a adăugat aceasta.
Cipru și Bulgaria nu sunt paradisuri fiscale „magice”Dr. Kristine Bago avertizează că, deși Cipru are o reputație de „paradis fiscal”, realitatea e mai complicată. „În Cipru, impozitul pe profit este 12,5%. E drept că e mai mic decât în România, dar nu vorbim de o scutire totală. Iar avantajele fiscale pot dispărea oricând, pentru că multe state își ajustează rapid legislația fiscală. Nu există nicio garanție că în 2026 nu vor apărea taxe noi și în Cipru sau Bulgaria”, susține ea.
În opinia sa, pericolul cel mai mare nu e fiscalitatea în sine, ci instabilitatea legislativă: „Criza e peste tot, nu doar în România. Iar dacă aceste state, presate de UE sau de nevoia de bani la buget, vor introduce taxe pentru nerezidenți sau pentru firmele relocate, s-ar putea să ajungi într-o situație chiar mai proastă decât în România.”
Mutarea firmei poate însemna pierderea cliențilorUn risc deseori ignorat de antreprenori este cel comercial: „Am avut cazuri în care clienți mari, inclusiv companii de stat sau corporații, au refuzat să colaboreze cu firme înregistrate în offshore-uri, de teamă să nu fie asociate cu practici fiscale discutabile. Poți pierde colaboratori importanți dacă firma ta figurează într-o țară percepută ca paradis fiscal.”
Un alt aspect critic este legat de cursul valutar: „Chiar dacă Bulgaria va adopta euro, trebuie să vezi dacă fluctuațiile de curs îți afectează afacerea. În plus, multe firme românești preferă să lucreze în lei, iar dacă tu le impui plăți în euro sau altă monedă, s-ar putea să renunțe la colaborare”, a afirmat Bago.
Recomandarea finală: prudență maximă pentru antreprenoriConcluzia auditorului financiar este clară: „În acest moment, riscurile sunt mult prea mari în raport cu beneficiile. Recomand tuturor antreprenorilor să analizeze cu un consultant local din țara vizată toate implicațiile fiscale, logistice și comerciale. Mutarea unei firme nu este o decizie pe care să o iei într-o lună, doar pentru că în România au crescut impozitele.”
Ea atrage atenția că perioada următoare este una de incertitudine și că orice decizie pripită poate fi riscantă: „Până la 1 ianuarie 2026, nu aș face nicio mutare. E nevoie de o analiză pe termen lung, nu de reacții impulsive. Beneficiile fiscale sunt limitate, iar riscurile sunt foarte mari, de la taxe ascunse și instabilitate legislativă, până la pierderea clienților și costuri operaționale neașteptate”, a conchis experta.
Totuși, dacă vei lua această decizie, Kristine Bago insistă că trebuie să fii atent la următoarele lucruri:
Consultă un expert din țara în care vrei să te muți, nu doar din România, pentru a înțelege bine toate legile locale care influențează activitatea ta.
E important să analizezi stabilitatea legislativă a țării respective. Dacă legile se schimbă frecvent, poate fi riscant.
Fă un studiu complet al costurilor și impactului asupra afacerii, inclusiv cursul de schimb și analiza clienților.
Compară beneficiile fiscale (de exemplu, taxe mai mici) cu toate riscurile și costurile implicate.
În contextul actual, recomandarea este să amâni orice decizie importantă până după 1 ianuarie 2026, când situația va fi mai clară.
Cu toate acestea, ea a reiterat că riscurile depășesc beneficiile mutării afacerii în altă țară.
Articolul Efectul măsurilor fiscale. Antreprenorii români vor să-și mute afacerile în Bulgaria: ce riscuri ascunse pot apărea, explică un auditor financiar apare prima dată în Mediafax.
Bogdan Ivan a declarat vineri într-o postare pe Facebook că, potrivit datelor prezentate de Comandamentul Energetic Național, România produce aproximativ 5.800 MW de energie electrică pe zi, în condițiile unui consum mediu estimat la 6.000 MW. Diferența este acoperită prin importuri.
Ministrul a convocat directorii companiilor implicate în producția, transportul și furnizarea de energie pentru a verifica starea sistemului energetic. Potrivit acestuia, sunt disponibile rezerve în lacurile de acumulare, care pot fi utilizate în perioadele cu consum ridicat.
Oficialul a mai precizat că au început pregătirile pentru sezonul rece, în colaborare cu principalii actori din sectorul gazelor, în vederea asigurării livrărilor și menținerii prețurilor la un nivel stabil.
Articolul România are suficiente resurse de energie pentru această vară, anunță Ministrul Energiei apare prima dată în Mediafax.
Iranul folosește războiul cu Israelul ca pretext pentru o represiune fără precedent asupra cetățenilor și activiștilor, a avertizat laureata iraniană a Premiului Nobel pentru Pace, Narges Mohammadi, una dintre cele mai respectate voci ale disidenței iraniene. Într-un mesaj video transmis din locuința sa din Teheran, activista iraniană acuză regimul de la Teheran că profită de haosul generat de conflictul din iunie pentru a înăbuși și mai dur orice formă de opoziție.
„Asistăm la o escaladare a războiului pe care regimul îl duce împotriva propriului popor de 46 de ani. Acum, sub pretextul confruntării cu Israelul, represiunea s-a agravat”, a declarat Mohammadi pentru ABC News. Narges Mohammadi a fost condamnată, în total, la peste 36 de ani de închisoare pentru acuzații vagi legate de securitatea națională, frecvent folosite împotriva dizidenților.
După atacul aerian israelian din 23 iunie asupra închisorii Evin, autoritățile iraniene au transferat deținuții politici în alte închisori, precum Qarchak și Marele Teheran. Potrivit oficialilor iranieni, atacul s-a soldat cu cel puțin 71 de morți, iar ONU a catalogat acțiunea drept o „încălcare gravă a dreptului internațional.”
Mărturii din închisorile Iranului: „asemănător torturii”Activista pentru pace spune că ceea ce a urmat în interiorul sistemului penitenciar este chiar mai îngrijorător: „După atac, Evin a devenit o fortăreață. Transferurile de deținuți au loc sub pază militarizată, cu lunetiști și cătușe la mâini și picioare”. Condamnări au venit și din partea altor activiste, deținute politice, care au transmis din închisoarea Qarchak că suferința lor nu este mai mare decât cea impusă poporului iranian.
Familiile deținuților spun că închisoarea Qarchak se confruntă cu supraaglomerare, lipsa alimentelor și a apei potabile, a igienei și tratamentelor medicale, condiții descrise ca „asimilabile torturii.”
Regimul iranian a cerut confiscarea banilor laureatei, primiți odată cu NobelulPresiunile asupra activistei laureată cu Nobel cresc. Echipa sa de sprijin susține că ea a primit apeluri telefonice repetate prin care i se cere întoarcerea imediată la închisoare. Rudele și prietenii săi au fost convocați și hărțuiți de serviciile de informații, iar autoritățile au emis un ordin pentru confiscarea sumei primite odată cu Premiul Nobel, aproximativ 400.000 USD, practică deja aplicată în cazul unei alte laureatele iraniene, Shirin Ebadi.
„Vreau să văd sfârșitul Republicii Islamice, un regim represiv, misogin și nereformabil. Dar sunt împotriva războiului, pentru că acesta epuizează resursele societății civile și distruge speranța în democrație”, a transmis activista din Iran, menționând că nu se va opri „până în ziua în care Iranul va cunoaște democrația.”
Articolul Iranul folosește războiul cu Israel pentru represiuni dure împotriva propriilor cetățeni apare prima dată în Mediafax.
Un personaj influent la Moscova, Andrei Badalov, vicepreședintele companiei ruse de stat „Transneft”, în vârstă de 62 de ani, a murit vineri dimineață. Moartea a fost una violentă, după ce a căzut de la etajul 10 al apartamentului său. Locuința se află într-o zonă rezidențială de lângă Moscova.
Ancheta este în curs, iar autoritățile verifică circumstanțele incidentului. Surse citate de agenția TASS afirmă că versiunea preliminară este sinuciderea.
Potrivit ziua.md, Andrei Badalov ocupa funcția de vicepreședinte al „Transneft” din 2021, fiind responsabil de digitalizare, tehnologia informației și automatizarea proceselor. Înainte, a activat în cadrul institutului de cercetare „Voshod”, implicat în dezvoltarea sistemelor guvernamentale automatizate.
Moartea sa se adaugă unei serii de decese suspecte în rândul elitelor din sectorul energetic rus, survenite după începutul invaziei ruse în Ucraina.
Articolul Moarte suspectă la Moscova. Un important șef de companie de stat s-a prăbușit de la etajul 10 apare prima dată în Mediafax.
Judecătorul de drepturi şi libertăți din cadrul Judecătoriei Cluj-Napoca a admis vineri propunerea procurorilor de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile față de o persoană cercetată sub aspectul săvârșirii a două infracţiuni de agresiune sexuală și agresiune sexuală asupra unui minor, ce ar fi fost săvârșite asupra a doi minori, în vârstă de 14, respectiv 15 ani.
Inculpatul, în calitate de profesor meditator la matematică, profitând de cunoştinţele sale în domeniul pedagogic, „în realizarea unor rezoluţii infracţionale distincte, dar conform unui tipar infracţional constant, le-a supus pe victimele minore, în vârstă de 14 respectiv 15 ani la acea dată, elevele sale, unui proces sistematic de manipulare psihologică de tip grooming, sens în care, prin constrângere şi punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, a săvârşit asupra acestora multiple acte de natură sexuală”.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, acesta le-ar fi atins pe fete în mai multe zone și le-ar fi sărutat.
Articolul Un profesor de matematică din Cluj, arestat preventiv după ce ar fi agresat sexual două eleve apare prima dată în Mediafax.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a sesizat Curtea Constituțională a României cu privire la proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii educației fizice și sportului, adoptat de Camera Deputaților.
Potrivit unui comunicat al AUR, partidul consideră că această lege este neconstituțională în ansamblul ei, întrucât încalcă flagrant principiul bicameralismului, fundament al procesului legislativ din România. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adus modificări esențiale față de forma adoptată anterior de Senat, fără ca acestea să fi fost dezbătute sau aprobate de prima Cameră sesizată, spun reprezentanții AUR.
„Modificările aduse de majoritatea PNL-PSD-USR în Camera Deputaților au fost făcute cu dedicație, în interesul unor grupuri de influență politică și economică, nu în interesul sportului românesc. În forma finală, noțiunea generală de <instituții publice> a fost înlocuită cu o formulare restrictivă: <instituții de învățământ superior>. Astfel, forma adoptată de Camera Deputaților dă posibilitatea doar instituțiilor de învățământ superior să devină asociați în structuri sportive de drept privat, dar și crearea de cluburi sportive de drept privat prin asocierea între universități și autorități locale”, arată reprezentanții AUR.
Aceștia susțin că nu se opun implicării instituțiilor de învățământ superior în viața sportivă, însă resping ferm excluderea nejustificată a altor instituții publice care pot sprijini activitatea sportivă, cum ar fi instituții culturale, de tineret sau alte structuri administrative relevante.
AUR atrage atenția că această modificare favorizează traficul de influență și deschide larg poarta combinatoricii politice locale, transformând sportul românesc într-o platformă de interese și sinecuri.
„Sportul românesc nu trebuie capturat de rețele clientelare, ci susținut corect, echitabil și transparent. Reglementările trebuie să urmărească dezvoltarea performanței și accesului la sport pentru toți cetățenii, nu consolidarea unor legături obscure între politicieni și afaceriști cu influență în mediul universitar sau în administrația locală”, se precizează în comunicatul AUR.
Articolul AUR a sesizat CCR cu privire la modificările Legii Sportului apare prima dată în Mediafax.
