Agregator de ştiri

Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat luni, la finalul consultărilor de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan privind formarea unui nou guvern, că liberalii nu vor mai susține și nu vor participa la o guvernare alături de PSD, acuzând social-democrații că au blocat reformele și au întreținut politici bugetare nesustenabile.

Acesta a precizat că PNL respinge inclusiv varianta unui executiv condus de un premier tehnocrat dacă PSD ar face parte din coaliția de guvernare.

„Așa cum știți din deciziile pe care le-am luat anterior, Partidul Național Liberal nu va mai susține un guvern și nu va mai participa la un guvern în care se va regăsi și Partidul Social-Democrat. De asemenea, nu vom susține un guvern cu premier tehnocrat în care se va regăsi Partidul Social-Democrat. În condițiile în care PSD va fi la guvernare, Partidul Național Liberal va fi în opoziție. De ce suntem puși să avem această poziție? Ea nu este luată dintr-un calcul politic, ci este luată dintr-un interes legitim pentru țara noastră”, a spus Bolojan.

Cele trei „greșeli majore” ale clasei politice, enumerate de Bolojan

În discursul său, Ilie Bolojan a enumerat ceea ce a numit „trei erori majore” ale clasei politice: crearea unor așteptări bugetare care nu puteau fi susținute, formarea unor coaliții largi fără reforme și menținerea în funcții publice a unor persoane care „au folosit aceste funcții în scop extractiv pentru a extrage rente de la statul român”.

„În ultimii ani, lumea politică a făcut câteva greșeli majore. În primul rând, din punct de vedere al comunicării publice, a creat așteptări cetățenilor țării noastre care nu pot fi onorate în mod normal, depășind posibilitățile reale pe care le are România din punct de vedere bugetar. (…) A doua eroare majoră a fost să se creeze coaliții mari, cum a fost coaliția PSD-PNL, care au avut peste 60%, care doar au administrat mai bine sau mai rău lucrurile, dar nu au făcut reformele care trebuiau făcute pentru țara noastră. (…) A treia eroare a fost să permitem ca pe poziții importante, în companii și în unele locuri, să ajungă persoane care au folosit aceste funcții pentru a extrage rente de la statul român”, a explicat Bolojan.

El a mai precizat faptul că actualul guvern „a căzut pentru că a încercat să blocheze risipa din statul român”, iar continuarea unei formule comune cu PSD ar însemna „să continuăm erorile care au fost în perioada trecută”.

„Vom încerca în perioada următoare să facem ceea ce este nevoie pentru țara noastră în această formulă de interimat”, a spus acesta, adăugând că PNL va rămâne „un partid responsabil, care atunci când se vine cu soluții reale, este la masă și-și asumă răspunderea pentru România”.

Localnicii au raportat prăbușirea dronei duminică seară în comitatul Utena, potrivit Live Ukraine. Nu au fost găsiți explozibili la fața locului, iar autoritățile continuă să caute resturile.

Centrul Național de Management al Crizelor din Lituania a declarat că oficialii încearcă acum să determine cum a intrat drona pe teritoriul lituanian, la ce altitudine zbura și „ce lacune există în sistemul de detectare”. Sistemele radar nu au detectat nicio încălcare a spațiului aerian pe parcursul zilei.

Postul de televiziune lituanian LRT a sugerat că drona ar fi putut devia de la cursul său din cauza sistemelor electronice ale rușilor. În martie, o altă dronă militară ucraineană lansată spre Rusia a căzut și ea în Lituania.

Datele prezentate luni de Eurostat arată că, în 2024, 95% dintre copiii cu vârste cuprinse între 3 ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu în țările UE erau înscriși în învățământul preșcolar.

Procentul a crescut față de 2014, când doar 91,2% din copii erau înscriși la astfel de forme de învățământ.

Creșterea aduce Uniunea Europeană mai aproape de atingerea obiectivului stabilit, care vizează ca, până în 2030, cel puțin 96% dintre copii să beneficieze de educație și îngrijire în perioada preșcolară.

Cele mai ridicate rate de participare ale copiilor la învățământul preșcolar s-au înregistrat în Franța (100%), Belgia (98,1%), Lituania și Ungaria (97,9% fiecare).

La polul opus, cele mai scăzute rate sunt în România (76,5%), Slovacia (81,8%) și Cehia (86,4%).

Datele mai arată că, la nivelul UE, 95,1% dintre cadrele didactice din învățământul preșcolar erau femei.

Cele mai mari ponderi de cadre femei au fost înregistrate în România (99,7%), Slovacia (99,6%) și Ungaria (99,5%). La celălalt capăt al spectrului, dar cu ponderi totuși ridicate, s-au situat Țările de Jos (87,8%), Franța (91,6%) și Danemarca (92,5%).

Programele de tip IMM Invest pot dubla creditarea, dar trebuie gândite pe termen lung şi simplificate, iar execuţia este esenţială, a spus Ionuţ Pătrăhău, vicepreşedinte IMM, Raiffeisen Bank România, în cadrul unei emisiunii de business ZF Live.

Acestea sunt câteva dintre temele care vor fi dezbă­tute pe 20 mai, când Ziarul Financiar şi ING bank Ro­mâ­nia organizează confe­rin­ţa Energy Forward România/Rolul cap­tării şi stocării carbonului (CCS) şi al combustibililor sustenabili în tranziţia ener­getică – de la strategie la implementare. Conferinţa reuneşte lideri din industrie, autorităţi publice, experţi internaţionali şi actori-cheie din sectorul financiar şi juridic, pentru a discuta soluţii concrete de accelerare a investiţiilor în energie.

Tineco, brandul chinezesc de aspiratoare inteligente cu funcţie de aspirare şi spălare simultană, şi-a propus să tripleze vânzările pe piaţa din România în 2026, după un prim an de prezenţă oficială în care compania a avut vânzări de ordinul miilor de unităţi, preţul mediu al modelelor vândute fiind de 2.000 de lei.

Compania locală DEIO (fosta iTrade Integrated Systems), unul dintre cei mai mari parteneri Apple din România pe segmentul B2B, şi-a transformat modelul de business, trecând de la vânzări punctuale de echipamente IT la servicii gestionate pe bază de abonament lunar, şi vizează pentru anul acesta o cifră de afaceri de 4-5 milioane de euro, după ce în 2025 a încheiat cu peste 17 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 3,4 milioane de euro.

Acţiunile Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, companie controlată de statul român în proporţie de 80% şi la care fondurile de pensii Pilon II au circa 12%, au atins vineri un maxim istoric de 186,2 lei, cu capitalizare bursieră de 84 de miliarde de lei, după ce profitul net din T1/2026 a crescut cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut, la 1,307 mili­arde de lei.

Operatorul de telecomunicaţii Digi Communications (DIGI) a făcut primii paşi pe piaţa din Regatul Unit în primul trimestru din 2026, prin achiziţia unei participaţii de 51% în Whyfibre Limited, companie care deţine o reţea de fibră optică în dezvoltare în comitatele Bedfordshire şi Hertfordshire din sudul Angliei.

Acţiunile Şantierului Naval Orşova (SNO) se apreciau cu 7,2% vineri după-amiază, ducând dinamica săptămânală la 24% şi pe cea din ultimele 12 luni la 138%.

Compania de stat IAR Braşov, care produce şi repară piese de schimb pentru elicoptere, a încheiat primul trimestru din 2026 cu un profit net de 30,6 mil. lei, aproape dublu faţă de cele 15,5 ml. lei din aceeaşi perioadă a anului trecut.