Nicușor Dan, the President of Romania, arrived Thursday at the CSM headquarters, where he chaired the meeting of the Superior Council of Magistracy for the first time, in accordance with his constitutional duties.
According to the Constitution, the President of Romania presides over the proceedings of the Superior Council of Magistracy when he or she attends.
Present at the CSM meeting are the Chief Justice of the High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ), Lia Savonea; Romania’s Prosecutor General, Cristina Chiriac; CSM President Liviu Odagiu; and the remaining CSM members.
During the meeting, Nicușor Dan stated that he wished to bring the relationship between the prosecutor’s offices and the police to the Council’s attention.
Nicușor Dan stated that he is interested in the prosecutors who should investigate crimes committed by judges and prosecutors. “Crimes committed by judges and prosecutors undermine trust in the Romanian state. These must be prosecutors with experience and moral integrity,” Dan said.
“I came here solely for item 1, which concerns the prosecutors that the General Prosecutor’s Office proposes to investigate corruption offenses committed by magistrates. Here, we have a shortage of prosecutors in the special division within the General Prosecutor’s Office. We have only 3 out of 14.
Today, two more were nominated. Another was nominated for the Prosecutor’s Office attached to the Constanța Court of Appeals. This is an important issue because even the mere suspicion of such crimes among magistrates erodes and undermines Romanians’ trust in the Romanian state. It is important to resolve this matter administratively.
It is also part of the European Commission’s report on the rule of law. What else did I say in the chamber? I also said that this process must be carried out swiftly and with balance. That is why it is important to have a prosecutor with experience and unquestionable moral integrity, so that we can resolve this issue of suspicion. “I came here solely for item 1 on the agenda of the SCM meeting,” the President of Romania stated at the conclusion of his participation in the SCM meeting.
Președintele american Donald Trump a criticat cuplul Sussex în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri în fața jurnaliștilor.
El a afirmat că nu era „un admirator” al prințului Harry și a lui Meghan Markle, fiind de părere că aceștia „au tratat familia regală cu mare lipsă de respect”.
„Nu mi-a plăcut. Dacă aș fi fost în locul familiei regale, nu i-aș fi primit înapoi”, a spus Trump despre cuplul Sussex, potrivit The Guardian.
Pe de altă parte, președintele american a precizat că relațiile sale cu regretata regina Elisabeta a II-a au fost foarte bune, la fel și cele cu regele Charles.
„Am avut o relație foarte bună cu regina, chiar foarte bună. Am ajuns să o cunosc foarte bine. O relație foarte bună am avut și cu regele Charles – l-am cunoscut atât ca prinț Charles, cât și ca rege Charles. Îl cunosc de mult timp”, a zis Trump.
Prințul Harry și Meghan Markle s-au întors în Marea Britanie după șase aniCuplul s-a întors în Marea Britanie săptămâna trecută, la șase ani după ce a plecat în SUA. Locuiau în California din 2020. Ei nu au vorbit încă public despre planurile lor, însă informațiile apărute în spațiul public menționează că ei vor rămâne în țară pentru o „perioadă îndelungată”.
Cei doi membri ai familiei regale, care nu îndeplinesc atribuții oficiale, se vor stabili în zona Cotswolds, de lângă Londra.
Copiii lor, Archie și Lilibet au fost înscriși la o școală din Marea Britanie, urmând să înceapă cursurile de săptămâna viitoare.
„USR a încercat în Comisia LIBE a Parlamentului European să promoveze o rezoluție privind situația statului de drept din România. Demersul nu a obținut susținerea necesară pentru a merge mai departe”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Rogobete.
Acuzații de trădareRogobete a lansat critici dure la adresa demersurilor Grupului Renew, afirmând că solicitarea unor măsuri europene care ar putea afecta finanțarea României pentru obținerea unui avantaj în disputa politică internă reprezintă, în opinia sa, „trădare de țară”.
„Să ceri instituțiilor europene să blocheze sau să condiționeze banii europeni destinați României doar pentru a obține un avantaj în războiul politic intern este, din punctul meu de vedere, un gest de o gravitate fără precedent. Este trădare de țară”, a transmis liderul social-democrat.
Solicitare pentru intervenția instituțiilor judiciareFostul ministru a afirmat că este oportună deschiderea unei anchete de către instituțiile abilitate împotriva liderilor politici și a Guvernului Bolojan.
„Cred că este legitimă inclusiv întrebarea dacă nu se impune deschiderea unei anchete de către instituțiile judiciare competente pentru a stabili dacă acțiunile unor reprezentanți politici și eventualele decizii sau demersuri ale Guvernului demis condus de Ilie Bolojan au încălcat legea și dacă pot intra sub incidența unor infracțiuni împotriva statului”, notează Rogobete.
În mesajul său, Rogobete subliniază că disputele politice sunt firești într-o democrație, însă consideră că acestea nu trebuie să afecteze interesele României și accesul la fondurile europene.
„Nu poți cere sancționarea României pentru a-ți salva partidul. Nu poți transforma miliardele de euro destinate românilor într-o armă de negociere politică”, a mai declarat Rogobete.
OMV Petrom (SNP) celebrează, joi, fix 25 de ani de la listarea la Bursa de Valori București (BVB), perioadă în care compania s-a transformat semnificativ și a creat valoare pe termen lung pentru acționari și pentru economia României.
„În ultimii 25 de ani, OMV Petrom a parcurs o transformare profundă. Am evoluat de la o companie predominant locală de petrol și gaze naturale la o companie regională integrată de energie, – un furnizor de încredere pentru România, contribuind cu aproximativ o treime din carburanții și gazele naturale și circa 10% din producția de energie electrică ale țării. Astăzi, continuăm această transformare prin dezvoltarea Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din Uniunea Europeană, și prin alte investiții în proiecte cu emisii de carbon reduse și zero. Obiectivul nostru rămâne acela de a crea valoare pe termen lung pentru acționarii noștri și pentru economia României”, a declarat Christina Verchere, director general al OMV Petrom, cu ocazia evenimentului aniversar, la finalul căruia s-a sunat, simbolic, clopoțelul BVB.
Peste o jumătate de milion de români ca acționari direcțiPotrivit șefei OMV Petrom, compania a fost listată la BVB pe 3 septembrie 2001, moment în care capitalizarea era de 1,6 miliarde de lei, iar în prezent, a ajuns la o valoare de piață de aproximativ 75 de miliarde de lei, adică o creștere de aproape 50 de ori în ultimii 25 de ani.
Astfel, valoarea unei investiții de 1,000 RON în acțiuni OMV Petrom la finalul anului 2001, împreună cu dividendele încasate, ar fi de peste 50.000 RON la finalul lunii august 2026, potrivit oficialilor.
Din 2004, de la finalizarea privatizării, OMV Petrol a contribuit cu peste 48 de miliarde de euro prin taxe, impozite si dividende și, mai important, a spus Christina Verchere, a investit peste 21 de miliarde de euro în România și a alocat 210 milioane de euro pentru a sprijini comunitățile prin inițiative legate de educație, sănătate, protecția mediului și de dezvoltare locală.
„Cred cu tărie că o companie este parte a societății, suntem parte a procesului de a furniza un produs, asta este ceea ce facem noi, iar în cazul nostru este vorba despre energie. Suntem parte din structura economică a țării și, de asemenea, din structura socială a țării”, a spus CEO-ul OMV Petrom.
În prezent există peste o jumătate de milion de români ca acționari direcți la OMV Petrom și aproximativ 8,5 milioane de persoane sunt acționari indirecți, prin intermediul fondurilor de pensii locale, de Pilon 2 sau Pilon 3, la care contribuie obligatoriu, respectiv facultativ.
„Prin urmare, performanța noastră contribuie nu numai la randamentul investitorilor, ci și la economiile pe termen lung a milioane de români”, a explicat Christina Verchere la BVB.
„Investim în proiecte care vor modela viitorul energetic al României. În special, desigur, proiectul Neptun Deep, care este cel mai mare proiect de gaze naturale din Uniunea Europeană. Pe lângă acestea, investim și în combustibili sustenabili, energie regenerabilă și alte soluții energetice cu emisii reduse de carbon. Aceste proiecte sunt concepute pentru a consolida securitatea energetică, a sprijini dezvoltarea economică și, de asemenea, pentru a crea valoare pe termen lung. Iar ambiția noastră rămâne clară, de a crea valoare pe termen lung pentru acționarii noștri, contribuind în același timp la economia și viitorul energetic al României”, a declarat Christina Verchere.
Peste 25 de ani, compania are toate șasele să fie și mai puternică, dată fiind strategia de investiții, menită să mențină compania relevantă și să acopere nevoile generate de toate trendurile de consum, așa cum a spus șefa OMV, ca răspuns la întrebarea reporterului Mediafax.
„În sectorul energetic, privim pe termen lung. Suntem o companie pe termen lung prin natura noastră. Poate părea că lumea are evident multe lucruri pe termen scurt, dar noi gândim pe termen lung. Nu sunt sigur că ne gândim până la 20, scuze, 25 de ani, dar dacă aș putea face câteva comentarii personale. Cred fundamental că strategia pe care o avem implementată este atât de a furniza energia de care avem nevoie astăzi, susținută de securitatea energetică, cât și de a privi spre viitor în ceea ce privește produsele în schimbare pe care societatea le așteaptă în ceea ce privește decarbonizarea. Am investit, până la sfârșitul acestui deceniu, 11 miliarde de euro pentru a face ambele lucruri, Neptun Deep fiind unul dintre ei, dar și energia regenerabilă, precum și biocombustibilii, toate acestea au scopul de a face ca acestea să fie relevante în furnizarea de energie și transport pentru societate în deceniile următoare”, a declarat Christina Verchere.
„Așadar, strategia noastră se referă la tendințele pe termen lung pe care le observăm și la modul în care vrem să ne asigurăm că acest lucru înseamnă, de asemenea, să ne asigurăm că suntem o companie puternică. Pentru că, așa cum a spus Radu (Radu Hanga, președintele BVB – n.r.), cred că o OMV Petrom puternică este o contribuție importantă la România. Așadar, în 25 de ani, cred că ne veți vedea, sperăm, mai puternici. Cred că ne îndreptăm către o companie mult mai regională. Așadar, ne vom mândri cu România și o vom duce și în afara țării”, a spus CEO-ul OMV Petrom.
În ce privește proiectul strategic Neptun Deep, Christina Verchere a reiterat că acesta este în grafic, cu producția programată pentru 2027, fără a restrânge termenul de livrare a primei molecule de gaz din perimetrul de mare adâncime din Marea Neagră. Șefa OMV Petrom a precizat de asemenea, încă o dată, la întrebarea jurnaliștilor privind chestiuni de securitate legate de lucrările din largul apelor românești, că responsabilii companiei colaborează cu toate autoritățile române, iar proiectul a avansat fără întreruperi.
„În primul rând, cred că este important de menționat că am luat decizia de investiție pentru Neptun în iunie 2023, conștienți de ceea ce se întâmpla în lume la acea vreme. Așadar, am ajuns aici înțelegând situația și gândindu-ne la planul de securitate pentru proiect. Acesta este primul lucru cu care aș dori să vă las. În al doilea rând, avem mai multe activități în Marea Neagră decât doar Neptun Deep. Desfășurăm operațiuni în apele puțin adânci și am făcut asta tot timpul. În plus, aducem țiței în Constanța pentru rafinărie. Toate acestea, împreună cu Neptun Deep, fără întreruperi. Al treilea punct cu care v-aș lăsa este că lucrăm foarte strâns cu autoritățile române în ceea ce privește toate activitățile noastre din Marea Neagră și toate activitățile noastre sunt neîntrerupte”, a conchis șefa OMV Petrom.
Platforma de producție „Neptun Alpha” a fost instalată cu succes în largul Mării Negre, după cum au anunțat, pe 20 iulie, partenerii egali în proiectul Neptun Deep, OMV Petrom, operator, și Romgaz. Platforma cântărește peste 16.500 de tone și măsoară peste 225 de metri, iar structurile aferente acesteia au fost instalate cu ajutorul Saipem 7000, a treia cea mai mare navă-macara semi-submersibilă din lume. Începerea producției este estimată pentru 2027, fără a fi indicată un interval mai exact al anului.
Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, reprezintă o investiție comună de aproximativ 4 miliarde de euro și va genera o producție anuală estimată de circa 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Ce înseamnă OMV Petrom pentru piața de capitalPe parcursul celor 25 de ani de prezență la Bursa de Valori București au fost realizate aproximativ 2,3 milioane de tranzacții cu acțiuni SNP. Din momentul listării până în 31 august 2026, investitorii au tranzacționat un număr de peste 61 miliarde de acțiuni SNP în valoare de peste 26 miliarde de RON.
„Aniversăm un sfert de secol alături de OMV Petrom la Bursa de Valori București – una dintre cele mai puternice companii din Europa de Sud-Est și al doilea cel mai mare emitent român de pe piață după capitalizare. În toți acești ani, OMV Petrom a devenit un reper de profesionalism, care îmbină guvernanța corporativă cu responsabilitatea continuă față de investitori. Acțiunea SNP, tranzacționată individual sau prin 7 ETF-uri listate la BVB care urmăresc indici din componența cărora face parte, este o alegere firească în portofoliile a sute de mii de români. Suntem încrezători că un partener de calibrul OMV Petrom în ecosistemul bursier va continua să însuflețească dezvoltarea României și va deschide noi drumuri spre progres și energie sustenabilă”, a declarat Remus Vulpescu, Director General Bursa de Valori București.
OMP Petrom este controlată de compania omonimă din Austria OMV Aktiengesellschaft, care dețin 51,2% din acțiuni, iar OMV Petrom, iar acționarii români dețin circa 46% din acțiuni, dintre care statul român, prin Ministerul Energiei, 20,7%, iar 25,1%, de fondurile de pensii din România, precum și de alte persoane fizice și entități juridice românești, potrivit datelor la sfârșitul lunii iunie 2026. Restul de 3% sunt deținute de alți investitori străini.
Varșovia urmează să își exprime „opoziția fermă față de escaladarea acțiunilor agresive ale Rusiei”, au transmis oficialii polonezi.
Decizia vine la o zi după ce Ministerul polonez de Externe și-a exprimat solidaritatea cu Germania, în urma informațiilor potrivit cărora Rusia s-ar afla în spatele tentativei de atac de la aeroportul Leipzig/Halle, produsă în luna august.
Guvernul german a anunțat marți că a ajuns la concluzia că Rusia este responsabilă pentru incident, în urma investigațiilor poliției și a informațiilor serviciilor de informații. O dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită pe 4 august în apropierea unui avion cargo ucrainean la aeroportul Leipzig/Halle și a fost dezamorsată.
Polonia a condamnat miercuri „actele de sabotaj și tentativele de atac hibrid” pe teritoriul statelor membre NATO și UE și a transmis că își va intensifica eforturile pentru consolidarea flancului estic al Alianței și al Uniunii Europene.
Rusia a respins acuzațiile Germaniei și a calificat afirmațiile privind implicarea sa în incidentul de la Leipzig drept nefondate.
„Eu am venit doar pentru punctul 1, care se referă la procurorii pe care parchetul general îi propune pentru investigarea a infracțiunii de corupție săvârșite de magistrați. Aici avem un deficit de procurori la secția specială din cadrul parchetului general. Avem doar 3 din 14.
Azi au mai fost propuși 2. A mai fost propus unul la parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Este un subiect important pentru că suspiciunea de infracțiune chiar în gen în rândul magistraților deteriorează, afectează încrederea românilor în statul român. Este important să tranșăm administrativ chestiunea asta.
Este și parte din raportul pe statul de drept al Comisiei Europene. Ce am mai spus în sală? Am mai spus că această activitate trebuie dusă cu celeritate și cu echilibru. De aceea e important să fie procuror cu experiență și cu o probabilitate morală incontestabilă, astfel încât să rezolvăm problema asta de suspiciune. Aici am venit doar pentru punctul 1 de pe ordinea de zi al ședinței CSM-ului”, a declarat la finalul participării la CSM președintele României.
UPDATE. Nicușor Dan a declarat că este interesat de procurorii care ar trebui să cerceteze infracțiunile săvârșite de magistrați. „Infracțiunile comise de magistrați deteriorează încrederea în statul român. Trebuie să fie procurori cu experiență și cu probitate morală”, a declarat Dan.
Nicușor Dan, președintele României, a ajuns astăzi la sediul CSM, unde prezidează în premieră, potrivit atributelor constituționale, ședința Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit Constituției, preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
La ședința CSM sunt prezenți șeful ÎCCJ, Lia Savonea, procurorul general al României, Cristina Chiriac, președintele CSM Liviu Odagiu și restul membrilor CSM.
În timpul ședinței, Nicușor Dan a spus că dorește să pună în discuția Consiliului relația parchetelor cu Poliția.
Secretarul Pentagonului, Pete Hegseth, a prelungit desfășurarea unităților Armatei și Marinei SUA în Orientul Mijlociu până în 2027, a relatat The Wall Street Journal (WSJ), citând surse.
Prelungirea vizează aproximativ 50.000 de soldați.
Potrivit surselor ziarului, aceasta face „parte a unei strategii pe termen lung menite să-i ofere președintelui american Donald Trump libertate de acțiune în acest război”.
Potrivit WSJ, în special, 19 nave și vapoare militare, sisteme de apărare aeriană, avioane de vânătoare și unități de aterizare vor continua să fie desfășurate în Orientul Mijlociu în 2027.
După cum notează ziarul, la începutul războiului cu Iranul, Pete Hegseth a afirmat în repetate rânduri că conflictul se va încheia rapid.
Cu toate acestea, WSJ relatează acum că Casa Albă se așteaptă ca acesta să continue până în 2027.
Surse citate de WSJ susțin că Donald Trump dorește să mențină o prezență militară în Orientul Mijlociu pentru a-și asigura flexibilitatea, inclusiv acțiuni ofensive terestre, în cazul în care conflictul escaladează.
Agenția de Poliție Metropolitană din Seul l-a trimis, joi, pe Bang la Parchetul Districtului Sud din Seul, solicitând punerea sa sub acuzare pentru încălcarea legii privind piețele de capital, potrivit agenției de poliție și parchetului, citată de Associated Press.
Bang Si-Hyuk este miliardarul fondator, dar și președinte al companiei Hybe. Compania este acuzată că că ar fi indus în eroare investitorii în 2019.
Bang le-a sugerat investitorilor companiei că nu avea planuri imediate de a intra pe bursă, determinându-i astfel să-și vândă acțiunile către un fond de capital privat cu puțin timp înainte ca compania să procedeze la o ofertă publică inițială.
Alți patru suspecți, puși sub acuzarePotrivit presei sud-coreene, poliția a trimis, joi, la procuratură și alți patru suspecți, între care se numără directori ai Hybe și reprezentanți ai fondului de capital privat, solicitând punerea lor sub acuzare.
Reprezentanții Hybe au declarat că Bang neagă orice faptă ilegală.
„Am răspuns în mod constant la acuzații cu dovezi și fapte obiective. Ne așteptăm ca acuzațiile să fie soluționate pe deplin și în mod transparent prin intermediul procesului juridic”, a declarat, joi, echipa de avocați a lui Bang într-un comunicat.
Poliția sud-coreeană a mai cerut arestarea magnatului BTS și anteriorPoliția a solicitat anterior arestarea lui Bang de două ori, în aprilie și mai, însă procurorii au respins aceste cereri, pe motiv că poliția nu a furnizat motive suficiente pentru arestarea sa și nu a respectat solicitarea procurorilor de a porni o anchetă suplimentară asupra cazului fondatorului companiei Hybe.
Observatorii spun că procurorii ar putea solicita din nou o anchetă suplimentară din partea poliției, în loc să-l pună imediat sub acuzare pe Bang.
Vestea problemelor legale ale lui Bang a ieșit la iveală după ce BTS s-a reunit și a lansat un turneu mondial mult așteptat la începutul acestui an, după o pauză muzicală de aproape patru ani cauzată de serviciul militar obligatoriu al membrilor trupei în Coreea de Sud.
Președintele american Donald Trump susține că Statele Unite au o capacitate de supraveghere atât de mare asupra Iranului, încât armata americană poate urmări fiecare mișcare a forțelor iraniene.
„Nu se pot mișca. Nu pot merge nici la baie fără să-i vedem”, a spus Trump, după care a adăugat că SUA au detectat și distrus un sistem iranian de rachete aflat în construcție în apropierea Strâmtorii Ormuz.
Declarația lui Trump a fost făcută într-un cadru informal, în fața Casei Albe, în prezența reporterilor, în cadrul unei sesiuni ad-hoc de întrebări și răspunsuri.
„Vedem tot ce fac”În acest context, Trump a mai spus că forțele americane au observat că Iranul încerca să își reconstruiască sistemele radar și capacitățile de rachete din regiune.
Mai mult, militarii americani au identificat inclusiv construirea unui sistem destinat lansării de mine în apele Strâmtorii Ormuz.
„Îl construiau. Era aproape terminat, așa că l-am eliminat. Am văzut că îl construiau. Vedem tot ce fac”, a spus Trump.
„Control foarte puternic” asupra strâmtoriiPreședintele american a susținut că Statele Unite au eliminat și minele din Strâmtoarea Ormuz și că navele petroliere continuă să traverseze zona.
Trump a afirmat că SUA au „un control foarte puternic” asupra strâmtorii, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol.
„Controlăm și continuăm să controlăm Strâmtoarea Ormuz. Scoatem în fiecare zi numeroase nave, cu milioane de barili de petrol. În cea mai mare parte, facem acest lucru fără probleme”, a declarat Trump.
Acesta spune că forțele iraniene mai lansează ocazional drone, însă acestea sunt interceptate de armata SUA.
„Din când în când, lansează o dronă și noi o doborâm. Dar avem control, un control foarte puternic”, a spus Trump.
Trump amenință cu noi lovituriDeclarațiile lui Trump vin după noua escaladare de la sfârșitul săptămânii trecute a confruntării militare dintre Statele Unite și Iran, când forțele militare americane au bombardat din nou Iranul, după o pauză de aproximativ o lună.
Trump a transmis că armata americană este pregătită să lanseze noi atacuri dacă situația o impune și că Statele Unite dispun de capacitatea de a lovi ținte iraniene înainte ca acestea să devină operaționale.
Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic major pentru economia mondială, iar orice blocare sau perturbare a traficului maritim de aici poate afecta aprovizionarea cu energie și prețurile internaționale ale petrolului.
Deputatul PSD Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, susține că românii trec prin una dintre „cele mai grele perioade pentru economia românească din ultimii 30 de ani”, făcând apel către Guvern să adopte măsuri pentru sprijinirea companiilor și protejarea locurilor de muncă.
„Am fost în fabrici, am vorbit cu oameni care produc în România și cu antreprenori care țin în spate mii de locuri de muncă. Am ascultat problemele lor, am văzut presiunea uriașă pe care o resimt și mesajul este foarte clar: trecem prin una dintre cele mai grele perioade pentru economia românească din ultimii 30 de ani. Costurile au crescut, predictibilitatea a scăzut, iar pentru foarte multe companii fiecare lună a devenit o luptă pentru menținerea producției și a locurilor de muncă.”, a scris Bogdan Ivan pe pagina sa de Facebook.
Acesta spune că România nu își mai permite „măsuri luate de la o zi la alta” și susține că este nevoie de un „plan coerent”, care să ofere companiilor mai multă stabilitate.
El propune trei direcții principale, referitoare la prețul carburanților, securizarea gazelor naturale și reducerea costurilor cu energia electrică pentru companiile românești.
„România nu mai are nevoie de improvizații, de măsuri luate de pe o zi pe alta sau de explicații după ce problemele au apărut deja. Are nevoie de un plan real, coerent și aplicabil, construit în jurul a trei măsuri clare.”, precizează Ivan.
Cele trei măsuri propuse de Bogdan IvanPrima măsură propusă de fostul ministru al Energiei este declararea unei situații de criză în domeniul carburanților.
„Prima: declararea unei situații de criză în domeniul carburanților, astfel încât statul să poată interveni rapid și eficient, iar prețul final la pompă să nu mai fie lăsat să crească fără control.”, precizează el.
A doua măsură se referă la gazele naturale. Bogdan Ivan spune că România se pregătește pentru o „iarnă complicată, cu prețuri ridicate și cu prea multă incertitudine”.
„A doua: securizarea gazelor naturale ale României. Intrăm într-o iarnă complicată, cu prețuri ridicate și cu prea multă incertitudine atât pentru populație, cât și pentru economie. România are resurse și trebuie să le folosească inteligent, în primul rând pentru siguranța energetică și pentru susținerea economiei naționale.”
A treia măsură vizează prețul energiei electrice pentru companiile românești. Deputatul PSD spune că industria nu poate rămâne competitivă dacă firmele suportă costuri ridicate cu energia.
„A treia: energie electrică la un preț competitiv pentru companiile românești. Nu poți cere industriei să producă, să investească, să păstreze locurile de muncă și să concureze pe piața europeană, în timp ce o lași să suporte unele dintre cele mai mari costuri cu energia.”, scrie acesta.
Ivan precizează că „nu mai este timp pentru soluții mimate sau pentru amânări”.
„Trebuie acționat acum, înainte ca firmele românești să fie puse în genunchi și înainte ca oamenii să plătească și mai mult pentru lipsa de decizie.”, adaugă el.
„PSD își asumă responsabilitatea guvernării și își asumă găsirea soluțiilor de care România are nevoie. România are nevoie de un Guvern stabil, de decizii predictibile și de o majoritate care să își asume protejarea economiei, a companiilor românești și, înainte de toate, a locurilor de muncă.”, declară Ivan.
