Agregator de ştiri

Guvernul indian și-a exprimat îngrijorarea profundă față de atacul asupra singurului complex nuclear civil din Emiratele Arabe Unite, calificând incidentul drept „o escaladare periculoasă”, relatează news.sky.com.

Ministerul indian de Externe a solicitat într-un comunicat „reticență și revenirea la dialog și diplomație”, în contextul în care Abu Dhabi nu a indicat public cine consideră că se află în spatele atacului, precizând doar că dronele au venit dinspre frontiera de vest a țării. Arabia Saudită, Egiptul și Emiratele Arabe Unite au condamnat cu fermitate incidentul.

Abu Dhabi – A fire broke out outside the Barakah Nuclear Power Plant in Al Dhafra area of Abu Dhabi following a drone attack, UAE officials confirmed.The Abu Dhabi Media Office stated that the fire occurred in an electricity generator located outside the nuclear facility. pic.twitter.com/gWsOlDmxl8

— NextMinute News (@nextminutenews7) May 17, 2026

Nicio scurgere de radiații

Autoritatea de reglementare nucleară a Emiratelor, FANR, a anunțat că nu a fost înregistrată nicio scurgere radioactivă în urma incendiului declanșat de atacul cu dronă asupra unei porțiuni din centrală.

Nu există niciun pericol pentru populație sau pentru mediul înconjurător și nu au fost raportate victime, se arată în comunicatul instituției.

FANR continuă monitorizarea situației și a îndemnat publicul „să evite răspândirea de zvonuri” în legătură cu incidentul.

Autoritatea a subliniat că instalația a fost construită conform unor standarde înalte de siguranță și „include multiple straturi independente de protecție”.

Informații de context

Centrala Nucleară Barakah din Abu Dhabi a fost lovită duminică de o dronă.

Emiratele Arabe Unite au confirmat oficial incidentul, pe care îl consideră deosebit de grav.

În urmă cu trei săptămâni, Iranul avertizase că „Orice acțiune pe teritoriul EAU va fi întâmpinată cu o forță zdrobitoare”.

Potrivit biroului de comunicare al Abu Dhabi, incendiul s-a produs la un generator de electricitate localizat în exteriorul centralei nucleare.

Autoritățile electorale din Peru au confirmat duminică rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, stabilind că Keiko Fujimori și Roberto Sánchez vor înfrunta în turul doi programat pe 7 iunie, potrivit AP.

Consiliul Electoral Național a validat numărătoarea finală a voturilor publicată vineri, după ce niciunul dintre cei 35 de candidați nu a reușit să obțină mai mult de jumătate din voturile valabile – prag necesar pentru câștigarea alegerilor din primul tur.

Cine sunt candidații

Keiko Fujimori, congresmenă în vârstă de 50 de ani și fiica regretatului fost președinte Alberto Fujimori, a obținut 17,19% din voturi – aproximativ 2,8 milioane – în numele partidului Fuerza Popular.

Este pentru a patra oară când aceasta ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale din Peru.

Contracandidatul său, Roberto Sánchez, reprezentant al partidului Juntos por el Perú și fost ministru al comerțului exterior în guvernul lui Pedro Castillo, a acumulat 12,03% din voturi, adică peste 2 milioane de sufragii.

Provocări pentru turul doi. Tema campaniei – combaterea criminalității

Ambii candidați pornesc cu un handicap semnificativ: peste 70% dintre alegători nu i-au votat în primul tur, ceea ce îi va obliga să construiască coaliții largi pentru a avea șanse reale de victorie pe 7 iunie.

Scrutinul are loc într-un context marcat de o profundă criză politică.

În ultimul deceniu, Peru a fost guvernat de opt președinți diferiți, în mijlocul unor confruntări repetate între Parlament și puterea executivă, iar protestele din 2022-2023 s-au soldat cu moartea a 50 de manifestanți.

Principala temă a campaniei rămâne combaterea criminalității, îngrijorarea numărul unu a peruanilor, în ciuda faptului că economia țării, bazată în mare parte pe minerit, a dovedit o rezistență remarcabilă la turbulențele politice.

Autoritățile electorale din Peru au confirmat duminică rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, stabilind că Keiko Fujimori și Roberto Sánchez vor înfrunta în turul doi programat pe 7 iunie, potrivit AP.

Consiliul Electoral Național a validat numărătoarea finală a voturilor publicată vineri, după ce niciunul dintre cei 35 de candidați nu a reușit să obțină mai mult de jumătate din voturile valabile – prag necesar pentru câștigarea alegerilor din primul tur.

Cine sunt candidații

Keiko Fujimori, congresmenă în vârstă de 50 de ani și fiica regretatului fost președinte Alberto Fujimori, a obținut 17,19% din voturi – aproximativ 2,8 milioane – în numele partidului Fuerza Popular.

Este pentru a patra oară când aceasta ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale din Peru.

Contracandidatul său, Roberto Sánchez, reprezentant al partidului Juntos por el Perú și fost ministru al comerțului exterior în guvernul lui Pedro Castillo, a acumulat 12,03% din voturi, adică peste 2 milioane de sufragii.

Provocări pentru turul doi. Tema campaniei – combaterea criminalității

Ambii candidați pornesc cu un handicap semnificativ: peste 70% dintre alegători nu i-au votat în primul tur, ceea ce îi va obliga să construiască coaliții largi pentru a avea șanse reale de victorie pe 7 iunie.

Scrutinul are loc într-un context marcat de o profundă criză politică.

În ultimul deceniu, Peru a fost guvernat de opt președinți diferiți, în mijlocul unor confruntări repetate între Parlament și puterea executivă, iar protestele din 2022-2023 s-au soldat cu moartea a 50 de manifestanți.

Principala temă a campaniei rămâne combaterea criminalității, îngrijorarea numărul unu a peruanilor, în ciuda faptului că economia țării, bazată în mare parte pe minerit, a dovedit o rezistență remarcabilă la turbulențele politice.

Organizația Mondială a Sănătății a declarat duminică urgență de sănătate publică de interes internațional după izbucnirea unui focar de Ebola în Congo și Uganda, potrivit AP.

Până în prezent au fost raportate peste 300 de cazuri suspecte și 88 de decese.

Focarul este cauzat de virusul Bundibugyo, o variantă rară a bolii Ebola pentru care nu există tratamente sau vaccinuri aprobate.

Este a treia oară în istorie când a fost detectată această tulpină

Este doar a treia oară în istorie când această tulpină este detectată, după epidemiile din Uganda în 2007-2008 și din Congo în 2012.

OMS a precizat că situația nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice precum COVID-19 și a recomandat menținerea deschisă a frontierelor internaționale.

Declarația are însă scopul de a mobiliza agențiile donatoare și guvernele să acționeze coordonat.

Răspândire îngrijorătoare

Un caz confirmat în laborator a fost raportat în Kinshasa, capitala Congo, aflată la aproximativ 1.000 de kilometri de epicentrul focarului din provincia Ituri – semn că virusul s-ar putea răspândi mai departe.

Totodată, guvernul din Goma, cel mai mare oraș din estul Congo, a anunțat duminică primul caz confirmat în oraș.

Cele două cazuri înregistrate în Uganda implică persoane venite din Congo – una dintre ele a decedat la un spital din capitala Kampala.

OMS avertizează că procentul ridicat de cazuri pozitive în rândul probelor testate și răspândirea geografică rapidă sugerează că focarul real este „potențial mult mai mare decât cel detectat și raportat în prezent”.

Detectare întârziată și condiții dificile

Directorul CDC Africa, dr. Jean Kaseya, a atras atenția că epidemia a început în aprilie, dar autoritățile nu au fost alertate decât pe 5 mai – prin intermediul rețelelor de socializare – moment în care fuseseră deja înregistrate 50 de decese.

„Nu știm cât de mare este amplitudinea acestei epidemii”, a declarat Kaseya.

Eforturile de răspuns sunt complicate suplimentar de conflictul armat din regiune, de mișcarea constantă a populației legate de activitățile miniere și de prezența grupărilor militante.

Lucrători din domeniul sănătății au murit

Cel puțin patru lucrători din domeniul sănătății au murit după ce au prezentat simptome de Ebola.

O echipă de 35 de experți OMS și ai Ministerului Sănătății din Congo a sosit deja în provincia Ituri, împreună cu șapte tone de provizii și echipamente medicale de urgență.

CDC a emis un avertisment de călătorie și monitorizează punctele de intrare în țară, iar agenția lucrează la suplimentarea personalului său din Congo, unde are deja un birou cu 30 de angajați.

Organizația Mondială a Sănătății a declarat duminică urgență de sănătate publică de interes internațional după izbucnirea unui focar de Ebola în Congo și Uganda, potrivit AP.

Până în prezent au fost raportate peste 300 de cazuri suspecte și 88 de decese.

Focarul este cauzat de virusul Bundibugyo, o variantă rară a bolii Ebola pentru care nu există tratamente sau vaccinuri aprobate.

Este a treia oară în istorie când a fost detectată această tulpină

Este doar a treia oară în istorie când această tulpină este detectată, după epidemiile din Uganda în 2007-2008 și din Congo în 2012.

OMS a precizat că situația nu îndeplinește criteriile unei urgențe pandemice precum COVID-19 și a recomandat menținerea deschisă a frontierelor internaționale.

Declarația are însă scopul de a mobiliza agențiile donatoare și guvernele să acționeze coordonat.

Răspândire îngrijorătoare

Un caz confirmat în laborator a fost raportat în Kinshasa, capitala Congo, aflată la aproximativ 1.000 de kilometri de epicentrul focarului din provincia Ituri – semn că virusul s-ar putea răspândi mai departe.

Totodată, guvernul din Goma, cel mai mare oraș din estul Congo, a anunțat duminică primul caz confirmat în oraș.

Cele două cazuri înregistrate în Uganda implică persoane venite din Congo – una dintre ele a decedat la un spital din capitala Kampala.

OMS avertizează că procentul ridicat de cazuri pozitive în rândul probelor testate și răspândirea geografică rapidă sugerează că focarul real este „potențial mult mai mare decât cel detectat și raportat în prezent”.

Detectare întârziată și condiții dificile

Directorul CDC Africa, dr. Jean Kaseya, a atras atenția că epidemia a început în aprilie, dar autoritățile nu au fost alertate decât pe 5 mai – prin intermediul rețelelor de socializare – moment în care fuseseră deja înregistrate 50 de decese.

„Nu știm cât de mare este amplitudinea acestei epidemii”, a declarat Kaseya.

Eforturile de răspuns sunt complicate suplimentar de conflictul armat din regiune, de mișcarea constantă a populației legate de activitățile miniere și de prezența grupărilor militante.

Lucrători din domeniul sănătății au murit

Cel puțin patru lucrători din domeniul sănătății au murit după ce au prezentat simptome de Ebola.

O echipă de 35 de experți OMS și ai Ministerului Sănătății din Congo a sosit deja în provincia Ituri, împreună cu șapte tone de provizii și echipamente medicale de urgență.

CDC a emis un avertisment de călătorie și monitorizează punctele de intrare în țară, iar agenția lucrează la suplimentarea personalului său din Congo, unde are deja un birou cu 30 de angajați.

Anul 2025 a fost cel mai bun an din istoria sa pentru Dristor Kebap - aface­rile s-au dublat în doar doi ani şi merg spre 100 mil. lei, pe măsură ce românii au rărit ieşi­tul la restaurantele clasice şi s-au dus către shaorma şi fast food.

Brandul LEPAS, care şi-a făcut debutul la Milano prin lansarea modelelor L6 şi L8, disponibile în variante BEV şi PHEV, şi care urmează să intre şi pe piaţa locală în acest an prin in­termediul importatorului MATEROM, şi-a completat gama odată cu prezentarea mo­de­lului L4 la Beijing.

România se delimitează în regiune cu cea mai mare dobândă de politică monetară, în condiţiile în care are şi cea mai mare inflaţie. Deşi economia României este în recesiune, persistenţa inflaţiei a determinat BNR să ţină şi în luna mai dobânda-cheie la 6,5%, nivel neschimbat de aproape doi ani.

Acţiunile Hidroelectrica (H2O), cel mai mare producător de energie electrică din România, companie controlată de statul român în proporţie de 80% şi la care fondurile de pensii Pilon II au circa 12%, au atins vineri un maxim istoric de 186,2 lei, cu capitalizare bursieră de 84 de miliarde de lei, după ce profitul net din T1/2026 a crescut cu 122% faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­cut, la 1,307 mili­arde de lei.

Crama Rasova, business fondat de familia Ghiuri în Dobrogea, a ajuns la investiţii cumulate de aproximativ 15 milioane de euro în cramă şi partea viticolă şi pregăteşte următorul pas de dezvoltare: construcţia unui hotel în apropierea cramei.

Pe 20 mai Ziarul Financiar şi ING bank Ro­mâ­nia organizează confe­rin­ţa Energy Forward România „Rolul cap­tării şi stocării carbonului (CCS) şi al combustibililor sustenabili în tranziţia ener­getică – de la strategie la implementare“.

De la conserve de castraveţi muraţi care au ingredientul principal din alte ţări până la fasole ambalată care vine cu precădere din import, toate acestea relevă faptul că undeva între producţie şi procesare se rupe firul.

Future Energy Leaders (FEL) România a ajuns anul acesta la 15 ani de existenţă şi este una dintre cele mai puternice organizaţii de tineri specialişti din domeniul energetic, cu circa 200 de membri. Scopul este de a creşte, de a fi o punte de legătură între generaţiile mature şi cele care trebuie să intre în scenă şi să ghideze România pe calea tranziţiei energetice. Dar pentru acest lucru, tinerilor trebuie să li se creeze loc la masa discuţiilor, spune Olivian Savin, director executiv FEL România, într-o discuţie la CEC Bank pentru afaceri româneşti.

2026 ar fi trebuit să fie un an în care inflaţia să scadă, cursul valutar leu - euro să fie stabil, iar BNR să înceapă să reducă dobânda de politică monetară, ceea ce ar fi însemnat şi o reducere a dobânzilor la lei.

Revenirea în România, pentru soţii Minuţ, a avut la bază dorinţa de a dezvolta ceva aici şi de a pune în valoare avantajele pe care ţara le are când vine vorba de înfiinţarea – sau, în cazul lor, preluarea – unei afaceri. După mai bine de un deceniu, ei s-au întors în ţară şi au cumpărat brandul LaBiscuiterie, sub care astăzi produc într-o fabrică de lângă Roman, judeţul Neamţ, biscuiţi din ingrediente naturale

Litera „B“ din alfabetul pro­ducţiei locale conturează imaginea unei economii diverse, în care fa­bricile de alimente şi băuturi coexistă cu producătorii de materiale de construcţii, textile, ambalaje sau biciclete. România produce brân­zeturi, bere, biscuiţi şi băuturi răcoritoare pentru piaţa internă şi export, dar şi beton, balast, bidoane de plastic sau articole textile (bluze) realizate în fabrici care lucrează pentru marile branduri. Litera B din alfabetul producţiei locale vorbeşte despre industrii care au rămas com­petitive şi care continuă să atragă investiţii.

Iranul are o zi naţională dedicată industriei petrochimice. Aceasta pentru că într-o economie cu accesul la pieţele internaţionale limitat de sancţiunile americane, sectorul a devenit un stâlp de rezistenţă.

Cu industria auto europeană în agonie, chinezii vor să recupereze „rui­nele“ şi să se instaleze pe conti­nent. Mărcile chineze vor să profite de cota de piaţă în creştere din Europa, să limiteze taxele vamale şi să răspundă supraproducţiei de pe piaţa chineză. Structura pieţei auto europene s-ar putea schimba în profunzime.