Luni, premierul Francois Bayrou a cerut organizarea unei moțiuni de cenzură, iar partidele de opoziție, de la extrema dreaptă la stânga radicală, au anunțat rapid că vor vota împotriva guvernului minoritar, fapt ce ar demite guvernul.
Socialistul Boris Vallaud a anunțat pe X: „Avem nevoie de un alt prim-ministru și, mai ales, de o altă politică”. Jean Luc Mélenchon a cerut demisia președintelui Macron: „Macron trebuie să plece. El este responsabil pentru această criză”.
Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a admis că, în lipsa unui acord de rezolvarea a crize, președintele Franței ar putea să fie forțat să dizolve Parlamentul.
De asemenea, ministrul Finanțelor, Éric Lombard a declarat că în scenariul unor alegeri anticipate, Fondul Monetar Internațional ar putea interveni în Franța.
Bayrou a motivat cererea moțiunii de cenzură prin nevoia de claritate. Expresia a fost folosită și de președintele Macron înainte de alegerile anticipate din 2024, însă acestea nu au adus stabilitatea dorită.
Articolul Franța: Un ministru nu exclude alegerile anticipate în urma moțiunii de cenzură din septembrie apare prima dată în Mediafax.
„România acționează insistent față de Comisia Europeană și de statele din regiune ca să crească capacitatea de interconectare pentru electricitate. Scăderea prețului electricității este prioritară și esențială pentru competitivitatea industriei europene și românești. Apelul din aceste zile al lui Mario Draghi, care poate fi văzut ca o analiză realistă asupra limitelor rolului Europei în acest context de tensiuni internaționale, pe fondul conflictului din Ucraina, care afectează UE și, direct, și România, este un avertisment de care decidenții politici europeni și naționali este indicat să țină cont”, susține Cristian Bușoi.
El susține că una dintre propunerile principale ale lui Mario Draghi pentru creșterea competitivității europene viza reducerea prețului la energie: „Iar posibilele soluții de implementare erau consolidarea pieței energiei, prin operarea centralizată a fluxurilor transfrontaliere; un cadru unic de reglementare și reguli care să reducă protecționismul; toate acestea alături de investițiile în nuclear, captarea carbonului, gaz și regenerabile”.
Prețul mare la electricitate cere implementarea acestor soluții„România este afectată de prețul mare la electricitate, iar cele opt măsuri propuse, săptămâna trecută, de ministrul Energiei, constituie un cadru de răspuns precis pentru scăderea prețurilor care apasă pe cetățeni și pe industrie; iar aplicarea acestor măsuri trebuie demarată cât mai rapid, cu atât mai mult cu cât parte din soluții cer timp de implementare. Ca secretar de stat care coordonează relația europeană și internațională a Ministerului Energiei, unul dintre obiectivele mele este de a acționa insistent și susținut față de Comisia Europeană și față de statele din regiune, pentru a crește capacitatea de interconectare, ca o soluție cu impact în scăderea prețului energiei. Referitor la propunerea specifică a ministrului Energiei pentru reducerea prețului energiei, vizând decuplarea temporară de impactul prețului marginal ridicat în situații de criză – ca o continuare a demersurilor comune România – Bulgaria – Grecia – trebuie spus că România poate crește presiunea politică asupra CE, prin cooperare regională”, a mai spus secretarul de stat în Ministerul Energiei.
Articolul Secretar de stat: România insistă pentru soluții cu impact în scăderea prețurilor la energie apare prima dată în Mediafax.
Italianul Filippo Fiorelli, câștigătorul Turului Sibiului din 2022, a semnat un contract pe doi ani cu Team Visma | Lease a Bike și va face astfel pasul în WorldTour, circuitul profesionist mondial.
La 30 de ani, rutierul se alătură echipei olandeze pentru a susține liderii echipei la sprint și pentru a cursele clasice de primăvară, potrivit comunicatului remis de echipa care ocupă locul secund în clasamentul mondial al Uniunii Cicliste Internaționale.
Fiorelli, care concurează la nivel profesionist de șase ani, este cunoscut pentru stilul ofensiv și capacitatea de sprint după etape dificile.
Șeful departamentului de curse al Team Visma, Grischa Niermann, a declarat că italianul va avea un rol de suport în cadrul echipei, dar cu potențial de progres, sprijinindu-l pe Matthew Brennan în etapele de sprint și contribuind în cursele clasice.
Rutierul italian s-a arătat încântat de oportunitate: „Este una dintre cele mai bune echipe din lume și abia aștept să fac parte din ea. Rolul meu va fi diferit, dar sunt nerăbdător să lucrez la nivelul unei echipe de top și să văd cât de mult pot progresa”.
Articolul Câștigător al Turului ciclist al Sibiului, Filippo Fiorelli va debuta în WorldTour alături de Visma apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii chinezi au reușit să transplanteze un plămân de porc modificat genetic la un pacient uman aflat în moarte cerebrală, marcând prima încercare din lume de xenotransplant pulmonar, scrie Live Science.
Intervenția a avut loc la Spitalul Universitar din Guangzhou și a urmărit testarea modului în care sistemul imunitar uman reacționează la un organ de porc, nu obținerea unei soluții clinice imediate.
O premieră în xenotransplantul pulmonarDeși experimente similare au mai avut loc în SUA și China, acestea au vizat inimi, rinichi sau ficat de porc.
Este pentru prima dată când se documentează un transplant de plămân de la o altă specie.
Beneficiarul, un bărbat de 39 de ani aflat în moarte cerebrală, și-a păstrat plămânul drept, iar în locul celui stâng i-a fost implantat cel de porc.
Medicii au monitorizat organul timp de nouă zile, după care experimentul a fost încheiat la cererea familiei.
Cum a decurs experimentulPlămânul provenea de la un porc modificat genetic prin tehnologia CRISPR de compania Clonorgan Biotechnology.
Trei gene porcine care declanșează reacții imune au fost dezactivate, iar trei gene umane au fost adăugate pentru a face organul mai compatibil.
Pacientului i-au fost administrate medicamente imunosupresoare, ceea ce a prevenit respingerea „hiperacută” imediată. Totuși, după 24 de ore au apărut inflamații, iar până în ziua a treia anticorpii atacau deja organul. Cu toate acestea, plămânul a rămas funcțional timp de nouă zile.
Perspective și provocări viitoareCercetătorii au subliniat că plămânii ridică obstacole unice față de alte organe, fiind permanent expuși la aer și având țesut fragil, ușor afectat de atacurile imune.
Deși nu este încă o opțiune viabilă pentru pacienții vii, studiul oferă informații esențiale despre barierele imunologice și genetice ale xenotransplantului pulmonar. Experții consideră că acest pas deschide calea către progrese majore în combaterea deficitului de organe.
Articolul Premieră medicală în China: transplant de plămân de porc la un pacient aflat în moarte cerebrală apare prima dată în Mediafax.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au început marți proteste față de proiectul legii pensiilor magistraților. Printre altele, s-a suspendat activitatea de urmărire penală, dar și activitățile cu publicul.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Adunarea Generală a procurorilor s-a întrunitit marți în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.
În unanimitate s-a decis că proiectul de lege nu rezolvă niciuna dintre inechitățile sociale la care actorii politici fac referire în discursul public, acesta este în contradicție vădită cu obiectivele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar 2022 – 2025, că proiectul este expresia instabilității legislative și a lipsei de predictibilitate, este elaborat în lipsa unei fundamentări reale și a unor studii de impact și că din acesta lipsește o etapizare reală și măsuri tranzitorii adecvate.
„În acord cu dispozițiile obligatorii ale Curții de Justiţie a U.E., s-a apreciat că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci trebuie sa aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului (CJUE, Cauza C-762/23, din 5 iunie 2025)”, au mai decis procurorii.
Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să avizeze negativ proiectul de act normativ privind modificarea statutului magistraților.
„În lumina reformei recente prin Legea nr. 282/2023 — care a introdus plafonarea pensiilor, clarificarea bazei de calcul și calendarul de creștere a vârstei de pensionare — nu se impune nicio nouă intervenție legislativă în acest moment, înainte de a evalua riguros impactul măsurilor deja adoptate. De asemenea, având în vedere cele arătate anterior, faptul că proiectul de lege propus nu rezolvă inechitățile sociale, ci reprezintă o presiune suplimentară și nenecesară asupra sistemului de justiție și o diversiune menită să distragă atenția opiniei publice de la celelalte măsuri fiscal – bugetare adoptate în cursul acestui an, s-a hotărât adoptarea unei forme de protest față de modificările legislative propuse prin proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu”, se mai spune în comunicat.
Astfel, s-a decis suspendarea activității de urmărire penală a procurorilor, cu excepția activităților necesare în dosarele de urmărire penală în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate, suspendarea activității de supraveghere a urmăririi penale de către procuror în dosarele penale, cu excepția celor în care s-au dispus sau se preconizează dispunerea măsurilor preventive privative de libertate, suspendarea activității de primire a dosarelor penale în care organele de cercetare penală formulează propuneri de terminare a urmăririi penale, respectiv de luare a unor măsuri procesuale, suspendarea activității procurorilor din cadrul secțiilor judiciare referitoare la participarea la judecarea cauzelor și formularea concluziilor, cu excepția concluziilor privind măsurile preventive și concluziilor în dosarele civile având ca obiect emiterea ordinelor de protecție, suspendarea activității de soluționare a plângerilor formulate împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, suspendarea activității de soluționare a cererilor formulate de părți sau de alte instituții, suspendarea oricăror alte activități conexe activității de urmărire penală (inclusiv a soluționării cererilor de prelungire a dreptului de circulație) și suspendarea activității cu publicul și de primire în audiență.
Protestul a început marți și va continua pe durată nedeterminată, „până la retragerea propunerii legislative de către inițiatorii acesteia”.
Articolul Protest la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti față de proiectul legii pensiilor apare prima dată în Mediafax.
Amnesty International a solicitat marţi demararea unei anchete pentru „crime de război”, după distrugerile „masive” produse de armata israeliană în sudul Libanului, potrivit agenției AFP.
„Distrugerea masivă şi deliberată de bunuri civile şi terenuri agricole de către armata israeliană în sudul Libanului trebuie să facă obiectul unei anchete pentru crime de război”, a transmis ONG-ul într-un comunicat.
Un armistiţiu anunţat pe 27 noiembrie 2024 a încheiat un an de conflicte, mai ales două luni de război deschis, între Israel şi Hezbollah, o perioadă în care Israelul a desfăşurat trupe la sol.
Acordul prevedea retragerea combatanţilor Hezbollah de la frontieră și desfăşurarea armatei libaneze. Israelul ar fi trebuit să se retragă complet, însă armata continuă să mențină trupe în sectoare considerate strategice.
„Distrugerea de către armata israeliană de terenuri, case şi alte bunuri civile în sudul Libanului a făcut ca zone întregi să devină de nelocuit şi a distrus nenumărate vieţi”, a afirmat Erika Guevara Rosas, directoare generală pentru cercetare a Amnesty International.
ONG-ul Amnesty International a menționat aspecte importante, mai ales faptul că „în numeroase cazuri, distrugerile masive de structuri civile au fost comise de armata israeliană în lipsa manifestă a unei necesităţi militare imperioase şi cu încălcarea dreptului internaţional umanitar”.
De asemenea, „faptul că o clădire civilă a fost utilizată anterior de o parte implicată în conflict nu face automat din ea un obiectiv militar”.
Amnesty International a adresat întrebări autorităţilor israeliene cu privire la aceste aspecte, însă nu a primit niciun răspuns.
În martie, Banca Mondială a estimat costul economic al războiului pentru Liban la 14 miliarde de dolari, dintre care 6,8 miliarde reprezintă distrugeri ale infrastructurilor.
Articolul Amnesty International cere anchetă pentru „crime de război” după distrugerile „masive” din Liban apare prima dată în Mediafax.
