Zeci de fermieri au perturbat activitatea portului regional Volos, parcând tractoare și camioane în fața infrastructurii portuare și au blocat cu mii de vehicule drumuri naționale și puncte de trecere a frontierei, cerând deblocarea plăților subvențiilor europene, notează Reuters.
Manifestanții afirmă că se confruntă cu un deficit de peste 600 de milioane de euro în plăți din fonduri europene și alte programe. Întârzierile acestor plăți sunt generate de un scandal de corupție și spălare de bani cu fonduri europene destinate programelor din agricultură.
Mai mulți fermieri, în complicitate cu funcționari publici, ar fi falsificat documente de proprietate pentru a obține subvenții, ceea ce a dus la verificări suplimentare și oprirea temporară a plăților către fermieri.
În paralel, situația a fost agravată de un focar de variolă ovină, care a forțat sacrificarea a sute de mii de oi și capre.
Pentru a limita efectele protestelor asupra transportului, un procuror al Curții Supreme a dispus marți reținerea imediată a fermierilor care pun în pericol siguranța rutieră.
Guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis, deja criticat pentru gestionarea scandalului, a recunoscut întârzierile și a promis că noi plăți vor fi efectuate în curând.
Poliția Drobeta-Turnu Severin a fost sesizată, marți seara, de către un reprezentant al DGASPC Mehedinți cu privire la faptul că minorele Ionica Loredana Milici, în vârstă de 15 ani, Valeria Florina Stuparu, în vârstă de 16 ani și Crina Violeta Gogonea, în vârstă de 14 ani, au plecat dintr-un centru ce aparține instituției și nu au mai revenit.
Ionica Loredana Milici are 1,65 m înălțime, constituție atletică, păr lung castaniu, ochi căprui.
Valeria Florina Stuparu are 1,55 m înălțime, păr scurt, castaniu, constituție atatletică, constituție atletică.
Crina Violeta Gogonea are 1,65 m înălțime, este corpolentă, are păr castaniu și ochi căprui.
Oricine poate oferi detalii cu privire la persoanele dispărute este rugat să apeleze 112 sau să înștiințeze cea mai apropiată unitate de poliţie.
Candidat cu șanse mari să ajungă la Apărare în locul lui Moșteanu, Sorin-Gheorghe Șipoș, senator de Timiș, bate la ușa unuia dintre ministerele-cheie ale țării cu un CV care sfidează orice logică și care demonstrează că, în România, orice competențe se pretează la orice job.
Un CV cu o versatilitate fascinantă scoate în evidență o personalitate de tip renascentist – știe de toate și e specialist în toate.
De la iluminat public la iluminat spiritualÎnceputul profesional timid, dar promițător – inspector de specialitate în iluminat public în Timișoara – este continuat cu o funcție de șef la Serviciul Energetic din Primăria Timișoara, apoi director adjunct (și, ulterior, director plin) la un SRL al cărui domeniu de activitate sunt sistemele de securitate și comunicație (2006 – 2008), după care ajunge director de încălzire – climatizare.
Un moment cu adevărat remarcabil în CV-ul lui Șipoș: în 2014 a fost consilier de dezvoltare personală la Adrenalin Mirific Concept, iar în 2015 – Formator la Structural Euro Fond & Training.
De la ferma de porci, în Parlament – un traseu previzibilMomentul 2014 a fost, de altfel, unul de cotitură: Șipoș se dezvoltă nu doar personal, ci și profesional.
Anul 2021 îl găsește în Consiliul de Administrație al SN Aeroportul Internațional Timișoara – Traian Vuia SA, pentru ca, de aici, peste trei ani, în 2024, să devină administrator al unei ferme de porci.
De la porci, a ajuns, firesc, senator de Timiș în Parlamentul României și membru în comisia de control a SIE.
O ascensiune profesională cum nu se poate mai firească: iluminat public, dezvoltare personală, Director la Aeroportul din Timișoara, porci, Parlament, iar acum, în cărți (cu șanse mari) pentru Ministerul Apărării.
Curtea Constituțională a amânat pe 28 decembrie sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților.
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a comunicat CCR.
Potrivit surselor g4media.ro, amânarea a fost cerută de judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, iar dacă minimum trei judecători solicită, este obligatoriu să se aprobe amânarea.
Proiectul prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare a procurorilor și judecătorilor de la 48 la 65 de ani, cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Se instituie și condiţia vechimii în muncă de cel puţin 35 de ani.
Într-o declarație politică făcută cu ocazia Zilei Drepturilor Omului, deputatul social-democrat arată că în istora recentă a României, drepturile omului au fost și obiectul dezbaterilor politice, dar au reprezentat și angajamentul față de valorile fundamentale ale demnității ființei umane: solidaritatea, libertatea, egalitatea.
Angel Tîlvăr consideră că ,,apărarea acestor valori trebuie făcută la nivel global, comunitățile având un rol major în acest sens. De aceea, cred că autoritățile locale și sistemul de învățământ trebuie să marcheze această zi, organizând cât mai multe evenimente care să pună în evidență importanța drepturilor omului, vulnerabilitățile, dar și participarea la efortul general de protejare și promovare.
Citeşte comunicatul integral AICI
Autoarea seriei „Shopaholic”, Sophie Kinsella, care a cucerit cititorii din întreaga lume, a murit în pace, înconjurată de familie, au anunțat apropiații pe contul ei de Instagram.
Sophie Kinsella suferea de glioblastom, o tumoare cerebrală agresivă diagnosticată în 2022.
„Suntem îndurerați să anunțăm că în această dimineață a trecut în neființă iubita noastră Sophie”, au scris membrii familiei. Ultimele zile ale autoarei au fost „pline de lucrurile pe care le iubea cu adevărat: familia, muzica, căldura, Crăciunul și bucuria”, anunță The Independent.
Sophie Kinsella și-a făcut publică boala abia în aprilie 2024Sophie Kinsella și-a făcut publică boala abia în aprilie 2024, după ce a dorit să le ofere copiilor săi intimitatea necesară pentru a procesa vestea și a se adapta la „noua normalitate”. Scriitoarea a fost tratată într-un spital din Londra și a mulțumit mereu echipei medicale pentru sprijin.
Cărțile Sophiei Kinsella s-au vândut în aproximativ 45 de milioane de exemplare în peste 60 de țări. Romanele sale au fost traduse în peste 40 de limbi și adaptate pentru film și teatru. Seria „Shopaholic””, care a consacrat-o, numără 10 volume și spune povestea lui Becky Bloomwood, o jurnalistă financiară dependentă de cumpărături.
Născută Madeleine Sophie Townley în 1969, autoarea a crescut în Londra și a studiat politica, filosofia și economia la New College, Oxford. A lucrat ca jurnalistă financiară înainte de a debuta în literatură în 1995 cu romanul „The Tennis Party”, publicat sub numele de căsătorie Madeleine Wickham.
Cum s-a născut „The Dreamworld of a Shopaholic”Schimbarea de gen literar a venit la sfârșitul anilor ’90, când a decis să scrie „o carte prostuță despre lucrurile pe care le știu”. Astfel s-a născut „The Dreamworld of a Shopaholic” în 2000, sub pseudonimul Sophie Kinsella, format din numele ei mijlociu și numele de fată al mamei sale.
„Confessions of a Shopaholic”, adaptarea cinematografică a primelor două cărți, a fost lansată în 2009, cu Isla Fisher în rolul principal. Sophie Kinsella a scris în total 10 romane din seria „Shopaholic” și o duzină de titluri independente, ultimul fiind „The Burnout” în 2023.
Deși opera sa a fost adesea etichetată drept „chick lit”, autoarea prefera să fie clasificată ca scriitoare de ficțiune contemporană. „Dacă oamenii spun că sunt lecturi de plajă, răspund: da, nu mă deranjează. Citiți-le pe plajă”, declara ea în 2018.
Sophie Kinsella lasă în urmă soțul Henry Wickham și cinci copii. Familia a transmis că „nu își poate imagina cum va fi viața fără strălucirea și dragostea ei pentru viață”.
„Ani la rând, spitalele regionale au fost promise, amânate și blocate în hârtii. Între timp, pacienții au continuat să parcurgă zeci sau sute de kilometri pentru o intervenție, pentru o urgență, pentru o șansă la viață. Astăzi, ceea ce a fost doar pe hârtie devine realitate. Devine răspunsul pe care oamenii îl așteaptă de ani întregi”, susține ministrul Sănătății, miercuri, într-o postare pe Facebook.
Aflat în vizită pe șantierul Spitalului Regional de Urgență Craiova, el a spus că acesta va deservi întreaga regiune de sud-vest și va avea o infrastructură pregătită pentru cele mai critice cazuri: 807 paturi, 19 săli de operație, bloc operator ultramodern, imagistică de înaltă performanță, heliport și circuite medicale sigure și fluxuri adaptate urgențelor majore.
Investiția se ridică, potrivit lui Alexandru Rogobete, la 3,6 miliarde de lei.
Ministrul Sănătății a anunțat că la Spitalul Regional din Iași lucrările de execuție vor începe la începutul anului 2026, iar la cel din Cluj amenajarea șantierului este finalizată, iar construcția începe tot în 2026.
