La sfârșitul lunii iunie, membrii NATO au convenit să își majoreze cheltuielile pentru apărare și securitate la 5% din PIB. Totuși, fără forța de muncă necesară, această majorare ar putea să nu fie suficientă pentru a spori gradul de pregătire militară a Europei și a devenit un subiect de dezbatere politică pe continentul european.
Consiliul European pentru Relații Externe a realizat recent un sondaj în nouă țări europene. Datele au arătat că, în mai multe dintre acestea, inclusiv Franța, Germania și Polonia, majoritățile susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, însă sprijinul dispare în grupa de vârstă 18-29 de ani în Germania și Polonia, scrie DPA.
Ce țări au serviciul militar obligatoriu și ce țări au în vedere introducerea măsuriiÎn prezent, nouă state membre au stagiu militar obligatoriu: Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia. Și Croația va introduce această măsură din 2026.
După sfârșitul Războiului Rece, mai multe țări europene au renunțat la serviciul militar obligatoriu și au adoptat recrutarea pe bază de voluntariat.
De exemplu, ca răspuns la amenințarea la adresa securității reprezentată de Rusia, armata germană încearcă să recruteze încă cel puțin 60.000 de soldați. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat săptămâna trecută că el crede că pe viitor, cel mai probabil, va fi necesară reintroducerea stagiului militar obligatoriu.
O dezbatere similară a luat amploare în Portugalia, după ce Rusia a invadat Ucraina în 2022.
Bulgaria, cândva unul dintre cele mai militarizate state din fostul bloc estic, a renunțat la stagiul militar în anul 2008. În prezent, se ia în considerare o formare obligatorie limitată, iar conscripția completă este planificată dacă înrolarea continuă să fie deficitară.
Atât Franța, cât și Polonia au deschis dezbateri în acest sens. Prim-ministrul polonez Donald Tusk a anunțat în martie că dorește să reintroducă o formă de serviciu militar, cu un obiectiv de 100.000 de participanți pe an.
În Belgia, conscripția a fost suspendată din 1993, dar nu a fost abolită. Astfel, ea ar putea reintra în vigoare prin intermediul unei modificări legislative.
Situația în RomâniaLa noi în țară, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2007, odată cu aderarea la NATO și la UE. Totuși, în caz de război, serviciul militar obligatoriu poate fi reintrodus și toți cetățenii pot fi înrolați.
La începutul anului 2025, fostul ministru al Apărării, Angel Tîlvăr, afirma că „nu se pune problema obligativităţii stagiului militar decât, aşa cum specifică legea, în stări de asediu, de război, de mobilizare”.
Țările care se opun introducerii stagiului militar obligatoriuSunt și state europene care nu iau în calcul introducerea armatei obligatorii. În martie 2024, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a exclus reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Nici Slovenia nu ia în considerare recrutarea în acest moment, în ciuda deficitului din forțele armate, potrivit Ministerului Apărării. Premierul Robert Fico a insistat asupra alternativelor voluntare după ani de eforturi de recrutare nereușite.
În Irlanda, ideea introducerii conscripției militare nu figurează pe agenda politică. Țara nu a avut niciodată conscripție de la independența sa, în urmă cu peste 100 de ani.
Articolul Contextul geopolitic provoacă îngrijorări în rândul țărilor UE. Statele dezbat revenirea la stagiul militar obligatoriu apare prima dată în Mediafax.
La fața locului au intervenit pompierii din cadrul ISU Giurgiu și ISU București-Ilfov, cu șase autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD.
Incendiul s-a manifestat violent, cu degajări mari de fum, iar intervenția a fost îngreunată de suprafața extinsă afectată de foc. În urma incendiului au ars un utilaj agricol, aproximativ 30.000 de panouri fotovoltaice și circa 40.000 de metri pătrați de miriște, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență Giurgiu.
Pompierii au reușit să salveze aproximativ 90.000 de panouri solare și instalațiile aferente acestora, prevenind astfel o catastrofă și mai gravă.
Cauza probabilă a izbucnirii incendiului este o scânteie mecanică produsă de utilajul agricol.
Articolul Giurgiu: 30.000 de panouri fotovoltaice au ars într-un incendiu pornit de la o scânteie mecanică apare prima dată în Mediafax.
Potrivit documentelor „strict confidențiale” obținute de Europa Liberă, primii oameni din stat, președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului Nicolae Ciucă, au fost avertizați încă din august 2024 cu privire la riscul unei crize bugetare dacă nu se introduc măsuri urgente de austeritate.
În total, șase informări clasificate au fost trimise între august și decembrie 2024, prin poșta militară a SRI, la Cotroceni, Guvern și Parlament, informează Europa Liberă România.
Unul dintre cele mai dure avertismente, datat 31 octombrie 2024, clasificat „Strict Confidențial” și marcat „Urgent”, arată că România risca să depășească semnificativ ținta de deficit bugetar de 5%.
Avertismentele, semnate de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, și șefa ANAF, Nicoleta Cârciumaru, subliniau că, fără ajustări, România s-ar putea confrunta cu creșterea costurilor de finanțare și chiar incapacitate de plată.
Boloș și-a apărat demersul, spunând că a fost singurul oficial care a atras atenția asupra situației și că informările au rămas confidențiale pentru a nu alarma piețele financiare .
La finalul anului 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB.
Articolul Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au fost avertizați din august 2024 că România se îndreaptă spre dezastru bugetar (Europa Liberă) apare prima dată în Mediafax.
Pompierii din cadrul ISU Giurgiu și ISU București-Ilfov au intervenit, începând de duminică după-amiaza, pentru stingerea incendiului de mari proporții produs într-un depozit situat în incinta unui parc industrial, la km 23 al autostrăzii A1.
Incendiul s-a manifestat violent, cu degajări mari de fum, atât la nivelul acoperișului, unde erau montate panouri fotovoltaice, cât și în interiorul depozitului. Suprafața afectată a fost de aproximativ 80.000 de metri pătrați, informează, vineri, ISU Giurgiu.
Pe toată durata intervenției au fost mobilizate forțe și mijloace semnificative pentru localizarea și lichidarea incendiului.
„Echipajele au acționat în condiții dificile, din cauza suprafeței extinse, a cantității mari de materiale combustibile, printre care articole textile, mase plastice și din carton, rafturi, benzi de transport și alte componente din materiale sintetice etc. Intervenția de stingere a incendiului s-a încheiat astăzi (vineri – n.r.). Au ars articole textile, utilaje destinate manipulării mărfurilor, echipamente IT, mobilier, instalații cu rol în securitate, echipamente PSI, echipamente de protecție specifică personalului la locul de muncă”, transmite ISU Giurgiu.
Cauza probabilă a incendiului, în curs de stabilireCauza probabilă de producere a incendiului este în curs de stabilire, urmând ca o echipă de profesioniști să analizeze toate elementele care au stat la baza inițierii incendiului.
Incendiul a izbucnit duminică într-o hală dintr-un parc logistic situat pe Autostrada A1, la kilometrul 23. Focul s-a manifestat cu degajări mari de fum la nivelul acoperișului, la panourile fotovoltaice și în interiorul depozitului. Din cauza degajărilor mari de fum, autoritățile au emis mesaj Ro-Alert în localitățile Joița, Bolintin-Deal, Bolintin Vale, Florești-Stoenești, Cosoba, Săbăreni și Ulmi. Nu au fost persoane surprinse în hală.
Articolul Incendiul de la parcul industrial de pe A1 a fost stins după cinci zile apare prima dată în Mediafax.
Orientările naționale au fost introduse la începutul anului 2024, iar acestea recomandau interzicerea smartphone-urilor în sălile de clasă. Încă de la momentul respectiv, aproape toate școlile s-au conformat. În prezent, aproape două treimi dintre școlile secundare le cer elevilor să își lase telefoanele acasă sau să le pună în dulapuri, scrie The Guardian.
317 directori de școli secundare și 313 de școli primare au participat la studiu. Școlile secundare au raportat că copiilor le este mai ușor să se concentreze (75%), că mediul social este mai bun (59%), iar unele au afirmat că rezultatele s-au îmbunătățit (28%).
Cea mai mare îmbunătățire s-a înregistrat în cazul interacțiunilor dintre elevi, potrivit dr. Alexander Krepel, cercetător la Kohnstamm Instituut.
„Mai ales în pauzele dintre lecții, elevii stăteau pe telefoane, iar acum sunt obligați să vorbească… Poate că se și ceartă un pic mai des, dar școlile, profesorii și elevii sunt destul de mulțumiți de faptul că atmosfera este mai bună”, a mai spus Krepel.
Inițial, unii părinți, elevi și profesori și-au exprimat nemulțumirea în privința implementării acestei măsuri. „Acum vedeți că, de fapt, toată lumea este destul de mulțumită”, a afirmat pentru sursa citată Freya Sixma, purtător de cuvânt al consiliului pentru învățământul secundar VO-raad, care reprezintă școlile și consiliile de administrație.
96% dintre copiii din Țările de Jos se conectează online aproape în fiecare zi, în principal prin intermediul telefoanelor. Luna trecută, guvernul interimar a sfătuit părinții să interzică rețelele sociale pentru copiii sub 15 ani și să limiteze timpul petrecut în fața ecranului
Articolul Studiu: Interzicerea telefoanelor mobile în școlile olandeze a îmbunătățit învățarea: „Atmosfera este mai bună” apare prima dată în Mediafax.
Trei noi zone de înot de pe malul râului Paris se vor deschide sâmbătă – una aproape de Catedrala Notre Dame din Paris, o alta lângă Turnul Eiffel și o a treia în estul Parisului.
Înotul în Sena este ilegal din 1923, cu câteva excepții, din cauza poluării și a riscurilor reprezentate de navigația fluvială. Scăldatul în afara zonelor de îmbăiere este încă interzis din motive de siguranță.
Sena a fost una dintre vedetele Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024 , fie că a fost scena ambițioasei ceremonii de deschidere, fie a competițiilor de triatlon și maraton de înot. Acest lucru nu a mers fără obstacole dificile, cum ar fi ploile care au crescut nivelul de bacterii , ceea ce a amânat unele competiții.
Autoritățile acestui oraș au dat undă verde pentru deschiderea publicului, rezultatele calității apei fiind în permanență în conformitate cu reglementările europene.
„Este un moment simbolic în care ne recuperăm râul”, spune antrenoarea sportivă Lucile Woodward, care va participa duminică la prima competiție pentru amatori de pe Sena.
„Ne vom bucura să înotăm, să fim acolo și să dăm un exemplu”, a spus Woodward. „Odată ce oamenii vor vedea că, în cele din urmă, sunt sute de oameni care se distrează și se bucură de asta, toată lumea va vrea să meargă!”
„Pentru familii, să meargă la o baie cu copiii, să se bucure de puțină distracție în Paris, este extraordinar”, a adăugat Woodward.
Apa Senei este testată zilnic, iar înotul e permis în funcție de condițiiViceprimarul Parisului, Pierre Rabadan, a declarat că apa este testată zilnic pentru a confirma că este sigură pentru înot. Ca și pe plajele franceze, steaguri de diferite culori vor informa vizitatorii dacă pot intra sau nu.
„Verdele înseamnă că apa este de bună calitate. Roșul înseamnă că nu este bună sau că este prea mult curent”, a spus el.
Testele au fost în conformitate cu reglementările europene de la începutul lunii iunie, cu doar două excepții din cauza ploii și a poluării cauzate de ambarcațiuni, a declarat Rabadan.
„Nu pot să pariez pe numărul de zile în care va trebui să închidem vara aceasta, dar calitatea apei pare mai bună decât anul trecut”, a adăugat el. „Ne aflăm într-un mediu natural… așa că variațiile condițiilor meteorologice au în mod necesar un impact”.
Articolul Sena se redeschide pentru înot public pentru prima dată în ultimul secol apare prima dată în Mediafax.
Chelsea a fost amendată cu 20 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor de monitorizare financiară, iar Barcelona a fost obligată să plătească 15 milioane de euro de către UEFA vineri.
Ambele cluburi trebuie să plătească zeci de milioane de euro în plus în sezoanele viitoare dacă nu vor atinge obiectivele financiare stabilite de UEFA.
Chelsea a fost anchetată pentru vânzarea a două hoteluri în valoare de 76,5 milioane de lire sterline între filialele companiei holding Chelsea, Blueco 22 Ltd. Chelsea este deținută din 2022 de Todd Boehly și Clearlake Capital.
Amenda aplicată Chelsea este egală cu sancțiunea record de 20 de milioane de euro impusă în 2014 de UEFA cluburilor Manchester City și Paris Saint-Germain. Acestea au fost primele sancțiuni aplicate în cadrul sistemului denumit atunci Fair Play Financiar.
În cadrul altor anchete soluționate vineri, UEFA a amendat clubul francez Lyon, aflat în dificultăți financiare, cu 12,5 milioane de euro, cu amenzi viitoare condiționate de îndeplinirea obiectivelor. Clubul deținut de omul de afaceri american John Textor contestă săptămâna viitoare decizia de retrogradare din Ligue 1 pe fondul problemelor financiare și ar putea fi exclus de UEFA din Europa League în sezonul viitor.
Articolul UEFA amendează Chelsea cu 20 de milioane de euro și Barcelona cu 15 milioane de euro apare prima dată în Mediafax.
„Noi nu suntem de azi, de ieri, în această situație, noi suntem de cinci ani și am ignorat faptul că suntem în procedură de deficit excesiv și că trebuie să luăm măsuri. Aceste lucruri s-au acumulat, acest decont s-a acumulat în acești ani și acum suntem în poziția în care nu mai putem ocoli sau nu mai putem ignora că trebuie să luăm măsuri. Adică, ca să explic, dacă am face acest lucru, situația economică a României ar fi catastrofală, comparativ cu perioada 2008-2009. Când și atunci nu s-au luat măsuri, am pierdut calificativul de investiții și am avut o devalorizare, o depreciere de aproape 20%”, a spune la Antena 1 Alexandru Nazare.
El amintește că măsurile de ajustare „de atunci au fost violente”.
„Suntem în acest pericol astăzi și de aceea acest pericol trebuie prevenit. Și mai sunt încă alte două pericole pe care trebuie neapărat să le prevenim. Unul, suspendarea fondurilor europene, care este reală și declanșată și dacă ea s-ar opera, am pierde cel puțin 5 miliarde de euro, raportat la anul viitor și nu mă refer la împrumuturi, mă refer doar la fonduri europene, pe care trebuie să îl evităm, după întâlnirea Consiliului Miniștrilor de Finanțe de marți. Și al doilea lucru, bineînțeles, deschidem renegociarea PNRR-ului, unde încercăm să recuperăm cât mai mult din componenta de împrumut”, a subliniat Nazare.
În opinia lui, România trebuie să-și mențină libertatea de decizie economică și libertatea de a se finanța.
Articolul Avertismentul ministrului de Finanțe: România riscă o criză severă dacă nu ia măsuri urgente pentru reducerea deficitului apare prima dată în Mediafax.
Întrebat în ce stadiu ar aprecia că este relația dintre România și SUA în prezent, ambasadorul Andrei Muraru a spus că dialogul nu este blocat.
„N-aș spune nicio formă că dialogul e blocat sau că există o distanță între România și Statele Unite. Altfel n-ar mai fi avut loc acel telefon prin care președintele Trump l-a felicitat la inițiativa americană pe noul președinte ales al României, la două zile după scrutinul din 18 mai. Deci, aș spune că actuală administrație și președintele Trump însuși cunosc foarte bine și apreciază acest parteneriat și că depinde de noi să inserăm România în aceste priorități pentru că noua administrație are o agenda ambițioasă de priorități și sigur că noi aici, cât ține de Ambasadă, o facem cu echilibrul necesar astfel încât interesele noastre strategice, economice, parteneriat bilateral să rezoneze cât mai eficient cu noua administrație”, a spus Andrei Muraru, la Digi 24.
Mult de lucru în continuareAmbasadorul român adaugă că este, în continuare, mult de lucru pentru că România are un guvern nou și președinte nou și este nevoie de o agendă, de un set de priorități ale României pe care să le realizeze în parteneriat cu americanii.
„Sunt sigur câteva domenii în care pot fi grupate aceste priorități: Securitatea Națională, industrie de apărare, consolidarea posturii noastre energetice care a crescut foarte mult în ultimii ani, domeniul tehnologie aș spune, perspectiva reconstrucției economice a Ucrainei. Deci aș spune că lucrăm în continuare, avem săptămânal întâlniri și la congres, și în administrație cu reprezentanții Departamentului de Stat, ai Casei Albe, ai Departamentului pentru Securitate Internă pentru a continua să înțelegem cum putem reintegra România în programul Visa Waiver”, a mai spus Andrei Muraru.
Articolul Ambasadorul Andrei Muraru, despre dialogul SUA-România: N-aș spune sub nicio formă că este blocat apare prima dată în Mediafax.
„Vom modifica legislația legată de legea insolvenței, vom modifica legislația legată de executările silite ca să putem executa mai repede. Vom modifica legislația legată de eșalonări în așa fel, deci să avem un cadru legal care nu-ți mai permite ca din start, prin vicii de lege, să poți abuza de de aceste prevederi”, spune Ilie Bolojan.
El afirmă că ANAF-ul „trebuie să-și facă datoria”.
„Este anormal, din punctul meu de vedere, putea să și-o facă mai bine. Este anormal să ai la o adresă zeci de sedii de companii fictive care au miliarde de de lei restanțe la TVA și în loc să vezi ce fac și acționarilor și manageri acestora, faci controale formale la niște companii care n-au niciun fel de active și nu poți recupera. Înveți acel prejudiciu, dar s-ar presupune că dai”, încheie Bolojan.
Articolul Cum va fi „atacată” evaziunea fiscală din România? Răspunsul premierului apare prima dată în Mediafax.
„Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, potrivit unui comunicat de presă.
Executivul menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective. Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani. Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară. Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare. Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.
„Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente – măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României”, se menționează în finalul comunicatului.
Bolojan: Cel mai târziu marți să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderiiPremierul Ilie Bolojan a declarat vineri că Guvernul își asumă răspunderea pe proiectul privind austeritatea.
„În acest sens ne propunem ca după ședința de guvern să depunem acest proiect la Parlament, iar cel mai târziu marți, data ședinței Ecofin, să intrăm pe ultima parte a procedurii parlamentare de asumare a răspunderii după preluarea amendamentelor și analizarea acestora în ședința de guvern care se va organiza la începutul săptămânii viitoare”, a spus Bolojan.
Cota standard a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) va fi de 21%, iar cea redusă, de 11%. Asta se va aplica unui număr restrâns de bunuri și servicii, potrivit proiectului.
De asemenea, se majorează mai multe taxe și impozite, dar și acciza pentru țigări, alcool și carburant.
Sindicatele amenință cu proteste masive din cauza măsurilor de austeritate anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Articolul Guvernul trimite în Parlament proiectul Legii Austerității apare prima dată în Mediafax.
Anunțul despre apelul telefonic a fost făcut de liderul ucrainean pe platforma X. Potrivit acestuia, cei doi au convenit să consolideze apărarea aeriană a Ucrainei.
Potrivit a două surse citate de Axios, discuția dintre cei doi președinți a durat aproximativ 40 de minute.
„Astăzi am discutat [despre) atacurile aeriene rusești și, mai general, situația de pe linia frontului. Președintele Trump este foarte bine informat”, a declarat Zelenski, după apel.
„Am discutat despre opțiunile de apărare aeriană și am convenit să lucrăm la creșterea protecției spațiului aerian. Am convenit asupra unei întâlniri între echipele noastre”, a mai spus liderul de la Kiev.
I had a very important and fruitful conversation with @POTUS. I congratulated President Trump and the entire American people on the US Independence Day.
We – in Ukraine – are grateful for all the support provided. It helps us protect lives, safeguard our freedom and… pic.twitter.com/kQ3Byipvd2
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) July 4, 2025
Apelul telefonic dintre cei doi are loc la o zi după ce Trump a discutat din nou cu Putin la telefon. În urma conversației purtate, liderul de la Casa Albă s-a declarat „foarte dezamăgit”. După apelul Trump-Putin, Kremlinul a declarat că Putin a reafirmat că „Rusia va continua să își urmărească obiectivele” în războiul său împotriva Ucrainei, în ciuda apelurilor SUA pentru încetarea focului.
Conversația telefonică dintre Trump și Zelenski are loc la câteva zile după ce Pentagonul a suspendat livrările de armament către Ucraina, invocând că stocurile proprii de muniție sunt reduse.
Articolul Zelenski și Trump au avut o nouă discuție telefonică. Pe ce s-a concentrat conversația dintre cei doi apare prima dată în Mediafax.
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul a decis, în ședința de vineri, alocarea sumei de 231.458.960,88 de lei pentru 66 de teatre, opere și filarmonici din 40 de localități, care funcționează în subordinea autorităților locale din 31 de județe.
„Prin această măsură, venim în sprijinul teatrelor, operelor, filarmonicilor și teatrelor de păpuși care nu beneficiază de finanțare de la stat și care sunt în subordinea autorităților publice locale”, a spus ministrul Cseke Attila.
Suma reprezintă 2% din impozitul pe venit încasat până la data de 31 mai 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante din județele: Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vrancea.
Fondurile au fost repartizate conform solicitărilor transmise către Ministerul Dezvoltării, până la termenul legal, de către unitățile administrativ-teritoriale în subordinea cărora funcționează instituții publice de spectacole.
Articolul Peste 60 de teatre, opere și filarmonici primesc bani de la Ministerul Dezvoltării apare prima dată în Mediafax.
Prima audiere într-un proces intentat de Greenpeace International împotriva gigantului energetic american Energy Transfer Partners a avut loc miercuri la Amsterdam, într-un caz considerat un test juridic major pentru viitorul libertății de exprimare și a dreptului la protest în fața tacticilor legale agresive folosite de marile corporații, potrivit The Guardian.
Procesul vine în urma unei decizii a unui juriu din Statele Unite, care a stabilit că Greenpeace ar trebui să plătească peste 660 de milioane de dolari companiei petroliere, acuzată de organizația ecologistă că a provocat distrugeri de mediu prin proiectul Dakota Access Pipeline. Energy Transfer a susținut în instanță că Greenpeace a incitat la proteste ilegale și a defăimat compania în timpul manifestațiilor din 2016–2017.
Greenpeace acuză folosirea justiției ca armă împotriva activiștilorReprezentanții Greenpeace neagă acuzațiile și afirmă că scopul procesului american nu a fost să se facă dreptate, ci să intimideze, să epuizeze financiar și să reducă la tăcere vocile critice. În noul proces din Olanda, Greenpeace cere ca toate cheltuielile și daunele din cazul american să fie suportate de Energy Transfer, în baza noii directive europene anti-SLAPP, concepută special pentru a proteja organizațiile și persoanele vizate de procese abuzive. Termenul SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation) se referă la procesele strategice prin care entități puternice încearcă să reducă la tăcere protestatari, activiști sau jurnaliști prin intermediul justiției, nu neapărat pentru a câștiga, ci pentru a-i obosi sau descuraja.
„Nu ne-au oprit amenințările legale, nu ne vor opri nici avocații marilor corporații. Suntem gata să luptăm”, a declarat Mads Christensen, directorul Greenpeace Internațional, pentru sursa citată. Companiile din industria combustibililor fosili încep tot mai des să transforme tribunalele în arme pentru a-și reduce la tăcere criticii, a adăugat activistul.
Procesul care ar putea consolida dreptul la protest în întreaga UEPotrivit rețelei europene CASE, o rețea europeană de organizații neguvernamentale, jurnaliști, avocați și activiști care luptă împotriva proceselor abuzive, astfel de acțiuni sunt în creștere semnificativă în ultimii ani, fiind documentate peste 1.000 de cazuri între 2010 și 2023. Experții avertizează că litigiile nu afectează doar individual activiștii, ci pot avea un efect paralizant asupra democrației în ansamblu, prin blocarea accesului public la informații și reducerea transparenței.
Procesul din Amsterdam este văzut ca un potențial precedent juridic: dacă Greenpeace va câștiga, cazul ar putea descuraja viitoarele procese abuzive intentate de corporații împotriva activiștilor, jurnaliștilor și organizațiilor societății civile și ar întări protecția legală a acestora în întreaga Uniune Europeană. „O decizie inspirată de noua directivă anti-SLAPP a UE ar putea stabili un precedent care să inverseze cursul hărțuirii legale și să ofere un scut juridic pentru activiști, acum și în viitor”, potrivit liderului Greenpeace. „Este în joc ceva absolut esențial: capacitatea oamenilor de a trage la răspundere giganții din industria combustibililor fosili pentru distrugerile pe care le provoacă.”
La deschiderea audierii, miercuri, activiști din peste 30 de organizații pentru libertatea de exprimare s-au adunat în fața tribunalului din Amsterdam, cerând guvernelor UE să aplice urgent directiva anti-SLAPP la nivel național.
Articolul Greenpeace se judecă în Olanda: un proces cu miză mondială împotriva ”hărțuirii legale” apare prima dată în Mediafax.
Accesul publicului pe stadion va fi permis începând cu ora 18:00, pe baza biletelor sau invitațiilor puse la dispoziție de organizator. Pentru evitarea aglomerației, suporterii sunt îndemnați să sosească din timp la stadion.
Fanii FCSB, care vin organizat, se vor aduna între orele 17:00–18:00 în parcarea magazinului Dedeman (Bd. Ghencea nr. 91C), de unde vor fi însoțiți de forțele de ordine către Peluza Nord. Suporterii CFR Cluj vor fi preluați de jandarmi la intrarea în București și escortați spre Peluza Sud.
Pentru siguranța tuturor participanților, accesul în stadion se va face după controale riguroase efectuate de jandarmi și agenții firmei de pază contractate de organizator. Traversarea bulevardului Ghencea este permisă doar prin locurile special amenajate pentru pietoni.
Casele de bilete din zona Peluzei Nord vor fi deschise în ziua meciului între orele 14:00–20:45. În cazul în care partida intră în prelungiri, Societatea de Transport București (STB) va prelungi programul de circulație al liniilor de transport din zona stadionului.
Măsuri suplimentare de securitateMăsuri suplimentare de securitate vor fi aplicate pentru prevenirea introducerii în stadion a materialelor pirotehnice sau a altor obiecte interzise. În plus, forțele de ordine vor utiliza mijloace video și fotografii operative pentru identificarea eventualilor participanți la fapte antisociale.
Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 64 de suporteri ai FCSB și 23 ai CFR Cluj se află sub interdicția legală de a participa la competiții sportive. Orice tentativă a acestora de a pătrunde în stadion constituie infracțiune, conform Legii nr. 4/2008.
Spectatorii sunt rugați să manifeste răbdare și să respecte indicațiile forțelor de ordine, să evite implicarea în conflicte și să anunțe autoritățile în cazul în care observă fapte antisociale.
Este interzisă introducerea în stadion a băuturilor alcoolice, obiectelor contondente sau a simbolurilor de natură fascistă, rasistă sau xenofobă, conform legislației în vigoare. Promovarea unor astfel de mesaje sau simboluri poate fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
Articolul Supercupa României: Autoritățile anunță măsuri speciale de ordine publică la meciul FCSB – CFR Cluj apare prima dată în Mediafax.
