Agregator de ştiri

Ministerul Energiei a transmis, joi, că sprijină dezvoltarea în România a unui proiect crucial pentru stabilizarea producției mondiale de materiale critice, printr-un parteneriat tip Joint Venture între compania Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu S.R.L. (FPCU) de la Feldioara și compania americană Critical Metals Corp (CRML).

Este vorba de partneriatul detaliat marți de Mediafax, citând presa americană, după confirmarea transmisă la Bursa de Valori București de Nuclearelectrica, acționarul unic al entitățiii de la Feldioara.

Potrivit anunțului CMRL, Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara, deținută integral de Nuclearelectrica – producătorul național de energie nucleară și operatorul Centralei nucleare Cernavodă, va forma împreună cu producătorul de metale rare Critical Metals (CRML), listat la New York, un joint venture cu obicetivul de a construi și a opera o fabrică pentru procesarea pământurilor rare, amplasată în România, scrie Profit.ro, citând presa de specialitate din SUA.

Nuclearelectrica a precizat că documentul semnat este unul neangajant, menit să evalueze oportunitatea înființării unei societăți mixte.

Anunțul a dus la creșterea cu 24,8% a acțiunilor CRML, potrivit presei de specialitate. În ultima zi însă, acestea s-au devalorizat cu 12,58%, conform datelor agregate în timp real. La ora publicării, prețul acțiunii crescuse în medie cu 10,26% în ultimele 5 zile.

„Acest proiect schimbă jocul”

Potrivit comunicatului instituției, proiectul va constitui primul lanț de aprovizionare complet integrat pentru materiale critice din lumea occidentală. De asemenea, va putea fi finanțat prin planul european RESourceEU Action Plan, cu fonduri de până la 3 miliarde de euro.

„Este pentru prima oară când România devine o verigă esențială în producția occidentală de materiale critice, pentru că fabrica de procesare va funcționa la noi în țară, la Feldioara. Avem o oportunitate excelentă de a accesa finanțări europene care totalizează 3 miliarde de euro. Astfel, devenim un jucător-cheie în industria globală a pământurilor rare. Acest proiect schimbă jocul, pentru că pământurile rare sunt esențiale pentru lumea de mâine, fiind folosite în producerea sateliților, stocarea energiei și dezvoltarea inteligenței artificiale”, a subliniat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în comunicatul transmis joi.

Ministerul precizează că proiectul ar asigura accesul României la procesarea a 50% din pământurile rare extrase din cel mai mare zăcământ de acest tip din lume, situat în Groenlanda. Prin procesarea în fabrica de la Feldioara, cu tehnologie de ultimă generație, România poate deveni un furnizor constant de materiale indispensabile pentru industrii-cheie cum ar fi cea de microprocesoare, aerospațială sau de apărare.

Abia la finalul cumunicatul se precizează acest parteneriat este în fază de evaluare.

„Ulterior etapei de evaluare inițiale, care stabilește fezabilitatea înființării parteneriatului tip Joint Venture, vor fi prezentate detalii despre etapele proiectului, mecanismul de finanțare, precum și strategia de dezvoltare în direcția consolidării României ca un pilon esențial în industria euro-atlantică de procesare a pământurilor rare”, au conchis oficialii Ministerului Energiei.

Companie pe profit

Potrivit datelor oficiale ale companiei, ca urmare a încheierii intre SN Nuclearelectrica SA (SNN) si Compania Națională a Uraniului (CNU) a contractului de vânzare-cumpărare a unor active din cadrul liniei de procesare a concentratului de uraniu de la Sucursala Feldioara a CNU, în data de 18.03.2021, prin Hotararea AGA nr. 4/05.04.2021, a fost aprobată înființarea unei filiale integral deținute de SNN, în calitate de asociat unic, filiala care ca principal obiect de activitate Prelucrarea Combustibililor Nucleari https://www.mediafax.ro/economic/nuclearelectrica-si-compania-uraniului-au-finalizat-transferul-liniei-de-procesare-a-uraniului-21452895.

Conform raportului pe anul trecut, la 31 decembrie 2024, FPCU avea o cifră de afaceri netă de 93,3 milioane de lei, în creștere de la 74,5 milioane de lei la 31 decembrie 2023.

Și profitul companiei a crescut în acest interval, de la 19,4 milioane de lei, la 24,8, la finalul lui 2024.

North Bucharest Investments anunță includerea în portofoliul exclusiv a proiectului Avangarde Harmony, un ansamblu mid-plus dedicat familiilor moderne și comunităților în formare. Proiectul se află în etapa de pre-sale, cu avans minim de 15% și prețuri care pornesc de la 68.500 € + TVA, o fereastră de oportunitate care capătă relevanță într-o piață aflată într-o dinamică accelerată. Interesul crescut pentru zona de nord și pentru proiectele cu infrastructură coerentă transformă această etapă de pre-sale într-un moment favorabil pentru cumpărători și investitori.

Citeşte comunicatul integral AICI

În anul școlar 2024–2025, PENNY a sprijinit prin programul „Vreau în clasa a 9-a” 140 de elevi din nouă județe.

Intervențiile au inclus sesiuni de meditații pentru materiile de bacalaureat, activități de consiliere vocațională, workshopuri educaționale și de dezvoltare personală, sesiuni de practică în magazinele PENNY, precum și distribuirea de ghiozdane echipate, tichete sociale, îmbrăcăminte și pachete de sprijin.

Citeşte comunicatul integral AICI

În Ajunul Crăciunului, Parisul înzăpezit este martorul unei prietenii vibrante și al unei iubiri care înflorește neașteptat în mansarda modestă a poetului Rodolfo. Alături de Marcello, Colline și Schaunard, el încearcă să înfrunte frigul și sărăcia cu umor, artă și companie sinceră. O simplă bătaie în ușă schimbă însă totul. Mimì, vecina delicată și firavă, intră în viața lui cu o lumânare stinsă și cu o tuse ce trădează o suferință adâncă. Întunericul devine preludiul unei iubiri care răsare ca o flacără în mijlocul iernii.

Străzile animate ale Cartierului Latin, cafeneaua Momus, revederea dramatică dintre Musetta și Marcello, toate se transformă într-o frescă plină de culoare, tinerețe și pasiune. În timp ce Musetta își recucerește iubitul prin farmec și inteligență, Rodolfo și Mimì trăiesc una dintre cele mai emoționante povești de dragoste din repertoriul liric, o poveste fragilă, plină de temeri, dor și tandrețe.

Iubirea care naște speranță devine, uneori, cea mai dureroasă rană

Pe măsură ce iarna se adâncește, destinul celor doi îndrăgostiți se frânge sub greutatea bolii. Prietenii lor, Schaunard, Colline și Musetta, sacrifică tot ce pot pentru a o salva pe Mimì, dar dragostea nu poate învinge întotdeauna timpul. În mansarda unde totul a început, Mimì își găsește sfârșitul în brațele lui Rodolfo, cu boneta roz, simbolul inocenței și al tandreții, așezată sub pernă.

Regie: Ionel Pantea

Decor: Ştefan Caragiu

Costume: Liliana Cenean

Maeștri de cor: Daniel Jinga, Adrian Ionescu

Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan

Asistent de regie: Paula Stoica

Dirijor: Daniel Jinga

Distribuția:

Mimi: Simona Neagu/Georgiana Dumitru – debut; Rodolfo: Andrei Petre – debut; Musetta: Irina Iordăchescu/Cristina Maria Oltean; Marcello: Sebastian Balaj – debut; Schaunard: Dan Indricău; Colline: Ion Dimieru/Leonard Bernad; Benoît/Alcindoro: David Miron – debut; Vameșul: Adrian Ionescu; Parpignol: Constantin Negru

Cu participarea Orchestrei, Corului și al Corului de Copii al Operei Naționale București.

Sunt povești care nu se termină, ci rămân pentru totdeauna întipărite în inimă. Când cortina cade, nu se încheie un spectacol, se deschide o rană frumoasă, o amintire care va dăinui pentru totdeauna. La Bohème promite două seri de neuitat, vineri, 12 decembrie și sâmbătă, 13 decembrie, de la ora 18:30, în care publicul va trăi intens drama, umorul, muzica și magia Parisului boem.

 

 

 

35 de miliarde de euro. A­ceas­ta este valoarea cumulată a celor mai valoroase 25 de companii antreprenoriale româneşti, firme ce provin din industrii vari­a­te, de la IT şi teh­no­logie la construcţii şi de la industria alimentară la farma ori energie.

Analiza arată că în jur de 60.000 dintre cei mai înstăriți oameni din lume dețin și controlează împreună mai multe resurse decât 3,9 miliarde de persoane luate la un loc. Cu alte cuvinte, 0,001% din populația globală are o avere de trei ori mai mare decât cea mai săracă jumătate a populației.

În pofida acestor acumulări, contribuția financiară a elitei la bugetele publice este redusă. În timp ce medicii, profesorii sau inginerii se confruntă cu impozite mai mari, miliardarii beneficiază de scutiri fiscale și de structuri offshore care le minimizează obligațiile fiscale. Raportul World Inequality Report, prezentat de Euronews, atrage atenția că acest dezechilibru afectează finanțarea educației, sănătății și acțiunilor împotriva schimbărilor climatice.

Munca femeilor, încă subapreciată. Cine controlează veniturile?

Deși numărul mediu de ore lucrate a scăzut comparativ cu deceniile trecute, femeile nu resimt această reducere. Totalul muncii desfășurate de acestea, incluzând activitățile de îngrijire neplătite, rămâne ridicat. La nivel mondial, femeile obțin doar o treime din veniturile provenite din muncă. Dealtfel, egalitatea salarială, nu este atinsă în nicio regiune. În anumite zone, precum Asia de Sud, Orientul Mijlociu și unele state africane, ponderea veniturilor câștigate de femei nu depășește 25%.

Raportul arată o perspectivă diferită asupra emisiilor: nu doar consumatorii sunt responsabili, ci și proprietarii companiilor. Cel mai bogat 1% din populația lumii produce, în medie, de 75 de ori mai mult carbon decât jumătatea cea mai săracă. Dacă emisiile sunt raportate la proprietatea capitalului, diferențele devin și mai evidente. În Statele Unite, primii 10% din deținătorii de capital sunt responsabili pentru 72% din emisiile asociate. Această abordare subliniază rolul esențial al deciziilor investitorilor și proprietarilor în perpetuarea industriilor poluante.

Pierderile economiilor sărace sunt un avantaj pentru cele bogate

Țările dezvoltate continuă să profite de un avantaj financiar istoric, cunoscut odinioară sub denumirea de „privilegiu exorbitant”. În prezent, nu doar SUA, ci și Europa sau Japonia obțin constant venituri din plasamente externe. În schimb, statele sărace se confruntă cu dobânzi ridicate, rezerve cu randament scăzut și ieșiri de capital din economie. În unele cazuri, pierderile depășesc bugetele naționale destinate sănătății.

Raportul concluzionează că actuala structură economică mondială menține diferențele dintre țări și dintre indivizi, amintind, într-o formă modernă, de mecanismele economice ale epocii coloniale. Autorii insistă că aceste realități nu sunt inevitabile, ci rezultatul deciziilor politice și instituționale.

Guvernul în primă lectură, joi, proiectul care vizează instituirea supravegherii extinse asupra afacerilor Lukoil din România, desemnarea unui supraveghetor şi a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse.

Traseul sancțiunilor

Proiectul apare pe agenda Guvernului după ce statul român a actualizat, prin OUG adoptată pe 2 decembrie, cadrulul național de aplicare a sancțiunilor internaționale, proiect pus în transparență de Ministerul Afacerilor Externe.

Analiza vine după ce termenul-limită inițial al SUA pentru finalizarea vînzării activelor externe de către Lukoil, din 13 deccembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie.

Decizia SUA privind Lukoil asigură timp pentru a proteja locurile de muncă și securitatea energetică şi păstrează interdicțiile de transferuri spre Rusia, a declarat pe 4 decembrie susține Oana Țoiu, ministrul român de Externe. Șefa diplomației române a spus că principalele consecințe ale deciziei SUA sunt stabilitate a, pentru că benzinăriile pot funcționa legal, pot plăti salarii și achiziționa stocuri până în aprilie 2026, și un exit ordonat, pentru că se permite explicit vânzarea sau lichidarea operațiunilor către alți operatori.

Ordonanța adoptată săptămâna trecută actualizează OUG 202/2008 pentru a permite Guvernului României să utilizeze instrumente de supraveghere specială și să aplice măsuri corective în domeniul sancțiunilor internaționale, în mod similar celor prevăzute pentru sancțiunile adoptate de UE, inclusiv în cazul sancțiunilor ONU și al sancțiunilor partenerilor strategici ai României. Astfel, actul normativ extinde domeniul de aplicare al OUG 202/2008 pentru a include aceste situații, permițând Guvernului să constate impactul economic semnificativ și să decidă instituirea supravegherii speciale, cu desemnarea unui supraveghetor și stabilirea atribuțiilor acestuia.

Potrivit Palatului Victoria, în anumite cazuri în care sancțiunile internaționale pot afecta economia României sau anumite sectoare cheie, ministerul de resort propune Guvernului instituirea instrumentului de supraveghere specială și desemnarea unui supraveghetor. Măsura poate fi revocată atunci când condițiile care au determinat-o au încetat sau nu se mai justifică.

Propunerea vizează dublul obiectiv de a asigura instrumentele necesare pentru a crește eficiența și impactul acestora de a opri din sursele de finanțare ale Rusiei în războiul de la granița noastră, precum și posibilitatea de a diminua impactul pe termen scurt asupra economiei naționale, potrivit Executivului.

„Opțiunile pentru activarea supravegherii speciale sunt la cererea companiei sau din oficiu, în baza deciziei Guvernului României, cu avizul CSAT”, a decis Executivul.

Acest proiect de OUG fusese anunțat anterior de premierul Ilie Bolojan, care a detaliat condițiile în care ar putea fi activat. „Există un act normativ pe care luni îl vom publica în transparență, care este într-o fază avansată, prin care România își stabilește un mecanism de sancțiuni care completează actualul cadru și ne permite să punem sancțiuni doar pentru deciziile adoptate de țările UE, astfel încât săptămâna viitoare acesta să fie adoptat. Funcție de evoluția situației vom decide în luna decembrie dacă acest mecanism va fi activat sau nu. Activarea trebuie să țină cont de realitățile din piață”, a spus premierul.

Activele Lukoil în România

La sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate  „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.

Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.

Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.

În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.

• Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. Anul trecut, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.

Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră – prin subsidiară olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.

• LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
• PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
• Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.

Orice acord privind vânzarea activelor din România trebuie avizată de autorități, respectiv Comisia de Examinare a Investițiilor Străine Directe (CEIDS) și Consiliul Concurenței, pentru a fi finalizată și a produce efecte. Conform declarațiilor de vineri ale președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, autoritatea nu a primit nicio notificare privind o posibilă tranzacție agreată.

Trei companii și-au exprimat intenția să cumpere activele gigantului rus Lukoil, sancționat de Statele Unite, din România, respectiv rafinăria Petrotel Ploiești și rețeaua de benzinării, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 25 noiembrie, la întrebările jurnaliștilor.

Oficialii OMV au transmis în premieră poziția oficială a grupului austriac la solicitarea Mediafax privind interesul pentru preluarea activelor gigantului rus Lukoil din România sau la nivel global, ca urmare a sancțiunilor impuse de Statele Unite ale Americii.

Ce prevede OUG privind supravegherea extinsă

Ordonanața de urgență detaliază contextul adoptării legislației – respectiv situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse – și condițiile care trebuie îndeplinite pentru a hotărî instituirea supravegherii extinse.

Documentul integral:

„Proiect de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale

Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea, atât de Uniunea Europeană, cât și de partenerii strategici ai României a celor mai complexe sancțiuni internaționale la adresa Federației Ruse,

luând în considerare poziția României de susținere a adoptării acestor măsuri în vederea reducerii capacității Federației Ruse de a purta acest război,

având in vedere că, în acest context, alte state au adoptat sancțiuni unilaterale cu efecte extrateritoriale semnificative, care pot genera un impact economic semnificativ asupra pieței economice din România, inclusiv asupra operatorilor și asupra pieței de muncă,

întrucât adoptarea de mecanisme care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România sau ca urmare a efectelor produse de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, este de natură să asigure atât atingerea scopului acestor sancțiuni, cât și limitarea impactului asupra pieței economice,

având în vedere că aceste elemente vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, efectele extrateritoriale ale unor sancțiuni impuse de alte stat fiind deja prezente, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență,

în temeiul art. 115, alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articol unic

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 825 din 8 decembrie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 217/2009, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

La articolul 1, după alineatul (2), se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:

„(3) Prezenta ordonanță de urgență reglementează și mecanismele care pot fi instituite la nivelul persoanelor juridice din România ca urmare a implementării sancțiunilor internaționale prevăzute la alin. (1) sau ca urmare a efectelor produse pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România.”

După articolul 84, se introduc două noi articole, art. 85 și art. 86, cu următorul cuprins:

„Articolul 85

Supravegherea extinsă

(1) În cazul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România, dar care produc efecte pe teritoriul României, Guvernul României poate adopta, din oficiu, o hotărâre de Guvern, prin care:

1. a) constată impactul economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de aceste sancțiuni, în condițiile prevăzute la alin. (2);
2. b) hotărăște instituirea supravegherii extinse și desemnează un reprezentant care să exercite calitatea de supraveghetor, stabilind drepturile, obligațiile și atribuțiile acestuia, în conformitate cu prezenta ordonanță;
3. c) stabilește persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă;
4. d) stabilește orice elemente necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, inclusiv identificarea persoanelor și/sau entităților desemnate care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state și în raport cu care persoana juridică față de care se instituie supravegherea extinsă nu poate derula operațiuni de natură comercială/contractuală.

(2) Prin impact economic semnificativ al efectelor produse asupra economiei pe teritoriul României de sancțiunile unilaterale ale altor state, care nu sunt obligatorii pentru România, în sensul prezentului articol, se înțelege:

1. a) distorsionarea unui sector al economiei;
2. b) afectarea activității unui operator important pe piața română în așa măsură încât suplinirea activității acestuia ar presupune creșterea semnificativă a prețurilor pieței;
3. c) periclitarea securității energetice a României.

(3) Instituirea supravegherii extinse poate avea loc și la cererea persoanei juridice afectate de sancțiuni unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România.

Cererea persoanei juridice se adresează Guvernului și este însoțită de următoarele documente:

1. a) declarația persoanei juridice din care să reiasă în mod expres asumarea obligațiilor prevăzute la art. 86 alin. (3);
2. b) acordul expres al persoanei juridice pentru instituirea sistemului de supraveghere extinsă.

(4) Răspunsul la cererea formulată potrivit alin. (3) poate fi de admitere sau de respingere. În cazul în care sunt întrunite condițiile prevăzute la alin. (2), Guvernul admite cererea și emite o hotărâre de guvern în condițiile alin. (1). În caz contrar, Guvernul respinge cererea și comunică solicitantului răspunsul în termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea acesteia.

(5) Măsura supravegherii extinse se revocă prin hotărâre de Guvern dacă:

1. a) situația care a determinat impunerea acesteia a încetat;
2. b) Guvernul apreciază că măsura nu se mai justifică;
3. c) persoana juridică a încălcat regimul supravegherii extinse, în măsura în care revocarea nu afectează interesele economice care au justificat instituirea măsurii.

Articolul 86

Sistemul de supraveghere extinsă

(1) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele drepturi principale:

1. a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în calitate de observator;
2. b) să aibă acces în toate locațiile în care își desfășoară activitatea persoana juridică;
3. c) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
4. d) să fie remunerat pentru activitatea desfășurată, din fondurile persoanelor juridice, cu o indemnizație la nivelul maxim stabilit pentru membrii consiliului de administrație, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. c) și d) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau la nivelul maxim al salariului persoanelor cu funcție de conducere, în cazul societăților prevăzute la art. 2 lit. a), b) și e) din aceeași lege, dar nu mai puțin de 10.000 lei brut.

(2) Supraveghetorul desemnat potrivit art. 85 alin. (1) are următoarele obligații principale:

1. a) să avizeze toate tranzacțiile și plățile externe ale persoanei juridice supravegheate;
2. b) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate, care fac obiectul sancțiunilor unilaterale adoptate de către alte state, care nu sunt obligatorii pentru România;
3. c) să solicite persoanei juridice punctul de vedere în termen de 24 de ore de la constatările făcute potrivit lit. b);
4. d) să informeze de îndată Guvernul în legătură cu constatările făcute, precum și cu punctul de vedere prezentat de persoana juridică;
5. e) să întocmească lunar o informare către Guvern privind activitatea persoanei juridice, în baza activității de monitorizare;
6. f) să păstreze secretul comercial, secretul fiscal și să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal în îndeplinirea obligațiilor sale;
7. g) să depună diligențele necesare pentru asigurarea respectării de către persoana juridică supravegheată a sancțiunilor internaționale obligatorii pentru România.

(3) Persoana juridică supravegheată are următoarele obligații:

1. a) să informeze și să comunice, în timp util, supraveghetorului data, ora și locul la care vor avea loc ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de administrație și alte asemenea ședințe privind managementul acesteia, precum și documentele ce urmează a fi supuse dezbaterii;
2. b) să permită accesul supraveghetorului în toate locațiile în care își desfășoară activitatea, la solicitarea acestuia;
3. c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care privesc activitatea economică, în special documentele privind orice tranzacție sau plată externă a persoanei juridice;
4. d) să solicite avizul supraveghetorului pentru orice tranzacție sau plată externă;
5. e) să transmită un punct de vedere la solicitarea supraveghetorului formulată potrivit alin. (2) lit. c) în termen de 24 de ore de la solicitare.”

În contextul declarațiilor recente ale președintelui american Donald Trump, Matviichuk a subliniat că Ucraina nu are nevoie de „lecții de democrație”, ci de garanții de securitate solide pentru a putea organiza un scrutin în condiții de siguranță.

Potrivit lui Trump, Ucraina „nu mai este la un pas de a fi o democrație” și ar folosi războiul drept pretext pentru a evita un vot. Autoritățile de la Kiev au respins însă aceste acuzații, afirmând că susțin desfășurarea unui nou scrutin, dar că realitatea războiului face imposibilă organizarea sa, având în vedere atacurile zilnice cu rachete și drone, precum și faptul că un număr mare de militari cu drept de vot se află pe front.

Matviichuk a subliniat că Ucraina are o istorie solidă în apărarea proceselor democratice. Ea a amintit protestele din 2004, când cetățenii s-au mobilizat în cadrul Revoluției Portocalii după ce procesul electoral fusese compromis. În opinia ei, întrebarea centrală nu este dacă Ucraina vrea alegeri, ci dacă există condițiile minime de securitate pentru desfășurarea lor.

Discuțiile de pace și presiunile pentru alegeri

Administrația Trump presează pentru includerea organizării rapide a unor alegeri în orice viitor acord de pace. Pentru a facilita dialogul, președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că este „pregătit pentru alegeri”, respingând afirmațiile conform cărora ar dori să prelungească mandatul sub pretextul războiului. El a anunțat că va prezenta partenerilor americani și europeni o serie de documente actualizate pentru a avansa procesul de negociere.

În același timp, Matviichuk a insistat asupra faptului că orice acord trebuie să includă garanții stricte de securitate pentru a preveni viitoare acte de agresiune din partea Rusiei. Ea a avertizat că un acord care nu oferă astfel de garanții riscă să devină doar o pauză, nu o pace durabilă.

Condițiile pentru o pace justă și sustenabilă

Laureata Nobel a atras atenția și asupra necesității de a face dreptate pentru crimele de război comise pe teritoriul ucrainean. În opinia ei, o pace corectă nu poate fi obținută fără responsabilizarea celor vinovați de atrocități.

Întrebată dacă Donald Trump ar putea merita un Premiu Nobel pentru Pace, Matviichuk a declarat că îi poate dori succes doar în măsura în care ar reuși să contribuie la o pace dreaptă și sustenabilă.