Agregator de ştiri

Scutul de la Deveselu a fost proiectat și a fost poziționat, în principal, pentru două aspecte: pentru plecarea rachetelor din Rusia și pentru coborârea rachetelor dinspre Iran. Doar acolo este segmentul în care rachetele pot fi interceptate. Pe segmentul de plecare și pe segmentul de coborâre. Geometriile de la Deveselu sunt acoperite pe ambele scenarii, a explicat ministrul Apărării, Radu Miruță, duminică seară, la Antena 3 CNN.

„Funcționează. S-a dovedit funcțional pe nave Marea Mediterană. Îl avem în România și este un element de securitate fantastic.

Când cineva se gândește ca o rachetă balistică să traverseze o zonă pe care scutul de la Deveseul o mătură, își dă seama că pe acolo nu poate să treacă. Și ăsta este un element care ne sporește nouă capacitatea de a descuraja. Te descurajezi să ai o astfel de acțiune pentru că știi, unu, că vei fi interceptat, nu îți vei atinge scopul, doi știi că se întâmplă asta într-o țară membră NATO, care implică reacția tuturor țărilor membre NATO în ansamblu, conform tratatului!”, a spus ministrul Apărării. 

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică, într-o intervenție la Antena 3, că România nu are în vedere trimiterea de trupe în zone de conflict precum Ucraina sau Iran.

Radu Miruță a declarat că astfel de decizii nu se iau unilateral și depind de cadrul legal și de angajamentele internaționale.

Întrebat dacă există o „linie roșie” privind desfășurarea de trupe în afara țării, ministrul a explicat că România acționează strict în limitele stabilite de legislație și de apartenența la NATO.

„Trimiterea de trupe în afara țării nici nu se face doar printr-o decizie la Ministerul Apărării conform legislației actuale. România a spus că nu trimite trupe în Ucraina, nici ca garanții de securitate”, a declarat acesta.

Acesta a precizat că nu există nici discuții privind implicarea României în alte conflicte din afara ariei NATO, cum ar fi războiul din Iran, desfășurat de Israel și SUA în această perioadă: „România a spus că nu trimite trupe, nici nu s-a pus problema, nici nu s-a cerut dacă să trimită România sau să nu trimită trupe în Iran. Că nu este o chestiune care implică NATO, ce se întâmplă în Iran.

România participă la misiuni internaționale doar în cadrul parteneriatelor, a mai adăugat Ministrul Apărării.

„Uitați, în luna aprilie, România trimite, cred că vreo sută de militari într-o misiune de poliție aeriană pe care noi o desfășurăm în Lituania. Absolut, doar în acest cadru suntem astăzi”, a spus Miruță.

Ministrul a oferit și exemplul unei misiuni recente din Irak, în ceea ce privește protejarea, de către Români, a propriilor militari, aflați în situații de risc.

„Am avut 117 militari la baza NATO din Irak. De asemenea, o chestiune ca parteneriat și ca membri NATO, s-au întors acum o săptămână, vinerea trecută, pentru că a crescut gradul de risc acolo și baza a fost evacuată și noi am adus militarii de pe o zi pe alta în România absolut în siguranță și în totalitate”, a declarat acesta.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat duminică, într-o intervenție la Antena 3, cum ar reacționa România în cazul unui atac cu rachete și ce rol are NATO în astfel de situații.

În contextul unor exemple recente din alte regiuni, unde sisteme de apărare performante nu au reușit să intercepteze toate rachetele, ministrul a declarat că, în cazul României, există mai multe niveluri de protecție.

El a declarat că un eventual atac asupra României ar fi detectat din timp, inclusiv datorită sistemelor de monitorizare din regiune.

„Este un atac care, pentru a ajunge în România, trebuie să treacă deasupra Turciei. Există niște radare care interceptează asta acolo. Există situații în care nu pleacă dinspre Iran, ci este folosit, nu știu, proxy, Rusia. Pentru fiecare dintre aceste scenarii există culoar separat de acțiune”, a declarat ministrul.

Ministrul Apărării a mai făcut precizări și asupra faptului că mecanismele NATO sunt construite astfel încât să ofere timp de reacție înainte de producerea unui atac propriu-zis.

„Funcționalitatea NATO este la modul în care e aproape imposibil să se întâmplă un astfel de atac fără că înainte să se știe despre asta. În strategia pe care o avem cu până la 60 de zile înainte sunt elemente concrete care generează reacția NATO, reacția unei țări membre NATO sau a tuturor țărilor membre NATO”, a explicat acesta.

Radu Miruță a mai spus că nu se așteaptă la un scenariu în care România să fie luată prin surprindere de un potențial atac.

„Așadar, până în momentul zero, sunt zile bune înainte, până la 60 de zile, în care se știe cu certitudine că se va întâmpla asta. Nu mă aștept ca într-o dimineață să se întâmple ceva pentru care România, NATO să nu aibă habar”, a mai spus el.

James Tolkan a murit joi în Lake Placid, New York, unde locuia, a anunțat agentul său, John Alcantar. Un scurt necrolog publicat pe site-ul „Înapoi în viitor” spunea că Tolkan a murit „în pace”, dar nu a fost precizată cauza decesului, potrivit CNN.

În „Înapoi în viitor”, Tolkan l-a interpretat pe directorul adjunct Gerald Strickland, purtând papion, care îi urmărea pe elevi pe holurile liceului fictiv Hill Valley – în special pe Marty McFly, interpretat de Michael J. Fox.

Tolkan a apărut și în „Top Gun” în rolul ofițerului comandant Tom „Stinger” Jardian. Spre sfârșitul filmului, când Jardian îl întreabă pe personajul interpretat de Tom Cruise, căpitanul Pete „Maverick” Mitchell, despre alegerea sa pentru viitoarea sa misiune, Mitchell răspunde că vrea să fie instructor Top Gun.

Născut în Calumet, Michigan, Tolkan a absolvit liceul în Arizona și a servit în Marină în timpul războiului din Coreea. În cele din urmă, a ajuns la New York, unde a petrecut un sfert de secol jucând în roluri de teatru. A făcut parte din distribuția originală a piesei „Glengarry Glen Ross”.

Tokan a fost căsătorit timp de 54 de ani cu Parmelee Welles, care a declarat într-un comunicat că soțul ei era colecționar de artă pasionat și adora animalele.

Fostul lider al PNL, Crin Antonescu, a declarat duminică seară, în cadrul unui interviu pentru Antena 3, că actuala coaliție de guvernare nu funcționează și că formarea Guvernului ar fi avut nevoie de mai mult echilibru.

Cu toate acestea, Antonescu consideră că Executivul își va continua activitatea, iar posibilitatea unor alegeri anticipate rămâne destul de scăzută.

„Eu cred că această coaliţie nu merge. Şi înainte de a discuta cine-i de vină sau nu e de vină, e constatarea faptului că nu merge. Despre asta auzim în fiecare zi. Pare chiar că principalele componente ale guvernării sunt într-un fel de campanie electorală prematură sau timpurie, cumva cu o mai mare preocupare pentru asta decât pentru actul guvernăriei în sine”, a declarat Crin Antonescu.

El a punctat că momentul formării Guvernului actual al României a necesitat mai multă atenție în ceea ce privește structura și direcția politică.

„Cred că ar fi trebuit mai multă cumpănire atunci când s-a constituit Guvernul, privitor la componenţa lui, privitor la programul lui. Faptul că în fiecare săptămână trebuie să vedem dacă Guvernul mai rezistă săptămâna asta sau până la primăvară, problema este dacă mai rezistă societatea românească, dar să fim totuşi calmi şi temperaţi”, a declarat Antonescu.

„Nu fac pronosticuri, n-am elemente. Dacă mă întrebaţi, eu cred că acest Guvern va mai dura cu domnul Bolojan în frunte”, a mai afirmat Crin Antonescu.

Referitor la relația dintre premierul Ilie Bolojan și partidul USR, fostul președinte al PNL a respins ideea unei influențe forțate.

„Lucrurile nu sunt atât de dramatice, domnul Bolojan nu a fost o victimă, nu a fost capturat. Dacă domnul Bolojan aşa, de suflet, este USR-ist, ceea ce eu susţin, de exemplu, am constatat şi eu, e nu pentru că a fost capturat, este, ca să spun aşa, de bunăvoie şi cu plăcere”, a spus acesta.

El consideră că și PSD ar trebui să analizeze modul în care a acceptat această formulă guvernamentală și susține că actuala structură va rămâne.

„Şi pe mai departe, eu cred că Guvernul va rămâne, da, şi cu USR, şi cu Bolojan, şi cu PSD, pentru că am impresia, vorba unor glume, că a început să le placă, să le convină. Domnul Bolojan îşi consolidează statutul de luptător, tenor principal în lupta împotriva PSD-ului, domnul Nicuşor dovedind ceva şovăială în faţa suporterilor săi anti-PSD”.

În ceea ce privește scenariul alegerilor anticipate, Crin Antonescu îl consideră puțin probabil.

„Mai puţin probabil, având în vedere sistemul nostru şi faptul că orice formulă pentru alegere anticipate trebuie să treacă prin votul parlamentarilor în exerciţiu. Şi, sincer, aşa cum se ştie de multă vreme, nu prea-i văd nici pe cei din AUR, în primul rând poate pe cei în AUR, aşa în opoziţie cum sunt, deci nu prea văd. Sigur, nu pot să exclud aşa ceva (…) nu cred că vor fi alegeri anticipate, nu cred într-o schimbare apropiată de Guvern, cred că o vor ţine aşa, nu ştiu cât, sper să rezistăm, să putem vedea”, a declarat el.

„USR-ul are poziţii de forţă cu adevărat în Guvern, mai ales în acest context. Aş spune că e partidul cu cele mai importante poziţii şi nu cred că PSD-ul are în acest moment disponibilitatea de a pune capăt acestei colaborări. Chiar dacă, eu am spus-o de la început şi, din păcate, evoluţiile dau dreptate, un guvern şi cu USR şi cu PSD nu poate funcţiona. Nu a funcţionat un guvern cu USR şi PNL, dar unul cu USR şi PSD chiar nu se poate după cum vedeţi”, a completat Antonescu.

La rândul său, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că există mai multe variante pentru viitorul guvernării după data de 20 aprilie, inclusiv retragerea din coaliție sau modificarea acesteia.

El a declarat că menținerea situației actuale doar pentru stabilitate nu este o soluție: „În Coreea de Nord e stabilitate, dar nu există prosperitate”.

Mai multe universități americane din Orientul Mijlociu au decis să suspende activitățile fizice și să continue cursurile în format online, după ce Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis amenințări, scrie CNN.

Autoritățile iraniene au anunțat că ar putea viza instituții de învățământ asociate cu Statele Unite și Israel, ca reacție la atacurile asupra universităților din Iran.

În acest context, conducerea Universității Americane din Beirut a informat că toate activitățile se vor desfășura online în zilele următoare.

O decizie similară a fost luată și de Universitatea Libaneză Americană din Beirut, care a anunțat că va funcționa în regim virtual pentru o perioadă limitată. Instituția a explicat că schimbarea are loc „ca măsură de precauție, având în vedere amenințările largi la adresa instituțiilor de învățământ din regiune”.

De altfel, mai multe universități din regiune adoptaseră deja acest model educațional încă de la începutul conflictului din Iran, care a izbucnit în urmă cu peste o lună.

În Qatar, autoritățile au decis încă din prima zi a conflictului ca toate instituțiile de învățământ, de la grădinițe până la universități, să treacă la cursuri la distanță până la noi instrucțiuni.

Mai multe universități internaționale din regiune au adoptat aceeași strategie.

Printre acestea se numără Universitatea Georgetown din Qatar, Universitatea Texas A&M din Qatar și Universitatea Virginia Commonwealth din Qatar, care au confirmat continuarea cursurilor online până la o nouă decizie.

De asemenea, instituții precum Universitatea Americană din Kuweit, Universitatea Americană din Dubai și Universitatea Americană din Ras Al Khaimah au adoptat aceeași soluție la începutul lunii.

Reformiștii sunt din ce în ce mai iritați de asocierea partidului cu Andrew Tate și alte vedete extremiste online, ale căror opinii sunt prea toxice pentru alegătorii mainstream pe care Nigel Farage trebuie să-i câștige, potrivit The Guardian.

Surse din interiorul partidului au dezvăluit că, pe măsură ce se pregătesc pentru putere, membrii Reform încearcă să pună capăt asocierii cu figuri mai controversate din dreapta, cum ar fi Tate, al cărui conținut extrem și misogin ar putea păta credibilitatea partidului.

În timp ce căuta popularitate online înainte de boom-ul partidului în sondaje, liderul lor, Farage, a părut reticent în a-l critica pe influencerul online. Tate se confruntă cu 21 de acuzații pentru infracțiuni, inclusiv trafic de persoane, dacă se va întoarce vreodată în Marea Britanie.

În 2024, Farage a declarat în interviuri online că Tate era o „voce importantă” pentru cei „emasculați” și că le oferea băieților „poate puțină încredere la școală”. Tate devine din ce în ce mai cunoscut în rândul alegătorilor obișnuiți, deoarece comportamentul său este relatat în programe precum recentul documentar Netflix al lui Louis Theroux, Inside the Manosphere .

Repulsia publică față de Tate și adepții săi i-a determinat pe unii din Partidul Reform să avertizeze că asocierea cu astfel de personalități ar putea slăbi atractivitatea partidului în rândul alegătorilor de sex feminin și al electoratului în general.

O sursă a declarat: „Da, i-am sfătuit pe Nigel și pe alții să fie mai atenți cu cine ne asociem – dacă vrem să cucerim o parte mai largă a societății britanice, nu putem fi asociați cu personaje nepopulare sau cu persoane care au făcut comentarii neplăcute despre femei.”

O altă sursă importantă din cadrul Reform a spus despre Tate: „Îl cunosc destul de bine și sunt familiarizat cu el, mă uit la conturile lui de socializare. Nu are nicio legătură cu Reform. Nu putem face nimic dacă ne susțin oameni pe care nu îi dorim în mod special în jurul nostru. Au existat câteva cazuri de acest gen.”

Reform s-a chinuit, de asemenea, să renunțe la asocierea sa cu agitatorul de dreapta și infractorul condamnat Stephen Yaxley-Lennon, cunoscut și sub numele de Tommy Robinson. Deși partidul a precizat clar că acesta nu este binevenit ca membru, Robinson l-a susținut recent pe candidatul Reform, Matthew Goodwin, pentru alegerile parțiale din Gorton și Denton.

Poliția din Marea Britanie a anunțat redeschiderea unei anchete privind acuzații de viol și agresiune sexuală care îl vizează pe Andrew Tate, după ce modul în care cazul a fost gestionat inițial a intrat în atenția autorităților de supraveghere.

Andrew și fratele său Tristan Tate se află în Hong Kong de unde nu pot fi extrădați în Marea Britanie sau România, unde sunt urmăriți penal, fără cereri oficiale din partea guvernelor respective.

Prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, a anunțat duminică că a dat ordin pentru extinderea zonei tampon de securitate a Israelului în sudul Liban. Obiectivul său este respingerea atacurilor transfrontaliere venite din teritoriu libanez, scrie CNN.

„În Liban, am ordonat acum extinderea în continuare a centurii de securitate existente, pentru a zădărnici în sfârșit amenințarea invaziei și pentru a ține focul de rachete antitanc departe de granița noastră”, a spus Benjamin Netanyahu într-o declarație video a Comandamentului Nord al armatei israeliene.

În ultimele săptămâni, Israelul a avansat în sudul Libanului, iar forțele sale ocupă terenul la sud de râul Litani, după ce au solicitat locuitorilor libanezi să evacueze zona.

Armata israeliană a distrus mai multe poduri peste râu în ultimele zile, ca parte a unei operațiuni mai ample în sudul Libanului.

Vineri, organizațiile pentru drepturile omului au avertizat că demolarea punctelor de trecere va separa zeci de mii de locuitori din sudul Libanului de „liniile de viață esențiale”, într-un context în care uciderile și strămutările din întreaga țară au crescut foarte mult.

În aceeași declarație video, Netanyahu a afirmat că Israelul atacă Iranul și aliații săi „cu o forță extraordinară”.

„Aducem realizări extraordinare, realizări care creează fisuri vizibile în regimul terorist de la Teheran”, a declarat prim-ministrul israelian.

Finlanda a anunțat duminică o posibilă încălcare a spațiului său aerian de către vehicule aeriene fără pilot în sud-estul țării, relatează Reuters.

Premierul Petteri Orpo a declarat tot duminică că este probabil ca această ultimă încălcare să fie legată de atacurile dronelor ucrainene asupra Rusiei.

Țările vecine, Estonia, Letonia și Lituania, au informat săptămâna trecută că mai multe drone ucrainene s-au prăbușit pe teritoriul lor după ce s-au rătăcit în timpul atacurilor asupra instalațiilor de export de petrol rusești de pe coasta Mării Baltice.

Ucraina a intensificat în ultimele săptămâni atacurile cu drone asupra rafinăriilor și rutelor de export de petrol rusești, în încercarea de a afecta economia de război a Rusiei, pe măsură ce negocierile de pace mediate de SUA au stagnat.

Duminică dimineață, ministerul apărării a raportat că mai multe obiecte mici, cu mișcare lentă, zburau la joasă altitudine deasupra unei zone maritime și a sud-estului Finlandei.

Premierul Petteri Orpo a spus că „Rusia are capacități extrem de puternice de bruiaj electronic, ceea ce ar putea explica de ce aceste drone se deplasează în spațiul aerian finlandez, o problemă foarte serioasă”.

De asemenea, Finlanda și-a mobilizat avioanele de vânătoare F/A-18 Hornet pentru a recunoaște obiectele zburătoare. Forțele Aeriene Finlandeze au identificat una dintre drone ca fiind o dronă ucraineană AN196.

„Pilotul nu a deschis focul pentru a evita daune colaterale”, se arată într-un comunicat.

Drona a căzut la sol la nord de orașul Kouvola, iar o altă dronă a lovit solul în aceeași regiune.