Agregator de ştiri

Departamentul de Stat al SUA a anunțat joi recompensa pentru informații despre Amir Yaryab, șeful operațiunilor cibernetice ale Gardienilor Revoluției, forța militară de elită a Iranului.

Potrivit Fox News, Washingtonul îl acuză că se află în spatele unor atacuri asupra unor companii și instituții din apărare, energie, finanțe, telecomunicații, transport maritim, aviație și presă.

Ținte din energie, finanțe și telecomunicații

Printre grupările asociate operațiunilor coordonate de Yaryab, autoritățile americane au identificat CyberAv3ngers, Dadeh Afzar Arman și Mehrsam Andisheh Saz Nik, toate specializate în atacuri cibernetice.

Acestea sunt acuzate că au lansat atacuri împotriva unor ținte din Statele Unite, Europa și Orientul Mijlociu și că au folosit programe malițioase pentru a pătrunde și în alte sisteme, folosite de infrastructura civilă.

Washingtonul a acuzat în repetate rânduri structurile iraniene de atacuri asupra infrastructurii critice. În 2024, Departamentul de Stat a anunțat sancțiuni împotriva șefului comandamentului cibernetic al Gardienilor Revoluției și a altor cinci oficiali, în urma unor atacuri care au vizat inclusiv sistemele de control industrial ale rețelelor de alimentare cu apă.

Recompensă de până la 10 milioane de dolari

Recompensa pentru informații despre Amir Yaryab este oferită prin „Rewards for Justice”, program al Departamentului de Stat prin care SUA plătesc pentru informații care permit identificarea sau localizarea unor persoane și rețele, pe care le consideră o amenințare la adresa securității țării. În cazul operațiunilor cibernetice desfășurate în numele unor guverne străine, suma poate atinge 10 milioane de dolari.

Potrivit Departamentului de Stat, persoanele care furnizează informații pot beneficia, în anumite situații, și de sprijin pentru relocare.

Proiectul, intitulat „Protect Economic and Academic Freedom Act”, a fost adoptat joi de Camera Reprezentanților, dar mai trebuie să treacă de Senat înainte de a ajunge la președintele Donald Trump pentru a fi semnat și a deveni lege.

Măsura va împiedica universitățile care boicotează Israelul să beneficieze de anumite fonduri federale. Potrivit Fox News, sunt vizate și instituțiile care restricționează participarea studenților la programe academice în Israel sau accesul studenților israelieni la programe universitare din SUA.

Liderii democrați din Camera Reprezentanților s-au opus proiectului, susținând că acesta ridică probleme în ceea ce privește libertatea de exprimare. Una dintre obiecții este că universitățile ar putea pierde finanțarea federală inclusiv dacă refuză relațiile cu așezările israeliene din Cisiordania, nu doar dacă boicotează relații cu Israelul.

Cisiordania este teritoriu palestinian aflat sub ocupație israeliană din 1967, iar statutul coloniilor israeliene construite acolo reprezintă unul dintre cele mai controversate dosare ale conflictului israeliano-palestinian. În temeiul dreptului internațional, ONU consideră aceste colonii ilegale. Israelul respinge această interpretare.

Democratul Josh Gottheimer, unul dintre inițiatorii proiectului, a apărat însă măsura. „Spune pur și simplu că, dacă universitatea ta primește bani de la contribuabilii federali, nu poate discrimina parteneriatele academice sau investițiile cu o anumită țară”, a declarat congresmenul.

Casa Albă, în conflict cu marile universități

Proiectul este adoptat după mai bine de un an în care administrația Trump și-a intensificat presiunile asupra unor mari universități americane. Casa Albă le-a acuzat că nu au combătut suficient antisemitismul și că au tolerat manifestații pro-palestiniene devenite, în unele cazuri, ostile studenților evrei.

După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, autoritățile federale au amenințat mai multe instituții de învățământ superior cu pierderea finanțării și au deschis investigații privind modul în care acestea au gestionat protestele declanșate de războiul din Gaza.

Columbia University s-a aflat printre primele vizate. În martie 2025, administrația Trump a retras sute de milioane de dolari din granturi și contracte federale, acuzând universitatea că nu ar fi protejat studenții evrei. Pentru a începe negocierile privind recuperarea finanțării, Columbia a acceptat ulterior o serie de schimbări cerute de Washington, printre care modificarea procedurilor disciplinare, întărirea securității în campus și o supraveghere mai strictă a programelor universitare dedicate Orientului Mijlociu.

Administrația Trump a blocat și finanțări federale de miliarde de dolari destinate Universității Harvard și a avertizat zeci de alte instituții de învățământ superior că riscă măsuri similare dacă nu respectă legislația federală împotriva discriminării.

Consecințe pentru susținătorii cauzei palestiniene

Casa Albă și republicanii au acuzat unele dintre protestele organizate în campusurile americane de antisemitism și extremism. De cealaltă parte, protestatarii și organizațiile pentru apărarea libertăților civile susțin că protestele față de acțiunile Israelului în Gaza și sprijinul pentru cauza palestiniană nu pot fi considerate manifestări antisemite.

Administrația Trump a luat măsuri și împotriva studenților străini implicați în activism pro-palestinian. Începând din martie 2025, autoritățile au revocat vize și au inițiat proceduri de deportare în unele astfel de cazuri.

Universitățile, între finanțare și libertatea de exprimare

Acțiunile împotriva studenților străini implicați în activism pro-palestinian au fost contestate în instanță. La sfârșitul lunii august 2026, un judecător federal a decis că folosirea legislației privind imigrația pentru anularea vizelor și inițierea deportării unor studenți străini din cauza opiniilor pro-palestiniene și a criticilor la adresa Israelului încalcă protecțiile constituționale privind libertatea de exprimare.

Noul proiect adoptat de Camera Reprezentanților adaugă boicotarea Israelului printre motivele pentru care universitățile ar putea pierde finanțarea federală. Susținătorii proiectului spun că banii contribuabililor nu trebuie să finanțeze discriminarea împotriva Israelului, în timp ce criticii avertizează că prevederile afectează libertatea de exprimare și autonomia universitară.

Benjamin Netanyahu a făcut declarațiile joi, la Tel Aviv, în cadrul unei întâlniri cu oficiali de rang înalt din domeniul apărării și cu conducerea armatei israeliene.

„Acest regim se clatină. Este mai slab ca niciodată. Luptă pentru supraviețuire”, a afirmat premierul israelian, citat de Fox News.

Netanyahu: „Nu vă puneți cu noi!”

Premierul isrelian consideră că Israelul are capacitatea de a elimina ceea ce consideră a fi amenințarea reprezentată de actuala conducere iraniană.

„Sunt convins de capacitatea noastră de a elimina această amenințare o dată pentru totdeauna, adică de a răsturna acest regim. Aceasta este principala misiune care ne-a mai rămas, dar este aproape. Nu este imposibil. Este la îndemână”, a spus Netanyahu.

Șeful guvernului israelian a transmis și un avertisment direct adversarilor țării sale: „Nu vă puneți cu noi. Avem puterea, determinarea și unitatea internă pentru a vă învinge”.

Răsturnarea regimului iranian, obiectiv declarat al Israelului

Statele Unite au reluat în această săptămână loviturile asupra unor ținte iraniene, după aproximativ o lună fără acțiuni militare directe, iar Teheranul a răspuns cu atacuri cu rachete și drone asupra unor obiective americane și ale aliaților Washingtonului din regiune.

Conflictul dintre SUA, Israel și Iran durează de peste șase luni. Operațiunile militare americano-israeliene au început la sfârșitul lunii februarie. SUA și Israel au susținut că obiectivul atacurilor este eliminarea amenințării reprezentate de programul nuclear iranian și slăbirea capacităților militare și balistice ale Teheranului. În pofida loviturilor și a sancțiunilor economice, conducerea iraniană a rămas la putere.

Nu este pentru prima dată când conducerea israeliană vorbește despre răsturnarea regimului iranian. În aprilie, directorul Mossad, Dadi Barnea, declara că misiunea Israelului în Iran va fi încheiată numai atunci când actualul regim va fi înlocuit.

Netanyahu însuși a afirmat miercuri că Israelul „nu și-a încheiat încă misiunea” în Iran și că structurile aflate sub conducerea sa lucrează pentru răsturnarea regimului de la Teheran.

Ceremonia a avut loc la MINA – Museum of Immersive New Art, în cea de-a treia zi a competiției, care se desfășoară între 1 și 5 septembrie.

Jocurile Parasport România 2026 reprezintă primul eveniment național integrat dedicat sportului paralimpic și reunesc, pentru prima dată sub aceeași identitate, zece discipline. Este vorba despre para tenis de masă, para înot, para atletism, para powerlifting, baschet în scaun rulant 3×3, para tir cu arcul, judo adaptat, tenis în scaun rulant, para climbing și para canoe.

Pe parcursul celor cinci zile, competiția reunește aproximativ 500 de sportivi și participanți. Întrecerile sunt găzduite de mai multe baze sportive din București, printre care Centrul Național de Tenis, Stadionul „Iolanda Balaș Soter”, Arena de Baschet a Federației Române de Baschet, CS Olimpia București, CSN Arcul de Triumf și Vertical Spirit.

„Aceeași plăcere, plăcerea de a face sport”

Campioni paralimpici și sportivi medaliați la competiții internaționale s-au aflat printre participanții la ceremonia de deschidere, prezentată de jurnalistul Cosmin Cernat. De asemenea, ceremonia a inclus și defilarea reprezentanților celor zece sporturi, reuniți la București din 35 de cluburi din țară.

„Mă bucur că atâtea persoane cu dizabilități sunt prezente în această sală și la această competiție, care se bucură de aceeași plăcere, plăcerea de a face sport. Și este minunat faptul că s-a organizat pentru prima dată o competiție la noi în țară, care să unească toate sporturile într-un singur eveniment”, a mărturisit Alexandru Bologa, campion paralimpic la para judo la Paris, în 2024, și multiplu campion european.

Sport de performanță, dincolo de bariere

Caracterul de premieră al competiției, care reunește sub aceeași umbrelă cele zece sporturi paralimpice, a fost apreciat și de Bobi Simion, numărul 1 mondial la para tenis de masă.

„E chiar o premieră pentru noi, pentru români, pentru sportivii cu dizabilități, să avem o astfel de competiție, cu toate sporturile sub aceeași umbrelă. (…) Ne întâlnim cu toții, iar asta ne ajută să ne cunoaștem”, a spus campionul.

Pentru Răzvan Nedu, vicecampion european la para climbing, jocurile pot fi și o cale prin care alți tineri cu dizabilități să descopere sportul. „Mi se pare că e un prilej minunat ca tinerii cu dizabilități să înceapă să practice un sport nou, dar și să vină să descopere sporturile paralimpice. E un pas înainte și un concept foarte bun, care aduce oamenii împreună prin sport”, a declarat sportivul.

„Pentru viitor îmi doresc să existe cât mai multe facilități, iar persoanele cu dizabilități să depășească anumite bariere pentru a începe să practice sportul de performanță”, a spus și Andrei Popa, medaliat în competiții internaționale de para climbing.

Eduard Novak: „Astăzi nu deschidem doar o competiție, deschidem o ușă”

Potrivit președintelui Comitetului Național Paralimpic, Eduard Novak, deschiderea primei ediții a Jocurilor marchează „un moment istoric pentru comunitatea paralimpică din România”.

„Este mai mult decât o competiție sportivă. Este începutul unui proiect în care cred foarte mult și îmi doresc să marcheze viitorul sportului paralimpic din România”, a spus Novak.

Fost campion paralimpic, Novak a explicat că sportul este o șansă la o viață mai activă și mai bine integrată în societate pentru persoanele cu dizabilități, insistând asupra nevoii unei schimbări de mentalitate.

„Astăzi nu deschidem doar o competiție, deschidem o ușă. O ușă către mai multe oportunități, către mai mult sport, către mai multă incluziune și, sper eu, către o schimbare de mentalitate în societatea românească”.

Novak a reamintit că persoanele cu dizabilități nu trebuie privite „prin prisma limitărilor lor, ci prin prisma talentului, muncii, curajului și performanțelor lor”, iar sportivii ar trebui văzuți drept „campioni și modele pentru generațiile următoare”.

„Se poate și în România”, a spus președintele Comitetului Național Paralimpic, adăugând că ținta pe termen lung este ca România să devină „o forță a sportului paralimpic la nivel internațional”.

Raymon Blondel: Să privim abilitățile, nu dizabilitățile

Prezent la ceremonie, președintele Comitetului Paralimpic European, Raymon Blondel, a vorbit despre Jocurile de la București ca despre o oportunitate de a arăta ce înseamnă sportul paralimpic. „Nu este vorba despre limitări, ci despre posibilități. Nu numai despre competiție, ci despre încredere, ambiție, prietenie și apartenență”.

Una dintre mizele sportului paralimpic este schimbarea modului în care sunt privite persoanele cu dizabilități, a precizat oficialul european.

„Suntem cu toții oameni. Și cu toții vrem să fim apreciați pentru asta. Nu pentru ceea ce nu suntem, ci pentru tot ceea ce suntem. Iar parasportul este demonstrația supremă a ceea ce înseamnă să ne gândim la abilități, în locul dizabilităților”.

De la București, spre o competiție internațională

Pentru a crea mai multe oportunități de concurs pentru sportivii paralimpici, oficialul european a încurajat deschiderea competițiilor naționale către participanți din alte țări. „Știm cu toții că există o lipsă de oportunități de competiție, iar prin deschiderea competițiilor naționale creăm aceste oportunități pentru voi, dragi sportivi”.

„De fiecare dată când intrați pe terenul de joc, sunteți și o demonstrație a ceea ce este posibil pentru societate”, le-a transmis sportivilor Raymon Blondel.

Cum întrecerile erau deja în desfășurare la momentul ceremoniei oficiale, acesta și-a încheiat discursul cu o formulă adaptată momentului: „În mod normal, în timpul unei deschideri aș spune Să înceapă Jocurile. Dar acum nu pot decât să spun Să continue Jocurile!”

Ciprian Ciucu: „Să punem competiția pe hartă”

Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, e încrezător că această competiție va crește și va deveni o tradiție.

„Suntem la prima ediție, iar prima ediție contează enorm. (…) Am încredere că este ceea ce trebuie și am încredere că va fi o tradiție care se va repeta an de an”, a spus edilul.

Referindu-se la sportivii paralimpici, Ciucu și-a exprimat dorința ca ei să continue să îi inspire și pe cei care nu practică sport.

„Dacă pot să fac ceva mai mult pentru competiție, să o punem pe hartă, să o creștem, să aducem cât mai mulți sportivi din regiune, o voi face. Și Bucureștiul are de câștigat dintr-un asemenea eveniment. Când comunități vin în oraș, orașul se îmbogățește”, a spus Ciucu.

Jocurile continuă până pe 5 septembrie

Competiția a început pe 1 septembrie, dată care, din acest an, este oficial Ziua Sportului Paralimpic în România.

În primele trei zile au avut loc întreceri la tenis în scaun rulant, para tenis de masă, para atletism, baschet în scaun rulant 3×3, para înot și para powerlifting, precum și calificările la para climbing.

Jocurile Parasport România 2026 continuă vineri și sâmbătă, în București. Vineri sunt programate finalele la para climbing, iar sâmbătă au loc întreceri de para tir cu arcul, para canoe și judo adaptat.

Prima ediție este organizată de Comitetul Național Paralimpic, cu sprijinul Comitetului Paralimpic European, al Agenției Naționale pentru Sport și Primăriei Municipiului București.

Organizatorii și-au propus ca Jocurile Parasport România să devină un eveniment anual și un punct de întâlnire pentru mișcarea paralimpică, reunind sportul, incluziunea și performanța sub aceeași identitate.

Cinci fabrici de procesare apar pe harta industriei alimentare în această a doua parte a anului 2026, fiind una dintre cele mai aglomerate perioade pentru investiţii într-un sector care mai are nevoie de investiţii pentru a-şi acoperi întregul necesar de consum.

BraveX Aero, un start-up din Cluj-Napoca care dezvoltă drone, a strâns anul trecut o rundă de finanţare de circa 313.000 de euro şi negociază acum o a doua, în timp ce încearcă să prindă valul cererii de drone de apărare: are un cli­ent european nou pentru calibrarea siste­me­lor de apărare şi lucrează la soluţii pen­tru interceptarea dronelor, pe fondul inci­den­telor tot mai dese din zona Mării Negre.

Fondurile de acţiuni se apropie tot mai mult de fondurile de obligaţiuni din punctul de vedere al activelor, în contextul în care raliul Bursei de Valori Bucureşti din ultimul an s-a reflectat şi în randamentele obţinute de fondurile cu expunere pe acţiuni, atrăgând din ce în ce mai mulţi investitori spre piaţa locală de capital.

Chirurgia robotică a schimbat modul în care se fac opera­ţiile în medicina din prezent, iar pentru medici a devenit mult mai comod să facă operaţii complexe. Este şi experienţa doctorului Felix Dobriţoiu, specialist în chirurgia toracică robotică da Vinci, care a explicat în cadrul emisiunii ZF Private Health cum este să opereze cu acest sistem.

Competiţiile de alergare au devenit tot mai populare în ultimii ani, reuşind să atragă mii de participanţi la fiecare ediţie. În România, cursele de alergare au început să fie transformate în adevărate platforme de comunicare pentru companii, iar numele unor branduri precum Wizz Air, Raiffeisen Bank, OMV Petrom, GLS, Decathlon şi Distribuţie Oltenia au ajuns să fie asociate cu unele dintre cele mai cunoscute competiţii de profil.

Ce au în comun producătorul de bere olandez Heineken, grupul farma Phoenix din Germania, retailerul de modă Inditex, originar din Spania, producătorul italian de dulciuri Ferrero şi lanţul de magazine de bricolaj Dedeman, o afacere antreprenorială românească?

Pentru multe dintre brandurile de top din categoria premium şi de lux, 2025 a fost an cu vânzări record, dovadă că dacă economia strănută, piaţa de lux nu se gripează.

Un număr de 3.791 de ban­cheri au plecat din sistemul bancar românesc în ultimul an, iar numărul de sucursale şi agenţii bancare a scăzut cu 117 comparativ cu situaţia de la finalul primului semestru (S1) din 2025, după cum reiese din datele BNR transmise la solicitarea ZF.

Câţiva dintre marii actori economici de pe piaţa din România au găsit o nouă formulă prin care să îşi reducă numărul de angajaţi fără să îşi reducă şi operaţiunile.

UniCredit Bank România extinde spaţiul pentru intensificarea creditării după ce reduce riscul de credit şi eliberează capital punând un portofoliu de credite corporate acordate anterior, de 3,5 mld. lei, la baza primei securizări sintetice cu un astfel de activ suport exprimat în altă monedă decât euro, respectiv în lei.

Mihai Pătrulescu, head of in­vest­ment properties, şi Tudor Ionescu, head of leasing office, în cadrul CBRE România au fost cei mai noi invitaţi la CEC Bank pentru afaceri româ­neşti. Deşi supusă unor pre­siuni multiple, piaţa imobiliară oferă opor­tunităţi de dezvoltare pentru următorii ani, a fost una dintre concluziile discuţiei.

Exerciţiul de investiţii organi­zat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Estinvest a ajuns la 284 de partici­panţi înscrişi, dintre care 161 au tranzacţio­nat deja, la 3 septem­brie. Înscrierile rămân deschise, iar cei care intră acum au încă timp să îşi construiască un portofoliu şi să prindă un loc în clasamentul care va fi anunţat pe 25 septembrie, la conferinţa ZF Piaţa de Capital, unde participanţii cu cele mai bune randamente vor fi premiaţi.

Meraria, o livadă cu circa 7 hectare de meri în sistem super­in­ten­siv, a investit în procesare, în condiţiile în care pe piaţă concurenţa cu merele din import este foarte mare.

Braşov Running Festival, competiţia de alergare care a pus oraşul pe harta internaţională a atletismului, îşi propune să crească gradual în următorii ani. Pentru ediţia din acest an, organizatorii estimează circa 2.500 de alergători şi peste 60 de atleţi de elită din peste 20 de ţări.

Cordia România, dezvoltator mem­bru al grupului Futureal, a de­sem­nat compania de construcţii Con­celex în calitate de antreprenor ge­neral pentru Centropolitan, proiectul rezidenţial aflat în construcţie în centrul Bucureştiului, lângă Bucureşti Mall şi Piaţa Alba Iulia. Investiţia totală se ridică la circa 65 mil. euro, iar finalizarea este estimată pentru a doua jumătate a anului 2028.