Procesul a început după ce un bărbat a căzut noaptea cu trotineta, în timp ce mergea pe Șoseaua Nordului din București, din cauza unei gropi nesemnalizate pe care nu a putut să o ocolească la timp. S-a ales cu răni grave la mâini și la picioare și au urmat multe zile de îngrijiri medicale.
Accidentul s-a produs în 29 iunie 2023, dar bărbatul a dat în judecată Administrația Străzilor în noiembrie, după ce a trecut perioada de îngrijiri și recuperare medicală.
Abia un an mai târziu a început judecarea dosarului, la Judecătoria Sectorului 1. Bărbatul rănit a cerut daune materiale de 375 de lei, dar și daune morale de 30.000 de euro.
Administrația Străzilor s-a apărat spunând că nu se știe viteza cu care bărbatul circula cu trotineta și nici dacă era băut sau drogat la momentul producerii accidentului, situație care l-ar fi împiedicat să ocolească groapa la timp. Mai mult, bărbatul care a căzut cu trotinetă din cauza gropii nu a sunat la 112 după accident, ci s-a dus direct la spital, iar în aceste condiții, nu există o cercetare a polițiștilor la fața locului.
”Ţinând cont de dimensiunile mari ale gropii din carosabil, aspect reieşit din planşele fotografice depuse de reclamant, chiar dacă deplasarea s-a realizat pe timp de noapte, este puţin probabil ca acesta să nu fi putut observa groapa. Totodată, segmentul de drum este bine iluminat public. Motivele pentru care reclamantul nu a observat groapa pot fi multiple, acesta ar fi trebuit să se asigure în prealabil că trotineta era echipată corespunzător cu mijloace şi dispozitive de iluminare în stare bună de funcţionare”, au mai argumentat apărătorii Administrației Străzilor în fața judecătorului.
În opinia acestora, daunele morale de 30.000 de euro cerute sunt prea mari raportat la faptul că bărbatul rănit nu a avut leziuni care să-i fi pus viața în pericol și nu a avut nevoie de spitalizare continuă.
Bărbatul rănit a afirmat însă că a avut cheltuieli cu tratamentul, recuperarea medicală a durat mult, iar rănile suferite i-au lăsat urme vizibile şi permanente pe picioare și pe mâini, situație care îi afectează stima de sine şi ”felul în care se percepe în forul interior”. Acesta a susținut și că rănile suferite și zilele de îngrijiri medicale l-au împiedicat să aibă aceeași viață familială și socială ca cea de dinainte de accident.
Instanța a reținut că bărbatul rănit a solicitat certificat medico-legal din care rezultă că a avut nevoie de 25-30 de zile de îngrijiri medicale, dar și că la consultul la Oropedie s-a constatat că nu a respectat indicaţiile anterioare de a folosi cârje de mers şi orteză.
”Prezenţa unei gropi adânci şi nesemnalizate în carosabil, pe timp de noapte, reprezintă în sine o circumstanţă de risc major”Judecătorul a considerat însă că Administrația Străzilor avea obligația de a face reparațiile la drumul de pe Șoseaua Nordului. Or, din fotografiile din dosar rezultă că, în noaptea accidentului, exista ”o groapă nesemnalizată în carosabil, de dimensiuni considerabile, care reprezintă un pericol evident pentru siguranţa circulaţiei”.
”În ceea ce priveşte apărarea pârâtei privind eventuala culpă a reclamantului, pe motiv că nu s-ar cunoaşte viteza cu care se deplasa pe trotineta electrică, instanţa reţine că vehiculul are o viteză limitată prin construcţie şi este destinat deplasării pe carosabil în zone urbane. Chiar presupunând o viteză de deplasare normală sau moderată, prezenţa unei gropi adânci şi nesemnalizate în carosabil, pe timp de noapte, reprezintă în sine o circumstanţă de risc major care atrage răspunderea administratorului drumului”, a apreciat instanța.
Administrația Străzilor plătește dauneDeși a găsit vinovată Administrația Străzilor pentru că nu a semnalizat groapa de pe Șoseaua Nordului și nu a luat măsuri pentru a fi astupată, instanța a considerat că o despăgubire morală de 30.000 de euro este prea mare în raport cu urmările accidentului.
”Instanţa reţine că prejudiciul nu are un caracter deosebit de grav, nu au existat fracturi, intervenţii chirurgicale, internări de lungă durată, prejudiciu estetic grav şi permanent. Totodată, reclamantul nu a propus probe care să ateste în mod concret o afectare semnificativă a vieţii profesionale sau sociale, dovezi privind concedii medicale sau absenţe justificate, ori martori care să fi observat direct impactul psihic sau emoţional al accidentului”, a explicat instanța decizia luată în iulie 2025.
Astfel, pentru accidentul suferit – urmat de ”leziuni moderate, dar reale, 25-30 zile de îngrijiri medicale, în condiţiile în care nu au fost urmate în totalitate indicaţiile terapeutice, lipsa probelor privind trauma psihică puternică” -, judecătorul a apreciat că 4.000 de lei reprezintă o despăgubire suficientă pentru a avea ”efect reparator și rezonabil, fără a duce la o îmbogățire nejustificată”.
Deși despăgubirile morale sunt mult mai mici decât cele solicitate de bărbatul rănit, instanța a apreciat fără îndoială că Administrația Străzilor București este vinovată, pentru că a dat dovadă de ”neglijență” și nu s-a comportat ”ca un bun proprietar” al drumului pe care îl are în administrare.
Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu este definitivă și, dacă va fi contestată, dosarul va ajunge la Tribunalul București.
Articolul Administrația Străzilor, obligată să despăgubească un bărbat care s-a accidentat în București, din cauza unei gropi. Daunele morale sunt însă derizorii apare prima dată în Mediafax.
Articolul Cum se realizează monitorizarea calității aerului după incendiul de la Dragonul Roșu? Cele mai afectate cartiere apare prima dată în Mediafax.
Potrivit IGSU, incendiul are loc într-o zonă industrială cu numeroase depozite, fiind alimentat de vegetaţia din jur.
Având în vedere degajările mari de fum, pentru protecţia populaţiei aflată în apropiere, autorităţile elene au emis un mesaj de avertizare prin intermediul sistemului de cell broadcast.
Pompierii români intervin cu două autospeciale de stingere a incendiilor de pădure, o autospecială de 4.000 de litri, o autospecială de 10.000 de litri, o autospecială de primă intervenţie şi comandă şi o autospecială de suport radio. Totodată, la caz va ajunge şi autocisterna de 30.000 de litri.
În sprijinul echipajelor care intervin la faţa locului, vor interveni şi pompierii francezi, dislocaţi în Grecia.
Misiunea presupune şi protejarea unei staţii de carburanţi care este înconjurată de incendiu. La faţa locului intervin şi mijloace aeriene.
Articolul Pompierii români intervin pentru stingerea unui incendiu din sud-estul Atenei apare prima dată în Mediafax.
Instituția a sancționat postul B1 TV cu somație publică pentru emisiunea News Pass din 5 iunie 2025, unde au fost difuzate titluri de tip „Becali: cum să faci propagandă LGBTQ în zi sfântă” sau „BOR: este sfidată sărbătoarea Rusaliilor”. CNA a invocat prevederile Codului de reglementare a conținutului audiovizual care interzic afirmațiile defăimătoare generalizatoare la adresa unor comunități.
Consiliul a emis și decizii de acțiune împotriva conținutului necorespunzător publicat pe rețele sociale. Printre materialele vizate pe Facebook se numără postări care anunțau în mod fals intrarea României în război la 3 septembrie, mesaje alarmiste privind calitatea apei de fântână sau imagini și montaje false cu politicieni și lideri internaționali prezentate în context de „breaking news”.
Eliminări de conținut pe FacebookPe Facebook au fost vizate postări alarmiste sau dezinformări, între care:
mesaje privind intrarea României în război la 3 septembrie,
afirmații false despre interzicerea consumului apei din fântână,
imagini cu lideri politici și internaționali prezentate sub antetul „BREAKING NEWS”, însoțite de texte înșelătoare.
De asemenea, CNA a constatat încălcarea legislației audiovizuale în cazul unei postări publicate pe pagina „Părintele Calistrat Official”, unde primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, era prezentat drept „mason, sionist kazar evreu, finanțat de evreii sioniști masoni care au zdrobit Palestina nevinovată”. Potrivit deciziei, acest conținut intră în categoria manifestărilor antisemite și xenofobe, interzise prin art. 51 alin. (2) din Codul audiovizualului.
Și Instragram a fost luat la puricatAlte materiale eliminate de CNA provin de pe Instagram și includ mesaje cu caracter de incitare și elemente considerate contrare legislației privind prezentarea regimurilor totalitare sau denigrarea victimelor acestora.
CNA a reamintit că legea obligă furnizorii de servicii media audiovizuale să asigure informarea obiectivă a publicului și să respecte principiile nediscriminării și ale protecției împotriva discursului instigator la ură.
Articolul CNA a eliminat postări de pe Facebook care anunțau intrarea României în război, dar și o postare de pe contul Părintelui Calistrat în care Nicușor Dan era numit ”mason, sionist, kazar evreu” apare prima dată în Mediafax.
Cancelarul Friedrich Merz şi ministrul Apărării, Boris Pistorius, au prezentat un nou sistem de serviciu militar menit să facă armata mai atractivă pentru tineri, prin salarii şi condiţii mai bune, programe flexibile de instruire şi posibilitatea de a servi pe perioade mai scurte.
Începând din 2026, tinerii de 18 ani vor primi chestionare privind disponibilitatea de a se înrola, iar din 2027, băieţii vor fi supuşi unor controale medicale obligatorii, fără a fi însă obligaţi să se înroleze.
Germania vizează creşterea numărului de militari activi de la 181.000 la 260.000 şi consolidarea rezervei la 200.000.În interiorul guvernului condus de Friedrich Merz, tema sporirii apărării a fost o temă de dezbatere. O parte dintre conservatori cer revenirea rapidă la serviciul militar obligatoriu, în timp ce social-democraţii insistă că infrastructura actuală nu permite acest pas.
Un aliat al creştin-democratului, Friedrich Merz, Markus Söder, cancelarul Bavariei a a avertizat că apelurile la voluntariat nu vor fi suficiente şi a declarat că planul propsu este „primul pas în direcţia potrivită”.
Articolul Germania lansează o campanie pentru atragerea de noi recruţi în armată apare prima dată în Mediafax.
Deși majoritatea angajaților are între 21 și 25 de zile libere anual (60% dintre respondenți), foarte puțini reușesc să își ia tot timpul liber disponibil: până la 1 august 2025 doar 8% și-au epuizat integral zilele de concediu. În același timp, aproape 1 din 5 angajați (20%) nu și-a folosit deloc concediul în primele opt luni ale anului — un indiciu clar că pauza rămâne, pentru mulți, o opțiune amânată.
Cum își organizează românii vacanțeleDeși vacanțele de 5–10 zile rămân o alegere frecventă pentru 37% dintre angajați, tot mai mulți preferă să alterneze ritmul: 39% combină pauzele scurte cu sejururile mai lungi, într-o încercare de a-și gestiona mai eficient energia de-a lungul anului.
Pentru o deconectare reală, aproape jumătate (45%) spun că au nevoie de minimum 6–10 zile, iar 29% de peste 10 zile.
Barierele care îi țin pe români conectați la job chiar și în vacanțăConcediul este adesea condiționat de cultura organizațională. Dacă pentru 44% este foarte ușor să solicite o zi liberă, aproape jumătate (47%) recunoaște că ezită, iar 9% spun că este greu sau aproape imposibil.
Printre principalele obstacole care îi împiedică pe angajați să își ia concediul de odihnă se află volumul mare de muncă și lipsa unui înlocuitor, menționate de 38% dintre respondenți. Pentru alți 18%, presiunea de a fi mereu disponibili joacă un rol important, iar 15% spun că au obiceiul de a pune munca pe primul loc, chiar și atunci când ar avea ocazia să se odihnească.
„Rezultatele arată că nevoia angajaților de a-și reîncărca bateriile în timpul concediului contravine presiunilor continue de la locul de muncă. Cultura organizațională joacă un rol critic: în companiile unde managerii dau exemplu în acest sens și vacanțele sunt încurajate, oamenii revin din concediu mai motivați și mai implicați. La Pluxee, credem că pachetul de beneficii extrasalariale trebuie să integreze și soluții care să adreseze componenta de relaxare, odihnă și echilibru viață–muncă, elemente cu impact direct asupra satisfacției și performanței pe termen lung, a declarat Gabor Olajos, Country Managing Director Pluxee România și Bulgaria.
La întoarcerea din concediu, 23% dintre angajați spun că revin întotdeauna mai motivați, în timp ce 9% declară că resimt anxietate legată de sarcinile nerezolvate.
Cu doar 1 din 5 angajați care beneficiază de sprijin financiar pentru vacanțele interne, companiile au o oportunitate clară de a-și extinde pachetul de beneficii într-o direcție cu impact direct asupra stării de bine angajaților.
Cardul de vacanță Pluxee Turist – un instrument pentru echilibrul și retenția angajațilorPluxee Turist le oferă angajatorilor oportunitatea de a sprijini direct nevoia angajaților de odihnă și deconectare, transformând concediul într-o experiență accesibilă și memorabilă, totodată beneficiind de deductibilitate 100%. Sumele de pe card pot fi folosite pentru vacanțe în România care includ cel puțin o noapte de cazare – de la sejururi la munte sau la mare, până la experiențe culinare, tratamente balneare sau activități de relaxare. Este o invitație la deconectare autentică, care aduce beneficii angajaților și sprijină, în același timp, turismul local.
Pluxee România continuă să joace un rol crucial în susținerea stării de bine a angajaților și în stimularea economiei locale. Prin soluțiile sale inovatoare, compania facilitează accesul la beneficii și servicii care îmbunătățesc calitatea vieții, inclusiv în domeniul turismului și al petrecerii timpului liber.
Despre studiuStudiul a fost realizat de iVox Research pentru Pluxee România, în perioada 12–18 august 2025, pe un eșantion de 1.000 de angajați români din mediul urban, cu vârsta peste 18 ani, care lucrează în mediul privat. Metoda utilizată: CAWI – Computer Assisted Web Interviewing.
Despre PluxeePluxee este un jucător global în domeniul beneficiilor extrasalariale și al soluțiilor pentru creșterea implicării angajaților la locul de muncă , activând în 29 de țări. Pluxee sprijină companiile în atragerea, motivarea și retenția talentelor printr-o gamă largă de soluții care acoperă domeniile: Meal & Food, Wellbeing, Lifestyle, Reward & Recognition și Public Benefits. Susținută de tehnologie de vârf și de peste 5.400 de angajați implicați, compania acționează ca un partener de încredere într-un ecosistem B2B2C puternic interconectat, format din peste 500.000 de clienți, 37 de milioane de utilizatori finali și 1,7 milioane de comercianți. Cu o experiență de peste 45 de ani în domeniu, Grupul Pluxee este dedicat creării unui impact pozitiv în comunitățile locale, susținerii stării de bine a angajaților la locul de muncă și protejării planetei.
Pentru mai multe informații, vizitați www.pluxee.ro.
Articolul Cum se deconectează românii de la muncă: doar 28% reușesc să rupă total legătura cu munca în vacanță apare prima dată în Mediafax.
