„Organizăm, la Ministerul Dezvoltării, o nouă sesiune de examen în vederea atestării auditorilor energetici pentru clădiri. Fără un număr adecvat de auditori atestați, nu pot fi auditate clădirile – blocuri de locuințe, dar și spitale sau școli – care necesită lucrări de eficientizare energetică”, a anunțat ministrul Cseke Attila, într-un comunicat publicat pe de Ministerul Dezvoltării.
Potrivit ministrului, România are un deficit de auditori energetici. În județul Ialomița există patru auditori atestați, care pot evalua eficiența energetică a blocurilor de locuințe, și un singur auditor pentru alte clădiri, cum ar fi spitale, școli și clădiri publice, pentru care Ministerul Dezvoltării derulează programe de finanțare pentru eficientizare energetică, inclusiv din fonduri europene.
Ministrul semnalează o situație asemănătoare și în județul Giurgiu, unde se află numai un singur auditor atestat care poate poate evalua energetic numai blocurile de locuințe. Alți doi auditori sunt atestați să evalueze orice tip de clădire.
Ministrul a precizat că un deficit de auditori atestați se regăsește și în județele Alba, Bistrița-Năsăud, Călărași sau Sălaj.
Potrivit sursei citate, metodologia de calcul, legislația națională și europeană a performanței energetice a clădirilor au fost modificate substanțial în ultimii ani, iar procesul de atestare a acestei categorii de specialiști a fost suspendat, pentru ca specialiștii eligibil să poată studia noile metodologii pentru susținerea examenului de atestare.
Ultima sesiune a acestui examen a fost organizată în 2021. Atunci, numai 109 auditori au promovat examenul, din cei 148 de candidați programați.
Cei care au promovat examenul certificate de atestare și legitimații aferente pentru auditori energetici gradul I și II.
Ce trebuie să știe cei care doresc să se înscrie la noul examen?Cei care doresc să se înscrie la noul examen o pot face prin intermediul unei platforme digitale puse la dispoziție de Ministerul Dezvoltării.
Anunțul pentru deschiderea înscrierilor va fi publicat în prima parte a lunii martie, pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării, alături de calendarul stabilit pentru derularea examenului de atestare.
Eligibilitatea candidaților va fi evaluată până la jumătatea lunii aprilie, iar lista pe care vor fi înscriși candidații eligibili va fi publicată în cea de-a doua jumătate a aceleiași luni, urmând ca, după 15 zile calendaristice, să fie organizat examenul de atestare.
Înainte de plecarea sa spre München, Marco Rubio a declarat despre relațiile transatlantice și schimbările internaționale: „Cred că sunt într-un moment decisiv. Lumea se schimbă foarte repede chiar în fața noastră. Vechea Ordine Mondială a dispărut, și trăim într-o nouă eră geopolitică, și va fi nevoie ca toți să reexaminăm cum arată aceasta și care va fi rolul nostru”.
Totuși, oficialul american a adăugat, în cele din urma: „SUA sunt profund legate de Europa, iar viitorul nostru a fost întotdeauna legat și va continua să fie. Așadar, trebuie doar să vorbim despre cum va arăta acest viitor”, notează Reuters.
Tonul lui Rubio contrastează atmosfera de la ediția precedentă a conferinței, când vicepreședintele JD Vance a criticat dur liderii europeni pentru politicile privind migrația și libertatea de exprimare.
Conferința de anul acesta se desfășoară pe fondul mai multor crize internaționale printre care Războiul din Ucraina și conflictul din Gaza, dar și al schimbărilor internaționale generate de acțiunile președintelui Trump, printre care se numără impunerea de tarife comerciale, amenințări la adresa unor aliați și declarații controversate privind NATO.
În cadrul evenimentului vor participa 70 de șefi de stat și de guvern și peste 140 de miniștri. Printre participanții notabili se numără președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, precum și șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, marcând prima prezență a unui președinte al Băncii Centrale Europene la Conferința de Securitate de la München.
Trei surse familiarizate cu acest subiect au declarat pentru Reuters că oficialii americani au propus o întâlnire trilaterală luni și marți la Miami.
Rundele anterioare de negocieri au avut loc la Abu Dhabi.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că Moscova și Washingtonul au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul comercial și economic.
Peskov a declarat că Moscova speră ca dialogul să continue, dar a afirmat că este puțin probabil ca aceste discuții să depășească stadiul de negocieri înainte de soluționarea conflictului din Ucraina.
Șerban declară că preluarea Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Portul Constanța este o decizie cu relevanță majoră pentru România și pentru întreaga regiune a Mării Negre.
„Giurgiulești este singurul port maritim-fluvial al Republicii Moldova și un nod esențial la intersecția Dunării cu spațiul Mării Negre. Integrarea sa într-o viziune comună cu Portul Constanța consolidează coridorul logistic Dunăre–Marea Neagră și creează o platformă regională mai puternică pentru comerț, tranzit și investiții. În contextul actual, marcat de reașezări geopolitice și de necesitatea diversificării rutelor comerciale, România își asumă un rol activ în dezvoltarea infrastructurii strategice din proximitatea sa. Această preluare contribuie la: creșterea capacității de operare în regiune, eficientizarea fluxurilor comerciale către și dinspre Republica Moldova, sprijinirea reconstrucției Ucrainei prin rute alternative sigure și integrarea mai profundă a Republicii Moldova în rețeaua europeană de transport (TEN-T)”, afirmă Ciprian Șerban, pe Facebok.
Potrivit ministrului Transporturilor, Portul Constanța a demonstrat în ultimii ani capacitatea de a gestiona volume record și de a implementa investiții majore în infrastructură, energie și digitalizare.
„Extinderea acestui model la Giurgiulești înseamnă investiții, modernizare și o dezvoltare predictibilă, în deplin respect față de legislația și suveranitatea Republicii Moldova. Ministerul Transporturilor a susținut acest proiect printr-o abordare responsabilă, cu analize financiare riguroase, evaluări de risc actualizate și o viziune clară asupra impactului pe termen lung. România nu urmărește doar o tranzacție. România consolidează un culoar strategic și își întărește poziția de pilon logistic la Marea Neagră. Acesta este un proiect de infrastructură cu miză regională și europeană. Continuăm investițiile și dezvoltarea”, declară Șerban.
„Parlamentul European a aprobat rezoluția privind combaterea cancerului pe care am coinițiat-o. 427 voturi pentru din 581 prezenți. Sunt bucuros că am reușit, împreună cu echipa mea, să includem în rezoluția finală referințe puternice la pacienții-copii și oncologia pediatrică, subliniind importanța creării unor rețele de oncologie pediatrică robuste și a asigurării unui acces echitabil la tratamente inovatoare pentru toți copiii din Uniune”, a transmis vineri europarlamentarul social-democrat, printr-un mesaj publicat pe Facebook.
Rezoluția a fost adoptată joi, cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului. Astfel, Parlamentul European solicită crearea unui program european dedicat sănătății în următorul buget multianual al UE pentru perioada 2028–2034, pentru a asigura continuitatea și finanțarea inițiativelor din cadrul Planului European de Combatere a Cancerului, notează The Brussels Times.
Documentul cere, totodată, ca sănătatea și îngrijirea oncologică să fie tratate drept „investiții sociale” în planurile naționale și regionale ale statelor membre, incluzând sprijin pentru programe de screening.
Un alt aspect important al rezoluției este accesul echitabil la tratamente. Eurodeputații solicită Comisiei Europene și statelor membre să faciliteze achizițiile comune voluntare de medicamente, să crească transparența prețurilor și să accelereze accesul pe piață al terapiilor oncologice inovatoare.
În plus, documentul subliniază importanța protejării drepturilor supraviețuitorilor de cancer, prin aplicarea principiului „dreptului de a fi uitat”, menit să prevină discriminarea financiară a acestora la accesarea creditelor, ipotecilor sau asigurărilor.
În finalul mesajului său, Victor Negrescu a transmis: „Reiterez ce am spus și în plenul legislativului european: dincolo de documente, statele membre trebuie să acționeze, astfel încât fiecare copil și pacient din Europa să aibă parte de îngrijiri de calitate in lupta împotriva cancerului!”.
Elevii din București și din alte 21 de județe intră în vacanța de schi 2026 vineri, 13 februarie, după cursuri. Vacanța mobilă are o durată de o săptămână și face trecerea dintre modulul 3 și modulul 4 al anului școlar 2025–2026.
Vacanța din luna februarie este stabilită diferit de la un județ la altul, la decizia inspectoratelor școlare, în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026. Inspectoratele au fost obligate să stabilească perioada până la 1 aprilie 2025, după consultări cu părinții, elevii și cadrele didactice.
Județele care sunt deja în vacanțăPentru elevii din Cluj, Timiș și Bistrița-Năsăud, vacanța de schi a început luni, 9 februarie, și se încheie vineri, 13 februarie. Aceștia revin la cursuri luni, 16 februarie, odată cu debutul modulului 4.
Vacanța de schi: 16–22 februarie 2026În această perioadă intră în vacanță elevii din următoarele județe:
Arad, Argeș, Bihor, Brașov, București, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Olt, Prahova, Sălaj, Teleorman, Tulcea, Vâlcea.
Această perioadă a fost stabilită pentru județele:
Alba, Bacău, Botoșani, Brăila, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Maramureș, Mureș, Neamț, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Vaslui, Vrancea.
Simulare Evaluare Națională (clasa a VIII-a):
Simulare Bacalaureat 2026:
Cele două programe se vor desfășura între 8 septembrie 2025 și 3 aprilie 2026, în module diferite, pe perioade de câte 5 zile consecutive, stabilite de fiecare unitate de învățământ.
Școlile au avut termen până la 1 aprilie 2025 pentru a anunța părinții și elevii calendarul exact.
„Țara este în gard! Contracția este majoră! Iar trimestrul I 2026 este tot pe minus pentru că Bolojan a refuzat aplicarea planului de stimulare economică și adoptarea bugetului în decembrie”, a scris Câciu pe rețelele de socializare.
El îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de aceste rezultate.
„Bolojan a bagat România în gard! Din punctul meu de vedere este cel mai slab premier din istorie.
Alții ar fi spus ca e incompetent!”, a adăugat Adrian Câciu.
Institutul Național de Statistică a arătat vineri că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,2%.
Compania CFR SA a anunțat că la ora 8.20, în timpul manevrei de împingere a garniturii trenului IRN 401, operat de CFR Călători, din stația Gara de Nord București către Grupa AT, în incinta Depoul București Călători, la linia 7, s-a produs deraierea primei osii a primului vagon, în sensul de împingere.
„Evenimentul s-a produs în timpul unei manevre tehnice de exploatare, desfășurată în regim de circulație restricționată. Nu s-au înregistrat victime. Nu au fost afectate instalațiile de siguranță a circulației și nu există pagube la infrastructura feroviară”, transmite CFR SA.
Ca urmare a incidentului, toate trenurile care intră sau ies din Grupa AT sunt temporar blocate până la finalizarea intervenției și eliberarea liniei afectate.
Circulația trenurilor în zonă se va relua după verificarea tehnică și confirmarea condițiilor de siguranță.
Personalul Regionalei CF București intervine la fața locului. Echipele acționează pentru ridicarea vagonului deraiat, repunerea acestuia pe șină și verificarea elementelor de infrastructură implicate.
În perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de Iarnă din acest an, dar și după începerea competiției, a izbucnit un scandal: potrivit unor acuzații, unii săritori cu schiurile ar fi mărit artificial zona inghinală, fie prin injectarea organelor genitale cu substanțe care provoacă umflare, fie prin introducerea de materiale în lenjerie pentru a crea un volum mai mare, scrie Scientificamerican.com.
Motivul aparent: modificarea măsurătorilor costumului, combinezoanele pentru sărituri fiind croite extrem de precis după corpul sportivilor, și, potrivit relatărilor, obținerea unui avantaj în concurs.
Acuzațiile, relatate inițial de un trust media german și ulterior supranumite „Penisgate”, au atras atenția publicului online, dar și a Agenției Mondiale Antidoping, deși niciun sportiv nu a fost nominalizat.
Totuși, cazul ridică o întrebare științifică importantă: cum poate o ușoară creștere a suprafeței costumului unui săritor să influențeze distanța săriturii?
Să începem cu zona inghinală. Conform regulilor Federației Internaționale de Schi și Snowboard, organismul care reglementează săriturile cu schiurile, înălțimea zonei inghinale a costumului este măsurată cu laser. Teoretic, dacă această zonă este temporar puțin mai mare, sportivul ar putea primi un costum ceva mai larg decât în mod normal.
Materialul suplimentar ar putea prelungi chiar și minimal săritura, oferind mai multă portanță în aer, asemănător membranei unui veverițe zburătoare, și implicit o distanță mai mare. Într-un sport decis adesea la diferențe de câțiva centimetri, orice fracțiune suplimentară de timp petrecută în aer poate face diferența dintre aur și argint.
„Are un impact uriaș”Așa explică Lasse Ottesen, în prezent director de cursă pentru combinata nordică în cadrul Federației Internaționale de Schi și Snowboard și fost săritor olimpic. El a spus că cercetările realizate în anii 2000 au arătat că un centimetru suplimentar de material în zona inghinală ar putea crește lungimea săriturii cu până la patru metri. Iar potrivit unui studiu mai recent, acceptat pentru publicare în revista Frontiers in Sports and Active Living, oamenii de știință au constatat că adăugarea unui centimetru la circumferința totală a costumului ar putea prelungi săritura cu 3,2 metri.
Sportivii, antrenorii și oficialii cunosc acest lucru. În ianuarie, înainte ca „Penisgate” să devină viral, mai mulți oficiali ai echipei de sărituri cu schiurile din Norvegia au fost suspendați temporar din competiții după ce s-a descoperit că modificaseră costumele sportivilor prin cusături suplimentare în zona inghinală la Campionatele Mondiale Nordice de anul trecut. Incidentul a depășit orice s-a mai văzut până acum, spune Ottesen, adăugând că Federația lucrează la rafinarea regulamentelor pentru a se asigura că toți sportivii sunt măsurați corect.
Nu doar mărimea constumului conteazăTotuși, mărimea costumului nu este singurul factor care influențează lungimea săriturii. Amy Pope, lector principal în fizică și astronomie la Universitatea Clemson, explică faptul că distanța parcursă de un săritor este, în ultimă instanță, rezultatul legilor fizicii.
Pentru a se pregăti de săritură, sportivii coboară pe rampe cu șanțuri de gheață săpate în zăpadă. În timpul coborârii, ei încearcă să minimizeze rezistența aerului și frecarea schiurilor pentru a-și crește viteza. La baza rampei ating aproximativ 60 de mile pe oră și se confruntă cu un zid puternic de rezistență a aerului, comparabil cu senzația de a scoate mâna pe geamul unei mașini care rulează cu viteză mare pe autostradă. Exact asta simt sportivii, spune ea. Apoi urmează desprinderea.
Dacă săritorul ar evolua în vid, traiectoria ar fi parabolică, cu un unghi ideal de lansare de 45 de grade, explică Philip Langill, profesor asociat în departamentul de fizică al Universității din Calgary. Cu un grad mai mult sau mai puțin, distanța nu ar mai fi maximă.
Poziția corpului maximizează portanțaDesigur, nimeni nu sare în vid la Jocurile Olimpice de Iarnă. În schimb, sportivii folosesc aerul din jur pentru a rămâne mai mult timp în zbor. Își poziționează corpul astfel încât să maximizeze portanța, să reducă rezistența și să contracareze forța gravitațională.
Aici intervine stilul în formă de „V”, cea mai mare revoluție din săriturile cu schiurile din ultimele trei decenii, potrivit lui Ottesen. La începutul anilor 1980, sportivii își țineau adesea schiurile paralele în aer. Însă în anii 1990 au început să zboare cu schiurile în formă de „V”, crescând suprafața și portanța. Dintr-odată, săriturile au devenit mult mai lungi, dar și căzăturile mai frecvente, spune el.
Se gândesc sportivii la toată această fizică? Uneori, cel puțin la antrenamente, își amintește Ottesen, când era mai atent la forțele care acționau asupra corpului său. În timpul competiției însă, memoria musculară preia controlul.
„Nu te gândești deloc la toate acestea. Corpul și mintea fac pur și simplu ceea ce au exersat.”
