Agregator de ştiri

Singura intrare în orașul Pedraza este printr-o ușă masivă de lemn, potrivit Express. Aceasta are trei metri lățime și tot trei metri înălțime. Calea de acces a fost concepută în Evul Mediu atunci când a apărut localitatea. Poarta se afla la capătul unui drum îngust care urcă pe dealul pe care este construit orașul.

În trecut, ușa masivă de lemn se închidea noaptea. Acum, s-a renunțat la obicei. Accesul este dificil pentru mașini deoarece poarta a fost concepută pentru cai și căruțe.

Unde se află orașul cu ușă de lemn

Pedraza se află în munții Sierra de Guadarrama, la aproximativ 90 de minute de Madrid. Cei mai mulți turiști ajung în zonă cu autocarele și apoi vizitează orașul pe jos.

În interior, străzile pietruite sunt la fel de înguste și de întortocheate. Casele vechi, de piatră, au acoperișuri roșii în stil clasic spaniol.

Orașul cu ușă de lemn are obiective de vizitat și evenimente publice

La un capăt al orașului se află Castillo de Pedraza, un castel din secolul al XIII-lea, care a aparținut unui pictor spaniol. De altfel, mulți artiști, nobili și membri ai familiei regale au locuit în oraș de-a lungul anilor. Treptat populația a scăzut și în prezent orașul mai are doar câteva sute de locuitori.

Alte locuri care pot fi vizitate sunt vechea închisoare a orașului și Casa del Aguila Imperial, o clădire transformată într-un muzeu și centru pentru fauna sălbatică.

Una dintre cele mai bune perioade pentru a vizita orașul este în iulie. Pe 4 și 11 iulie se desfășoară Concierto de las Velas, un eveniment anual în aer liber. Mii de lumânări sunt aprinse de-a lungul străzilor și se organizează numeroase concerte de muzică clasică în aer liber. Intrarea în oraș este permisă localnicilor și deținătorilor de bilete în perioada evenimentului.

Potrivit lui Horia Georgescu, dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis nu ar fi trebuit să fie judecat în apropierea alegerilor. Acesta a susținut că, în perioada în care Livia Stanciu conducea Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul a fost tergiversat în mod intenționat.

„Doamna Livia Stanciu (…) a făcut tot posibilul să tergiverseze acest proces și să nu se judece. Speța domnului Klaus Iohannis era clară. Agenția Națională de Integritate câștigase în trecut. Nu trebuia să ajungem în preajma alegerilor ca acest proces să fie judecat”, a afirmat fostul șef al Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Georgescu: Corupție pură

Georgescu a mers mai departe, spunând că numirea Liviei Stanciu în funcția de judecător la Curtea Constituțională a reprezentat o recompensă pentru modul în care ar fi gestionat dosarul. „Ulterior, doamna Livia Stanciu a primit funcții pentru acest efort pe care l-a făcut, care, dacă ar trebui să-l definesc, ar fi că este corupție pură”, a afirmat Georgescu.

Livia Stanciu a fost numită judecător la Curtea Constituțională în 2016 de președintele Klaus Iohannis, pentru un mandat de nouă ani, care a expirat în 2025.

Georgescu: Toți ceilalți au pierdut. Domnul Iohannis a câștigat

Fostul președinte al ANI a afirmat că, în perioada în care conducea instituția, a solicitat oficial Înaltei Curți judecarea tuturor dosarelor similare aflate pe rol.

„Am făcut cerere legală și am cerut judecarea cazurilor, tuturor cazurilor aflate pe rolul ICCJ. Cred că aveam 10 sau 12 cazuri similare. Toți ceilalți au pierdut. Domnul Iohannis a câștigat acest proces. După ce a devenit președinte, evident”, a afirmat Horia Georgescu.

Faptele sunt prescrise

Potrivit lui Georgescu, Klaus Iohannis ar fi ajuns președinte al României aflându-se în stare de incompatibilitate.

„Nu știu de unde a primit Livia Stanciu inspirația să facă aceste lucruri, dar a acționat, din punctul meu de vedere, ilegal”, a afirmat acesta.

Georgescu a precizat însă că, în opinia sa, faptele la care face referire sunt prescrise. „Cred că faptele sunt prescrise, au trecut 10 ani”, a spus Georgescu.

Decizia marchează o schimbare istorică, întrucât Palatul Buckingham a fost reședința principală a monarhilor britanici încă din anul 1837, de la domnia reginei Victoria.

Chiar dacă nu va mai funcționa ca reședință permanentă, Palatul Buckingham va rămâne centrul oficial al monarhiei britanice, fiind utilizat pentru ceremonii de stat, primiri oficiale și evenimente diplomatice majore. Regele Charles va continua să locuiască la Clarence House, reședința sa din Londra, scrie Reuters.

Palatul Buckingham rămâne centrul administrativ al monarhiei

Potrivit oficialilor regali, Palatul Buckingham va continua să funcționeze ca „sediu central al monarhiei”, cu drapelul regal afișat atunci când suveranul se află în Londra.

Clădirea, aflată într-un amplu proces de modernizare estimat la sute de milioane de lire, va rămâne deschisă publicului, cu o posibilă extindere a programului de vizitare.

Nici Regele Charles, nici fosta suverană Regina Elisabeta a II-a nu au mai înnoptat la Palatul Buckingham din anul 2019, însă spații private vor fi menținute pentru utilizări ocazionale.

Transparență financiară fără precedent

Odată cu decizia privind Palatul Buckingham, autoritățile regale au publicat și date financiare detaliate despre taxele plătite de monarh. Regele Charles a achitat 12,9 milioane de lire sterline în anul fiscal 2024/2025, devenind unul dintre cei mai mari contribuabili din Regatul Unit.

Deși nu este obligat legal, monarhul plătește voluntar impozite, continuând practica începută după 1993. Din 2022, acesta a plătit peste 30 de milioane de lire sterline în taxe totale.

Palatul Buckingham, finanțele regale și controversele publice

Veniturile familiei regale provin din Ducatul de Lancaster, estimat la peste 25 de milioane de lire anual, precum și din finanțarea publică numită Sovereign Grant, bazată pe profiturile Crown Estate.

Grantul a crescut în ultimii ani, însă va fi redus la 100 de milioane de lire începând cu 2027/2028, la solicitarea regelui, în contextul costurilor ridicate ale renovării Palatului Buckingham.

Controversele au crescut după dezvăluirile privind veniturile din proprietăți regale percepute instituțiilor publice, inclusiv NHS și armată, implicând și activitatea administrativă a Prințul William. Criticii susțin că, în ciuda transparenței crescute, sistemul financiar regal rămâne insuficient de clar.

România va construi portofelul european de identitate digitală în varianta naţională, RoEUDIW, preluând soluţia dezvoltată de Germania, în regim open-source (cu cod-sursă deschis) - o decizie menită să reducă costurile şi să evite construirea de la zero a infrastructurii, în condiţiile în care statele membre UE au termen până la finalul lui 2026 să le ofere cetăţenilor un astfel de portofel, conform unui anunţ al Guvernului României.

„Am fost sub aşteptări faţă de o­biectivele setate la început, dar a fost o o perioadă foarte bună să învăţăm cum să facem lucrurile. Şi de câteva luni avem o creştere foarte frumoasă. Experimentăm ceea ce se numeşte product market fit, aşa că sunt foarte optimist pentru ce urmează“, spune Eduard. Nommy funcţionează pe ba­ză de recompense oferite membri­lor. De exemplu, dacă încerci un restau­rant recomandat de Nommy, primeşti o recompensă de până la 50 de lei din partea restaurantului, cu condiţia unei consumaţii minime, beneficiu disponi­bil o dată pe lună pentru fiecare locaţie. În aplicaţie sunt disponibile şi alte tipuri de recompense.

Ritmul anual de creştere a creditului privat total oscilează în continuare în jurul a doar 7-8% an/an, în termeni nominali, susţinut în principal de finanţările în valută, mai ieftine, pentru firme, în timp ce creditul în lei frânează spre 3%.