Agregator de ştiri

Mediafax

Președintele rus Vladimir Putin le-a cerut oficialilor iranieni să accepte acordul nuclear cu SUA. Informația este prezentată de surse familiarizate cu discuțiile.

În ciuda stricării relației cu președintele SUA, Donald Trump, Vladimir Putin le-ar fi cerut iranienilor să accepte un acord nuclear cu SUA, potrivit Sky News.

Putin și-a semnalat în privat sprijinul pentru un acord care ar împiedica Iranul să îmbogățească uraniu, au declarat pentru Axios surse familiarizate cu discuțiile.

Rusia a susținut Iranul în problema nucleară timp de ani de zile, dar se pare că Moscova și-a schimbat poziția.

Schimbarea vine după războiul de 12 zile dintre Israel și Iran, în care armata americană a lansat atacuri asupra siturilor nucleare iraniene.

Articolul Surse: Putin i-a cerut Iranului să accepte acordul nuclear cu SUA apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Liderii Uniunii Europene solicită o reacție moderată la decizia președintelui Statelor Unite, Donald Trump, de a impune taxe de 30% asupra exporturilor UE începând cu 1 august, subliniind necesitatea de a evita un conflict comercial transatlantic, scrie Baha.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a insistat pentru o soluție „pragmatică” prin continuarea dialogului cu Washingtonul, în timp ce biroul prim-ministrului italian Giorgia Meloni a declarat că este „crucial să rămânem concentrați pe negocieri” și să evităm polarizările care ar putea complica ajungerea la un acord.

Guvernul olandez și-a exprimat, de asemenea, „sprijinul deplin” pentru eforturile Comisiei Europene de a conduce răspunsul comun. Între timp, președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat blocul să pregătească contramăsuri în cazul în care negocierile eșuează.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife vamale de 30% asupra produselor din Uniunea Europeană, acuzând Washingtonul că a luat această măsură în ciuda săptămânilor de negocieri intense și de bună credință din partea blocului comunitar, potrivit Baha.

În declarația sa, Macron a făcut apel la UE să își apere „ferm” interesele, îndemnând-o să accelereze „pregătirea unor contramăsuri credibile, mobilizând toate instrumentele de care dispune, inclusiv cele anti-coerciție, dacă nu se ajunge la un acord până la 1 august”.

Macron a încheiat subliniind că Franța sprijină pe deplin Comisia Europeană și eforturile acesteia de a intensifica negocierile cu SUA pentru a ajunge la un acord bazat pe respect reciproc.

Articolul Reacția Germaniei și a Italiei în legătură cu noile taxe impuse de Trump  apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Această solicitare reiese dintr-o scrisoare semnată de aproximativ 60 de parlamentari laburiști, adresată ministrului britanic de Externe, David Lammy. În scrisoare, deputații cer guvernului să intervină urgent pentru a împiedica autoritățile israeliene să pună în aplicare planul de strămutare forțată în orașul Rafah, din sudul Gazei, și să avanseze spre recunoașterea imediată a statului Palestina, potrivit agenției Anadolu, scrie Sky News.

Parlamentarii notează că scrisoarea lor vine după ce ministrul israelian al Apărării, Yisrael Katz, a anunțat planuri pentru „strămutarea forțată a tuturor palestinienilor din Gaza într-o tabără construită pe ruinele Rafahului, fără a li se permite să plece”, cu scopul de a-i expulza ulterior.

Deputații britanici consideră că planurile anunțate de Katz implică faptul că Fâșia Gaza este supusă unui proces de „curățare etnică”.

„Cu profundă urgență și îngrijorare, ne adresăm dumneavoastră în legătură cu anunțul făcut luni de ministrul israelian al Apărării cu privire la planurile de strămutare forțată a tuturor civililor palestinieni din Gaza într-o tabără din orașul Rafah, distrus de bombardamente, fără a le permite să iasă din acel perimetru”, se arată în scrisoare.

Parlamentarii îl citează și pe avocatul israelian specializat în drepturile omului, Michael Sfard, care a descris planul israelian ca fiind „un plan operațional pentru comiterea de crime împotriva umanității”.

Potrivit lui Sfard, acest plan „vizează deplasarea populației din Fâșie către extremitatea sudică a Gazei, ca o etapă pregătitoare pentru deportarea lor în afara teritoriului”.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat despre recunoașterea statului Palestina în cadrul unei conferințe de presă comune cu premierul britanic Keir Starmer, joi — în aceeași zi în care a fost semnată scrisoarea parlamentarilor.

Macron a declarat: „Astăzi, cooperarea pentru recunoașterea statului Palestina și inițierea acestui impuls politic reprezintă singura cale spre pace.”

Deși Franța nu a recunoscut încă oficial statul Palestina, Norvegia, Irlanda și Spania și-au coordonat recunoașterea acestuia anul trecut.

Scrisoarea deputaților solicită guvernului britanic cinci măsuri concrete:

• Recunoașterea statului Palestina

• Continuarea sprijinului pentru Agenția ONU pentru Refugiații Palestinieni (UNRWA)

• Asigurarea eliberării ostaticilor

• Presiuni pentru reluarea completă și neîngrădită a ajutorului umanitar

• Revizuirea completă și impunerea de restricții asupra comerțului și sprijinului financiar pentru coloniile israeliene ilegale din Cisiordania

Guvernul britanic a afirmat că oferă deja finanțare pentru UNRWA și că lucrează pentru eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas. Cu toate acestea, recunoașterea imediată a statului Palestina rămâne o mișcare mult mai controversată.

Sky News precizează că este pentru a doua oară când parlamentari britanici cer oficial guvernului să recunoască imediat statul Palestina — existând scrisori anterioare semnate chiar de asistenți parlamentari sau miniștri juniori.

Miniștrii au indicat că intenționează să recunoască Palestina „la momentul cel mai favorabil procesului de pace”, fără a oferi un calendar concret.

De asemenea, au sugerat că nu ar fi oportun să se speculeze despre eventuale sancțiuni viitoare, deoarece acest lucru le-ar putea diminua impactul.

Până la acest moment Ministerul de Externe britanic nu a oferit un punct de vedere.

Articolul Parlamentarii britanici cer recunoașterea imediată a statului Palestina și măsuri împotriva Israelului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan a scris pe rețelele sociale un mesaj public sâmbătă seară, imediat după ce a fost ales în fruntea Partidului Național Liberal. În declarația sa, a spus că se simte onorat de această alegere și că este conștient de greutatea rolului pe care îl va avea de acum înainte.

„Pentru mine este o onoare mare şi o responsabilitate şi mai mare”, a declarat Bolojan, care a subliniat că oamenii îl vor evalua pe el și pe echipa sa în funcție de ceea ce vor face concret. A adăugat că adversarii reali ai partidului sunt „promisiunile fără fundament, funcţiile obţinute fără responsabilitate, câştigul nemeritat fără muncă”. În opinia sa, dacă aceștia sunt adversarii, „ne-am definit clar”.

Bolojan a amintit și parcursul său politic, precizând că a început de la nivel local și că înțelege bine cum funcționează administrația și ce presupune lucrul într-o echipă care obține rezultate.

„Am pornit în politică de jos, consilier într-un oraş mic, prefect, secretar general al Guvernului, primar al Municipiului Oradea şi preşedinte de Consiliu Judeţean. Ştiu ce înseamnă munca în administraţie şi echipele care livrează rezultate”, a spus el.

Noul președinte al PNL a mulțumit colegilor pentru votul de încredere și a transmis recunoștință și partenerilor politici.

„Dragi colegi liberali, vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o astăzi, alegându-mă preşedinte al Partidului Naţional Liberal. Mulţumesc şi echipei de conducere votate alături de mine. Mulţumesc pentru prezenţă şi susţinere preşedintelui României, domnului Nicuşor Dan, şi partidelor din coaliţie.”

Ilie Bolojan a mai spus că a primit mai multe șanse în cariera sa din partea PNL și că dorește ca, împreună cu ceilalți liberali, să ofere oportunități reale unei noi generații.

„Trebuie să reconstruim dreapta democratică românească în jurul PNL, să ne recâştigăm încrederea în marile oraşe, în rândul tinerilor, al diasporei şi al profesioniştilor. Românii ne vor judeca după acţiuni. Adversarii noştri sunt promisiunile fără fundament, funcţiile obţinute fără responsabilitate, câştigul nemeritat fără muncă. Dacă aceştia sunt adversarii noştri, ne-am definit clar.”

Articolul Ilie Bolojan, mesaj după numirea în funcția de președinte al PNL: „O onoare mare și o responsabilitate și mai mare” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Forțele de Apărare Israeliene (IDF) au confirmat atacul, declarând că ținta a fost un comandant anti-tanc al Hezbollah.

Aceasta este cea mai recentă lovitură dintr-un șir de bombardamente care continuă cu perseverență, în paralel cu speranțele conduse de Statele Unite de a negocia o pace cu Hezbollah, scrie ALJazeera.

Armata israeliană susține că a ucis un luptător din unitatea antitanc a Hezbollah.

Ministerul Sănătății din Liban a declarat anterior că cel puțin o persoană a fost ucisă în orașul Khiam.

Israelul a încălcat acordul de armistițiu cu Libanul prin atacuri zilnice în toată țara.

Articolul Israel lansează un nou atac asupra Libanului apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

UTA Arad și Universitatea Craiova au jucat o partidă spectaculoasă în prima etapă a Superligii de fotbal. A fost un meci cu șase goluri, cu o revenire spectaculoasă la final și cu un incident în tribune care a prelungit foarte mult partida.

Partida UTA Arad-Universitatea Craiova s-a încheiat la egalitate, scor 3-3.

Ucraineanul Oleksandr Romanchuk a deschis scorul pentru olteni în minutul 13, iar Ștefan Baiaram a dublat avantajul în minutul 19 din penalty. După pauză, atacantul Andrei Ivan a făcut 3-0. Golul a fost înscris în minutul 50.

Primul gol al gazdelor a fost reușit de Valentin Costache, în minutul 81, din lovitură de la 11 metri. Apoi, în minutele de prelungire un alt ucrainean, Dmytro Pospelov, a marcat golul al doilea al arădenilor. Gazdele au forțat și au reușit o egalare neașteptată în ultimele secunde cu golul lui Alin Roman. La ultima fază a meciului UTA a obținut o lovitură liberă, iar mingea a fost trimisă în bară.

Tot în minutele de prelungire a fost un incident în tribune. Unui spectator i s-a făcut rău, iar meciul a fost întrerupt minute în șir pentru a permite deplasarea ambulanței pe teren.

Sâmbătă seara se va disputa și meciul FCSB-FC Hermannstadt. Partida va începe la ora 21.30.

Vineri au fost primele două meciuri ale actualei ediții a Superligii de fotbal. U Cluj a învins în deplasare formația Metaloglobus București, scor 4-1, iar Rapid București a câștigat partida de la Pitești, cu FC Argeș, scor 2-0.

Articolul Meci incredibil la Arad. UTA revine de la 0-3 cu două goluri înscrise în minutele de prelungire apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat decizia președintelui american Donald Trump de a impune tarife vamale de 30% asupra produselor din Uniunea Europeană, acuzând Washingtonul că a luat această măsură în ciuda săptămânilor de negocieri intense și de bună credință din partea blocului comunitar, potrivit Baha.

În declarația sa, Macron a făcut apel la UE să își apere „ferm” interesele, îndemnând-o să accelereze „pregătirea unor contramăsuri credibile, mobilizând toate instrumentele de care dispune, inclusiv cele anti-coerciție, dacă nu se ajunge la un acord până la 1 august”.

Macron a încheiat subliniind că Franța sprijină pe deplin Comisia Europeană și eforturile acesteia de a intensifica negocierile cu SUA pentru a ajunge la un acord bazat pe respect reciproc.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a reacționat imediat după anunțul lui Donald Trump privind tarifele vamale de 30% pentru Uniunea Europeană. Ea a precizat că aceste măsuri pot afecta grav lanțurile de aprovizionare și relațiile comerciale transatlantice.

„Rămânem pregătiţi să continuăm eforturile în vederea unui acord până la 1 august. În acelaşi timp, vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja interesele UE, inclusiv adoptarea unor contramăsuri proporţionale, dacă va fi necesar”, a declarat ea.

Articolul Macron cere Uniunii Europene să răspundă dur la taxele impuse de Trump apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Începând de luni, Polonia inspectează călătorii care sosesc pe cale terestră din țările vecine Lituania și Germania. Este un pas îngrijorător înapoi în ceea ce privește unul dintre marile succese ale procesului de integrare europeană: Acordul Schengen, notează El Pais.

Guvernul de la Varșovia cedează astfel presiunii extremei drepte, care a ajuns să organizeze înspăimântătoare „patrule” în zonele de frontieră și care, urmând linia altor formațiuni ultranaționaliste de pe continent, echivalează imigrația cu criminalitatea. Din păcate, Polonia avea deja un precedent chiar de cealaltă parte a frontierei: Germania însăși a instituit controale de acest tip în septembrie anul trecut, măsură adoptată în plin avânt al partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în sondaje.

Acum 40 de ani, în iunie 1985, a fost semnat Acordul Schengen, fundamental prin ambiția, popularitatea și eficiența sa. Acoperind o suprafață de 4,6 milioane de kilometri pătrați, în care trăiesc peste 450 de milioane de persoane, acordul a facilitat contactele, turismul și comerțul între cele 29 de țări asociate — dintre care 25 fac parte din UE — și a reprezentat o adevărată revoluție în anumite regiuni de graniță, unde a eliminat bariere care despărțeau sate și vieți în două.

Totuși, de mai bine de un deceniu, statele membre ale acordului au reintrodus treptat controale care subminează spiritul tratatului. Ceea ce fusese convenit în 2012 de miniștrii de interne din zona Schengen drept un răspuns de urgență la exodul provocat de războaiele civile din Siria și Libia a început să fie aplicat tot mai des ca reacție la atentate teroriste sau la orice semn de criză migratorie. La acest fapt se adaugă reticența tot mai mare a țărilor deja membre Schengen de a primi noi membri, de teama unor fluxuri migratorii mai mari.

De exemplu, când la începutul acestui an România și Bulgaria au fost acceptate ca membri cu drepturi depline ai Schengen, acest lucru s-a întâmplat la 20 de ani de la semnarea aderării lor la UE, în mare parte din cauza veto-ului Austriei, care le-a obligat să treacă printr-o „fază de tranziție” rușinoasă. Cu toate acestea, românii și bulgarii care au trecut granițele în ianuarie au arătat că sunt mândri să se simtă europeni cu drepturi depline.

O dovadă că Schengen continuă să fie o aspirație pentru statele membre, dincolo de libera circulație a cetățenilor, este efortul depus de Cipru — singura țară din UE care, alături de Republica Irlanda, nu face încă parte din spațiul Schengen — de a se integra cât mai curând în zona de liberă circulație.

Este evident că țările Uniunii Europene au dreptul de a reglementa cine intră și cine tranzitează teritoriul lor. Însă mecanismele prevăzute de Acordul Schengen sunt menite să faciliteze, nu să îngreuneze această sarcină. Cooperarea între autoritățile de poliție, mandatele europene de arestare, politica comună de vize și multe altele sunt proceduri care fac UE mai sigură, nu invers.

Cel mai îngrijorător aspect al situației actuale este că aceste controale sunt instituite nu ca răspuns la amenințări reale, ci ca măsură populistă menită să transmită unui potențial electorat mesajul unei atitudini ferme în ceea ce privește ordinea publică. Este o greșeală, deoarece guvernele care urmează această cale nu fac decât să legitimeze o extremă dreaptă care asociază libera circulație cu criminalitatea și care atacă în mod grav conceptul de integrare europeană în fața cetățenilor.

Articolul Schengen se destramă sub ochii noștri: ce au decis Polonia și Germania apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Trump Organization, afacerea de familie a președintelui american Donald Trump, va colabora cu dezvoltatorul român SDC Imobiliare pentru construirea unui bloc turn de lux în București. Anunțul a fost făcut de cele două companii, scrie agenția de presă Reuters.

„Trump Tower Bucharest va fi dezvoltat în inima capitalei României, una dintre cele mai vibrante și dinamice piețe emergente din Europa, aducând reședințe premium sub brandul Trump în regiune”, au declarat companiile într-un comunicat oficial.

Nu au fost oferite detalii despre amplasare sau data începerii lucrărilor. Proiectul include apartamente rezidențiale de lux și vizează piața românească, a doua cea mai mare economie din Europa de Est.

Tot Reuters relatează că economia României nu a crescut în primul trimestru. Situația a fost influențată de instabilitate politică actuală și temeri legate de o scădere a ritmului economic.

Articolul Trump Tower ajunge și în București. Trump Organization colaborează cu un dezvoltator român la construirea turnului rezidențial apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

28 de oameni, inclusiv copii, au fost uciși în timpul atacurilor aeriene israeliene din Gaza din ultimele 24 de ore. Informațiile sunt oferite de oficialii spitalelor din Gaza.

Cel puțin 28 de palestinieni, inclusiv patru copii, au murit în Fâșia Gaza, în urma atacurilor israeliene, au declarat sâmbătă oficialii medicali, potrivit AP.

Copiii și două femei sunt printre cele 13 persoane care au fost ucise în Deir al-Balah, în centrul Fâșiei Gaza, după ce atacurile aeriene israeliene au lovit zona începând de vineri seară, au declarat oficialii Spitalului Martirilor Al-Aqsa. Alte patru persoane au fost ucise lângă o stație de alimentare, iar 15 au murit în atacurile aeriene din Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza, au transmis oficialii Spitalului Nasser.

Armata israeliană a anunțat într-un comunicat că, în ultimele 48 de ore, trupele au atacat aproximativ 250 de ținte în Fâșia Gaza, inclusiv militanți, structuri cu capcane, depozite de arme, posturi de lansare a rachetelor antitanc, posturi de lunetist, tuneluri și alte elemente de infrastructură Hamas.

Articolul 28 de palestinieni, inclusiv copii, uciși în atacuri aeriene israeliene din Gaza apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Tenismena poloneză Iga Swiatek a câștigat sâmbătă prima sa finală de la Wimbledon. Ea a învins-o în finală pe americanca Amanda Anisimova.

Iga Swiatek (locul 4 mondial) a dominat pe tot parcursul meciului și s-a impus foarte ușor, 6-0, 6-0, în fața jucătoarei Amanda Anisimova (locul 12 mondial). Partida a ținut doar 57 de minute.

Swiatek a câștigat trofeul de la Wimbledon la prima calificare în finală. Anterior, ea a ajuns o singură dată până în sferturile de finală.

În carieră, poloneza are un palmares de 6-0 în finalele majore, cu patru victorii la French Open, una la US Open și cea de sâmbătă de la Wimbledon.

Articolul Iga Swiatek a câștigat prima sa finală de la Wimbledon apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Julian Cash și Lloyd Glasspool, favoriții numărul cinci, au reușit să câștige sâmbătă trofeul la Wimbledon la dublu masculin, primul lor titlu de Grand Slam ca echipă. Aceștia au învins în finală cu scorul 6-2, 7-6(3) perechea formată din Rinky Hijikata și David Pel.

Cash și Glasspool au devenit prima echipă britanică care a obținut acest trofeu la All England Club după anul 1936, când Pat Hughes și Raymond Tuckey au învins în finală tot doi britanici, Charles Hare și Frank Wilde. „Când o spui, sună incredibil”, a spus Glasspool.

„Am jucat foarte mult tenis pe iarbă, toate meciurile pe care le-am putut juca. Așa că mulți oameni vorbeau despre acest eveniment. Presiunea era foarte mare. Și faptul că am reușit să facem ceea ce toată lumea vorbea este ireal.”, a spus Cash.

Finaliștii Rinky Hijikata și David Pel, care au pierdut, au rămas optimiști în ciuda rezultatului

„Nici măcar nu ne cunoșteam înainte de turneu”, a afirmat Pel, în vârstă de 34 de ani. „Adică, am vorbit pentru prima dată în ziua în care a început turneul.”

Hijikata, care a câștigat Australian Open în 2023 alături de Jason Kubler, a descris experiența de la All England Club drept „o călătorie nebună”.

Articolul Britanicii Cash și Glasspool au cucerit titlul de dublu masculin la Wimbledon apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, au lansat sâmbătă, la Bistrița, parteneriatul dintre ministerele pe care le conduc privitor la programul național pentru independența energetică a spitalelor din România.

Evenimentul a avut loc la Spitalul Clinic Bistrița.

Bogdan Ivan a explicat că „o parte din cei 800 de milioane de euro pregătiți pentru proiecte de eficiență energetică vor merge țintit pentru independența energetică a spitalelor din România.”

Programul vizează producerea de energie pentru consum propriu în spitalele publice din România, prin instalarea de echipamente performante pentru producerea energiei electrice din surse solare și integrarea unor sisteme inteligente de stocare, bazate pe baterii de ultimă generație.

„Medicii vor avea la dispoziție toate resursele necesare pentru a salva vieți, indiferent de contextul energetic. Reducem substanțial costurile cu energia ale spitalelor și le asigurăm funcționarea fără întreruperi, inclusiv în situații de criză. Aceasta este energia schimbării în sănătate – mai sigură, mai eficientă, mai aproape de oameni”, a precizat Bogdan Ivan.

Cei doi miniștri, însoțiți de autoritățile locale, au verificat sâmbătă stadiul lucrărilor de extindere la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița. Acestea avansează conform graficului, a fost concluzia lui Ivan.

Articolul Program național pentru independența energetică a spitalelor din România apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

„Mai bine să previi decât să tratezi.” Asta își spun probabil mii de persoane din Taiwan, China și Coreea de Sud, după ce au ales să își anuleze sau să își amâne vacanța de vară în Japonia. Motivul: un zvon teribil care a circulat în ultimele săptămâni în Asia, anunțând că o mare catastrofă naturală urma să lovească arhipelagul nipon sâmbăta trecută, notează La Vanguardia.

Sursa acestei psihoze colective a fost Ryo Tatsuki, supranumită noua „Baba Vanga”, în onoarea celebrei clarvăzătoare bulgare decedate în 1996. Această autoare japoneză de manga a devenit cunoscută datorită viziunilor ei profetice: se spune că a prezis moartea cântărețului Freddie Mercury (Queen), cutremurul din Kobe din 1995 și tsunamiul din 2011 din nord-estul Japoniei, care a provocat aproape 20.000 de morți sau dispăruți și dezastrul nuclear de la Fukushima.

Ultima sa viziune, dezvăluită la începutul acestui an în manga-ul Viitorul pe care l-am văzut, era cutremurătoare:

„Fundul oceanului dintre Japonia și Filipine se fracturează. Valuri uriașe se ridică în toate direcțiile. Tsunamiuri inundă țările din jurul Pacificului. Un tsunami de trei ori mai înalt decât cel provocat de marele cutremur din estul Japoniei [din 2011] lovește sud-vestul țării.”

O predicție care s-a răspândit rapid pe internet, speriind numeroși călători superstițioși. Această viziune catastrofală a fost transmisă chiar și de Qi Xian Yu, o cunoscută maestră de feng shui din Hong Kong, care are sute de mii de urmăritori. Frica s-a extins și în țări precum Thailanda și Vietnam, unde anumite postări de pe rețelele sociale au alimentat panica. Potrivit televiziunii publice japoneze NHK, între ianuarie și 5 iulie anul acesta, au fost difuzate 206.000 de mesaje despre acest subiect.

În Tottori, în sud-vestul insulei principale a Japoniei – zona menționată în profeție – consecințele sunt foarte reale. Conform unui studiu realizat de Bloomberg Intelligence, rezervările din Hong Kong au scăzut cu aproape 50% în luna mai comparativ cu anul trecut. În perioada de la sfârșitul lunii iunie până la începutul lunii iulie, scăderea a atins 83%.

Un val de anulări care nu a fost deloc pe placul guvernatorului prefecturii, Shinji Hirai. „Impactul acestui zvon este incontestabil. Dorința de a vizita Japonia scade”, a declarat acesta. La rândul său, Yoshihiro Murai, guvernatorul prefecturii Miyagi (afectată de cutremurul din 2011), a calificat drept „o problemă gravă” faptul că răspândirea zvonurilor fără bază științifică pe rețelele sociale afectează turismul.

Totuși, Ryoichi Nomura, directorul Agenției Meteorologice Naționale din Japonia, a recunoscut într-un program matinal al RTS că este dificil să negi complet posibilitatea unui tsunami.

„În Japonia, un cutremur poate avea loc oriunde și oricând. De aceea, trebuie să fim pregătiți”, a spus el. Trebuie avut în vedere că Japonia, situată la confluența a patru plăci tectonice, este una dintre cele mai expuse țări la cutremure. Așadar, locuitorii arhipelagului nipon trebuie să rămână mereu vigilenți.

La rândul său, Ryo Tatsuki, autoarea profeției, s-a grăbit să apere visele, viziunile și imaginile pe care le folosește ca bază pentru poveștile sale. Într-un interviu acordat cotidianului Mainichi, s-a declarat încântată că munca ei a „contribuit la conștientizarea publicului cu privire la importanța pregătirii în fața catastrofelor naturale”. Totuși, a adăugat că „interpretarea viselor este o chestiune de liber arbitru, dar este important să acționăm corect, fără a ne lăsa influențați și ascultând sfaturile experților”.

După răspândirea zvonului, sociologul Hiromichi Nakamori, de la Universitatea Nihon, a declarat că, de fapt, astfel de alerte nefondate s-au repetat în trecut și chiar au devenit ceva obișnuit. Totuși, a adăugat că cunoașterea acestor cazuri anterioare ne-ar putea ajuta să reacționăm mai calm în viitor.

Articolul Scădere a turismului Japonia din cauză unei „profeții”: o „Baba Vanga” japoneză a provocat un val de panică apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ministrul Educației, Daniel David, a declarat recent că are o înțelegere profundă a sistemului de învățământ preuniversitar, în ciuda faptului că în trecut recunoscuse că nu-l stăpânește la fel de bine ca pe cel universitar.

„Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema. Știu ce înseamnă norma, știu ce înseamnă sistem.”, a declarat Daniel David în cadrul unei intervenții live la Antena 1, joi.

Declarația a fost reluată și într-un comunicat oficial emis de Minister, după aprobarea Legii Bolojan prin angajarea răspunderii guvernamentale. În acest document, David a precizat că „eu cunosc bine sistemul educațional (preuniversitar/universitar) și de cercetare și știu cum se vede și din interior, dar și din exterior. Așa că înțeleg distorsiunile ambilor actori, din interior și din exterior, care se exprimă frenetic în aceste zile și încerc să le corectez.”

Cu toate acestea, la începutul mandatului, în ianuarie 2025, într-o conferință de presă, ministrul educației recunoștea că nu avea o imagine completă asupra învățământului preuniversitar.

„Când am venit ministru știam cele trei componente, dar nu știam interesul atât de mare din partea publicului și a presei pentru zona preuniversitară, care este o zonă pe care sigur, ca rector, o cunosc, nu am pretenția că o cunosc extraordinar de bine, o cunosc bine și încep să o cunosc și mai bine ca ministru.”

De-a lungul primelor luni de mandat, a oferit mai multe declarații în care arăta că se simte mai confortabil cu cercetarea și educația universitară decât cu școlile, liceele și grădinițele.

„Nu am venit să schimb lucrurile, nu am venit să le continui exact cum a fost făcute, dar orice schimbare trebuie justificata. În baza raportului pe care o să-l am în luna mai, putem discuta alte abordări pe termen mediu și lung.”

Raportul QX, lansat la termenul anunțat, nu conținea nicio prevedere care să apară în Legea Bolojan. La rândul ei, legea nu includea nicio propunere din documentul respectiv.

Deși președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan își exprimaseră public sprijinul pentru viziunea lui David asupra reformei, măsurile adoptate ulterior s-au îndepărtat de acea direcție.

De-a lungul timpului, mesajele sale au făcut mult referire și la lipsa acută de cadre didactice cu care România se confruntă de o perioadă îndelungată. Aceeași discuție a fost deschisă și cadrul interviului susținut de acesta joi.

„Este o problemă, noi spunem că se știe deja de doi ani, și la minister de 5-7 ani, profesorul Andruh a discutat la Academie despre chimie și despre alte domenii. Noi toți am fost de acord să vorbim despre o creștere salarială în sănătate atunci când am realizat că foarte mulți medici plecat din țară și nu m-ai aveam medici în spitale. Eu cred că trebuie să înțelegem că și în educație suntem cam în aceeași situație în acest moment: începem să nu mai avem suficienți profesor și atunci trebuie să venim cu a crește rolul și a îmbunătății profilul și rolul social pentru profesia didactică. Asta o faci cu multe lucruri: bonusuri, traininguri, dar pornești de la salariu. Salariul comunică omului cât preț pui pe el în societate. Altfel, noi putem pretinde că facem proiecte europene, granturi, sunt chestii punctuale. Dacă salariile de bază nu comunică importanța profesorului, nu o să facem absolut nimic. Ca rector am văzut de ani de zile că cei mai buni studenți adesea nu mai merg spre zona de învățământ preuniversitar și din cauza acestui lucru.”, a spus Daniel David.

În raportul QX, se atrăgea atenția asupra situației suplinitorilor calificați, care nu au acces la posturi pe durată nedeterminată. Daniel David susținea necesitatea unui nou sistem de titularizare și a unor salarii mai mari pentru profesorii aflați la început de drum.

Totuși, noile prevederi din Legea Bolojan favorizează profesorii deja titulari și impun un număr mai mare de elevi în clasă.

Articolul Daniel David afirmă că înțelege foarte bine sistemul preuniversitar: „Din păcate înțeleg prea bine, asta este problema” apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan s-a adresat participanților la Congresul PNL imediat după confirmarea rezultatelor alegerilor interne. Noul președinte al PNL a spus că el și echipa de conducere vor încerca să fie în serviciul României și să nu dezamăgească în perioada următoare.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a ținut un scurt discurs la finalul Congresului Extraordinar al Partidului Național Liberal.

„În numele celor care au fost aleși, vă mulțumim pentru încrederea pe care mi-ați acordat-o, atât mie în calitate de președinte, dar și colegilor prim-vicepreședinți și celorlalți colegi care gestionează departamentele partidului.
Vom încerca, așa cum am spus, să fim nu doar în serviciul PNL, dar și în serviciul României și să nu vă dezamăgim în perioada următoare”, a declarat Ilie Bolojan.

Noul președinte a mai anunțat că îl propune pe Dan Motreanu pentru poziția de secretar general al PNL.

„Având în vedere alegerea mea în calitatea de președinte, conform statutului, președintele propune secretarul general Îl voi propune în funcția de Secretar General pe domnul Dan Motreanu, urmând ca la prima ședință de Birou Politic Național să fie validată această propunere”, a anunțat Ilie Bolojan.

Congresul Extraordinar al PNL s-a desfășurat sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia au ales noua echipă de conducere la nivel național. Votul din cadrul Congresului PNL a confirmat poziția lui Ilie Bolojan în fruntea partidului. Emoții au fost doar în cazul prim-vicepreședinților unde s-au înregistrat 10 candidaturi. Până la urmă au fost aleși Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Ciprian Ciucu şi Nicoleta Pauliuc.

Articolul Bolojan: Vom încerca să fim în serviciul României și să nu dezamăgim în perioada următoare apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Așadar, s-a încheiat un nou congres al PNL, de alegere a președintelui și a vicepreședinților și prim-vicepreședinților, de cea a unei noi echipe. Am spus „încă un congres”, deoarece a fost congresul în care a fost ales Cîțu, tam-tam, cu echipa lui Cîțu, după asta Cîțu a fost dat jos de același PNL și de același congres, și a venit Ciucă, și Ciucă a plecat, și acum a venit Bolojan și cu echipă. Fiecare a venit cu câte o echipă și fiecare a beneficiat de un președinte.

Ciucă de Klaus Iohannis, și Bolojan de Nicușor Dan. Sigur, vine o nouă echipă, un nou președinte, te întrebi de ce a venit o nouă echipă și un nou președinte și de ce nu sunt cei dinainte.

Care este caracteristica acestui congres? În acest moment, în istoria PNL, de la Ion C. Brătianu încoace, și în istoria PNL-ului până în decembrie, răspunsurile le dau toate titlurile din presa de azi-dimineață, referindu-se la congres, toate, dar toate — chiar și titlurile din site-urile plătite de Bolojan din banii PNL sau ai guvernului — toate sunau așa: Singurul candidat este Ilie Bolojan.

Deci, Ilie Bolojan a fost singurul care a candidat și, sigur că am înțeles că a fost ales. Păi, e vreo deosebire față de un congres al PCR? Nu. La toate congresele PCR, sau PMR și PCR, candida un singur om: Nicolae Ceaușescu, care era desemnat să fie de niște șmecheri acolo și dincoace. Nu putea să fie un, nu știu, să ai un concurent.

Sigur că el câștiga, Ilie Bolojan, că el este, cum să zic, salvatorul României, da? N-a putut să fie. N-a avut bun-simț, instinctul democratic. Bine, mă, hai, măi, ca ne dejună…

Și mi-amintesc de momentul care chiar a fost democratic: congresul bătăliei dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban. Chiar a fost extraordinar, chiar a fost o bătălie. După asta a venit Ciucă, a fost ales fără nicio bătălie, și Ilie Bolojan, tot fără nicio bătălie.

Deci, un nou partid care s-a „pecerizat”. De ce să spunem — o să zic: „Dar de ce?” Păi, PSD nu e? Ba da, e pecerizat. USR? E pecerizat. UDMR? E pecerizat.

„Pecerizat” înseamnă că nu există democrație internă, nu există viață de partid, nu există alegeri. Niște șmecheri, o intrigă acolo prin cămări, prin nu știu unde, prin beciuri, prin coridoare, până la toaletele mai mult sau mai puțin publice — ajunge unul, Ilie Bolojan.

Dar de ce Ilie Bolojan? Nu știu. De ce nu, zic eu, nu știu… Uite, Cătălin Predoiu? Nu știu. Sau de ce nu Florin Roman? Sau de ce nu Rareș Bogdan? Pentru că niște șmecheri și sistemul au zis: „Bă, îl punem pe Bolojan.” Bun. În cazul PNL, pot să spun că a mai murit un partid, pentru că eu cunosc PNL-ul din 1990.

Partidul acesta, până să se concubineze cu pedeliștii, care nu au întruchipat niciodată un partid — au fost niște slugi cărora le curgeau mucii după Traian Băsescu: Blaga, Boc, toți ăștia — sigur că și furau.

Totuși, a fost un partid al boierilor. Întotdeauna. Pe urma lui Tăriceanu, ți-l amintești? Na, și cea a lui Crin Antonescu. Adică acolo nu mergea așa.

Acum — turma. Și m-am uitat să văd, bă, la congresul ăsta… Deci, dacă a venit Bolojan cu o nouă echipă, cu o gașcă, înseamnă că au venit cu un program politic.
Nu e nimic, mă, nimic, nimic. Deci chiar, spre deosebire de echipele anterioare care au venit, măcar mai aveau ceva — ăsta n-a venit cu nimic. Pentru că mintea lui Bolojan, viziunea despre viață și lumea lui Bolojan, nu depășea ce părea a fi gândirea unui socotitor de brigadă de la CAP.

Nu de la CAP — de la brigadă. La CAP era contabil. Aici, un socotitor. Nimic. N-am înțeles nimic din ce a zis el, decât că ne-a zis că are de gând să ne taie salariile și pensiile.
Bă, n-am înțeles. Ăsta e programul?

Deci, încă, încă un partid pecerizat. Fie-i țărâna ușoară.

Articolul Ion Cristoiu: Așa-zisul Congres PNL: S-a PCR-izat și PNL! apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan este în mod oficial noul președinte al PNL. El a fost singurul candidat la funcția de președinte în cadrul Congresului PNL de sâmbătă. Cei 1.200 de delegați i-au ales și pe ceilalți membri ai echipei de conducere a partidului.

„Avem varianta să ne mulțumim cu supraviețuirea politică pe care eu nu o susțin sau ne vom reinventa pentru a răspunde așteptărilor românilor în așa fel încât să fim un factor de modernizare pentru țara noastră”, a declarat Bolojan la Congresul PNL.

Premierul subliniază că PNL nu trebuie să se mulțumească doar să existe politic, ci să joace un rol activ în modernizarea României. El consideră că partidul trebuie să se transforme pentru a răspunde nevoilor și așteptărilor cetățenilor.

Modificările aduse Statutului PNL au fost adoptate cu un singur vot împotrivă și două abțineri.

Ulterior, vicepreședinții regionali ai PNL, precum și membrii Biroului Executiv desemnați la nivelul regiunilor de dezvoltare, au fost aleși în unanimitate.

Alexandru Muraru – Regiunea Nord-Est

Alexandru Popa – Regiunea Sud-Est

Toma Petcu – Regiunea Sud Muntenia

Gigel Știrbu – Regiunea Sud-Vest Oltenia

Gheorghe Falcă – Regiunea Vest

Florin Birta – Regiunea Nord-Vest

Ion Dumitrel – Regiunea Centru

Hubert Thuma – Regiunea București-Ilfov

„An de an s-a mai strâmbat câte ceva în statul român și am ajuns la o Românie destul de strâmbă și oamenii sunt furioși pe bună dreptate”, a spus Moșteanu, sâmbătă, la Congresul PNL.

„Împreună suntem într-un punct în care poate că puținI ne-am fi imaginat acum câteva luni că vom fi. Eram fiecare cu meciul lui, cu ochii la șireturi, cum se zice la fotbal sau la basket, și în momentul în care am văzut că se îngroașă gluma, am ridicat cu toții privirea și am văzut calea corectă pentru România. Și asta, astăzi, suntem pe această cale corectă, o cale care nu va fi simplă. Și prin eforturile din ultimele două-trei săptămâni, premierul Bolojan, împreună cu echipa guvernamentală, iată, a oprit un declin, a oprit o problemă foarte mare, care putea avea consecințe foarte mari asupra fiecărui român, asupra fiecărui român care muncește cinstit și plătește taxe în România”, a adăugat vicepremierul.

Moșteanu a spus că în următorii ani partidele trebuie să renunțe la disputele pe culori politice și să se concentreze pe adevărata divizare: între cei care susțin integrarea europeană și euroatlantică și cei care se opun acestei direcții. USR face parte din tabăra pro-europeană și îl asigură pe premierul Bolojan de sprijinul total.

„E un moment în care ori rezolvăm, ori, dacă nu, în 2028, foarte mulți dintre noi vom pleca acasă. Și ăsta este un pariu mare pentru noi, pentru România, pentru societate, pentru acea parte din societate care și-a pus încredere în liberalism. Știm cu toții că nu este cea mai bună perioadă să fii liberal în Europa în perioada asta, dar haideți să le arătăm împreună că valorile liberale sunt cele corecte și că punem mai presus de orice oamenii care muncesc cinstit în țara noastră”, a conchis Moșteanu.

Președintele României a susținut un discurs la Congresul Extraordinal al PNL.

„În urmă cu două luni, România a trecut printr-un moment dificil și Partidul Național Liberal a mers în direcția corectă. Vreau să vă mulțumesc pentru asta. În cei 35 de ani de la Revoluție, Partidul Național Liberal a făcut greșeli, însă sunt două lucruri foarte importante pe care le-a făcut. În primul rând, în momentele importante, a ținut direcția corectă pentru România și, în al doilea rând, foarte important, și-a asumat decizii grele în momente grele”, a afirmat Dan.

„Și acesta este un astfel de moment. E foarte important că Partidul Național Liberal și-a asumat guvernarea. Suntem cu toții obligați să reparăm în anii care urmează toate lucrurile care au fost așezate greșite în societate, pentru că, altfel, românii în 2028 nu ne vor mai ierta”, a adăugat președintele.

Dan s-a declarat „foarte optimist” că „vom reuși să facem împreună lucrurile astea”.

De asemenea, Dan le-a transmis românilor convingerea sa că România are un viitor, „și nu peste 20-30 de ani, ci peste 2-3 ani. Imediat ce vom trece peste perioada aceasta necesară de corecție, România are un sector privat, dinamic, competitiv”.

UPDATE: Nicușor Dan participă la Congresul Extraordinar al PNL

Nicușor Dan participă la Congresul Extraordinar al PNL. Președintele a ajuns la congres alături de Ilie Bolojan.

În declarațiile făcute presei, Nicușor Dan a explicat că a fost sprijinit de PNL și de aceea este prezent la congres.

Știrea inițială: Congresul Extraordinar al PNL va avea loc sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia vor alege noua echipă de conducere la nivel național.

„Pentru funcția de președinte PNL și-a depus candidatura Ilie Bolojan. Pentru pozițiile de prim-vicepreședinți s-au înscris zece candidați: Valeriu Iftime, Adrian Veștea, Florin Roman, Alin Tișe, Nicoleta Pauliuc, Ioan Popa, Dan Motreanu, Ciprian Ciucu, Mircea Minea și Cătălin Predoiu. Pentru conducerea Curții de Arbitraj candidează Costică Lupușoru, Daniel Buda și Ciprian Dobre, iar pentru președinția Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori a fost depusă candidatura lui Virgil Guran”, a transmis joi PNL.

Votul va fi secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori.

Tot în cadrul Congresului va avea loc și validarea vicepreședinților regionali, care vor deveni membri ai Biroului Executiv Național. În acest caz, votul va fi deschis.

Candidații propuși pentru validare sunt: Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud Muntenia, Gigel Știrbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru și Hubert Thuma pentru regiunea București-Ilfov.

Articolul PNL își alege astăzi noua conducere. Bolojan, singurul candidat pentru președinție apare prima dată în Mediafax.

Mediafax

Ilie Bolojan este în mod oficial noul președinte al PNL. El a fost singurul candidat la funcția de președinte în cadrul Congresului PNL de sâmbătă. Cei 1.200 de delegați i-au ales și pe ceilalți membri ai echipei de conducere a partidului.

Votul din cadrul Congresului PNL a confirmat poziția lui Ilie Bolojan în fruntea partidului. Emoții au fost doar în cazul prim-vicepreședinților unde s-au înregistrat 10 candidaturi. Până la urmă au fost aleși Cătălin Predoiu, Adrian Veştea, Ciprian Ciucu şi Nicoleta Pauliuc.

Congresul Extraordinar al PNL s-a desfășurat sâmbătă la Palatul Parlamentului, în prezența a 1200 de delegați. Aceștia au ales noua echipă de conducere la nivel național. Votul a fost secret pentru funcțiile de președinte al partidului, prim-vicepreședinți, președinte al Curții de Arbitraj și președinte al Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori.

Tot în cadrul Congresului a fost făcută validarea vicepreședinților regionali, care devin membri ai Biroului Executiv Național. Este vorba despre Alexandru Muraru pentru regiunea Nord-Est, Alexandru Popa pentru Sud-Est, Toma Petcu pentru Sud Muntenia, Gigel Știrbu pentru Sud-Vest Oltenia, Gheorghe Falcă pentru Vest, Florin Birta pentru Nord-Vest, Ion Dumitrel pentru Centru și Hubert Thuma pentru regiunea București-Ilfov.

Articolul Ilie Bolojan este noul președinte al PNL apare prima dată în Mediafax.