Președintele României Nicușor Dan a vorbit marți despre scrisoarea pe care a primit-o de la administrația Trump, cu privire la invitația adresată SUA de a participa la Summit-ul B9 care se va desfășura pe 13 mai, la București. Președintele a declarat că invitația a fost adresată secretarului de stat al Statelor Unite ale Americii.
„Scrisoarea a venit acum câteva zile, ca răspuns la invitația mea și a președintelui polonez. După cum știți, România și Polonia sunt inițiatoarele și organizatoarele summit-urilor B9. O scrisoare diplomatică în care ni s-a mulțumit pentru invitație, ni s-a mulțumit pentru colaborarea pe care o avem, inclusiv permiterea accesului tehnicilor și soldaților americani la Baza Kogăliceanu și la Baza de la Câmpia Turzii.
Și în ceea ce privește B9, faptul că această invitație a fost transmisă către secretarul de stat. Dar, n-aș vrea să avansez acum, o să vedem”, a declarat președintele.
Ultimul summit B9 a fost la Vilnius în iunie anul trecut. Nicușor Dan a spus că, foarte probabil toți șefii de stat respectiv de guvern din formatul B9 plus țările nordice vor fi prezenți la summitul de la București.
„S-a constituit o coaliție care este dedicată acestei probleme. România, în mod firesc, este parte din această coaliție. Pentru moment, a fost o discuție la nivelul miniștrilor Apărării, o discuție la nivelul miniștrilor de Externe. Continuă discuțiile tehnice”, spune președintele României.
Nicușor Dan a subliniat că eventualele acțiuni ale coaliției vor fi condiționate de încetarea ostilităților. „ Ce este important este că acțiunile pe care această coaliție le va face, nu le va face decât în situația unei încetări provizorii sau definitive a focului. Deci nu e vorba de a ne angrena în conflictul existent”, punctează șeful statului.
Privind rolul fiecărui stat în securizarea Strâmtorii, Dan explică: „Suntem în etapa în care se fac diferite scenarii tehnice, în care fiecare dintre țări își asumă participarea cu diferite tipuri de echipamente sau de militari”.
Președintele a evidențiat și experiența României în domeniul deminării: „Noi avem o experiență, pentru că suntem în proximitatea războiului din Ucraina, care parțial s-a desfășurat și pe mare, avem o experiență de deminare. Știți că avem un program comun cu Bulgaria și cu Turcia”.
În luna martie, președintele Nicușor Dan a anunțat că România se alătură inițiativei comune internaționale de securizare a Strâmtorii Ormuz, invocând creșterea prețului combustibililor.
Șeful statului a fost întrebat marți dacă a fost citat sau audiat la DIICOT în cazul fotografiilor de la Tunari.
„Eu la DIICOT am fost, sunt cel care am depus plângerea care a dus la această cercetare penală”, a răspuns președintele.
Întrebat dacă se așteaptă să fie audiat, Nicușor Dan a spus: „Dacă voi fi chemat vreodată mă voi duce, dar ce pot eu să spun mai mult decât ce a văzut toată lumea că niște oameni au adus în spațiul publici niște fotografii în care pretind că sunt eu”.
Procurorii DIICOT au făcut mai multe audieri în scandalul fotografiilor publicate de Elena Lasconi în 2025, cu 3 zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale. Candidata USR susținea că Nicușor Dan și Victor Ponta s-au întâlnit cu fostul prim adjunct al SRI, Florian Coldea, lângă București.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți, la inaugurarea Centrului de mari arși al Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu din Timișoara, că România trebuie să își continue proiectele importante, chiar și în contextul tensiunilor politice din coaliție.
Președintele a vorbit, mai întâi, despre stadiul centrelor pentru mari arși din România, construite cu sprijinul Băncii Mondiale, menționând că există un progres diferit al lucrărilor din țară.
„Avem trei spitale de mari arși pe fonduri de la Banca Mondială… Aici, după cum vedeți, e aproape gata partea de construcție, 95% și urmează echipamentul. La Târgu Mureș suntem undeva pe la 80%, iar la București suntem undeva la 50% pe acest proiect pe Banca Mondială, la Grigore Alexandrescu, unde am semnat autorizația acum patru ani”, a declarat Nicușor Dan.
În ceea ce privește situația politică și posibilitatea ca PSD să iasă de la guvernare, așa cum se vehiculează, președintele României a evitat să comenteze scenarii concrete, dar a declarat că este nevoie de stabilitate și colaborare între partidele pro-occidentale de la putere.
„Noi avem o conjunctură parlamentară care obligă cele patru partide pro-occidentale și minoritățile naționale să conlucreze pentru ca România să-și ducă la sfârșit obiectivele pe care și le-a asumat. Aceste partide, dincolo de tot zgomotul public, au colaborat foarte bine pentru OCDE… au colaborat destul de bine pe PNRR”, a spus el.
„Mai au 5 luni pentru a absorbi banii ăștia. Deci cred că, dincolo de declarații politice, joc politic, chiar configurații politice, e important că există responsabilitate pentru obiective mari pe care România și le-a stabilit.”, a adăugat acesta.
Întrebat dacă îi va cere demisia premierului Ilie Bolojan, Nicușor Dan a respins o astfel de intervenție.
„Eu? În ce calitate? Nu cred că trebuie să facem aici o analiză pe toate scenariile posibile… Ce pot eu să spun este că există responsabilitate și că eu voi media, discuta, astfel încât proiecte importante ale României să meargă mai departe”, a afirmat președintele.
Președintele Nicușor Dan a efectuat o vizită marți, de Ziua Mondială a Sănătății, la Centrul de Mari Arși al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, primul de acest fel construit în România post-decembristă.
În timpul vizitei, șeful statului a fost însoțit de autoritățile locale, dar și de ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
După vizită, Nicușor Dan a transmis un mesaj pentru întregul sistem medical și a subliniat că dincolo de problemele existente, este esențial ca opinia publică să observe și realizările din sistemul sanitar.
„Mulțumim (personalului medical – n.r.) pentru tot ce fac, pentru nopțile nedormite, pentru anii de studii pe care i-au făcut, măcar de ziua asta (Ziua Mondială a Sănătății – n.r.). În doilea rând e important să spunem oamenilor că se întâmplă și lucruri bune în România. (…) Bineînțeles că sunt lucruri care nu merg și le-am spus și le vom spune de multe ori. Dar sunt lucruri care se întâmplă și noi ca societate dacă vrem să fim maturi, vrem să construim, vrem să progresăm, trebuie să privim cu echilibru ce e bun și ce e rău în societatea noastră. Faptul că în trei ani s-a construit acest spital care răspunde unei necesități e un lucru extrem de bun pe care trebuie să-l subliniem”, a spus Nicușor Dan, după vizită.
Rolul fondurilor europene în dezvoltarea RomânieiPreședintele a subliniat și rolul fondurilor europene în dezvoltarea României în ultimele două decenii, arătând că o parte importantă a investițiilor a fost posibilă datorită contribuțiilor din cadrul Uniunea Europeană.
„Partea importantă din dezvoltarea pe care România a avut-o în ultimii 20 de ani a venit prin fonduri europene, adică prin bani pe care contribuabili din alte țări europene pentru binele comun al Europei l-au pus pentru dezvoltarea unor țări cum e România”, a mai spus Nicușor Dan.
În același timp, șeful statului a atras atenția asupra unui „război informațional” desfășurat inclusiv în domeniul medical, indicând Rusia drept unul dintre actorii implicați. El a avertizat asupra pericolelor dezinformării și a promovat necesitatea implicării active a profesioniștilor în combaterea informațiilor false.
„Nu e suficient ca fiecare dintre noi să ne facem jobul, din păcate. Trebuie să intervenim activ în acest război informațional, astfel încât opinia profesionistului și credibilitatea profesionistului să vină în această dezbatere”, a conchis președintele.
România este o țară mare consumatoare de produse second-hand, inclusiv haine.
Magazine dedicate, care vând produse second-hand sunt tot mai căutate, într-o criză economică ce obligă românul de rând la prudență în cheltuieli.
Un proiect de OUG inițiat de Ministerul Mediului în colaborare cu Ministerul Economiei își propune să stabilească reguli clare și definiții exacte pentru cum trebuie gestionate produsele utilizate care intră în țara noastră.
Nimic rău până aici, numai că reprezentanți ai „industriei refolosirii” spun că definițiile pentru produsele second-hand sunt ambigue și că restricțiile sunt atât de mari, încât riscă să arunce în aer întregul domeniu al reutilizării cu cap al produselor deja folosite.
În plus de asta, mii de locuri de muncă ar fi butuci, iar prețurile la haine ar urca vertiginos, făcându-le inaccesibile.
În mod cu totul ironic, cine ar avea de câștigat de aici ar fi doar industria de fast-fashion, adevăratul producător de deșeuri textile.
Industria reutilizării, pusă pe butuci de un proiect de lege controversat al Ministerului MediuluiAsociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX) cere retragerea de urgență a proiectului de OUG care reglementează introducerea produselor second-hand în țară, susținând că acesta riscă să producă efecte exact opuse celor declarate: mai multe deșeuri și mai puțină reutilizare.
Potrivit organizației, noul act normativ introduce un set de reguli „sufocante”: avize prealabile, registre speciale și aplicații de trasabilitate, restricții de program, etichetare individuală pentru fiecare produs, amenzi de până la 100.000 de lei și chiar riscuri penale pentru abateri administrative.
10.000 de locuri de muncă în pericol, prețuri mai mari pentru români / Efecte devastatoare – bugetul de stat ar putea pierde peste 250 de milioane de leiImpactul economic ar putea fi sever, avertizează reprezentanții industriei.
Estimările industriei arată că peste 10.000 de locuri de muncă sunt în pericol, iar bugetul de stat ar putea pierde anual aproximativ 250 de milioane de lei.
Tot ca efect al acestei OUG, prețurile hainelor second-hand vor crește, ceea ce va afecta direct peste 50% dintre români care cumpără astfel de produse.
Potrivit analizei Aretex, în loc să reducă problema deșeurilor textile, măsurile propuse ar putea duce exact la opusul: mai puțină reutilizare și mai mult gunoi, adică exact inversul a ceea ce-și propune acest proiect de OUG.
Avertisment: risc de infringement și conflict cu legislația europeanăARETEX susține că proiectul intră în contradicție directă cu legislația europeană privind deșeurile și ar putea declanșa o procedură de infringement împotriva României, exact pe managementul deșeurilor.
Mai mult, proiectul ar inversa logica europeană a economiei circulare: reutilizarea – una dintre cele mai valoroase practici pentru mediu – este tratată mai dur decât eliminarea deșeurilor.
Confuzie între „produs” și „deșeu”Un alt punct critic: definițiile sunt neclare.
Reprezentanții companiei avertizează că proiectul confundă produsele reutilizabile cu deșeurile textile, că introduce termeni diferiți față de cei din legislația existentă și că riscă să transpună hainele reutilizabile în categoria „deșeuri”, din punct de vedere legal.
Consecința?
Blocaje administrative și costuri suplimentare pentru operatorii corecți.
Ei spun că susțin combaterea importurilor ilegale de deșeuri textile, dar avertizează că forma actuală a proiectului „pedepsește exact actorii corecți din piață”.
„Susținem intenția legitimă a statului de a combate importurile ilegale de deșeuri textile, un fenomen care afectează inclusiv operatorii corecți din industria second-hand.
În forma actuală însă, proiectul introduce o serie de reglementări și sancțiuni disproporționate, care riscă să blocheze o parte importantă a economiei circulare.
Vorbim despre un sector care susține mii de locuri de muncă, contribuie la bugetul de stat, oferă cetățenilor acces la îmbrăcăminte la prețuri accesibile și reduce semnificativ amprenta de carbon asociată consumului de haine.
Suntem încrezători că factorii de decizie vor analiza cu atenție aceste argumente și că, prin dialog, putem identifica soluții eficiente pentru combaterea importurilor ilegale, fără a afecta activitatea legitimă de reutilizare. ARETEX își exprimă disponibilitatea pentru consultări și pentru construirea unui cadru legislativ echilibrat, aliniat obiectivelor economiei circulare”, spune Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.
Miza reală: economia circulară vs. birocrațiaOrganizația propune rescrierea actului normativ în urma consultărilor cu industria și alinierea acestuia la legislația europeană.
De altfel, reprezentanții industriei șiau declarat intenția de a participa la dezbaterea publică de pe 16 aprilie, despre care Mediafax a scris aici.
În joc nu sunt doar interesele comerciale, ci și direcția în care merge România: spre o economie circulară funcțională sau spre blocaje birocratice care cresc poluarea?
