Procurorii DNA Suceava au sesizat Tribunalul Botoșani cu acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu fostul manager al spitalului, acuzat de luare de mită în formă continuată, în 12 acte materiale, și de folosirea unor informații care nu erau destinate publicității.
Potrivit DNA, în perioada decembrie 2021 – iulie 2022, fostul manager ar fi primit în mod repetat, direct sau prin intermediari, în total 11.000 de euro și bijuterii din aur evaluate la peste 22.000 de lei.
În schimb, ar fi aprobat transferuri ale unor asistenți medicali, angajări și repartizări pe anumite secții. De asemenea, ar fi intervenit asupra condițiilor unor concursuri sau asupra caracteristicilor posturilor pentru a favoriza anumite persoane.
4.000 de euro pentru un post într-o secție închisăUnul dintre cazurile prezentate de procurori vizează suma de 4.000 de euro, care ar fi fost primită printr-un intermediar pentru scoaterea la concurs a unui post de asistent medical debutant la laboratorul de Radiologie, Imagistică Medicală și CT.
DNA susține că, în acel moment, secția era închisă și nu avea aparatura necesară funcționării normale. Totodată, ar fi fost eliminată condiția privind specializarea în radiologie și imagistică medicală, astfel încât candidatul favorizat să poată participa la concurs.
Într-un alt caz, fostul manager ar fi primit 3.000 de euro pentru menținerea unui asistent medical pe un post ocupat inițial pe perioadă determinată în timpul stării de alertă, astfel încât acesta să poată participa ulterior la un examen și să fie încadrat pe perioadă nedeterminată.
Anchetatorii descriu și situații în care ar fi fost oferite bijuterii din aur pentru aprobarea unui transfer sau pentru facilitarea ocupării unui post de psiholog stagiar.
Subiectele unui concurs ar fi ajuns la candidatul favorizatDNA mai susține că fostul manager, în calitate de președinte al unei comisii de concurs, ar fi furnizat, cu ajutorul unei rude, subiectele de examen unui candidat favorizat, pentru ca acesta să promoveze și să ocupe un post.
Fostul manager și-a recunoscut faptele și a acceptat o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de patru ani, precum și 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Acordul urmează să fie analizat de Tribunalul Botoșani.
Totodată, a fost instituit sechestru asigurător asupra sumei de 21.000 de euro și asupra unor bunuri care, potrivit procurorilor, au făcut obiectul faptelor de corupție.
În același dosar, procurorii au încheiat anterior acorduri de recunoaștere a vinovăției cu alte 12 persoane. Pedepsele convenite în acele cazuri au fost între un an și doi ani și opt luni de închisoare, cu suspendare, iar acordurile au fost admise de instanțe.
Ancheta continuă în cazul altor persoane. DNA precizează că sesizarea instanței reprezintă finalizarea anchetei penale în această etapă și nu înlătură principiul prezumției de nevinovăție.
„Dacă ajunge în Parlament, votez Guvernul Siegfried Mureșan, pentru că este nevoie urgentă de un guvern pro-occidental cu puteri depline. Așa cum era la fel de urgent nevoie și acum patru luni. S-a ajuns și în PNL, după patru luni, să acceptăm ideea de prezență a PNL la guvernare, cu un premier liberal, altul decât președintele partidului și cerând voturile PSD”, a declarat Predoiu.
Ministrul a vorbit și despre propunerile lui Mureșan. Acesta a afirmat că sigura poliție cu competență generală este Poliția Română.
„Am luat act de ideea domnului prim-ministru desemnat Mureșan de a înființa «o singură poliție națională». Aceasta este situația și în prezent: avem o singură poliție cu competență națională generală, Poliția Română. Separat, există și polițiile locale, aflate în subordinea autorităților administrației publice locale.
Interpretez, așadar, declarația domnului prim-ministru desemnat Mureșan în sensul desființării polițiilor locale și al integrării lor instituționale în Poliția Română, acesta fiind singurul sens logic pe care îl poate avea formularea. În acest caz, îi urez sincer mult succes domnului premier desemnat în discuțiile cu organizațiile asociative ale primarilor din țară, de orice culoare politică. Și îi acord tot suportul necesar, dacă îl va cere”, a declarat Predoiu.
Predoiu a mai precizat că Polițiile Locale sunt „cu mult sub standardele” Poliției Naționale, „deși sunt cu mult mai bine plătite”.
Cu toate acestea, propunerea lui Sigfried Mureșan se referă la o Poliție Națională formată din comasarea unor structuri precum Poliția de Frontieră, Inspectoratul pentru Imigrări, dar și Poliția Română, iar planul oferă roluri specifice redefinite pentru Poliție și Jandarmerie.
Ce spune despre Ghișeul Unic?Acesta a vorbit și despre propunerea legată de ideea unui „ghișeu unic” privind pașapoartele, permisele și cărțile de identitate.
Predoiu a precizat că în cadrul MAI deja există un HUB Digital, conceput ca punct unic de acces la serviciile publice.
„Înrolarea în HUB-ul digital MAI permite cetățeanului, dintr-un singur cont, să acceseze o serie de servicii fără a mai merge la ghișeu: să obțină online certificatul de cazier judiciar, certificatul de integritate comportamentală sau documente privind domiciliul și reședința, să consulte istoricul sancțiunilor rutiere, punctele de penalizare și statutul permisului, să solicite permisul de conducere internațional, precum și să acceseze serviciile de programare și verificare a stadiului cererilor pentru pașapoarte, cărți de identitate, permise de conducere și înmatriculări”, a declarat ministrul Afacerilor Interne.
Potrivit lui Predoiu, HUB-ul MAI are 1,49 milioane de conturi și a înregistrat 63,6 milioane de accesări.
Cu toate acestea, Mureșan propune și o restructurare a aparatului central al Ministerului de Interne. Programul prevede un audit funcțional, urmat de reducerea nivelurilor ierarhice, comasarea structurilor cu atribuții similare și diminuarea numărului de funcții de conducere.
Măsurile propuse de Siegfried Mureșan apar într-o formă de lucru a programului de guvernare pregătit pentru Cabinetul Mureșan și obținută de Mediafax. Documentul poate suferi modificări înainte de forma finală.
Diana Buzoianu a declarat joi că Sintești reprezintă un „focar cronic de poluare”, în ciuda creșterii numărului de controale, sancțiuni și sesizări penale în ultima perioadă.
În zona Sintești au fost semnalate în mod repetat probleme legate de poluare și de arderea ilegală a deșeurilor, inclusiv incendierea unor cabluri și alte deșeuri pentru recuperarea metalelor. Autoritățile au efectuat controale și intervenții în zonă, iar în urma monitorizării au fost strânse imagini și înregistrări video folosite ca probe în sesizări penale.
„Este un focar cronic de poluare, care impune o intervenție urgentă”, a spus ministrul interimar al Mediului, într-o conferință de presă.
Potrivit acesteia, autoritățile au intensificat controalele privind activitățile ilegale cu deșeuri, însă măsurile luate până acum nu au dus la oprirea arderilor ilegale din zonă.
„Am trimis astăzi (n.r – joi) o solicitare expresă către Prefectura Ilfov și către Prefectura București să fie instituită o stare de alertă”, a anunțat Buzoianu.
Sursa foto: Facebook/Diana Buzoianu
Ce măsuri cere BuzoianuMinistrul interimar vrea ca, prin instituirea stării de alertă, autoritățile să poată introduce filtre la punctele de acces în zonă și să asigure monitorizare permanentă.
„Sinteștiul are patru zone de acces. Nu vorbim de o zonă în care să spui că sunt o sută de drumuri și nu știi cum ai putea să oprești venirea unor camioane încărcate cu deșeuri, care apoi ajung pe câmp să fie arse”, a spus Diana Buzoianu.
Aceasta a cerut și verificarea transportatorilor și a traseului deșeurilor, prin implicarea Poliției, ISCTR și Gărzii de Mediu.
„Nu putem să avem o zonă, un focar constant”„Vom cere în ședința, care sperăm că va fi convocată de către cele două prefecturi, inclusiv o monitorizare permanentă 24 din 24 pe cele patru puncte de acces în zona Sintești (…) O parte dintre ei ne-au spus că nu pot aloca nici măcar un singur om pentru această luptă, ceea ce este absolut aberant. Până când nu vom înțelege că nu mai putem să avem o zonă, un focar constant, care ne pune viața în pericol. Milioane de bucureștini și de ilfoveni sunt expuși la particule toxice în fiecare zi în momentul în care sunt arderile respective”, a precizat ministrul interimar al Mediului.
Buzoianu susține că trebuie implicate și primăriile și polițiile locale și spune că autoritățile trebuie să aloce resurse pentru monitorizarea zonei.
Buzoianu a afirmat că problema nu poate fi rezolvată prin acțiuni punctuale, chiar dacă numărul controalelor și al sancțiunilor a crescut.
„Nu cred că se va putea rezolva problema actuală cu acțiuni punctuale. Am încercat acest model, avem anul acesta peste cincizeci de acțiuni”, a declarat aceasta.
Diana Buzoianu a spus că, în continuare, autoritățile primesc imagini de la locuitorii din zonă privind arderile ilegale.
Sursa foto: Facebook/Diana Buzoianu
Buzoianu: Avem nevoie de toate autoritățileMinistrul interimar al Mediului susține că este nevoie de o acțiune coordonată a instituțiilor pentru combaterea fenomenului.
„Avem nevoie de toate autoritățile care să înțeleagă că da, este nevoie să alocăm resurse (…). Dar noi vorbim de niște resurse care presupun mobilizarea 20 de oameni, 20-30 de oameni. Avem o problemă națională care persistă de ani de zile, pentru care niște autorități, puse mână de la mână, nu pot aloca 20 de persoane care să monitorizeze permanent o zonă, care să asigure filtre permanente la niște puncte de acces. Acest lucru este inacceptabil și trebuie să avem o discuție realistă, rezonabilă, la masă, cu absolut toate autoritățile”, a spus Buzoianu.
Aceasta a precizat că solicitarea adresată celor două prefecturi urmărește convocarea unei ședințe comune în care să fie discutată concret instituirea stării de alertă și măsurile care ar urma să fie luate în zonă.
Potrivit comunicatului transmis de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), imobilul aparține unui inculpat în vârstă de 64 de ani.
Surse apropiate anchetei susțin că imobilul pus sub sechestru este locuința lui Călin Georgescu, din Mogoșoaia.
Locuința fostului candidat la alegerile prezidențiale a fost percheziționată de procurorii DIICOT pe 21 septembrie, în cadrul aceleiași anchete, timp de 9 ore, iar după alte trei ore de audieri s-a decis măsura reținerii pentru Călin Georgescu. Ulterior, instanța a dispus o măsură preventivă mai puțin severă, respectiv control judiciar.
Măsura sechestrului a fost dispusă pentru asigurarea eventualelor despăgubiri și a cheltuielilor judiciare, în condițiile prevăzute de lege.
Activitățile judiciare sunt desfășurate de procurorii DIICOT împreună cu polițiștii Direcției de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Franța, Spania și Italia ar fi fost avertizate în mod specific cu privire la posibilitatea unui atac pe teritoriul lor.
Potrivit Le Figaro, care citează o sursă apropiată Ministerului Apărării lituanian menționată de publicația spaniolă El Mundo, dronele ar fi „lansate de pe mare, ascunse într-un container maritim”.
Despre ce dronă a avertizat CIATipul de dronă care va fi probabil folosită împotriva Franței, Spaniei sau Italiei este o Gerbera, lungă de doi metri și cu o anvergură a aripilor de 2,5 metri.
Acest proiectil are o greutate de până la 18 kilograme, poate atinge o viteză de 160 km/h și o rază maximă de acțiune de 600 de kilometri. Lansat la câteva sute de kilometri de coastă, un zbor ar dura una până la două ore.
La atingerea țintei, Gerbera ar putea provoca un incendiu, deteriora echipamente critice sau ar putea duce la închiderea unui aeroport. Totuși, nu ar putea distruge o infrastructură majoră, potrivit sursei inițiale.
Raportul, luat în serios de franceziMai mulți analiști din domeniul apărării consultați de El Mundo afirmă că acest raport CIA extrem de detaliat a fost luat în serios de autoritățile franceze.
Franța, la fel ca Spania și Italia, va organiza alegeri în 2027, la care participă forțe naționaliste, tentate să reducă ajutorul european acordat Ucrainei. Potrivit lui Keir Giles, analist britanic al strategiei militare ruse, „Rusia observă unde fiecare acțiune va avea cel mai mare impact din cauza lipsei de reziliență, a slăbiciunii apărării civile și a fragilității politice”.
Publicarea acestui raport CIA alimentează, de asemenea, semne de întrebare legate de vizita șefului CIA, John Ratcliffe, la Moscova, pe 25 august. Kremlinul a susținut că acesta a venit să se întâlnească cu serviciile de informații rusești. Conform Politico și Wall Street Journal, acesta le-a avertizat împotriva oricărui atac sau provocare împotriva unei țări NATO.
