Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat miercuri că legea pensiilor ocupaționale pentru magistrați respectă Constituția și că decizia CCR confirmă „corectitudinea demersului Guvernului României”.
„România face astfel un pas ferm împotriva privilegiilor nejustificate și reușește să ducă la capăt reforma pensiilor magistraților, cerută cu insistență de societatea românească”, a transmis Mircea Abrudean, miercuri, pe Facebook.
El a mai afirmat că „hotărârea nu ar fi fost posibilă fără determinarea premierului Ilie Bolojan, care a respins soluțiile de compromis și a mers consecvent pe linia reformelor asumate, care ani la rând au fost evitate sau amânate de alte guverne”.
„Corectăm începând de astăzi un sistem dezechilibrat, împovărător pentru bugetul public și perceput ca privilegiat în raport cu restul contribuabililor. Este un pas important spre o societate bazată pe echitate, responsabilitate bugetară și respect pentru fiecare contribuabil”, a mai scris liberalul Mircea Abrudean.
Judecătorii CCR au luat astăzi decizia să declare constituțională reforma pensiilor magistraților pe care Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat anul trecut răspunderea în Parlament. Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie.
Rusia și Iranul vor participa la exerciții navale comune, anunță agenția de știri iraniană Fars care este citată de Sky News. Antrenamentele, care vor avea loc în Marea Oman și în nordul Oceanului Indian, se vor desfășura la câteva zile după ce Gărzile Revoluționare Iraniene au efectuat exerciții militare în Strâmtoarea Hormuz.
„Crearea convergenței și coordonării în măsuri comune pentru contracararea activităților care amenință securitatea și siguranța maritimă… precum și combaterea terorismului maritim, se numără printre principalele obiective ale acestui exercițiu comun”, a declarat comandantul marinei iraniene, Hassan Maghsoodloo.
Exercițiile „Centura de securitate maritimă” au început în 2019 și implică Iranul, Rusia și China.
Oficialii spun că exercițiile sunt concepute pentru a demonstra un front unit, Iranul confruntându-se cu presiuni din partea națiunilor occidentale, în special SUA.
În ultimele săptămâni, americanii și-au consolidat prezența navală în Orientul Mijlociu. Președintele SUA, Donald Trump, vrea să pună presiune pe liderii iranieni pentru a renunța la programul nuclear și la pedepsirea protestatarilor. Se pare că Marina SUA are în regiune șase distrugătoare, un portavion și trei nave de tip „littoral combat ship”.
Administrația Prezidențială ar fi închiriat un avion privat pentru deplasarea președintelui Nicușor Dan în SUA, relatează Boarding Pass.
Nicușor Dan nu se va deplasa în Washington DC cu aeronava militară Spartan, pe care a folosit-o până acum în deplasările oficiale și cu care a avut probleme la decolare și la Paris, în ianuarie 2026, din cauza vremii nefavorabile.
Avionul pe care Palatul Cotroceni l-a închiriat din flota lui Ion Țiriac este capabil să-l transporte pe președintele Dan fără escală între capitalele România și SUA.
Este vorba de un Bombardier Global 6000, capabil să transporte până la 14 pasageri, iar aeronava este deținută de omul de afaceri Ion Țiriac.
Cu toate că avionul aparține omului de afaceri, aeronava ar fi înmatriculată în Austria și este operată de compania aeriana Avcon Jet, dezvăluie Boarding Pass.
Modelul Global 6000, produs de canadienii de la Bombardier, poate zbura fără escală până la 11.000 de kilometri și are motoare Rolls Royce.
Costul estimativ pentru închirierea unei asemenea aeronave, pentru un zbor dus – întors, între București și Washington DC ar fi de circa 170.000 – 200.000 de euro, susțin jurnaliștii.
Avionul nu va ateriza pe aeroporturile civile ale Americii, ci va ateriza la o bază militară apropiată de Washington DC.
Și Klaus Iohannis, menționează jurnaliștii Boarding Pass, a zburat în trecut cu aeronave private, plătind între 250.000 și 300.000 de euro pe călătorie. Sursele Boarding Pass relatează că pentru vizita în Washington DC din 2024, Klaus Iohannis a plătit, prin Administrația Prezidențială, din bani publici, sume de 450.000 de euro.
Su Yiming s-a impus cu un punctaj de 82,41, stabilit încă de la prima sa evoluție.
Sportivul chinez nu a mai fost devansat de nimeni, adjudecându-și medalia de aur.
Aceasta este a doua medalie de aur olimpică pentru Su, după succesul de la proba de Big Air de la Beijing 2022.
Totodată, reprezintă a patra medalie olimpică din cariera sa.
Hasegawa Taiga, din Japonia, a cucerit argintul, prima sa medalie olimpică și prima medalie pentru Japonia în proba de slopestyle.
Jake Canter, din Statele Unite ale Americii, a completat podiumul, marcând totodată prima sa medalie olimpică.
Grație succesului lui Su Yiming, China ajunge pe locul 16 în clasamentul pe medalii. Are o medalie de aur, 3 de argint și 3 de bronz.
În fruntea ierarhiei, se menține Norvegia, cu 15 medalii de aur, 8 de argint și 9 de bronz.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat ieri în Comitetul de reglementare autorizații de înființare pentru capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu o putere totală de 849,36 MW și capacități de stocare de 596 MW, au transmis reprezentanții autorității.
Din acest total, s-a aprobat și cea de-a doua cea mai mare autorizație de înființare pentru un producător de energie electrică, după Mintia, respectiv 550 MW care aparține unei centrale fotovoltaice care va fi construită în județul Giurgiu, cu o putere instalată de 550 MW, care integrează și 534 MW stocare.
Capacitatea acestui parc fotovoltaic este a doua cea mai mare capacitate pentru care ANRE a dat autorizații de înființare, după centrala electrică cu ciclu combinat de la Mintia, de 1.700 MW, și în fața centralei de la Iernut, de 430 MW, ambele având programată intrarea în producție în septembrie, respectiv finalul acestui an.
De asemenea, Comitetul de reglementare a mai aprobat licențe de exploatare pentru producerea energiei electrice însumând o putere de 10 MW.
„Ziua de 17 februarie 2026 este o zi importantă pentru Sistemul Energetic Național. Aproximativ 850 de megawați au fost aprobați pentru înființare, și alți aproape 600 de megawați în instalații de stocare. Am aprobat și a doua cea mai mare capacitate de producere energie electrică după Mintia: un parc de 550 MW, cu o instalație de stocare de 534 MW. Sunt, în acest proiect, 1.1270.000 de panouri și 2750 de invertoare, adică o investiție uriașă. Vedem, din ce în ce mai des în cadrul solicitărilor pe care le primim la ANRE, decizia investitorilor de a construi și capacități de stocare pe lângă centralele de producere a energiei electrice”, a declarat președintele ANRE, George Niculescu.
„Lucrurile sunt serioase și nimeni nu se joacă”O altă premieră din cadrul ședinței Comitetului de reglementare de marți a fost suspendarea pe o perioadă de trei luni a autorizației de înființare pentru o capacitate de producere energie electrică eoliană. Potrivit ANRE, această societate nu a putut să facă dovada finanțării.
„Pntru prima dată am suspendat o autorizație de înființare pentru un operator economic care nu a reușit să facă dovada finanțării proiectului. Am făcut acest lucru pentru a transmite un mesaj clar tuturor celor care țin blocată rețeaua cu ATR-uri: lucrurile sunt serioase și nimeni nu se joacă. Solicitantul în cauză are timp 3 luni să facă dovada obținerii fondurilor necesare pentru dezvoltarea proiectului, în caz contrar urmând să se constate neîndeplinirea condițiilor necesare aprobării autorizației”, a sublinit șeful ANRE.
„Mi-aș dori ca această premieră să fie corect înțeleasă și corect reflectată în piață: în mandatul meu, ANRE a dezvoltat toleranță zero la megawații pe hârtie. Vorbesc despre nevoia de megawați racordați, nu pe hârtie, și despre ATR-uri fantomă de doi ani de zile. De aceea am modificat Regulamentul de racordare în vara anului 2024. Efectele au apărut: în 2025 au expirat ATR-uri care însumează 9.248 MW. Raportul dintre proiectele cu finanțare și ATR-uri fantomă trebuie să scadă și trebuie să scadă repede. Un raport de 12-1 nu este sustenabil”, a conchis George Niculescu.
Johannes Høsflot Klæbo și Einar Hedegart au obținut medalia de aur pentru Norvegia la proba de sprint pe echipe la schi fond. Finala a fost haotică, cu mai multe incidente de-a lungul cursei.
Franța și Suedia au primit cartonaș galben și au încheiat departe de medalii.
Einar Hedegart a asigurat poziția Norvegiei în frunte după primul tur. Apoi, Klæbo a preluat conducerea și a păstrat-o până la final.
Nimeni nu a putut ține pasul cu Klæbo pe ultimul tur, acesta terminând cursa primul, cu timpul de 18:28,9 minute.
Echipele din SUA (+1,4 secunde) și Italia (+3,3 secunde) au completat podiumul.
Cu această medalie de aur, Klæbo își consolidează statutul de cel mai titrat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice de iarnă.
Ultima sa cursă va fi startul în masă de 50 km, programată în weekend.
Echipa României, formată din Paul Pepene și Gabriel Cojocaru, a încheiat pe locul 24.
Direcția Generală de Pașapoarte anunță oficial că pot apărea întârzieri în transportul documentelor atât către serviciile publice comunitare, cât și către solicitanții care au optat pentru livrarea prin curier, operată de C.N. Poșta Română.
Instituția recomandă cetățenilor să verifice stadiul cererii online, pe www.pasapoarte.mai.gov.ro, secțiunea Status Pașaport, înainte de a se deplasa la ghișeu – pentru a evita o ieșire inutilă pe un carosabil periculos.
Livrările vor reveni la normal imediat ce condițiile meteo vor permite circulația în siguranță.
Compania Națională de Căi Ferate CFR S.A. informează publicul că operatorii de transport feroviar au solicitat anularea temporară a mai multor trenuri. Solicitarea a fost făcută pentru a asigura siguranța circulației și integritatea infrastructurii feroviare în timpul ninsorii și al viscolului.
Trenurile anulate miercuri, 18 februarie, sunt următoarele:
Magistrala 800 – București Nord ↔ Constanța (Operator: SNTFC CFR Călători)
București Nord → Constanța: 16079 (05:30), 16083 (07:30), 16081 (06:30), 1608 (11:30), 1583 (10:35), 8001 (06:17)
Constanța → București Nord: 16078 (08:20), 16082 (12:30), 16080 (11:15), 1608 (15:25), 1586 (14:30), 8010 (14:20)
Magistrala 300 – București Nord ↔ Brașov (Operator: SNTFC CFR Călători)
București Nord → Brașov: 535 (07:18), 3027 (16:37)
Brașov → București Nord: 534 (16:32)
Ploiești Vest → București Nord: 3022 (04:03)
București Nord Gr. B → Ploiești Vest: 3023 (07:55)
Dârste → București Nord: 1628 (04:42)
Alte trasee afectate
Mizil → Brazi: 5072 (04:34)
Brazi → Buzău: 5071 (07:50)
București Nord → Ploiești Sud: 1571 (05:30)
Berești → Bârlad: 10323 (04:20) (Operator: Transferoviar Călători)
Bârlad → Berești: 10302 (05:55) (Operator: Transferoviar Călători)
București Nord → Suceava: 551 (06:28)
Suceava → Mărășești: 558 (16:30)
București Nord ↔ Leu: 16099 (10:35), 12926 (12:12)
Fetești → București Nord: 10182 (04:40) (Operator: Regio Călători)
București Nord → Fetești: 10181 (07:36) (Operator: Regio Călători)
