Potrivit ISU Harghita, accidentul a avut loc miercuri dimineața pe DN 13A, Miercurea Ciuc – Odorheiu Secuiesc, în localitatea Băile Homorod. În accident au fost implicate un camion încărcat cu lemne și o autoutilitară ce transporta vopsea.
Medicii ajunși la fața locului au constatat decesul unui bărbat.
O a doua victimă, rănită grav, a primit îngrijiri medicale la fața locului și este transportată cu un elicopter SMURD la Spitalul Clinic de Urgență din Târgu Mureș.
În urma impactului, din autoutilitara implicată în accident se scurge vopsea, iar din capul tractor sunt scurgeri de combustibil. Au fost informate Drumurile Naționale și Garda de mediu.
La fața locului au intervenit o autospecială de stingere, una de descarcerare și o ambulanță SMURD, precum și două echipaje de Ambulanță.
Circulația în zonă este blocată pe ambele sensuri.
Compania Națională de Investiții a anunțat miercuri finalizarea lucrărilor la Sala Polivalentă din municipiul Tulcea. Potrivit site-ului CNI, valoarea contractată pentru realizarea investiției este de 109,28 milioane de lei.
„Mai mult decât o investiție în infrastructură, acest obiectiv este o investiție în oameni, în performanță și în viitorul municipiului Tulcea – un spațiu în care sportul, cultura și comunitatea se vor întâlni pentru a crea noi oportunități și noi performanțe”, a transmis CNI.
Sala Polivalentă are o suprafață construită desfășurată de 15.125,90 de metri pătrați și o capacitate de 4.447 de locuri.
Aceasta dispune de facilități moderne, printre care parcare subterană cu 78 de locuri, vestiare pentru echipe și oficiali, împreună cu toate spațiile necesare desfășurării competițiilor și activităților curente, spații dedicate reprezentanților mass-media, incluzând boxa presei, masa presei și sala pentru conferințe de presă și sală de antrenament cu teren de dimensiuni regulamentare pentru handbal.
Arenă inaugurată cu un campionat european de baschetNoua sală, denumită Danubius Arena, va găzdui FIBA U18 Women’s EuroBasket 2026, Division B.
Competiția se desfășoară între 31 iulie și 9 august, iar intrarea la meciuri este liberă, a anunțat Federația Română de Baschet.
La competiție va participa și naționala U18 a României.
Iată programul României:
31 iulie | 18:30 | România – Azerbaidjan
1 august | 18:30 | România – Islanda
4 august | 18:30 | România – Portugalia
5 august | 18:30 | România – Țările de Jos.
Din lotul convocat de Mădălin Piperea fac parte: Carina Dănciulescu, Abigail Hallo, Neire Mihăilescu, Crina Țeglaș, Daria Ilieș, Ioana Velcea, Maria Dan, Alexia Babadac, Evelyn Popa, Andrada Jaba, Ștefania Tudor, Alexia Mărcuș, Maria Gârbu și Tania Șchiopu.
Ina și David Steiner au acuzat conducerea eBay că, în 2019, le-a trimis acasă mai multe colete amenințătoare. Printre acestea s-au aflat o cutie cu gândaci vii, o mască în forma unui cap de porc însângerat și o coroană funerară, conform Financial Times.
Cei doi i-au acuzat, de asemenea, pe directorii companiei de hărțuire online, inclusiv prin publicarea unor anunțuri care îi invitau pe străini la locuința lor pentru a întreține relații sexuale.
eBay și-a recunoscut vinovăția în 2023, într-un dosar penal privind campania de hărțuire, și a plătit o amendă de 3 milioane de dolari. Șapte angajați ai companiei, inculpați începând din 2020, au fost condamnați la pedepse cu închisoarea cuprinse între un an și cinci ani.
Campania de hărțuire a început după criticile publicate pe blogCampania a început după ce soții Steiner au criticat eBay pe blogul lor despre comerțul electronic, EcommerceBytes.
Potrivit documentelor depuse la instanță, directorii eBay au devenit tot mai nemulțumiți de articolele critice publicate de cei doi la începutul anului 2019. Directorul general de atunci, Devin Wenig, i-a transmis unui alt director că era timpul să o „zdrobească” pe Ina Steiner și să o „pună la pământ”.
În vara acelui an, campania a escaladat de la mesaje amenințătoare la trimiterea unor obiecte la domiciliul cuplului. Printre acestea s-au numărat o carte despre cum poate fi depășită moartea partenerului de viață și reviste pornografice trimise vecinilor în numele lui David Steiner.
Mai mulți angajați eBay au mers în statul Massachusetts, unde au vandalizat locuința soților Steiner și i-au urmărit prin orașul Natick, în care aceștia locuiau.
eBay a anunțat că toți angajații implicați au fost concediați în septembrie 2019. Un an mai târziu, procurorii americani au pus sub acuzare șapte foști angajați ai companiei pentru hărțuirea online a celor doi.
Despăgubiri de 48,7 milioane de dolari pentru cei doi soțiSoții Steiner au deschis în 2021 un proces civil împotriva eBay și a foștilor angajați ai companiei.
În baza acordului, cuplul va primi despăgubiri de 48,7 milioane de dolari de la eBay și de la foștii angajați implicați. Compania va mai plăti 6 milioane de dolari unor organizații caritabile, iar Devin Wenig va dona un milion de dolari unei organizații care apără libertatea de exprimare, în numele Inei Steiner.
Într-o declarație, eBay a transmis că hărțuirea „a fost greșită, condamnabilă și nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată”. Compania a recunoscut și „tonul neprofesionist al comunicărilor interne” ale directorilor implicați.
Clayton a fost validat cu 51 de voturi pentru și 47 împotrivă, succedându-i lui Bill Pulte, care a ocupat interimar funcția timp de 40 de zile. Potrivit analiștilor citați de CNN, Biroul Directorului Serviciului Național de Informații traversează cea mai dificilă perioadă din existența sa, atât din perspectiva autorității, cât și a influenței în cadrul aparatului de securitate al Statelor Unite.
O instituție cu mai puțină influență decât în trecutMai mulți actuali și foști oficiali susțin că instituția a fost afectată de reduceri succesive de personal, iar unele dintre atribuțiile sale au fost preluate, în practică, de alte structuri, în special de CIA. În acest context, mulți se întreabă dacă Jay Clayton va încerca să reconstruiască agenția sau doar va administra o structură aflată într-un proces lent de diminuare.
CIA își consolidează influențaDeși funcția de director al Serviciului Național de Informații este cea mai înaltă din comunitatea americană de informații, influența reală pare să se fi mutat în ultimii ani către directorul CIA, John Ratcliffe. Acesta este considerat unul dintre principalii consilieri ai lui Donald Trump în domeniul informațiilor și chiar persoana care l-a recomandat pe Jay Clayton pentru această funcție. Potrivit CNN, Ratcliffe a avut un rol important și în perioada în care Bill Pulte a condus interimar instituția, temperând unele dintre deciziile considerate prea radicale.
John Ratcliffe, directorul CIA. Sursa: Hepta via Mediafax Foto.
Reducerile de personal continuă să provoace controverseÎn timpul mandatului interimar al lui Bill Pulte au fost operate mai multe valuri de concedieri. Acesta a susținut că aproximativ 30% dintre angajații instituției au fost disponibilizați, însă aceste cifre nu au putut fi confirmate independent, iar senatorii democrați au acuzat lipsa de transparență privind amploarea restructurărilor. În același timp, există un consens politic că instituția devenise prea mare și prea birocratică, chiar dacă opiniile diferă în privința ritmului și modului în care au fost făcute reducerile.
Democrații au rămas rezervațiJay Clayton beneficiază de experiență juridică, fiind fost procuror federal pentru Districtul Sudic din New York și fost președinte al Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse (SEC). La început, o parte dintre senatorii democrați au privit favorabil nominalizarea sa. Sprijinul s-a diminuat însă după audierile din Senat, când Clayton a evitat să răspundă direct dacă Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale din 2020, limitându-se să spună că acesta a fost „certificat” în funcție. Declarația a alimentat temerile opoziției privind o posibilă politizare a serviciilor de informații. Cu toate acestea, unii lideri democrați au apreciat că numirea lui reprezintă o variantă mai bună decât menținerea lui Bill Pulte în funcția de director interimar.
O misiune dificilăJay Clayton preia conducerea unei instituții afectate de plecări masive și de o morală scăzută în rândul angajaților. Foști și actuali oficiali citați de CNN afirmă că unele structuri-cheie, inclusiv Consiliul Național de Informații, funcționează cu personal insuficient, iar recrutarea de specialiști a devenit mult mai dificilă din cauza incertitudinii privind viitorul agenției. În aceste condiții, una dintre principalele provocări pentru noul director va fi să stabilească dacă instituția își va recăpăta rolul central în coordonarea comunității americane de informații sau dacă procesul de restrângere început în ultimele luni va continua.
Compania susține că noile măsuri ar putea intra în conflict cu legislația internațională și cu dreptul american.
Legea australiană, intrată în vigoare în decembrie anul trecut, interzice persoanelor cu vârsta sub 16 ani să dețină conturi pe platformele sociale. Actul normativ este considerat primul de acest fel la nivel mondial și a fost criticat de mai multe companii din domeniul tehnologiei, majoritatea având sediul în Statele Unite, scrie Reuters.
Într-un document transmis unei comisii a Senatului australian și publicat marți, platforma X contestă proiectul prin care autoritatea eSafety Commissioner ar urma să primească competențe extinse pentru solicitarea de documente și informații, precum și posibilitatea de a aplica amenzi de până la 99 de milioane de dolari australieni.
X acuză Australia că extinde puterile autorității de reglementare și încalcă principiile dreptului internaționalCompania susține că modificările legislative ar permite autorităților australiene să solicite documente inclusiv unor persoane sau entități din afara Australiei, doar pe baza afilierii acestora cu o companie vizată de investigație.
Potrivit X, o astfel de prevedere intră „în conflict evident” cu principiile juridice internaționale și ar putea afecta relațiile dintre state prin ignorarea jurisdicțiilor străine.
Compania mai afirmă că proiectul nu respectă principiile echității procedurale, protecției vieții private și ar putea avea efecte negative asupra economiei digitale australiene.
Elon Musk critică legeaElon Musk s-a pronunțat anterior împotriva legislației australiene, afirmând că interdicția privind accesul minorilor la rețelele sociale reprezintă „o metodă indirectă de a controla accesul la internet al tuturor australienilor”.
În paralel, o comisie a Congresului Statelor Unite a solicitat șefei autorității eSafety să depună mărturie, acuzând instituția că pune în pericol libertatea de exprimare a cetățenilor americani.
Autoritățile cer instrumente mai eficienteAutoritatea australiană susține că actualele competențe sunt insuficiente pentru verificarea modului în care platformele respectă legea privind protecția minorilor.
Potrivit eSafety, instituția depinde în mare măsură de informațiile furnizate voluntar de companiile de tehnologie și nu poate solicita documente de la furnizorii externi care dezvoltă sistemele de verificare a vârstei utilizatorilor.
Între timp, Google, prin YouTube, și TikTok au transmis că, în prezent, nu există o metodă complet sigură prin care utilizatorii minori să poată fi identificați și blocați automat.
Proiectul de lege care acordă noile competențe autorității australiene nu a fost încă adoptat de Parlament. Comisia Senatului urmează să își prezinte concluziile până la 25 august.
Declarațiile au fost făcute în primul său interviu după numirea în funcție, pe fondul schimbărilor recente din conducerea militară de la Kiev.
Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina spune că strategia trebuie să fie „asimetrică”Într-un interviu acordat bloggerului american Laura Loomer și publicat pe platforma X, Ievhenii Hmara a explicat că Ucraina trebuie să își gestioneze cu atenție resursele și logistica pentru a obține rezultate pe câmpul de luptă.
„Nu putem merge lovitură pentru lovitură. Trebuie să fim asimetrici”, a declarat oficialul ucrainean, referindu-se la modul în care Kievul încearcă să compenseze diferența de resurse față de Rusia.
Potrivit acestuia, succesul operațiunilor militare depinde de utilizarea eficientă a echipamentelor și de distribuirea lor rapidă către unitățile aflate în prima linie.
Atacurile în profunzime au afectat RusiaHmara a afirmat că loviturile cu rază medie și lungă de acțiune asupra infrastructurii energetice și a industriei petroliere ruse au avut un impact semnificativ.
El a explicat că obiectivul acestor operațiuni este de a produce Rusiei pierderi mai mari decât costurile suportate de Ucraina pentru executarea atacurilor.
În ultimele luni, Kievul a intensificat atacurile asupra rafinăriilor și altor obiective strategice din Rusia, în timp ce armata rusă a continuat ofensiva pe linia frontului de aproximativ 1.200 de kilometri.
Noul ministru interimar al Apărării din Ucraina mizează pe consolidarea parteneriatului cu SUAÎn cadrul interviului, Ievhenii Hmara și-a exprimat speranța că relațiile dintre Ucraina și Statele Unite vor evolua către un parteneriat strategic de lungă durată.
El consideră că experiența acumulată de armata ucraineană în războiul modern poate reprezenta un avantaj pentru cooperarea dintre cele două state.
Totodată, oficialul a subliniat că este esențial ca Ucraina să poată produce pe plan intern rachete interceptoare pentru sistemele Patriot, necesare pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene ruse.
Discuțiile dintre Zelenski și TrumpDeclarațiile lui Hmara vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski și președintele american Donald Trump au discutat despre relansarea negocierilor de pace cu Rusia și despre planurile privind producerea în Ucraina a interceptoarelor Patriot.
La începutul acestei luni, Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor acorda Ucrainei o licență pentru fabricarea acestor interceptoare, iar Zelenski a declarat că necesitatea consolidării apărării antiaeriene a fost unul dintre principalele subiecte abordate în timpul vizitei sale la Washington.
Potrivit Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), țintele vizate erau implicate în planificarea unor atacuri asupra militarilor americani și a infrastructurii energetice saudite.
CENTCOM a transmis într-un comunicat că operațiunea militară comună cu Arabia Saudită a avut loc pe 28 iulie, fiind vizate grupări pe care Washingtonul le descrie drept „teroriști aliniați Iranului”.
Potrivit armatei americane, aceste grupări acționau la ordinele Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) și pregăteau atacuri împotriva forțelor americane din regiune și asupra infrastructurii energetice a Arabiei Saudite.
Amenințări la adresa forțelor americaneCENTCOM susține că atacurile planificate împotriva militarilor americani nu au avut succes.
„Comandamentul Central al SUA și Forțele Armate ale Arabiei Saudite au efectuat lovituri de precizie în Irak, pe 28 iulie, împotriva unor teroriști aliniați Iranului, pe care Corpul Gardienilor Revoluției Islamice i-a direcționat să atace forțele americane și infrastructura energetică saudită”, se arată în comunicatul oficial.
Armata americană nu a oferit detalii privind numărul țintelor lovite, pierderile provocate sau identitatea grupărilor vizate.
Operațiunea are loc într-un context de tensiuni accentuate în Orientul Mijlociu, unde grupările susținute de Iran au fost acuzate în repetate rânduri de atacuri asupra bazelor militare americane și a infrastructurii energetice din statele aliate Washingtonului.
Deocamdată, autoritățile iraniene și cele irakiene nu au reacționat public la anunțul făcut de Comandamentul Central al SUA. Nici armata saudită nu a oferit informații suplimentare despre desfășurarea operațiunii comune.
Într-o postare publicată pe Facebook, Rogobete afirmă că autoritățile trebuie să explice criteriile care au stat la baza repartizării posturilor, oferind drept exemplu Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, căruia i-au fost alocate 131 de posturi, în timp ce alte spitale județene din centre universitare importante au primit un număr considerabil mai mic.
Fostul ministru compară situația cu Spitalul Județean de Urgență Bacău, care ar fi primit 77 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov – 65 de posturi, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj – 51 de posturi și Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Constanța – 65 de posturi.
Critici privind alocările pentru institutele naționaleRogobete susține că și institutele naționale, care tratează pacienți din întreaga țară, au fost dezavantajate în procesul de repartizare a posturilor.
Potrivit acestuia, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” ar fi primit 15 posturi, Institutul Oncologic București – 22, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” – 24, Institutul Clinic Fundeni – 86, iar Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – 24 de posturi.
„Nu spun că Bihorul nu are nevoie de medici. Are. La fel ca toate județele și toate marile spitale ale României”, a transmis fostul ministru.
„Spitalul Militar Central primește doar patru posturi”Una dintre cele mai dure critici formulate de Rogobete vizează repartizarea posturilor către Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” din București, despre care spune că a primit doar patru posturi.
În opinia fostului ministru, în actualul context de securitate, cu războiul din Ucraina la granița României, o astfel de decizie ridică semne de întrebare privind strategia autorităților în domeniul sănătății.
„Sănătatea nu este doar un capitol din buget. Este parte a capacității de răspuns a statului în situații de criză. Când slăbești spitalele strategice, trebuie să poți explica foarte clar de ce ai făcut-o”, a scris Rogobete, încheindu-și mesajul cu apelul: „Opriți-vă! Distrugeți sistemul de sănătate!”.
Deflagrația a avut loc la scurt timp după seism și a provocat prăbușirea etajului al doilea al clădirii, în timp ce echipele de intervenție continuă căutările pentru persoanele care ar putea fi încă prinse sub dărâmături.
Autoritățile au anunțat că două femei în vârstă de aproximativ 20 de ani au murit în urma exploziei produse la centrul comercial Aeon. Incidentul s-a produs la scurt timp după cutremurul care a afectat zona.
În urma deflagrației, etajul al doilea al clădirii s-a prăbușit, iar mai multe persoane au rămas prinse sub dărâmături.
Salvatorii continuă operațiunileEchipele de intervenție au lucrat pe parcursul nopții pentru a căuta supraviețuitori și a evacua victimele. Potrivit autorităților, alte cinci persoane rănite au fost scoase din centrul comercial și transportate pentru îngrijiri medicale.
De asemenea, o altă persoană se află în stare de stop cardio-respirator, iar medicii încearcă să o resusciteze.
Departamentul de pompieri a transmis că nu este cunoscut, deocamdată, numărul exact al persoanelor care au rămas blocate în interiorul centrului comercial după prăbușirea structurii.
Operațiunile de căutare și salvare continuă, iar autoritățile încearcă să stabilească atât cauza exactă a exploziei, cât și amploarea pagubelor produse de seism și de deflagrația care a urmat.
