Într-o declaraţie publicată pe Telegram, guvernatorul Alexander Bogomaz, a cărui regiune, Bryansk, se învecinează atât cu Ucraina, cât şi cu Belarus în extremitatea vestică a Rusiei, a declarat că atelierele şi clădirile administrative ale fabricii din satul Suzemka au fost distruse.
Mash, un canal Telegram cu legături cu serviciile de securitate ale Rusiei, a declarat că fabrica produce echipamente electrice, inclusiv transformatoare. Aceasta ar fi fost lovită cu un sistem de rachete Grad.
Ucraina a lovit de mai multe ori instalaţii industriale ruseşti pe care le acuză că produc echipamente pentru campania militară a Moscovei în Ucraina de la începutul războiului.
Articolul Ucraina a distrus o fabrică de echipamente electrice în regiunea Bryansk din Rusia apare prima dată în Mediafax.
Potrivit analizei prezentate duminică de compania Ookla, citată de Financial Times, utilizarea Starlink a crescut cu 35% peste medie în timpul întreruperii rețelelor tradiționale, iar în Spania a urcat cu 60% marți, când rețelele mobile încă întâmpinau dificultăți de funcționare.
Deși calitatea conexiunii Starlink a scăzut odată cu creșterea numărului de utilizatori, serviciul nu a cedat complet, asigurând o linie de salvare digitală. În cazul în care unele stații terestre din Spania continentală au fost afectate, conexiunile au fost preluate de stații din alte țări, precum Italia.
Totuși, experții avertizează că acoperirea prin satelit nu este suficientă pentru a deservi milioane de utilizatori în cazuri similare viitoare. În plus, utilizatorii trebuie să dispună de dispozitive încărcate pentru a accesa serviciul în absența curentului electric.
Operatorul spaniol de energie Red Eléctrica a declarat că nu cunoaște încă sursa exactă a penei, deși unele voci din industrie o pun pe seama dificultăților de gestionare a unui aport neobișnuit de mare de energie solară în rețea.
Serviciile de telefonie mobilă au fost afectate sever. Consistența rețelei – indicator al fiabilității – a scăzut la jumătate din nivelul normal, conform datelor Ookla. Mii de antene au fost scoase din funcțiune odată cu întreruperea alimentării, iar doar cele dotate cu generatoare de rezervă au rămas active.
Potrivit analizei, Spania și Portugalia nu reprezintă un caz izolat, deoarece puține rețele europene dispun de generatoare de rezervă pe scară largă.
Articolul Pana de curent din Peninsula Iberică a dus la o creștere-record a utilizării Starlink apare prima dată în Mediafax.
Întrebat dacă a fost o campanie grea, Antonescu a răspuns că a fost mai degrabă lungă: „nu mă refer strict la cele 30 de zile calendaristice, ci la toată istoria şi la toată încărcătura psihologică”.
Crin Antonescu a mers la urne alături de soţia sa şi de fiică şi a răspuns în engleză inclusiv jurnaliştilor străini.
Candidatul coaliţiei a adăugat că după primele indicii „avem o prezenţă masivă, poate chiar record”: „e un lucru important pentru legitimitatea alegerilor”.
Articolul Crin Antonescu a votat pentru o Românie unită, o Românie puternică apare prima dată în Mediafax.
Terheș a afirmat că votul de duminică va „da o direcție nouă României”.
„Îmi doresc o Românie care să își conserve valorile naționale și să își promoveze interesul național”, a spus Terheș.
Acesta i-a îndemnat pe români să iasă la vot și să voteze candidatul în care cred: „am văzut o campanie în care s-a insistat asupra unui vot util. Vot util înseamnă candidatul în care crezi”.
De asemenea, Terheș a afirmat că își dorește ca alegerile să se finalizeze cu bine de data aceasta, „pentru că anularea de data trecută nu arată deloc bine”.
Referitor la votul record din diaspora, Terheș a spus că este „un semn în plus”.
Articolul Terheș: Am votat ca cei rămași în România să nu mai plece și cei plecați să se întoarcă apare prima dată în Mediafax.
„De ce sunt alegeri importante? E o perioadă complicată, iar vremurile liniştite au apus. Preşedintele României va da direcţiile importante ale politicii noastre externe şi a celei de apărare. De acestea va depinde siguranţa ţării noastre şi faptul că vom rămâne o ţară de încredere. În plan intern, preşedintele va trebui să colaboreze cu majoritatea parlamentară, cu guvernul, pentru a reconstrui încrederea, pentru a reforma statul şi pentru a crea oportunităţi şi dezvoltare pentru români”, a declarat Ilie Bolojan.
Acesta i-a îndemnat pe români să iasă la vot şi să voteze aşa cum le dictează conştiinţa.
„Din aceste motive, fiecare cetăţean responsabil care se prezintă la vot poate face istorie pentru România. Şi îndemnul meu pentru toţi cetăţenii României este să se prezinte la vot, indiferent de opţiunea pe care o au. Votaţi aşa cum vă dictează conştiinţa”, a adăugat el.
Articolul Bolojan, îndemn la vot: E o perioadă complicată, iar vremurile liniştite au apus apare prima dată în Mediafax.
Kelemen Hunor a declarat că a votat „pentru a merge înainte și pentru a evita o aterizare forțată care pentru România ar însemna întoarcerea cu cel puțin 30-35 de ani în istorie”.
„Îi rog pe toți cei care astăzi se mai gândesc să meargă sau să nu meargă la vot, să meargă la vot, fiindcă este de departe datoria fiecăruia să voteze, dar este mult mai important să decidem noi fiecare, să nu lăsăm pe alții să decidem locul nostru. Deci, haideți la vot, până la ora 9 seara se poate vota în secția de votare, inclusiv pe listă suplimentară dacă nu vă aflați în acest weekend la domicilul nostru”, a spus liderul UDMR.
Articolul Kelemen Hunor, îndemn la vot: Să nu lăsăm pe alții să decidă locul nostru apare prima dată în Mediafax.
COMUNICAT EMIS DE AUR:
AUR a primit deja din teritoriu numeroase semnale îngrijorătoare, care indică tentative de fraudă electorală prin intermediul urnei mobile, precum și alte abuzuri administrative grave.
Problemele raportate:
– În comuna Botoroaga, județul Teleorman, în satele Valea Cireșului, Călugăru, Tărnava și Tunari, s-au raportat 243 de cereri pentru urnă mobilă, inclusiv în cazul unor persoane care figurează ca fiind decedate;
– În comuna Ruginoasa, județul Neamț, au fost înregistrate 100 de cereri pentru urna mobilă, toate ca fiind pentru „bolnavi de ciroză” – o coincidență improbabilă;
– În comuna Ghimpați, județul Giurgiu, s-a raportat un număr mare de cereri, iar locuitorii suspectează că echipele mobile vor merge cu buletine deja ștampilate, cerând doar semnătura alegătorilor în vârstă;
– În județul Dolj, la Desa și Cetate, a fost raportat un număr foarte mare de solicitări pentru urna mobilă. Tot în Dolj, în unele secții, observatorii au sesizat saci cu buletine fără sigilii, iar la una dintre secții, președintele avea 100 de buletine „în buzunar”, fără justificare legală.
– În Voluntari (Ilfov), delegații AUR în secțiile de votare au fost puși să semneze procesele verbale în alb, un act ilegal și periculos pentru integritatea scrutinului electoral
Situații similare sunt raportate și în alte județe, cu cifre alarmante:
– Gorj: 1.247 cereri pentru urna mobilă;
– Vâlcea: 387 cereri;
– Vaslui: 528 de cereri;
– Mehedinți: aproximativ 150 de cereri, cu mențiunea că cetățenii au fost informați că mai pot depune cereri până astăzi, ora 11:00, ceea ce ridică suspiciuni legate de prelungirea nelegală a termenelor;
– Galați: 827 cereri înregistrate.
Din informațiile primite din teritoriu, în anumite județe numărul solicitărilor de urne mobile este de trei ori mai mare decât în 2024. Vom reveni cu detalii privind aceste cifre pe parcursul zilei.
Aceste practici pun sub semnul întrebării corectitudinea procesului electoral, în special în zonele rurale și în comunități vulnerabile, unde presiunea administrativă și lipsa de supraveghere permit astfel de abuzuri.
Solicităm OSCE să trateze cu maximă seriozitate aceste semnale și să dispună observatori în zonele menționate. Considerăm că integritatea votului este o condiție esențială pentru recunoașterea internațională a rezultatului alegerilor.
AUR va continua să documenteze și să raporteze orice neregulă, atât instituțiilor naționale, cât și celor internaționale, pentru a proteja dreptul fundamental al fiecărui cetățean la un vot liber și corect.
Articolul COMUNICAT AUR: Semnale multiple de fraudă electorală. AUR solicită atenție sporită asupra modului de utilizare a urnei mobile apare prima dată în Mediafax.
Oamenii de ştiinţă cred că elemente mai uşoare, precum hidrogenul şi heliul, şi chiar o cantitate mică de litiu, au existat probabil la început, după ce big bangul a creat universul în urmă cu 13,8 miliarde de ani.
Ulterior, stelele care au explodat au eliberat elemente mai grele, precum fierul, care au fost încorporate în stelele şi planetele nou-născute. Dar distribuţia aurului, care este mai greu decât fierul, în univers a reprezentat un mister pentru astrofizicieni.
„Este o întrebare destul de fundamentală în ceea ce priveşte originea materiei complexe în univers”, a declarat Anirudh Patel, autorul principal al studiului publicat marţi în The Astrophysical Journal Letters şi doctorand în fizică la Universitatea Columbia din New York. „Este un puzzle distractiv care nu a fost rezolvat”, a adăugat el.
Anterior, producţia cosmică de aur a fost legată doar de coliziunile stelelor neutronice.
Astronomii au observat o coliziune între două stele neutronice în 2017. Ciocnirea cataclismică a eliberat unde gravitaţionale în spaţiu-timp, precum şi lumină de la o explozie de raze gamma. Evenimentul, cunoscut sub numele de kilonova, a creat, de asemenea, elemente grele precum aurul, platina şi plumbul. Kilonovele au fost comparate cu „fabricile” de aur din spaţiu.
Cercetătorii au găsit dovezi care sugerează că un magnetar (un tip de stea neutronică cu un câmp magnetic extrem de puternic) eliberează material în timpul unei erupţii gigantice. Este probabil ca erupţiile să încălzească şi să ejecteze materialul din crustă la viteze mari, conform cercetărilor recente.
Cercetătorii cred că erupţiile gigantice magnetar ar putea fi responsabile pentru până la 10% din elementele mai grele decât fierul din galaxia Calea Lactee, dar o misiune viitoare ar putea oferi o estimare mai precisă, a spus Patel.
Articolul Oamenii de ştiinţă susţin că au găsit o altă sursă de aur în cosmos apare prima dată în Mediafax.
Nicuşor Dan a votat la o secţie de votare din Capitală, alături de soţia sa.
„Am votat pentru mulţi oameni tăcuţi, cinstiţi, muncitori, pe care nu i-a reprezentat nimeni până azi. Am votat pentru speranţă şi pentru un nou început pentru România”, a declarat Dan.
El a adăugat că a votat cu realism „pentru că România trăieşte un moment dificil şi nu ne putem aştepta ca cei care au dus România în groapă începând din 19 mai să o scoată”.
„Am votat pentru dreptate şi pentru acel candidat care să poată face dreptate pentru România. (…) Vreau să mulţumesc românilor din diaspora care au votat în număr mare. Îi încurajez să o facă în continuare”, a mai spus candidatul.
Articolul Nicuşor Dan: Am votat pentru oamenii tăcuţi, cinstiţi, muncitori, pe care nu i-a reprezentat nimeni apare prima dată în Mediafax.
Potrivit site-ului AEP, duminică dimineața, în jurul orei 8.40, erau înregistrate peste 602.000 de voturi în țară și peste 407.000 în străinătate.
La nivel național sunt organizate 18.979 de secții de votare.
Procesul de votare se încheie la ora 21.00, dar există posibilitatea prelungirii până la ora 23.59 pentru cetățenii care, la ora 21.00, se află în sediul secției de votare, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot.
Duminică, votarea în afara țării va începe la ora locală 7.00 și se va încheia la ora locală 21.00, fără a depăși ora 21.00 a României, cu posibilitatea de prelungire, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
În străinătate, sunt organizate 965 de secții de votare.
Articolul Peste un milion de români au votat la alegerile prezidențiale apare prima dată în Mediafax.
Românii sunt așteptați la urne duminică, 4 mai 2025, pentru a vota noul președinte al țării. Situația este una fără precedent, după ce scrutinul a mai avut loc în luna noiembrie 2024, dar a fost anulat de CCR pe fondul informațiilor de interferență în procesul electoral.
La alegerile prezidenţiale 2025 sunt așteptați 17,9 milioane de români cu drept de vot. Pe teritoriul României sunt organizate peste 18.000 de secţii de votare, iar în străinătate 966 de secţii de votare.
Alegeri prezidențiale 2025. Votul în Diaspora și în țarăÎn Diaspora, românii au la dispoziție trei zile pentru a-și exprima opțiunea de vot. Programul este următorul: vineri, orele 7:00-21:00 (ora locală); sâmbătă, orele 7:00-21:00 (ora locală); duminică, ora 7:00 (ora locală) – 21:00 (ora României).
CUM SE DESFĂȘOARĂ ALEGERILE PREZIDENȚIALE 2025 ÎN DIASPORA? LIVE TEXT AICI.
În ţară, votarea la cele peste 18.000 de secţii de votare se desfăşoară duminică, în intervalul 07:00 – 21:00. Programul poate fi prelungit până la ora 23:59 pentru cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot.
CITEȘTE ȘI: Alegeri prezidenţiale 2025. Ce arată cele mai recente sondaje publicate. Cine ar putea intra în turul doi Alegeri prezidențiale 2025: Cu ce acte de identitate poți votaAlegătorii pot folosi unul dintre următoarele acte de identitate (valabile în ziua votului) pentru a-și exprima opțiunea de vot:
În cazul în care nu te afli în localitatea de domiciliu în ziua votului pentru alegerile prezidențiale 2025, mai multe detalii privind procedura de votare se regăsesc AICI.
Alegeri prezidențiale 2025. Cine se află în cursa pentru fotoliul de la Cotroceni11 nume se află în cursa prezidențială, după ce candidaturile lor au fost validate de către Biroul Electoral Central în luna martie 2025.
La alegerile prezidențiale 2025, 7 candidați sunt din partea formațiunilor politice, în timp ce 4 sunt independenți. De asemenea, candidaturile Dianei Șoșoacă și lui Călin Georgescu au fost invalidate, fiind invocate antecedente de la scrutinul anulat din luna noiembrie 2024.
La alegerile prezidențiale 2025, sunt atât candidați care nu au mai intrat până în cursa pentru Cotroceni, dar și care au participat în alegerile anterioare.
Ordinea candidaților de pe buletinul de vot este următoarea:
1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
3 – Elena Valerica Lasconi (candidată USR – deși partidul și-a retras oficial susținerea, va figura pe buletin ca reprezentantă a acestuia)
4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent)
CITEȘTE ȘI: Alegeri prezidențiale 2025: Ce poate face și ce NU poate face Președintele României? Atribuțiile prevăzute în Constituție Alegeri prezidențiale în România în 2024 și în 2019În primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, prezența la urne a fost 52,55%. Cei mai votați trei candidați au fost:
Călin Georgescu (independent): 2.120.401 voturi – 22,94%;
Elena Lasconi (USR): 1.772.500 voturi – 19,17%;
Marcel Ciolacu (PSD): 1.769.760 voturi – 19,14%.
Turul 2, programat pe 8 decembrie 2024 între Călin Georgescu și Elena Lasconi, nu a mai avut loc. Alegerile au fost anulate de Curtea Constituțională a României pe fondul informațiilor dezvăluite în urma desecretizării documentelor ședinței CSAT privind interferențe în procesul electoral.
În anul 2019, alegerile prezidențiale au fost organizate în luna noiembrie, în două tururi. Prezența la vot a fost de 51,19%, iar în turul al doilea s-au calificat Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Klaus Iohannis a obținut un al doilea mandat, după ce în 2014 fusese ales pentru prima dată în funcția de președinte.
Articolul Alegeri Prezidențiale 2025, Turul I. Românii, chemați la urne să-și aleagă următorul președinte/Prezența la vot în timp real apare prima dată în Mediafax.
