INS arată că, în trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scăzut cu 1,9% în termeni reali, pe seria ajustată sezonier.
Este al doilea trimestru consecutiv de scădere, după ce și în trimestrul III produsul intern brut a scăzut față de trimestrul II cu 0,1%.
Recesiunea tehnică este definită ca scăderea PIB în termeni reali timp de două trimestre consecutive față de perioadele imediat anterioare.
Comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, în trimestrul IV 2025, a înregistrat o creştere cu 0,1%.
În anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul intern brut s-a majorat cu 0,6%, notează INS.
INS precizează că a revizuit estimările privind evoluția PIB din primele trei trimestre ale anului trecut.
„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB-ului trimestrial prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2025 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul III 2025, publicată în comunicatul de presă nr. 6 din 9 ianuarie 2026, astfel:
Campania electorală din Ungaria se intensifică, intrând într-o fază marcată de tensiuni crescânde. Se întâmplă cu doar două luni înainte de alegerile parlamentare programate pentru 12 aprilie. Liderul opoziției, Péter Magyar, a acuzat partidul de guvernământ Fidesz, condus de premierul Viktor Orbán, că ar pregăti o tentativă de șantaj împotriva sa, având la bază o presupusă înregistrare video de natură intimă, arată Euronews.
Magyar, al cărui partid Tisza conduce în sondajele de opinie, a declarat pe rețelele de socializare că suspectează existența unei înregistrări realizate „cu echipamente ale serviciilor secrete” și potențial manipulată digital, în care ar apărea alături de fosta sa parteneră în ipostaze intime. Potrivit declarațiilor sale, mai mulți jurnaliști ar fi primit o fotografie reprezentând un dormitor, însoțită de mesajul „în curând”, sugerând publicarea iminentă a unui videoclip. Deși imaginea a circulat intens pe diverse platforme sociale, înregistrarea propriu-zisă nu a fost încă făcută publică.
„Am 45 de ani și o viață sexuală normală, cu un partener adult”, a transmis Magyar, respingând orice insinuare. Se pare că fotografia a fost publicată și pe un site ce poartă numele vicepreședintelui partidului Tisza, Márk Radnai. Acesta a negat insă orice asociere cu domeniul respectiv.
Reprezentanții partidului Fidesz au respins acuzațiile, negând orice implicare în distribuirea imaginii. Conform legislației maghiare, publicarea de imagini explicite fără consimțământ reprezintă o infracțiune.
O campanie electorală tot mai virulentăAceste acuzații apar într-un context politic deja încărcat. Potrivit Institutului 21st Research, partidul Tisza se situează pe primul loc în intențiile de vot, cu 35%, depășind Fidesz, care înregistrează 28%. O eventuală schimbare de guvern ar putea redefini semnificativ relația Ungariei cu Uniunea Europeană și poziționarea sa față de conflictul din Ucraina.
Campania a fost caracterizată de tactici agresive din ambele tabere. Fidesz a distribuit videoclipuri deepfake generate cu inteligență artificială, în care Magyar ar apărea susținând poziții pro-Bruxelles sau pro-Ucraina. Aceste subiecte sunt considerate sensibile pentru electoratul conservator. La rândul său, liderul opoziției îl acuză pe Orbán de corupție și de favorizarea apropiaților săi prin deturnarea fondurilor publice.
Magyar a dobândit faimă pe scena politică în 2024, în urma unui scandal legat de grațierea unui individ implicat în ascunderea unor abuzuri comise într-un centru pentru copii. Acest scandal a condus la demisia președintei Katalin Novák și a ministrului Justiției Judit Varga, fosta soție a lui Magyar. De asemenea a afectat considerabil încrederea publicului în administrația Orbán.
Discursul lui Vance din 2025 la Conferința de Securitate de la München a dus la un an de tensiuni transatlantice fără precedent, pe fondul percepției că Statele Unite vor să schimbe radical ordinea internațională, relatează Reuters.
Reuniunea din acest an începe vineri și are loc pe fondul mai multor conflicte, inclusiv războiul din Ucraina.
„Nu-mi pot aminti o perioadă în care să fi avut mai multe războaie, crize și conflicte simultane, de o asemenea amploare”, a declarat Wolfgang Ischinger, fost diplomat german care conduce forumul.
Relația transatlantică, sub presiuneLegăturile transatlantice au fost, tradițional, un punct central al conferinței, care a început ca un forum al Războiului Rece pentru dezbateri occidentale privind apărarea. Însă ideea unei cooperări transatlantice solide a fost pusă sub semnul întrebării de ceea ce Ischinger a numit „politici de tip bilă de demolare”, în care „distrugerea pe scară largă, mai degrabă decât reformele atente și corecțiile de politici, este ordinea zilei”.
Președintele SUA, Donald Trump, l-a capturat pe președintele Venezuelei, a amenințat alte țări din America Latină cu acțiuni militare similare, a impus tarife atât aliaților, cât și adversarilor, și a vorbit deschis despre anexarea Groenlandei.
Tonul dur al administrației Trump, inclusiv un avertisment sumbru că Europa se confruntă cu un „declin civilizațional”, i-a zdruncinat pe aliați, care au promis să crească cheltuielile militare. Reducerea dependenței Europei de sprijinul militar al SUA va dura însă ceva timp, iar continentul rămâne vulnerabil pe fondul tensiunilor cu Rusia legate de războiul din Ucraina.
Absența lui Vance în acest an a alimentat așteptările privind un ton mai puțin conflictual din partea Washingtonului. Delegația SUA este condusă de secretarul de stat Marco Rubio, care ar urma să aibă un mesaj mai conciliant într-un discurs programat sâmbătă.
Participare numeroasă la MünchenCancelarul Germaniei, Friedrich Merz, va deschide conferința cu un discurs care să susțină relația transatlantică și, în același timp, să sublinieze nevoia de întărire a Uniunii Europene, potrivit unui oficial guvernamental german.
Sunt așteptați aproximativ 70 de șefi de stat și de guvern, inclusiv președintele ucrainean Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și ministrul chinez de externe Wang Yi.
Christine Lagarde ar urma să fie primul președinte al Băncii Centrale Europene care va susține un discurs la acest forum, pe fondul accentului pus pe reziliența economiei europene.
Rusia nu trimite o delegație, iar invitațiile pentru oficiali iranieni au fost retrase după represiunea protestelor de luna trecută. În schimb, fiul ultimului șah al Iranului este așteptat să țină un discurs, iar în oraș ar urma să aibă loc un miting al opoziției iraniene.
„Viceprim-ministrul și ministrul apărării naționale, Radu Miruță, va participa, în perioada 13-15 februarie, la Conferința de Securitate de la München (Munich Security Conference – MSC), împreună cu ministrul afacerilor externe, Oana-Silvia Țoiu și directorul general al Directoratului de Securitate Cibernetică, Dan Cîmpean”, se arată în comunicatul de presă, emis vineri de MApN.
Cele cinci domenii principale ale Conferinței de anul acesta sunt: Apărare, Ordine Globală, Securitate Umană, Sustenabilitate și Tehnologie, iar agenda include teme precum securitatea transatlantică, consolidarea cooperării europene în domeniul apărării, impactul noilor tehnologii asupra sectorului militar și adaptarea mecanismelor de cooperare internațională la noile realități strategice.
Miruță va participa la sesiuni plenare și reuniuni tematice dedicate cooperării în cadrul NATO și al Uniunii Europeană, dar și la întâlniri cu omologi. Scopul întâlnirilor este de a consolida posturile de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, precum și continuarea sprijinirii partenerilor afectați de consecințele războiului din Ucraina.
„Participarea la Conferința de Securitate de la München reflectă angajamentul României de a contribui activ la dialogul internațional privind securitatea și de a promova soluții bazate pe cooperare, respectarea dreptului internațional și întărirea relațiilor transatlantice”, conchide comunicatul.
Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul IPJ Maramureș, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Baia Mare, fac vineri dimineața șase percheziții domiciliare în județele Maramureș și Satu Mare.
Activitățile au loc în cadrul unui dosar în care se efectuează cercetări pentru viol, viol în formă continuată, agresiune sexuală și agresiune sexuală în formă continuată.
Perchezițiile vizează documentarea activității infracționale a trei persoane, una dintre acestea având calitatea de cadru didactic al unei unități de învățământ, iar ceilalți doi foști elevi.
La percheziții participă și luptători din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, dar și polițiști din Serviciului Criminalistic și din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Satu Mare.
Fournier Beaudry și Cizeron au devenit parteneri de competiție într-un moment delicat pentru amândoi. Ambii rămăseseră fără parteneri cu puțin timp înainte de pregătirile pentru Olimpiadă, o situație rară la acest nivel, arată publicația Il Post.
Fournier Beaudry, care a reprezentat anterior Canada, a obținut în 2025 cetățenia franceză pentru a putea concura sub steagul Franței. Formarea noului cuplu a fost estrem de rapidă. Sincronizarea lor într-un timp atât de scurt a fost considerată una dintre surprizele competiției.
Acuzațiile la adresa lui Guillaume CizeronGuillaume Cizeron a fost recent acuzat de fosta sa parteneră sportivă, Gabriella Papadakis, cu care câștigase aurul olimpic în 2022, că ar fi avut un comportament controlant și exigent în relația profesională.
Într-o carte autobiografică publicată recent, Papadakis a descris relația ca fiind dezechilibrată și a susținut că, atunci când a dorit să vorbească public despre o agresiune sexuală suferită din partea unui fost antrenor, Cizeron ar fi încercat să o descurajeze. Patinatorul a respins acuzațiile, calificându-le drept defăimătoare.
Impactul declarațiilor a fost amplificat de specificul dansului pe gheață, o disciplină în care imaginea publică și relația dintre parteneri influențează percepția juriului. Papadakis a pierdut ulterior rolul de comentator olimpic pentru NBC, invocându-se un posibil conflict de interese.
Cazul care a afectat-o pe Laurence Fournier BeaudryȘi Laurence Fournier Beaudry a fost implicată indirect într-o controversă legată de fostul său partener și logodnic, Nikolaj Soerensen. Acesta a fost acuzat de viol de către o fostă sportivă, într-un caz investigat de autoritățile canadiene pentru integritate sportivă.
În 2024, federația canadiană l-a suspendat pentru șase ani, însă decizia a fost anulată ulterior din motive juridice, legate de competența instituțională la momentul faptelor. Fournier Beaudry și-a susținut public partenerul, afirmând că are încredere deplină în el.
Declarațiile sale au fost criticate de persoana care l-a acuzat pe Soerensen. Aceasta a afirmat că astfel de poziții contribuie la menținerea unei „culturi a tăcerii” în patinajul artistic.
Filmul prezintă un ofițer militar fictiv de nivel mediu care „ia dificila decizie de a rămâne fidel valorilor sale și de a-și croi o cale mai bună pentru familia sa contactând CIA”, a declarat un oficial CIA pentru CNN.
„Oricine are abilități de conducere va fi inevitabil temut și eliminat fără milă”, spune naratorul videoclipului. „Nu le pot permite acestor nebuni să modeleze lumea viitoare a fiicei mele.”
Noul videoclip își propune să continue o campanie de recrutare lansată de agenție anul trecut și care a contribuit la cultivarea de noi surse din China, esențiale pentru colectarea de informații umane, a declarat oficialul CIA, sugerând că agenția a avut recent un succes în vizarea unui guvern pe care, din punct de vedere istoric, s-a străduit să-l pătrundă.
„Vom continua să oferim oficialilor guvernului chinez și cetățenilor oportunitatea de a lucra împreună pentru un viitor mai luminos”, a declarat directorul CIA, John Ratcliffe, într-un comunicat acordat CNN.
China prioritate maximă pentru CIAÎn timpul audierii de confirmare, Ratcliffe a subliniat că China va fi o prioritate maximă pentru agenție, iar oficialii americani au indicat că CIA a făcut progrese în restabilirea rețelei sale de surse din interiorul țării, despre care se credea că a fost pierdută cu doar câțiva ani în urmă.
Începând cu 2010, SUA au pierdut o serie de spioni în China ca parte a unei campanii de contrainformații de doi ani, pe care New York Times a descris- o drept „o culegere de informații paralizantă”. Reconstruirea acestei rețele a fost o campanie de ani de zile pentru șefii serviciilor de informații.
Un oficial CIA a declarat pentru CNN că videoclipurile au dus cu succes la recrutarea de noi surse de informații în interiorul țării.
„Videoclipurile funcționează, iar zidul lor nu este perfect”, a spus oficialul, referindu-se la percepția că guvernul lui Xi s-a protejat în mare măsură de ochii curioși ai agențiilor de informații americane.
CIA consideră că are oportunitatea de a-și extinde vizibilitatea asupra guvernului lui Xi – în parte – prin exploatarea represiunii sale intensificate asupra conducerii militare a Chinei.
