Specialiștii avertizează însă că este vorba în primul rând despre un fenomen de imagine, care riscă să transforme din nou fumatul într-un simbol al stilului și al rebeliunii, în special pentru publicul tânăr, scrie publicația italiană Il Post.
De la tabu la accesoriu de imagineÎn ultimele luni, fotografii cu vedete fumând au reapărut frecvent pe coperțile revistelor și pe rețelele sociale. Printre numele asociate acestui nou val se numără Dua Lipa, Charli XCX, Kylie Jenner, Hailey Bieber, Sabrina Carpenter sau actrița și comediana Megan Stalter, care a pozat recent pe covorul roșu cu o țigară folosită ca element de recuzită. Pentru multe dintre aceste apariții, țigara nu este prezentată ca un produs de consum, ci ca un accesoriu menit să transmită nonconformism, senzualitate sau nostalgie.
Vedete fumând – Sabrina Carpenter. Sursa foto: Instagram
Moda anilor 2000 revine și odată cu ea reapare și țigaraFenomenul este legat de revenirea esteticii inspirate din anii ’90 și începutul anilor 2000, spun criticii din lumea modei. Generația tânără redescoperă stilul acelei perioade, iar vedetele îl adaptează unei imagini care contrastează cu cultura ultimilor ani, dominată de preocuparea pentru sănătate, alimentație și un stil de viață echilibrat. Astfel, țigara este folosită mai degrabă ca simbol al libertății și al rebeliunii decât ca element care promovează în mod direct fumatul.
Industria modei profită de tendințăFenomenul nu se limitează la fotografiile celebrităților. Mai multe branduri de lux au distribuit pachete personalizate de țigări la evenimente private și prezentări de modă, iar unele produse cosmetice și parfumuri folosesc denumiri sau elemente vizuale inspirate de universul tutunului. Țigara reapare astfel ca obiect estetic, chiar și în contexte în care consumul efectiv nu este în prim-plan.
Și filmele sau serialele includ mai des imagini cu fumatulCreșterea vizibilității țigărilor este observată și în industria divertismentului. Potrivit unui studiu realizat de organizația americană Truth Initiative, numărul scenelor în care apare tutunul în cele mai urmărite producții de streaming destinate tinerilor s-a dublat între 2021 și 2022. Imagini cu personaje care fumează apar atât în seriale dramatice, cât și în producții animate, iar videoclipurile muzicale includ tot mai frecvent astfel de secvențe.
Consumul de țigări continuă totuși să scadăDeși impresia creată în mediul online este că fumatul revine în forță, datele statistice arată o realitate diferită. La nivel mondial, consumul de țigări continuă să scadă în majoritatea regiunilor, chiar dacă există excepții. În schimb, în rândul tinerilor, țigările electronice și dispozitivele pentru vaping au devenit mult mai populare decât țigările clasice. Robert K. Jackler, cercetător la Universitatea Stanford și specialist în impactul publicității produselor din tutun, explică faptul că vedetele din industria divertismentului fumează într-o proporție mai mare decât populația generală, ceea ce poate crea impresia falsă că acest obicei este din nou răspândit.
La nivel mondial, consumul de țigări continuă să scadă. Foto:Filip Radwanski/SOPA Images via ZUMA Press Wire
Medicii avertizează asupra riscului de normalizareSpecialiștii în sănătate publică atrag atenția că expunerea repetată a imaginilor cu celebrități fumând poate influența percepția adolescenților și a tinerilor asupra acestui obicei. Organizația Mondială a Sănătății estimează că tutunul provoacă peste 8 milioane de decese anual la nivel global. Reducerea atractivității fumatului în cultura populară a fost una dintre principalele strategii folosite în ultimele două decenii pentru scăderea consumului. Revenirea țigării ca element de stil nu înseamnă neapărat că mai mulți oameni fumează, însă există semnale că transformarea ei într-un simbol al eleganței sau al rebeliunii poate diminua mesajele de sănătate publică și poate influența generațiile tinere.
Reacția vine după ce autoritățile americane au anunțat noi restricții invocând motive de securitate națională.
Ministerul Comerțului de la Beijing a cerut Washingtonului să retragă imediat măsurile și să înceteze ceea ce a numit „acțiuni eronate”, susținând că acestea discriminează și afectează companiile și produsele chineze, scrie Reuters.
Potrivit Ministerului Comerțului din China, autoritățile americane au ignorat în repetate rânduri obiecțiile formulate de Beijing și au continuat să extindă restricțiile comerciale împotriva companiilor chineze.
Oficialii chinezi susțin că Statele Unite folosesc în mod abuziv argumentul securității naționale pentru a limita accesul produselor chineze pe piața americană și pentru a favoriza dezvoltarea propriilor industrii strategice.
Beijingul califică aceste măsuri drept un exemplu de „distorsionare a pieței” și de „comportament unilateral de intimidare”, afirmând că ele afectează atât interesele industriei chineze, cât și pe cele ale companiilor americane.
FCC invocă riscuri pentru securitatea naționalăReacția Chinei vine după ce Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) din Statele Unite a prezentat marți un set de măsuri care urmăresc să protejeze dezvoltarea infrastructurii americane pentru inteligență artificială de eventuale amenințări la adresa securității naționale.
Autoritățile americane susțin că noile reguli au rolul de a sprijini relocalizarea unor industrii considerate strategice și cu potențial ridicat de creștere, reducând în același timp dependența de tehnologia provenită din China.
Restricțiile vizează importurile de noi roboți și invertoare fabricate de companii chineze, produse utilizate pe scară largă în automatizare industrială și în sistemele de energie.
China acuză Washingtonul de protecționismMinisterul Comerțului de la Beijing avertizează că, dacă Washingtonul va continua să adopte măsuri unilaterale împotriva produselor chineze, China va lua măsuri pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime.
Declarațiile evidențiază continuarea tensiunilor comerciale și tehnologice dintre cele mai mari două economii ale lumii, într-un context în care competiția pentru dominația în domenii precum inteligența artificială, automatizarea și energia verde devine tot mai intensă.
Fedorov, în vârstă de 35 de ani, a ocupat funcția de ministru al Apărării timp de șase luni și afirmă că schimbările propuse în domeniul achizițiilor publice au generat opoziție din partea unor oficiali din interiorul și din jurul ministerului.
Reforma achizițiilor militare a provocat nemulțumiriPotrivit fostului ministru, principalul obiectiv al mandatului său a fost introducerea unui sistem de licitații transparente pentru achizițiile militare, precum și reorganizarea conducerii Ministerului Apărării, scrie Reuters.
„Motivul este legat de achiziții, de licitații și de faptul că am început să reformăm procesele din acest domeniu”, a declarat Fedorov. El susține că aceste măsuri au provocat „nemulțumiri semnificative” în rândul unor persoane influente, care ulterior au început să exercite presiuni și să îi afecteze imaginea atât în cercurile apropiate președintelui, cât și în spațiul public.
Fostul oficial a precizat că reforma urmărea eliminarea problemelor structurale din sistem și implementarea unor criterii noi pentru selectarea personalului din minister, bazate pe obiectivele asumate la începutul mandatului.
Fostul ministru ucrainean al Apărării respinge existența unui conflict personal cu generalul Oleksandr SîrskiÎn cadrul remanierii guvernamentale din această lună, Mykhailo Fedorov a fost înlocuit de Yevhenii Khmara, fost șef al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). În același pachet de schimbări politice a fost înlocuită și premierul Iulia Svîrîdenko.
Demiterea lui Fedorov a fost urmată de proteste din partea susținătorilor săi, care au cerut revenirea acestuia în funcție. Ei au invocat contribuția fostului ministru la dezvoltarea capacităților Ucrainei de a lovi infrastructura militară rusă și la modernizarea Ministerului Apărării.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat anterior că între Fedorov și comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, existau divergențe. Generalul a fost, la rândul său, înlocuit ulterior.
Fedorov neagă însă existența unui conflict personal cu Sîrski și afirmă că diferențele dintre ei au fost legate exclusiv de viziunea asupra modului în care ar trebui gestionat războiul.
„A fost mai degrabă un conflict de viziune asupra războiului. Ministerul Apărării nu a blocat nicio decizie a Statului Major sau a comandantului-șef”, a spus fostul ministru.
A fost informat cu o oră înainte de demitereFedorov a mai dezvăluit că președintele Volodimir Zelenski l-a anunțat despre demiterea sa cu aproximativ o oră înaintea unei reuniuni a grupului parlamentar al partidului Servitorul Poporului.
Fostul ministru consideră că presiunile exercitate asupra sa au fost parte a unui proces mai amplu de rezistență la schimbările pe care încerca să le implementeze în sistemul de achiziții militare. În opinia sa, doar reconstruirea fundamentelor administrative ale ministerului putea elimina problemele existente și crește eficiența gestionării resurselor destinate armatei ucrainene.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a declarat că a finalizat o serie „intensă” de atacuri asupra Iranului, precizând că acestea au reprezentat un răspuns la „tentativele de atacuri cu rachete” ale Teheranului asupra bazelor americane din regiune, de la începutul acestei săptămâni.
CENTCOM a precizat că atacurile, care au durat două ore, au vizat „centre de comandă militare, instalații de rachete și drone, posturi de supraveghere și apărare de coastă, precum și capacități maritime”.
Comandamentul a acuzat Iranul de un „atac surpriză” în noaptea de marți, dar a insistat că „toate rachetele iraniene au fost interceptate cu succes”.
Foto: CENTCOM
Foto: CENTCOM
Foto: CENTCOM
Știrea inițialăPotrivit comunicatului oficial, operațiunea a început la ora 20:00 EDT (n.r. 00:00 GMT). CENTCOM a transmis că atacurile reprezintă „un răspuns puternic” la tentativa Iranului de a ataca, cu o zi înainte, forțele americane staționate în Orientul Mijlociu.
„Loviturile sunt un răspuns puternic la atacurile iraniene de ieri împotriva forțelor americane din Orientul Mijlociu”, se arată în comunicatul CENTCOM.
Deocamdată, autoritățile americane nu au oferit detalii privind țintele vizate, amploarea operațiunii sau eventualele pagube produse. Nici autoritățile iraniene nu au reacționat oficial.
Acțiunea marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre Washington și Teheran, după incidentele recente care au implicat forțe americane desfășurate în regiune.
Potrivit autorităților, Telegram nu a șters înregistrări video cu execuții comise de grupări teroriste și imagini din atacuri armate în masă, inclusiv materiale asociate atentatelor de la Christchurch, din Noua Zeelandă, și Buffalo, din Statele Unite, scrie Reuters.
„Acest caz vizează conținut legat de unele dintre cele mai notorii acte de violență extremistă din istoria recentă. Susținem că aceste materiale au rămas accesibile pe platformă mult timp după ce Telegram a fost notificată”, a declarat comisarul eSafety, Julie Inman Grant.
Dacă instanța va constata că Telegram a încălcat codurile și standardele australiene privind siguranța online, compania riscă sancțiuni civile de până la 54,6 milioane de dolari australieni (n.r. aproximativ 38 de milioane de dolari americani).
Până în prezent, Telegram nu a oferit un punct de vedere oficial. Platforma are peste un miliard de utilizatori activi lunar, potrivit companiei.
Cazul apare într-un context tensionat pentru Telegram și fondatorul său, Pavel Durov.
Miercuri, autoritățile ruse l-au acuzat pe Durov că facilitează activități teroriste, susținând că aplicația este folosită de serviciile ucrainene pentru organizarea unor atacuri pe teritoriul Rusiei.
Banii, aprobați anterior de Congresul Statelor Unite, vor fi transferați către Gavi, alianța globală cu sediul la Geneva care sprijină țările cu venituri reduse în achiziționarea de vaccinuri pentru copii împotriva unor boli precum rujeola și difteria, scrie Reuters.
Administrația Trump finanțează Gavi după angajamente privind eliminarea timerosaluluiDepartamentul de Stat al SUA a precizat că decizia de eliberare a fondurilor a fost luată după ce Gavi s-a angajat să accelereze tranziția de la vaccinurile care conțin timerosal, un conservant pe bază de mercur, către alternative fără acest compus.
Potrivit autorităților americane, organizația va extinde accesul la vaccinuri fără mercur și va implementa măsuri de reformă care să răspundă preocupărilor exprimate de Washington.
În luna mai, directorul executiv al Gavi, Sania Nishtar, declara că alianța renunță treptat la vaccinurile care conțin conservantul pe bază de mercur, după criticile formulate de Robert F. Kennedy Jr.
Suspendarea sprijinului americanÎn iunie 2025, Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale sceptice față de vaccinuri, a anunțat că Statele Unite nu vor mai acorda finanțare anuală organizației Gavi, estimată la aproximativ 300 de milioane de dolari.
Acesta a susținut că alianța ar fi ignorat aspecte legate de siguranța vaccinurilor, fără a prezenta însă dovezi care să susțină aceste afirmații.
De-a lungul ultimelor decenii, mai multe grupuri antivaccin au afirmat că timerosalul ar provoca autism sau alte tulburări de neurodezvoltare. Cu toate acestea, numeroase studii științifice nu au identificat o legătură între utilizarea acestui conservant și astfel de afecțiuni.
Reia colaborarea cu alianța globală pentru vaccinareSecretarul de Stat Marco Rubio declara încă din luna iunie că este momentul ca Statele Unite să reia colaborarea cu Gavi, invocând atât preocupările exprimate de Congres, cât și obiectivele americane în domeniul sănătății globale.
Departamentul de Stat a transmis că Washingtonul intenționează să își reia locul în consiliul de conducere al organizației și că orice finanțare viitoare va depinde de performanțele demonstrate de Gavi, de transparență și de implementarea reformelor asumate.
Anterior suspendării contribuției americane, Statele Unite asigurau aproximativ 13% din bugetul alianței Gavi. Lipsa acestor fonduri, la care s-au adăugat reducerile de finanțare din partea altor state dezvoltate, a determinat organizația să adopte măsuri de reducere a cheltuielilor pentru a-și continua programele de imunizare în țările cu cele mai mari nevoi.
Directorul general al companiei, Mark Zuckerberg, a declarat, în cadrul conferinței dedicate rezultatelor financiare din trimestrul al doilea, că grupul urmărește să devină un jucător important pe piața soluțiilor AI destinate companiilor, scrie TechCrunch.
Potrivit acestuia, Meta intenționează să ofere agenți AI pentru afaceri, interfețe API, servicii dedicate marilor companii și chiar putere de calcul (compute), extinzând astfel modelul de business care până acum s-a bazat în principal pe publicitate și, într-o măsură mai mică, pe abonamente.
Agenți AI dedicați afacerilorZuckerberg a explicat că primul pas al strategiei este valorificarea relației pe care Meta o are deja cu milioane de companii care își promovează produsele pe platformele sale.
Compania va pune la dispoziția acestora agenți bazați pe inteligență artificială, capabili să gestioneze relațiile cu clienții, serviciile de suport și alte activități zilnice. Acești agenți vor putea comunica cu utilizatorii prin aplicațiile de mesagerie ale Meta și prin alte canale digitale.
„Vedem o oportunitate majoră de a vinde companiilor, inclusiv API-uri, agenți AI pentru afaceri, posibil chiar putere de calcul și alte servicii pe care le dezvoltăm pentru clienții mari”, a declarat Zuckerberg.
El a precizat că Meta va fi remunerată în funcție de rezultatele generate pentru companii, într-un model similar celui folosit deja pentru publicitatea digitală.
Servicii pentru clienți mariȘeful Meta a arătat că strategia nu se va limita la întreprinderile mici și mijlocii, care reprezintă în prezent baza de clienți ai companiei.
Meta intenționează să ofere în viitor și instrumentele interne pe care le dezvoltă pentru propriii angajați, inclusiv soluții pentru programare, dezvoltare software și creșterea productivității.
Zuckerberg a recunoscut că intrarea pe piața soluțiilor enterprise reprezintă o provocare diferită față de activitatea tradițională a companiei.
„Este un tip diferit de activitate față de ceea ce am făcut până acum”, a afirmat acesta, subliniind că Meta construiește aceste instrumente în primul rând pentru propriile nevoi, iar ulterior le poate transforma în produse comerciale pentru alte organizații.
Investiții în infrastructură AIUn alt element important al strategiei îl reprezintă infrastructura de calcul necesară dezvoltării inteligenței artificiale.
Compania ia în calcul comercializarea unei părți din capacitatea sa de procesare către clienți enterprise, însă Zuckerberg a precizat că Meta nu va sacrifica planurile pe termen lung pentru câștiguri imediate.
Potrivit acestuia, infrastructura AI trebuie gestionată ca un portofoliu de investiții, deoarece compania va avea nevoie de resurse semnificative pentru dezvoltarea viitoarelor tehnologii de „superinteligență personală”.
Meta dezvoltă inteligența artificială pentru companii, dar și pentru utilizatorii obișnuițiPe lângă serviciile dedicate mediului de afaceri, Meta continuă să investească în produse bazate pe inteligență artificială destinate consumatorilor.
Printre proiectele aflate în dezvoltare se numără agenți AI personali, o nouă generație de ochelari inteligenți capabili să interacționeze cu mediul înconjurător și aplicații create cu ajutorul modelelor lingvistice de mari dimensiuni.
În ultimele luni, Meta a lansat aplicații experimentale pentru vânzătorii din Marketplace, pentru grupurile Facebook și pentru dezvoltarea jocurilor, iar Mark Zuckerberg a anunțat că urmează și alte proiecte similare.
Directorul companiei consideră că inteligența artificială va reduce semnificativ timpul necesar dezvoltării de aplicații noi, ceea ce va permite Meta să testeze mai rapid produse și să le distribuie utilizatorilor interesați.
În declarațiile făcute în Biroul Oval, Trump l-a descris pe Warsh drept „un om strălucit”, subliniind că acesta trebuie să țină cont de opiniile celorlalți membri ai conducerii Fed înainte de a lua decizii privind politica monetară, scrie Reuters.
„Este un tip genial. Știu că și-ar dori să vadă dobânzi mai mici, dar are un consiliu și este un consiliu politic, iar ei vor să păstreze dobânzile ridicate. Noi continuăm să luptăm cu problema dobânzilor”, a declarat Donald Trump în fața jurnaliștilor.
Declarațiile au fost făcute după cea de-a doua ședință de politică monetară condusă de Kevin Warsh, care a preluat funcția de președinte al Fed în luna mai, succedându-i lui Jerome Powell.
La ambele reuniuni desfășurate sub conducerea lui Warsh, Rezerva Federală a decis să păstreze dobânda de politică monetară în intervalul 3,50% – 3,75%.
Warsh sugerează că ar putea urma majorări de dobândăÎn conferința de presă susținută după ședința Fed, Kevin Warsh a indicat că, în actualul context economic, o majorare a dobânzilor ar putea fi mai potrivită decât o reducere.
Acesta a explicat că un bancher central este în general înclinat să înăsprească politica monetară atunci când inflația de bază accelerează, iar piața muncii și economia rămân solide. În schimb, relaxarea politicii monetare este justificată atunci când inflația scade și obiectivele privind ocuparea forței de muncă sunt atinse.
Declarațiile sale contrastează cu solicitările repetate ale lui Donald Trump, care a cerut în mod constant reducerea costurilor de finanțare pentru a sprijini economia.
Piețele anticipează o posibilă majorare a dobânzilorDeși Donald Trump și-a exprimat public dorința ca dobânzile să fie reduse, piețele financiare estimează că următoarea decizie a Fed ar putea merge în direcția opusă.
Potrivit contractelor futures pe rata dobânzii, investitorii văd o probabilitate de peste 60% ca banca centrală americană să majoreze dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale la ședința programată în luna septembrie.
În plus, la reuniunea din această săptămână, trei dintre membrii Consiliului Rezervei Federale au votat împotriva menținerii dobânzilor neschimbate, susținând o creștere a acestora, semn că în interiorul instituției există o orientare tot mai favorabilă înăspririi politicii monetare.