Agregator de ştiri

Apariția prosumatorilor este un fenomen benefic pentru tranziția energetică, iar dezvoltarea acestui segment trebui chiar încurajată, atâta vreme cât aceștia folosesc resursele de energie pentru propriul consum, așa cum spune însăși definiția prosumatorului, după cum a declarat președintele AFEER, Laurențiu Urluescu, în cadrul conferinței online de prezentare a studiului „Evoluția, cadrul de reglementare și impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România”.

Studiul a fost realizat de ASC XLAED BUSINESS HUB SRL, pe un eșantion considerat reprezentativ pentru acoperirea segmentelor din piață interesate, și prezintă, pe baza datelor culese, dinamica segmentului de prosumatori în România, chiar și în comparație cu alte state europene cu tradiție, impactul lor asupra sistemului energetic și cadrul de reglementare actual, oferind exemple de bune practici și recomandări tehnice și economice.

Conform celor mai recente date publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în noiembrie 2025, erau în România 287.985 de prosumatori, în creștere semnificativă față de cei din noiembrie 2024, 194.903, și de aproape trei ori mai mulți decât în aceeași lună a anului 2023, de 107.001.

În ceea ce privește puterea instalată, în noiembrie 2025, aceasta era de 3.352 MW, față de 2.336 MW în noiembrie 2024 și 1.388 MW în noiembrie 2023.

AFEER: Costuri susținute de în final de consumatorii obișnuiți

Creșterea accelerată a numărului de prosumatori în România a produs modificări semnificative în piața de energie, cu efecte directe asupra funcționării acesteia și asupra activității furnizorilor, arată AFEER.

„Această evoluție contribuie, fără îndoială, la atingerea obiectivelor tranziției energetice, însă amploarea și ritmul creșterii impun o adaptare a cadrului de reglementare, astfel încât acesta să fie coerent, echitabil și sustenabil pentru toți participanții la sistemul energetic”, au transmis autorii studiului.

Datele culese de inițiatori arată că România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale numărului de prosumatori la nivel european. De la 303 prosumatori în 2019, s-a ajuns la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut de la mai puțin de 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025, iar producția anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producția totală de energie electrică a României.

Cu rate medii anuale de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul piețelor mature precum Germania, Spania sau Italia.

Sursa: AFEER

Sursa: AFEER

Beneficiile aduse de prosumatori au o contrapondere în costurile care trebuie suportate, în final de consumatori, arată Laurențiu Urluescu.

„Sigur, creșterea prețurilor la energie electrică a fost principalul factor economic al apariției și evoluției spectaculoase a prosumatorilor. Dar, potrivit studiului, dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia între 200 si 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, a declarat președinte AFEER.

„Existența prosumatorilor pe piața internă de energie are multe efecte benefice. Prosumatorii contribuie la modernizarea sistemului energetic prin: creșterea ponderii energiei regenerabile; potențialul de a participa la servicii de echilibrare prin agregare și stocare; accelerarea digitalizării și adoptării de tehnologii noi. Totuși, această evoluție impresionantă a perturbat semnificativ activitatea în sector, mai ales pentru că s-a suprapus peste efectele crizei energetice și ale plafonării prețurilor. De aceea am solicitat acest studiu: pentru a evalua cât mai bine ce se întâmplă în piață, ce se întâmplă cu producția distribuită, la ce concluzii se ajunge și, mai ales, ce este de făcut în viitor”, a explicat reprezentantul furnizorilor.

Studiul complex, care se întinde pe peste 150 de pagini, arată că modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori și operatorii de rețea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Conform estimărilor avansate, este vorba de un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situația din 2024, cu tendință de creștere proporțională cu numărul de prosumatori conectați.

Recomandările autorilor

Unul dintre cele mai controversate efecte, evidențiat în studiu, este subvenția încrucișată, prin care beneficiile acordate prosumatorilor sunt susținute de ceilalți clienți din sistem. În condițiile în care exceptarea de la plata dezechilibrelor se aplică instalațiilor de până la 400 kW – cel mai ridicat prag din Europa – România se află la limita superioară a scutirilor permise de legislația europeană. În acest sens, poziția Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), citată de AFEER este clară: prosumatorii trebuie să contribuie în mod adecvat la costurile generale ale sistemului (rețea, sistem, dezechilibre), iar scutirile ar trebui limitate la instalațiile cu adevărat mici.

„Rețelele de distribuție din România, concepute inițial pentru un flux unidirecțional al energiei, se confruntă astăzi cu presiuni semnificative generate de extinderea rapidă a producției distribuite. Această transformare a schimbat fundamental modul de operare al rețelei, introducând fluxuri bidirecționale și provocări tehnice fără precedent”, arată autorii studiului.

În acest context, susțin inițiatorii studiului, devine esențială adoptarea unor reglementări dedicate care să integreze toate elementele ce guvernează activitatea prosumatorilor, în deplină aliniere cu Directiva UE privind Energia Regenerabilă (RED III).

„Integrarea rapidă a unui număr tot mai mare de prosumatori schimbă fundamental modul de operare al sistemului energetic național. Pentru ca această transformare să rămână sustenabilă pe termen lung, este necesară o reglementare unitară, care să coreleze obiectivele de decarbonare cu stabilitatea sistemului energetic și a pieței de energie electrica”, a conchis Laurențiu Urluescu.

Sursa: AFEER

Sursa: AFEER

Studiu privind evoluția, cadrul de reglementare și impactul prosumatorilor asupra sistemului energetic din România : Studiu prosumatori AFEER 2026

 

 

 

Băncile au refuzat la plată cecuri, bilete la ordin şi cambii în valoare cumulată de peste 3,5 mld. lei pe parcursul întregului an 2025, în creştere cu 30% comparativ cu nivelul din perioada ianuarie - decembrie 2024.

De la prima ediţie, summitul a fost construit pe un principiu simplu: pentru a dezvolta piaţa de capital trebuie să-i aduci la aceeaşi masă pe toţi cei care o mişcă – autorităţi, investitori instituţionali locali şi interna­ţionali, brokeri, administratori de fonduri, companii private şi de stat, avocaţi, consultanţi financiari şi corporativi, auditori, bănci de investiţii şi analişti de piaţă.

Indicele de referinţă BUX, care reflectă evoluţia celor mai tranzac­ţionate companii de pe bursa ungară, înre­gistrează o creştere de peste 16% de la început de an, una dintre cele mai bune dina­mici din Europa din 2026. Ce stă în spatele randamen­tului?

Specialiștii în relații familiale au observat această dinamică în nenumărate cazuri. Descoperirea lor: diferența rareori are legătură cu timpul liber efectiv, notează Geediting.com.

Mitul „prea ocupat”

Persoanele cele mai ocupate reușesc adesea să-și facă cel mai mult timp pentru familie. Femeia care conduce o companie, are trei copii și totuși își sună părinții în fiecare zi nu găsește ore suplimentare.

Adevărul este că toți avem aceleași 24 de ore. Când cineva nu reușește constant să-și găsească timp pentru părinți, rareori e vorba despre program. Este vorba de ceva mai profund – de obicei, ceva care a început să se formeze cu ani în urmă.

Ce îi face pe unii copii să fie mereu prezenți

Specialiștii identifică factori cheie care determină copiii adulți să acorde prioritate timpului petrecut cu familia.

În primul rând, aceștia se bucură sincer de compania părinților lor. Dacă fiecare interacțiune implică critici, sentimente de vinovăție sau reluarea vechilor certuri, cine ar fi dornic să viziteze?

Copiii care vin în vizită sunt cei care pleacă simțindu-se mai bine, nu mai rău. Atmosfera este relaxată și primitoare, fără presiune sau program rigid.

În al doilea rând, acești copii au avut părinți care le-au dat exemplu. Ei și-au văzut părinții făcând timp pentru bunici, chiar și când era incomod. Au asimilat mesajul că relațiile de familie necesită efort și că efortul merită.

Comportamentul care îndepărtează copiii

Distanța se creează printr-o acumulare de momente mici, mai degrabă decât o singură ceartă mare.

Părinții care erau mereu „prea ocupați” descoperă adesea că acești copii le întorc favoarea mai târziu. Nu e răzbunare, ci un comportament învățat. Dacă părinții i-au învățat că munca este pe primul loc, copiii aplică aceeași logică.

Unii părinți folosesc vizitele ca armă. „Cred că nu mă mai iubești” sau „Fratele tău reușește să vină în fiecare săptămână” – aceste comentarii otrăvesc relațiile pe termen lung.

Părinții care tratează copilul de 35 de ani ca și cum ar avea 15 ani, respinge partenerul său sau oferă constant sfaturi nesolicitate vor determina copilul să limiteze contactul.

Adevărul despre munca emoțională

Vizitarea părinților poate fi epuizantă emoțional pentru unii copii adulți. Nu pentru că nu-și iubesc părinții, ci din cauza dinamicii nerezolvate.

Poate că tatăl face aceleași comentarii pasiv-agresive. Poate că mama compară frații. Poate că locuința este plină de tensiune pe care toată lumea o ignoră.

Când fiecare vizită necesită o săptămână de pregătire mentală și încă o săptămână de recuperare, distanțarea devine inevitabilă.

Cum să construiești punți

Vestea bună e că niciodată nu e prea târziu să schimbi tiparele. Specialiștii recomandă părinților să-și examineze comportamentul: Vizitele sunt plăcute sau stresante? Sunt respectate limitele?

În loc de victimizare, încearcă: „Mi-ar plăcea să te văd când ai timp. Ce se potrivește programului tău?” În loc de critici: „Spune-mi mai multe despre această decizie”.

Recunoașterea greșelilor din trecut fără scuze poate deschide uși către conversații mai bune.

Adaptarea la noua realitate

Legătura nu arată întotdeauna ca vizitele tradiționale. Unii părinți fac apeluri video pentru a le citi nepoților povești. Nu e la fel ca întâlnirile față în față, dar menține legătura.

Copiii adulți care își fac timp sunt cei care se simt în siguranță emoțională, respectați și sincer bineveniți. Ei văd legăturile familiale ca fiind reconfortante, nu epuizante.

Dacă un părinte nu primește vizitele dorite, întrebarea nu este „De ce nu își fac timp?”, ci „Ce fel de experiență creez eu când vin în vizită?”. Răspunsul ar putea fi cheia.

Acuzațiile împotriva lui Halushchenko au fost aduse la câteva luni după ce Ucraina a fost zguduită de cea mai mare anchetă de corupție din timpul președinției lui Volodimir Zelenski.

Duminică, fostul oficial a fost reținut în timp ce încerca să părăsească Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Halushchenko a fost anchetat de NABU în cadrul unui caz care implică compania nucleară de stat Energoatom. Alți opt suspecți au fost acuzați, iar Timur Mindich, un asociat apropiat al lui Zelenski, este presupusul lider al grupului.

Halushchenko a ocupat funcția de ministru al Energiei între 2021 și 2025 și a fost numit ministru al Justiției în iulie 2025. În noiembrie, NABU a percheziționat proprietăți legate de acesta în cadrul anchetei.

Declarațiile Biroului Național Anticorupție

Potrivit NABU, membrii grupului criminal expus de agențiile anticorupție în noiembrie au inițiat înregistrarea unui fond pe insula Anguilla în februarie 2021.

Fondul avea ca scop strângerea a aproximativ 100 de milioane de dolari în „investiții”, familia lui Halushchenko numărându-se printre „investitori”, a declarat biroul.

Fondul era condus de un asociat de lungă durată al grupului criminal, cetățean al Seichellelor și al Saint Kitts și Nevis, care „furniza servicii de spălare de bani pentru venituri provenite din activități criminale”, a declarat NABU.

Pentru a ascunde implicarea lui Halushchenko, două companii ar fi fost înființate în Insulele Marshall, integrate într-o structură fiduciară înregistrată în Saint Kitts și Nevis. Beneficiarii erau fosta sa soție și cei patru copii, potrivit biroului.

NABU a susținut că societățile au devenit „investitori” în fond prin cumpărarea de acțiuni, în timp ce membrii grupului criminal au început să transfere fonduri în conturile fondului din trei bănci elvețiene, în interesul fostului ministru.

Potrivit biroului, în timpul mandatului lui Halushchenko ca ministru al energiei, grupul criminal a primit peste 112 milioane de dolari prin intermediul lui Ihor Mironiuk, fost consilier al lui Halushchenko și suspect în acest caz.

Banii ar fi fost spălați folosind diverse metode, inclusiv criptomonede și „investiții” în fond.

Sorana Cîrstea ocupă locul 32 mondial, cu 1.439 de puncte. Sportiva din Târgoviște rămâne astfel principala reprezentantă a României în elita tenisului feminin.

Sorana Cîrstea s-a retras, săptămâna trecută, de la turneul de la Doha, după titlul câștigat la Transylvania Open.

A doua româncă din clasament este Jaqueline Cristian, care se menține în Top 40.

Jaqueline Cristian ocupă locul 39, având 1.307 puncte. Sportiva română a coborât trei poziții față de săptămâna precedentă.

A treia româncă prezentă în Top 100 este Elena-Gabriela Ruse, care a coborât opt poziții.

Ruse ocupă acum locul 80 mondial, cu 864 de puncte.

În fruntea ierarhiei mondiale se menține Aryna Sabalenka, cu 10.870 de puncte.

Sportiva din Belarus are un avans de peste 3.000 de puncte față de principalele urmăritoare: Iga Świątek (Polonia, 7.803 puncte) și Elena Rybakina (Kazahstan, 7.523 puncte).

Locurile 4-6 sunt ocupate de sportive din SUA. Coco Gauff și Jessica Pegula au devansat-o pe Amanda Anisimova.

Canadianca Victoria Mboko, finalistă la Doha, a ajuns în premieră în Top 10. Mboko ocupă locul 10, în urcare cu trei poziții.