Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru spune că se caută alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, precum autostrăzile A7 și A8. Cele două obiective nu vor mai fi prinse, de anul viitor în PNRR.
„Așa cum am spus, căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare, gen segmentele de autostradă din A7 și A8, care, v-am spus, nu mai sunt prinse în PNRR”, spune ministrul.
„Lista va deveni publică cum avem memorandumul noii structuri. Nu putem publica încă. Toate proiectele cu probleme de achiziții sau care nu au început. Segmente de autostradă din probleme de achiziții publice. Este vorba nu de eliminarea completă, ci de reducerea ambiției. A reduce ambiția că nu au fost demarate proiectele la timp. Indicații la acest stadiu sunt. Nu e o surpriză că sunt aceste întârzieri. E datoria mea ca atunci când negocierile sunt la final, trebuie publicată această listă. Autoritățile au recunoscut anumite lucruri. Segmentele din A7 și A8 nu mai sunt prinse în PNRR, încercăm să găsim alterntive”, a afirmat ministrul.
Articolul Autostrăzile A7 și A8 ies din PNRR / Dragoș Pîslaru: Căutăm surse alternative de finanțare pentru proiectele prioritare apare prima dată în Mediafax.
Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a declarat că salariile conducerii și indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație din instituțiile subordonate au fost revizuite și ajustate acolo unde era necesar.
În majoritatea unităților, inclusiv Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), Inspectoratul de Stat în Construcții, Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Institutul Național de Administrație și Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu există salarii mai mari decât cel al ministrului, respectiv 12.776 lei net pe lună.
O excepție o reprezintă Compania Națională de Investiții (CNI), unde până în prezent existau salarii mai mari decât cel al ministrului.
În urma ajustărilor, cel mai mare salariu din companie va fi de 15.359 lei net lunar.
Cseke Attila: CNI derulează cele mai mari investițiiMinistrul a subliniat că au fost respectate prevederile contractului colectiv de muncă și că modificările au fost înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă.
„CNI derulează cele mai mari investiții ale Ministerului Dezvoltării. De la campusuri universitare la intervenții de urgență. Și are o performanță bună. Totuși, în contextul economic actual, s-au impus ajustări salariale la nivelul conducerii”, a declarat Cseke Attila.
A doua excepție este Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), unde salariul este stabilit prin lege și urmează a fi modificat în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri economice anunțat de Guvern.
Potrivit ministrului, noul salariu va fi mai mic decât al ministrului Dezvoltării. În ceea ce privește consiliile de administrație, Cseke a anunțat că numărul membrilor în Consiliul CNI se va reduce de la 11 la 5.
Fiecare membru primea o indemnizație fixă de 2.194 lei net/lună, indiferent de numărul ședințelor. La ANCPI sunt 9 membri (1.947 lei/lună), iar la ANL unde sunt 7 membri (1.683 lei/lună), dar și în aceste două consilii numărul va fi redus la 5 în curând, în cadrul aceluiași pachet de reforme fiscale.
„Lucrăm încă din luna mai la acest set de măsuri de reducere a cheltuielilor. O parte intră în vigoare azi, iar restul vor necesita modificări legislative, fiind incluse în următorul pachet fiscal al Guvernului”, a conchis ministrul.
Articolul Cseke Attila taie din salariile managerilor din consiliile de administrație: „Nicio leafă mai mare decât a ministrului” apare prima dată în Mediafax.
Conversația, care a avut loc în timpul convorbirii telefonice din 4 iulie dintre liderii american și ucrainean, marchează o îndepărtare bruscă de poziția anterioară a lui Trump cu privire la războiul din Rusia și de promisiunea sa electorală de a pune capăt implicării SUA în conflictele externe.
Deși rămâne neclar dacă Washingtonul va livra astfel de arme, discuția subliniază frustrarea tot mai profundă a lui Trump față de refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a se angaja în negocierile de încetare a focului propuse de președintele american, care a promis în trecut că va rezolva războiul într-o zi.
Conversația cu Zelenski din 4 iulie a avut loc după convorbirea lui Trump cu Putin cu o zi mai devreme, pe care președintele american a descris-o ca fiind „proastă”.
Două persoane familiarizate cu conversația dintre Trump și Zelenski au declarat pentru FT că președintele american l-a întrebat pe omologul său ucrainean dacă ar putea lovi ținte militare în interiorul Rusiei, dacă i-ar furniza arme capabile să facă acest lucru.
„Volodimir, poți lovi Moscova? . . . Poți să lovești și Sankt Petersburgul?” a întrebat Trump în timpul convorbirii, potrivit persoanelor citate de publicația britanică
Ei au spus că Zelenski a răspuns: „Absolut. Putem dacă ne dați armele”.
Trump și-a arătat sprijinul pentru idee, descriind strategia ca fiind menită „să-i facă [pe ruși] să simtă durerea” și să forțeze Kremlinul să se așeze la masa negocierilor, potrivit celor două persoane informate cu privire la apel.
Un oficial occidental, care a fost informat cu privire la convorbire, a declarat că aceasta reflectă dorința tot mai mare a partenerilor occidentali ai Ucrainei de a furniza arme cu rază lungă de acțiune capabile să „aducă războiul la Moscova” – un sentiment împărtășit în privat de oficialii americani în ultimele săptămâni.
Arme pentru UcrainaDiscuția dintre Trump și Zelenski a condus la o listă de potențiale arme pentru Kiev, care a fost împărtășită de partea americană cu președintele ucrainean la Roma săptămâna trecută, potrivit a trei persoane care au cunoștință de aceasta.
În timpul unei întâlniri cu oficiali americani din domeniul apărării și intermediari din guverne ale unor țări NATO, Zelenski a primit o listă de sisteme de atac cu rază lungă de acțiune care ar putea fi puse la dispoziția Ucrainei prin transferuri de la terți.
Acordul i-ar permite lui Trump să ocolească înghețarea actuală de către Congres a ajutorului militar american direct prin autorizarea vânzărilor de arme către aliații europeni, care ar transfera apoi sistemele către Kiev.
În timpul unei întâlniri în Biroul Oval cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, luni, Trump a anunțat un plan de a furniza Ucrainei sisteme de apărare aeriană Patriot și rachete interceptoare, dar nu a dezvăluit nicio livrare de alte sisteme de arme.
Președintele SUA a declarat că este „foarte nemulțumit” de Rusia și de președintele acesteia din cauza lipsei de progrese în vederea încheierii unui acord pentru a pune capăt războiului.
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, a catalogat drept teaatral ultimatumul emis de Trump.
„Trump a emis un ultimatum teatral către Kremlin . . . Rusiei nu i-a păsat”, a scris Medvedev pe X.
Articolul FT: Trump l-a întrebat pe Zelenski ar putea lovi Moscova și Sankt Petersburg / Președintele american a încurajat în privat Ucraina să intensifice loviturile apare prima dată în Mediafax.
În timp ce atenția publică s-a concentrat pe tensiunile legate de migrație în timpul vizitei oficiale a lui Emmanuel Macron la Londra, o decizie deosebit de importantă a trecut aproape neobservată: Franța și Regatul Unit au anunțat inițierea unei coordonări istorice a arsenalelor lor nucleare, singurele de acest fel din Europa.
Inițiativa vine într-un context marcat de incertitudini privind angajamentul Statelor Unite față de securitatea europeană și de intensificarea presiunilor exercitate de Rusia. În lipsa unei garanții explicite din partea Washingtonului, Franța și Regatul Unit au anunțat măsuri de consolidare a cooperării în domeniul descurajării nucleare. Termenul „coordonare”, utilizat în declarațiile oficiale, nu implică partajarea arsenalului nuclear, ci sincronizarea unor capacități militare, planificări și resurse între cele două state, deschizând posibilitatea unor forme de colaborare tehnică și operațională, potrivit Bloomberg.
Peste 500 de focoase nucleare, mult sub nivelul Rusiei și al SUA„Chiar dacă nu oferă o alternativă completă la puterea militară americană, coordonarea poate aduce avantaje reale”, consideră Andrea Gilli, lector în studii strategice la Universitatea St. Andrews. Unele beneficii ar include utilizarea complementară a submarinelor nucleare aflate temporar indisponibile, precum și schimbul de informații privind capabilitățile și intențiile forțelor adverse.
Franța și Regatul Unit dețin împreună peste 500 de focoase nucleare, semnificativ mai puțin față de arsenalul Statelor Unite sau al Federației Ruse. Totuși, cele două state au convenit extinderea cooperării și în domeniul armelor convenționale, inclusiv în producția de rachete și dezvoltarea de tehnologii bazate pe inteligență artificială în sectorul militar.
Există diferențe semnificative între cele două doctrine nucleare. Marea Britanie își bazează descurajarea pe un singur sistem de lansare, submarinele Trident, care este dependent din punct de vedere tehnologic de Statele Unite și a înregistrat dificultăți în testele recente. În schimb, Franța beneficiază atât de submarine nucleare lansatoare de rachete, cât și de aviație strategică, și pune accent pe independența completă a capacității sale de descurajare nucleară.
Și alte state europene discută opțiuni nucleare propriiPotrivit estimărilor realizate de institutul de cercetare economică Bruegel, modernizarea capacităților de descurajare nucleară – strategia prin care un stat își menține un arsenal nuclear pentru a descuraja un potențial atacator, sub amenințarea unui răspuns devastator – ar necesita investiții de aproximativ 100 de miliarde de euro pentru ambele țări.
În paralel cu această inițiativă, alte state europene, precum Polonia și Germania, au început să discute posibilitatea dezvoltării propriei capacități nucleare sau a găzduirii unor arme nucleare americane, în cadrul NATO.
Liderii europeni analizează în prezent două direcții: una ar fi extinderea cooperării actuale dintre Franța și Regatul Unit, cu scopul de a crea o umbrelă nucleară comună la nivel continental, care să ofere protecție întregii Europe, iar cealaltă ar fi acceptarea ideii că tot mai multe state europene ar putea încerca să-și dezvolte propriile capacități nucleare, ceea ce ar duce la o creștere a numărului de țări cu arme nucleare în cadrul alianței NATO.
„Dacă Macron, Starmer și ceilalți nu avansează mai repede în aceste decizii strategice, o vor face alții, figuri populiste și simpatizante ale Kremlinului precum Marine Le Pen, Nigel Farage sau Matteo Salvini, care spunea că nu și-ar încredința viitorul copilului său în mâinile lui Macron”, au precizat analiștii sursei citate.
Articolul Franța și Regatul Unit încep coordonarea nucleară apare prima dată în Mediafax.
„O pensie de 3.000 de lei, pentru care s-a muncit o viață, nu poate fi considerată o pensie mare. Nu putem cere sacrificii de acest tip. Dacă ANAF ar reduce la jumătate evaziunea fiscală și arieratele la buget, atunci România astăzi ar fi pe excedent bugetar”, a declarat Grindeanu.
Liderul PSD a criticat faptul că presiunea fiscală continuă să cadă pe contribuabilii corecți: „Românii și antreprenorii români s-au săturat să vadă că biciul se pune tot pe calul care trage, adică pe cei corecți care își plătesc la timp taxele la stat.”
Grindeanu a anunțat că PSD va propune „urgent” un nou pachet de măsuri în coaliție, destinat strict relansării economiei: „Consolidarea fiscală prin care vom trece trebuie să aibă o singură misiune: să nu distrugă potențialul economic al României.”
„Pentru PSD, stabilitatea nu înseamnă resemnare. Nu înseamnă să stăm tăcuți în colț când cei pe care am promis că îi apărăm sunt loviți în plin: românii cu venituri mici, familiile cu copii, oamenii care își plătesc corect taxele, pensionarii, fermierii sau antreprenorii români”, a mai subliniat președintele social-democraților.
Grindeanu: Eu sunt mai taliban decât Marcel CiolacuPreședintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu a făcut, luni, la România TV declarații despre evoluția și curentele ideologice din cadrul PSD și direcția pe care trebuie să o mențină partidul.
Despre viitorul ideologic al formațiunii, Sorin Grindeanu a declarat: „PSD-ul trebuie să aibă specificul său în România, așa cum l-am avut în ultimii 30 de ani, chiar dacă am fost partidă de stânga. Asta este ceea ce-mi doresc de la congres să existe această clarificare și absolut normal să existe această clarificare doctrinară pentru anii viitori”.
Articolul Grindeanu: Românii s-au săturat să vadă că biciul se pune tot pe calul care trage apare prima dată în Mediafax.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a prezentat bilanțul acțiunilor de control derulate pe litoral în perioada 30 iunie – 12 iulie, în cadrul Comandamentului Sezon Estival 2025.
Obiectivul principal al autorităților a fost prevenirea riscurilor alimentare și protejarea sănătății publice, într-un context cu aflux crescut de turiști.
În total, au fost verificate 546 de unități de alimentație publică, printre care restaurante, terase, cofetării, fast-food-uri, baruri, magazine alimentare și un supermarket.
În urma controalelor, au fost identificate numeroase nereguli: manipularea necorespunzătoare a alimentelor, lipsa etichetării, condiții de igienă deficitare, precum și depozitarea necorespunzătoare a produselor.
Pentru aceste abateri, inspectorii au aplicat 106 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 1.076.600 de leiAu fost emise 8 ordonanțe de suspendare temporară a activității și 6 de interzicere a activității.
De asemenea, 952 de kilograme de produse alimentare neconforme (carne, lactate, patiserie) au fost retrase de la comercializare și dirijate către neutralizare.
În contextul festivalului „Beach, Please”, ANSVSA a suplimentat echipele de control, efectuând 90 de verificări oficiale, care au dus la aplicarea a 5 sancțiuni, însumând 53.000 de lei.
Președintele ANSVSA, Dr. Alexandru Bociu, a declarat că rezultatele reflectă eficiența măsurilor de prevenție și consiliere implementate: „Colaborarea cu operatorii economici și vigilența autorităților ne-au permis atingerea obiectivului zero cazuri de toxiinfecții alimentare. Vom continua controalele cu aceeași rigurozitate”.
Articolul ANSVSA a dat amenzi de peste 1 milion de lei pe litoral. Controalele vor continua apare prima dată în Mediafax.
O tânără de 24 de ani din Viile Tecii, județul Bistrița-Năsăud, a fost reținută pentru 24 de ore după ce a creat un cont fals pe o rețea de socializare folosind fotografia bărbatului de 37 de ani căutat pentru crima din Mureș.
Polițiștii au descoperit că tânăra a folosit contul fals pentru a trimite amenințări familiei victimei crimei.
Femeia este acuzată de fals informatic și amenințare.
Incidentul s-a petrecut duminică, 13 iulie, în contextul în care bărbatul de 37 de ani din Miheșu de Câmpie este căutat de autorități pentru crimă.
Cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș pentru a stabili toate circumstanțele acestui caz de manipulare online și amenințare.
Cercetările continuă în acest caz sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduș.
Emil Gânj este suspectat că și-a ucis fosta iubită, iar apoi ar fi incendiat locuința acesteia.
Individul este de negăsit de mai multe zile.
Articolul Crima din Mureș. O tânără a fost reținută pentru că a creat cont fals pe numele criminalului din Mureș și a amenințat familia victimei apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Educației a publicat rezultatele inițiale înregistrate la proba scrisă desfășurată marți, 8 iulie, în cadrul examenului național pentru definitivare în învățământul preuniversitar.
Potrivit datelor statistice puse la dispoziție de Ministerul Educației, la examenul scris au fost prezenți 9.169 de candidați, care au susținut proba scrisă la 97 de discipline în 42 de centre de examen, organizate la nivel național. Dintre aceștia, 311 candidați (3,39%) s-au retras, 8 candidați au fost eliminați pentru tentativă de fraudă, iar lucrarea unui candidat a fost anulată la evaluare, pentru că prezenta semne distinctive.
Prin urmare, au fost evaluate lucrările a 8.849 de candidați. Dintre acestea, lucrările a 6.111 candidaţi au primit note cuprinse între 7 și 10 (40 de candidaţi au fost notați cu 10, iar 402 candidați s-a situat pe segmental de note 9,50 – 9.99). Lucrările a 622 de candidați au primit note sub 5.
Conform acestor rezultate rata de promovare a fost de 65,36%Cei care au promovat examenul au obținut, implicit, definitivarea în învățământ. Cadrele didactice promovate dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar.
Proba scrisă este parte constitutivă a examenului, nota obținută la această probă având o pondere de 70% în calculul mediei finale. Pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obțină minimum media 8, calculată ca medie ponderată a notelor la toate probele examenului ce include inspecția la clasă și evaluarea portofoliului profesional.
Candidații nemulțumiți de note pot depune contestații la centrele de examen marții, 15 iulie, până la ora 20:00 și miercuri, 16 iulie. până la ora 12:00. Contestațiile pot fi transmise și prin e-mail, utilizându-se adresele de poștă electronică afișate în centrele de examen în ziua susținerii probei scrise.
Rezultatele finale se afișează în centrele de examen și pe pagina web dedicată în data de 21 iulie și vor fi validate prin ordin de ministru în perioada 24 iulie – 14 august 2025.
Articolul Învățământ: 40 de profesori au luat nota 10 la Definitivat. Peste 600 au primi note sub 5 apare prima dată în Mediafax.
Președintele Chinei, Xi Jinping, i-a transmis marți ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, aflat în vizită la Beijing, că relația dintre China și Rusia trebuie să devină și mai solidă. Declarațiile au fost preluate de presa oficială chineză, potrivit AFP.
Xi Jinping a spus că cele două țări trebuie să „pună în aplicare consensul important” stabilit cu președintele rus Vladimir Putin și să „îşi consolideze sprijinul reciproc în cadrul forumurilor multilaterale”.
De asemenea, președintele chinez a declarat că Rusia și China trebuie să „unească ţările din Sudul global şi să promoveze dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai justă şi mai rezonabilă”.
Afirmațiile președintelui chinez au fost făcute în contextul unei întâlniri oficiale între Lavrov și conducerea de la Beijing, organizată în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS).
Acest forum include zece state, printre care China, Rusia, India, Pakistan și Iran. OCS urmărește să ofere o alternativă la structurile internaționale dominate de Occident, mai ales în ceea ce privește colaborarea politică, securitară și economică.
Printre temele abordate de Lavrov în discuția cu Xi Jinping s-a aflat și pregătirea vizitei președintelui rus Vladimir Putin în China, cu ocazia summitului OCS programat pentru începutul lunii septembrie, conform informațiilor furnizate de Moscova.
Cu două zile înainte, Lavrov a avut o întâlnire cu omologul său chinez, Wang Yi. Cei doi oficiali au discutat în principal despre situația din Ucraina și despre „relaţiile cu Statele Unite”, a anunțat presa rusă.
Articolul Xi Jinping: China și Rusia trebuie să își întărească sprijinul reciproc apare prima dată în Mediafax.
Ultramaratonul aduce împreună participanți din peste 30 de țări și le oferă trasee spectaculoase, cu diferențe de nivel care testează anduranța și amplifică bucuria mișcării.
PENNY este din nou furnizorul de prospețime la Bucovina UltraRocks 2025, oferind participanților suportul necesar pentru performanță și bună dispoziție pe tot parcursul evenimentului.
Alergătorii vor primi kituri de participare care includ produse esențiale pentru traseu, alături de rucsaci și brățări personalizate. În zona de activare, standul de prospețime PENNY va fi locul ideal pentru o pauză revigorantă, unde participanții pot savura fresh-uri proaspăt stoarse, fructe și legume de sezon atent selecționate.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21108
Articolul PENNY România aduce din nou prospețimea la Bucovina UltraRocks 2025 apare prima dată în Mediafax.
Diplomații europeni analizează marți un nou acord cu Israelul pentru intensificarea livrărilor de ajutor umanitar către Gaza, a anunțat Kaja Kallas, șefa politicii externe a Uniunii Europene.
Acordul, negociat în principal de Kallas și ministrul israelian de externe, Gideon Saar, prevede facilitarea accesului alimentelor și combustibilului către cei 2,3 milioane de locuitori din Gaza.
„Am ajuns la o înțelegere comună cu Israelul pentru a îmbunătăți situația de pe teren, dar nu e vorba doar de hârtie, ci de punerea în aplicare a acordului,” a declarat Kallas înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE.
Ea a subliniat că „atâta timp cât situația nu s-a îmbunătățit vizibil, nu putem spune că ne-am făcut datoria”, reiterând apelul pentru o încetare a focului.
Țări europene precum Irlanda și Spania cer tot mai insistent reanalizarea relațiilor UE cu Israelul.
Un raport recent al Comisiei Europene a identificat „indicii” că acțiunile Israelului în Gaza ar încălca obligațiile privind drepturile omului prevăzute în Acordul de Asociere dintre UE și Israel.
Un diplomat european, citat sub anonimat, a sugerat că presiunea politică a avut un efect direct: „Acordul umanitar anunțat săptămâna trecută arată că revizuirea acordului de asociere și utilizarea influenței UE au dat rezultate.”
Articolul AP: Acord între UE și Israel pentru creșterea ajutorului umanitar în Gaza apare prima dată în Mediafax.
