Un seism de 3,9 grade pe scara Richter a avut loc în noaptea de joi spre vineri în România. Cutremurul s-a produs la ora 03:54, la adâncimea de 87,7 km, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP)
Epicentrul seismului a fost aproape de mai multe orașe, mai exact, 47 km vest de Focșani, 64 km nord de Buzău, 64 km est de Sfântu-Gheorghe, 76 km est de Brașov, 94 km nord-est de Ploiești și 100 km sud de Bacău.
În ziua de joi, un alt cutremur cu magnitudinea de 2 grade pe scara Richter s-a produs în zona seismică Vrancea-Buzău, la adâncimea de 12 km, la ora 13:36.
Acesta s-a înregistrat aproape de orașele 41 km nord-vest de Buzău, 60 km nord-est de Ploiești, 66 km sud-vest de Focșani, 71 km sud-est de Brașov, 73 km sud-est de Sfântu-Gheorghe și 93 km nord-est de Târgoviște.
Anul acesta, cele mai puternice seisme, ambele cu magnitudinea de 4,4, au avut loc pe 13 februarie în județul Buzău și pe 11 mai în județul Vrancea. Anul trecut, cel mai mare cutremur a fost de 5,4 grade și s-a produs pe 16 septembrie, în județul Buzău.
Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgoviște, au efectuat, joi, două percheziții domiciliare în municipiul Târgoviște și comuna Băleni.
Acțiunile au avut loc într-un dosar penal deschis pe numele unui bărbat de 50 de ani, cercetat pentru producerea, deținerea, depozitarea, comercializarea și folosirea fără drept a articolelor pirotehnice din categoriile F2, F3, F4, T1 și P1.
În urma perchezițiilor, polițiștii au descoperit și indisponibilizat aproximativ o tonă de petarde și artificii, evaluate la 35.000 de lei.
Polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase continuă cercetările, sub coordonarea procurorului de caz, în vederea administrării întregului probatoriu.
Potrivit publicației Defense One, versiunea nepublicată a Strategiei ar prevede faptul că patru țări din Europa – Austria, Italia, Ungaria şi Polonia – vor fi ţinute departe de UE, pentru a se apropia de cercul de influenţă al Washingtonului.
În documentul respectiv se mai menționează și faptul că Statele Unite vor să sprijine partidele şi mişcările care „căută suveranitatea şi păstrarea, sau chiar restaurarea modurilor tradiţionale de viaţă europene (…) rămânând în același timp pro-americane”.
Ideea creării unui nou organism al marilor puteri: C5Potrivit Defense One, versiunea nepublicată includea și crearea unui nou organism al marilor puteri, numit Core 5 (C5).
Acesta ar fi fost format din SUA, China, Rusia, India și Japonia și ar fi avut întâlniri periodice, pe diferite teme, așa cum și G7 o face.
Inițiativa inclusă în versiunea nepublicată a Strategiei de Securitate vine în contextul în care în acest an, Trump a calificat scoaterea Rusiei din G8 – acum G7– ca fiind „o greșeală foarte mare”. El a sugerat chiar că ar dori ca China să fie adăugată pentru a forma un „G9”.
Versiunea mai largă a Strategiei a circulat înainte de publicarea versiunii neclasificate și mai includea și alte puncte importante: concurenţa cu Beijingul, retragerea din apărarea Europei, dar și un nou accent pe emisfera vestică.
Reacția Casei AlbeUlterior publicării articolului de jurnaliștii de la Defense One, Casa Albă a negat existența vreunei versiuni a Strategiei de Securitate Națională în afara celei deja publicate online.
„Nu există nicio versiune alternativă, privată sau clasificată. Președintele Trump este transparent și a semnat o singură strategie, care instruiește clar guvernul SUA să aplice principiile și prioritățile definite de el”, a declarat purtătoarea de cuvânt Anna Kelly pentru Defense One.
Kelly a adăugat faptul că „orice alte așa-zise „versiuni” sunt scurgeri de informații provenite de la persoane îndepărtate de președinte (…) care nu au nici cea mai vagă idee despre ce vorbesc”.
Versiunea neclasificată a Strategiei de Securitate Națională a SUAÎn noua variantă a Strategiei de Securitate Națională a SUA, Donald Trump susține că Europa se află într-un pericol grav de „dispariție a civilizației”, cauzat de politicile UE și migrație.
Documentul include și dificultățile economice ale Europei, despre care se menționează că „sunt eclipsate de perspectiva reală și mai dură a ștergerii civilizației” în următorii 20 de ani.
Strategia de securitate națională a lui Trump conține câteva cuvinte dure la adresa Europei, sugerând că aceasta se află într-un declin civilizațional, și acordă relativ puțină atenție Orientului Mijlociu și Africii.
Declarația, acordată în cadrul galei POLITICO 28 de la Bruxelles, vizează menținerea suveranității europene în fața ingerințelor externe, pe fondul tensiunilor generate de noua Strategie de securitate națională a Statelor Unite, un document ce a provocat neliniște în capitalele europene.
Von der Leyen a subliniat că procesul democratic european trebuie să rămână nealterat, insistând că „numai poporul unei țări își decide liderii”.
Ea a accentuat că interferențele străine, inclusiv cele venite din partea oricărui actor internațional, sunt inacceptabile și contravin principiilor fundamentale ale Uniunii Europene. În acest context, șefa Comisiei a prezentat inițiativa Scutul Democrației, instrument menit să consolideze protecția spațiului digital și a proceselor electorale împotriva ingerințelor externe.
Noua Strategie de securitate a SUA sugerează că Europa s-ar confrunta cu o „dispariție a civilizației” în următoarele două decenii, o retorică adoptată și de lideri europeni de extremă dreapta precum Viktor Orbán și exploatată în discursurile regimului de la Moscova. Documentul acuză totodată UE că limitează activitatea partidelor radicale, interpretând acest demers ca pe o formă de cenzură politică.
În pofida tensiunilor, von der Leyen a punctat că relația transatlantică rămâne funcțională și importantă. Totuși, ea a accentuat necesitatea unei reorientări strategice interne, afirmând că „Europa trebuie să se concentreze asupra ei însăși”, să își valorifice resursele proprii și să își consolideze unitatea politică.
Comentariile lui Trump, care a descris Europa drept un „grup de țări în declin” conduse de lideri „slabi”, au alimentat dezbaterea. Politico l-a plasat joi pe președintele SUA în fruntea listei celor mai influente persoane asupra politicii europene în anul următor, consolidând ideea că tensiunile transatlantice vor continua să fie un subiect dominant în 2025.
Un cutremur puternic, cu magnitudinea de 6,7, a zguduit vineri nord-estul Japoniei, determinând autoritățile să emită o avertizare de tsunami și sporind îngrijorarea într-o regiune puternic afectată de cutremure în trecut, conform AlJazeera.
Cutremurul a lovit în apropiere de AomoriAgenția Meteorologică Japoneză a raportat că seismul s-a produs la ora locală 11:44, în largul prefecturii Aomori, la o adâncime redusă, de aproximativ 20 de kilometri, ceea ce crește probabilitatea unor perturbări costiere.
Institutul Geologic al Statelor Unite a confirmat, de asemenea, magnitudinea de 6,7.
Autoritățile au emis rapid un avertisment de tsunami, deși, în primele momente după cutremur, nu au fost înregistrate valuri semnificative.
Nicio avarie la instalațiile nucleareAutoritatea de Reglementare Nucleară din Japonia a declarat că nu există semne de anomalii la instalațiile nucleare din zonă, oferind un oarecare sentiment de ușurare după ce regiunea experimentase luni un seism mult mai puternic, de magnitudine 7,5.
Acela a provocat pagube extinse (geamuri sparte, drumuri distruse și valuri tsunami de până la 1 metru), rănind cel puțin 50 de persoane și declanșând alerte de urgență în mai multe prefecturi.
Regiune în alertă după activitatea seismică recentă și amintirea dezastrului din 2011Agenția Meteorologică Japoneză a cerut locuitorilor să rămână vigilenți, subliniind un risc ridicat de producere a unor noi cutremure puternice în cursul acestei săptămâni.
Avertizările vin într-un moment în care nord-estul Japoniei resimte încă impactul uriașului cutremur submarin din 2011, de magnitudine 9,0, care a declanșat un tsunami și accidentul de la Fukushima, în urma cărora aproximativ 18.500 de persoane au murit sau au fost date dispărute.
Analiza, care a combinat date obținute din sondaje pe un eșantion de peste 10.000 de adulți cu informații provenite de la platforme majore, arată că aproximativ 50% din activitatea online a britanicilor are loc în cadrul ecosistemelor Alphabet (Google, YouTube) și Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp).
Euronews arată că din cele 4 ore și jumătate petrecute zilnic online, aproximativ 2 ore și 18 minute sunt dedicate serviciilor deținute de aceste două companii.
YouTube, Facebook și Instagram: cele mai populare platformePotrivit raportului, 99% dintre locuitorii din UK utilizează cel puțin un serviciu Google, iar 97% accesează zilnic cel puțin o platformă Meta, indiferent de vârstă.
Cele mai folosite aplicații, după timpul mediu zilnic, sunt:
Este de remarcat că utilizarea YouTube pe televizoare inteligente nu a fost inclusă în aceste date, ceea ce sugerează că influența reală a platformei ar putea fi mai mare.
Google și Meta în top. WhatsApp, aplicația de mesagerie preferatăÎn domeniul comunicării personale, Meta își consolidează poziția dominantă:
Când vine vorba despre căutări online, Google deține o poziție solidă, înregistrând 3 miliarde de interogări într-o singură lună.
Cu toate acestea, se constată o creștere rapidă a interesului pentru unelte de căutare bazate pe inteligență artificială:
Această evoluție ar putea marca începutul unei schimbări semnificative în modul în care utilizatorii caută informații online.
Dincolo de platformele Google și Meta, printre alte servicii online cu cerere ridicată se numără:
Deși acestea rămân jucători importanți în mediul digital, discrepanța față de dominația Google și Meta este considerabilă.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, s-a confruntat joi cu un val reînnoit de întrebări, în timp ce încerca să explice aparițiile repetate ale președintelui Donald Trump cu pansamente pe mână, în contextul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la starea de sănătate și capacitatea cognitivă a liderului de 79 de ani, scrie Daily Beast.
Casa Albă pune pansamentele pe seama strângerilor de mâiniLeavitt a insistat că pansamentele sunt rezultatul faptului că Trump „strânge mâini constant”, descriind Biroul Oval drept „ca Grand Central Terminal”, din cauza numărului mare de întâlniri zilnice.
Ea a reiterat că președintele urmează un tratament cu aspirină, menționat anterior pentru a explica vânătăile vizibile de pe mâini.
Precizările au venit după săptămâni de speculații privind posibile perfuzii sau alte tratamente pe care Casa Albă nu le-ar fi făcut publice.
Persistă întrebările legate de testele cognitive și comportamentul public al președinteluiDeclarațiile purtătoarei de cuvânt vin în contextul în care Trump a fost observat tot mai des ațipind în timpul ședințelor, pierzându-și firul discursului la jumătatea frazei și prezentând glezne umflate, puse pe seama insuficienței venoase cronice.
Deși Casa Albă susține că președintele este într-o stare excelentă de sănătate, scepticismul public s-a accentuat după ce Trump a dezvăluit că a susținut trei teste cognitive Montreal, utilizate pentru depistarea demenței incipiente, și că le-a „luat cu brio”.
Întrebată despre datele testelor, Leavitt a spus că va furniza informațiile „la o dată ulterioară”.
Mâna bandajată, vizibilă la evenimente publice recenteTrump a apărut pentru prima dată cu pansamente mari pe mână la o ședință a Cabinetului la începutul lunii.
Mâna bandajată a fost observată din nou pe covorul roșu la Kennedy Center Honors și apoi la un miting din Pennsylvania, unde președintele a vorbit despre economie.
Explicațiile Casei Albe nu au calmat speculațiile, utilizatorii rețelelor sociale întrebând dacă simple strângeri de mână pot provoca astfel de leziuni, unul dintre ei întrebând ironic dacă președintele „dă mâna cu drujbe”.
Strategia de comunicare a Casei Albe stârnește scepticism publicÎn ciuda afirmațiilor administrației că problemele de sănătate ale președintelui sunt minore, lipsa de transparență privind testele, gleznele umflate și pansamentele repetate a amplificat suspiciunile.
Casa Albă a recunoscut diagnosticul de insuficiență venoasă cronică, dar a evitat să ofere detalii despre RMN-uri și alte evaluări până când a fost presată de reporteri.
Bărbatul acuzat de uciderea activistului conservator Charlie Kirk a avut joi prima apariție fizică într-o sală de judecată din Utah, în timp ce judecătorul analiza nivelul de acces pe care îl vor avea mijloacele de informare în masă în acest caz, scrie BBC.
Judecătorul cântărește transparența, în timp ce apărarea cere limitarea camerelorAvocații inculpatului, Tyler Robinson (în vârstă de 22 de ani), și Biroul Șerifului din comitatul Utah au solicitat instanței interzicerea camerelor, argumentând că mediatizarea extinsă ar putea influența negativ un potențial juriu.
O coaliție de instituții media naționale și locale, alături de văduva lui Kirk, a cerut ferm transparență.
Judecătorul a decis că camerele vor fi permise în sala de judecată, deși unele restricții rămân în analiză.
Cazul de mare profil ar putea duce la pedeapsa cu moarteaRobinson se confruntă cu mai multe capete de acuzare, inclusiv omor calificat, și ar putea primi pedeapsa cu moartea dacă va fi găsit vinovat.
El nu a formulat încă un răspuns la acuzații.
Autoritățile spun că s-a predat după o amplă urmărire la nivel național, fiind convins de tatăl său, care l-a recunoscut în imaginile făcute publice.
La apariția de joi, Robinson a sosit cu mâinile și gleznele încătușate, dar purtând haine civile, și a zâmbit scurt membrilor familiei aflați în sala de judecată.
Dispută continuă privind accesul la o audiere închisă din octombrieOrganizațiile media și văduva lui Kirk solicită în continuare publicarea unei înregistrări audio și a transcrierii unei audieri din octombrie, care a fost închisă publicului.
Judecătorul Tony Graf a declarat că trebuie să analizeze cu atenție ce poate fi desecretizat legal și a amânat o decizie finală până la 29 decembrie pentru a asigura acuratețea.
De asemenea, el a emis un ordin care interzice avocaților să facă declarații publice în afara procedurilor oficiale.
Următoarea apariție fizică a inculpatului în instanță este programată pentru 16 ianuarie.
Un punct luminos impresionant care răsare în aceste zile pe cerul estic a reaprins interesul public pentru „Steaua din Betleem”, determinând astronomii să analizeze dacă un eveniment ceresc real ar fi putut inspira povestea biblică, scrie LiveScience.
Teorii istorice indică posibile conjuncții planetare sau evenimente stelare rareCercetătorii au propus mai multe explicații pentru relatarea Nașterii, inclusiv o conjuncție strânsă între Venus și Jupiter în anul 2 î.e.n. sau o triplă conjuncție Jupiter-Saturn în anul 7 î.e.n., deși istoricii continuă să dezbată data exactă a nașterii lui Isus.
Alte teorii sugerează că steaua ar fi putut fi o explozie stelară extrem de luminoasă, vizibilă timp de mai multe săptămâni.
Deși decembrie 2025 nu aduce conjuncții importante, comete sau supernove vizibile cu ochiul liber, un obiect domină cerul nopții și alimentează speculațiile.
Jupiter se apropie de opoziție, devenind cel mai strălucitor obiect de pe cerul nopțiiJupiter va ajunge la opoziție pe 10 ianuarie 2026, moment în care Pământul se află direct între planetă și Soare, făcând ca Jupiter să fie la cea mai mică distanță și cea mai mare strălucire.
În această fază, planeta răsare la apus, atinge înălțimea maximă la miezul nopții și apune la răsărit.
Chiar și cu o lună înainte de opoziție, Jupiter răsare aproximativ două ore după apus și domină mare parte din noapte, mai ales datorită întunericului timpuriu al iernii în emisfera nordică.
O „Stea a Crăciunului” modernă, dar puțin probabil cea biblicăLa începutul lunii decembrie, Jupiter are magnitudinea –2,4 și va deveni și mai strălucitor, ajungând la –2,5 până la finalul anului 2025.
Deși aspectul său îl transformă într-un punct ceresc spectaculos al sezonului, astronomii afirmă că este improbabil ca Jupiter să fi fost adevărata Stea din Betleem, deoarece ciclul său regulat de opoziție, repetat la 13 luni, este mult prea frecvent.
Totuși, vizibilitatea impresionantă a planetei în decembrie 2025 oferă un echivalent modern și bine sincronizat pentru celebra Stea a Crăciunului.
Statele Unite și-au extins campania împotriva președintelui venezuelean Nicolás Maduro, impunând noi sancțiuni asupra membrilor familiei sale și asupra rețelei petroliere a țării, în timp ce demarează procedurile pentru confiscarea a aproape 80 de milioane de dolari în țiței de pe un petrolier interceptat în apele internaționale din apropierea Venezuelei, scrie The New York Times.
Sancțiunile vizează rudele lui Maduro și rețeaua de contrabandă cu petrolDepartamentul Trezoreriei a introdus sancțiuni împotriva a trei nepoți ai soției lui Maduro și a șase companii de shipping acuzate că au facilitat exporturi ilegale de petrol venezuelean prin operațiuni ascunse cu petroliere.
Oficialii au declarat că Venezuela s-a bazat pe transferuri directe între nave și intermediari pentru a ocoli sancțiunile existente, permițând regimului să continue să obțină venituri din vânzarea petrolului.
Washingtonul susține că noile restricții vor izola și mai mult guvernul Maduro și vor afecta principala sursă economică a regimului.
SUA urmăresc obținerea autorității legale pentru a confisca țițeiul de pe petrolierul SkipperForțele americane au urcat la bordul petrolierului Skipper în apele internaționale și au preluat controlul asupra unei nave sancționate anterior pentru transport de petrol iranian ilegal.
Administrația a obținut aprobarea legală pentru confiscarea navei și încearcă acum autorizarea preluării încărcăturii.
Skipper transporta aproape două milioane de barili de țiței, în valoare de aproximativ 78 de milioane de dolari, iar oficialii au precizat că echipajul era format în mare parte din cetățeni ruși.
Nava ar fi încercat să își ascundă activitatea, inclusiv printr-un transfer direct între nave lângă Curaçao cu câteva zile înainte de interceptare.
Confiscarea marchează o escaladare a strategiei SUA față de regimul MaduroOficialii americani au descris confiscarea ca parte a unui efort mai amplu de a contracara ceea ce numesc o „flotă fantomă” de petroliere folosită de Venezuela și Iran pentru a evita sancțiunile și a finanța activități ilicite.
Washingtonul a avertizat că ar putea intercepta și alte transporturi de petrol venezuelean pe măsură ce intensifică aplicarea sancțiunilor.
Analiștii spun că măsura indică o abordare mai agresivă menită să limiteze rețelele financiare ale lui Maduro și să exercite presiune directă asupra regimului.
Trezoreria include pe lista neagră noi companii de shippingSancțiunile au vizat și șase companii maritime, blocate acum din a participa la comerțul internațional.
Oficialii spun că firmele operează nave care transportă țiței venezuelean, însă nu este clar dacă SUA intenționează confiscarea acestora.
Președintele SUA Donald Trump i-a criticat dur pe republicanii din Senatul statului Indiana, după ce majoritatea acestora au votat împotriva unui plan de redistribuire susținut de Partidul Republican, gândit să creeze două noi circumscripții pentru Camera Reprezentanților ale SUA, favorabile republicanilor, înaintea alegerilor din 2026, conform Newsweek.
Trump îl vizează pe liderul Senatului și amenință cu provocări în alegerile primareTrump l-a nominalizat pe președintele Senatului, Rodric Bray, acuzându-l că a blocat propunerea și avertizând că va sprijini un contracandidat la viitoarele alegeri primare.
El a susținut că Indiana i-a oferit „victorii zdrobitoare” și că noul plan ar fi putut asigura încă două locuri pentru Partidul Republican.
Trump a afirmat că respingerea proiectului nu are „nicio justificare”, acuzându-i pe republicanii care s-au opus că acționează în linie cu democrații.
Ruptură internă în GOP după eșecul planului de redistribuire în Senatul din IndianaPropunerea a eșuat în ciuda presiunilor intense, inclusiv a contactelor directe ale lui Trump cu legislatorii și a amenințărilor publice lansate pe rețelele sociale.
Senatul din Indiana a respins harta prin voturile a 21 de republicani și ale tuturor celor 10 democrați, contrazicând decizia Camerei Reprezentanților din Indiana, care aprobase anterior proiectul.
Planul ar fi împărțit orașul Indianapolis în patru districte favorabile republicanilor, consolidând poziția partidului în alegerile din 2026 și influențând majoritatea redusă a GOP din Camera Reprezentanților.
Trump intensifică presiunea și îi acuză pe opozanți că subminează controlul republicanTrump a afirmat că Indiana avea ocazia să influențeze majoritatea republicană la nivel național în Cameră.
El i-a acuzat pe Bray și pe aliații săi că se „asociază cu democrații radicali” și i-a etichetat pe republicanii opozanți drept „fraieri ai partidului”.
Trump a avertizat că orice republican care votează împotriva redistribuirii se va confrunta cu o „primară MAGA”, promițând să își folosească influența politică pentru a-i elimina pe cei care, în opinia lui, afectează obiectivele partidului.
Senatul statului Indiana a respins o propunere importantă de redistribuire electorală susținută de președintele Donald Trump, dându-i peste cap planul de a crea două districte noi pro-republicane, înaintea alegerilor legislative din 2026, scrie CNN.
Camera a votat cu 31-19 împotriva măsurii, 21 de republicani alăturându-se democraților în opoziția față de noua hartă electorală.
O lovitură puternică pentru agenda de redistribuire a lui TrumpVotul subminează campania de presiune desfășurată timp de luni de zile de Trump, care a inclus două vizite ale vicepreședintelui JD Vance la Indiana, intervenții directe ale Casei Albe și amenințări publice de a susține contracandidați în alegerile primare împotriva senatorilor republicani care respingeau propunerea.
Decizia scoate în evidență limitele capacității președintelui de a influența poziția unei majorități dominate de republicani, chiar și într-un stat profund conservator.
Senatorii invocă opoziția alegătorilor și riscurile unui efect politic inversPreședintele Senatului din Indiana, Rodric Bray a declarat că, deși republicanii își doresc majorități în Congres, mulți legislatori consideră că redesenarea hărților la mijlocul ciclului electoral nu garantează beneficii strategice la nivel național.
Mai mulți senatori, inclusiv republicanul Greg Goode, au raportat o opoziție masivă din partea alegătorilor și au avertizat că noile districte ar putea slăbi în timp sprijinul republican în anumite zone.
Goode a criticat presiunile politice crescânde și a menționat că a fost ținta unui atac de tip „swatting” după ce Trump l-a numit „RINO” – Republican in name only (Republican doar cu numele – termen folosit pentru republicanii considerați neloiali), pe rețelele sociale.
Diviziunile interne se adâncesc pe fondul amenințărilor din partea aliaților lui TrumpSenatorii favorabili redistribuirii, precum Liz Brown, au susținut că noile hărți sunt esențiale pentru maximizarea reprezentării republicane în Congres.
Aliați ai lui Trump, inclusiv Donald Trump Jr., Club for Growth și Turning Point USA, au promis să ducă o campanie agresivă împotriva senatorilor republicani care au votat împotriva proiectului.
În ciuda acestor presiuni, mulți legislatori au afirmat că opinia publică și stabilitatea politică pe termen lung sunt mai importante decât câștigurile partizane imediate.
Conducerea din Indiana se confruntă cu un climat politic tensionatPe parcursul dezbaterii, Bray și mai mulți senatori au fost amenințați, inclusiv prin tentative de „swatting”, deși autoritățile nu au stabilit legături clare cu un anumit grup sau campanie.
Guvernatorul Mike Braun și liderul Camerei Reprezentanților, Todd Huston, au susținut planul lui Trump, însă respingerea acestuia în Senat marchează o ruptură față de presiunea politică la nivel național într-o instituție legislativă dominată de republicani.
