În luna februarie 2026 s-au eliberat 2386 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale,
în creştere cu 35,0% faţă de luna ianuarie 2026. De asemenea, s-au eliberat 488 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu 29,4% faţă de luna ianuarie 2026.
Se înregistrează o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-8,8%) şi o creștere a suprafeței utile totale (+8,7%) comparativ cu luna
februarie 2025.
În ceea ce privește numărul de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale s-a înregistrat, de asemenea, o scădere de 3,9%.
În primele două luni din 2026 s-au eliberat 4154 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 8,4% faţă de perioada similară din 2025. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-130 autorizaţii), Sud-Est (-120), Nord-Vest (-63), Centru şi Bucureşti-Ilfov (-43 fiecare) şi Nord-Est (-32). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+29 autorizaţii) şi Sud-Muntenia (+21).
Un atac atribuit Statelor Unite a lovit marți dimineață orașul iranian Isfahan, provocând o explozie masivă și o minge de foc vizibilă pe cer. Zona vizată găzduiește una dintre instalațiile nucleare importante ale Iranului, unde ar putea fi depozitate cantități de uraniu îmbogățit. Președintele american Donald Trump a distribuit imagini video cu atacul, în care se văd explozii puternice în apropierea unor poziții militare din zona muntelui Soffeh. Iranul nu a confirmat oficial lovitura până în acest moment, mai scrie AP.
This is NOT what people think it is.
The U.S. just dropped 2,000-lb bunker busters on Iran…
But it wasn’t a “missile city.”
• Donald Trump shared footage of massive explosions
• Strike hit a large ammunition depot in Isfahan
• Secondary explosions = stored weapons… pic.twitter.com/4XR8jbwot9
— welomoney (@finscann) March 31, 2026
Imagini satelitare realizate înainte de izbucnirea conflictului sugerau că Iranul ar fi mutat o parte din stocul său de uraniu îmbogățit într-un tunel al centrului nuclear din Isfahan.
Iranul lovește un petrolier în apropierea DubaiuluiLa scurt timp după atacul asupra Isfahanului, un petrolier kuweitian complet încărcat a fost lovit de o dronă iraniană în apele din apropierea Dubaiului. Nava a luat foc, însă incendiul a fost stins ulterior, potrivit autorităților din Emiratele Arabe Unite. Resturi provenite de la o dronă interceptată au căzut într-o zonă rezidențială din Dubai, rănind patru persoane. În paralel, Bahrainul a activat sirenele de raid aerian, iar Arabia Saudită a anunțat că a interceptat trei rachete balistice lansate spre capitala Riad.
Victime în creștere și reuniune de urgență a Consiliului de SecuritateÎn paralel cu escaladarea conflictului, situația de securitate din regiune rămâne extrem de tensionată. Israelul a anunțat moartea a patru soldați în luptele din Liban, unde armata israeliană se confruntă cu gruparea Hezbollah. În mai puțin de 24 de ore au fost uciși și trei membri ai forțelor de menținere a păcii ale ONU, determinând convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate.
Potrivit datelor oficiale, peste 1.900 de persoane au murit în Iran de la începutul conflictului. În Israel au fost raportate 19 victime, iar în Liban peste 1.200 de oameni au fost uciși, în timp ce peste un milion au fost nevoiți să își părăsească locuințele.
Decizia a fost luată luni, iar măsurile includ interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru persoanele și entitățile vizate, precum și interzicerea exportului către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă sau pentru monitorizarea comunicațiilor.
În plus, cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să pună la dispoziție fonduri celor incluși pe listă. În urma ultimei revizuiri, lista cuprinde 262 de persoane și 53 de entități.
Cine este vizat de sancțiuniRegimul de sancțiuni al UE, introdus în 2011 și prelungit anual, vizează persoane și instituții considerate responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv detenții arbitrare, tortură, violențe și restrângerea libertății de exprimare.
Pe listă se regăsesc în special membri ai aparatului de securitate și ai sistemului judiciar din Iran, precum structuri ale Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), poliția moralității, oficiali ai forțelor de ordine și judecători implicați în condamnări controversate.
De-a lungul timpului, UE a inclus pe listă și oficiali de rang înalt, precum Ebrahim Raisi, dar și foști miniștri, șefi ai poliției și comandanți ai IRGC, structura-cheie de securitate a regimului, implicați în represiune și încălcări ale drepturilor omului.
Din 2022, Uniunea Europeană a extins semnificativ aceste măsuri, prin mai multe pachete succesive de sancțiuni, pe măsură ce au crescut îngrijorările legate de acțiunile autorităților iraniene.
Reacția UE: Violență și detenții arbitrare„Condamnăm utilizarea violenței, detențiile arbitrare și tacticile de intimidare folosite de forțele de securitate împotriva demonstranților”, se arată în declarația transmisă în numele Uniunii Europene de înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, în ianuarie 2026.
Oficialii europeni au cerut eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute pentru exercitarea drepturilor fundamentale. De asemenea, au insistat asupra obligației autorităților iraniene de a respecta libertatea de exprimare, de asociere și dreptul la protest pașnic, precum și accesul la informații, inclusiv prin restabilirea internetului.
Sancțiuni și pentru programul nuclearUniunea Europeană leagă sancțiunile nu doar de situația drepturilor omului, ci și de riscurile de securitate generate de Iran în regiune.
„UE a adoptat sancțiuni ample ca răspuns la reprimarea brutală și încălcările drepturilor omului, dar și la amenințările la adresa securității regionale”, se arată într-o altă declarație a Consiliului UE din luna martie, care face referire inclusiv la programele nuclear și balistic ale Iranului.
Oficialii europeni avertizau încă de atunci asupra consecințelor majore economice în cazul escaladării tensiunilor și subliniau importanța evitării perturbării rutelor strategice, precum Strâmtoarea Hormuz.
State din afara UE susțin măsurile„UE își exprimă solidaritatea cu poporul iranian, care își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, libertate și demnitate”, se arată în declarațiile oficiale.
Mai multe state europene din afara UE, inclusiv Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Ucraina, s-au aliniat acestei poziții.
Procurorii DNA fac percheziții în această dimineață la Autoritatea Rutieră Română, suspectând săvărșirea mai multor fapte de corupție.
Faptele suspectate a fi săvârșite sunt trafic de influență, cumpărare de influență, dare de mită și grup infracțional organizat.
În atenția procurorilor se află chiar directorul ARR, Cristian Anton.
Anchetatorii suspectează că examenele în cadrul ARR, din mai multe județe, se dădeau fie de alte persoane, fie cu răspunsurile oferite în timpul examenului, contra unor sume de bani. Sumele ar fi variat între 600 și 1500 de euro pentru un examen.
DNA lucrează de mai mult timp în acest dosar, așa că procurorii cred că situația a ajuns la nivel de fenomen, fiind regăsită nu numai în București ci și în județe ca Mehedinți și Arad.
Perchezițiile DNA se desfășoară la instituții și la domiciliul unor persoane fizice, suspecții urmând să fie aduși la București.
La domiciliile unor persoane, procurorii DNA au găsit deja sume de bani.
Știre în curs de actualizare
În Europa, patru selecționate își vor asigura calificarea la Cupa Mondială de fotbal în urma unor dueluri decisive.
Kosovo primește vizita Turciei, gazdele sperând să obțină prima calificare din istorie la un turneu final mondial. Turcia, care a trecut în semifinala play-off-ului de România, nu s-a mai calificat de la ediția din 2002.
Într-un alt meci cu miză uriașă, Italia este obligată să învingă, în deplasare, Bosnia și Herțegovina pentru a evita ratarea prezenței la cel de-al treilea Campionat Mondial consecutiv.
Alte confruntări din barajele europene programează duelurile Suedia – Polonia și Cehia – Danemarca.
Toate partidele sunt programate de la ora 21:45.
În paralel, ultimele două locuri la Cupa Mondială de fotbal vor fi decise în barajele intercontinentale.
Congo primește replica formației din Jamaica, de la ora 0:00. Iar Irak se va duela cu Bolivia, miercuri dimineață, de la ora 6:00, pe teren neutru, în Mexic.
Irak nu a mai participat la Campionatul Mondial din 1986, Congo (fostul Zair) din 1974, iar Bolivia din 1994.
Schimbarea necesită semnătura Administrației Federale a Aviației (FAA), iar procedurile administrative sunt încă în curs, potrivit Le Figaro.
„Schimbarea numelui unui aeroport ține de competența locală, iar FAA nu aprobă schimbările de nume ale aeroporturilor”, a indicat agenția într-un comunicat, confirmând totuși că trebuie să îndeplinească o serie de formalități pentru a valida această schimbare.
De la revenirea sa la putere în 2025, Donald Trump și-a pus amprenta asupra unor locuri emblematice din Statele Unite.
Astfel, el și-a adăugat numele la prestigiosul centru de spectacole Kennedy Center, a cărui program cultural l-a modificat, anulând în special evenimentele LGBT+.
Semnătura sa va apărea pe viitoarele bancnote ale țării, o premieră pentru un președinte în exercițiu, iar lucrările sale pentru o sală de bal la Casa Albă au fost larg criticate.
Declarația premierului a fost făcută la evenimentul „Masa rotundă a Guvernului României – Următorul salt al Europei de Sud-Est”.
„Nicio zonă care nu are o anumită siguranță nu va beneficia de investiții masive care să genereze siguranță și prosperitate pentru locuitorii ei. Nici o zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinație de infrastructură civilă și militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată care să asigure o portanță pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinația de dezvoltare economică și de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca frontiera de est să fie una mai puternică”, a spus Ilie Bolojan.
El a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, care, susține el, a contribuit și va contribui la creșterea competitivității. Șeful Guvernului a amintit în acest context piețele extinse, consumatorii, forța de muncă, extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene.
„Extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate”„Extinderea Uniunii a fost pentru țările în care Uniunea s-a extins, și cred că ar fi și pentru țările în care noi susținem să ne extindem, un factor stimulativ pentru buna guvernare a acestor țări.
Rămânerea în urmă a țărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric și geografic, este și o cauză a unui deficit de bună guvernare. Și toate țările care au intrat în Uniunea Europeană, doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene, au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătățire a calității guvernării, care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătățit calitatea vieții și care a crescut standardele oamenilor”, a mai spus premierul.
El a spus că România este un astfel de exemplu și că țara noastră „și-a îmbunătățit mult calitatea vieții, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergență, de la aderarea la Uniune din 2007 și până astăzi”.
Șeful Guvernului crede că „extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică, importantă, pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea registra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.
Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal.
Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației.
Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea.
Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie.
Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă.
Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”.
Desfășurarea de trupe SUAÎn ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre.
Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului.
Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii.
Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze.
Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale.
Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.
Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran.
Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși.
Israel: Nu există un calendar pentru războiPM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia.
„Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax.
El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”.
Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene.
Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el.
„Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el.
Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea.
„Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.
