Agregator de ştiri

Avertismentul vine în contextul creșterii puternice a utilizării medicamentelor din clasa GLP-1, scrie Reuters.

Potrivit unui studiu JPMorgan, aproximativ 10 milioane de persoane din Statele Unite au utilizat anul trecut medicamente precum Ozempic și Wegovy, produse de Novo Nordisk.

Heineken avertizează că medicamentele pentru slăbit ar putea reduce consumul de bere

Heineken, al doilea cel mai mare producător de bere din lume, după AB InBev, le-a transmis operatorilor de puburi și baruri că medicamentele GLP-1 pot reduce dorința de a consuma alcool și pot afecta vânzările de bere și cidru.

Persoanele care folosesc aceste tratamente se simt sătule mai repede și beau mai puțin alcool. Compania a avertizat că obiceiul de a bea mai multe halbe de bere la o singură ieșire ar putea deveni tot mai puțin obișnuit.

Ce recomandă Heineken puburilor și barurilor

În prezentarea trimisă luna aceasta, Heineken recomandă localurilor să promoveze berea servită în pahare mai mici, băuturile fără alcool sau cu un conținut redus de alcool și consumul de băuturi alături de porții mici de mâncare.

În caz contrar, puburile și barurile riscă să piardă clienți și să înregistreze vânzări mai mici, pe măsură ce medicamentele pentru slăbit devin tot mai populare în Marea Britanie.

Industria băuturilor alcoolice se confruntă deja de mai mulți ani cu scăderea vânzărilor pe unele piețe importante, deoarece consumatorii beau mai puțin din motive de sănătate sau financiare.

Heineken a declarat pentru Reuters că prezentarea face parte din comunicarea periodică a companiei cu operatorii din industria ospitalității din Marea Britanie, pentru a-i ajuta să înțeleagă schimbările de pe piață.

„Observăm unele schimbări în comportamentul de consum al utilizatorilor de GLP-1 și vom continua să monitorizăm modul în care aceste comportamente evoluează în 2027”, a transmis Heineken.

Compania a explicat că persoanele care folosesc aceste medicamente nu renunță complet la alcool, dar aleg tot mai des cantități mai mici, băuturi cu un conținut redus de alcool și produse premium.

Ce arată datele despre consumul de alcool

Europa este cea mai mare piață a Heineken în ceea ce privește veniturile, însă creșterea a fost modestă. Marea Britanie se numără printre piețele cu rezultate mai bune.

Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piață Circana între 2024 și 2026, gospodăriile americane în care cel puțin o persoană utiliza medicamente GLP-1 cheltuiau, după doi ani de tratament, cu aproximativ 7% mai puțin pe alcool și cu 13,5% mai puțin pe bere, comparativ cu gospodăriile în care nimeni nu folosea aceste medicamente.

Alți producători au poziții diferite. Diageo consideră că efectele asupra vânzărilor pot fi gestionate, chiar dacă utilizarea medicamentelor va crește. Carlsberg a declarat pentru Reuters că datele disponibile nu demonstrează încă o legătură clară între aceste tratamente și evoluția consumului de bere, în timp ce Anheuser-Busch InBev a refuzat să comenteze.

Suma suplimentară vine după ce un jucător a avut noroc și a câștigat premiul cel mare de la Loto 6/49 la tragerea de joi, 22 octombrie.

Biletul norocos, completat cu trei variante simple, a costat 24,50 lei și a adus un câștig de 17.760.754,40 de lei, adică peste 3,32 milioane de euro, a anunțat Loteria Română.

Biletul a fost jucat pe o aplicație mobilă. Este al treilea câștig de categoria I la Loto 6/49 în acest an.

La aceleași trageri de joi, Loteria a acordat în total 23.100 de câștiguri, în valoare de peste 19,78 milioane de lei. La Loto 5/40 s-a câștigat premiul de categoria I, de 289.656 de lei, pe un bilet jucat online.

Tragerile Loto de duminică: Reportul cumulat de la Noroc depășește 1,51 milioane de lei

Reportul cumulat de la Noroc depășește 1,51 milioane de lei, adică peste 283.000 de euro. La Joker, categoria I are un report de peste 460.900 de lei (peste 86.100 de euro), iar categoria a II-a, de peste 289.700 de lei.

La Loto 5/40, reportul de la categoria a II-a depășește 39.300 de lei, iar la Super Noroc se înregistrează un report cumulat de peste 68.700 de lei.

Parchetul General cere o reacție fermă și coordonată a instituțiilor statului în fața violenței din școli. În poziția prezentată vineri cu privire la escaladarea violenței în unitățile de învățământ, procurorul general al României atrage atenția că agresiunile din școli nu reprezintă doar o problemă educațională, ci și una de ordine publică, atunci când sunt comise infracțiuni.

„Violența în școli este inacceptabilă. Protejarea vieții și integrității copiilor și profesorilor reprezintă o obligație fundamentală a statului”, subliniază procurorul general.

Acesta cere ca autoritățile să acționeze cu fermitate pentru aplicarea legii: „Orice faptă de natură penală trebuie investigată cu maximă responsabilitate, profesionalism și celeritate, iar persoanele care au încălcat legea trebuie să răspundă în condițiile prevăzute de aceasta.”

Atenție sporită la amenințările online și la obiectele periculoase

De asemenea, procurorul general cere autorităților să nu ignore semnele care ar putea indica pregătirea unor acte de violență.

„Semnalele de alarmă nu trebuie să fie ignorate până în momentul în care se produc tragedii”, atrage atenția acesta.

Amenințările din mediul online, manifestările de extremism, accesul la obiecte periculoase și indiciile concrete privind pregătirea unor agresiuni se numără printre riscurile evidențiate de procurorul general.

Acesta a comunicat că susține inițiativa Guvernului de a întări colaborarea dintre procurori, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și instituțiile responsabile de protecția minorilor. Scopul este identificarea din timp a pericolelor, prevenirea faptelor grave și intervenția eficientă a autorităților, în limitele competențelor legale.

În același timp, intervențiile trebuie să respecte drepturile minorilor, prezumția de nevinovăție și principiul proporționalității. Aplicarea legii trebuie însoțită și de măsuri de prevenire, educație și sprijin psihologic.

„Siguranța în școli nu este opțională. Este o obligație a statului și un drept al fiecărui copil și profesor”, a transmis procurorul general.

Incidente violente în școlile din România

Mai multe cazuri de agresiune au fost înregistrate recent în unități de învățământ din România.

La Pitești, un elev de 15 ani a rănit joi doi colegi de liceu. Adolescentul a introdus în școală un obiect tăietor-înțepător, cu care i-a provocat o rană la antebraț unuia dintre colegi. Un alt elev a fost agresat fizic. Una dintre victime a ajuns la spital, iar polițiștii au început cercetările pentru stabilirea împrejurărilor incidentului.

Un alt caz a avut loc la o școală din comuna Merișani, județul Argeș. O femeie de 58 de ani a agresat doi elevi după un conflict dintre unul dintre copii și nepotul ei. Femeia a fost reținută pentru 24 de ore, iar ulterior a fost plasată sub control judiciar.

Cel mai grav incident recent s-a produs luni, 19 octombrie, la Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” din Bistrița. Un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară de matematică, în vârstă de 28 de ani, și un coleg de 12 ani. Ambele victime au ajuns la spital, iar profesoara a fost operată. Ulterior, polițiștii au emis ordine de protecție provizorii pentru profesoară și șase elevi. Suspectul a fost internat într-o clinică de specialitate.

Tot în județul Bistrița-Năsăud, miercuri, un băiat de 14 ani a ajuns la spital după ce a fost agresat de doi adolescenți, de 15 și 16 ani, pe un teren din afara localității Mărișel. Incidentul s-a produs în afara școlii.

Ministerul Educației vrea încă 1.000 de paznici în școli

După atacurile recente, ministrul Educației, Sorin Costreie, a anunțat că va solicita suplimentarea personalului de pază din școli cu aproximativ 1.000 de posturi. Acestea ar urma să fie repartizate în unitățile de învățământ unde este cea mai mare nevoie de protecție.

Ministrul propune și creșterea numărului de consilieri psihologici, precum și modificarea legislației pentru ca agresiunile împotriva profesorilor să fie pedepsite mai aspru, după modelul aplicat personalului medical.

Costreie ia în calcul și verificarea ghiozdanelor elevilor la intrarea în școli, precum și instalarea unor detectoare de metale, pentru a împiedica introducerea obiectelor periculoase. El a recunoscut însă că aceste controale ar putea întârzia începerea cursurilor, mai ales în unitățile cu mii de elevi.

În paralel, premierul Luca Niculescu a cerut elaborarea unui plan de prevenire a violenței, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, reprezentanții părinților, psihologii și profesorii. Planul ar urma să includă o prezență preventivă mai mare în zonele școlare, toleranță zero față de violență și portul armelor albe, precum și sprijin psihologic pentru elevi.

Petrolul Brent, referința pentru piața europeană, a atins vineri 114,45 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni, potrivit Financial Times. Petrolul se îndreaptă astfel spre a treia săptămână consecutivă de creșteri, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al incertitudinilor privind aprovizionarea globală cu energie.

Creșterea prețurilor energiei vine într-un moment în care investitorii sunt deja îngrijorați de costurile ridicate ale finanțării și de amploarea investițiilor în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale.

Pierderi puternice pe Wall Street. Nasdaq 100 a scăzut cu aproape 3%

Valul de vânzări a început joi pe Wall Street, unde indicele Nasdaq 100, dominat de companiile tehnologice, a pierdut 2,9%, iar S&P 500 a încheiat ședința cu o scădere de 1,2%.

Declinul a fost alimentat de îndoielile investitorilor privind capacitatea marilor companii tehnologice de a transforma cheltuielile de sute de miliarde de dolari pentru inteligența artificială în profituri pe termen lung.

În centrul îngrijorărilor se află investițiile în centre de date, semiconductori și infrastructură de calcul, finanțate în unele cazuri prin împrumuturi tot mai mari.

Planurile de cheltuieli anunțate de Meta au reaprins dezbaterea privind rentabilitatea investițiilor în AI. Acțiunile companiei au pierdut aproximativ 7% joi, în timp ce CoreWeave, furnizor de infrastructură cloud pentru inteligența artificială, a scăzut cu peste 10%.

Investitorii se tem că ritmul cheltuielilor ar putea depăși capacitatea companiilor de a genera venituri suficiente pentru recuperarea investițiilor.

Bursele asiatice, lovite de valul de vânzări. Scăderi de până la 4% în Coreea de Sud

Efectele declinului de pe Wall Street s-au extins vineri asupra piețelor asiatice, în special în Japonia și Coreea de Sud, două economii puternic expuse industriei semiconductorilor.

Indicele japonez Nikkei 225 a pierdut până la 2% în timpul tranzacțiilor, ducând scăderea acumulată în această săptămână la aproape 4%.

În Coreea de Sud, indicele Kospi a coborât cu până la 4% și se îndreaptă către a patra săptămână consecutivă de pierderi.

Bursa sud-coreeană a pierdut aproximativ o cincime din valoare în cursul lunii octombrie, iar indicele se află cu peste 40% sub maximul istoric înregistrat în iunie, potrivit Financial Times.

Printre cele mai afectate companii se numără producătorii de cipuri de memorie Samsung Electronics și SK Hynix, ale căror acțiuni au scăzut cu 4,1%, respectiv 2,6%. Cele două companii reprezintă împreună aproximativ jumătate din ponderea indicelui Kospi.

SK Hynix a anunțat vineri că renunță la planurile de listare în Statele Unite a companiei Solidigm, producător de memorii flash cu sediul în California, invocând condițiile recente de pe piețele de capital și evoluția cotațiilor bursiere.

În Japonia, acțiunile SoftBank, unul dintre investitorii importanți în OpenAI, au pierdut 6%, ducând declinul săptămânal la aproape 15%.

Sumco, producător japonez de materiale utilizate în fabricarea semiconductorilor, a înregistrat o scădere de 7,8%.

Investitorii caută siguranță în obligațiuni și în yenul japonez

Pe măsură ce acțiunile companiilor tehnologice au pierdut teren, investitorii au început să cumpere obligațiuni guvernamentale, considerate active mai sigure în perioadele de volatilitate.

În Japonia, cererea puternică pentru titlurile de stat a determinat scăderea randamentului obligațiunilor cu maturitate de zece ani cu 0,09 puncte procentuale, până la 2,77%.

Randamentele obligațiunilor evoluează în direcția opusă prețurilor, astfel că scăderea acestora indică o creștere a cererii.

Yenul japonez s-a apreciat cu până la 0,3% în tranzacțiile de dimineață, atingând cel mai ridicat nivel din ultima lună, de aproximativ 156,3 yeni pentru un dolar.

Un trader valutar din Tokyo, citat de Financial Times, a explicat că investitorii încearcă să evalueze riscul unei deteriorări a perspectivelor sectorului AI și caută locuri sigure în care să își păstreze lichiditățile.

Shoki Omori, strateg pentru instrumente cu venit fix la Deutsche Bank, consideră că îngrijorările privind amploarea investițiilor marilor operatori de infrastructură cloud și nivelul împrumuturilor contractate pentru finanțarea acestora au determinat transferul capitalului spre obligațiunile guvernamentale americane.

Potrivit acestuia, aprecierea yenului reduce presiunea asupra Băncii Japoniei pentru accelerarea majorărilor de dobândă.

China este deja în piață „bear”, după o scădere de peste 20%

Presiunea se resimte și pe piața chineză. Indicele CSI 300 a scăzut vineri cu aproximativ 1% și rămâne într-o piață „bear”, termen utilizat pentru o scădere de cel puțin 20% față de un maxim recent.

Indicele a pierdut peste o cincime din valoare față de vârful atins la sfârșitul lunii iunie.

În Taiwan, unde sunt concentrate unele dintre cele mai importante capacități de producție a semiconductorilor la nivel mondial, piața bursieră a rămas închisă vineri din cauza unei avertizări de taifun.

Bursa de la București, în scădere ușoară

Bursa de Valori București înregistra vineri dimineață o scădere moderată, în contextul turbulențelor de pe piețele financiare internaționale.

Indicele principal BET, care urmărește evoluția celor mai importante companii listate, era în scădere cu 0,26%, la 34.928,32 puncte, potrivit datelor BVB de la ora 10:42.

Pe parcursul dimineții, indicele a fluctuat între 34.899,50 și 35.029,09 puncte.

Jandarmeria Capitalei a făcut apel la responsabilitate, pentru că siguranța tuturor trebuie să rămână o prioritate.

Blocarea circulației poate crea situații periculoase atât pentru participanți, cât și pentru ceilalți cetățeni. De asemenea, poate îngreuna deplasarea ambulanțelor, a autospecialelor de pompieri și a altor echipaje de intervenție, precum și circulația mijloacelor de transport în comun.

Echipele de dialog ale Jandarmeriei Capitalei se află în față la Curtea de Apel București, pentru a comunica permanent cu participanții, pentru a oferi informații și pentru a explica prevederile legale aplicabile.

Jandarmeria roagă susținătorii adunați să dea dovadă de calm, să coopereze cu forțele de ordine și să contribuie la desfășurarea adunării publice în condiții de siguranță, pentru ca fiecare persoană să își poată exprima punctul de vedere în siguranță, fără ca acest lucru să pună în pericol alte persoane.

Vineri, Călin Georgescu a fost adus la Curtea de Apel București, unde judecătorii urmează să decidă dacă fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne în arest preventiv sau va fi plasat în arest la domiciliu.

Instanța analizează contestația formulată de procurorii DIICOT împotriva unei decizii prin care Tribunalul București a dispus înlocuirea măsurii preventive.

Mai mulți susținători ai fostului candidat la alegerile prezidențiale s-au adunat în față la Curtea de Apel București, scandând „Călin nevinovat”.

Philadelphia 76ers a învins vineri formația Cleveland Cavaliers cu scorul de 114-106, revenind de la un deficit de 29 de puncte. LeBron James a contribuit cu 17 puncte, 10 recuperări, cinci pase decisive și trei intercepții, iar după meci a răspuns ironic criticilor lansate de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, privind comportamentul său în timpul intonării imnului național.

La 41 de ani, James a avut parte de un debut pe teren propriu în tricoul lui Philadelphia pe care îl va ține minte. Potrivit datelor NBA, aceasta a fost cea mai mare revenire într-o victorie din cariera baschetbalistului american.

Succesul vine după o altă victorie importantă, 106-100 în deplasare cu New York Knicks, în meciul de deschidere a sezonului. Astfel, noua echipă a lui LeBron James a început campania învingând campioana en-titre din NBA, New York Knicks și finalista Conferinței de Est, Cleveland, fosta formație a starului american.

Tyrese Maxey a fost principalul marcator de la 76ers în victoria cu Cleveland, cu 32 de puncte, în timp ce Joel Embiid a contribuit cu 24 de puncte. Jaylen Brown a încheiat partida cu 21 de puncte și opt recuperări, iar VJ Edgecombe a adăugat 11 puncte, șapte recuperări și șase pase decisive.

Cleveland a controlat prima parte a întâlnirii și a intrat la pauză cu un avantaj de 69-45. După reluare, însă, gazdele au schimbat ritmul și au marcat 69 de puncte în partea secundă, față de numai 37 ale adversarilor. Philadelphia a preluat conducerea pentru prima dată la scorul de 96-95, prin Joel Embiid, cu mai puțin de șapte minute înainte de final.

Donovan Mitchell a fost cel mai bun marcator al lui Cleveland, cu 32 de puncte și 10 recuperări, iar Evan Mobley a contribuit cu 18 puncte și opt recuperări.

LeBron James, răspuns ironic la criticile lui Donald Trump

Victoria a fost însoțită de o nouă controversă publică între LeBron James și președintele american Donald Trump. Acesta din urmă l-a criticat pentru comportamentul său în timpul intonării imnului național american, înaintea meciului de deschidere a sezonului, disputat împotriva echipei New York Knicks, la Madison Square Garden.

Trump a susținut că baschetbalistul ar trebui „să-și ceară scuze tuturor acelor mari războinici și eroi care au murit pentru drapelul american și pentru tot ceea ce reprezintă țara noastră”, calificând comportamentul acestuia drept „o rușine totală”.

Președintele american a reacționat după apariția unor imagini în care James făcea mișcări de încălzire, asemănătoare unui swing de golf și unei aruncări la coș, în timp ce era intonat imnul.

Întrebat despre criticile lui Trump după victoria în fața lui Cleveland, James a răspuns ironic: „Probabil că astăzi nu are prea multe știri la birou”, potrivit Associated Press.

LeBron: „Pot avea un impact mai mare în afara terenului decât pe teren”

Disputa dintre cei doi se înscrie într-un conflict public mai amplu, în condițiile în care James s-a implicat de-a lungul anilor în cauze sociale, în special în perioada mișcării „Black Lives Matter”, și a criticat în repetate rânduri pozițiile președintelui american.

„Aceasta este o țară frumoasă și nu vom permite niciodată unei singure persoane să dicteze cât de puternici suntem”, declara James într-un mesaj anterior, în contextul controverselor legate de Trump.

Baschetbalistul a explicat, de asemenea, că influența sa publică depășește limitele terenului de joc și că își dorește să folosească notorietatea pentru a-i inspira și sprijini pe ceilalți.

„Știu în continuare ce fac pe teren și, evident, dau totul pentru baschet, dar, în acest moment, pot avea un impact mai mare în afara terenului decât pe teren. Vreau să continui să-i inspir pe oameni prin felul în care joc, dar sunt multe alte lucruri pe care le pot face în afara terenului pentru a contribui la educarea oamenilor, pentru a-i inspira, a-i uni și a le da putere”, afirma LeBron James.

La 41 de ani, baschetbalistul american evoluează în al 24-lea său sezon NBA, record al ligii, și a început o nouă etapă a carierei la Philadelphia 76ers. În primele două partide ale sezonului, el a demonstrat că poate contribui atât prin experiență și joc defensiv, cât și prin aportul ofensiv.

„M-am săturat de toate astea. Nu mai pot continua! Iubita m-a părăsit din cauza părului ăstuia”, a spus britanicul în timpul transmisiunii, potrivit Corriere.

S-a plâns că părul i-a crescut prea mult, că îl deranjează și că uneori îi miroase chiar a pește. „Manchester United nu mă va mai ajuta să duc la capăt provocarea. Îmi cer sincer scuze tuturor fanilor lui Manchester United. Nu mai suport”, ar fi adăugat el.

O glumă care a durat doi ani

Ilett credea că lansează un pariu nevinovat atunci când a promis, în octombrie 2024, că nu se tunde până la cinci victorii consecutive ale „diavolilor roșii”.

Până la 743 de zile, adică acum câteva zile, Manchester United jucase 100 de meciuri fără să reușească seria.

Între timp, părul i-a crescut atât de mult încât era nevoie de o echipă de trei oameni, cu perii și multă răbdare, ca să-l facă să devină prezentabil. Contul lui de Instagram, The United Strand, a ajuns la 1,5 milioane de urmăritori.

Cinci antrenori și nicio serie de cinci victorii

De la începutul provocării, pe banca lui United s-au perindat cinci antrenori. Erik ten Hag a fost primul, urmat de interimarul Ruud van Nistelrooy, care s-a oprit la două victorii la rând. A venit apoi Ruben Amorim, care n-a trecut niciodată de trei succese consecutive și a ajuns între timp antrenor la AC Milan. Nici scurtul mandat al lui Darren Fletcher nu a adus seria mult așteptată.

Cel mai aproape a fost Michael Carrick, cu patru victorii la rând în fața lui Manchester City, Arsenal, Fulham și Tottenham. Al cincilea meci, cu West Ham, s-a terminat 1-1, iar londonezii, care aveau să retrogradeze la final de sezon, au resetat numărătoarea. Reacția lui Ilett, transmisă live, a fost urmărită atunci de peste 160.000 de oameni.

Ilett a promis că, odată tuns, va dona părul unei organizații caritabile, care face peruci din păr natural pentru copiii care și-au pierdut părul.

Paul Vătămanu, un antreprenor de succes în domeniul construcțiilor și fost consilier local în Italia, îi critică pe românii care regretă perioada Ceaușescu.

„Din păcate, încă suntem prinși în aceleași comparații și prejudecăți: Ăla era mai bun decât ăsta!, Era mai bine pe vremea lui Ceaușescu! și tot așa, la nesfârșit. Vorbim mult, judecăm repede și uităm să privim faptele”, a transmis Paul Vătămanu.

De asemenea, Vătămanu a vorbit despre pe cei care nu acceptă schimbările, referindu-se la cei care l-au criticat pe fostul premier Ilie Bolojan.

„Vine un om și spune lucrurilor pe nume, clar și răspicat. Explică adevărul și încearcă să ne arate calea prin care putem ieși din acest impas. Ne demonstrează zi de zi că se poate, răspunde întrebărilor și își susține faptele prin ceea ce face. Și totuși, parcă nimeni nu vede sau nu vrea să vadă!”, a scris antreprenorul.

Continuarea pe Mediafax Italia.

Un membru al unei comunități online a vrut să afle dacă românii care au locuit în străinătate, în special în Italia, simt o apropiere față de italieni.

Întrebarea lui a stârnit o amplă dezbatere la care au participat români, italieni și alții.

Cei mai mulți au subliniat apropierile lingvistice și istorice, dar și obiceiurile culturale și culinare.

De asemenea, au fost comentarii despre marile comunități românești din Italia și despre modul în care românii s-au integrat.

Nu în cele din urmă, unii au arătat locurile din Italia în care românii se simt cel mai bine. Continuarea pe Mediafax Italia.

Pentru ca progresul să devină autosustenabil, influenţele externe a trebuit să se îmbine cu ideile şi practicile locale, generând inovaţii transformatoare - de la culturi agricole mai performante şi unelte din fier, până la forme de artă revoluţionare şi instrumente financiare.

Reducerile nu vor lua forma unor concedieri directe, a explicat directorul financiar al Volvo Cars, Fredrik Hansson, pentru agenția suedeză de presă TT.

„Aspectul important este că vom face acest lucru prin plecări voluntare și printr-o abordare foarte restrictivă a angajărilor”, a declarat el.

Cele mai multe posturi vor dispărea din zona Göteborg, unde compania are sediul istoric și centre de producție.

Al doilea val în doi ani

Este a doua rundă de reduceri de personal la Volvo Cars într-un interval scurt. În mai 2025, compania a anunțat că renunță la aproximativ 3.000 de posturi, mai ales de birou, adică circa 15% din personalul administrativ. Atunci au fost afectați 1.200 de angajați și aproximativ 1.000 de consultanți din Suedia.

Tăierile au făcut parte dintr-un plan de economii de 18 miliarde de coroane suedeze, adică aproape 1,9 miliarde de dolari, lansat în aprilie 2025. Restructurarea de atunci a costat compania până la 1,5 miliarde de coroane, cu efecte resimțite până în 2026.

„Industria auto traversează o perioadă dificilă”, spunea la acel moment directorul general Håkan Samuelsson. Odată cu planul de economii, Volvo Cars și-a retras prognozele financiare pentru 2025 și 2026, invocând presiunea taxelor vamale asupra sectorului auto.

Cine controlează Volvo Cars

Pe lângă fabrica istorică din Göteborg, Volvo Cars are uzine în Belgia, Statele Unite și China, iar centre de cercetare la Göteborg și Shanghai. Acționarul majoritar este grupul auto chinez Geely, care a cumpărat compania de la Ford în 2010, pentru 1,8 miliarde de dolari.

Potrivit autorităților vamale, șoferul nu a putut prezenta documente justificative privind proveniența a 24 de drone. Acesta a declarat verbal că transportul urma ruta Bulgaria–Germania.

În urma controlului, au fost găsite 24 de drone, echipate cu sisteme de filmare și fotografiere, inclusiv camere de termoviziune, precum și două baterii inteligente de zbor. Unele echipamente aveau capacitatea de a zbura la altitudine mare.

Două dintre echipamente erau de transport, de tipul celor folosite pentru contrabanda cu țigări și aveau o capacitate de până la 80 kg fiecare.

Bunurile, evaluate la 1.011.000 de lei, au fost indisponibilizate în vederea confiscării. Autoutilitara a fost dusă la sediul Direcției Regionale Vamale Craiova pentru întocmirea documentelor de constatare și sancționare a contravenției.

Șoferul a fost amendat cu 15.000 de lei.

Nicușor Dan a fost întrebat dacă este de acord cu cancelarul german Friedrich Merz, care consideră că Europa subestimează amenințarea reprezentată de Rusia.

„Sunt pe deplin de acord cu cancelarul Merz. De obicei suntem de acord în cadrul Consiliului European”, a răspuns președintele României la întrebarea Bloomberg.

Șeful statului a explicat că amenințarea Rusiei depășește războiul convențional din Ucraina și include o serie de acțiuni îndreptate împotriva societăților europene.

„Avem războiul din Ucraina, agresiunea rusă și efectele colaterale, precum dronele care cad pe teritoriul nostru. Dar, pe de altă parte, vedem întregul război hibrid pe care rușii îl desfășoară împotriva tuturor țărilor europene, prin atacuri cibernetice, sabotaje și dezinformare. Și, bineînțeles, acest lucru afectează societățile noastre”, a afirmat Nicușor Dan.

Președintele a recunoscut că statele europene nu au fost suficient pregătite pentru această amenințare.

„Ca să fiu sincer, nu am fost pregătiți pentru un asemenea război hibrid”, a adăugat el.

Nicușor Dan: Atacurile asupra navelor din Marea Neagră nu sunt accidentale

Întrebat despre incursiunile dronelor în spațiul românesc și despre atacurile din apropierea coastelor României și Bulgariei, Nicușor Dan a făcut o distincție între incidentele produse la frontiera dunăreană și cele din Marea Neagră.

El a explicat că, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, dronele au început să pătrundă pe teritoriul României ca urmare a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

În acele situații, unele aparate puteau ajunge accidental pe teritoriul românesc, după devierea de la țintele inițiale.

În schimb, atacurile asupra navelor din Marea Neagră au un caracter diferit, potrivit președintelui.

„Dar acum, în Marea Neagră, nu este un incident. Pentru ca o dronă să lovească o navă, nava trebuie să fie țintită, pentru că spațiul este foarte mare”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului consideră că atacurile fac parte dintr-o strategie mai amplă a Moscovei.

„Imaginea de ansamblu este că Rusia încearcă să escaladeze acest război din Ucraina, încercând să provoace celelalte țări europene”, a afirmat președintele.

România a cerut sprijin suplimentar de la NATO pentru a combate dronele

Nicușor Dan a explicat că România a comandat mai multe capabilități militare prin programul european SAFE, însă livrarea acestora necesită timp.

Până la sosirea echipamentelor, autoritățile române au solicitat aliaților NATO sprijin temporar pentru consolidarea apărării.

Președintele a precizat că aceeași strategie a fost utilizată și în trecut, atunci când România s-a confruntat cu incidentele provocate de dronele care ajungeau în apropierea frontierei dunărene.

„Am comandat numeroase capabilități în cadrul programului european SAFE. Între timp, le-am cerut aliaților noștri anumite echipamente temporare. Unii dintre ei ne-au ajutat. Și acum facem același lucru”, a explicat Nicușor Dan.

El a anunțat că subiectul a fost discutat inclusiv la o reuniune NATO desfășurată săptămâna trecută.

„Am solicitat din nou anumite capabilități temporare în cadrul NATO și am obținut sprijin”, a declarat președintele.

Bloomberg: 164 de atacuri în apropierea frontierei și 112 misiuni de ridicare a avioanelor de luptă. Ce spune Nicușor Dan despre Articolul 5

Jurnaliștii Bloomberg i-au prezentat președintelui o serie de date furnizate de autoritățile române privind incidentele de securitate produse de la începutul războiului din Ucraina.

Potrivit cifrelor invocate în interviu, au fost raportate 164 de atacuri în apropierea frontierei României, iar avioanele de luptă au fost ridicate de la sol în 112 situații.

Jurnaliștii au menționat și 54 de cazuri de pătrundere neautorizată, șase drone doborâte și 81 de incidente cu drone sau fragmente identificate după cădere.

În acest context, Nicușor Dan a fost întrebat în ce moment asemenea incidente ar putea determina aplicarea Articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă în cazul unui atac armat asupra unui stat membru.

Președintele nu a indicat un prag concret și a insistat asupra necesității evitării escaladării.

„Rușii încearcă să escaladeze situația pentru a provoca toate țările europene. Iar punctul meu de vedere este că nu trebuie să intrăm în acest proces de escaladare”, a răspuns Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că România continuă consultările în cadrul NATO și că acestea pot avea loc mai frecvent atunci când situația o impune.

„Am devenit mai bine echipați pentru a răspunde acestei provocări și trebuie să rămânem calmi și să ne pregătim mai bine pentru lunile și anii următori”, a adăugat el.

„Nu vrem să escaladăm. Vrem să doborâm dronele care ajung pe teritoriul nostru”

Nicușor Dan a subliniat că România intenționează să răspundă amenințărilor militare fără să provoace o confruntare directă cu Rusia.

„Nu vrem să escaladăm, vrem să rămânem calmi și să doborâm dronele care ajung pe teritoriul nostru sau în apele noastre teritoriale”, a afirmat președintele.

El a insistat că întărirea capacităților defensive trebuie să fie însoțită de continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Și, bineînțeles, să continuăm să sprijinim Ucraina”, a completat șeful statului.

Atacurile cu drone din Marea Neagră au determinat România să accelereze investițiile în apărare

Declarațiile președintelui vin pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în apropierea apelor teritoriale ale României și Bulgariei.

În ultimele două săptămâni cel puțin șapte nave comerciale au fost vizate de atacuri în regiune, iar aproximativ 30 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți.

Incidentele au determinat România să accelereze dezvoltarea sistemelor de supraveghere maritimă și a mijloacelor de combatere a minelor și dronelor.

În același timp, NATO a anunțat întărirea capacităților de apărare în regiunea Mării Negre, inclusiv prin suplimentarea mijloacelor de patrulare și supraveghere.

România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro prin programul european SAFE, destinat investițiilor în domeniul apărării, inclusiv achizițiilor de echipamente și dezvoltării unor capacități militare.

Grupul TeraPlast (TRP), cel mai mare procesator de polimeri din Europa de Sud-Est, înregistrează o depreciere de circa 10% a preţului acţiunilor din 5 august până în prezent, în timp ce indicele de referinţă BET a coborât cu 2,7%.

Nicușor Dan a fost întrebat dacă România ia în calcul renegocierea sau anularea contractului cu Starlink, compania de comunicații prin satelit deținută de SpaceX, după problemele semnalate de autoritățile ucrainene.

Jurnaliștii Bloomberg, ce au realizat interviul cu șeful statului, au invocat controversele din Statele Unite privind responsabilitatea pentru restricționarea accesului Ucrainei la serviciile de comunicații prin satelit, în care au fost menționați Elon Musk, administrația Trump și Pentagonul.

Problemele au apărut pe 13 octombrie, când autoritățile ucrainene au constatat că unele terminale Starlink și Starshield, versiunea destinată utilizării militare, nu mai funcționau corespunzător la viteze ridicate.

Restricțiile au afectat capacitatea armatei ucrainene de a utiliza drone interceptoare împotriva atacurilor rusești, dar și alte operațiuni militare bazate pe comunicații prin satelit.

Președintele Volodimir Zelenski a acuzat că limitările nu par să fie provocate de probleme tehnice, ci reprezintă o decizie deliberată. El a explicat că autoritățile ucrainene au testat echipamentele în state ale Uniunii Europene, unde acestea funcționau la viteze mai mari, în timp ce restricțiile apăreau la intrarea pe teritoriul Ucrainei.

Răspunsul lui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a declarat că România nu intenționează să renunțe la contractul cu Starlink, în ciuda controverselor.

Președintele a respins posibilitatea unei asemenea măsuri, explicând că acordul României cu Starlink este respectat de ambele părți.

„Nu. Contractul pe care îl avem este respectat de ambele părți”, a răspuns Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că nu deține toate explicațiile tehnice privind situația din Ucraina și responsabilitatea pentru restricțiile semnalate.

„Nu am un răspuns tehnic despre ceea ce s-a întâmplat între Ucraina, Elon Musk și administrația americană. Dar, în ceea ce privește România, toate lucrurile sunt în regulă”, a declarat președintele.

Ce contracte are România cu Starlink. Ministerul Apărării a făcut achiziții de milioane de lei

România colaborează de mai mulți ani cu SpaceX, compania lui Elon Musk care operează rețeaua Starlink, atât în domeniul comunicațiilor prin satelit, cât și pentru dezvoltarea unor tehnologii care pot crește capacitatea acestor rețele.

În octombrie 2026, Ministerul Apărării Naționale a atribuit contracte pentru servicii și echipamente de comunicații prin satelit de tip Starlink sau echivalent.

Colaborarea dintre România și compania americană are însă o istorie mai lungă. În vara anului 2024, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Ministerul Apărării și SpaceX au efectuat în România un test tehnologic în premieră mondială.

Experimentul a urmărit să demonstreze că sateliții Starlink pot funcționa la o capacitate mai mare fără să interfereze cu rețelele tradiționale de comunicații prin satelit.

Potrivit ANCOM, testele au vizat posibilitatea creșterii de aproximativ opt ori a capacității rețelei în zona experimentală, comparativ cu limitele tehnice aplicabile la acel moment.

În aprilie 2025, autoritățile române au anunțat rezultate favorabile și sprijin pentru revizuirea reglementărilor internaționale privind comunicațiile prin satelit. Guvernul condus atunci de Marcel Ciolacu a salutat parteneriatul cu SpaceX.

Separat, Starlink Internet Services Limited deținea deja licență de utilizare a unor frecvențe radio în România, potrivit raportului anual ANCOM pentru 2024.

Nicușor Dan, despre presiunile lui Trump asupra Ucrainei: Europenii trebuie să contribuie mai mult

În cadrul interviului, Nicușor Dan a fost întrebat și despre presiunile administrației americane pentru ca Ucraina să accepte un acord de pace cu Rusia.

Președintele României a recunoscut rolul important al sprijinului american de la începutul invaziei ruse, dar a arătat că securitatea Ucrainei privește în primul rând Europa.

„A existat un sprijin american pentru Ucraina încă de la începutul acestui război. În al doilea rând, aceasta este, evident, mai mult o problemă europeană decât una americană. Prin urmare, este logic ca europenii să contribuie financiar mai mult la sprijinirea Ucrainei”, a explicat Nicușor Dan.

Șeful statului a subliniat că încheierea războiului este în interesul tuturor statelor, inclusiv din perspectiva consecințelor economice internaționale.

Totuși, el a insistat că negocierile trebuie să țină cont de poziția Kievului.

„Ucraina trebuie să fie parte a negocierilor”

Întrebat dacă soarta Ucrainei ar putea fi decisă în cadrul unor negocieri între Statele Unite, Rusia și China, fără acordul Kievului, președintele României a respins explicit această posibilitate.

„Nu. În ceea ce privește Ucraina și încheierea războiului, Ucraina trebuie să fie parte a negocierilor”, a declarat Nicușor Dan.

El a amintit că autoritățile ucrainene și-au exprimat în repetate rânduri disponibilitatea pentru negocieri reale de pace.

În schimb, președintele României s-a declarat sceptic în privința intențiilor Moscovei.

„Nu am sentimentul că Rusia dorește cu adevărat încheierea acestui război în acest moment”, a afirmat Nicușor Dan.

Se poate încheia războiul în timpul mandatului lui Donald Trump?

Jurnaliștii Bloomberg l-au întrebat pe președintele României dacă Donald Trump își dorește cu adevărat încheierea războiului.

Nicușor Dan a răspuns afirmativ, dar a subliniat că voința liderului american nu este suficientă pentru obținerea unui acord.

„Cred că da. Dar întrebarea este că, atunci când sunt implicate mai multe părți, toate trebuie să ajungă la un acord. Nu știu cât de departe suntem de acel moment”, a explicat președintele.

Întrebat ulterior dacă războiul s-ar putea încheia înainte de sfârșitul mandatului lui Donald Trump, Nicușor Dan și-a exprimat speranța într-o soluție rapidă, fără să avanseze un termen.

„Sper că da. Sper că războiul se va încheia curând. Dar cele două părți trebuie să ajungă la un acord și nu văd că acest război se va încheia în acest moment”, a declarat șeful statului.