Agregator de ştiri

Potrivit meteorologilor, atenționările sunt valabile în intervalul 7:00-10:00, în funcție de zona vizată.

Astfel, până la ora 9:00, ceața afectează mai multe localități din județele Maramureș, Cluj și Bistrița-Năsăud.

Concret, localitățile vizate de atenționarea meteo sunt Târgu Lăpuș (județul Maramureș); Câmpia Turzii, Viișoara, Tritenii de Jos, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Mociu, Călărași, Cămărașu, Căianu, Cătina, Țaga, Suatu, Sânmărtin, Geaca, Pălatca, Buza, Ploscoș (județul Cluj); Teaca, Lechința, Chiochiș, Șieu, Matei, Șieuț, Mărișelu, Galații Bistriței, Urmeniș, Budești, Monor, Sânmihaiu de Câmpie, Milaș, Miceștii de Câmpie, Silivașu de Câmpie (județul Bistriţa-Năsăud).

De asemenea, până la ora 10:00, codul galben de ceață va viza și mai multe localități din județele Alba, Covasna, Brașov, Mureș, Harghita și Sibiu, precum și din județele Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dolj.

Fenomenul determină reducerea vizibilității, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, potrivit ANM.

Circulație în condiții de ceață pe artere principale din mai multe judeţe, dar și pe sectoare întregi de autostradă

În acest sens, sâmbătă dimineața, Centrul INFOTRAFIC a anunțat că se circulă în condiţii de ceaţă densă în mai multe judeţe, dar şi pe sectoare întregi din A1, A2, A3 şi A7.

„Vizibilitatea în trafic este redusă din cauza ceţii la sub 200 de metri, izolat la sub 50 de metri, pe mai multe artere rutiere din judeţele Alba, Argeş, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu şi Teleorman”, anunţă, sâmbătă dimineaţă, Centrul Infotrafic.

De asemenea, în condiţii de ceaţă se circulă şi pe autostrăzile A1 Bucureşti – Piteşti (tronsoane kilometrice 11 – 36 şi 45 – 75), A2 Bucureşti – Constanţa (tronson kilometric 10 – 64), A3 Bucureşti – Ploieşti (tronson kilometric 7 – 63) şi A7 Ploieşti – Bacău (tronson kilometric 21 – 144)”, a transmis Centrul INFOTRAFIC.

Cei cinci angajați lucrau pentru o companie care gestionează jocuri de tip „răzuiește și câștigă” din Italia.

Ei sunt acuzați că au manipulat sistemele informatice pentru a afla biletele câștigătoare. Ulterior, acestea au fost cumpărate de rude și prieteni.

În total, au fost patru bilete. Două dintre bilete ofereau premii de câte șapte milioane de euro, iar celelalte două asigurau premii de câte cinci milioane de euro fiecare.

Biletele au fost achiziționate de la puncte de vânzare din diferite zone ale Italiei.

Autoritățile au realizat că este ceva în neregulă și au început o anchetă. Continuarea pe Mediafax Italia.

Un turist italian s-a declarat încântat de România, mai ales de Munții Carpați.

El a spus că a descoperit o țară interesantă, dar a dezvăluit că un lucru l-a șocat.

Este deprimant și distopic, a spus italianul după ce a văzut blocurile românești.

Bărbatul și-a prezentat experiența pe o rețea de socializare, iar mesajul său a provocat o amplă dezbatere.

La discuție au participat români și italieni, fiecare cu propriile opinii. Continuarea pe Mediafax Italia.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că traficul este oprit pe DN 11 Brașov – Târgu Secuiesc, în zona localității Prejmer, județul Brașov, din cauza unui accident.

Accidentul a avut loc prin coliziunea frontală dintre un ansamblu auto și un autoturism și s-a soldat cu decesul conducătorului autoturismului. Se circulă deviat prin interiorul localității Prejmer (ruta DN 11 Hărman – DN 10 – Prejmer – DJ 112D – DN 11 Lunca Câlnicului).

Se estimează reluarea circulației pe DN 11 după ora 09.00.

Ceață pe mai multe șosele din țară

Potrivit INFOTRAFIC, vizibilitatea în trafic este redusă din cauza ceții la sub 200 metri, izolat la sub 50 de metri, pe mai multe artere rutiere din județele Alba, Argeș, Brașov, Călărași, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Ilfov, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu și Teleorman.

În condiții de ceață se circulă și pe autostrăzile A1 București – Pitești (tronsoane kilometrice 11 – 36 și 45 – 75), A2 București – Constanța (tronson kilometric 10 – 64), A3 București – Ploiești (tronson kilometric 7 – 63) și A7 Ploiești – Bacău (tronson kilometric 21 – 144).

Polițiștii rutieri le recomandă conducătorilor auto să folosească în mod corespunzător luminile din dotarea mașinilor, să circule cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum, să crească distanța de siguranță între autovehicule, să nu se angajeze în depășiri riscante.

 

Poliția germană a anunțat că a arestat un suspect după ce a izbucnit un incendiu la o pensiune montană cunoscută sub numele de „Cuibul Vulturului”, care a fost fost folosită ca reședință de vacanță de către oficialii naziști, inclusiv de dictatorul Adolf Hitler.

Potrivit Reuters, dispecerii din Traunstein au primit o alarmă de incendiu de la clădire, iar pompierii au găsit-o cuprinsă de flăcări.

Din cauza terenului accidentat, misiunea de stingere a incendiului a fost îngreunată, iar sâmbătă dimineață, focul încă ardea. Aproximativ 200 de membri ai echipajelor de urgență intervin, a anunțat poliția, mai notează sursa citată.

Nu au fost raportate victime, iar o anchetă penală a fost demarată pentru a stabili dacă suspectul are sau nu vreo legătură cu incendiul.

Pensiunea a fost folosită în perioada regimului nazist ca sediu temporar al guvernului și a fost locul de întâlnire al lui Hitler cu mai mulți comandanți pentru planificarea invaziei URSS în 1941. În plus, se numără printre puținele monumente care au supraviețuit nevătămate bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial.

Potrivit Deutsche Welle, în prezent, clădirea este clasificată drept un monument istoric și găzduiește un restaurant popular.

Premierul canadian Mark Carney a respins în această săptămână acuzaţiile Washingtonului potrivit cărora Ottawa ar fi intenţionat să se amestece în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, care vor avea loc luna viitoare. El s-a declarat dezamăgit de comentariile făcute de ambasadorul american.

„Cei care doresc să aducă o schimbare pozitivă în Cuba: Acum este momentul”, a scris el. „Confruntați cu dezamăgirea cauzată de promisiunile încălcate, corupție și stilul de viață privilegiat al câtorva aleși, profitați de această oportunitate pentru a crea schimbarea dorită printr-un parteneriat discret cu CIA”, a adăugat Rubio, fără a oferi mai multe detalii.

Apelul este exploziv în mai multe feluri, în primul rând pentru că pare să recunoască faptul că agenția americană de informații, cu moștenirea sa controversată pe insula comunistă, este la lucru și, în al doilea rând, pentru că se referă mai mult sau mai puțin deschis la schimbarea de regim, potrivit Le Figaro. Mai târziu, CIA a postat pe X un videoclip cu instrucțiuni în spaniolă pentru cei care doreau să furnizeze informații agenției.

Cuba reacționează cu dispreț

Havana, la rândul său, a batjocorit vineri „disperarea” Statelor Unite, în urma apelului adresat cubanezilor de a colabora cu CIA. „Acum, Statele Unite lansează campanii publice de recrutare pentru CIA”, a scris ministrul adjunct de externe cubanez, Carlos Fernandez de Cossio, pe platforma X. „Trebuie să existe multă disperare sau mizerie în rândurile agenției (americane) pentru ca aceasta să fie obligată să-și vândă serviciile ca pe un tub de pastă de dinți”, a adăugat el.

Relațiile dintre Statele Unite și Cuba, supuse unui embargou din 1962, au devenit considerabil tensionate, în special din ianuarie, când Statele Unite l-au răsturnat pe liderul venezuelean Nicolás Maduro într-o operațiune militară spectaculoasă. Statele Unite au impus o blocadă petrolieră de facto asupra insulei, au adoptat noi sancțiuni împotriva companiilor și oficialilor cubanezi și l-au pus sub acuzare pe fostul președinte Raúl Castro, fratele regretatului lider istoric Fidel Castro, într-un caz care datează din 1996.

Rubio are origini cubaneze

În același timp, Washingtonul duce o luptă ideologică, Marco Rubio, ai cărui părinți sunt de origine cubaneză, fiind purtătorul său de cuvânt, denunțând comunismul și presupusul sprijin al Havanei pentru mișcările extremiste de stânga, inclusiv în Statele Unite. Donald Trump consideră că insula, situată la aproximativ 150 de kilometri de coasta Floridei, reprezintă „o amenințare extraordinară” la adresa securității naționale a SUA. El a amenințat în repetate rânduri că va „prelua controlul” asupra ei. Vorbind vineri la Fort Myers, Florida, președintele american a abordat situația cu ușurință. „Vom face o mică escală. De fapt, ceea ce vom face cu Cuba este să ne întoarcem din Iran. Aceste nave magnifice vor naviga pe lângă Cuba. Vom ruga una dintre ele să se oprească la câțiva metri de țărm. Vor ridica mâna.” „Și apoi îl vom trimite pe Marco Rubio să finalizeze acordul”, a spus el în glumă.

Reacționând la aceste remarci, Bruno Rodriguez, ministrul cubanez de externe, a declarat pe X că „respinge orice amenințare legată de ambițiile Statelor Unite față de Cuba” . „Litoralul nostru este plin de plaje magnifice, dar este și presărat cu vârfuri calcaroase ascuțite ca niște lame de ras, un mediu neprimitor pentru cei care ajung pe țărmurile noastre cu intenții ostile și cu o sete de dominație”, a scris el.

În autobiografia sa, „An American Son” , publicată în 2012, Marco Rubio a povestit cum, în copilărie, s-a lăudat bunicului său cubanez exilat că într-o zi îl va răsturna pe Fidel Castro și va elibera Cuba. Astăzi, secretarul de stat american, un activist anticastro convins, este considerat principalul arhitect al politicii de presiune maximă exercitată de Donald Trump asupra guvernului cubanez.

Moștenirea CIA în Cuba este extrem de controversată. În aprilie 1961, 1.400 de forțe anticastro antrenate și finanțate de CIA au încercat o invazie a Golfului Porcilor, la 250 de kilometri de Havana, dar nu au reușit să răstoarne noul regim comunist al lui Fidel Castro. Luptele s-au soldat cu aproximativ 100 de morți de fiecare parte. CIA a făcut, de asemenea, numeroase tentative de asasinare a liderilor cubanezi.

Washingtonul nu își ascunde dorința de a schimba regimul în Cuba, dar, la fel ca în cazul Venezuelei, guvernul SUA este nerăbdător să evite haosul și se abține de la a specula cu privire la cine ar putea conduce insula sau cu privire la un calendar. Cu toate acestea, aceasta este prima dată când domnul Rubio le-a cerut direct cubanezilor să coopereze cu CIA.

Premierul canadian Mark Carney a respins, vineri, comentariile făcute de ambasadorul american, potrivit cărora Ottawa ar fi intenționat să se amestece în alegerile intermediare din SUA, programate luna viitoare.

Potrivit Reuters, el a calificat aceste acuzații ca fiind nefondate.

„Aceste acuzații sunt nefondate. Sunt dezamăgit că reprezentantul lor consideră că este rolul său să facă astfel de sugestii”, a declarat el reporterilor în timpul unei vizite oficiale în Turcia, potrivit sursei citate.

Totodată, Carney a afirmat că Ottawa nu are nicio intenție de a se amesteca în alegerile din 3 noiembrie.

Reacția premierului canadian vine după ce miercuri, Ambasada SUA în Canada a declarat că Ottawa „ignoră îngrijorările privind o potențială interferență în alegerile din SUA, chiar dacă miniștrii și premierii săi descriu deschis planuri de a influența politica americană”.

Relații tensionate între Canada și SUA

În plus, declarațiile lui Carney subliniază starea tensionată a relațiilor bilaterale dintre Ottawa și Washington, în contextul în care Canada s-a retras, la sfârșitul lunii august, din negocierile privind un posibil acord comercial, invocând cerințele nerezonabile ale SUA.

Președintele american Donald Trump a impus o serie de tarife asupra importurilor din Canada și sugerează frecvent că ar putea anexa țara. În prezent, popularitatea sa în rândul alegătorilor din țară se află la minime istorice, iar sondajele indică faptul că Partidul Republican va înregistra rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului.

Un cutremur cu magnitudinea 7,2 s-a produs sâmbătă în largul coastelor statului Vanuatu, în Oceanul Pacific, la aproximativ 200 de kilometri vest de localitatea Sola, potrivit Serviciului de Prospectare Geologică al Statelor Unite (USGS).

Seismul s-a produs la o adâncime de 10 kilometri, a precizat USGS.

Românii vor avea parte de o oră în plus de somn în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când România va trece la ora de iarnă. Schimbarea are loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute.

Mai exact, la ora 4:00, ora oficială de vară, ceasurile vor indica ora 3:00, ora oficială de iarnă. Astfel, ultima duminică din octombrie va avea 25 de ore, fiind cea mai lungă zi calendaristică din an.

Când se schimbă ora în România

Trecerea la ora de iarnă se face în fiecare an în ultimul weekend din octombrie. Prin această modificare, România revine la ora standard a Europei de Est, corespunzătoare fusului orar UTC+2, după perioada de vară, când se aplică UTC+3.

Telefoanele mobile, calculatoarele și alte dispozitive conectate la internet își actualizează, de regulă, ora automat, în funcție de setările alese. În schimb, ceasurile mecanice și alte aparate fără actualizare automată trebuie reglate manual.

Schimbarea orei înseamnă și că diminețile vor deveni mai luminoase mai devreme, în timp ce seara se va întuneca mai repede.

De ce se schimbă ora de două ori pe an

Sistemul presupune trecerea la ora de vară în primăvară și revenirea la ora standard în toamnă. Scopul istoric al acestei practici a fost folosirea mai eficientă a luminii naturale pe parcursul zilei.

La nivelul Uniunii Europene, renunțarea la schimbarea sezonieră a orei a fost discutată în repetate rânduri. În 2019, Parlamentul European a susținut eliminarea acestei practici, însă statele membre nu au ajuns la un acord pentru aplicarea măsurii. Prin urmare, schimbarea orei rămâne în vigoare și în 2026.

Următoarea trecere la ora de vară este programată pentru 28 martie 2027, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră.

Monegascul a fost urmat de Kimi Antonelli (Mercedes), în timp ce Max Verstappen (Red Bull) a impresionat prin ritmul arătat în simulările de cursă, în ciuda faptului că a încheiat ziua pe locul al treilea în clasamentul timpilor.

Leclerc a fost cu 0,042 secunde mai rapid decât Antonelli, care are șanse matematice să își asigure primul titlu mondial chiar în acest weekend, la Austin. Pentru a deveni campion, italianul trebuie să câștige cursa, în timp ce coechipierul său, George Russell, trebuie să termine în afara primelor opt poziții, iar Lewis Hamilton (Ferrari) să nu ocupe unul dintre primele patru locuri, scrie BBC.

Verstappen a încheiat antrenamentele pe poziția a treia, la 0,189 secunde de lider, fiind urmat de Hamilton, aflat la 0,615 secunde de cel mai bun timp. Russell a ocupat locul al cincilea, înaintea lui Liam Lawson, pilotul Racing Bulls.

Max Verstappen a impresionat în simulările de cursă

Deși Leclerc a dominat clasamentul timpilor, Verstappen a arătat un ritm competitiv în simulările de cursă, care pot oferi indicii mai relevante despre performanța monoposturilor pe distanțe lungi decât un singur tur rapid.

Pilotul Red Bull a fost ușor mai rapid decât Leclerc în medie pe tur, iar constanța timpilor săi a sugerat că ar putea avea un avantaj în perspectiva cursei. Comparația directă a fost posibilă doar cu piloții Ferrari, deoarece aceștia au folosit pneuri de compoziție soft în simulările respective.

În schimb, Lando Norris (McLaren), campionul mondial, a înregistrat cel mai bun ritm pe simulările de cursă, cu aproximativ 0,2 secunde pe tur peste Verstappen. Comparația trebuie însă privită cu prudență, întrucât britanicul a utilizat pneuri hard.

Norris a încheiat antrenamentele pe locul al șaptelea, după ce a greșit în virajul 16 și nu a reușit să înregistreze un timp reprezentativ în simularea calificărilor pe pneuri soft. Coechipierul său, Oscar Piastri, s-a clasat pe poziția a opta, urmat de Isack Hadjar (Red Bull) și Oliver Bearman (Haas).

Ferrari și McLaren au pregătit actualizări tehnice

Ferrari a adus la Austin o serie de îmbunătățiri pentru monopost, concentrate în special asupra podelei. Leclerc a apreciat că actualizările reprezintă un progres, dar a precizat că efectele acestora sunt mai mici decât se aștepta.

„Este un pas mic înainte și am început weekendul cu dreptul, cu un echilibru bun”, a declarat pilotul Ferrari, care a subliniat că diferențele dintre echipe sunt reduse și că performanța rivalilor ar putea crește până sâmbătă.

Monegascul a criticat și suprafața circuitului, pe care a descris-o drept foarte denivelată, în special în primul sector.

McLaren a introdus, la rândul său, prima dintre cele trei actualizări planificate pentru următoarele etape. Norris a spus că monopostul este dificil de pilotat și că îi este greu să obțină un comportament constant, deși ritmul nu este unul slab.

Mercedes caută setările potrivite pentru monopost

Mercedes a revenit cu ambele monoposturi la configurația îmbunătățită introdusă în urmă cu două etape, în Malaezia. Echipa consideră că pachetul tehnic are un potențial mai mare, dar că setările utilizate până acum nu au permis valorificarea completă a acestuia.

Antonelli a explicat că folosirea aceleiași configurații pe ambele mașini îi ajută pe ingineri să testeze mai multe variante și să înțeleagă mai bine comportamentul monopostului.

Înaintea Marelui Premiu al SUA, trei piloți vor primi penalizări pe grilă pentru depășirea numărului permis de componente ale motorului. Arvid Lindblad (Racing Bulls) va pierde cinci poziții, Gabriel Bortoleto (Audi) va fi penalizat cu 20 de locuri, iar Franco Colapinto (Alpine) va primi o penalizare de 10 poziții.

Administraţiile foştilor preşedinţi americani Joe Biden şi Donald Trump i-au cerut de mai multe ori lui Elon Musk să activeze sau să dezactiveze serviciul de internet prin satelit Starlink în diferite ţări, pentru a sprijini obiective de politică externă ale Statelor Unite.

Hunter Foster, polițistul care a tras asupra copilului, Kohen Wiley, a demisionat din Departamentul de Poliție din Senatobia, a declarat primarul Greg Graves. Acesta nu a precizat dacă ofițerului i s-a cerut să plece sau dacă decizia i-a aparținut, scrie Reuters.

Angelica Maze, care ocupa funcția de șefă interimară a departamentului, a demisionat, de asemenea, potrivit unei scrisori de renunțare la funcție publicate de presa locală.

Incidentul a avut loc în iunie, când Foster a tras asupra unui vehicul aflat în mișcare, după ce polițiștii au fost chemați în urma unei sesizări privind un furt din magazin. Glonțul l-a ucis pe Kohen Wiley, în vârstă de un an.

Moartea copilului a provocat reacții din partea organizațiilor pentru drepturile civile, care au cerut ca polițistul să fie tras la răspundere.

Polițistul din Mississippi a fost exonerat de acuzații penale

Familia copilului a susținut că folosirea armei de foc nu a fost justificată. Procurorul general al statului Mississippi, Lynn Fitch, a anunțat însă în această săptămână că „folosirea forței a fost justificată” și a stabilit că polițistul nu a comis o faptă penală.

Deși Foster a fost exonerat, avocatul său, Martin Zummach, a declarat pentru NBC News că acesta a ales să demisioneze „în interesul orașului și al departamentului de poliție și pentru a permite procesului de vindecare să continue”.

Biroul de Investigații din Mississippi a transmis, după incidentul din iunie, că polițiștii au intervenit în urma unui apel privind un furt de la magazinul Walmart din Senatobia. La fața locului, aceștia ar fi întâlnit doi adulți și un copil minor care încercau să plece cu un vehicul.

Potrivit instituției, polițiștii au încercat să oprească mașina, însă șoferul ar fi condus în direcția lor. Unul dintre agenți a tras cu arma, după care vehiculul a părăsit locul incidentului.

Imaginile făcute publice arată cum Foster aleargă în afara magazinului Walmart alături de alți polițiști, după ce un angajat a anunțat că persoane suspectate de furt încearcă să fugă.

Autoritățile au susținut că mama copilului și o prietenă a acesteia ar fi furat scutece. Cele două femei nu au fost însă puse sub acuzare.

Familia copilului cere o anchetă a Departamentului de Justiție

Ben Crump, un cunoscut avocat specializat în cazuri privind drepturile civile, care reprezintă familia copilului, a declarat că aceasta solicită o anchetă din partea Departamentului de Justiție al SUA.

Avocatul a subliniat că demisia polițistului nu este suficientă pentru a încheia demersurile privind stabilirea responsabilităților.

„Nicio mamă nu ar trebui să fie nevoită să-și îngroape copilul din cauza unei acuzații de furt de scutece”, a declarat Crump vineri.

Cazul a generat apeluri pentru asumarea responsabilității în cadrul departamentului de poliție din Senatobia, în contextul controverselor legate de folosirea forței de către polițiști.

Fostul șef al poliției din Senatobia, Harold Vanderford, a fost concediat în septembrie, după ce presa a relatat că acesta folosise insulte rasiste la adresa persoanelor de culoare în mesaje text.

Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, Hegseth a susținut că aceste organizații ar fi continuat să funcționeze în universitățile americane sub alte denumiri, deși ar avea același obiectiv. Potrivit oficialului american, Pentagonul a identificat 80 de astfel de organizații în 30 de universități, scrie Reuters.

„Se pare că 80 de noi celule de propagandă au apărut în 30 de universități, folosind denumiri și statute diferite, dar având aceeași misiune: să fure proprietate intelectuală și să influențeze mințile studenților americani”, a declarat Pete Hegseth.

Secretarul american al Apărării a afirmat că, în ultimele două luni, instituția pe care o conduce a demontat sistematic toate aceste organizații.

Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Institutele Confucius, considerate de SUA instrumente de propagandă chineză

Washingtonul acuză de mult timp institutele Confucius că ar fi instrumente de propagandă ale guvernului chinez. Autoritățile americane au adoptat anterior măsuri pentru a limita activitatea acestor centre în universități.

Institute Confucius au fost înființate în campusuri universitare din mai multe țări pentru promovarea limbii și culturii chineze. În Statele Unite, activitatea lor a generat controverse privind influența Beijingului asupra mediului academic și riscurile pentru libertatea de exprimare și securitatea cercetării.

Prin noua măsură anunțată de Hegseth, Pentagonul își intensifică demersurile împotriva organizațiilor pe care le consideră legate de interesele strategice ale Chinei.

Pentagonul susține că a desființat 80 de organizații din 30 de universități

Potrivit lui Pete Hegseth, cele 80 de organizații ar fi funcționat sub nume și statute diferite, ceea ce ar fi făcut mai dificilă identificarea legăturilor dintre ele. Oficialul american le-a acuzat că urmăreau obținerea de proprietate intelectuală și influențarea studenților americani.

Hegseth a declarat că Departamentul Apărării a acționat în ultimele două luni pentru a desființa toate aceste structuri. Nu au fost oferite însă, în declarația citată, detalii despre universitățile vizate, identitatea organizațiilor sau măsurile concrete aplicate fiecăreia.

De asemenea, acuzațiile prezentate de secretarul american al Apărării nu au fost însoțite în materialul citat de dovezi detaliate care să poată fi verificate independent.

Anunțul se înscrie în contextul tensiunilor dintre Washington și Beijing privind securitatea națională, transferul de tehnologie și influența Chinei în instituțiile americane.

În timpul mandatului lui Joe Biden, solicitările au vizat inclusiv întreruperea accesului unor grupări susținute de Iran, precum rebelii houthi din Yemen și Hezbollah din Liban, dar și extinderea accesului la internet în Iran și Ucraina.

Patru foști oficiali au declarat că administrația Biden a cerut activarea serviciului în Iran pentru a facilita comunicațiile în timpul protestelor și în Ucraina pentru a sprijini armata.

În mod similar, administrația Trump a discutat cu Musk și cu reprezentanții SpaceX despre activarea Starlink în Iran, după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026, în speranța că accesul la internet ar putea ajuta protestatarii antiguvernamentali. Informațiile provin de la un fost oficial de rang înalt al administrației Trump și de la o persoană familiarizată cu discuțiile, potrivit Reuters.

Sursele au vorbit sub protecția anonimatului. Solicitările anterioare ale administrațiilor americane privind accesul la Starlink sunt dezvăluite pentru prima dată.

Starlink, un instrument important pentru politica externă a SUA

Solicitările adresate lui Musk evidențiază relația strânsă dintre guvernul american și SpaceX, compania care deține sistemul de comunicații prin satelit utilizat atât de armata SUA, cât și de aliații săi.

Dependența administrațiilor americane de o companie privată pentru aplicarea unor obiective de politică externă ridică întrebări cu privire la influența pe care o poate exercita un singur om asupra unor decizii cu implicații geopolitice și militare.

Controversa s-a intensificat după restricțiile recente impuse utilizării sistemelor SpaceX de către Ucraina. Oficialii europeni și-au exprimat îngrijorarea, iar unii consideră că Europa ar trebui să dezvolte propriile capacități de comunicații militare prin satelit, în condițiile în care nu există, pe termen scurt, o alternativă viabilă la serviciile companiei americane.

Restricțiile Starshield afectează comunicațiile armatei ucrainene

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul țării sale la Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink, a fost limitat intenționat, afectând performanța dronelor militare ucrainene. El a afirmat, de asemenea, că viteza serviciului Starlink a fost redusă.

Ucraina folosește Starlink pentru comunicațiile militare și pentru anumite activități de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești. Receptoarele Starshield, concepute pentru a rezista bruiajului radio, sunt utilizate la bordul dronelor și pentru a asigura legătura dintre aparate și operatorii aflați la distanță, inclusiv în misiuni desfășurate în spatele liniilor rusești.

Reuters a relatat anterior că ordinul de limitare a serviciului Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței serviciului, fără să confirme dacă a ordonat măsura.

Casa Albă a îndrumat Reuters către declarațiile făcute vineri de Donald Trump. Președintele american a spus că nu a discutat cu Musk despre problemele de acces ale Ucrainei și că, „dacă există o problemă, o voi rezolva”.

Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Kievului este restabilirea serviciului la viteza normală, subliniind că „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru”.

SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta situația. Musk a afirmat însă, într-o postare pe rețelele sociale, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar eventualele restricții privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite.

Congresmanul democrat Jason Crow a cerut clarificări privind modificările recente, avertizând asupra riscurilor generate de dependența SUA de SpaceX. „Miliardarii nealeși și companiile private nu ar trebui să decidă ce este în interesul securității naționale a Americii”, a declarat acesta.

Cum au intervenit administrațiile americane în utilizarea Starlink

În timpul administrației Biden, oficialii americani au colaborat cu SpaceX atât pentru a limita accesul adversarilor SUA la serviciu, cât și pentru a extinde disponibilitatea acestuia în cazul aliaților.

Potrivit foștilor oficiali citați de Reuters, discuțiile au implicat frecvent reprezentanți ai Pentagonului și ai Casei Albe și au vizat inclusiv terminale Starlink despre care serviciile de informații suspectau că ajunseseră la grupări susținute de Iran.

În octombrie 2023, în timpul confruntărilor dintre Israel și Hezbollah în sudul Libanului, oficiali din serviciile de informații au informat Casa Albă că persoane asociate grupării ar fi putut avea acces la terminale Starlink. Îngrijorări similare au apărut în 2024 în legătură cu rebelii houthi din Yemen, în timpul unei campanii aeriene americane împotriva grupării.

Administrația Biden a cerut SpaceX să identifice terminalele respective și să le dezactiveze. Cel puțin o parte dintre acestea au fost oprite, potrivit a doi dintre foștii oficiali.

Într-un document transmis în 2024 Biroului pentru Industrie și Securitate din cadrul Departamentului Comerțului al SUA, SpaceX a precizat că lucrează îndeaproape cu agențiile guvernamentale pentru obținerea autorizațiilor de export necesare și pentru protejarea tehnologiilor în sprijinul obiectivelor de securitate națională și de politică externă.

După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, oficialii administrației Biden au făcut demersuri pentru extinderea utilizării Starlink de către armata ucraineană.

În același an, Musk a ordonat, potrivit unor relatări anterioare ale Reuters, întreruperea acoperirii Starlink în anumite zone pe care Ucraina încerca să le recucerească. Decizia i-ar fi surprins pe oficialii de la Casa Albă. Musk a declarat public că a refuzat o solicitare ucraineană de activare a rețelei în apropierea orașului-port Sevastopol din Crimeea, pentru a sprijini un atac asupra flotei ruse, motivând că nu dorea să contribuie la un act major de război.

Starlink în Iran, după proteste și atacurile americano-israeliene

Administrația Biden a solicitat activarea Starlink în Iran în timpul protestelor izbucnite în septembrie 2022, după moartea Mahsei Amini, o tânără arestată pentru că nu purta hijabul conform regulilor impuse de autorități. Un fost oficial a declarat că terminale Starlink au fost transportate în Iran cu ajutorul administrației americane, fără să precizeze numărul acestora.

Administrația Trump a întreprins demersuri similare în 2025 și 2026, discutând cu Musk și SpaceX despre introducerea și activarea terminalelor în Iran după atacurile americano-israeliene.

Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public că terminalele au fost activate. The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul american ar fi trimis mii de terminale Starlink în Iran. Delegația iraniană la Organizația Națiunilor Unite nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta informațiile.

Kim Jong Un a participat la o conferință a comandanților de companii ai armatei nord-coreene, organizată în perioada 22-23 octombrie. Potrivit KCNA, aceasta a fost prima reuniune militară de amploare după cel de-al IX-lea Congres al Partidului Muncitorilor din Coreea, desfășurat în februarie.

În discursul său, liderul nord-coreean a cerut fiecărei companii militare să fie pregătită pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite în cadrul programului de dezvoltare a armatei.

„Să construim cea mai puternică armată și să accelerăm o revoluție militară în stilul nostru”, a declarat Kim Jong Un, potrivit agenției KCNA.

Kim Jong Un cere consolidarea armatei nord-coreene

Liderul de la Phenian a insistat asupra necesității ca unitățile militare să devină mai eficiente și mai autonome, astfel încât să poată îndeplini obiectivele strategice ale conducerii nord-coreene.

Transformarea companiilor în unități de elită, capabile să funcționeze cu un grad ridicat de autonomie, face parte din eforturile regimului de a-și consolida forțele armate.

Reuniunea comandanților a evidențiat importanța pe care Kim Jong Un o acordă pregătirii militare și reorganizării structurilor armatei. Mesajul transmis participanților a fost acela că fiecare unitate trebuie să fie pregătită să contribuie la obiectivul construirii unei armate mai puternice.

Kim Jong Un continuă programul de modernizare militară a Coreei de Nord

La cel de-al IX-lea Congres al Partidului Muncitorilor din Coreea, organizat în februarie, Kim Jong Un a cerut consolidarea forțelor armate convenționale și a reafirmat angajamentul țării față de dezvoltarea armelor nucleare și a rachetelor.

Congresul partidului stabilește direcțiile politice ale Coreei de Nord pentru următorii cinci ani, iar deciziile adoptate în cadrul acestuia oferă repere pentru prioritățile regimului în domeniul apărării și securității.

Consolidarea capacităților convenționale, alături de continuarea programelor nucleare și de dezvoltare a rachetelor, indică menținerea obiectivului Phenianului de a-și extinde și moderniza potențialul militar.

Declarațiile făcute la conferința comandanților confirmă că întărirea armatei rămâne una dintre principalele priorități ale lui Kim Jong Un, în contextul strategiei militare stabilite de conducerea nord-coreeană.

Autoritățile au descris atacul drept un act terorist comis de extremiști, într-un incident rar care vizează minoritatea creștină din țară, relatează Reuters.

Abdallah al-Maaytah, șeful Direcției de Securitate Publică din Iordania, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că majoritatea persoanelor rănite în atacul de la Biserica Hamoud se aflau încă sub îngrijire medicală. Ministrul Sănătății a anunțat că 40 de persoane au fost rănite.

Autoritățile au precizat că operațiunea de căutare a atacatorilor era în desfășurare. Ministrul de Interne, Mazin Al Farrayeh, a declarat că atacul a fost comis de „extremiști”, însă a avertizat că este prea devreme pentru a stabili dacă aceștia aveau legături cu organizații cunoscute din Iordania sau din străinătate.

Până la momentul relatării, nicio grupare nu revendicase atacul.

Atacul armat din Iordania, surprins de camerele de supraveghere

Postul de televiziune Al-Mamlaka, deținut de statul iordanian, a difuzat o înregistrare care pare să provină de la o cameră de supraveghere instalată în apropierea bisericii.

Imaginile arată trei persoane care trag cu armele de pe trotuar, după care se adăpostesc în spatele unor copaci și al unui zid de mici dimensiuni. Ulterior, atacatorii aleargă spre intrarea în biserică.

Reuters a verificat înregistrarea prin raportare la calea de acces și la zidul din jurul lăcașului de cult, precum și la alte detalii.

Khaled Burqan, care participa la înmormântare, a declarat pentru Al-Mamlaka că în biserică se aflau zeci de persoane, iar atacatorii au tras asupra lor timp de câteva minute.

Un alt martor, Ihab Ammareen, a povestit că a văzut persoane pline de sânge prăbușindu-se la pământ după atac.

„Oamenii plângeau, țipau, urlau — este greu de descris”, a spus acesta.

Imaginile filmate de Reuters după atac au surprins urme de sânge pe podea, în apropierea intrării în biserică, unde erau desfășurate forțe de securitate.

Regele Iordaniei promite o reacție dură după atacul de la Karak

Regele Abdullah al Iordaniei a vizitat orașul Karak la câteva ore după atac și a promis că responsabilii vor fi pedepsiți cu fermitate.

„Atacul terorist împotriva orașului Karak va fi întâmpinat cu cea mai dură ripostă. Cei care se amăgesc crezând că îi pot dezbina pe iordanieni cu gloanțele lor nu au nicio șansă în fața unității noastre”, a transmis monarhul într-un comunicat.

Prim-ministrul Jafar Hassan a condamnat, la rândul său, atacul într-un mesaj publicat pe platforma X, afirmând că violența este rezultatul unei ideologii teroriste și al extremismului.

„Nu vom permite societății să meargă pe acest drum”, a transmis șeful guvernului iordanian.

Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a condamnat violențele și a declarat că atacurile împotriva civililor și a lăcașurilor de cult sunt inacceptabile.

Mike Waltz, ambasadorul SUA la ONU, a descris incidentul drept un atac brutal și abominabil asupra unui lăcaș de cult.

Iordania, o țară relativ stabilă, vizată rar de asemenea atacuri

Atacurile de acest fel sunt rare în Iordania, un aliat al Statelor Unite în regiune. Autoritățile susțin însă că, în ultimii ani, au dejucat în repetate rânduri tentative de atacuri ale militanților islamiști.

Creștinii reprezintă o minoritate a populației iordaniene. Țara găzduiește mai multe situri biblice care atrag pelerini creștini din întreaga lume.

După atac, persoane adunate la un spital din Karak pentru a-i sprijini pe răniți și-au exprimat șocul și au cerut autorităților să investigheze originile ideologiilor extremiste.

„Ceea ce s-a întâmplat astăzi i-a lăsat pe oameni fără cuvinte. Singurul nostru reproș față de stat este că trebuie să investigheze aceste idei întunecate — de unde provin și cum ajung în mințile copiilor noștri”, a declarat Hani Al-Mbaydeen.

Iordania s-a numărat printre aliații SUA din regiune afectați de atacuri iraniene în acest an, după ce Statele Unite și Israelul au lansat lovituri împotriva Iranului în februarie.

„Ne vom ocupa de Cuba în drum spre casă din Iran… apoi îl vom trimite pe Marco Rubio să încheie acordul”, a afirmat Donald Trump, fără să ofere detalii despre natura înțelegerii la care s-a referit.

Luna trecută, liderul de la Casa Albă a anticipat că Statele Unite și Cuba vor ajunge la un acord și a spus că nu consideră necesară o intervenție militară. Administrația Trump a declarat anterior că unul dintre obiectivele sale este schimbarea guvernului comunist de la Havana, scrie Reuters.

Donald Trump vrea un acord cu Cuba după Iran

Declarațiile președintelui american sugerează că dosarul cubanez ar putea deveni o prioritate pentru Washington după gestionarea conflictului cu Iranul. Trump nu a precizat însă când ar urma să înceapă eventualele discuții și nici ce condiții ar putea include un acord cu autoritățile cubaneze.

Desemnarea secretarului de stat Marco Rubio pentru a finaliza înțelegerea indică implicarea directă a diplomației americane în demersurile privind Cuba.

Administrația Trump și-a exprimat în repetate rânduri intenția de a schimba actualul sistem politic cubanez. Deocamdată, nu au fost prezentate detalii concrete care să confirme existența unui acord final între Washington și Havana.

Cuba, sub presiunea blocadei petroliere impuse de SUA

Cuba se confruntă cu dificultăți economice majore, amplificate de blocada petrolieră impusă de Statele Unite la începutul acestui an. Restricțiile au agravat deficitul de combustibil și penele de curent, probleme accentuate și de infrastructura învechită a țării.

Washingtonul menține un embargo împotriva Cubei de peste 60 de ani, iar administrația Trump a intensificat presiunile asupra Havanei după ce armata americană l-a capturat pe președintele venezuelean de atunci, Nicolás Maduro, în urma unei operațiuni militare desfășurate în ianuarie, soldată cu victime.

Presiunile economice și diplomatice exercitate de Statele Unite sporesc dificultățile cu care se confruntă autoritățile cubaneze, în contextul în care țara încearcă să gestioneze lipsurile de energie și problemele economice.

Cuba se declară deschisă dialogului cu Washingtonul

În pofida tensiunilor cu Statele Unite, ministrul cubanez de Externe a declarat luna trecută, în cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, că Havana va rămâne întotdeauna deschisă dialogului cu Washingtonul.

Declarația lasă deschisă posibilitatea unor negocieri între cele două state, însă nu există, în informațiile disponibile, detalii privind un calendar concret sau condițiile unei eventuale înțelegeri.

Rămâne de văzut dacă declarațiile lui Donald Trump vor fi urmate de negocieri oficiale și dacă acestea vor duce la un acord care să schimbe relațiile dintre Washington și Havana.