În cadrul emisiunii Ai Aflat! Cu Ionuț Cristache, Simion a vorbit, din nou, despre raportul privind anularea alegerilor, publicat în toamna anului trecut, a cărei versiune tradusă a ajuns pe masa membrilor Congresului SUA.
„Am dat acest raport tuturor congresmenilor, tuturor think tank-urilor cu care ne-am întâlnit. E un raport întocmit de Aurelian Pavelescu împreună cu avocați ca Ingrid Mocanu, Adrian Severin și oamenii care au lucrat la această documentare”, a declarat Simion.
Potrivit declarațiilor lui Simion, raportul conține o „expunere a faptelor”. Documentul, regăsit și pe site-ul AUR, cuprinde modul în care autoritățile statului au acționat în perioada anulării alegerilor. Cu toate acestea, raportul neagă existența unor ingerințe ale Federației Ruse.
Reamintim că, săptămâna trecută, George Simion s-a aflat în SUA, în cadrul reuniunii grupului de advocacy „Republicans for National Renewal”.
Platforma suedeză de streaming muzical a declarat într-o postare pe blog că plățile sale în 2025 au crescut cu peste 10% față de anul precedent și că artiștii și casele de discuri independente au reprezentat jumătate din totalul redevențelor, scrie El Economista.
Compania a acordat prioritate păstrării și atragerii de noi artiști pe platformă, într-un moment în care se confruntă cu o concurență acerbă din partea altor jucători majori, precum YouTube și Apple, pe piața de streaming muzical .
YouTube a anunțat în octombrie că a plătit peste 8 miliarde de dolari industriei muzicale în cele 12 luni cuprinse între iulie 2024 și iunie 2025.
„Întrucât Spotify plătește industriei două treimi din toate veniturile muzicale (aproape 70% din ceea ce câștigăm noi) pe măsură ce veniturile Spotify cresc, cresc și plățile către industria muzicală”, se arată pe blog.
Compania reinvestește banii pe care îi păstrează în platformă, a precizat aceasta, urmărind în același timp creșterea în diverse formate de conținut, cum ar fi podcasturi , videoclipuri și cărți audio.
Spotify a majorat recent prețurile la abonamentele sale premium pe mai multe piețe pentru a-și spori profiturile și a valorifica baza extinsă de utilizatori pentru a stimula creșterea.
Investitorii străini nu pot intra oricum pe piața românească, la fel cum nici nu pot pleca din România în orice condiții, astfel că legea se aplică și în cazul tranzacției agreate, conform comunicării oficiale, dintre americanii de la Carlyle, care au decis să cumpere activele rușilor de la Lukoil la nivel global, implicit din România.
Acordul dintre cei doi giganți nu poate fi însă finalizat fără avizele obligatorii prin legea statelor pe teritoriul cărora rușii dețin active, iar tranzacția globală este, procedural, un caz aparte în analiza autorităților române.
În cazul României, vorbim de cel puțin două avize obligatorii: cel al Comisiei de Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), care poate duce și la implicarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), și al Consiliului Concurenței, care verifică în ce măsură tranzacția ar duce la o cotă de piață cu impact asupra mediului concurențial având în vedere că grupul deține deja active în România. Consiliul Concurenței este și entitatea care asigură secretariatul CEISD, conform legii.
„Este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene”Mihai Jurca și Bogdan Chirițoiu au confirmat pentru Mediafax că, deocamdată, entitățile pe care le conduc nu a fost informat oficial din partea potențialului cumpărător și au punctat pașii procedurali pentru a aviza, favorabil sau negativ, tranzacția.
Din punct de vedere concurențial, dacă tranzacția are un impact peste nivelul național, analiza poate fi preluată de Comisia Europeană, a precizat șeful Consiliului Concurenței, aflat chiar la Bruxelles joi.
„Consiliul Concurenței nu a fost notificat până în acest moment cu privire la o tranzacție care să implice Lukoil și Carlyle. În acest caz, companiile au cifre de afaceri foarte mari și este posibil ca tranzacția să fie de competența Comisiei Europene. Vom coopera cu autoritățile europene, în cadrul mecanismelor de lucru existente, pentru a contribui la evaluarea impactului operațiunii asupra pieței din România”, a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o declarație pentru Mediafax.
Cât ar putea dura procedura de avizareNici Cancelaria Prim-Ministrului nu a primit încă o notificare oficială din partea Carlyle pentru preluarea activelor Lukoil din România, a declarat și Mihai Jurca.
„Nu am primit o notificare în sensul ăsta. La fel ca și în alte juristicții, și la noi, compania va face o solicitare care va veni în atenția CEISD, la fel cum se întâmplă, nu știu, se va întâmpla și în alte țări unde există active Lukoil. În cazul nostru, avizul este dat de CEISD – CSAT în funcție de tipul ei pentru că legea de organizare a CEISD este foarte clară referitor la când intervine și cum intervine CSAT: dacă există avize condiționate, dacă există avize de refuz, atunci este și CSAT consultat”, a declarat Mihai Jurca.
Așa s-a întâmplat în cazul tranzacției prin care grupul ungar MVM a vrut să preia furnizarea de la nemții de la E.ON Energie România, dar CEISD a dat un aviz negativ, care a ajuns la CSAT.
„La momentul la care vom primi solicitarea vom începe analiza. Momentan nu există, am văzut în presa internațională”, a spus Mihai Jurca.
Conform legii, la CEISD ajung în analiză investițiile notificate de peste 2 milioane de euro, iar decizia va fi luată de autoritățile române pentru activele de pe teritoriul național, chiar dacă tranzacția este globală, și nu la nivelul Comisiei, a confirmat Mihai Jurca pentru Mediafax
„Comisia judecă sau dispune sancțiuni impuse de către Comisie. Au fost situații, în special din zona companiilor sau structurilor din Rusia, au fost situații în care comisia impus sancțiuni, există nouă sau 10 runde de sancțiuni, și atunci orice sancțiune impusă de Comisie trebuie eventual ridicată sau modificată la Comisie. Dar nu e cazul aici. Sancțiunile au fost impuse de SUA și notificarea pentru orice activitate o face compania Carlyle în cazul acesta, pentru fiecare țară sau jurisdicție unde există active care au făcut obiectul tranzacției”, a explicat Mihai Jurca pentru Mediafax.
Durata procedurii de avizare nu este bătută în cuie, iar legea propusă recent să fie modificată ajută la scurtarea termenelor, a explicat șeful Cancelariei Prim-Ministrului.
„Depinde foarte mult de ce anume se solicită. Nu știu, se solicită investiții sau doar achiziția, dacă e doar o schimbare de proprietar în primă fază, sigur, cât timp documentele și detaliile de care avem nevoie sunt depuse, nu estimez să dureze foarte mult. Dar nu mă pronunț în ceea ce privește concentrarea economică despre care vorbea domnul Chirițoiu. Deci depinde și de ce vor solicita. În principiu, dacă solicită doar schimbarea de proprietate, nu văd să dureze foarte mult”, a declarat Mihai Jurca.
Rugat să da un ordin de durată, demnitarul a avansat un termen de cel mult două luni, în condiții ideale.
„Acum noi oricum am pus în transparență o serie de modificări legislative care să scurteze foarte mult timpii de analiză pentru CEISD. Repet, dacă lucrurile sunt simple din perspectiva propunerii, documentele sunt complete, nu trebuie să dureze mai mult de maxim două luni”, a precizat Mihai Jurca.
Un element care este luat în calcul în analiză, a confirmat șeful Cancelariei, este și faptul că în octombrie expiră licența de exporare în perimetrul Trident din Marea Neagră, proiect în care Lukoil deține 78% din acțiuni, iar restul, de producătorul național de gaze Romgaz.
„Evident că da. Dar asta v-am spus, depinde de ce va solicita compania. Dacă va solicita, pentru că, până la urmă, s-ar putea ca achiziția asta să dureze mai mult timp. Dar există un act normativ pe care ANRM l-a propus, aprobat anul trecut, legat de acea licență, ca în situațiile respective, licența rpoate fi preluată de Romgaz”, a conchis Mihai Jurca.
Este vorba de Ordonanța de Urgență nr. 67/ 2025 de modificare a Legii petrolului nr. 230/2004 care, așa cum anunța premierul Ilie Bolojan la acea dată, clarifică două aspect importante în contextul sancțiunilor.
„Pe de o parte, cum se aplică sancțiunile internaționale în zona de exploatare și explorare a resurselor petroliere, în așa fel încât să fie protejate interesele țării noastre. Și, de asemenea, clarifică aspectele juridice în cazul în care se denunță unilateral acordurile petroliere în care sunt mai mulți titulari, în așa fel încât interesele țării noastre să fie protejate″, a subliniat premierul, după ședința de Guvern.
De amintit că gigantul american de asset management Carlyle deține în România Black Sea Oil&Gas (BSOG), companie care extrage de trei ani gaze offshore din Marea Neagră, la Midia, un perimetru de mai mică adâncime decât cel învecinat, Neptun Deep, operat de OMV Petrom, partener egal cu Romgaz în această concesiune.
Activele Lukoil în RomâniaLa sfârșitul lui octombrie, Lukoil anunțase intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”, la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scria Reuters.
Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii.
Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro. În 2024, compania avut un profit net de 1,19 milioane de lei, o cifră de afaceri de peste 133 de milioane lei și datorii de peste 75 de milioane de le și 73 de angajați.
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră, Trident, în parteneriat cu Romgaz – prin subsidiara olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
LUKOIL ROMANIA SRL, înființată în 1998 și care are ca obiect principal de activitate comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, a avut în 2024 o cifră de afaceri de 11,16 miliarde de lei, o pierdere de peste 145 de milioane de lei și 2023 de angajați. Compania are trei administratori, de naționalitate rusă, italiană și română.
PETROTEL LUKOIL SA, care operează rafinăria Petrotel Ploiești, a avut, în 2023, ultimul an în care s-a raportat bilanțul, o cifră de afaceri de 1,89 miliarde de lei și un profit de 62,8 milioane de lei și 542 de angajați. Compania are un administrator bulgar.
Sustainable Energy Supply North SRL a avut în 2024 o cifră de afaceri de 118.5 milioane de lei, nu a avut profit și are 6 angajați.
Explozii puternice și focuri de armă puternice au fost auzite pe parcursul nopții și joi dimineață în apropierea principalului aeroport din capitala Nigerului, Niamey, potrivit AP. Martorii au vorbit despre un posibil atac al grupărilor armate din țara afectată de conflict.
Luptele s-au dat în zona Aeroportului Internațional Diori Hamani, care găzduiește o bază militară.
Autoritățile nu au spus ce a provocat exploziile și focurile de armă sau dacă au existat victime și pagube.
Un locuitor a spus că a aflat că bărbați înarmați au atacat aeroportul, dar au fost respinși de militari.
Analiștii regionali cred că a fost vorba despre un atac care viza instalații de la baza militară. Este posibil să fi fost atacat un depozit de drone. Țara a achiziționat recent mai multe drone turcești pentru a-și intensifica lupta împotriva militanților jihadiști.
Compania aeriană vest-africană Air Côte d’Ivoire a declarat că una dintre aeronavele sale, parcată pe pista aeroportului din Niamey, a fost lovită în timpul focurilor de armă. Mai multe urme se văd pe fuselaj și pe o aripă a aeronavei.
Incidentul nu s-a extins în oraș. Pe parcursul zilei, pe drumurile principale ai fost numeroase forțe de ordine.
Junta militară din Niger, care conduce țara de la o lovitură de stat din 2023, se confruntă cu grupările jihadiste din regiunea Sahel.
În 2025, militanții susținuți de gruparea al-Qaida și Statul Islamic și-au intensificat atacurile.
Anunțul a fost făcut de șefa diplomației europene, Kaja Kallas. „Represiunea nu poate rămâne fără răspuns. Miniștrii de externe ai UE tocmai au făcut pasul decisiv de a desemna Garda Revoluționară din Iran drept organizație teroristă. Orice regim care ucide mii de oameni lucrează spre propria dispariție”, a transmis Kallas printr-un mesaj publicat pe X.
Decizia privind desemnarea Gardienilor Revoluției ca organizație teroristă este însoțită de un nou pachet de sancțiuni individuale, notează Le Figaro.
Potrivit Monitorului Oficial al Uniunii Europene, regimul de sancțiuni îi va viza pe ministrul iranian de Interne, Eskandar Momeni, pe procurorul general al Iranului, Mohammad Movahedi-Azad și pe șeful poliției, Seyed Majid Feiz Jafari, dar și lideri ai Gărzii Revoluționare.
Demersurile au fost salutate de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Salutăm acordul politic privind noile sancțiuni împotriva regimului iranian criminal și privind desemnarea Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice drept organizație teroristă. Acest lucru era demult așteptat. Europa este alături de poporul iranian în lupta sa curajoasă pentru libertate”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european.
Inițiativa a fost anunțat luni de Italia care a motivat includerea Gărzii Revoluționare pe lista organizațiilor teroriste prin acțiunile brutale care au reprimat protestele din Iran. Conform datelor furnizate de ONG-ul HRANA, cel puțin 6.221 de persoane au fost ucise în timpul manifestațiilor.
Se anunță o primăvară tensionată pentru elevii din clasele terminale – a VIII-a și a XII-a: Federația Sindicatelor Libere din Educație „Spiru Haret”, a anunțat oficial că profesorii vor intra în grevă de avertisment în cele mai sensibile momente ale anului școlar: pe durata simulărilor examenelor naționale.
Decizia vine ca răspuns la nemulțumirile legate de măsurile din pachetul de austeritate cunoscut ca „Legea Bolojan”, potrivit Edupedu.ro, care publică o adresă oficială semnată de președintele Federației, Marius Nistor.
Colegiul Liderilor Federației a aprobat greva, precedată de greva de avertismentProtestele vor avea loc timp de două ore, în fiecare zi din perioada desfășurării simulărilor:
16 – 18 martie 2026 – simularea pentru clasa a VIII-a și 23 – 26 martie – simularea Bacalaureatului
„Colegiul Liderilor Federației a aprobat greva, precedată de greva de avertisment, în perioada desfășurării simulărilor examenelor naționale, precum și ulterior”, se arată în document.
Acțiunea urmează să fie supusă aprobării membrilor printr-un referendum care va începe pe 2 februarie 2026.
De altfel, aceste proteste fac parte dintr-un val mai larg de acțiuni, dintre care, prima va fi la 4 februarie, în fața Guvernului, ale celor trei federații sindicale”, se arată în documentul federației „Spiru Haret”.
Revendicările profesorilor sunt aceleașiLor li se alătură și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), formând un front comun al întregii comunități educaționale.
Cerințele sindicaliștilor sunt clare.
Ei revendică o inversare completă a unor măsuri adoptate recent:
Marius Nistor a explicat la Prima News că aceste măsuri au condus la „degradarea calității actului educațional, la imposibilitatea reală de a lucra individualizat cu elevii, la creșterea riscului de eșec și abandon școlar”.
Sindicatele estimează că peste 2.000 de posturi didactice sunt puse în pericol doar prin majorarea numărului de elevi per clasă.
Alegerea unor date atât de sensibile a pichetărilor indică determinarea sindicatelor de a-și intensifica presiunea asupra Guvernului.
Buletinul de analiză toxicologică în cazul șoferului microbuzului cu suporteri greci, realizat de IML Timișoara, arată că acesta consumase cannabis și cocaină, precum și alcool.
„În cauză a fost întocmit un buletin de analiză toxicologică de către IML Timișoara, pentru a se determina prezența substanțelor psihoactive în sânge, în ceea ce privește pe conducătorul autovehiculului. Rezultatul acestuia a confirmat prezența în sânge a două substanțe psihoactive, respectiv cannabis și cocaină. De asemenea, a fost confirmată și prezența alcoolului”, a declarat Bertha Serena Constantinescu, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj, potrivit Opinia Timișoarei.
De asemenea, au fost găsite două plicuri care conțin substanțe susceptibile de fi substanțe psihoactive, însă momentan nu au fost comunicate rezultate oficiale în acest sens.
Contextul accidentului din TimișMarți după-amiază, în urma unui accident produs pe E70, în apropierea localității Lugojel, șapte persoane și-au pierdut viața și alte trei au fost rănite. Victimele erau suporteri ai clubului elen PAOK Salonic și se îndreptau din Grecia, spre Franța.
În imaginile video surprinse de camera montată pe autocisterna pe care microbuzul a depășit-o se vede cum șoferul microbuzului, din motive necunoscute, nu a revenit la timp pe ruta sa, ci a alunecat spre TIR.
Unul dintre răniți rămâne internat în România, după ce medicii au decis că starea sa nu permite transferul în siguranță. Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” a anunțat că investigația RMN în cazul său a arătat un edem semnificativ al măduvei spinării, deși acesta nu avea semne de afectare neurologică, precum pareza sau paralizia.
Ceilalți doi răniți, care au supraviețuit accidentului din Timiș, au ajuns în Grecia. Avionul a aterizat, în jurul orei 13:00 în Salonic. Aceștia au fost duși la spitalul Papageorgiou.
