Agregator de ştiri

Industria auto europeană pierde fabrici şi locuri de muncă sub pre­siunea electrificării şi a concurenţei chineze. Sectorul de apărare, în schimb, creşte accelerat pe fondul celui mai mare val de reînar­mare de după Răz­boiul Rece. La intersecţia celor două tendinţe apare o întrebare cu mize uriaşe: poate industria militară să ab­soarbă capacităţile rămase disponibile din automotive? Iar dacă da, în ce con­diţii? În România, unde producţia Dacia şi Ford Otosan a scăzut cu 6% în primele două luni ale anului 2026, la 80.224 de unităţi, întrebarea este şi mai presantă.

Cu 200.000 de kilometri de reţele de ener­gie şi 4 milioane de consumatori, Dis­tri­buţie Energie Electrică Româ­nia (DEER) este cel mai mare ope­rator din distribuţia de energie din România. În 2024, afacerile compa­niei au fost de 3,8 mld. lei, cu un profit net de 648 mil. lei, rezul­tate realizate cu o echipă de circa 6.400 de angajaţi.

Reducerea accizei la combusti­bili, discutată de guvern în contextul creşterilor de preţuri provocate de războiul din Iran, va avea un impact limitat asupra evoluţiei acţiunilor OMV Petrom (SNP), întrucât scă­derea preţului, probabil cu 70-80 de bani, va stimula doar marginal cererea.

Pieţele de capital vest-europene au recuperat o parte din pierderile din deschiderea şedinţei de marţi, însă au rămas pe traiectoria celei mai slabe performanţe lunare din ultimii şase ani ca urmare a tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Victor Negrescu a anunțat miercuri că a transmis o solicitare oficială vicepreședintei executive a Comisiei Europene, Teresa Ribera Rodríguez, privind instituirea unui mecanism temporar de sprijin la nivel european.

El atrage atenția că majorarea accelerată a prețurilor la combustibili „pune o presiune reală pe companiile din întreaga Uniune Europeană, inclusiv din România. Costurile operaționale cresc, investițiile sunt amânate, iar efectele se resimt direct în economie și în viața de zi cu zi a oamenilor”.

„Datele europene arată clar: energia poate reprezenta între 10% și 20% din costurile unei companii, iar scumpirea combustibililor poate duce la creșteri de până la 15–30% ale costurilor operaționale în sectoarele cele mai afectate precum transportul, agricultura sau industria. Aceste evoluții alimentează inflația și accentuează riscurile sociale, mai ales în economiile mai vulnerabile din Europa Centrală și de Est”.

În opinia sa, este necesară o reacție rapidă la nivel european pentru a proteja economia și puterea de cumpărare a cetățenilor.

„Uniunea Europeană a mai demonstrat că poate interveni eficient în situații de criză, inclusiv prin acest instrument. Este momentul să o facă din nou. Un astfel de mecanism ar permite statelor membre să acționeze rapid și coordonat, protejând economia, locurile de muncă și puterea de cumpărare a cetățenilor”.

Elizabeta Samara, aflată pe locul 40 mondial, a cedat în minimum de seturi, scor 0-3 (7-11, 5-11, 2-11).

Samara a început bine confruntarea, păstrându-se aproape de adversara sa în primul set, chiar dacă l-a pierdut.

Apoi, însă, Ito a controlat jocul, impunându-se clar în următoarele două seturi.

Astfel, Elizabeta Samara s-a situat pe ultimul loc în Grupa 8, după ce pierduse și primul meci, cu Mo Zhang, din Canada.

Singura reprezentantă a României care are șanse de calificare în faza eliminatorie rămâne Bernadette Szocs (locul 25 mondial).

După succesul din primul meci, cu Tania Morice (Algeria), Szocs joacă miercuri seară pentru prima poziție în Grupa 16 cu Bruna Takahashi, din Brazilia.

Takahashi ocupă locul 21 în clasamentul mondial. Partida este programată de la ora 16:45.

Deși impactul general al terorismului în Occident este mai redus decât în urmă cu un deceniu, implicarea tot mai mare a tinerilor în activități extremiste a devenit o preocupare majoră pentru autorități, transmite Euronews.

Potrivit raportului Global Terrorism Index 2026, procesul de radicalizare s-a accelerat considerabil în ultimii ani. Dacă în trecut recrutarea și indoctrinarea ideologică puteau dura luni sau ani, astăzi acest proces poate avea loc în doar câteva săptămâni sau chiar zile. Experții atribuie această schimbare propagandei online în format scurt, algoritmilor platformelor digitale care amplifică conținutul extremist și vulnerabilităților specifice vârstei adolescenței.

Recrutarea începe uneori de la vârste foarte mici

Rețelele teroriste vizează în principal tineri cu vârste între 15 și 25 de ani. Cercetările recente arată însă că propaganda extremistă ajunge uneori la copii mult mai mici. Raportul menționează cazuri în care recrutarea și indoctrinarea ideologică au fost identificate la copii de doar opt ani. În Europa, adolescenții au fost implicați în aproape două treimi dintre arestările legate de organizația Stat Islamic în 2024. De asemenea, serviciile de informații belgiene au raportat că o treime dintre anchetele de terorism desfășurate între 2022 și 2024 au vizat minori.

În pofida acestor tendințe, impactul total al terorismului în Europa Occidentală și Centrală rămâne relativ scăzut comparativ cu alte regiuni ale lumii. În 2025 au fost înregistrate 51 de incidente teroriste și 14 victime. Este o scădere față de 2024, când au fost raportate 81 de atacuri și 25 de decese.

Germania și Franța, printre cele mai afectate state

Germania a înregistrat cele mai multe victime în regiune în ultimul an, cu șase morți în urma a cinci atacuri teroriste. Cel mai grav incident a avut loc la München în februarie 2025. Atunci, un bărbat a intrat cu mașina într-o mulțime care participa la un protest. Gestul său a provocat două decese și a rănit cel puțin 39 de persoane. Franța rămâne una dintre țările europene cu cel mai mare număr total de victime ale terorismului, cu 281 de morți înregistrate în atacuri din 2007 până în prezent. În 2025, Franța a raportat 12 atacuri teroriste soldate cu patru morți și 18 răniți. În schimb, mai multe state europene – printre care România, Ungaria și Estonia – sunt considerate de raport drept țări cu impact foarte redus al terorismului.

Serviciul Elen de Meteorologie a emis o atenționare de cod roșu de precipitații abundente, însoțite de rafale puternice de vânt și, local, grindină, în perioada 1-2 aprilie 2026, pentru Peninsula Peloponez, estul Greciei Centrale, Insula Evia, Tesalia, insulele Sporade, Attica,  Insula Creta și insulele Dodecaneze.

Informații actualizate cu privire la condițiile meteorologice sunt disponibile pe pagina web a  Serviciului Elen de Meteorologie: https://www.emy.gr/en?area=forecast.

MAE transmite că românii pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena: +30 210 672 8875, +30 210 672 8879 și ale Consulatului General al României la Salonic: +30 231 034 0088, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție telefoanele de urgență ale Ambasadei României la Atena: +30 697 899 6222 și ale Consulatului General al României la Salonic: +30 690 647 9076.

MAE reamintește cetățenilor români care călătoresc în Republica Elenă că pot accesa aplicația digitală „mAIGreece”, realizată de către Ministerul Turismului Elen, disponibilă și în limba română: https://www.gov.gr/en/upourgeia/upourgeio-tourismou/tourismou/maigreece.

MAE recomandă consultarea paginilor de Internet https://www.mae.ro, https://atena.mae.ro și https://salonic.mae.ro.

Totodată, MAE reamintește cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că aceștia au la dispoziţie aplicaţia „Călătoreşte informat”  (https://play.google.com/store/apps/details?id=com.mae.alerte&hl=ro, https://apps.apple.com/ro/app/c%C4%83l%C4%83tore%C8%99te-informat/id6452016795), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie.