Cu viteze ale vântului de până la 282 km/h, uraganul Melissa este o furtună de categoria a cincea – puterea maximă. Se intensifică și se așteaptă să atingă uscatul pe insula din Caraibe marți dimineața, transmite BBC.
Uraganul a produs patru decese în Haiti și Republica Dominicană, pe lângă viețile pierdute în Jamaica.
Experții avertizează că ritmul lent al Melissei ar putea însemna ploi torențiale prelungite în unele zone, crescând riscul de inundații mortale și alunecări de teren.
Guvernul jamaican a ordonat evacuarea unor părți din Kingston. Într-un interviu acordat BBC, ministrul jamaican al educației, Dana Morris Dixon, a avertizat asupra unei furtuni iminente „cum nu am mai văzut niciodată”.
„Am avut ploi toată luna octombrie. Așadar, solul este deja foarte saturat. Și dacă plouă atât de mult, vom avea inundații, inundații extinse și alunecări de teren în zonele muntoase”, a declarat ea pentru BBC Newshour.
Ministrul a adăugat: „Avem 881 de adăposturi. Am activat toate adăposturile noastre. Toate sunt gratuite.”
O aeronavă Hurricane Hunter, care colectează date în timpul furtunilor severe și elaborează prognoze privind traiectoria și intensitatea uraganelor, a fost forțată să renunțe la o misiune după ce a experimentat turbulențe severe, a declarat pentru CBS un purtător de cuvânt al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice din SUA.
Donald Trump s-a întâlnit marți dimineață cu premierul japonez Sanae Takaichi, aflată în funcție de o săptămână, și a asigurat-o imediat de sprijinul Washingtonului. „Întotdeauna am avut o mare dragoste și respect pentru Japonia. Vreau să vă asigur că aceasta va fi o relație specială (…) Suntem un aliat la cel mai înalt nivel ”, a declarat Trump înainte de întâlnire.
Sanae Takaichi, la rândul său, a indicat că dorește să deschidă „o nouă eră de aur” a relațiilor japonezo-americane, în contextul în care Tokyo se confruntă cu ascensiunea militară a vecinului său chinez, potrivit Le Figaro.
Încurajări din partea lui TrumpPreședintele american Donald Trump i-a spus prim-ministrului japonez Sanae Takaichi că este convins că va fi „unul dintre marii prim-miniștri” în timpul întâlnirii lor de marți de la Tokyo.
„Aceasta va fi o relație mai puternică decât oricare alta de până acum și aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră și în numele țării noastre”, a spus Trump. Președintele SUA a declarat că Statele Unite vor fi acolo pentru a ajuta Japonia, adăugând că:„suntem un aliat la cel mai puternic nivel”.
„Este o mare onoare să fiu alături de tine în ceea ce va fi… vei fi unul dintre marii prim-miniștri”, i-a spus Trump lui Takaichi și a felicitat-o pentru că a devenit prima femeie lider a Japoniei. „Vei face o treabă fantastică și vom avea o relație fantastică”, a spus el.
Președintele american Donald Trump și prim-ministrul japonez Sanae Takaichi au semnat un acord privind asigurarea aprovizionării cu minerale esențiale și pământuri rare, în urma întâlnirii bilaterale de marți de la Tokyo, transmite CNN.
Cei doi lideri au convenit să „sprijine aprovizionarea cu minerale critice brute și prelucrate și pământuri rare cruciale pentru industriile interne ale Statelor Unite și Japoniei”.
Și, ca o omagiu adus celei de-a 250-a aniversări a Statelor Unite care va avea loc anul viitor, Takaichi a confirmat că Japonia va dona 250 de cireși către Washington, DC.
După ce a cumpărat Twitter, l-a consiliat pe președintele SUA și a revoluționat industria auto, Elon Musk se ocupă de un nou gigant: Wikipedia, potrivit Le Figaro.
Luni, șeful Tesla și SpaceX a lansat Grokipedia, enciclopedia sa online generată în întregime de inteligența artificială. Scopul declarat este „să elimine propaganda” care, potrivit lui Musk, inundă enciclopedia colaborativă creată acum aproape 25 de ani.
„Scopul lui Grok este adevărul, întregul adevăr și nimic altceva decât adevărul”, insistă antreprenorul pe rețeaua sa de socializare X. „Nu vom fi niciodată perfecți, dar totuși ne vom strădui să atingem acest obiectiv.”
Aproape 900.000 de articole enciclopediceSite-ul se mândrește cu un design minimalist: un fundal negru, o bară de căutare curată și un font care amintește de cel al concurentului său. Lansată recent în versiunea „v0.1”, Grokipedia are deja 885.279 de articole enciclopedice. O cifră impresionantă, cu siguranță, dar care rămâne sub cele 8 milioane de articole de pe Wikipedia, subliniază Washington Post.
Site-ul și-a dezvăluit rapid defectele. Unele intrări conțineau erori factuale flagrante. La aproximativ o oră după ce a fost lansat, site-ul a devenit inaccesibil înainte de a reapărea seara.
Analizele preliminare sugerează că Grokipedia are o înclinație conservatoare.
Lansarea Grokipediei nu este nesemnificativă. Pentru Elon Musk, este vorba despre concurența cu Wikipedia, un site pe care l-a apreciat totuși în trecut.
Aproximativ 30.000 de posturi vor fi reduse într-o măsură de restricții salariale care urmează să înceapă marți, au relatat mai multe agenții de presă.
Reducerea va reprezenta aproape 10% din cele aproximativ 350.000 de locuri de muncă de birou de la Amazon, dar se pare că nu va afecta forța de muncă din distribuție și depozite, care reprezintă majoritatea celor peste 1,5 milioane de angajați ai companiei, potrivit AFP.
Amazon, cu sediul în Seattle, nu a răspuns solicitărilor AFP cu privire la reducerile planificate raportate de Wall Street Journal, New York Times și alte publicații care citează surse anonime.
Acțiunile Amazon au încheiat ziua oficială de tranzacționare în ușoară creștere, pe măsură ce vestea despre o posibilă mișcare de reducere a costurilor s-a răspândit.
Australia va obliga, începând cu 10 decembrie, platformele de socializare precum Facebook, Instagram și TikTok să elimine utilizatorii sub 16 ani.
Există un interes deosebit cu privire la funcționarea restricțiilor radicale impuse de Australia, în contextul în care autoritățile de reglementare din întreaga lume se confruntă cu pericolele rețelelor de socializare.
Atât TikTok, cât și Meta – compania-mamă a Facebook și Instagram – au declarat că interdicția va fi greu de controlat, dar au fost de acord că o vor respecta, potrivit AFP „Simplu spus, TikTok va respecta legea și își va îndeplini obligațiile legislative”, a declarat Ella Woods-Joyce, responsabilă de politicile firmei pentru Australia, în cadrul unei audieri în Senat, marți.
Pe hârtie, interdicția este una dintre cele mai stricte din lume, însă, cu puțin peste o lună până la intrarea în vigoare, Australia se luptă să răspundă la întrebări cheie legate de aplicarea legii și obligațiile firmelor.
Poziția celor două companiiTikTok a avertizat că interdicția „bruscă” privind vârsta ar putea avea o serie de consecințe nedorite. Ar funcționa pentru eliminarea a sute de mii de utilizatori sub 16 ani până la termenul limită de 10 decembrie, a declarat Ella Woods-Joyce în cadrul audierii. Însă identificarea și eliminarea acestor conturi încă prezintă „noi provocări semnificative de inginerie și de asigurare a vârstei”, a spus ea.
Oficialii au declarat anterior că firmele de socializare nu vor fi obligate să verifice vârsta tuturor utilizatorilor, dar trebuie să ia „măsuri rezonabile” pentru a-i detecta și dezactiva pe cei minori.
Companiile care încalcă legile riscă amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari americani).
Companiile de tehnologie și-au exprimat unanim criticile la adresa interdicției impuse de Australia, care a fost descrisă ca fiind „vagă”, „problematică” și „grăbită”.
Site-ul de streaming video YouTube – care intră sub incidența interdicției a declarat luna aceasta că eforturile Australiei au fost bine intenționate, dar prost gândite.
Autoritatea australiană de supraveghere a traficului de informații online a sugerat recent că serviciul de mesagerie WhatsApp, platforma de streaming Twitch și site-ul de jocuri Roblox ar putea fi, de asemenea, acoperite de interdicție.
Atacantul în vârstă de 38 de ani de la Inter Miami din MLS a condus Argentina la titlul de campioană mondială din 2022 și își dorește să fie pe teren atunci când argentinienii își vor apăra titlul, anul viitor în America de Nord.
De opt ori câștigător al Balonului de Aur, Messi, a declarat pentru NBC News într-un interviu difuzat luni că va vedea anul viitor cum se simte corpul său înainte de a decide dacă poate juca sau nu la Cupa Mondială organizată în comun de Statele Unite, Mexic și Canada.
„Este ceva extraordinar să pot fi într-o Cupă Mondială și mi-ar plăcea foarte mult”, a spus Messi, care va împlini 39 de ani în iunie anul viitor. „Aș vrea să fiu acolo, să fiu bine și să fiu o parte importantă în a ajuta echipa mea națională, dacă voi fi acolo.”
Messi, care este în fotbalul profesionist din 2004, își dorește încă o dată șansa de a deveni vedetă pe cea mai mare scenă a fotbalului.
„Sunt foarte nerăbdător pentru că este o Cupă Mondială. Venim după ce am câștigat ultima Cupă Mondială și faptul că putem apăra din nou victoria pe teren este spectaculos, pentru că este întotdeauna un vis să joci cu echipa națională, mai ales în competițiile oficiale.”
Messi, care a debutat cu Barcelona în La Liga la vârsta de 17 ani, s-a alăturat echipei Paris Saint-Germain în 2021 și a trecut în MLS în 2023. El are 195 de apariții pentru echipa națională a Argentinei, marcând 114 goluri.
Avocații politicianului de extremă dreapta invocă „ambiguități, omisiuni, contradicții și obscurități” în decizia Curții Supreme care l-a găsit vinovat de tentativă de înlăturare a președintelui Luiz Inacio Lula da Silva, într-un proces controversat care a stârnit furia președintelui american Donald Trump, potrivit AFP.
Judecătorii Curții Supreme nu au un termen limită pentru examinarea argumentelor de apel.
Complotul prevedea asasinarea lui Lula, a vicepreședintelui său, Geraldo Alckmin, și a lui Alexandre de Moraes – unul dintre cei cinci judecători ai Curții Supreme care decid soarta lui Bolsonaro. Procurorii au spus că planul a eșuat doar din cauza lipsei de sprijin din partea înalților comandanți ai armatei.
Bolsonaro, în arest la domiciliu din augustBolsonaro se află în arest la domiciliu din august. Conform legislației braziliene, el nu va fi trimis la închisoare până când nu vor fi epuizate toate căile legale.
Dacă apelul său eșuează, Bolsonaro ar putea solicita să își execute pedeapsa în arest la domiciliu, invocând starea de sănătate precară. În vârstă de 70 de ani, el a fost recent diagnosticat cu cancer de piele și a fost internat pentru scurt timp în spital în septembrie, după ce a suferit accese violente de sughiț, vărsături și tensiune arterială scăzută.
Bolsonaro a avut multiple probleme de sănătate și operații în ultimii ani din cauza complicațiilor suferite în urma unei înjunghieri în abdomen în 2018, în timp ce își desfășura campania pentru președinție.
În singurul său interviu înainte de summitul climatic Cop30 de luna viitoare, Antonio Guterres a recunoscut că este acum „inevitabil” ca omenirea să depășească obiectivul din acordul climatic de la Paris, cu „consecințe devastatoare” pentru lume.
El i-a îndemnat pe liderii care se vor reuni în orașul Belem, situat în pădurea tropicală braziliană, să realizeze că, cu cât amână reducerea emisiilor, cu atât este mai mare pericolul de a depăși „puncte de cotitură” catastrofale din Amazon, Arctica și oceane.
„Să ne recunoaștem eșecul”, a declarat el pentru The Guardian și organizația de știri Sumaúma, cu sediul pe Amazon. „Adevărul este că nu am reușit să evităm o depășire a temperaturii de peste 1,5°C în următorii câțiva ani. Iar această depășire a limitei de 1,5°C are consecințe devastatoare. Unele dintre aceste consecințe devastatoare sunt puncte de cotitură, fie că este vorba de Amazon, fie de Groenlanda, fie de vestul Antarcticii sau de recifele de corali.”
El a spus că prioritatea la Cop30 a fost schimbarea direcției: „Este absolut indispensabil să schimbăm cursul pentru a ne asigura că depășirea este cât mai scurtă posibil și de intensitate cât mai scăzută, pentru a evita punctele de cotitură precum Amazonul. Nu vrem să vedem Amazonul ca pe o savană. Dar acesta este un risc real dacă nu schimbăm cursul și dacă nu facem o scădere dramatică a emisiilor cât mai curând posibil.”
Recorduri de căldurăUltimii 10 ani ai planetei au fost cei mai fierbinți din istoria înregistrată. În ciuda alarmei științifice crescânde cu privire la viteza creșterii temperaturii globale cauzate de arderea combustibililor fosili – petrol, cărbune și gaze – secretarul general ONU a declarat că angajamentele guvernamentale au fost insuficiente.
Mai puțin de o treime dintre națiunile lumii (62 din 197) și-au trimis planurile de acțiune climatică, cunoscute sub numele de contribuții stabilite la nivel național (NDC) în temeiul acordului de la Paris.
SUA, sub conducerea lui Donald Trump, au abandonat procesul. Europa a promis, dar până acum nu a reușit să își îndeplinească angajamentele. China, cel mai mare emițător de gaze din lume, a fost acuzată că nu și-a asumat angajamente suficiente.
Autoritățile venezuelene au declarat că au descoperit o operațiune care viza distrugătorul cu rachete ghidate USS Gravely, care a acostat duminică în Trinidad – la o distanță de tragere de continentul venezuelean, potrivit AFP.
Pentagonul a desfășurat până acum șapte nave de război în Caraibe și una în Golful Mexic, aparent pentru operațiuni antidrog. Președintele Donald Trump a anunțat, de asemenea, sosirea iminentă a USS Ford, cel mai mare portavion din lume, și a flotei sale.
Venezuela și unii observatori cred că administrația Trump folosește desfășurările militare pentru a exercita presiuni asupra guvernului și a-l detrona pe Nicolas Maduro, pe care Washingtonul nu-l recunoaște drept președinte legitim.
„Cel puțin patru suspecți au fost arestați”, a declarat ministrul de Interne, Diosdado Cabello. Caracas a susținut că celula destructurată a fost „finanțată de CIA” și plănuia să atace distrugătorul și să însceneze o crimă în Venezuela.
Nu au fost oferite alte detalii despre presupușii suspecți. Venezuela susține în mod regulat că a arestat mercenari susținuți de SUA care lucrează pentru a destabiliza administrația Maduro.
Pe lângă consolidarea forțelor navale, Trump a confirmat recent autorizarea operațiunilor CIA în Venezuela și luarea în considerare a atacurilor terestre.
Din septembrie, forțele americane au distrus cel puțin 10 ambarcațiuni despre care au spus că transportau narcotice, ucigând 43 de persoane în apele internaționale.
Într-o declarație acordată jurnaliștilor în timpul unei vizite în Ungaria, ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a declarat că Israelul se opune participării trupelor turcești în Gaza din cauza ostilității de lungă durată a președintelui Recep Tayyip Erdogan față de Israel. Saar a precizat că Israelul și-a comunicat poziția oficialilor americani.
Acordul în 20 de puncte mediat de președintele american Donald Trump la începutul acestei luni prevede o forță care să monitorizeze armistițiul, dar nu menționează ce țări ar furniza trupe.
Se precizează că SUA vor „colabora cu parteneri arabi și internaționali pentru a dezvolta o Forță Internațională de Stabilizare temporară” care să fie desfășurată în Gaza. Forța va instrui și va oferi sprijin „forțelor de poliție palestiniene verificate” și se va „consulta cu Iordania și Egiptul, care au o vastă experiență în acest domeniu”.
Prima fază a acordului de încetare a focului este încă în desfășurare și se concentrează pe eliberarea ostaticilor morți rămași în Gaza, în schimbul cadavrelor palestinienilor deținute de Israel.
