Filmul va avea la bază o carte aflată în pregătire, semnată de jurnalistul și profesorul Mitchell Zuckoff, care urmează să fie publicată de HarperCollins în 2027, potrivit Deadline.
Potrivit sursei citate, povestea urmărește operațiunea desfășurată la începutul lunii aprilie în Munții Zagros, după ce un avion militar american F-15E Strike Eagle s-a prăbușit în timpul misiunii. Forțele americane au lansat o amplă acțiune de recuperare pentru extragerea pilotului și a ofițerului responsabil de sistemele de armament, aflați în teritoriu ostil.
Operațiunea a atras atenția la nivel internațional și a devenit rapid subiect de interes pentru Bay, aflat în căutarea următorului său proiect regizoral. Cineastul are un acord de producție cu Universal Pictures, studioul cu care a colaborat și pentru „Ambulance”.
Proiectul îi reunește pe Bay, Scott Gardenhour și Erwin Stoff, echipa care a lucrat și la filmul „13 Hours”, inspirat de atacul asupra consulatului american din Benghazi.
„Am avut un parteneriat extraordinar de-a lungul a 30 de ani cu armata americană. Acest film este despre cei care au răspuns apelului într-una dintre cele mai complexe și riscante operațiuni din istoria recentă și celebrează eroismul și devotamentul militarilor”, a declarat Michael Bay pentru Deadline.
Mitchell Zuckoff este profesor de comunicare la Universitatea Boston și autorul volumului „13 Hours: The Inside Account of What Really Happened in Benghazi”, care a stat la baza filmului regizat de Bay în 2016.
Michael Bay se numără printre cei mai cunoscuți regizori de filme de acțiune de la Hollywood, cu producții precum „The Rock”, „Armageddon”, „Pearl Harbor” și seria „Transformers”. Filmele regizate sau produse de acesta au generat încasări de aproximativ 10 miliarde de dolari la box office la nivel mondial.
După ce ani buni România a pus pe agenda parteneriatului strategic pe energie cu SUA proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, premierul interimar Ilie Bolojan susține că acesta nu este fezabil.
„Dacă este vorba de aceste reactoare, din nou, trebuie să spunem lucrurile în mod corect. În anii trecuți, s-a gândit un proiect prin care România să fie un pionier în aceste reactoare, prin asocierea cu o companie din Statele Unite.
Problema pe care o avem astăzi este că dintr-o sumă importantă de bani, care a fost pusă la dispoziție de Nuclearelectrica, peste 240 de milioane de dolari, avem un teren la dispoziție, achiziționat la o valoare destul de mare, avem o companie cu mulți angajați care au tocat destul de mulți bani și avem un studiu de fezabilitate, dar toate acestea cu niște sume imense de bani, în condițiile în care acest studiu de fezabilitate arată că, pentru a deveni realitate, avem nevoie de câteva miliarde de euro investiție pe care nu-i avem, iar analiza prețului de vânzare a energiei electrice produse în acest posibil reactor arată că ar fi un preț care este mai mare decât cel de piață, ceea ce pune probleme serioase vizavi de rentabilitatea unei astfel de proiect.
Și gândiți-vă că degeaba ai o intenție bună dacă atunci când o derulezi, o derulezi prost sau ajungi într-o situație în care rămâi cu o grămadă de bani consumați și cu niște hârtii și ne întrebăm dacă a meritat”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan la B1 TV.
Ilie Bolojan susține că a informat ambasada SUA despre problemele proiectului: „Dacă îl ridici pe agenda subiectelor comune la un anumit nivel, știind că are probleme…”„Chiar dacă asta s-a făcut, de exemplu, cu o companie americană, mie mi s-a părut responsabil că dacă îți respecți partenerii, să-i informezi. Așa cum am făcut eu cu Ambasada Statului Unite. Acest proiect are niște probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent, pentru că dacă îl ridici pe agenda de subiecte comune la un anumit nivel, știind că el are probleme serioase de fezabilitate, atunci înseamnă că nu-ți respecți partenerul.
Ambasada a luat act de aceste date, sigur, în așa fel încât, verificând și ei datele, să poți să iei o decizie corectă. Un astfel de proiect îl ții pe agenda discuțiilor? Dacă e fezabil, trebuie ținut și mers mai departe. Așa se respectă partenerii între ei. Dacă nu este fezabil, e mult mai corect să spui: ”astea sunt problemele!”
Dar, din nou, este un exemplu a modului în care sume importante de bani, în loc să fie direcționate către lucruri care generează dezvoltare, către proiecte care înseamnă un plus, au fost gestionați într-o manieră în care, v-am spus, rămâi cu un teren, rămâi cu niște documentații, nu rămâi cu drepturi de autor, pentru că ele au fost cedate altora, cu patente și așa mai departe și, în felul acesta, riscul să recuperezi acești bani vreodată scade, adică este foarte mare să nu mai recuperăm, iar șansa de a duce proiectul până la capăt este mică datorită aspectelor care țin de găsirea unei finanțări și de prețurile la care s-ar putea face o astfel de investiție, cel puțin cu partenerii inițiali cu care am făcut acest lucru. Deci aici e vorba de responsabilitate, de respect pentru banii țării și respect pentru partenerii cu care vrem să construim relație de încredere pe termen lung”, a spus Bolojan.
Ilie Bolojan: Nuclearelectrica este de vinăPremierul interimar Bolojan consideră conducerea Nuclearelectrica responsabilă pentru eșecul proiectului: „Pentru că trebuiau să se asigure că tot proiectul și toate sumele care sunt alocate acolo au un rezultat, că acele contracte care au fost făcute și modul în care s-au derulat sunt în bună regulă”.
Proiectul Doicești , pilon al parteneriatului strategic pe energie dintre România și SUAProiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești (Dâmbovița) a reprezentat un pilon central al parteneriatului strategic dintre România și SUA. Acesta viza construirea primei centrale de acest tip din Europa, în locul fostei termocentrale pe cărbune.
Proiectul de la Doicești vizează construcția primei centrale cu reactoare nucleare mici modulare (SMR) din Europa, dezvoltată în parteneriat strategic cu Statele Unite și susținută de administrația Joe Biden. Centrala va folosi tehnologie americană NuScale și va avea o capacitate instalată de 462 MWe
În februarie 2026, acționarii Nuclearelectrica au aprobat decizia finală de investiție.
Proiectul beneficiază de sprijin financiar și tehnic din partea SUA, cu fonduri alocate pentru dezvoltare și intenții de susținere majoră prin instituții precum US Exim Bank. Proiectul urma să genereze până la 4.000 de locuri de muncă (în construcții și operare) și va asigura energia curată necesară pentru aproximativ 50.000 de locuințe.
Statele Unite, prin intermediul președintelui Joe Biden, au anunțat pregătirea unui pachet financiar de 4 miliarde de dolari (sub formă de împrumuturi și sprijin guvernamental). Banii sunt destinați dezvoltării primului proiect de reactoare nucleare mici (SMR) din Europa, amplasat pe fosta platformă a termocentralei din Doicești (județul Dâmbovița, România).
Această finanțare istorică include angajamente de sprijin din partea mai multor instituții financiare americane și internaționale, având ca scop consolidarea independenței energetice a României și susținerea tranziției către o energie curată.
U-BT Cluj-Napoca, deținătoarea titlului, și-a asigurat calificarea miercuri seară, după victoria cu 103-83 pe teren propriu în duelul cu SCM U Craiova, în meciul al treilea al semifinalei. Clujenii au închis astfel seria în minimum de partide și au obținut accesul în a șasea finală consecutivă.
„Ne-am făcut datoria. Cel mai important lucru este că ne-am calificat în finală și că nu avem accidentări. Această serie a trecut, este deja istorie, și începem să ne pregătim mental pentru finala cu Oradea”, a declarat antrenorul clujenilor, Mihai Silvășan.
CSM Oradea, lider la finalul sezonului regulat, în care echipa clujeană nu a evoluat, va găzdui primele două confruntări ale finalei și, eventual, meciul decisiv al seriei. Echipa din Oradea obținuse calificarea în finală marți seară, după succesul cu 79-62 pe terenul celor de la Dinamo București, în al patrulea meci al semifinalei.
Pentru formația din Bihor, aceasta va fi a noua finală de campionat din istorie și a patra consecutivă.
CSM Oradea și U-BT Cluj-Napoca se vor înfrunta pentru al patrulea sezon la rând în finala campionatului și pentru a cincea oară în istoria competiției.
Programul provizoriu al finalei este următorul:
Meciul 1: 26 mai, ora 19:00, Oradea Arena
Meciul 2: 28 mai, ora 19:00, Oradea Arena
Meciul 3: 1 iunie, BT Arena
Meciul 4: 3 iunie, BT Arena (dacă va fi necesar)
Meciul 5: 7 iunie, Oradea Arena (dacă va fi necesar)
Biletele pentru partidele găzduite de CSM Oradea vor fi puse în vânzare începând de joi, 21 mai, după cum a anunțat miercuri clubul orădean.
Un sistem numit WhaleSpotter, lansat săptămâna aceasta, este folosit pentru scanarea non-stop a Golfului San Francisco. Scopul său este de a detecta balenele pe o distanță de până la 2 mile marine. Navigatorii sunt alertați să încetinească sau să își schimbe ruta atunci când balenele se află în apropiere, potrivit AP.
Până acum, balenele puteau trece neobservate de marinari, dar sistemul de detectare bazat pe inteligență artificială, , este concepută pentru a le urmări zi și noapte.
„Vor putea face ajustări cu mult înainte de a se apropia de destinație”, a declarat Thomas Hall, directorul de operațiuni al San Francisco Bay Ferry.
Navigatorii vor putea să evite zonele frecventate de baleneHall a menționat că sistemul „va permite să urmărim datele în timp și să vedem unde campează balenele”. Astfel navigatorii pot ajusta rutele în timpul sezonului de vânătoare a balenelor, pentru a evita complet acele zone.
Anul trecut, 21 de balene cenușii au fost găsite moarte în zona extinsă a golfului. Acesta e cel mai mare număr din ultimii 25 de ani, potrivit Centrului pentru Mamifere Marine. Cel puțin 40% dintre acestea fiind ucise de coliziuni cu nave, iar cel puțin alte 10 au murit în zona golfului până acum în acest an, mai arată sursa. Însă, oamenii de știință spun că numărul real al balenelor ucise poate fi mult mai mare.
Inteligența artificială semnalează automat potențialele observări de balene, care sunt apoi verificate de observatori instruiți ai mamiferelor marine. Apoi, alertele sunt trimise prin radio operatorilor de feriboturi, controlorilor de trafic maritim și afișate public pe site-ul Whale Safe.
Inteligența artificială, deja implementatăSistemele WhaleSpotter sunt deja utilizate pe nave și instalații fixe, cum ar fi faruri și turnuri de coastă, în Statele Unite, Canada și Australia. Însă, cercetătorii spun că rețeaua din Golful San Francisco este prima care integrează direct detecțiile terestre și montate pe nave cu alertele oficiale ale navigatorilor, permițând transmiterea observărilor de balenele în timp aproape real către navele care navighează în golf.
Cercetătorii spun că cel mai mare avantaj al sistemului este monitorizarea constantă. Spre deosebire de observatorii umani, camerele termice pot funcționa pe tot parcursul nopții și în multe condiții de ceață.
Balenele ajung tot mai aproape de țărmUn val sever de căldură marină ce persistă în largul coastei Californiei micșorează zona de apă rece, bogată în nutrienți, unde prosperă krillul, hamsiile și sardinele. Pe măsură ce apele din larg se încălzesc, balenele cu cocoașă urmăresc din ce în ce mai mult această pradă mai aproape de țărm, unde se desfășoară pescuitul de crabi Dungeness din California.
În primăvara aceasta, autoritățile de reglementare au închis din nou anumite zone din aria de pescuit din centrul Californiei pentru echipamentele convenționale. Această măsură a devenit din ce în ce mai frecventă în ultimii ani, pe măsură ce apele care se încălzesc cresc suprapunerea sezoanelor de pescuit al balenelor cu sezoanele de pescuit al crabilor.
Schimbările climatice modifică migrația balenelorPe măsură ce schimbările climatice remodelează condițiile oceanice și tiparele de migrație a balenelor, oamenii de știință se așteaptă ca suprapunerea dintre balene, nave și echipamente de pescuit să persiste.
„Va trebui să continuăm să fim adaptabili și să ne bazăm pe știință, în ceea ce privește managementul nostru pentru a reduce riscul la adresa faunei sălbatice și a menține pescarii pe apă”, a declarat Caitlynn Birch, managerul de campanie Oceana Pacific și specialist în științe marine.
Un nou aviz publicat miercuri, la care au contribuit oficialii Departamentului de Sănătate și Servicii Umane din SUA trage semnale de alarmă, privind expunerea îndelungată la ecrane în rândul copiilor și adolescenților, arată CNN.
Potrivit avizului, expunerea la ecrane începe deseori înainte de prima aniversare a unui copil și crește odată cu vârsta.
Până la adolescență, copiii pot petrece mai mult timp în fața ecranelor decât dormind sau mergând la școală.
Media orelor petrecute în fața ecranelor de adolescențiTimpul petrecut în fața ecranelor ajunge, în medie, la patru sau mai multe ore pe zi în momentul în care un copil devine adolescent. Aproape jumătate dintre ei recunosc că își pierd noțiunea timpului petrecut pe telefoane.
Utilizarea ecranelor poate fi asociată cu un somn mai prost, o performanță școlară redusă, mai puțină activitate fizică și relații interpersonale slăbite, conform avizului.
Noul aviz include un set de instrumente care oferă recomandări despre cum să se limiteze timpul petrecut în fața ecranelor. De exemplu, sugerează că limitele ar putea fi zero timp alocat în fața ecranelor pentru copiii sub 18 luni, mai puțin de o oră pe zi pentru copiii sub 6 ani și două ore pe zi pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 și 18 ani.
„Deși utilizarea ecranelor poate avea unele beneficii, dovezile privind o serie de riscuri pentru sănătatea mintală și fizică a copiilor sunt în creștere”, a scris secretarul american pentru sănătate și servicii umane, Robert F. Kennedy Jr., în primele pagini ale noului aviz.
Avizul face referire și la rețelele de socializareDe asemenea, secretarul a menționat și o legătură între timpul petrecut în online și jocurile de noroc. Mai mult, avizul face referire la întregul mediu online, precum aplicațiile sau chatbot-ruile.
Unii experți spun că apreciază avertismentele administrației Trump privind utilizarea ecranelor și sănătatea copiilor. Alții subliniază că nu toate tipurile de utilizare a ecranelor sunt dăunătoare. În unele cazuri, pot avea beneficii pentru copii atunci când sunt folosite în scopuri educaționale sau pentru a-și găsi apartenența în cadrul comunităților.
Inițiativa Melaniei Trump, la baza avizuluiNoul aviz se bazează pe cadrul stabilit de inițiativa „Fii cel mai bun” a primei doamne Melania Trump. Acesta se concentrează pe problemele care afectează copiii, inclusiv rețelele sociale și hărțuirea cibernetică și oferă ca soluții:
Dr. John Mann, profesor de neuroștiințe translaționale la Colegiul de Medici și Chirurgi Vagelos al Universității Columbia, a declarat că avertismentele de sănătate publică ar trebui să se concentreze asupra tinerilor care manifestă comportamente „dependente” în fața ecranelor. De asemenea, nu ar trebui să facă afirmații sau recomandări generale pentru toți copiii.
„Ceea ce este cu adevărat mai important este să evaluăm în ce măsură adolescentul este dependent sau prezintă trăsături de dependență în utilizarea telefonului sau a rețelelor sociale”, a spus Mann.
Timpul redus în fața ecranului e benefic pentru toți copiiiKara Alaimo, profesoară de comunicare la Universitatea Fairleigh Dickinson susține că orice îndrumare care încurajează părinții să reducă timpul petrecut de copiii lor în fața ecranelor va fi benefică.
„Într-o oarecare măsură, ecranele afectează diferiți copii în mod diferit, așa că este dificil să adopți o abordare universală. Multe depind de ceea ce face un copil pe un ecran. Vizionarea unui program educațional conceput de specialiști în educația timpurie este foarte diferită de consumul oricărui algoritm al YouTube”, a spus Alaimo, potrivit aceleiași surse.
Referitor la controversele apărute după ce o casă de avocatură germană, unde lucrează și fostul deputat PNL Cristian Băcanu, consilier onorific al vicepremierului Oana Gheorghiu, a primit un contract de consultanță juridică pentru programul SAFE, premierul Ilie Bolojan susține că nu există un conflict de interese.
SAFE și contractul de consultanță„Nu văd nicio formă de conflict de interese pentru că, cel puțin pe această componentă, doamna Gheorghiu nu a fost implicată în acest aspect. Are altă zonă de competență”, a spus premierul miercuri seara, într-o intervenție la B1 TV.
Firma care a oferit consultanță juridică pentru programul SAFE colaborează cu grupul german Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători europeni din industria de apărare.
Bolojan a explicat că procedurile aferente programului SAFE ar urma să fie finalizate până la sfârșitul lunii și că Guvernul a negociat, pe baza planului de înzestrare al Armatei Române, cu potențiali furnizori europeni, prin „Cancelaria prim-ministrului, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și celelalte instituții” implicate în proces.
Bolojan: Angajamentele trebuiau „blindate juridic”Premierul susține că serviciile juridice au fost contractate în urma unei analize privind companiile competente în domeniu și pe criteriul celui mai mic preț. Scopul – a afirmat acesta – a fost introducerea unor clauze care să garanteze că investițiile asumate de furnizori vor fi realizate în România.
„Era nevoie să ne asigurăm că angajamentele pe care investitorii și le-au asumat legat de localizarea în România a unei părți din aceste capacități de producție necesare pentru a întări industria noastră de apărare”, a declarat Ilie Bolojan. Potrivit premierului, asistența juridică a fost contractată pentru că aceste angajamente trebuiau să fie „blindate prin formule juridice”.
„Nu e vorba de nimic altceva, ci pur și simplu de închiderea unor contracte, în așa fel încât să existe clauze asigurătorii că angajamentele investiționale se vor face în România”, a spus Bolojan.
SAFE a trecut prin „toate filtrele” statuluiPremierul a respins, de asemenea, și acuzațiile privind lipsa de transparență în derularea programului SAFE. El a precizat că procedura a trecut prin toate filtrele statului și că mai multe instituții au fost implicate în proces.
„Derularea programului SAFE s-a făcut în mod transparent, s-a făcut în mod corect, și n-ar fi trecut prin toate filtrele, prin toate instituțiile acestei țări, pentru că toată lumea a fost de față acolo, dacă nu s-ar fi făcut într-o manieră corectă”, a afirmat Ilie Bolojan.
Bolojan: Deciziile Guvernului „au deranjat foarte mult”Premierul susține că acuzațiile legate de programul SAFE au apărut pentru că deciziile luate de Guvern „au deranjat foarte mult”. „Ceea ce am făcut în această perioadă, cu siguranță, a deranjat foarte mult. Și atunci când deranjezi, cei care sunt deranjați nu-ți rămân datori”, a declarat Bolojan.
„Nu am semnale privind nereguli în grupul SAFE”Întrebat și despre controversele legate de componența grupului de lucru SAFE, Bolojan a spus că fiecare ministru și-a format echipa de negocieri și și-a desemnat înlocuitorii atunci când nu a participat direct la anumite discuții.
„Nu am semnale că oamenii care au fost delegați ca înlocuitori n-au respectat procedurile legale (…) sau s-ar fi întâmplat ceva care n-a fost la locul lui”, a spus premierul.
Grupul de la Visegrad reunește în prezent Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia. Formatul și-a pierdut influența în ultimii ani din cauza tensiunilor dintre fostul premier ungar Viktor Orbán și actualul premier polonez Donald Tusk. Liderul polonez este ususținătorul unei linii proeuropene și antiruse.
Magyar, care l-a învins pe Orbán în alegerile din aprilie, a făcut declarațiile la Varșovia, în timpul unei conferințe de presă comune cu Donald Tusk, potrivit Politico. Vizita în Polonia este prima deplasare externă a noului premier ungar. Deplasarea are ca obiectiv refacerea alianțelor regionale.
„Grupul de la Visegrad își poate recăpăta vitalitatea și influența în Uniunea Europeană”, a afirmat Magyar. El a spus că susține extinderea cooperării către alte state. Este vorba despre Austria, România, Croația, Slovenia, țările nordice sau state din Balcanii de Vest, care nu fac parte din Uniunea Europeană.
Premierul ungar a anunțat că Ungaria, care deține în prezent președinția grupului, ar putea organiza un summit al V4 înainte de sfârșitul lunii iunie.
Donald Tusk a salutat inițiativa și a afirmat că aștepta de ani de zile reluarea cooperării regionale dintre Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia.
Cei doi lideri au subliniat și necesitatea consolidării cooperării în domeniul energiei. Tusk a declarat că Polonia este pregătită să împărtășească experiența sa privind reducerea dependenței de resursele energetice rusești.
În timpul vizitei, Péter Magyar a criticat indirect guvernarea lui Viktor Orbán. El a apreciat modul în care Polonia a folosit fondurile europene pentru dezvoltarea infrastructurii. Premierul ungar a afirmat că Ungaria „nu a avut aceeași experiență” în ultimii 20 de ani.
