Oficialii americani de sănătate au anunţat că medicamentul va putea fi prescris pentru tratamentul deficienţei cerebrale de folat, asociată cu autismul. După actualizarea etichetei, programele Medicaid vor acoperi costul tratamentului, potrivit Fox News.
Neurologul Richard Frye, care studiază tratamentele experimentale pentru autism, spune că leucovorina funcţionează similar cu acidul folic şi ajută în special la îmbunătăţirea limbajului.
Alte beneficii includ reducerea comportamentelor repetitive şi îmbunătăţirea funcţiei sociale.
Medicul avertizează că leucovorina se administrează în doze mult mai mari decât vitaminele obişnuite şi necesită supraveghere medicală. Unii copii devin „extrem de hiperactivi” şi nu răspund la tratament.
Experţii subliniază că nu există un „remediu miraculos” pentru autism şi că leucovorina trebuie folosită împreună cu terapia comportamentală şi logopedică.
Articolul Un medicament anticancer va fi folosit ca terapie pentru autism apare prima dată în Mediafax.
Piața muncii din România rămâne puternic fragmentată în 2025, arată o analiză Prohuman APT. În timp ce salariile medii din județe precum Vaslui, Vâlcea sau Vrancea abia ating 4.000 lei net, în București și Cluj media urcă la peste 6.000 lei net, iar în pozițiile de top din IT și financiar veniturile ajung chiar la 35.000 lei net pe lună.
Transporturile și meseriile tehnice continuă să ridice ștacheta salarială: șoferii internaționali de TIR câștigă între 9.000 și 15.000 lei net, electricienii ajung la 6.000–8.000 lei, iar sudorii și operatorii CNC la 4.500–5.500 lei. În zona white-collar, un specialist AI/ML obține 15.000–25.000 lei net, iar un CTO sau Director Financiar poate ajunge la 35.000 lei. La nivel entry-level, un programator junior câștigă între 1.500 și 2.500 euro net, iar un customer support care cunoaște limbi nordice poate obține între 6.500 și 9.000 lei net.
Decalajele dintre regiuni și sectoare rămân mariSpecialiștii avertizează că, deși există creșteri salariale moderate pentru a compensa inflația, decalajele dintre regiuni și sectoare rămân mari, de până la 30–40% pentru aceleași posturi. Recrutarea devine tot mai dificilă: un post blue-collar durează acum 4–6 săptămâni pentru a fi ocupat, iar în IT și inginerie procesele ajung frecvent la 2–3 luni.
„Schimbarea vine și dinspre noile generații. Tinerii refuză programele rigide și schimburile, cer predictibilitate, autonomie și oportunități reale de creștere. Angajatorii care nu ajustează politicile interne: program, selecție, beneficii, pierd rapid accesul la candidații potriviți. Transporturile și tehnologia trag în sus grilele salariale, în timp ce sănătatea și construcțiile rămân sub presiunea deficitului de personal. Diferențele dintre București și Cluj, pe de o parte, și județele cu salarii minime, pe de altă parte, confirmă un ritm de dezvoltare neuniform. În cursa pentru forța de muncă înalt calificată, câștigă companiile care combină salariile competitive cu flexibilitate, procese rapide de recrutare și stabilitate”,explică Ionela Borșan, Recruitment Manager.
Articolul Radiografia salariilor în România 2025: Acestea variază de la 4.000 la 35.000 de lei pe lună apare prima dată în Mediafax.
Uniunea Europeană și Indonezia au parafat marți, la Bali, un acord de liber schimb menit să faciliteze schimburile comerciale între cele 27 de state membre ale blocului european și cea mai mare economie din Asia de Sud-Est.
Negocierile au fost accelerate de decizia SUA de a introduce taxe vamale pentru produsele care ajung pe teritoriul american. Actul a fost semnat de ministrul economiei din Indonezia, Airlangga Hartarto, și de comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic.
Potrivit autorităților citate de Le Figaro, 80% din produsele indoneziene exportate în UE vor beneficia de taxe vamale zero, în timp ce exportatorii europeni vor economisi anual aproximativ 600 de milioane de euro. Documentul, care a fost negociat timp de mai mulți ani, urmează să fie ratificat de parlamentele naționale înainte de a intra în vigoare, cel mai devreme în 2027.
Articolul Uniunea Europeană și Indonezia au semnat un acord de liber schimb apare prima dată în Mediafax.
Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au deschis un dosar penal în urma sesizării făcute de Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS). Ancheta vizează modernizarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea, un proiect de peste 70 de milioane de euro finanțat din bani europeni și naționali.
Într-un răspuns oficial transmis FACIAS, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au precizat că au început cercetările penale privind posibile fapte de fraudă cu fonduri europene și abuz în serviciu.
Cazul se referă la proiectul „Modernizare și extindere terminal pasageri. Modernizarea platformei de îmbarcare-debarcare și a căii de rulare ALFA. Construire platformă dedicată activităților de degivrare/antigivrare aeronave”.
„Aeroportul Tulcea, deși are o capacitate de 400 de pasageri pe oră, a avut un trafic de doar 47 de pasageri în primele cinci luni ale anului 2025. În 2024, a deservit un total de 1.600 de pasageri, plasându-l pe ultimul loc în România. FACIAS a arătat că, în pofida acestor cifre, membrii Consiliului de Administrație și-au triplat indemnizațiile în 2025, ajungând la 69.828 de lei brut anual, iar cheltuielile cu personalul au crescut la 4,1 milioane de lei în 2024, aproape dublu față de 2022”, transmite FACIAS, care a atras atenția încă din luna august că alocarea unor astfel de sume pentru a dezvolta o infrastructură care nu era necesară reprezintă o risipă gravă a banilor publici și europeni.
FACIAS a cerut autorităților responsabile, inclusiv Consiliului Județean Tulcea, beneficiar al proiectului, să publice de urgență toate documentele privind execuția lucrărilor, contractele de achiziții și stadiul real al implementării. Totodată, FACIAS a cerut Ministerului Transporturilor și Ministerului Fondurilor Europene să explice public modul în care a fost fundamentată finanțarea aeroportului Tulcea și să prezinte impactul real al acestei investiții asupra comunității.
În luna iunie, FACIAS a sesizat Parchetul European (EPPO) și organele de cercetare penală din România cu privire la modul în care au fost folosite fondurilor europene alocate pentru modernizarea Aeroportului Internațional „Delta Dunării” din Tulcea.
Articolul FACIAS: DNA anchetă asupra investițiilor de 70 de milioane de euro la Aeroportul Tulcea apare prima dată în Mediafax.
O grenadă defensivă a fost descoperită în urma unor săpături efectuate pe Bulevardul Revoluției 1989.
Imediat după apelul la 112, o echipă pirotehnică din cadrul ISU Alba s-a deplasat la fața locului cu o autospecială special destinată intervențiilor de acest tip.
Specialiștii au securizat perimetrul și au demarat operațiunile de asanare și neutralizare a muniției rămase neexplodate, pentru a elimina orice risc pentru populație.
Reprezentanții ISU Alba reamintesc cetățenilor că, în astfel de situații, obiectele suspecte nu trebuie atinse, lovite sau transportate, ci trebuie anunțate de urgență autoritățile prin numărul 112.
Articolul Grenadă defensivă descoperită în Alba Iulia. Intervenție de urgență a pirotehniștilor apare prima dată în Mediafax.
Inspectorul Jens Jespersen a declarat că elementele observate – numărul dronelor, dimensiunile acestora, traiectoriile de zbor precise şi timpul îndelungat petrecut deasupra aeroportului – indică faptul că este vorba despre „un actor capabil”, transmite AFP.
Cu toate acestea, poliţia nu ştie încă cine se află în spatele operaţiunii.
Incidentul de luni seara a forţat închiderea aeroportului timp de câteva ore, a afectat 20.000 de pasageri şi a provocat întârzieri şi anulări masive de zboruri. Aeroportul a fost redeschis marţi dimineaţa.
Caracterul coordonat şi persistenţa atacului sugerează o operaţiune planificată, nu o simplă greşeală sau o acţiune spontană.
Autorităţile continuă investigaţiile pentru a identifica responsabilii.
Articolul Poliţia daneză: „Actor capabil” în spatele dronelor care au închis aeroportul din Copenhaga apare prima dată în Mediafax.
