Ministerul Sănătății a anunțat că au fost actualizați indicatorii tehnico-economici ai investiției, etapă necesară pentru continuarea implementării proiectului și efectuarea plăților.
Ca urmare a acestei decizii, constructorul a revenit pe șantier, iar lucrările pot continua conform graficului de execuție.
Cseke Attila: Proiectul este esențial pentru sănătatea publicăMinistrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că actualizarea indicatorilor tehnico-economici era o condiție obligatorie pentru deblocarea finanțării.
Acesta a precizat că săptămâna trecută au fost alocate 1,2 miliarde de lei de la bugetul de stat pentru continuarea finanțării celor șase spitale incluse în PNRR.
„Este un proiect esențial pentru sănătatea publică și pentru dezvoltarea infrastructurii medicale din România”, a adăugat Cseke Attila.
Investiție de peste 640 de milioane de leiValoarea actualizată a proiectului este de 640,2 milioane de lei, inclusiv TVA. Noua unitate medicală va fi construită în cadrul Institutul Național de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
Clădirea va avea o suprafață desfășurată de aproape 15.750 de metri pătrați și va include subsol, parter, patru etaje și un etaj tehnic. Centrul va avea 115 paturi pentru spitalizare continuă.
Proiectul prevede și realizarea unui bloc operator cu trei săli de operație. Totodată, vor fi amenajate laboratoare moderne, spații pentru cercetare și învățământ medical, precum și o infrastructură digitală integrată. Sistemele informatice vor putea comunica cu principalele platforme utilizate în sistemul sanitar.
Finanțare prin PNRRInvestiția este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul componentei dedicate sănătății, precum și din fonduri de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății. Autoritățile estimează că noua unitate va contribui la modernizarea serviciilor de diagnostic și tratament pentru pacienții cu tuberculoză și la consolidarea infrastructurii medicale de specialitate din România.
Cel mai important eveniment din industria energiei electrice din Europa, Power Summit 2005, organizat de Eurelectric, la care participă și reporterul Mediafax, debutează miercuri dimineața în capitala Finlandei, reunind cei mai mari actori ai domeniului și unele dintre cele mai influente voci care modelează viitorul energetic al Europei, inclusiv președintele finlandez Alexander Stubb, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Teresa Ribera, comisarul pentru energie Dan Jørgensen și ministrul finlandez al climei și mediului, Sari Multala.
La Summitul organizat de Eurelectric participă lideri ai organizațiilor energetice de top din Europa care își propun să conturarea un viitor sigur, decarbonizat, durabil și competitiv.
Power Summit 2026 își propune ca, prin dezbateri la nivel înalt și discuții strategice, să exploreze modul în care electrificarea poate consolida competitivitatea Europei, poate spori securitatea energetică și poate accelera tranziția către energia curată.
Pe lângă programul principal, Eurelectric organizează o serie de întâlniri interactive de afaceri, acoperind subiecte variind de la inteligența artificială și electrificarea industrială până la integrarea centrelor de date, e-mobilitate și alte noi cereri de energie electrică în rețea.
În sesiunea „IA pentru energie”, liderii sectorului energetic trec peste agitația tehnologică pentru a se concentra în întregime pe modul în care inovația digitală transformă practic infrastructura rețelei și strategia energetică.
„Majoritatea PSD-AUR a votat o colaboratoare a lui Adrian Năstase (propusă de PSD) și un colaborator al lui Călin Georgescu (propus de AUR) la șefia instituției care promovează cultura română în străinătate, ICR. Putem să nu ne mai prefacem că AUR ar fi un partid anti-PSD?”, scrie, miercuri, pe Facebook, Dominic Fritz.
Acesta întreabă dacă „mai crede cineva în dorința PSD de a face o coaliție „proeuropeană” când, de fapt, ne demonstrează zi de zi în parlament că deja există o altă majoritate funcțională cu extremiștii?”
Fritz este convins că moțiunea de cenzură votată de PSD-AUR „nu a fost un accident”.
„Nu a fost o majoritate de conjucturǎ împotriva unui premier prea încăpățânat, cum au încercat să ne-o vândă. A fost încă un pas în marea operațiune de salvare a PSD-ului începută de mult. AUR a fost creat special să captureze furia oamenilor fără să pună în pericol privilegiile sistemului sau dominația PSD. E un vehicul de marketing pentru ca privilegiații și cutiile lor de pantofi să nu fie deranjați cu adevărat. George Simion e cu gura mare în public, dar mereu cu un drăguț „să trăiți” pe buze atunci când PSD are nevoie de voturi în parlament. Pe scurt, AUR e cel mai mare iepure în politica românească. Nu cred că păcăleala va merge la nesfârșit. De aceea țin așa de mult la linia de „consecvență pe față” a USR în aceste zile. Facem ce spunem. Fără aranjamente sub masă, fără păcăleli și scheme de marketing. Șarada PSD de a avea în același timp o majoritate de rezervă cu AUR și un guvern proeuropean nu poate fi validată de USR. Iar miniștrii USR au făcut si fac treabă pentru români, așa că nu vedem motivul de ce să susținem un guvern fără acești miniștri”, scrie Fritz.
Cine sunt Corina-Raluca Încroșnatu și Nicolae VoiculețUSR a avertizat, marți, într-un comunicat de presă, că „PSD s-a aliat cu extremiștii proruși din Senat și a reușit să o impună pe Corina-Raluca Încroșnatu, fostă vicepreședintă a Fundației Europene „Nicolae Titulescu” condusă de Adrian Năstase, în fruntea Institutului Cultural Român”. Senatorul USR Ștefan Pălărie a atras atenția că „România nu-și permite să lase diplomația culturală să fie condusă timp de patru ani de cineva care l-a avut ca oaspete la Fundația Titulescu pe Aleksandr Dughin, ideologul lui Putin, în 2013”.
De asemenea, naistul Nicolae Voiculeț a fost ales în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român (ICR), fiind propus de grupul parlamentar AUR, partid din care face parte.
Nicolae Voiculeț a fost unul dintre participanții activi la protestele AUR din ultimii ani și la evenimentele electorale ale partidului extremist, scrie G4Media. El obișnuiește să cânte la nai la evenimentele la care participă Călin Georgescu și este cunoscut pentru discursul său conspiraționist încă din pandemia de COVID și mesajele extremiste, pe care le propagă și prin postările de pe rețelele de socializare. Nicolae Voiculeț este membru AUR imediat după înființarea partidului extremist. De altfel, în anul 2020 a vrut să candideze la Senat. Voiculeț a deschis lista candidaților AUR pentru Senat în județul Prahova. Naistul nu a ajuns în Parlament, pentru că lista a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Ploieşti, pentru că pe ea nu se regăseau și femei candidate, așa cum prevede legea.
Specialiștii susțin că visele nu sunt, în mod direct, cauza epuizării resimțite dimineața, potrivit Science Alert. Problema este legată mai degrabă de calitatea somnului și de momentele în care o persoană se trezește pe parcursul nopții.
De ce ne amintim unele viseToți oamenii visează în timpul somnului. Totuși, nu toți își amintesc experiențele din timpul nopții. Cele mai multe vise apar în faza REM, o etapă a somnului caracterizată prin activitate cerebrală intensă. Această fază ocupă aproximativ un sfert din timpul total de somn și apare de mai multe ori pe parcursul nopții.
Persoanele care se trezesc în timpul sau imediat după un episod REM au șanse mai mari să își amintească visele. Același lucru se întâmplă și în cazul viselor cu încărcătură emoțională puternică. Potrivit cercetătorilor, oamenii care își amintesc frecvent vise foarte vii au, de regulă, un somn mai fragmentat.
Ce se întâmplă în creier în timpul viselorÎn faza REM, activitatea creierului este comparabilă cu cea din starea de veghe. În schimb, corpul rămâne aproape complet imobil. Mușchii sunt temporar inhibați pentru a împiedica reproducerea fizică a acțiunilor din vis.
În această perioadă, zonele creierului asociate emoțiilor devin foarte active. În același timp, regiunile responsabile de analiză și logică funcționează la un nivel redus. Acesta este motivul pentru care visele pot părea extrem de reale, chiar dacă situațiile prezentate sunt adesea lipsite de logică.
Visele durează mai mult decât credemMulți oameni au impresia că visele sunt foarte scurte. Studiile sugerează însă că acestea se desfășoară într-un ritm apropiat de timpul real. Cercetătorii au observat că durata relatată a unui vis corespunde, în multe cazuri, cu timpul petrecut efectiv în faza REM.
Problema apare atunci când oamenii încearcă să estimeze cât de mult au visat într-o noapte întreagă. Visele intense sunt mai ușor de reținut și pot crea impresia că au ocupat o mare parte din somn.
De ce apare senzația de obosealăExperții spun că simplul fapt de a visa nu afectează semnificativ calitatea somnului. În schimb, trezirile repetate pot reduce timpul petrecut în somnul profund, etapa considerată esențială pentru refacerea organismului.
Somnul profund contribuie la eliminarea adenozinei, o substanță care se acumulează în creier pe parcursul zilei și este asociată cu senzația de oboseală. Atunci când somnul este întrerupt înainte ca acest proces să fie finalizat, persoana se poate trezi mai obosită.
Un alt factor este momentul trezirii. Dacă aceasta are loc în timpul fazei REM, organismul poate experimenta așa-numita „inerție a somnului”. Această stare este caracterizată prin confuzie, dificultăți de concentrare și senzația că mintea nu s-a trezit complet.
Când ar trebui să cerem sfatul unui medicSpecialiștii atrag atenția că visele frecvente și foarte intense pot reprezenta un semn indirect al unui somn de slabă calitate. Persoanele care își amintesc majoritatea viselor, se trezesc des în timpul nopții sau se simt obosite aproape în fiecare dimineață ar putea avea un somn fragmentat.
În astfel de situații, problema nu este numărul viselor, ci lipsa perioadelor suficiente de somn profund. Medicii recomandă consultarea unui specialist dacă oboseala persistă și începe să afecteze activitățile zilnice, capacitatea de concentrare sau starea generală de sănătate.
