Agregator de ştiri

După mai bine de un secol, Real Madrid este un reper în sportul de performanță. Clubul spaniol are în palmares 26 de Cupe ale Europei câștigate în total – 15 la fotbal și 11 la baschet – și titlul de cel mai bun club al secolului XX, acordat de FIFA.

Cu ocazia aniversării clubului madrilen, și fostul mare internațional român Gheorghe Hagi a transmis un mesaj special, amintind de perioada în care a îmbrăcat tricoul „los blancos”.

„Un club legendar, o istorie încărcată de performanțe fantastice. Mândru că am făcut parte din ea. La mulți ani, Real Madrid C.F.!”, a scris Hagi pe rețelele de socializare.

Supranumit „Regele”, fostul căpitan al naționalei României a evoluat pentru Real Madrid între 1990 și 1992.

Hagi a ajuns la Real Madrid CF după prestațiile remarcabile de la Steaua București și după evoluțiile de la Cupa Mondială din 1990. În perioada petrecută la Madrid, Hagi a marcat 20 de goluri și a oferit 13 pase decisive, în 84 de partide.

Este unul dintre puținii jucători români care au evoluat pentru legendarul club spaniol.

58 de trofee, în ultimii 15 ani

Una dintre cele mai legendare perioade din istoria clubului a fost în timpul președinției lui Santiago Bernabéu, când madrilenii au câștigat primele cinci Cupe ale Campionilor Europeni consecutiv (1956-1960), cu jucători emblematici precum Alfredo Di Stéfano, Francisco Gento, Ferenc Puskás, Raymond Kopa și José Santamaría.

În ultimii 15 ani, Real Madrid a cucerit 58 de trofee, printre care 6 trofee ale Ligii Campionilor la fotbal și 3 în Euroliga de baschet. Palmaresul echipei de fotbal include printre altele 15 Ligi ale Campionilor, 36 de titluri în La Liga, 20 de Cupe ale Regelui și 9 Cupe Mondiale ale Cluburilor.

Echipa de baschet a clubului madrilen are la rândul ei o istorie impresionantă, cu 100 de trofee, dintre care 11 Cupe ale Europei, 38 de titluri de campioană a Spaniei și 29 de Cupe ale Regelui.

Complexul sportiv Ciudad Real Madrid este considerat unul dintre cele mai moderne centre de pregătire din lume. Cu o suprafață de 1,2 milioane m², include 12 terenuri de fotbal, stadionul Estadio Alfredo Di Stéfano, facilități pentru prima echipă și academie, dar și infrastructură pentru echipa de baschet, potrivit datelor clubului madrilen.

Totodată, prin Fundația Real Madrid, clubul desfășoară numeroase proiecte sociale în peste 100 de țări, ajutând anual aproximativ 400.000 de persoane, în special copii aflați în situații vulnerabile.

Real Madrid este și unul dintre cele mai puternice branduri din sport. Clubul a depășit 1 miliard de euro venituri pentru al doilea an consecutiv. Și, potrivit clubului, este prima organizație sportivă care a trecut de 660 de milioane de urmăritori pe rețelele de socializare.

Odată cu promulgarea reformei privind pensiile speciale ale magistraților, discuțiile și presiunea publică a politicienilor s-au domolit, însă problemele tot nu s-au rezolvat în domeniul Justiției.

Ce se întâmplă cu grupul înființat de Guvern pentru modificarea Legilor Justiției, cu referendumul propus de Președintele României, poate sau nu să fie desființat CSM? Ce cred judecătorii despre intervențiile Executivului în magistratură?  Au încredere judecătorii să fie anchetați din nou de DNA și câtă corupție există în Justiție?

Aceste teme fac subiectul discuției în ediția de astăzi a emisiunii OFF The Record, al cărui invitat este Claudiu Drăgușin, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

 

Convorbirea dintre Ilie Bolojan și Alteța Sa Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan a avut loc în spiritul relației de prietenie și cooperare dintre România și Emiratele Arabe Unite.

Bolojan și-a exprimat deplina solidaritate cu poporul emirian în contextul actualelor evoluții de securitate din Orientul Mijlociu care au afectat și Emiratele Arabe Unite. Acesta a transmis un mesaj de susținere și a urat putere și reziliență pentru depășirea acestor momente dificile.

Totodată, prim-ministrul a mulțumit personal AS Șeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan și autorităților pentru sprijinul acordat cetățenilor români care locuiesc, muncesc sau se află ca turiști în Emiratele Arabe Unite.

Premierul Ilie Bolojan a solicitat sprijinul Emiratelor Arabe Unite pentru facilitarea culoarelor de zbor necesare operării companiilor aeriene românești, astfel încât cetățenii români să poată reveni în siguranță acasă.

Cei doi lideri au convenit să continue cooperarea și coordonarea pentru identificarea celor mai bune soluții în sprijinul cetățenilor români aflați în regiune.

În urmă cu aproape doi ani, Belgia a promis că va livra Ucrainei până la 30 de avioane de vânătoare F-16. Totuși, niciunul dintre aceste aparate nu a fost transferat până acum. Relatările care evidențiază această întârziere provin adesea din publicații puternic pro-ucrainene, care tind să prezinte situația ca pe un eșec politic. În realitate, explicația pare mai degrabă tehnică și legată de structura actuală a forțelor armate belgiene, scrie Defence24.com.

Principalul motiv al amânării este modernizarea în curs a Forțelor Aeriene ale Belgiei. Bruxellesul își înlocuiește în prezent flota îmbătrânită de F-16 cu avioane F-35 noi. Până când un număr suficient din aceste aparate va intra în serviciu, Belgia trebuie să păstreze avioanele existente pentru a-și menține apărarea aeriană națională și pentru a-și îndeplini obligațiile în cadrul NATO.

Potrivit generalului-maior al Forțelor Aeriene Gert De Decker, transferul avioanelor F-16 va deveni posibil doar după ce această tranziție va avansa suficient, iar cerințele operaționale ale Belgiei vor fi asigurate. Ministerul belgian al Apărării a subliniat, de asemenea, că nu a fost stabilit niciodată oficial un calendar precis pentru livrare.

Alți parteneri europeni s-au mișcat mai rapid. Olanda a livrat toate cele 24 de avioane F-16 promise până la jumătatea anului 2025. Danemarca a promis 19 aparate și a început livrările în 2024, în timp ce Norvegia a transferat aproximativ 14 avioane. În total, Ucraina a primit aproximativ 44 de avioane de vânătoare din cele aproximativ 87–95 promise de partenerii europeni.

Chiar și acolo unde avioanele au ajuns, problemele operaționale au rămas. Unitățile ucrainene de F-16 s-ar fi confruntat timp de câteva săptămâni cu o lipsă de rachete aer-aer, după ce livrările din partea partenerilor internaționali au încetinit. În acea perioadă, piloții au fost nevoiți să se bazeze în principal pe tunurile de bord și să efectueze mai ales misiuni pe timp de zi. Situația s-a îmbunătățit abia după livrarea unor rachete suplimentare AIM-9 Sidewinder, cu puțin timp înaintea unei campanii aeriene majore a Rusiei.

Din punct de vedere tehnic, F-16 rămâne un avion multirol foarte capabil. Variantele modernizate pot utiliza o gamă largă de arme ghidate de precizie, inclusiv bombe JDAM, precum și rachete aer-aer AIM-120 și AIM-9. Totuși, valoarea reală pe câmpul de luptă depinde nu doar de avionul în sine, ci și de instruire, logistică, infrastructura de mentenanță și de o aprovizionare stabilă cu muniție.

Ce se întâmplă cu Mirage

O poveste similară s-a derulat și în cazul avioanelor franceze. Franța a promis că va furniza Ucrainei avioane de vânătoare Mirage. Din aproape 20 de aparate așteptate până la jumătatea anului, au fost livrate doar șase, iar unul dintre ele s-a prăbușit deja.

În acest stadiu, livrări suplimentare par puțin probabile. Instruirea piloților ucraineni pe platforma Mirage s-a dovedit mult mai consumatoare de timp decât s-a estimat inițial, iar integrarea acestor avioane în mediul operațional al Ucrainei s-a dovedit mai complexă decât se anticipa.

De ce are nevoie Ucraina

În același timp, Ucraina și-ar fi exprimat interesul pentru achiziționarea, pe termen lung, a până la 100 de avioane de vânătoare Rafale. Un astfel de program ar reprezenta un salt major de capabilitate pentru Forțele Aeriene ucrainene. Deocamdată, însă, rămâne mai degrabă o ambiție strategică decât un plan realist de achiziție.

Concluzia generală este clară. Anunțurile politice privind livrarea avioanelor de vânătoare sunt adesea făcute rapid, însă livrarea și integrarea unor aeronave avansate durează ani de zile. Pentru Ucraina, avioanele occidentale rămân o capabilitate importantă, dar pe termen scurt războiul aerian continuă să depindă în principal de sistemele de apărare antiaeriană, nu de flote mari de avioane occidentale.

Valentin Budeş, CFO al Sphera Franchise Group, operatorul în sistem de franciză al restaurantelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, cu 110 unităţi în România şi 179 de unităţi în total în Italia, România şi Republica Moldova, spune că Pizza Hut este brandul din portofoliul companiei care este într-un proces de transformare şi că este singurul brand care nu contribuie la profitabilitatea grupului.

Subianto a făcut declarațiile în cadrul unei întâlniri cu lideri ai unor organizații islamice din Indonezia. El a răspuns criticilor privind decizia de a se alătura „Consiliului de Pace”, o inițiativă internațională care vizează stabilizarea Fâșiei Gaza după războiul dintre Israel și Hamas. Potrivit unui comunicat oficial al guvernului, președintele indonezian le-a transmis liderilor religioși că Jakarta se va retrage din această structură dacă participarea nu va aduce beneficii palestinienilor sau nu va servi intereselor naționale ale Indoneziei, mai arată Reuters.

Declarația a fost confirmată și de reprezentanți ai organizațiilor islamice participante la discuții.

Critici din partea organizațiilor musulmane

Participarea Indoneziei la „Consiliul de Pace” a stârnit nemulțumiri în țara cu cea mai mare populație musulmană din lume. Consiliul Ulema din Indonezia, una dintre cele mai importante autorități religioase din țară, a cerut deja guvernului să se retragă din platformă. A fost invocat rolul Statelor Unite în conflictul din Orientul Mijlociu și în războiul împotriva Iranului.

Alte organizații, precum Nahdlatul Ulama – cea mai mare organizație musulmană din Indonezia –  au sugerat că Jakarta ar putea folosi această platformă pentru a promova dezescaladarea tensiunilor și negocieri de pace în regiune.

„Consiliul de Pace” a fost lansată de administrația Trump pentru a sprijini reconstrucția Fâșiei Gaza și stabilizarea zonei după războiul cu Hamas. Platforma reunește aproape 30 de state, inclusiv SUA, Israel, Egipt, Arabia Saudită, Turcia, Indonezia și mai multe țări din Asia și Europa.

În cadrul acestei inițiative mai multe state au promis finanțări pentru reconstrucția Gaza. Unele țări au acceptat să antreneze o nouă forță de poliție palestiniană. Altele, inclusiv Indonezia, s-au oferit să contribuie cu trupe pentru o forță internațională de stabilizare.

Indonezia ar putea trimite până la 8.000 de militari, ceea ce ar face-o unul dintre cei mai mari contributori ai misiunii.

Poziția tradițională a Indoneziei

Indonezia nu are relații diplomatice oficiale cu Israelul și susține de mult timp soluția celor două state. Aceasta ar presupune crearea unui stat palestinian independent.

Guvernul de la Jakarta a argumentat că participarea la „Consiliul de Pace” este o modalitate de a apăra interesele palestinienilor din interiorul procesului decizional, în condițiile în care reprezentanții palestinieni nu fac parte din această structură.

Litrul de benzină standard a ajuns ieri la 8,22 lei pe litru, faţă de 8,13 lei pe litru cât era cu o zi înainte la staţia Petrom Intercontinental de pe Tudor Arghezi, Bucureşti, iar motorina standard costa ieri 8,52 lei pe litru, un salt de 9 bani faţă de preţul de 8,43 lei de ieri.

Şi eu am făcut multe, dar şi lumea din jur s-a mişcat constant cu viteza a cincea.

Numărul persoanelor fizice auto­rizate (PFA) înregistrate în România în luna ianuarie a acestui an aproape s-a dublat faţă de aceeaşi lună din anul trecut, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Principalele com­panii din energie listate la Bursa de Valori Bucureşti au raportat pentru 2025 rezultate financiare preli­minare care arată o evoluţie neuniformă a sectorului, cu creşteri puternice la unele societăţi, dar şi scăderi semnificative ale profitului la altele. În total, cele opt com­panii analizate – OMV Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica, Conpet şi Oil Terminal – au cumulat o cifră de afaceri de aproximativ 69 de miliarde de lei şi un profit net de circa 13,4 miliarde de lei.

Aproape 60% dintre angajaţii din România câştigă salarii nete mai mici de 4.100 de lei pe lună, iar o treime dintre salariaţi se află foarte aproape de nivelul salariului minim, arată datele incluse în raportul macroeconomic anual „Radiografia unei economii sub presiunea deficitelor gemene“, realizat de Confederaţia Patronală Concordia.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat vineri, la conferinţa AI & Big Data Conference - Regional AI Valley, că România „nu este un lider digital" dar că guvernul „apasă butonul de restart" în digitalizarea sectorului public. Discursul a venit la câteva zile după lansarea platformei Fără Hârtie (fara-hartie.gov.ro), unde cetăţenii pot raporta blocajele birocratice pe care le întâmpină în interacţiunea cu statul - iar primele date de pe platformă arată, deloc surprinzător, că decalajul dintre promisiunile oficiale şi experienţa de la ghişeu rămâne substanţial.