O barchetă cu orez alb, pui prăjit crocant și sos cremos dulce-acrișor a devenit unul dintre cele mai discutate produse fast-food din Franța și s-ar putea extinde în toată Europa.
Se numește „crousty”, costă în jur de 9 euro și promite aproape 800 de grame de mâncare, un raport cantitate-preț care explică de ce cozile se formează mai ales în fața tinerilor, studenților și angajaților cu venituri mici.
Fenomenul este legat în special de lanțul Tasty Crousty, o rețea care și-a construit identitatea pe un amestec de estetică synthwave, referințe vizuale la jocul Grand Theft Auto și promovare agresivă pe rețelele sociale. În mai puțin de doi ani, compania spune că a ajuns la 60 de restaurante și peste un milion de barchete vândute lunar.
Crousty nu este însă o invenție revendicată de un singur brand. Krousty Sabaïdi, o afacere cu origini la Bordeaux, susține că a creat preparatul, iar succesul rețetei a atras rapid și alte lanțuri. Burger King a introdus în Franța propriul „BK Crousty”, iar KFC a testat produse inspirate de aceeași formulă: pui crocant, sosuri bogate și porții mari, ușor de promovat pe TikTok și Instagram.
Puiul câștigă teren în EuropaPopularitatea preparatului reflectă o schimbare mai amplă în fast-food-ul european. Puiul câștigă teren în fața cărnii de vită și de porc: este mai ieftin, perceput adesea ca o variantă mai „ușoară” și are mai puține restricții religioase de consum. În Franța, piața restaurantelor rapide specializate în pui a crescut puternic, iar Parisul a devenit unul dintre centrele acestei transformări.
În jurul crousty-ului se vede și presiunea puterii de cumpărare. Pentru mulți clienți, succesul preparatului nu ține de gastronomie, ci de matematică: o masă mare, caldă, bogată în proteine și accesibilă. Pentru criticii săi, însă, crousty este simbolul extinderii „junk food”-ului în cartierele populare.
De aici a pornit și controversa politică. În Saint-Ouen, o suburbie din nordul Parisului, primarul socialist Karim Bouamrane a încercat să blocheze deschiderea unui restaurant Master Poulet, invocând lupta împotriva alimentației nesănătoase, probleme urbanistice și calitatea vieții în cartier. Decizia a fost rapid contestată: politicieni de stânga l-au acuzat că favorizează gentrificarea și disprețuiește obiceiurile de consum ale tinerilor din clasele populare, inclusiv ale celor proveniți din familii de imigranți.
La dreapta, reacția a fost opusă. Comentatori conservatori au prezentat popularitatea lanțurilor de pui, adesea halal, drept un nou semn al declinului culturii culinare franceze tradiționale.
Restaurantul din Saint-Ouen a câștigat în cele din urmă disputa juridică și continuă să vândă pui la câteva sute de metri de primărie. Între timp, crousty-ul își continuă expansiunea. Din Franța, tendința se extinde spre Belgia, Elveția, Algeria, Canada și Marea Britanie, semn că noua rețetă a fast-food-ului european ar putea fi mai puțin despre burger și mai mult despre pui crocant, orez și sos.
Abu Dhabi National Oil Company, compania petrolieră de stat cunoscută drept Adnoc, analizează construirea unei conducte pentru produse petroliere rafinate care să ocolească strâmtoarea, a declarat marți Philippe Khoury, vicepreședinte executiv pentru trading al companiei.
Proiectul vine în contextul în care tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute comerciale pentru petrolul mondial, a fost sever restricționat de la începutul războiului cu Iranul, în urmă cu trei luni. Situația a determinat producătorii de petrol din Orientul Mijlociu să caute soluții de infrastructură care să reducă dependența de rutele maritime aflate sub influența Teheranului.
Khoury a afirmat că Adnoc petrece „foarte mult timp” analizând moduri prin care își poate consolida canalele de aprovizionare și sistemele logistice, astfel încât, dacă actuala criză se prelungește, compania să poată continua livrările către clienți „într-o manieră eficientă și competitivă”.
Emiratele Arabe Unite dispun deja de o conductă pentru țiței care leagă centrul de producție de la Habshan, în Abu Dhabi, de portul Fujairah, aflat pe coasta estică a țării. De la izbucnirea conflictului, Adnoc a pompat cât mai mult petrol prin această rută pentru a-și aproviziona clienții internaționali.
Capacitatea actualei conducte este însă limitată la 1,5 milioane de barili pe zi, iar portul Fujairah a fost vizat de atacuri frecvente de la începutul conflictului, ceea ce a afectat exporturile. Adnoc construiește deja o a doua conductă pentru țiței, care ar urma să dubleze capacitatea de transport către Fujairah după intrarea în funcțiune, estimată pentru începutul anului viitor.
Următorul proiect majorNoua conductă pentru produse petroliere rafinate, care ar permite ocolirea Strâmtorii Ormuz, este următorul proiect major aflat pe agenda Adnoc, potrivit unei persoane familiarizate cu planurile. Infrastructura ar urma să funcționeze similar altor conducte pentru produse petroliere, precum Colonial Pipeline din Statele Unite, care transportă alternativ mai multe tipuri de combustibili rafinați.
Conflictul a scos în evidență dependența puternică a Orientului Mijlociu de Strâmtoarea Ormuz pentru transportul petrolului către piețele globale. În mod normal, aproximativ o cincime din petrolul mondial trece prin această rută, însă traficul prin strâmtoare s-a redus aproape complet de la 28 februarie.
În prezent, doar Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite dispun de conducte care pot transporta petrol către porturi din afara Golfului fără a traversa alte state. Conducta est-vest a Arabiei Saudite, folosită în mod obișnuit pentru volume reduse, i-a permis companiei Aramco să exporte cea mai mare parte a petrolului care ar fi fost livrat în mod normal prin portul Yanbu, de la Marea Roșie.
Pe lângă proiectul conductei multi-combustibil, Emiratele Arabe Unite analizează și construirea unei noi conducte vest-est, a mai spus Khoury. Proiectul, discutat anterior, ar permite și altor producători din Golf să evite Strâmtoarea Hormuz prin utilizarea unei conducte care ar traversa teritoriul Emiratelor.
România a aprobat folosirea bazelor și infrastructurii sale militare pentru activități defensive legate de tensiunile din Orientul Mijlociu și de eforturile de redeschidere a Strâmtorii Hormuz, le-a spus Oana Țoiu jurnaliștilor americani într-un interviu acordat Fox News Digital.
Șefa diplomației române a precizat că sprijinul oferit de București vizează operațiuni precum realimentarea aeriană și nu implică participarea României la un conflict militar.
„Nu facem parte din război și nici nu intenționăm să devenim parte a războiului”, a spus Oana Țoiu, subliniind că România participă la un efort de apărare comună și la demersuri diplomatice pentru menținerea securității în regiune.
Țoiu a afirmat că aliații trebuie să poată conta unii pe alții, mai ales în situații de criză care afectează securitatea internațională și fluxurile comerciale globale.
Declarațiile vin în contextul în care administrația Trump a cerut aliaților europeni să își asume un rol mai important în domeniul securității, inclusiv în Orientul Mijlociu, scriu jurnaliștii Fox News.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe a admis existența unor tensiuni între Washington și unele capitale europene, dar a subliniat nevoia unui dialog mai bun în interiorul parteneriatului transatlantic.
Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald TrumpMinistrul român a mai spus că Bucureștiul este de acord cu solicitările președintelui Donald Trump privind creșterea bugetelor pentru apărare. România a ajuns la alocarea de 2% din PIB pentru apărare în timpul precedentului mandat al lui Trump și intenționează ca anul viitor să aloce, în medie, 3,4% din PIB, prin achiziții militare și investiții în infrastructură strategică.
În același interviu, Oana Țoiu a vorbit și despre incidentul din Galați.
Țoiu a afirmat în interviul de la Fox News că analizele militare și chimice indică faptul că drona era de fabricație rusească și că aceasta ar fi făcut parte dintr-un atac mai amplu asupra infrastructurii civile ucrainene din zona Dunării.
„Responsabilitatea este foarte clară, indiferent dacă aceasta a fost sau nu intenția”, a declarat ministrul român, cerând oprirea acestor escaladări.
Rusia a respins acuzațiile la ONU, prin ambasadorul Vasili Nebenzia, care le-a calificat drept nefondate și a cerut o investigație „obiectivă și depolitizată”. Oficialul rus a sugerat inclusiv posibilitatea unei provocări ucrainene.
Oana Țoiu a respins poziția Moscovei și a pus sub semnul întrebării capacitatea unui membru permanent al Consiliului de Securitate de a contribui la menținerea păcii în timp ce acționează ca stat agresor.
Statele Unite s-au alăturat celor peste 50 de țări care au susținut o declarație comună de condamnare a atacului asupra României. Ministrul român a precizat că Bucureștiul lucrează cu Washingtonul atât în cadrul NATO, cât și prin Parteneriatul Strategic.
Epidemia de Ebola din estul Republicii Democrate Congo continuă să se extindă, iar medicii implicați în răspunsul sanitar avertizează că teama comunităților, dezinformarea și insecuritatea complică eforturile de control al virusului.
Potrivit datelor guvernamentale și ale Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au fost confirmate 321 de cazuri și 48 de decese în RD Congo. În Uganda vecină au fost confirmate cel puțin 15 cazuri și un deces, conform autorităților sanitare.
Dr. Aymar Akilimali, medic specialist în boli infecțioase și responsabil de cercetare în cadrul Medical Research Circle din RD Congo, a declarat că virusul poate fi combătut prin supraveghere epidemiologică, diagnostic rapid, îngrijire clinică și măsuri preventive, însă răspunsul devine mult mai dificil în comunități marcate de frică și neîncredere.
Medicii se lovesc de neîncrederea oamenilor în existența virusuluiEl a explicat că unii pacienți întârzie prezentarea la medic, unele persoane-contact sunt dificil de identificat, iar echipele sanitare au acces limitat în anumite zone. În unele comunități, a spus medicul, există persoane care nu cred că Ebola este reală și care încearcă să perturbe activitatea centrelor de răspuns sau să recupereze trupurile rudelor decedate.
Centrele de tratament Ebola sunt strict monitorizate, iar personalul medical lucrează în echipament complet de protecție, în condiții dificile din cauza temperaturilor ridicate. Ministrul congolez al Comunicării, Patrick Muyaya, a afirmat anterior că cel puțin 125 de pacienți se află în astfel de centre.
UNICEF avertizează, la rândul său, că frica și dezinformarea afectează eforturile de control, inclusiv prin rezistență față de decontaminare și reticență față de izolarea pacienților. Dr. Amédée Prosper Djiguimdé, șeful programelor de sănătate ale UNICEF în RD Congo, a declarat că organizația lucrează cu lideri locali și religioși, grupuri de femei, transportatori și personal medical pentru a transmite informații prin structuri de încredere din comunități.
Pe lângă dificultățile medicale, răspunsul este îngreunat de conflictul armat, strămutările de populație, sărăcie și infrastructura sanitară fragilă. În unele zone, insecuritatea limitează accesul comunităților la servicii medicale și împiedică urmărirea rapidă a contactelor.
Comitetul Internațional de Salvare a avertizat luni că doar aproximativ 20% dintre persoanele-contact sunt urmărite în prezent, ceea ce sugerează că amploarea epidemiei ar putea fi mai mare decât indică bilanțurile oficiale.
În pofida presiunii, medicii locali rămân implicați în protejarea comunităților, iar Akilimali a afirmat că răspunsul actual beneficiază de mobilizarea rapidă a echipamentelor oferite de organizații internaționale și de strategii de supraveghere mai solide decât în epidemiile anterioare.
Marți, secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că Statele Unite vor relua colaborarea cu alianța globală pentru vaccinuri Gavi, în contextul epidemiei, după ce administrația Trump retrăsese anul trecut finanțarea pentru organizație.
Grupul medical SNAKE al Legiunii Internaționale a Forțelor Armate Ucrainene și grupul Paragon al Unității Speciale Timur a Forțelor Armate Ucrainene dezvoltă un sistem de livrare de provizii medicale cu ajutorul dronelor către militarii răniți. Imaginile au publicate de Legiunea Internațională a Forțelor Armate Ucrainene.
Grupul medical SNAKE face schimb de experiență cu grupul Paragon privind utilizarea sistemelor fără pilot pentru livrarea de mărfuri medicale către liniile frontului.
În acest scop, se utilizează drone FPV, DJI Mavic și bombardiere cu drone. Cu ajutorul dronelor, la poziții pot fi livrate bandaje, antibiotice, fiole, sânge, plasmă și alte consumabile necesare pentru a oferi asistență răniților.
Potrivit unui reprezentant al grupului SNAKE, livrările către pozițiile avansate se efectuează cel mai adesea cu ajutorul dronelor FPV, deoarece acestea sunt mai ieftine decât DJI Mavic și dronele bombardiere mari și sunt disponibile în cantități suficiente.
„Împreună cu Paragon, dezvoltăm în prezent pachete medicale unificate. În prezent există 16 pachete pentru diferite tipuri de răni și diferite niveluri de pregătire a personalului care se află direct în apropierea răniților”, a declarat un reprezentant al grupului SNAKE.
Potrivit acestuia, au fost pregătite seturi separate de materiale medicale pentru diferite tipuri de răni.
„Există un pachet pentru conversie, există un pachet pentru anestezie, există un pachet pentru anestezie suplimentară, există un pachet pentru îngrijirea prelungită a rănilor, există un pachet pentru încălzire, există un pachet pentru traumatisme abdominale, traumatisme toracice”, a remarcat el.
Fiecare colet are propriul marcaj, greutate și este adaptat unui anumit tip de dronă. Acest lucru permite să se identifice rapid setul necesar și să fie trimis la locație.
Unitatea a explicat că un astfel de sistem ar trebui utilizat în cazurile în care evacuarea este imposibilă din cauza unei situații de luptă, a unei amenințări din partea dronelor inamice sau a minării zonei de la distanță.
„Evacuarea este amânată la timp. Și este nevoie de asistență medicală imediat ce apare persoana rănită”, a menționat reprezentantul grupării.
Conform planului dezvoltatorilor, după ce este rănit, soldatul sau camarazii săi raportează natura rănii, după care medicii stabilesc tipul de colet necesar și îl livrează cu drona direct la poziție. „Acest lucru ne oferă oportunitatea de a prelungi timpul în care acest militar rămâne pe poziție până când putem efectua o evacuare medicală”, a adăugat el.
Anterior, Oboronka a scris că firma ucraineană Gurzuf Defence a prezentat hexacopterul greu „Ayudag-6”, capabil să transporte până la 90 kg de sarcină utilă pe o distanță de până la 25 km.
Statele Unite și aliații NATO vor începe un exercițiu de amploare redusă în Marea Baltică în această săptămână.
Purtătorul de cuvânt al Forțelor Armate Germane, Stefan Gaisch, a declarat pentru Reuters acest lucru , potrivit European Pravda.
Exercițiul anual, care se desfășoară de peste cinci decenii, începând cu 1971, va reuni aproximativ 20 de nave din 15 țări cu aproximativ 6.000 de militari, aproximativ jumătate din numărul celor prezenți la exercițiul de anul trecut.
Oficialii spun că reducerea reflectă realități operaționale mai degrabă decât un interes diminuat, deoarece marinele occidentale rămân angajate în alte părți, în special în Strâmtoarea Hormuz din Orientul Mijlociu.
Totuși, exercițiul naval american BALTOPS, care va avea loc între 4 și 20 iunie, va fi în continuare cea mai amplă manevră din Marea Baltică din acest an, iar Washingtonul va furniza nava amiral Mount Whitney.
„În acest moment, desfășurarea unor exerciții la scară largă sub conducerea SUA și cu o largă participare a NATO este un semn al forței alianței. Este un semn al unității și forței alianței și mă refer la toți aliații”, a declarat Gaish.
În calitate de comandant al Forței Operative Baltice, Gaisch conduce sediul naval multinațional din Marea Baltică, înființat de Germania în orașul de coastă Rostock în 2024, în contextul unei atenții crescânde asupra regiunii și al tensiunilor sporite cu Rusia.
BALTOPS va începe cu exerciții în vestul Mării Baltice și apoi se va deplasa spre est pentru a exersa reaprovizionarea cu provizii și protejarea căilor maritime deschise din jurul insulei suedeze Gotland.
În ultimele luni, țările membre NATO riverane Mării Baltice au intensificat inspecțiile și reținerile petrolierelor și navelor de marfă legate de Rusia.
De exemplu, la începutul lunii mai, Garda de Coastă Suedeză a reținut o navă sancționată în largul coastei Trelleborg.
România și Bulgaria construiesc un „centru de securitate” împotriva „flotei din umbră” a Rusiei în Marea NeagrăÎn paralel, România și Bulgaria avansează cu crearea unui centru de securitate pentru monitorizarea transportului maritim în Marea Neagră, printre altele, pentru a identifica potențiale rute pentru „flota din umbră” a Rusiei.
Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a declarat aceste lucruri înainte de începerea reuniunii Consiliului Afaceri Generale al UE, de marți, 26 mai, conform unui corespondent European Pravda de la Bruxelles.
România a anunțat un centru de securitate în Marea Neagră pe care îl creează împreună cu Bulgaria împotriva flotei din umbră a Rusiei.
„Facem progrese din partea noastră în crearea unui centru de securitate la Marea Neagră, ceea ce este important și în ceea ce privește monitorizarea a ceea ce ar putea deveni rute de transport pentru «flota din umbră»”, a declarat Țoiu.
Ea a spus că nu există un astfel de pericol în portul românesc Constanța, „dar credem cu tărie că Marea Neagră trebuie absolut protejată”.
„Am avansat conceptul de Centru de Securitate al UE cu Bulgaria și desfășurăm, de asemenea, activități de deminare cu Bulgaria și Turcia. Ucraina joacă, de asemenea, un rol semnificativ în eforturile de deminare din Marea Neagră”, a adăugat ministrul român de externe.
Țoiu a subliniat, de asemenea, necesitatea unei presiuni sporite asupra Rusiei, în special prin pregătirea unui nou pachet de sancțiuni.
„Avem nevoie cu adevărat de următoarea rundă de sancțiuni și lucrăm la ea. În România, adoptăm o lege adoptată anul trecut pentru a înăspri pedepsele pentru cei care încearcă să se sustragă sancțiunilor”, a declarat oficialul.
România a condamnat atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii portuare și a navelor comerciale ucrainene, în special în imediata apropiere a frontierei cu România.
De asemenea, presa a relatat recent că Germania a trimis în Marea Baltică o navă de recunoaștere echipată cu cea mai modernă tehnologie de informații electronice, din cauza prezenței navelor rusești.
Într-un mesaj video adresat cetățenilor, liderul de la Kiev a îndemnat populația să trateze cu maximă seriozitate alertele aeriene și să se adăpostească imediat în cazul în care sirenele vor fi activate.
„Potrivit informațiilor noastre, un nou atac de amploare ar putea avea loc în această noapte. Vă rog, vă îndemn cu fermitate să fiți atenți la alertele aeriene”, a transmis Volodimir Zelenski, potrivit traducerii mesajului său.
Avertismentul vine după o noapte marcată de lovituri aeriene descrise de președintele ucrainean drept „brutale”, în urma cărora cel puțin 22 de persoane au fost ucise, printre victime aflându-se și doi copii. Zelenski a condamnat dur atacurile, afirmând că forțele ruse au vizat clădiri rezidențiale și viețile civililor, nu obiective militare.
În discursul său, președintele ucrainean l-a acuzat pe Vladimir Putin că, „în nebunia sa”, ar fi „revendicat victoria” asupra vieților unor copii obișnuiți.
Kievul susține că Rusia continuă să folosească atacurile asupra civililor ca instrument de teroare, în încercarea de a slăbi moralul populației și de a forța Ucraina să cedeze. De cealaltă parte, Moscova a negat în mod repetat că ar viza deliberat civili, însă bilanțurile atacurilor asupra zonelor rezidențiale au continuat să crească.
