Potrivit IGSU, marți, pompierii și echipajele SMURD au avut peste 1.500 de solicitări venite din partea populației. Cele mai numeroase intervenții au vizat acordarea primului ajutor, fiind asistate medical peste 1.200 de persoane.
Salvatorii au mai participat la 170 de misiuni pentru protecția comunităților, inclusiv intervenții de descarcerare în urma accidentelor rutiere. De asemenea, pompierii au intervenit pentru lichidarea a 128 de incendii, reușind să limiteze propagarea flăcărilor și să prevină producerea altor situații de urgență.
În cadrul acestor misiuni, șapte persoane au fost salvate din incendii și alte situații critice datorită intervenției prompte a pompierilor.
În ultimele 24 de ore, autoritățile au transmis cinci mesaje RO-ALERT, a precizat IGSU.
Articolul Zi de foc pentru Pompierii și echipajele SMURD: Marți au fost peste 1.500 de apeluri de situații de urgență apare prima dată în Mediafax.
Inspectoratul de Poliție Județean Galați a anunțat că marți „a fost sesizat cu privire la faptul că mai multe instituții de învățământ și o unitate medicală din municipiul Galați au primit, pe adresele oficiale de e-mail, un mesaj cu caracter de amenințare.”
După sesizare, au fost desfășurate verificări. Din primele date obținute de polițiști, nu există indicii care să confirme că amenințarea ar fi una reală, a transmis miercuri dimineață IPJ Galați.
Și IPJ Caraș-Severin a anunțat că marți, pe adresa oficială de e-mail a Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin și a unor unități școlare din județ a fost transmis un mesaj cu caracter de amenințare la adresa școlilor.
„Structurile competente desfășoară în continuare verificări specifice, pentru stabilirea exactă a situației”, au precizat polițiștii din Caraș-Severin.
Zeci de amenințări pe adrese de e-mail au fost trimise duminică și luni. Acestea au vizat în principal școli din București și din județul Mureș, dar și unități medicale din Prahova, Cluj și Brașov.
Articolul Noi e-mailuri cu amenințări pentru instituții de învățământ și unități medicale din România. Ancheta poliției este în desfășurare apare prima dată în Mediafax.
Mai mulți parlamentari USR propun, printr-o inițiativă legislativă, ca apa îmbuteliată în recipiente de 0,5l și vândută în spații cu opțiuni limitate pentru consumatori să aibă un preț plafonat de 3 lei.
În această situație ar intra aeroporturile din România, gările, autogările, stațiile de metrou, porturile, benzinăriile și stații de servicii de pe autostrăzi.
„De la introducerea regulilor de securitate privind lichidele, aerosolii şi gelurile, în vara anului 2006, pasagerii sunt obligaţi să predea sticlele cu apă la punctele de control de securitate din zona aeroportuară, fiind nevoiţi apoi să achiziţioneze apă la preţuri de trei-patru ori mai mari decât cele din comerţul obişnuit”, se arată în expunerea de motive la inițiativa legislativă.
Prețul propus include toate taxele, inclusiv TVA, și trebuie afișat clar la raft.
Reglementări similare în alte țări europeneO eventuală decizie în acest sens în România nu ar reprezenta o premieră în spațiul Uniunii Europene. Grecia și Cipru au obligat operatorii economici din aeroporturi, gări, porturi şi alte locaţii similare să comercializeze apa la un preţ maxim reglementat – în prezent, 0,60 euro. De asemenea, autoritatea aeroportuară din Spania (Aena) a impus un preţ maxim de 1 euro pentru sticla de apă în toate aeroporturile pe care le administrează.
În plus, în expunerea de motive se menționează faptul că Asociaţia europeană a operatorilor de aeroporturi a adoptat în anul 2016 o recomandare ca aeroporturile europene să perceapă un preţ maxim de 1 euro pentru 500 ml de apă.
În România, spun inițiatorii proiectului, acest lucru nu este respectat de niciun aeroport.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor vor fi efectuate de către personalul împuternicit din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, se mai arată în proiectul de lege.
Articolul Proiect de lege: Prețul apei îmbuteliate, plafonat la 3 lei în aeroporturile din România. Măsuri și pentru gări și stațiile de metrou apare prima dată în Mediafax.
Camera Deputaților urmează să voteze miercuri, de la ora 11:30, moțiunea simplă inițiată de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu.
În ultimele zile, parlamentarii PSD au criticat-o pe Diana Buzoianu pentru faptul că nu semnează avizele necesare hidrocentralelor.
Luni, deputații au discutat textul moțiunii cu titlul „Slăbirea securităţii energetice a României prin politici de mediu care obstrucţionează punerea în funcţiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989”.
Partidul AUR a acuzat-o pe Diana Buzoianu că oprește proiecte importante, în contextul actual în care „securitatea energetică a României este grav vulnerabilizată”.
„Securitatea energetică a României este astăzi grav vulnerabilizată. În primul semestru al anului 2025, România a înregistrat o creştere cu 54% a importurilor de energie electrică faţă de aceeaşi perioadă din 2024, iar balanţa comercială de electricitate a devenit negativă, ţara noastră devenind net importatoare, cu un deficit de aproximativ 2,4 TWh (…) Presiunea asupra preţurilor confirmă această vulnerabilitate. Pe piaţa spot, România s-a situat între primele trei state din Uniunea Europeană cu cele mai ridicate tarife pe această piată în prima jumătate a anului 2025 (…) Toate acestea indică un sistem fragil, cu riscuri de majorări tarifare persistente”, se arată în documentul depus de AUR.
Daniel Zamfir a declarat că lipsa avizelor de mediu arată o intenție rea din partea ministrului Diana Buzoianu și, în opinia lui, ea nu mai poate rămâne în funcție. Senatorul PSD a declarat că, dacă ar fi deputat, ar vota împotriva acesteia.
Ca răspuns la toate aceste comentarii din mediul politic, Diana Buzoianu a spus la dezbaterea moțiunii că textul este plin de „manipulări şi fake news-uri”, și că documentul cere Parlamentului și Guvernului „să facă ceea ce legea NU permite să fie făcut”.
Ministra Mediului a mai susținut că AUR dorește întoarcerea la perioada în care „hidrocentralele se construiau cu buldozere fără să se mai respecte legi”.
Articolul Deputații decid astăzi asupra moțiunii simple împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu apare prima dată în Mediafax.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți, în cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU privind Ucraina, că țara sa construiește o nouă arhitectură de securitate, întrucât Memorandumul de la Budapesta a „eșuat” și s-a transformat în „vorbe goale”.
„Memorandumul de la Budapesta, menit să garanteze securitatea Ucrainei în schimbul renunțării la armele nucleare, a eșuat. Acesta a demonstrat că promisiunile internaționale se pot transforma în vorbe goale. De aceea, astăzi, împreună cu Marea Britanie, Franța și deja cu mai mult de 30 de națiuni din Coaliția noastră a celor dispuși, construim o nouă arhitectură de securitate”, a spus Zelenski, potrivit Ukrainska Pravda.
Avertismentul lui Rubio: Răbdarea lui Trump față de Rusia „nu este infinită”Președintele SUA, Donald Trump, are „oportunitatea și opțiunile” de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio, potrivit The Kyiv Independent.
„Președintele a dat dovadă de o răbdare extraordinară în ceea ce privește neaplicarea de sancțiuni suplimentare, în speranța unei evoluții pozitive (…) dar răbdarea lui nu este infinită”, a avertizat Rubio.
Trump își schimbă tonul față de Rusia. Zelenski, despre Trump: „Acum are mult mai multă încredere în mine”Președintele SUA, Donald Trump, are acum mai multă încredere în Kiev, după ce președintele rus Vladimir Putin s-a dovedit a fi necinstit, a declarat, marți, președintele Volodimir Zelenski reporterilor
„Treptat, (Trump) și-a dat seama că Putin pur și simplu împărtășea informații care erau departe de adevărul de pe câmpul de luptă. Acum are mult mai multă încredere în mine, deoarece informațiile pe care le deține serviciul meu de informații sunt împărtășite partenerilor noștri”, a spus liderul ucrainean, potrivit The Kyiv Independent.
Declarația surpriză a lui Trump: „Ucraina poate recâștiga toate teritoriile pierdute”Președintele american Donald Trump a declarat marți că Ucraina, cu sprijinul Uniunii Europene și al NATO, poate recâștiga tot teritoriul pe care Rusia l-a ocupat de la începutul invaziei, scrie Reuters.
„Cu timp, răbdare și sprijinul financiar al Europei și, în special, al NATO, granițele inițiale de unde a început acest război reprezintă o opțiune foarte realistă”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor de petrol reduc exporturile rusești de motorină la cel mai scăzut nivel din ultimii 5 aniAtacurile ucrainene cu drone asupra rafinăriilor de petrol rusești au dus la scăderea exporturilor rusești de motorină la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani, a relatat Financial Times.
16 dintre cele 38 de rafinării de petrol din Rusia au fost lovite de drone ucrainene din august 2025. Întreruperile au limitat capacitatea de rafinare a Rusiei cu peste 1 milion de barili pe zi, a declarat grupul de cercetare Energy Aspects pentru FT, reducând exporturile sub nivelurile dinainte de război.
Zelenski solicită un sistem comun occidental de apărare aeriană pentru a doborî rachetele și dronele rusești deasupra UcraineiÎn discursul său din 23 septembrie în fața Consiliului de Securitate al ONU, președintele Volodimir Zelenski a solicitat membrilor Coaliției celor Dispuși să ajute Ucraina să doboare rachetele și dronele rusești lansate deasupra spațiului aerian ucrainean.
„Dacă am putea consolida spațiul nostru aerian cu un sistem comun pentru a opri rachetele și dronele rusești, acest lucru ar forța Rusia să înceteze atacurile aeriene. Pentru că totul ar putea fi oprit și astfel (președintele rus Vladimir) Putin ar fi forțat să stea aici, sau într-un alt loc respectabil, și să caute o armistițiu pe teren”, a declarat Zelenski, notează The Kyiv Independent.
Rusia a lansat un atac cu drone asupra orașului ZaporojieRusia a lansat marți un atac cu drone asupra orașului Zaporojie din sudul țării, ucigând o persoană și rănind cel puțin alte 15, a declarat guvernatorul regiunii, Ivan Fedorov.
Potrivit The Kyiv Independent, atacul a avut loc în jurul momentului în care se desfășura o întâlnire între președintele SUA, Donald Trump, și președintele Volodimir Zelenski, în marja celei de-a 80-a Adunări Generale a Națiunilor Unite de la New York.
Nu au fost disponibile imediat informații cu privire la amploarea pagubelor cauzate sau la starea victimelor rănite.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1309. Rusia a lansat un atac cu drone asupra orașului Zaporojie / Zelenski: Ucraina construiește o nouă arhitectură de securitate apare prima dată în Mediafax.
Realitatea e crudă: sub 1.000 de angajați au mai rămas din cei 10.000 care lucrau odinioară, oamenii pleacă unul câte unul pentru că nu-și primesc salariile integral de peste un an, promisiunile că din august se vor plăti restanțele se amână de la o lună la alta.
Cifrele sunt dezastruoase: 17 milioane lei drepturi salariale restante, 83 milioane lei datorii la stat, iar datoriile curente au crescut cu 161 milioane lei în ultimul an. Societatea DSMa e în insolvență și achită doar parțial salariile din reparațiile navelor.
„Situația a atins un punct critic: fiecare zi care trece fără să se ia decizii de către acționarii societății DSMa, inclusiv reprezentanții statului român în calitate de acționar majoritar, precum și fără o decizie politică pentru deblocarea situației și soluționarea crizei, reduc șansele de redresare a șantierului, aflat aproape de colaps. Angajații nu mai pot suporta acest calvar care durează de peste un an, iar situația este disperată. Sunt ignorate apelurile anterioare adresate către autoritățile statului român Administrația Prezidențială, Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Economiei și ministerele de resort. Autoritățile nu comunică ce intenții au cu cel mai mare șantier naval din România, un obiectiv strategic care nu mai pare a fi de interes național. În lipsa unor informații oficiale și asumate de decidenți, pare că nu există nicio strategie sau un plan concret si coerent de redresare a șantierului … doar ignoranță, nepăsare și indiferență. Indiferența și lipsa de reacție a autorităților față de suferința angajaților și față de soarta întregii comunități din Mangalia este profund revoltătoare și inacceptabilă. Această nepăsare nu doar că pune în pericol viitorul șantierului naval, dar afectează întreaga viață socială și economică a orașului, lăsând oamenii într-o stare de nesiguranță și frustrare continuă”, afirmă sindicaliștii.
„Orașul este trist pentru că oamenii sunt triști”, spun organizatorii protestului.
„Oamenii au ajuns în situații disperate”Mangalia se golește de specialiști cu experiență, iar comunitatea întreagă suferă din cauza indiferenței statului față de un obiectiv strategic național.
„Protestăm pentru că situația de la șantierul naval Damen Mangalia este critică și dramatică. Oamenii au ajuns în situații disperate, muncesc în condiții grele și sunt plătiți doar parțial. Li s-a promis că, începând cu luna august 2025, se vor plăti drepturile salariale restante, însă acest lucru se amână de la o lună la alta, fără să se cunoască cu exactitate când vor fi achitate integral toate drepturi salariale restante ce se acumulează de la o lună la alta și începând cu ce dată vor primi salariile integral fără întârzieri. Ca urmare a sesizărilor efectuate referitoare la neplata integrală a salariilor, inspectorii ITM Constanța au efectuat controale periodice la sediul societății DSMa și au stabilit măsuri obligatorii de plată a drepturilor salariale restante. Societatea DSMa, aflată în insolvență, este în incapacitate de plată și din veniturile obținute din reparațiile navelor aflate în derulare, achită doar parțial drepturile salariale, acumulându-se lunar noi restanțe. Dispozițiile ITM sunt contestate în instanță”, reiese din comunicat.
Articolul Angajații șantierului naval din Mangalia protestează la Ministerul Economiei: „Situația a atins un punct critic” apare prima dată în Mediafax.
Relațiile comerciale dintre Canada și China s-au deteriorat după ce Canada a impus tarife asupra importurilor de vehicule electrice, oțel și aluminiu provenite din China, iar Beijingul a introdus taxe vamale pe exporturile de rapiță.
Cele două state au făcut demersuri pentru refacerea relațiilor comerciale, după ce Statele Unite ale Americii au impus tarife comerciale, atât Chinei, cât și Canadei.
Marți, în marja Adunării Generale ONU, Carney și Li au discutat despre agricultură, produse agroalimentare precum rapiță și fructe de mare, dar și despre vehicule electrice, potrivit unui comunicat al biroului premierului canadian.
Had an engaged meeting with Premier Li Qiang today.
We discussed opportunities for the Canada-China relationship, and focused on trade issues around key products like canola and seafood. We’re building a constructive, pragmatic dialogue to create more certainty and prosperity… pic.twitter.com/Dyxpcylgpt
— Mark Carney (@MarkJCarney) September 24, 2025
„Am avut un set foarte constructiv de discuții. Aceste discuții se vor aprofunda. Mă aștept ca, la momentul potrivit, să mă întâlnesc cu președintele Xi Jinping, dar să continui acest dialog cu premierul”, a declarat marți, liderul Executivului de la Ottawa.
Premierul Li a subliniat că Beijingul dorește ca Ottawa să dezvolte o „înțelegere corectă” asupra Chinei și să construiască o bază politică solidă pentru cooperare.
Articolul Premierul canadian Mark Carney anunță discuții comerciale „constructive” cu omologul său chinez apare prima dată în Mediafax.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că politica americană rămâne cea a eliminării totale a arsenalului nuclear nord-coreean.
„Putem confirma politica SUA de denuclearizare completă a Coreei de Nord”, a afirmat oficialul american.
Anterior, liderul nord-coreean, Kim Jong Un a afirmat că este deschis dialogului cu Statele Unite, dacă Washingtonul renunță la pretențiile de denuclearizare.
De asemenea, liderul de la Casa Albă, și-a arătat deschiderea privind o întâlnire cu Kim Jong Un.
Președintele american ar putea încerca să redeschidă dialogul cu Coreea de Nord într-un demers ce ar putea fi legat de aspirațiile sale pentru Premiul Nobel pentru Pace.
În primul său mandat, Trump a avut trei întâlniri cu Kim: la Singapore, în iunie 2018, la Hanoi, în februarie 2019, și la Panmunjom, în zona de frontieră inter-coreeană, în iunie 2019.
Articolul Departamentul de Stat confirmă obiectivul de denuclearizare al Coreei de Nord apare prima dată în Mediafax.
