Adrian Câciu a postat, marți, pe Facebook, faptul că plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi prelungită pentru șase luni.
„Sunt convins că cei care au mințit că exista deja o altă decizie a coaliției de guvernare nu vor recunoaște că au mințit, în direct, un întreg popor! Așa cum sunt convins că cei care au spus că e o măsură proastă ne vor spune că e foarte bună! Conteaza mai puțin! Ceea ce contează este să nu uiți niciodată de ce și, mai ales, pentru cine faci politică și să lupți pentru cei care te votează”, spune Câciu.
El le indică celor care au alte păreri să „le expună în alte foruri”.
Înainte de ședința coaliției, președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, a amintit că măsura a fost de la început una temporară, însă nu exclude o eventuală prelungire. „Dacă sunt argumente suficiente în acest sens, nu cred că cineva nu și-ar dori să prelungească o măsură care ajută consumatorii, dar vă reamintesc că această măsură nu este benefică pentru piața din România în general”, a spus acesta.
În schimb, social-democrații insistă pentru continuarea plafonării și au depus deja un amendament în Senat pentru prelungirea cu cel puțin trei luni a măsurii.
Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a subliniat că măsura nu implică cheltuieli bugetare și îi protejează în special pe cei cu venituri mici și medii: „Pur și simplu este o măsură de protecție a oamenilor împotriva valului de scumpiri care ne va aștepta în această perioadă”, a precizat Zamfir.
Subiectul plafonării prețurilor la alimentele de bază a fost dezbătut săptămâna trecută în ședința coaliției de guvernare, însă o decizie finală a fost amânată pentru săptămâna aceasta, după ce liderii PNL au cerut timp suplimentar de analiză.
Premierul Ilie Bolojan a solicitat un răgaz de o săptămână, argumentând că este un subiect nou, care necesită studierea documentelor prezentate și solicitarea de date suplimentare, după ce PSD a prezentat un document din care reieșea că eliminarea prelungirii plafonării prețurilor la alimentele de bază ar duce la majorarea inflației, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.
Articolul Adrian Câciu: Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi prelungită pentru șase luni apare prima dată în Mediafax.
În ultimele două săptămâni au fost consemnate mai multe incidente la granița estică a NATO: drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României, provocând reacții ferme din partea autorităților de la Varșovia și București, iar vineri trei avioane Mig-31 au intrat în spațiul aerian al Estoniei, unde au rămas timp de 12 minute. Episodul a determinat Tallinnul să solicite consultări urgente cu aliații, în baza Articolului 4 al Tratatului NATO.
După incidentul din Polonia, analistul american Robert Kagan, soțul Victoriei Nuland, a publicat în revista The Atlantic un editorial intitulat „Începutul sfârșitului NATO”.
Kagan: Rusia ar putea considera legitime atacuri asupra Poloniei și RomânieiKagan susține că Rusia lui Vladimir Putin ar avea motive întemeiate să atace statele NATO aflate la granița cu Ucraina, întrucât acestea ar fi încălcat principiile neutralității.
În opinia sa, nu doar Coreea de Nord și China sunt cobeligerante în conflict, ci și Polonia și România, alături de statele occidentale care produc armele livrate Ucrainei.
„Un asemenea atac a fost întotdeauna o opțiune viabilă pentru Putin. În zilele noastre, oamenii nu mai acordă mare atenție «legilor» neutralității, dar timp de secole, înainte de Al Doilea Război Mondial, era de la sine înțeles că, dacă guvernul unei națiuni furniza arme și materiale de război direct unei alte națiuni aflate în război cu o a treia, acest lucru făcea ca statul donator să devină, din punct de vedere legal, beligerant în acel conflict și, prin urmare, o țintă legitimă pentru atac. O excepție era făcută în cazul vânzărilor private de arme, prin care Statele Unite au reușit să aprovizioneze Marea Britanie și Franța în perioada în care Washingtonul se declara neutru în Primul Război Mondial. Însă furnizarea directă de arme și echipamente, de la guvern la guvern, reprezenta o încălcare a neutralității, fapt care oferea statului terț dreptul, dacă alegea, să declare război statului furnizor sau să folosească forța pentru a întrerupe aprovizionarea. Legile neutralității nu fac distincție între agresor și victimă, deoarece aceste diferențe nu sunt întotdeauna clare. Dacă Putin ar fi decis, în orice moment, să bombardeze liniile de aprovizionare către Ucraina din Polonia, România sau Slovacia, ar fi avut, din punct de vedere legal, dreptul să facă acest lucru”, a scris Robert Kagan în editorialul publicat în The Atlantic.
Cum comentează deputatul Andrei Gușă afirmațiile analistului Robert KaganAndrei Gușă, deputat AUR, a comentat afirmațiile făcute de Robert Kagan, susținând că acestea confirmă avertismente pe care le-a lansat și el anterior în România.
“Ceea ce în România este considerat a fi o teorie a conspirației este confirmată totuși de Statele Unite ale Americii de la cel mai înalt nivel. Robert Kagan, soțul neo-conservatoarei Victoria Nuland, neo-conservator la rândul său, susține că atât România, Polonia și țările baltice, sunt ținte legitime pentru federația Rusă întrucât au încălcat pactul de neutralitate în acest război. Este foarte adevărat și iată că acum este și confirmat de la vârful puterii SUA. Dacă ajutăm militar Ucraina încălcăm neutralitatea și ne punem pe hartă războiului. Acum un an, când spuneam aceste lucruri în România eram luați peste picior. E foarte important să se facă un referendum în acest sens, să vedem dacă vor într-adevăr românii vor să se mai implice în acest conflict, de partea Ucrainei, împotriva Rusiei”, a declarat deputatul Andrei Gușă pe pagina sa de Facebook.
Articolul Andrei Gușă: „Robert Kagan susține că România și Polonia sunt ținte legitime pentru Rusia, întrucât au încălcat pactul de neutralitate” / Deputatul cere referendum privind implicarea României în războiul din Ucraina apare prima dată în Mediafax.
În cadrul întâlnirii cu reprezentantul diplomatic german, președintele Abrudean a subliniat importanța comunităților diasporice și a cooperării economice bilaterale.
„Comunitatea română din Germania, dar și cea germană din România sunt semnificative ca număr și realitatea diasporei, accesul la servicii de calitate, la informații corecte ne preocupă în mod constant”, a declarat președintele Senatului.
Dialogul a vizat consolidarea parteneriatului strategic cu Germania, cu accent pe investițiile în sectoare cheie precum sistemul de apărare, industria auto și tehnologia informației.
Înaltul demnitar român a evidențiat potențialul României în domenii de vârf: „M-am bucurat să pot da de exemplu Clujul, ca hub național de dezvoltare regională, o resursă importantă în IT și domenii de high-tech, tehnologie pentru industria de apărare și cea auto.”
Întrevederea cu ambasadorul Arabiei Saudite s-a desfășurat în contextul aniversării a 30 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Arabiei Saudite.
„România și Regatul Arabiei Saudite celebrează anul acesta 30 de ani de relații diplomatice și e important să îmbunătățim relația noastră bilaterală și să avem acorduri comerciale și diplomatice în domenii importante precum serviciile aeriene, apărare, infrastructură, agricultură, energie și IT”, a afirmat președintele Abrudean.
Președintele Senatului și-a exprimat optimismul privind dezvoltarea cooperării bilaterale, declarând că este „încrezător că putem avea o colaborare foarte bună și că vom întări relațiile noastre diplomatice, inclusiv la nivelul grupului parlamentar de prietenie cu Arabia Saudită”.
De asemenea, a fost subliniată necesitatea armonizării legislative pentru încurajarea investițiilor străine, președintele Senatului menționând că „avem resursele, avem potențialul, avem capitalul uman, trebuie doar să facem conexiunile necesare și să armonizăm legislația din ambele țări pentru a încuraja investițiile străine”.
Articolul Președintelui Senatului, întâlnire cu ambasadorii Germaniei și Regatului Arabiei Saudite apare prima dată în Mediafax.
