Agregator de ştiri

Meta este vizată de noi acuzații grave în procesul intentat de mai multe districte școlare din SUA împotriva giganților social media.

Documente interne nedesecretizate până acum arată că firma a oprit analizele care indicau clar efectele negative ale Facebook și Instagram asupra sănătății mintale. Mai apoi, a încercat să țină aceste informații departe de autorități și public, relatează Reuters.

Documentele depuse în instanță de către reclamanți arată că Meta ar fi închis un studiu intern din 2020, „Project Mercury”, imediat după ce testele au indicat rezultate negative pentru platformă. Potrivit acestor date, utilizatorii care renunțau la Facebook timp de o săptămână „raportau niveluri mai scăzute de depresie, anxietate, singurătate și comparație socială”.

Verificările au fost realizate împreună cu firma Nielsen, specializată în cercetare de piață și măsurarea audiențelor.

„Studiul Nielsen chiar arată un impact cauzal asupra comparației sociale”, a admis un cercetător Meta într-o notă internă.

În loc să publice rezultatele, compania le-a respins intern ca fiind influențate de „narațiunea mediatică existentă”. În același timp, angajații îi spuneau în privat lui Nick Clegg, pe atunci șef al politicilor publice, că datele sunt valide.

Un alt angajat, citat în documente, a comparat tăcerea Meta cu industria tutunului: „E ca și cum ar face cercetări, ar ști că țigările sunt dăunătoare și ar păstra asta numai pentru ei”.

Cu toate acestea, Meta le-a spus membrilor Congresului SUA, în cadrul audierilor privind siguranța adolescenților pe rețelele sociale, că nu poate cuantifica impactul produselor sale asupra adolescenților.

Gigantul tech american contestă acuzațiile. Purtătorul de cuvânt Andy Stone spune că studiul a fost oprit „din cauza unor probleme metodologice”. El susține că Meta „a lucrat mai mult de zece ani pentru a proteja adolescenții”.

Despre restul acuzațiilor, Stone spune că se bazează pe „citate scoase din context și opinii greșite.”

Ștergeri întârziate ale conturilor periculoase

Reclamanții au formulat și alte acuzații: funcții de siguranță pentru tineri intenționat ineficiente și întârzieri de mulți ani în prevenirea contactelor dintre prădători și minori. Ei susțin, de asemenea, că Meta a prioritizat creșterea platformei în detrimentul siguranței utilizatorilor.

Un alt document depus la dosarul cauzei arată că Meta elimina conturile suspectate de trafic sexual abia după acestea erau prinse de „17 ori” încecând să comită abuzul.

Potrivit actelor din dosar, și TikTok, Google și Snapchat sunt acuzate că au încurajat utilizarea platformelor de către copii mai mici de 13 ani. Acest lucru ar fi încălcat chiar regulile proprii de vârstă. Documentele sugerează și încercări ale acestor companii de a influența organizații dedicate protecției copilului. Într-un exemplu citat, TikTok ar fi susținut că a căpătat influență asupra Asociației Naționale a Părinților și Profesorilor. Imediat ce i-a oferit o sponsorizare, compania ar fi afirmat că aceasta va „face de acum orice vrem noi”.

Materialele interne pe care se bazează acuzațiile nu sunt încă publice. Meta a depus o moțiune pentru a le elimina din probatoriu, argumentând că cererea de desecretizare este mult „prea largă”.

Audierea privind această solicitare este programată pentru 26 ianuarie la Tribunalul Districtual din California de Nord.

Eliminarea documentelor din dosar ar reprezenta o victorie procedurală pentru Meta, deoarece ar îngreuna semnificativ sarcina reclamanților. Însă nu ar închide cazul și nici nu ar garanta un rezultat favorabil pentru companie.

Cancelarul german Friedrich Merz s-a angajat să construiască cea mai puternică armată din Europa – un demers dificil pentru o țară care și-a neglijat trupele ani de zile.

Potrivit unei analize CNN, guvernul de coaliție speră că un nou proiect convenit săptămâna trecută va contribui la transformarea acestui lucru în realitate într-o Germanie care percepe Rusia ca pe o amenințare, dublată de schimbările în politica externă a SUA.

Noile reforme ample vor face ca Germania să încerce să-și mărească efectivele la 260.000 de soldați, de la aproximativ 180.000 în prezent, pe lângă 200.000 de rezerviști până în 2035.

În primă instanță, campania se va concentra pe înrolarea voluntară, cu stimulente mai mari pentru cei care acceptă să se înscrie, plus un salariu mărit, de la 2250 de euro la 2.600 de euro.

Dacă noile cote nu vor fi îndeplinite, guvernul are în vedere apelurile obligatorii, dacă este necesar.

Începând de anul viitor, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar despre interesul lor de a servi în armată. Pentru bărbați, completarea acestui chestionar este obligatorie.

Din 2027, bărbații cu vârsta de 18 ani vor trebui, de asemenea, să se supună unor examene medicale obligatorii.

Toate acestea se întâmplă în contextul în care Trump spune că Europa trebuie să fie capabilă să-și asume propria securitate, războiul Rusiei în Ucraina continuă, iar experții din regiune avertizează în privința pericolului ca Moscova să invadeze un stat NATO.

„Dacă planurile de a atinge noile cifre de personal se materializează, va fi minunat pentru Europa, dar acest lucru se va întâmpla probabil cândva în anii 2030”, spune Minna Ålander, cercetătoare asociată în cadrul Programului Europa, de la think-tank-ul Chatham House, cu sediul la Londra și care înaintează ideea că Germania are potențialul de a juca un rol-cheie în apărarea convențională a Europei.

Șeful Apărării germane, generalul Carsten Breure, a declarat într-un interviu pentru BBC din iunie că NATO ar trebui să fie pregătit pentru un potențial atac rusesc în următorii patru ani, posibil chiar din 2029, îndemnând statele membre să fie pregătite.

Înainte de noul proiect de lege, partenerii de coaliție – Uniunea Creștin-Democrată (CDU), conservatoare, și Uniunea Social-Democrată (SPD), de centru-stânga – s-au certat timp de săptămâni întregi pe tema tipului de serviciu militar care ar trebui introdus.

O idee era o „recrutare de tip loterie”, care ar fi presupus o tragere la sorți pentru selectarea tinerilor pentru examinare medicală, iar apoi o alta pentru chemarea lor în serviciu.

În cele din urmă, propunerea a fost respinsă de ministrul Apărării, Boris Pistorius, care a declarat în schimb că înrolările ar trebui să se concentreze pe stimulente precum salarii mai bune și alte compensații financiare.

Germania avea anterior serviciul militar obligatoriu pentru bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 23 de ani, dar acesta a fost suspendat în 2011 în favoarea unei armate formate exclusiv din voluntari.

Acordul trebuie încă aprobat în Parlamentul Germaniei (Bundestag), iar parlamentarii urmează să voteze asupra acestuia până la sfârșitul anului.

Dacă se întâmplă acest lucru, acesta ar intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Polițiștii din cadrul Postului de Poliție Gura Vitioarei au fost sesizați, sâmbătă, de către o femeie, despre faptul că minorul David Călin, în vârstă de 13 ani, a plecat vineri în mod voluntar de la domiciliul din comuna Gura Vitioarei, județul Prahova, și nu a mai revenit până în prezent.

Semnalmente: aproximativ 1,65 cm înălțime, păr brunet, constituție astenică.

La momentul plecării, minorul purta o geacă de culoare neagră, pantaloni de culoare neagră și pantofi sport de culoare alb și albastru, anunță Poliția Prahova.

Persoanele care pot oferi informații cu privire la minorul în cauză sunt rugate să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție sau să apeleze numărul unic de urgență 112.

Emmanuel Macron apreciază eforturile Statelor Unite de a avansa un plan de pace pentru Ucraina. El avertizează însă că „niciun teritoriu nu poate fi modificat prin violență” și că Europa trebuie să rămână unită. „Toată lumea dorește pace, cu excepția Rusiei, care continuă să bombardeze Ucraina”, a scris liderul francez pe X.

Șeful Franței subliniază că propunerea americană de 28 de puncte „trebuie consolidată”, astfel încât Ucraina să nu rămână vulnerabilă în fața agresiunii ruse.

„Nicio frontieră nu poate fi schimbată prin forță, iar Ucraina nu trebuie niciodată lăsată expusă”, a transmis liderul francez. El a insistat că orice decizie în care sunt implicate Uniunea Europeană sau NATO „trebuie să aibă acordul membrilor lor”.

„Sprijinul nostru colectiv pentru Ucraina este decisiv”, a scris Emmanuel Macron. El a avertizat că „securitatea și libertatea întregii Europe sunt în joc”, subliniind că războiul afectează stabilitatea întregului continent.

La rândul lor, liderii statelor nordico-baltice au transmis sâmbătă seara o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Kiev și condamnă refuzul Rusiei de a opri atacurile. „Știm că aceasta nu este doar despre securitatea Ucrainei, ci despre securitatea mai largă a Europei”, au precizat aceștia.

Statele NB8 – Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda – au precizat că Ucraina „a demonstrat constant că este serioasă în privința păcii”. De asemenea, au remarcat faptul că Ucraina este pregătită să negocieze pe baza documentului elaborat de SUA. În schimb, „Rusia nu s-a angajat până acum la un armistițiu sau la vreun pas care să conducă la pace”.

„Vom continua să ne consultăm îndeaproape cu partenerii noștri”, a menționat Macron, subliniind că Europa trebuie să își coordoneze pozițiile cu Washingtonul și Kievul.

Declarația liderilor NB8 întărește direcția europeană. „Vom continua să înarmăm Ucraina și să consolidăm apărarea Europei pentru a descuraja agresiunea rusă”, scriu cei opt lideri.

„Atât timp cât Rusia își continuă războiul, vom susține întărirea sancțiunilor și a măsurilor economice”, se arată în ducomentul semnat de reprezentanții celor opt state.

Atât mesajul lui Macron, cât și declarația comună a Nordico-Balticilor transmit același angajament: Ucraina nu este singură, iar Europa nu își poate permite o pace fragilă. „Vrem ca poporul ucrainean să știe că nu este singur și se poate baza pe sprijinul nostru”, spun liderii NB8. Ei evidențiază eforturile lui Zelenski de a menține țara stabilă în „aceste vremuri extrem de dificile”.

În perioada 17-23 noiembrie 2025, polițiștii din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au derulat acțiuni de tip BLITZ pe DN5, oprind pentru control mai multe autocare și mașini care circulau pe ruta Turcia-România.

În interiorul vehiculelor, polițiștii au găsit, în total, 3.933 de articole vestimentare, încălțăminte, produse de marochinărie și produse de parfumerie, evaluate la 928.100 de lei dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă.

Toate erau inscripționate cu numele unor branduri protejate, existând suspiciunea că sunt contrafăcute.

Bunurile aparțineau unor persoane cu vârste între 20 și 75 de ani, cetățeni români, turci și moldoveni, care nu au prezentat documente de proveniență. Obiectele au fost ridicate și introduse în Camera de Corpuri Delicte a instituției.

În cauză se fac cercetări pentru punerea în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu una înregistrată, faptă care prejudiciază titularul drepturilor. La finalizarea verificărilor, dosarul va fi înaintat Parchetului cu propuneri legale.

Polițiștii Secției 6 de Poliție Rurală Jidvei au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat de 43 de ani, din comuna Adămuș, județul Mureș, cercetat pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

Acesta a fost prins vineri seara, în jurul orei 22.00, pe strada Avram Iancu din comuna Cetatea de Baltă, la volanul unui autoturism, deși era băut bine.

Individul a refuzat testarea cu aparatul etilometru, fiind dus la spital, în vederea prelevării mostrelor biologice de sânge.

Rezultatul analizelor toxicologice efectuate asupra mostrelor biologice prelevate au indicat concentrația de 2,93 g/l alcool pur în sânge, pentru prima probă și 2,76 g/l alcool pur în sânge, pentru a doua probă.

Bărbatul de 43 de ani va fi prezentat duminică Parchetului de pe lângă Judecătoria Blaj, pentru dispunerea măsurilor legale.