Comisia Europeană solicită permisiunea Consiliului European pentru a apăra Spania într-un proces de 106 milioane de euro, relatează Euronews.
Procesul este intentat unei instanțe americane în temeiul Tratatului privind Carta Energiei. Acesta ar putea pune Madridul în situația de încălcare a normelor UE privind ajutoarele de stat.
Tratatul, o sursă de controverseTratatul este un acord internațional în urma Războiului Rece, conceput pentru a proteja investițiile în state instabile, foste comuniste. A devenit o sursă de controverse, deoarece permite companiilor energetice să dea în judecată țările pentru măsuri care le-ar putea afecta profiturile, potrivit sursei.
Dosarul legal este obligatoriu și poate fi pus în aplicare în instanțe, în conformitate cu normele tratatelor internaționale de investiții. Totuși, Uniunea Europeană susține că Spania s-ar putea confrunta cu obligații legale contradictorii. Acestea pot fi atât pe plan intern, cât și în străinătate, dacă o instanță americană dispune executarea.
Spania a fost obligată să plătească peste 100 de milioane de euro despăgubiriSpania a anulat schema de ajutoare de stat instituită în 2007 pentru promovarea generării de energie electrică din surse curate. În urma acesteia, investitorul japonez Eurus Energy a revendicat pierderi în temeiul Tratatului și a câștigat dreptul la despăgubiri. Astfel, Spania a fost obligată să plătească 106 milioane de euro plus dobânzi în noiembrie 2022, mai arată sursa.
În 2023, Spania a contestat acordarea despăgubirilor. Țara a eșuat în cele din urmă.
Ulterior, cazul a fost atribuit către Blasket Renewables, cu sediul în SUA, specializat în compensații arbitrale dificil de aplicat. Aceasta solicită efectiv executarea prin intermediul instanțelor americane.
Comisia susține că, dacă Spania „compensează investitorii pentru pierderile suferite din cauza abrogării schemei de ajutoare de stat din 2007”, acest lucru echivalează cu ajutor de stat. Adică, reprezintă un sprijin financiar pe care un guvern îl acordă unei companii sau unui investitor.
Investitorii care solicită despăgubiri nu sunt de acord. Ei argumentează că plățile nu sunt subvenții guvernamentale, ci despăgubiri pe care Spania este obligată prin lege să le plătească, după ce a pierdut un proces de arbitraj internațional.
Prevederile UEConform normelor UE, guvernele nu au voie să acorde beneficii speciale anumitor întreprinderi, dacă acest lucru le-ar oferi un avantaj nedrept față de concurenți. O excepție este în cazul în care sprijinul a fost aprobat de Comisie, conform sursei.
Ministerul spaniol al Energiei a declarat că procedurile arbitrale dintre investitorii internaționali și Spania privind energiile regenerabile sunt rezultatul deciziilor luate de guvernul spaniol anterior. Acestea au fost luate în special în 2013, sub fostul prim-ministru conservator Mariano Rajoy.
Madridul a adăugat că majoritatea arbitrajelor finale legate de investițiile în energie regenerabilă se află în mâinile fondurilor de litigii. Ele dobândit drepturile asupra reclamanților inițiali, principalul fiind Blasket Renewable Investments.
„Ilustrația perfectă a absurdității”Paul de Clerck, coordonator pentru justiție economică la ONG-ul Friends of the Earth Europe, a declarat că acest caz juridic este „ilustrația perfectă a absurdității” soluționărilor internaționale ale litigiilor între state (ISDS).
El a susținut că, dacă un investitor nu este de acord cu o decizie spaniolă, acesta ar trebui să se adreseze instanțelor spaniole obișnuite și nu unui „tribunal favorabil mediului de afaceri”, potrivit sursei.
„Este momentul ca acest lucru să se încheie și ca UE și statele membre să elimine ISDS din toate tratatele lor de investiții”, a concluzionat de Clerck.
Conform informațiilor obținute pe surse de G4Media, ancheta vizează fapte care ar fi început în anul 2022, fiind vorba despre presupuse relații sexuale cu minori de sex masculin, cu vârste de până la 16 ani.
Sursele citate susțin că aceste relații ar fi fost consimțite, însă anchetatorii verifică încadrarea juridică exactă și circumstanțele în care s-ar fi produs faptele, inclusiv eventuale elemente de vulnerabilitate ale minorilor implicați.
Dosarul se află în faza de cercetări, iar procurorii urmează să stabilească dacă se impun măsuri procesuale suplimentare.
Cine este Cristian PomohaciCristian Pomohaci este o figură publică cunoscută atât din zona muzicii populare, cât și din fostul său statut clerical. De-a lungul timpului, numele său a fost asociat cu mai multe controverse și dosare penale.
În trecut, acesta a mai fost vizat într-o anchetă privind relații cu minori, dosar clasat în 2019 pe motiv de prescripție, potrivit informațiilor publice. De asemenea, în 2020, Pomohaci a fost condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, într-un dosar legat de veniturile obținute din activități de închiriere.
Reacții și context instituționalÎn plan bisericesc, Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei a transmis în 2026 o circulară prin care a reiterat că fostul preot nu mai are calitate clericală și nu mai este recunoscut de Biserica Ortodoxă Română.
Documentul a fost citit în mai multe parohii din județele Alba și Mureș și avertiza credincioșii să nu participe la presupuse slujbe sau servicii religioase oficiate de acesta.
Ancheta este în desfășurareAutoritățile nu au transmis până în acest moment un punct de vedere oficial privind măsurile dispuse în urma perchezițiilor sau calitatea procesuală exactă a persoanei vizate.
Prezența lui Rutte în capitala ucraineană a fost confirmată de operatorul feroviar național Ukrzaliznytsia, care a publicat și ulterior a șters un mesaj în care anunța sosirea oficialului NATO, scrie Euronews.
Potrivit autorităților ucrainene, Mark Rutte urmează să aibă discuții cu președintele Volodîmîr Zelenski. Liderul ucrainean a cerut în repetate rânduri aliaților occidentali sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și interceptoare pentru a proteja orașele țării de atacurile cu rachete balistice rusești. Operatorul feroviar ucrainean a descris deplasarea drept „un gest de solidaritate și sprijin al Alianței pentru Ucraina”.
Atacurile continuă pe ambele fronturiVizita șefului NATO are loc la doar câteva ore după ce Ucraina a lansat un atac cu drone asupra unor obiective energetice și militare din Sankt Petersburg, unde oficiali ruși și invitați internaționali participau la un important forum economic. În paralel, Rusia continuă ofensiva aeriană asupra teritoriului ucrainean. Potrivit autorităților de la Kiev, atacurile cu rachete și drone lansate marți asupra capitalei și asupra orașului Dnipro au provocat moartea a cel puțin 23 de persoane.
Un atac cu drone rusești a distrus o sucursală a poștei – Dnipro, Ucraina. Foto: Mykola Miakshykov/Ukrinform/ABACAPRESS.COM
Deși NATO nu este implicată direct în conflict, vizitele repetate ale conducerii Alianței la Kiev sunt considerate un semnal politic important privind susținerea acordată Ucrainei. Mark Rutte, care a preluat conducerea NATO în 2024, a reafirmat în mai multe rânduri angajamentul alianței de a continua sprijinul militar și logistic pentru Ucraina în fața agresiunii ruse.
Presiune înaintea summitului NATOVizita are loc într-un moment sensibil pentru securitatea europeană, pe fondul intensificării atacurilor rusești și al pregătirilor pentru viitorul summit NATO. Pentru Kiev, una dintre priorități rămâne obținerea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană, în contextul în care Rusia continuă să utilizeze rachete balistice și drone împotriva infrastructurii și centrelor urbane din Ucraina.
Ministerul Sănătății a anunțat că au fost actualizați indicatorii tehnico-economici ai investiției, etapă necesară pentru continuarea implementării proiectului și efectuarea plăților.
Ca urmare a acestei decizii, constructorul a revenit pe șantier, iar lucrările pot continua conform graficului de execuție.
Cseke Attila: Proiectul este esențial pentru sănătatea publicăMinistrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că actualizarea indicatorilor tehnico-economici era o condiție obligatorie pentru deblocarea finanțării.
Acesta a precizat că săptămâna trecută au fost alocate 1,2 miliarde de lei de la bugetul de stat pentru continuarea finanțării celor șase spitale incluse în PNRR.
„Este un proiect esențial pentru sănătatea publică și pentru dezvoltarea infrastructurii medicale din România”, a adăugat Cseke Attila.
Investiție de peste 640 de milioane de leiValoarea actualizată a proiectului este de 640,2 milioane de lei, inclusiv TVA. Noua unitate medicală va fi construită în cadrul Institutul Național de Pneumoftiziologie Marius Nasta.
Clădirea va avea o suprafață desfășurată de aproape 15.750 de metri pătrați și va include subsol, parter, patru etaje și un etaj tehnic. Centrul va avea 115 paturi pentru spitalizare continuă.
Proiectul prevede și realizarea unui bloc operator cu trei săli de operație. Totodată, vor fi amenajate laboratoare moderne, spații pentru cercetare și învățământ medical, precum și o infrastructură digitală integrată. Sistemele informatice vor putea comunica cu principalele platforme utilizate în sistemul sanitar.
Finanțare prin PNRRInvestiția este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în cadrul componentei dedicate sănătății, precum și din fonduri de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătății. Autoritățile estimează că noua unitate va contribui la modernizarea serviciilor de diagnostic și tratament pentru pacienții cu tuberculoză și la consolidarea infrastructurii medicale de specialitate din România.
