Grupurile de monitorizare au raportat că Rusia a lansat rachete hipersonice Kinzhal, precum și rachete de croazieră și balistice asupra diferitelor regiuni ale țării.
Orașele Kremenchuk, Kiev, Dnipro, Harkov și Cernihiv au fost țintele principale ale atacurilor rusești, loviturile vizând și comunitățile din regiunile Dnipropetrovsk, Harkov și Poltava. Explozii au fost auzite și în orașul Sumy, precum și în regiunea Odesa.
În Kiev, exploziile au fost auzite chiar înainte de ora 4.30 dimineața. Oficialii au raportat că apărarea aeriană a fost activată în oraș în contextul unui atac rus mai amplu cu drone asupra capitalei.
Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a raportat ulterior că a fost semnalat un incendiu, în contextul căderii resturilor de drone provenite din atac. Incendiul a fost stins ulterior, a adăugat primarul.
Serviciul de urgență al Ucrainei a anunțat că patru camioane au luat foc, adăugând că două clădiri și mașini parcate în apropiere au fost, de asemenea, avariate.
Nu au fost furnizate informații cu privire la amploarea incendiilor, nici cu privire la pagubele sau victimele cauzateAtacul asupra capitalei are loc în contextul unui atac mai amplu asupra orașelor situate mai aproape de regiunile de frontieră ale Ucrainei. Alerte de raid aerian pe tot parcursul nopții au avertizat asupra atacurilor cu rachete balistice rusești, care au vizat regiunile centrale, sudice și estice ale Ucrainei.
Ministrul Energiei, Svitlana Hrynchuk, a declarat că atacul „masiv” combinat cu rachete și drone a vizat infrastructura energetică a Ucrainei, ceea ce a dus la întreruperi de urgență a alimentării cu energie electrică în mai multe regiuni.
Serviciul de urgență al Ucrainei a spus că infrastructura energetică a fost lovită în regiunea Odesa în timpul atacului cu rachete balistice.
Rusia a efectuat și un atac cu drone asupra unei clădiri rezidențiale din orașul Dnipro, rănind cel puțin șapte persoane, dintre care doi copii, au raportat oficialii.
Partida Petrolul Ploiești – Oțelul Galați este programată la ora 14.30.
Prahovenii sunt neînvinși în ultimele patru etape, interval în care au înregistrat două victorii și două remize. În același interval, gălățenii au câștigat trei partide, singurul insucces fiind cel de pe teren propriu cu U Cluj, scor 1-2.
Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala întrecere internă de 43 de ori, de 16 ori au câștigat prahovenii, de 14 ori s-au impus gălățenii, iar alte 13 partide s-au terminat la egalitate, scrie LPF în avancronica meciului.
De la ora 17.30, Dinamo București întâlnește FK Csikszereda Miercurea Ciuc.
19 octombrie 2025, Dinamo – Rapid 0-2, a fost singura înfrângere suferită de roș-albi în ultimele 12 etape, în rest au șapte succese și patru remize. Ciucanii au pierdut în runda precedentă, 0-3 cu Farul (deplasare), insuccesul venind după o serie pozitivă formată din două victorii și șase rezultate de egalitate.
Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiție internă doar în turul sezonului regulat curent, pe 14 iulie 2025, FK Csikszereda – Dinamo 2-2 (M. Sivis – autogol, Z. Bodo / Al. Musi, E. Gnahore).
Meciul FC Rapid-FC Argeș este programat de la ora 20.30.
Cele două echipe s-au mai întâlnit în principala competiţie internă de 77 de ori, de 37 de ori au câştigat bucureştenii, de 24 de ori s-au impus piteştenii, iar alte 16 partide s-au încheiat la egalitate.
Partida este programată de la ora 18.00 în etapa a 8-a și opune ultimele două echipe neînvinse în ediția din acest an a competiției.
Patru jucători aflați în prezent la Rapid București au evoluat în trecut la CSM Oradea. Este vorba de Tudor Fometescu (fundaș, între 2017/22), Tudor Gheorghe (fundaș, 2022/24), Nikola Markovic (pivot, 2018/24) și Edward Petrescu (extremă, 2018/21).
Ambele protagoniste au până acum în competiție 6-0 la general.
„Formația orădeană are un moral excelent după ce a obținut două victorii pe final, la Pitești și Larnaca. În plus, CSM-ul are 3-1 în Grupa C din FIBA Europe Cup, urmând să dispute ultimele două meciuri din sezonul regulat al acestei competiții pe teren propriu. În schimb, feroviarii sunt odihniți. Similar precedentului adversar întâlnit în competiția internă, Rapid București nu a jucat de două săptămâni, fiind echipa care a stat în runda anterioară din LNBM. Echipa alb-vișinie nu are participare internațională”, arată un comunicat al celor de la CSM Oradea.
Conform acestuia, Emmanuel Nzekwesi este incert pentru acest meci. El este tot mai aproape de recuperare completă, dar staff-ul tehnic și cel medical abordează situația cu precauție, pivotul olandez recidivând cu acest tip de accidentare (coapsă).
Votul va începe duminică pentru membrii forțelor de securitate și persoanele strămutate care trăiesc în tabere, iar alegerile generale sunt programate pentru marți.
Rezultatul votului va influența posibilitatea ca prim-ministrul Mohammed Shia al-Sudani să poată exercita un al doilea mandat.
Alegerile au loc pe fondul temerilor privind un nou război între Israel și Iran și potențiale atacuri israeliene sau americane asupra grupurilor susținute de Iran în Irak. Bagdadul încearcă să mențină un echilibru delicat în relațiile sale cu Teheranul și Washingtonul, pe fondul presiunii crescânde din partea administrației Trump cu privire la prezența grupurilor armate legate de Iran.
Al șaptelea scrutinScrutinul din acest an este al șaptelea de la invazia condusă de SUA din 2003, care l-a detronat pe Saddam Hussein, conducătorul autoritar al țării.
În vidul de securitate creat după căderea lui Saddam, țara a intrat într-un război civil sângeros care a durat ani de zile și a dus la apariția grupurilor extremiste, printre care și gruparea Statul Islamic. În ultimii ani, însă, violențele s-au calmat. În locul securității, principala preocupare a multor irakieni este acum lipsa locurilor de muncă și serviciile publice deficitare, inclusiv întreruperile regulate de energie electrică, în ciuda bogăției energetice a țării.
Conform legii, 25% din cele 329 de locuri din parlament trebuie să revină femeilor, iar nouă locuri sunt alocate minorităților religioase. Funcția de președinte al parlamentului este, de asemenea, atribuită unui sunnit, conform convenției din sistemul de împărțire a puterii din Irak după 2003, în timp ce prim-ministrul este întotdeauna șiit, iar președintele este kurd.
Prezența la vot a scăzut constant în ultimele alegeri. La ultimele alegeri parlamentare din 2021, prezența la vot a fost de 41%, un minim istoric în era post-Saddam, în scădere față de 44% la alegerile din 2018, care la momentul respectiv reprezentau un minim istoric.
Sunt 7.744 de candidați în competiție, majoritatea provenind din diverse partide, pe lângă câțiva independenți. Printre aceștia se numără blocurile șiite conduse de fostul prim-ministru Nouri al-Maliki, clericul Ammar al-Hakim și mai mulți membri ai grupurilor armate, facțiunile sunnite concurente conduse de fostul președinte al Parlamentului Mohammed al-Halbousi și actualul președinte Mahmoud al-Mashhadani și cele două principale partide kurde, Partidul Democrat din Kurdistan și Uniunea Patriotică din Kurdistan. Mai multe miliții șiite puternice, legate de Iran, participă la alegeri prin intermediul partidelor politice asociate.
Aproape 1,5 milioane de români își serbează sâmbătă onomastica. Aceștia poartă prenume asociate zilei de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril.
Este vorba de peste 1.470.000 de persoane, potrivit datelor Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor.
Cele mai frecvente nume în rândul bărbaților sunt: Mihai (366.626), Gabriel (335.611) și Mihail (61.110). De asemenea, sunt 52 de români numiți Mișa, 61 Mihalcea și 64 Mihu.
În rândul femeilor, Mihaela este cel mai des întâlnit (367.561), urmat de Gabriela (257.782). O femeie poartă numele Mișu, nouă Gavrila, 12 Michi și 19 Mișa.
Vineri, USDA a informat statele că va pune la dispoziție fonduri pentru a finanța integral programul SNAP, chiar dacă administrația a depus documente la tribunal pentru a bloca decizia lui McConnell, provocând confuzie.
După ce au primit nota USDA, state precum New York, New Jersey și Massachusetts au declarat că au dat instrucțiuni agențiilor statale să acorde integral beneficiile SNAP pentru luna noiembrie.
„Președintele Trump nu ar fi trebuit să pună niciodată poporul american în această situație”, a declarat într-un comunicat guvernatorul statului Massachusetts, Maura Healey, membru al Partidului Democrat.
Beneficiile SNAP au expirat la începutul lunii pentru prima dată în istoria de 60 de ani a programului. Beneficiarii au apelat la cantinele sociale deja suprasolicitate și au făcut sacrificii, cum ar fi renunțarea la medicamente, pentru a-și întinde bugetele limitate.
Beneficiile SNAP sunt plătite lunar americanilor eligibili al căror venit este mai mic de 130% din pragul federal de sărăcie. Beneficiul lunar maxim pentru anul fiscal 2026 este de 298 de dolari pentru o gospodărie cu o singură persoană și de 546 de dolari pentru o gospodărie cu două persoane.
Premierul Ungariei Viktor Orban s-a întâlnit vineri cu președintele american, Donald Trump la Casa Albă pentru prima dată de la realegerea președintelui american.
În cadrul întâlnirii, liderul guvernului de la Budapesta și-a susținut cauza pentru a obține o derogarea de la sancțiunile americane impuse sectorului energetic rus.
Un oficial de la Casa Albă a anunțat că Ungaria a primit excepția cerută și s-a angajat să cumpere gaze naturale lichefiate din SUA în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari.
De la începutul Războiului din Ucraina, Ungaria a contiuat să achiziționeze petrol și gaz din Rusia, mișcare ce a atras criticile Uniunii Europene, dar și ai Aliaților Nord-Atlantici. De asemenea, Ungaria s-a opus vehement planurilor Comisiei Europene de a elimina importurile de gaz rusesc până în 2027.
Conform datelor FMI, în 2024 Ungaria depindea de Rusia pentru 74% din gaz și 86% din petrol, iar o oprire a importurilor rusești ar putea reduce PIB-ul cu peste 4%.
În plus, privind alegerile parlamentare din Ungaria din 2026, președintele american și-a arătat susținerea față de Orban, declarând: „Nu a făcut nicio greșeală în privința imigrației. Așadar, este respectat de toată lumea, este plăcut de unii. Îl plac și îl respect. Sunt conduși cum trebuie și de aceea va avea mare succes la următoarele alegeri”.
Decizia vine înaintea unei întâlniri istorice dintre liderul sirian și președintele american Donald Trump, programată pentru luni la Casa Albă, potrivit publicației The Guardian.
Întâlnire istorică între Ahmed al-Sharaa și Donald TrumpVizita lui Ahmed al-Sharaa la Washington va marca prima întâlnire oficială a unui șef de stat sirian la Casa Albă și a doua întrevedere a sa cu Donald Trump. Cei doi lideri s-au mai întâlnit în luna mai, atunci când Trump a anunțat o schimbare majoră a politicii SUA față de Siria, promițând ridicarea treptată a sancțiunilor economice și diplomatice.
Donald Trump laudă conducerea președintelui sirian„Cred că face o treabă foarte bună”, a declarat Trump despre liderul sirian, adăugând că „Siria este o zonă dificilă, iar el este un tip dur, dar m-am înțeles foarte bine cu el”.
Președintele american a subliniat că, prin această decizie, SUA oferă Siriei o șansă să lupte pentru stabilitate și reconstrucție, după ani de conflicte și sancțiuni internaționale.
Contextul ridicării sancțiunilor impuse SirieiConform unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA, Ahmed al-Sharaa și Anas Khattab erau incluși anterior pe lista persoanelor considerate „teroriști globali”. Ridicarea sancțiunilor semnalează o posibilă normalizare a relațiilor dintre Washington și Damasc, în contextul unei politici americane tot mai orientate spre dialog în Orientul Mijlociu.
„Din 2006, OCHA a documentat peste 9.600 de astfel de atacuri. Aproximativ 1.500 dintre acestea au avut loc doar în acest an, aproximativ 15% din total”, a transmis structura ONU.
Deşi Cisiordania, o regiune locuită de 2.7 milioane de palestinieni este considerată esenţială pentru constituirea unui stat palestinian, guvernele israeliene au continuat extinderea coloniilor.
Peste o jumătate de milion de colonişti israelieni locuiesc în Cisiordania, deşi ONU şi majoritatea statelor consideră că acest colonii nu respectă dreptul internaţional.
De asemenea, OCHA a mai comunicat că până la data de 5 noiembrie, 42 de copii palestinieni au fost ucişi de autorităţile israeliene în decursul anului.
„Asta înseamnă că unul din cinci palestinieni ucişi de forţele israeliene în Cisiordania în 2025 a fost un copil”, a comunicat instituţia, citată de Reuters.
Incidentul a fost confirmat vineri de Ministerul Apărării, care a precizat că impactul asupra infrastructurii digitale a fost „extrem de limitat”.
Potrivit publicației 7sur7.be, atacul s-a produs joi, în jurul orei 13:18, când hackerii au anunțat pe canalul lor de Telegram că au lansat un atac de tip DDoS asupra mai multor site-uri ale SGRS. Gruparea a invocat ca motiv declarațiile recente ale ministrului belgian al Apărării, Theo Francken, care afirmase într-un interviu pentru revista Humo că NATO „ar distruge Moscova” dacă Rusia ar ataca Bruxellesul. „Îi recomandăm ministrului belgian să nu mai facă astfel de declarații”, au scris hackerii în mesajul lor.
În timpul atacului cibernetic asupra serviciului de informații militare belgian, site-ul principal al SGRS a devenit temporar inaccesibil, confirmând efectele unui atac DDoS – un tip de agresiune informatică ce presupune supraîncărcarea serverelor cu un volum mare de cereri, fără a permite însă furtul de date.
Ministerul Apărării a precizat că nu există dovezi privind o intruziune în sistem sau scurgeri de informații sensibile. „Site-ul a fost inaccesibil doar pentru o scurtă perioadă, dar este din nou complet funcțional”, a declarat un purtător de cuvânt al instituției.
Nu este prima dată când Belgia este vizată de atacuri cibernetice asupra serviciului de informații militare și a altor instituții. La sfârșitul anului trecut, mai multe site-uri guvernamentale și mass-media au fost atacate de același colectiv. În ultimele zile, NoName057 a reluat campania de destabilizare digitală, vizând miercuri site-urile operatorilor de comunicații Proximus și Scarlet.
Specialiștii avertizează că Belgia ar putea fi ținta altor atacuri cibernetice similare în perioada următoare, în contextul intensificării tensiunilor geopolitice europene.
