„Președintele a decis. 7 din cele 8 propuneri motivate privind conducerea marilor parchete, înaintate de Ministerul Justiției, au fost aprobate. Toți procurorii șefi și 4 dintre adjuncți au fost numiți”, spune Radu Marinescu.
MInistrul Justiției precizează că este pentru prima dată în istoria recentă a statului de drept român când s-a desfășurat o procedură de selecție de o asemenea amploare: 18 candidați pentru 8 poziții de conducere.
„O procedură derulată cu deplină transparență, care a implicat transmiterea în direct a interviurilor și prezentarea publică a motivărilor opțiunilor Ministerului Justiției. Multumesc pentru eforturile profesionale membrilor comisiei ministeriale, colegilor din minister și colegilor din CSM, toți implicați în derularea conform legii și bunelor practici a acestei proceduri de maximă însemnătate pentru justiție. Faptul ca au existat și opinii diferite nu invalidează procedura ci confirma eficiența unui mecanism de selecție care presupune mai multe filtre de evaluare instituțională. Felicitări celor numiți în conducerea marilor parchete și succes în activitate. Este foarte mult de muncă pentru a rezolva probleme, a îmbunătăți activitatea, a eficientiza combaterea infracționalității. La capătul acestui drum nu sunt mize personale, nume sau orgolii. Este consolidarea statului de drept, a principiului preeminentei legii, dreptății și adevărului și asigurarea unei justiții care să recâștige încrederea cetățenilor”, a mai spus Marinescu.
Președintele Nicușor Dan a numit procurorii șefi ai marilor parchete din România, după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a înaintat propunerile pentru cele 8 funcții pentru conducerile Ministerului Public, DNA și DIICOT către Palatul Cotroceni. Singura propunere respinsă de președintele Nicușor Dan este Gill Julien Grigore Iacobici, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, nominalizat pentru funcția de adjunct al DIICOT.
Nicușor Dan a fost întrebat, în conferință de presă, despre cazul Pfizer, dacă se va dovedi că acel contract putea fi renegociat și penalitățile puteau fi mai mici, îi va cere premierului Bolojan sau guvernului să se întoarcă împotriva celui responsabil, să facă plângere pentru abuz în serviciu și să se recupereze banii de la politicianul respectiv, astfel încât pagubele să nu fie suportate de cetățeni.
„Da, da. Nu știu dacă este ceva civil sau penal. Adică nu știu dacă este și penal. În orice caz, pe chestiuni financiare, statul român este reprezentat de Ministerul Finanțelor și în condițiile în care Ministrul Finanțelor, ca reprezentant al statului român pe chestiuni financiare, consideră că un demnitar cu bună credință, cu bună știință a luat o decizie proastă care a afectat bugetul, trebuie să se îndrepte împotriva lui”, spune Nicușor Dan.
El a precizat că, la fel, Curtea de Conturi, când era primar, dacă observa că din cauza unui director s-au pierdut niște bani, el ca primar trebuia să se îndrepte împotriva lui.
Întrebat despre faptul că a criticat anterior blocarea împrumutului pentru Ucraina și despre efectele unei posibile noi victorii a premierului ungar Viktor Orbán, șeful statului a spus că își menține poziția.
„Da, și îl critic în continuare. Ce poate să creadă cetățeanul european în momentul în care 27 de lideri europeni se întâlnesc în decembrie și spun că vor acorda un sprijin de 90 de miliarde pentru Ucraina, iar trei luni mai târziu spun că nu pot trimite banii pentru că se opune Ungaria? Asta este inadmisibil”, a declarat, miercuri, Nicușor Dan.
Președintele a precizat că nu dorește să facă speculații privind rezultatul alegerilor din Ungaria.
„Una peste alta, și sunt foarte multe nuanțe aici, este o problemă cu procesul de decizie în Uniune. Este o problemă când cineva abuzează de mecanismul de unanimitate”.
Întrebat dacă se poate discuta despre o schimbare a mecanismului în perioada următoare, președintele a spus că „discuția a pornit deja. În fază incipientă nu există propuneri tehnice pe masă, dar discuția a pornit deja, tocmai de la neajunsurile pe care le-am observat acum, în cazul Ungariei”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în prezent, România nu se confruntă cu probleme de aprovizionare cu carburanți, în ciuda contextului internațional, iar eventualele scenarii de criză sunt doar măsuri preventive.
„În momentul de față, așa cum am discutat și cu domnul ministru și cu echipa care a participat la această întâlnire, nu există probleme de aprovizionare pentru piața românească. Și, prin demersurile pe care guvernul le-a făcut, pe care Ministerul Energiei le-a susținut în această perioadă, ne asigurăm de două elemente. Pe de-o parte, că intervențiile pe care le facem în piață, de exemplu reducerea accizei, sunt de natură a menține piața românească ca o piață competitivă, în așa fel încât cei care importă, de exemplu, motorină, să poată s-o importe nu la prețurile la care ar dori ei, ci la prețurile la care pot să o cumpere, ca să nu avem un deficit de produse pe piață. Pe de-o parte, și, de asemenea, că lanțurile noastre de aprovizionare funcționează, sunt întărite și sunt limitate de perturbațiile care sunt pe piața globală”, a spus premierul, miercuri.
Ce spune ministrul EnergieiAcesta a subliniat că, deși autoritățile analizează diferite scenarii, nu există motive de îngrijorare în acest moment.
La rândul său, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dat asigurări că România are suficiente stocuri și contracte pentru a acoperi necesarul de consum.
„Lucrurile sunt extrem de clare, așa cum a precizat și domnul prim-ministru. România, încă din primele zile acestui conflict militar, a activat atât contracte comerciale vechi, cât și noi rute care pot să aprovizioneze piața din țara noastră atât cu țiței, cât și cu motorină, acolo unde avem nevoie de o acoperire aproximativ 40% din piața românească. În momentul de față nu se pune problema, nici din punct de vedere al stocurilor comerciale ale companiilor, al angajamentelor ferme pe care le avem pentru următoarele cel puțin două luni de zile, și nici din punct de vedere al stocurilor, care astăzi au un echivalent de circa două milioane de tone carburanți și petrol”, a declarat Ivan.
Ivan a explicat și ce ar presupune, teoretic, un scenariu de criză, precizând că există mecanisme legale pentru gestionarea consumului.
„Așa cum suntem în această ipostază, este evident că sunt anumite scenarii prevăzute de lege în situația în care există un anumit deficit de energie electrică, atunci anumiți consumatori foarte mari, pe o perioadă foarte mică, își opresc activitatea. În cazul gazelor naturale, dacă există o situație de criză, anumiți consumatori stabiliți de lege își opresc pe perioadă activitatea. Este evident că, dacă va exista această ipoteză, dar care acum nu este pusă pe masă și nu este fezabilă, suntem pregătiți cu o prioritizare a tot ce înseamnă consum în România”, a spus acesta.
Întrebat despre o eventuală raționalizare, ministrul Energiei a spus că „nu s-a pus în calcul această discuție”.
Ilie Bolojan a declarat că autoritățile române caută soluții pentru plata obligațiilor către compania Pfizer, după pierderea unui proces, inclusiv prin negocieri directe și posibile compensări.
„Suntem în situația în care Ministrul Sănătății și cel de Finanțe lucrează pe de-o parte pentru a declanșa negociările cu firma Pfizer și se vor deplasa săptămâna viitoare în Statele Unite și pentru acest lucru. Asta înseamnă că peste două săptămâni vom primi motivarea tribunalului, de la data respectivă mai urmează o perioadă de două luni de zile și ar fi bine să găsim o formulă prin care, pe de-o parte, anumite penalități de întârziere care sunt aferente să fie stopate pe perioada negocierilor și să găsim o formulă prin care, până se clarifică aspectul care ține de un posibil recurs sau nu, dar asta pe baza unei discuții cu Casa de Avocați și cu Polonia, pentru că suntem în aceeași situație, vom vedea dacă se poate găsi o soluție”, a spus premierul.
Livrabile de care „sistemul de sănătate din România are nevoie”Acesta a precizat că Executivul ia în calcul atât plata eșalonată, cât și transformarea obligațiilor în produse necesare sistemului sanitar.
„Noi vom solicita și un sprijin din partea Comisiei Europene în această negociere și, de asemenea, căutăm formulele care pot fi puse în practică pentru că această sumă de bani, ori să o achităm într-o formulă eșalonată, ori să fie transformată în alte livrabile de care sistemul de sănătate din România are nevoie, pentru că o parte din medicamentele care sunt pe piața românească sunt produse de către această companie”, a afirmat Bolojan.
Premierul a adăugat că rezultatele discuțiilor vor fi comunicate după întâlnirile programate în perioada următoare.
„Dar, după discuțiile pe care cei doi miniștri le vor avea săptămâna viitoare, vor comunica rezultatul acestora și ce demersuri se vor face în perioada următoare, în mod evident, în funcție de rezultatul acestor prime negocieri”, a conchis Bolojan.
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
Un număr foarte mare de oameni au venit să își ia rămas bun de la marele antrenor Mircea Lucescu.
În fața catafalcului, Răzvan Lucescu strânge mâna tuturor celor care vin să îl îmbărbăteze.
Răzvan Lucescu și Matei, fiul său, au stat neclintiți lângă catafalc din momentul în care Mircea Lucescu a fost adus la stadion. La fel si Marilu și soția lui Răzvan.
Între cei care au venit să îi aducă un ultim omagiu lui Mircea Lucescu se numără Gheoghe Hagi, Ionuț Lupescu, Elisabeta Lipă, Ionel Dănciulescu, Marius Niculae și Ionuț Popa (președinte CS Dinamo), dar și Simona Halep.
Au venit și mulți membri ai Generației de Aur.
Răzvan Burleanu și Mihai Stoichița au ajuns la stadion și au depus coroane.
„Unul dintre cele mai importante domenii pentru România este energia electrică, iar prețurile la energie sunt date în principal de două aspecte. Pe de-o parte, de capacitățile de producție și e nevoie să ne creștem capacitățile de producție și, pe de altă parte, de regulile din piață, de reglementări, și e nevoie să ne îmbunătățim reglementările, în așa fel încât cele două măsuri combinate (…) să ne ducă la prețuri mai mici în energie în perioada următoare și la îmbunătățirea asiguranței energetice a țării noastre”, a spus premierul, la o conferință de presă susținută alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
El a precizat că Guvernul, împreună cu autoritățile de reglementare și Parlamentul, urmărește cinci direcții strategice pentru reformarea sectorului energetic.
Ce măsuri vor fi luatePrima direcție vizează deblocarea proiectelor viabile și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice, inclusiv prin eliminarea avizelor speculative.
„E o direcție importantă (…) și înseamnă să desființăm avizele tehnice de racordare speculative care blochează sau scumpesc accesul la rețelele electrice”, a explicat premierul.
Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrelor majore din sistem, unde există mult mai multe avize decât necesarul real de consum.
„Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 MW la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 MW. Deci de aproape 10 ori puterea de care avem nevoie. Așa cum se vede în acest grafic, în ultimii 3 ani de zile am avut cele mai mari creșteri 27.000 MW, 30.000 MW. Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare au fost emise în ultimii 3 ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat”.
„Orice fel de îmbunățire se va vedea în prețuri”A doua direcție se referă la îmbunătățirea performanței companiilor de stat din energie, prin indicatori mai stricți și criterii clare de revocare a conducerii.
„Ele au un rol vital în producția de energie din România, prin urmare orice fel de îmbunătățire se va vedea în cantități, în prețuri, pentru asta înseamnă să revizuim indicatorii de performanță în așa fel încât să fie măsurabil, să fie relevanți și de asemenea să stabilim criterii fără echivoc pentru pierderea mandatului în cazul în care indicatorii nu se realizează. E un lucru foarte important. A treia direcție este reducerea distorsiunilor pe piața de energie”, a declarat Bolojan.
Alte măsuri vizează reducerea distorsiunilor din piață, creșterea capacităților de stocare și susținerea investițiilor strategice. În ceea ce privește stocarea, premierul a subliniat necesitatea echilibrării producției din surse regenerabile.
Nu în ultimul rând, premierul a evidențiat importanța accelerării marilor proiecte energetice.
„Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconecțiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere. Aceste direcții am convenit să le urmărim în perioada următoare”.
Operaţiunea prin care UMB Steel preia ArcelorMittal Hunedoara nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal, au conchis specialiștii Consiliul Concurenţei, în urma analizei.
Tranzacția a fost notificată Consiliului spre avizare, conform legii, după ce Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor ArcelorMittal a aprobat vânzarea activelor pentru 12,5 milioane de euro plus TVA.
Conform documentelor depuse la Bursa de Valori București, UMB Steel preia integral activele corporale deținute de ArcelorMittal Hunedoara. Acestea includ echipamentele de producție și instalațiile industriale, precum cuptorul electric cu arc (EAF), laminorul, cuptorul oală (LF), instalația de degazare în vid (VD), macarale industriale, locomotive, utilaje pentru prelucrarea fierului vechi, piese de schimb, echipamente de laborator și cântărire.
De asemenea, tranzacția ArcelorMittal Hunedoara – UMB Steel cuprinde toate materialele și stocurile, inclusiv fier vechi, feroaliaje, materiale refractare, electrozi și cilindri de laminare.
Terenuri, clădiri și halda de zgură, incluse în tranzacția ArcelorMittal Hunedoara
UMB Steel va prelua terenurile și clădirile situate în perimetrul amplasamentului industrial, cu o suprafață totală de aproximativ 1,06 milioane de metri pătrați, dar și terenuri din afara amplasamentului, însumând circa 494.000 de metri pătrați. În tranzacție este inclusă și halda de zgură, cu parcelele aferente, având o suprafață totală de aproximativ 928.000 de metri pătrați.
Nu sunt incluse în tranzacție echipamentele IT, infrastructura software, serverele, licențele și abonamentele cloud.
Obligații de mediu și situația angajaților ArcelorMittal Hunedoara
Tranzacția presupune și preluarea de către UMB Steel a obligațiilor și răspunderilor de mediu, inclusiv cele asociate activităților desfășurate anterior pe amplasament și pe halda de zgură. Totodată, este posibil transferul autorizațiilor integrate de mediu existente.
ArcelorMittal Hunedoara mai are aproximativ 100 de angajați, față de 500, personalul din toamna anului trecut, când a fost oprită definitiv producția.
În anul 2006, considerat cel mai bun din ultimele două decenii, ArcelorMittal Hunedoara înregistra afaceri de 746,5 milioane de lei și un profit net de 22,5 milioane de lei, având 1.913 angajați. Combinatul producea profile și corniere destinate piețelor de energie, construcții și infrastructură.
Potrivit Gândul, compania Meta, care operează platforma Facebook, a închis pagina ziarului Gândul pe 22 februarie 2026, fără niciun avertisment sau explicație clară. Într-o zi, pagina a dispărut și s-a prăbușit traficul Gândul, prejudiciul imediat fiind de 6-7 milioane de vizualizări zilnic și aproape 200 de milioane de vizualizări pe lună pe Facebook și pe site.
Extensia din social media a ziarului – de altfel certificată de Facebook prin „bifă albastră” – avea peste 1 milion de urmăritori și, în fiecare lună, genera sute de milioane de vizualizări. Facebook limitează în mod drastic dreptul publicului de a se informa de pe platforma Gândul, arată publicația.
În absența explicațiilor privind restricția și considerând că ziarul a urmat, cu bună-credință, normele deontologice ale presei în virtutea informării publicului, Gândul consideră această acțiune a Facebook „un atac la adresa libertății presei în general și la adresa unei publicații independente în particular”, o încălcare a drepturilor prevăzute în Constituție și a legii din România.
Ancheta Gândul, AICI.
Ambele investiții fac parte din Proiectul Clover, inițiativa europeană a TikTok de securitate a datelor, în valoare de 12 miliarde de euro, care oferă protecții de top în industrie pentru datele a peste 200 de milioane de utilizatori europeni. Prin Clover, TikTok a stabilit o enclavă europeană dedicată datelor, cu garanții tehnice, operaționale și de guvernanță îmbunătățite.
TikTok a cooperat cu NCC Group în cadrul Proiectului Clover pentru a supraveghea, verifica și valida în mod independent controalele și măsurile de protecție a datelor, pentru a monitoriza fluxurile de date și a raporta orice fel de anomalii. Anul acesta, activitatea NCC Group în cadrul Clover a fost recunoscută cu un premiu Security Excellence pentru „Security Project of the Year”, acordat de publicația de specialitate Computing, confirmând eficiența acestor măsuri de protecție. Această supraveghere independentă este integrată în întreaga infrastructură europeană a TikTok.
Citeşte comunicatul integral AICI
