Prețul acțiunilor Tesla a scăzut luni cu peste 8% la Bursa de Valori din New York. Prețul stabilit a fost 239,51 dolari, potrivit Le Figaro.
Pe termen mediu, scăderea este uriașă. Capitalizarea bursieră a companiei Tesla s-a înjumătățit din decembrie anul trecut. Pe 17 decembrie 2024, valoarea totală a acțiunilor Tesla era 1.540 de miliarde de dolari, iar pe 10 martie 2025 s-a ajuns la 751 de miliarde de luni.
Este o scădere de 781 de miliarde de dolari care reprezintă 51% din capitalizarea bursieră a companiei la bursa americană.
Articolul Valoarea acțiunilor Tesla s-a înjumătățit în trei luni. Pierderea este de 781 de miliarde de dolari apare prima dată în Mediafax.
Republica Democrată Congo, care este bogată în cobalt, litiu și uraniu, printre alte minerale, se confruntă de cîteva săptămâni cu o ofensivă a rebelilor din gruparea armată M23 (Mișcarea 23 martie), susținută de Rwanda, care au ocupat părți semnificative din teritoriul său și în acest an. Statul congolez a fost obligat să-și strămute peste 6 milioane de cetățeni, din cauza atrocităților la care îi supun rebelii.
Un reprezentant al senatorului congolez Pierre Kanda Kalambayi a trimis scrisori secretarului de stat american, Marco Rubio, și altor oficiali americani, în luna februarie, invitând SUA să investească în vastele resurse minerale ale Congo-ului în schimbul contribuției la consolidarea „stabilității regionale”, precizează sursa citată.
Discuțiile despre un acord cu SUA, care să îi asigure integritatea granițelor, circulă la Kinshasa de mai mult timp. „Statele Unite sunt deschise să discute despre parteneriate în acest sector, care se potrivesc cu ordinea de zi a agendei administrației Trump”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, menționând că Congo deține „o parte semnificativă din mineralele esențiale ale lumii necesare tehnologiilor avansate” și că „America a lucrat pentru a stimula investițiile din sectorul privat al SUA în R.D. Congo și pentru a dezvolta resursele miniere într-un mod responsabil și transparent”.
Administrația de la Kinshasa nu a detaliat public propunerea făcută către SUA, dar a confirmat că este în căutare de parteneriate diversificate: „Există dorința ca noi să ne diversificăm partenerii”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului congolez, Patrick Muyaya, spunând că există „schimburi zilnice” între Congo și SUA, a scris Reuters, care adaugă că un înalt oficial din aparatul președintelui congolez a călătorit la Washington la începutul acestei luni pentru discuții privind un parteneriat.
„Cu siguranță, propunerea oficialilor din Congo a stârnit interesul celor de la Washington”, a spus Jason Stearns, expert în Congo la Universitatea Simon Fraser din Canada, preluat de Reuters, menționând că lanțurile de aprovizionare cu minerale din Congo sunt în prezent dominate de China, arătând că un impediment important este faptul că SUA nu au companii de stat, precum are China și că nicio companie minieră americană privată nu operează în prezent în Congo.
Proiecțiile Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare indică o creștere a cererii de minerale critice, precum litiu, nichel, cobalt, a căror utilizare se întinde de la sprijinul oferit tranziției spre energia verde, la tehnologiile militare, inteligența artificială, tehnologia blockchain, realizarea IoT-urilor. Congo este cel mai mare furnizor global de cobalt. La începutul lunii martie, R.D. Congo și-a suspendat total exporturile acestui metal, cauza fiind prăbușirea prețurilor, consideră analiștii Fastmarkets, furnizor de informații pentru piețele globale de oțel, neferoase și fier vechi.
Articolul Contraofertă în fața acordului cu Ucraina. Congo își oferă mineralele rare Americii apare prima dată în Mediafax.
Consilierii președintelui Donald Trump discută opțiuni pentru reducerea sancțiunilor impuse Rusiei, printre care și cele referitoare la exportul de petrol, o sursă majoră de finanțare pentru războiul din Ucraina, scrie Bloomberg, citat de The Kyiv Independent.
Statele Unite și Ucraina urmează să poarte discuții în Arabia Saudită privind încetarea conflictului.
O opțiune aflată în discuție este ridicarea plafonului de preț stabilit pentru petrolul rusesc, introdus de statele G7 în 2022 și care a intrat în vigoare în 2023. În prezent, plafonul este de 60 de dolari pe baril.
Deși Rusia a reușit să mențină economia în contextul războiului prin creșterea cheltuielilor militare și a producției industriale, experții sugerează că țara rămâne vulnerabilă și ar putea necesita o relaxare a sancțiunilor.
Kremlinul și-a exprimat interesul pentru cooperare economică cu Statele Unite, în special în domeniul mineralelor rare.
Mai mult, Trump a încercat să încheie un acord privind mineralele cu Ucraina, însă întâlnirea cu președintele Volodimir Zelenski din 28 februarie nu a dus la niciun rezultat concret.
Articolul Washingtonul analizează posibilitatea reducerii sancțiunilor impuse Rusiei apare prima dată în Mediafax.
Administraţia Trump a lansat luni o aplicaţie care va permite migranţilor aflaţi în Statele Unite ale Americii să se „autodeporteze”, în loc să se confrunte cu detenţia, potrivit Reuters.
Aplicaţia U.S. Customs and Border Protection, numită CBP Home, va oferi persoanelor aflate ilegal în SUA posibilitatea de a-şi anunţa „intenţia de a pleca”, au explicat americanii.
„Aplicaţia CBP Home le oferă străinilor opţiunea de a pleca acum şi de a se autodeporta, astfel încât ei pot avea în continuare oportunitatea de a se întoarce legal în viitor şi de a trăi visul american… Dacă nu o fac, îi vom găsi, îi vom deporta şi nu se vor mai întoarce niciodată”, a transmis secretarul pentru Securitatea Internă, Kristi Noem, prin intermediul unui comunicat.
Preşedintele Donald Trump a promis că va deporta un număr record de migranţi ilegali şi a anunţat mai multe măsuri pentru a-şi atinge scopul.
Articolul Administraţia Trump lansează o aplicaţie de „autodeportare” apare prima dată în Mediafax.
Într-un interviu pentru agenția de presă rusă de stat TASS, Igor Dodon afirmă că „globaliștii au recurs la astfel de încălcări” în România și că „l-au exclus (pe Călin Georgescu – n.r.) din alegeri sub un pretext inventat”.
Dodon consideră că o decizie similară în Republica Moldova ar putea fi luată înaintea alegerilor parlamentare, programate în acest an, „pentru a o menține la putere pe Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate”.
„Astfel de standarde duble care sunt practicate în România și în alte țări sunt periculoase, deoarece nu fac decât să adâncească un decalaj în societate, să semene semințele nesupunerii civile”, a declarat el pentru TASS.
„Aceeași tactică aplicată abuziv în România”În paralel, într-o postare pe Facebook, Igor Dodon a criticat în termini duri decizia BEC, spunând că „rețeaua sorosistă a testat mai întâi în Republica Moldova tactica excluderii candidaților incomozi din cursa electorală” și că „aceeași tactică este aplicată abuziv în România”.
Biroul Electoral Central (BEC) a decis, pe 9 martie, să respingă dosarul candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai. Decizia s-a bazat, printre altele, pe hotărârea CCR din luna decembrie 2024 privind anularea primului tur.
Marți, 11 martie, Curtea Constituțională se va întruni pentru a dezbate contestația privind respingerea de către BEC a candidaturii lui Călin Georgescu.
Articolul Igor Dodon critică decizia BEC privind candidatura lui Georgescu într-un interviu pentru presa rusă: „Este un precedent periculos pentru Moldova” apare prima dată în Mediafax.
