În urma atacului forțelor rusești asupra localității Balabyne din regiunea Zaporijia, numărul persoanelor rănite a ajuns la patru, iar o persoană și-a pierdut viața, conform rapoartelor oficiale.
Șeful administrației militare regionale, Ivan Fedorov, a transmis informațiile pe Telegram, a relatat Ukrinform.
„O persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite. Numărul victimelor în urma atacului de dimineață al forțelor ruse asupra districtului Zaporijia este în creștere”, se arată în comunicat.
În urma bombardamentului, mai multe case private din Balabyne au fost distruse, iar locuințele și bunurile oamenilor au fost grav afectate.
Rapoartele inițiale indicau că rușii au efectuat cel puțin opt lovituri asupra districtului Zaporijia, iar prima informare menționa o singură femeie rănită.
Világgazdaság trage un semnal de alarmă despre evoluția economiei românești. Comerțul cu amănuntul scade de șapte luni consecutiv. Ritmul de scădere se apropie de niveluri nevăzute de la debutul pandemiei Covid-19.
Datele pentru luna de referință arată o scădere de 6,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. Vânzările de alimente, băuturi și tutun au scăzut cu 0,8%. Produsele nealimentare au înregistrat o contracție și mai accentuată, de 7,9%.
Inflația, departe de a fi sub controlRata inflației în România a coborât ușor, la 9,3% în februarie, față de 9,6% în luna anterioară. Însă Banca Națională a României avertizează că între martie și iunie 2026 inflația va crește peste nivelul anticipat. Efectele crizei petroliere provocate de conflictul din Iran nu s-au reflectat încă în prețurile de raft.
Publicația maghiară nu ezită să identifice și cauze interne. „Aceasta este pedeapsa pentru că au cheltuit mult mai mult decât au produs”. România și-ar fi „câștigat prin datorii statutul de codaș al regiunii”.
Măsurile de austeritate ale guvernului DanDupă alegerile din 2025, Guvernul a implementat mai multe măsuri de austeritate. Scopul declarat este reducerea deficitului bugetar. Printre reformele adoptate se numără eliminarea plafonului prețului energiei electrice și creșterea TVA, respectiv a accizelor.
Aceste decizii au accelerat scăderea puterii de cumpărare a populației. Consumul gospodăriilor continuă să se deterioreze.
Ungaria, pe un drum opusPresa maghiară pune în contrast situația României cu cea a Ungariei. Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul ungar a crescut cu 3,8% față de anul precedent. Ministerul Economiei Naționale atribuie această evoluție majorărilor salariale și reducerilor de impozite.
Rata inflației în Ungaria a fost de 1,8% în martie 2026. Este al doilea indicator favorabil după 1,4% în februarie, cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani. Guvernul de la Budapesta creditează măsurile de plafonare a marjelor de profit, care ar fi redus prețurile cu 24,1% pentru categoriile vizate.
Pentru asigurarea asistenței medicale de urgență, în perioada 10-13 aprilie 2026, cu ocazia sărbătorilor legale: „Vinerea Mare și Învierea Domnului (Sfintele Paști)”, Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București face cunoscute spitalele de urgență adulți și copii – care vor asigura asistența medicală de urgență:
– Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca -tel: 021-599-23-00;
– Spitalul Clinic de Urgență Universitar -tel: 021-318-05-23 / 021-601-24-00 ;
– Spitalul Clinic de Urgență „Sf- Pantelimon” – tel: 021-255-40-99;
– Spitalul Clinic de Urgență ” Sf- Ioan” – tel: 021-334-51-90;
– Spitalul Clinic de Urgență ” Bagdasar-Arseni” – tel: 021-334-30-25;
– Spitalul de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri -tel: 021-224-09-47;
– Spitalul Clinic de Urgență Oftalmologice – tel: 021-319-27-51;
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” -tel: 021-316-93-66;
– Spitalul Clinic de Urgență Copii „M-S- Curie” – tel: 021-460-30-26 ;
Serviciul de Ambulanță al Municipiului București va avea program normal de lucru cu mențiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitările populației vor fi preluate la tel: 112
Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București va asigura un serviciu de gardă permanent la: tel-: 0747.165.47 / 0722.659.492
Iranul intenționează să perceapă taxe în criptomonede pentru a permite navelor să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, anunță Financial Times. Măsura se va aplica în timpul armistițiului de două săptămâni, potrivit sursei menționate. În același timp navele vor fi inspectate de iranieni pentru a nu transporta arme.
Autoritățile iraniene susțin că navele trebuie să solicite permisiunea, să dezvăluie încărcătura și să plătească aproximativ 1 dolar pe baril în criptomonede. Navele care nu respectă regulile riscă să fie atacate.
Deschiderea navigației prin strâmtoarea Ormuz a fost una dintre condițiile impuse prin înțelegerea Iran-SUA. Acordul mai prevede o încetare a focului timp de două săptămâni, perioadă în care părțile vor negocia un acord de pace.
Fanii lui Mircea Lucescu vor putea să îi aducă un ultim omagiu acestuia și joi, la Arena Națională, acolo unde sicriul a ajuns încă de miercuri.
Suporterii și admiratorii își vor putea lua rămas bun de la marele antrenor între orele 10:00 și 20:00.
Miercuri, începând cu ora 17:00, sute de oameni au fost la catafalcul lui Mircea Lucescu. Mari nume din sport – Simona Halep, Gheorghe Hagi și Elisabeta Lipă – au depus coroane de flori la sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Lucescu.
Înmormântare cu onoruri militareVineri, cortegiul funerar se va îndrepta către Biserica Sfântul Elefterie. Slujba de înmormântare va începe la ora 10:00.
Ultima etapă a funeraliilor va avea loc la Cimitirul Bellu, de la ora 12:20. Înmormântarea va avea loc la 13:10 și va fi marcată de onoruri militare. Participarea la acest moment va fi limitată la familie și invitați apropiați.
Mircea Lucescu a încetat din viață marți seara, după ce fost internat la Spitalul Universitar de Urgență București timp de mai bine de o săptămână. El a fost spitalizat după ce a leșinat în cantonamentul naționalei, în timpul ședinței tehnice premergătoare ultimului antrenament înaintea plecării spre Slovacia.
Deputatul USR Claudiu Năsui a criticat joi dimineață, într-o postare pe pagina sa de Facebook, modul în care statul român gestionează companiile, pornind de la situația a două șantiere navale din țară.
Năsui a comparat cazul Damen Shipyards Galați, aflat pe profit, cu cel al Damen Shipyards Mangalia, care a ajuns în faliment, deși ambele au funcționat în aceleași condiții economice.
„De ce a dat faliment Damen Mangalia în timp ce Damen Galați nu doar că e pe profit dar tocmai a produs primul «port-drone» din Europa? Asta e întrebarea cheie pe care ar trebui să și-o pună guvernul Bolojan”, a transmis deputatul.
Deputatul USR a declarat că diferența nu ține de angajați sau de piață, ci de modul de administrare al companiilor.
„Două șantiere navale în aceeași țară, supuse acelorași reglementări, cu aceiași politicieni la putere… De ce unul face performanță și celălalt dă faliment după ce statul a ajuns să-i plătească și salariile? Sunt oamenii din Galați mai buni decât cei din Mangalia? Foarte probabil că nu. Diferența a fost alta.”, a adăugat Năsui.
Potrivit acestuia, problema principală este implicarea statului în conducerea acestor companii.
„Diferența de fond dintre cele două companii este că una a fost privată, pe când cealaltă a fost de stat… Iar statul s-a comportat mereu cu compania așa cum fac politicienii cu toate companiile de stat.”, a scris Năsui.
În aceeași postare, Claudiu Năsui a acuzat numirile politice care au profitat de pozițiile pe care le-au obținut în cadrul respectivelor companii.
„Au pus acolo diverși idioți cu carnet de partid… și au fost invariabil interesați mai degrabă de căpușare prin diverse firme decât de bunăstarea companiei.”
Acesta a explicat că acest tip de practici au dus, în timp, la lipsa investițiilor și, inevitabil, la faliment: „Mai mult, interesul să investească într-o companie căpușată de stat a fost minim… Ei bine toate astea lasă efecte pe termen lung și inevitabil duc la faliment.”
„Investițiile acolo erau 100% private. Dacă mergea bine activitatea, investitorii ieșeau pe profit. Dacă nu, sufereau pierderi.”, a notat Năsui.
Deputatul USR a criticat și faptul că pierderile companiilor de stat sunt suportate de contribuabili: „Dar la stat cine să suporte pierderile? Politicienii care nu dau din banii lor? Doar contribuabilul.”
Potrivit autorităților, suspecta ar fi încercat să convingă mai mulți deputați să voteze într-un anumit fel, în schimbul unor beneficii.
În decembrie 2025, aceasta ar fi inițiat negocieri cu parlamentari pentru a institui un sistem de plată în schimbul loialității la vot, chiar după ce autoritățile anticorupție – Biroul Național Anticorupție (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) – expuseseră cazuri de corupție în rândul aleșilor.
Cum funcționa schema de votSchema a inclus plăți în avans și instrucțiuni clare privind modul în care parlamentarii trebuiau să voteze – „pentru” sau „împotrivă”, abținere ori neparticipare la vot.
Ancheta a fost finalizată în numai trei luni, un interval relativ scurt pentru un dosar de corupție la acest nivel, ceea ce sugerează că procurorii aveau deja probe solide.
Lidera grupului parlamentar a fost informată oficial cu privire la suspiciuni în ianuarie 2026.
Bilanțul anchetelor anticorupție/2026Ucraina încearcă să demonstreze progrese în lupta anticorupție, în condițiile în care reformele din justiție sunt esențiale pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Datele oficiale arată că Biroul Național Anticorupție a deschis 119 dosare și a pus sub acuzare 31 de suspecți doar în primele două luni din 2026.
În același interval, au fost trimise în instanță 18 rechizitorii care vizează 40 de persoane și 20 de condamnări definitive au fost pronunțate în cazul a 26 de inculpați.
Sebastian Hille, purtător de cuvânt adjunct al guvernului german, a declarat miercuri, într-o conferință de presă la Berlin, că afirmațiile lui Vance nu au temei și că tocmai vizita acestuia ridică întrebări.
„Respingem acuzația făcută de vicepreședintele SUA, JD Vance, privind o presupusă ingerință a UE în alegeri”, a spus Hille, citată de Politico. „Aș dori să subliniez că vicepreședintele SUA s-a aflat în Ungaria cu doar câteva zile înainte de vot. Acest fapt vorbește de la sine despre cine interferează”.
Vizita lui Vance, în centrul criticilorCriticile autorităților germane au fost formulate după ce JD Vance a participat la un eveniment în Budapesta, unde a apărut alături de premierul Viktor Orbán și a criticat dur instituțiile europene.
„Ceea ce s-a întâmplat în această țară, în mijlocul acestei campanii electorale, este unul dintre cele mai grave exemple de interferență străină în alegeri pe care le-am văzut sau despre care am citit vreodată”, a afirmat Vance.
El a atacat și „birocrații de la Bruxelles, care au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a ține în frâu poporul Ungariei, pentru că nu le place liderul care a apărat interesele oamenilor”.
Sprijin pentru OrbánVizita vicepreședintelui american a fost interpretată de opoziția din Ungaria drept un gest de susținere directă pentru Viktor Orbán și partidul său, în contextul alegerilor parlamentare.
Președintele SUA, Donald Trump, l-a susținut la rândul său pe liderul ungar în timpul campaniei, într-un gest considerat neobișnuit în relațiile transatlantice. Casa Albă vede în Viktor Orbán și modelul său de „democrație iliberală” un aliat ideologic important în Europa.
Liderul opoziției, Péter Magyar, a reacționat pe platforma X: „Nicio țară străină nu poate interveni în alegerile din Ungaria. Aceasta este țara noastră. Istoria Ungariei nu se scrie la Washington, Moscova sau Bruxelles – se scrie pe străzile și în piețele Ungariei”.
Berlinul nu susține niciun candidatGermania a transmis că nu are o poziție în privința rezultatului alegerilor.
Potrivit purtătorului de cuvânt, cancelarul Friedrich Merz „nu are nicio preferință” privind rezultatul votului de duminică și va respecta decizia alegătorilor din Ungaria.
Proiectul de lege prezentat miercuri de ministrul Forțelor Armate franceze, Catherine Vautrin, prevede ca bugetul Apărării să ajungă la 63,3 miliarde de euro în 2027 și la 76,3 miliarde de euro până la finalul deceniului, aproape dublu față de acum zece ani.
Sub pragul NATOChiar și după această creștere, cheltuielile vor reprezenta aproximativ 2,6% din PIB, sub ținta stabilită de NATO, de cel puțin 3,5% până în 2035.
Potrivit Breaking Defense, sumele vor trebui aprobate anual de Parlamentul francez.
Un tanc de tranzițieUna dintre principalele decizii analizate este dezvoltarea unui nou tanc „intermediar”, care să acopere perioada până la apariția unui model comun franco-german.
Actualele tancuri Leclerc se apropie de finalul duratei de utilizare, iar proiectul viitor Main Ground Combat System (MGCS) – un proiect comun franco-german pentru un tanc de ultimă generație, care ar urma să înlocuiască actualele modele — nu va fi gata prea curând.
„Tancurile noastre Leclerc vor rezista până în 2040, iar proiectul MGCS va dura aproximativ un deceniu… Avem nevoie de un tanc intermediar”, a declarat Vautrin.
Francezii analizează dacă vor folosi un model de tanc dezvoltat în Germania sau în Franța, însă armamentul principal va fi proiectat de partea franceză.
Ministrul a explicat că soluția ar putea veni de la compania KNDS, un grup franco-german din industria de apărare, format din producătorul german Krauss-Maffei Wegmann și compania franceză Nexter, specializate în vehicule militare și armament: „Este probabil să fie o platformă KNDS Germania sau KNDS Franța, decizia nefiind încă luată, cu un tun proiectat în Franța”.
Drone și lovituri la distanțăPlanul pune accent pe utilizarea dronelor și pe capacitatea de a lovi ținte aflate la distanță mare.
Potrivit ministrului Catherine Vautrin, Franța va aloca 8,5 miliarde de euro pentru drone și rachete în următorii patru ani. Țara a comandat deja 10.000 de drone de tip FPV (controlate de la distanță, cu cameră video), jumătate urmând să fie livrate până în 2026.
Vautrin a explicat că aceste sisteme vor varia de la modele simple până la unele „mult mai avansate”. În același timp, încă 1,6 miliarde de euro vor merge către sisteme anti-dronă. „De la puști de bruiaj până la tunuri montate pe camioane cu rachete ghidate laser”, a detaliat ministrul.
Probleme cu apărarea anti-dronăÎnsă autoritățile franceze recunosc că tehnologia actuală nu este suficientă. Agenția de achiziții militare a lansat o licitație prin platforma Tenders Electronic Daily, portalul UE pentru contracte publice, pentru testarea unor noi interceptoare de drone.
Anunțul arată că sistemele existente sunt „insuficiente, prea costisitoare și neadaptate amenințărilor viitoare”.
Țintele vizate sunt drone mari, de peste 100 de kilograme, care pot atinge viteze de până la 600 km/h.
Investiții și în spațiuPe lângă echipamentele clasice, Franța investește și în domeniul spațial, unde va aloca 3,9 miliarde de euro pentru comunicații și supraveghere.
De asemenea, armata vizează creșterea numărului de rezerviști la 50.000 până în 2030, ceea ce ar duce totalul forțelor la aproximativ 330.000, incluzând militari activi, rezerviști și personal civil din structurile de apărare.
Două repere majore ale pieței petroliere au urcat simultan. Petrolul Brent – indicatorul folosit în Europa și pe piețele internaționale – a crescut cu 2,52%, până la 97,14 dolari pe baril. În același timp, West Texas Intermediate (WTI) – referința pentru piața americană – a urcat cu 2,72%, la 96,96 dolari pe baril, potrivit CNBC.
Ambele cotații se bazează pe contracte futures, adică tranzacții pentru livrări viitoare de petrol, care arată cum văd traderii evoluția prețurilor și riscurile din piață.
Creșterea urmează unei zile în care petrolul american înregistrase cea mai mare scădere zilnică din 2020, semn că piața este extrem de instabilă.
Acuzațiile IranuluiMohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, a transmis miercuri că Washingtonul a încălcat termenii armistițiului. „Neîncrederea profundă și istorică pe care o avem față de Statele Unite provine din încălcările repetate ale angajamentelor – un tipar care s-a repetat din nou”, a spus acesta.
Potrivit lui Ghalibaf, trei elemente din propunerea iraniană de armistițiu în 10 puncte ar fi fost încălcate: continuarea atacurilor Israelului în Liban, pătrunderea unei drone în spațiul aerian iranian și refuzul recunoașterii dreptului Iranului de a îmbogăți uraniu.
Reacția WashingtonuluiDonald Trump a spus anterior că propunerea Iranului ar putea reprezenta o bază pentru negocieri.
Vicepreședintele JD Vance a respins însă ideea că acordul ar include Libanul și a minimalizat incidentul cu drona. „Armistițiile sunt întotdeauna complicate”, a spus acesta, adăugând că SUA își mențin poziția că Iranul nu trebuie să aibă dreptul de a îmbogăți uraniu.
Ce înseamnă pentru piațăPiața petrolului reacționează rapid la orice risc geopolitic. Dacă există temeri că livrările ar putea fi afectate – de exemplu, prin blocaje în zone-cheie precum Golful Persic sau Strâmtoarea Ormuz (ruta prin care trece aproximativ o cincime din petrolul global) – prețurile cresc aproape imediat.
Actualul nivel sub 100 de dolari pe baril oferă o „fereastră” pentru rafinării să cumpere petrol mai ieftin, spune Janiv Shah, vicepreședinte pentru piețele de mărfuri la compania norvegiană de analiză Rystad Energy.
„Totuși, perioada de tranziție în sine ar putea reprezenta următoarea provocare. Dacă rafinăriile întârzie achizițiile, în așteptarea unor scăderi suplimentare ale prețurilor, în timp ce fluxurile fizice rămân constrânse, deficitul de produse ar putea să se agraveze chiar și în condițiile unei dezescaladări”, a avertizat analistul pieței de energie.
Cu alte cuvinte, chiar și într-un scenariu de calm relativ, piața poate rămâne tensionată din cauza dezechilibrului dintre cerere și ofertă.
O curte federală de apel din Washington a respins miercuri cererea companiei de a bloca măsurile luate de Pentagon, care a etichetat Anthropic drept „risc pentru securitatea națională” și i-a limitat accesul la contracte și colaborări cu sectorul militar. Potrivit Associated Press, judecătorii au refuzat să emită un ordin care să protejeze compania de efectele acestor măsuri, în condițiile în care procesul este încă în desfășurare.
Claude, miza conflictuluiConflictul a pornit de la limitele pe care Anthropic a încercat să le impună asupra utilizării chatbotului Claude, inclusiv în sisteme autonome de armament și în programe de supraveghere. Compania susține că reacția administrației Donald Trump a fost una de represalii.
Anthropic a acuzat autoritățile de o „campanie ilegală de represalii”, în timp ce administrația Trump a susținut că firma încearcă să influențeze politica militară a Statelor Unite.
Decizii contradictorii în instanțele americaneDecizia din Washington a fost pronunțată după o hotărâre separată a unei instanțe federale din San Francisco, într-un proces în care Anthropic a contestat decizia administrației Donald Trump de a o declara risc pentru securitatea națională și de a-i limita accesul la contracte militare. În acel caz, instanța a obligat autoritățile să elimine această etichetă.
Judecătoarea Rita Lin, magistrat federal în California, a considerat că autoritățile au depășit limitele legale atunci când au aplicat această măsură.
Cu toate acestea, instanța de apel din Washington a avut o opinie diferită. Judecătorii au admis că firma ar putea suferi „un anumit grad de prejudiciu ireparabil”, dar au apreciat că nu există suficiente motive pentru a suspenda măsurile, inclusiv pentru că „nu este clar cât de mare este prejudiciul financiar”.
Urmează noi audieriCazul nu este încheiat. Noi probe urmează să fie analizate, iar o audiere este programată pentru data de 19 mai.
„Suntem mulțumiți că instanța a recunoscut că aceste probleme trebuie rezolvate rapid și rămânem încrezători că, în final, instanțele vor decide că aceste etichete au fost ilegale”, a transmis Anthropic.
Deciziile contradictorii creează incertitudine pentru companii, a avertizat Matt Schruers, directorul general al Computer & Communications Industry Association – o organizație care reprezintă companii din sectorul tehnologiei.
„Acțiunile Pentagonului și decizia instanței din Washington creează o incertitudine serioasă în mediul de afaceri, într-un moment în care companiile americane concurează la nivel global pentru a domina domeniul inteligenței artificiale”, a explicat acesta.
În cadrul întâlnirii cu Donald Trump, Rutte a subliniat că „marea majoritate” a statelor europene și-au respectat angajamentele. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CNN, la scurt timp după discuțiile de la Casa Albă.
Dezamăgire, dar nu ruptură„Înțeleg dezamăgirea lui Donald Trump față de aliați în privința Iranului”, a spus Rutte, adăugând că unele state „au fost puse la încercare și au eșuat”, dar că imaginea de ansamblu este „nuanțată, nu alb-negru”.
Șeful NATO a explicat că multe țări europene au sprijinit efortul militar al Statelor Unite și Israelului „prin baze militare, logistică, permisiuni de survol și prin respectarea angajamentelor”.
„Marea majoritate a țărilor europene au făcut ceea ce promiseseră într-o astfel de situație”, a menționat Rutte.
Rutte despre cum funcționează NATOÎn același context, liderul alianței nord-atlantice a oferit și o explicație mai amplă asupra rolului NATO.
„NATO există și pentru a garanta siguranța Europei și pentru a oferi Statelor Unite o platformă de proiecție a puterii”, a precizat Mark Rutte.
El a subliniat că operațiunile SUA în conflictul cu Iranul au fost posibile și datorită infrastructurii și sprijinului oferit de aliați: „Ceea ce au făcut Statele Unite a fost posibil și pentru că multe țări europene și-au respectat angajamentele. Nu toate, însă. Și înțeleg pe deplin dezamăgirea președintelui”.
Rutte: Trump a ascultat argumentele meleÎntrebat dacă Donald Trump a ridicat problema retragerii SUA din NATO, Rutte a evitat un răspuns direct, dar a precizat că discuția a fost „foarte sinceră și deschisă”.
„Există clar o dezamăgire. Dar, în același timp, a ascultat cu atenție argumentele mele”, a spus el.
Rutte a amintit și de angajamentele asumate de aliați în materie de apărare, inclusiv obiectivul de creștere a cheltuielilor: „I-am reamintit că leadershipul său a dus la angajamentul de la Haga privind cheltuieli de 5% – o schimbare transformatoare pentru NATO”.
Europa, între sprijin militar și diplomațieȘeful NATO a amintit că unele țări au refuzat utilizarea bazelor sau a spațiului lor aerian pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.
„Este adevărat, nu toate statele europene și-au respectat angajamentele, și înțeleg de ce acest lucru îl dezamăgește”, a spus Rutte.
În același timp, el a subliniat că aliații susțin obiectivul strategic al SUA: „Reducerea capacităților nucleare și balistice ale Iranului este esențială, iar Iranul nu trebuie să ajungă să dețină astfel de capabilități”.
Rutte a avertizat că o abordare exclusiv diplomatică ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord: „Există riscul să negociezi atât de mult încât să fie prea târziu”.
În cazul Coreei de Nord, negocierile prelungite nu au împiedicat dezvoltarea programului nuclear, iar regimul de la Phenian a ajuns să dețină arme nucleare, reducând semnificativ opțiunile de intervenție.
Rutte: Lumea este mai sigură aziSecretarul general al NATO a susținut că lumea este mai sigură după acțiunile împotriva Iranului.
„Întreaga lume este mai sigură atunci când aceste capacități sunt reduse”, a declarat Mark Rutte.
El a atras atenția și asupra cooperării dintre Iran și alte state, inclusiv Rusia, China sau Coreea de Nord, subliniind că aceste relații contribuie la instabilitatea globală.
„Aceste regiuni sunt din ce în ce mai interconectate. Nu mai pot fi privite separat”, a explicat șeful NATO.
Emmanuel Macron a anunțat joi, pe X, că a discutat cu președintele Libanului, Joseph Aoun, și cu premierul Nawaf Salam. El a transmis poporului libanez „deplina solidaritate a Franței” în fața loviturilor lansate de Israel în Liban, la scurt timp după încheierea armistițiului dintre Statele Unite și Iran.
Macron a criticat atacurile Israelului, spunând că nu au făcut diferența între ținte militare și civili și că bilanțul victimelor este foarte mare.
Macron: Libanul trebuie să facă parte din armistițiuPreședintele francez a avertizat că operațiunile militare israeliene „reprezintă o amenințare directă” la adresa menținerii armistițiului și a subliniat că acesta trebuie să se aplice pe deplin și Libanului.
„Libanul trebuie să fie pe deplin acoperit de acesta”, a precizat Macron.
Sprijin pentru autoritățile libanezeLiderul francez a transmis că „trebuie păstrată integritatea teritorială a Libanului” și a subliniat că „Franța va sprijini autoritățile libaneze în menținerea suveranității și în dezarmarea Hezbollah”.
„Mi-am exprimat speranța că armistițiul va fi pe deplin respectat de toate părțile implicate, pe toate fronturile, inclusiv în Liban”, a adăugat Emmanuel Macron, menționând că le-a spus președinților Iranului și Statelor Unite că „decizia de a accepta un armistițiu a fost cea mai bună posibilă”.
Macron: Primul pas către negocieri în Orientul Mijlociu El a subliniat că armistițiul trebuie să ducă la negocieri mai ample. „Acesta trebuie să deschidă calea unei negocieri de ansamblu care să asigure securitatea tuturor în Orientul Mijlociu”, a scris Macron, adăugând că a discutat aceste teme și cu liderii din Qatar, Emiratele Arabe Unite, Liban și Irak.Guvernatorul Mike Braun a anunțat miercuri suspendarea unei taxe de 7% aplicate carburanților, echivalentă cu aproximativ 17,2 cenți pentru fiecare galon de combustibil (circa 3,8 litri). Măsura a intrat în vigoare imediat și ar putea aduce economii totale de aproximativ 50 de milioane de dolari pentru șoferi.
„Declar o vacanță fiscală pentru combustibil, pentru a oferi locuitorilor din Indiana o gură de aer în fața prețurilor ridicate la pompă”, a transmis Braun, citat de CNN.
Autoritățile au precizat că reducerea ar putea să nu fie vizibilă imediat la benzinării, dar va fi resimțită în zilele următoare.
Prețuri în creștereSuspendarea vine după mai multe scumpiri rapide ale carburanților. Potrivit AAA, asociație auto care monitorizează prețurile la carburanți în SUA, prețul mediu al benzinei în Indiana a ajuns la 4,14 dolari pe galon (echivalentul a aproximativ 1,1 dolari pe litru), față de 3,47 dolari în urmă cu o lună.
Creșterea este pusă pe seama tensiunilor din Orientul Mijlociu și a conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care au dus la majorarea cotațiilor petrolului.
Măsura nu afectează taxa statală pe combustibil de 36 de cenți pe galon, care rămâne în vigoare.
Măsuri similareȘi statul Georgia a adoptat o decizie similară. Guvernatorul Brian Kemp a suspendat în martie taxa pe combustibil de 33,3 cenți pe galon pentru o perioadă de două luni.
