Agregator de ştiri

Compania NVL B.V.&Co. KG, parte din grupul Rhein­mentall Germania, a semnat contractul de 920 mil. euro prin SAFE pentru patru nave militare cu Ministerul Apărării Naţional, potrivit ultimelor date făcute publice de MApN.

Reuniunea a început luni seară, la ora 22.00 ora României, şi a durat câteva ore, însă nu a existat un vot. Ministrul român de externe, Oana Ţoiu, a spus în faţa Consiliului de Securitate (format din 15 membri, cinci permanenţi şi zece nepermanenţi) că analiza militară şi raportul tehnic realizat de autorităţile române arată, fără echivoc, că drona încărcată cu explozibil, care a căzut la Galaţi era Geran-2 de origine rusească.

Investiţiile în centre de colectare a deşeurilor de electronice şi electro­casnice ar trebui urgentate, în condiţiile în care România nu reuşeşte să îşi atingă ţintele stabilite la nivel european, iar „penalizări“ cu 2 euro/kg de deşeuri ar urma să fie plătite tot de organizaţiile private care sunt singurele care pun umărul la îmbunătăţirea colectării.

Cele mai mari 100 de companii digitale din Europa Centrală şi de Est valorează împreună aproape 128 de miliarde de dolari, conform ediţiei 2026 a raportului Digital Champions CEE, publicat de Digital Poland Foundation în parteneriat cu firma de consultanţă Arthur D. Little.

Ministerul Energiei, în calitate de acţio­nar majoritar cu 80% din acţiunile Hidroelectrica (H2O), a elaborat o notă de infor­mare prin care solicită intro­ducerea unor ţinte concrete de investiţii ca indicatori cheie de performanţă ai conducerii executive pentru pe­rioada 2027-2030, arată documente obţinute de ZF. Nota a fost pre­zen­tată în adunarea generală a acţio­narilor de vineri, afirmă surse ZF prezente la AGA.

Ungaria, Polonia şi Cehia sunt toate economii est-europene ca­re au crescut în primul tri­mes­tru. Deşi sunt diferite ca structură, ele au avut în comun faptul că în această perioadă consumul din gospodării a fost principalul motor de propulsie economică.

Automobile Dacia şi Renault Technologie Roumanie (RTR) au lansat, începând cu 3 iunie 2026, un nou program de plecări voluntare, de care vor putea beneficia aproximativ 200 de angajaţi.

Într-un mesaj video adresat cetățenilor, liderul de la Kiev a îndemnat populația să trateze cu maximă seriozitate alertele aeriene și să se adăpostească imediat în cazul în care sirenele vor fi activate.

„Potrivit informațiilor noastre, un nou atac de amploare ar putea avea loc în această noapte. Vă rog, vă îndemn cu fermitate să fiți atenți la alertele aeriene”, a transmis Volodimir Zelenski, potrivit traducerii mesajului său.

Avertismentul vine după o noapte marcată de lovituri aeriene descrise de președintele ucrainean drept „brutale”, în urma cărora cel puțin 22 de persoane au fost ucise, printre victime aflându-se și doi copii. Zelenski a condamnat dur atacurile, afirmând că forțele ruse au vizat clădiri rezidențiale și viețile civililor, nu obiective militare.

În discursul său, președintele ucrainean l-a acuzat pe Vladimir Putin că, „în nebunia sa”, ar fi „revendicat victoria” asupra vieților unor copii obișnuiți.

Kievul susține că Rusia continuă să folosească atacurile asupra civililor ca instrument de teroare, în încercarea de a slăbi moralul populației și de a forța Ucraina să cedeze. De cealaltă parte, Moscova a negat în mod repetat că ar viza deliberat civili, însă bilanțurile atacurilor asupra zonelor rezidențiale au continuat să crească.

Inflaţia anuală din Iran s-a situat la 73,5% în luna Farvardin (21 martie – 20 aprilie), potrivit datelor Centru­lui Statistic al Iranului. Circa 41 de milioane de iranieni pot fi consideraţi statistic ca inactivi economic, arată un raport al aceleiaşi instituţii.

Piaţa rezidenţială din Ro­mânia traversează o perioadă în care interesul pentru locui­re rămâne ridicat însă proce­sul de decizie s-a schimbat sem­nificativ.

Kidprenor, start-up de educaţie antreprenorială şi financiară pentru copii, vrea să scaleze dincolo de me­diul online, unde şi-a construit baza de clienţi, printr-un model de franciză şi printr-un concept nou de certificare a trainerilor, denumit SPOT, a decla­rat Smaranda Cioba, business-to-busi­ness partnership manager al Kidprenor, în emisiunea „CEC Bank pentru Afaceri Româneşti“.

Caroli Foods Group, produ­cătorul mezelurilor Sissi, a investit 1,3 milioane de euro într-un parc fotovoltaic care va asigura aproxi­mativ 25% din consumul anual de energie electrică al fabricii sale din Piteşti. În paralel, compania îşi reînnoieşte 70% din flota logistică până la finalul acestui an. Investi­ţiile vin într-un moment în care producţia din România în cadrul grupului Sigma, deţinut de inves­titori mexicani, este în creştere. Din 2025, unitatea de la judeţul Argeş produce pentru compania-mamă o serie de produse care sunt apoi comercializate de grup pe alte pieţe europene.

Ina Rusu a lăsat în urmă o carieră în domeniul juridic odată cu venirea pe lume a băieţelului ei Nathan, pentru a se dedica unui proiect de antreprenoriat, Neyney, axat pe realizarea de obiecte hadmade, cu focus pe categoria copiilor.

Doina Ioana Monda, în vârstă de 80 de ani, a înfiinţat Asociaţia AFI-ProFamilia în 1996 şi o conduce de atunci, cu obiectivul de a implica persoane din familii vulnerabile în activităţi economice şi de a promova zona Bârgăului prin produsele sale tradiţionale.

Bursa de la Bucureşti a des­chis luna iunie cu un sentiment pozitiv după ce indicele BET a acumulat o apreciere de peste 20% de la începutul anului, una dintre cele mai bune perfor­manţe din regiune. Costin Brumă, broker la Swiss Capital, a comentat marţi dimineaţa evoluţia pieţei în emisiunea ZF Deschiderea de Astăzi.

Preşedintele Franţei Emma­nuel Macron a găzduit în această săptămână cea de-a noua şi probabil ultima ediţie a summitului Choose France, un eveniment menit să pro­moveze atractivitatea economică a ţării.

După ce a vândut compania, în 1964, unui grup de investitori, Sanders a rămas imaginea publică a brandului și a continuat să vorbească deschis despre schimbările din restaurante, potrivit publicației The Takeout.

Una dintre cele mai mari nemulțumiri ale sale era sosul gravy, extrem de popular printre clienți.

„Doamne, sosul ăla este îngrozitor”, a spus Sanders într-un interviu din 1978 pentru Courier-Journal din Louisville, Kentucky, potrivit documentelor din instanță.

Fondatorul KFC a comparat sosul cu „pastă de lipit tapet”, susținând că nu mai are nicio legătură cu rețeta originală pe care o servea el.

„Cumpără apă de la robinet cu 15 sau 20 de cenți pentru 1.000 de galoane, apoi o amestecă cu făină și amidon și obțin o pastă pură de lipit tapet”, a spus acesta.

„Nu are nicio valoare nutritivă și nici nu ar trebui să li se permită să îl vândă”, a mai afirmat Sanders.

Interviul a creat controverse

Criticile sale au stârnit controverse la acea vreme. Un restaurant KFC din Bowling Green, Kentucky, a dat în judecată atât pe Sanders, cât și ziarul care a publicat interviul.

Procesul a fost însă respins, iar Curtea Supremă din Kentucky a confirmat decizia, stabilind că declarațiile lui Sanders vizau compania în general și nu făceau referire directă la acel restaurant.

În ciuda acestor critici dure, sosul gravy a rămas popular până astăzi și are în continuare numeroși fani. Pe platforma Reddit, unii utilizatori au apărat produsul, în timp ce alții au fost de acord cu fondatorul KFC.

„Este foarte bun pentru un produs de tip fast-food și pentru mulți este o mâncare reconfortantă”, a scris un utilizator.

Un alt comentator a susținut că rețeta din perioada lui Sanders era diferită de cea actuală și includea bucăți crocante de pui, crustă condimentată, lapte și smântână.

Mai mulți utilizatori au discutat și despre variante făcute acasă, împărtășind rețete și trucuri pentru a recrea gustul sosului în propria bucătărie.

Aurul a depășit obligațiunile guvernamentale americane ca principal activ de rezervă la nivel mondial, după ani de achiziții neîncetate din partea băncilor centrale și o creștere istorică care a dus la aproape dublarea prețurilor în ultimii doi ani.

Lingourile au reprezentat 27% din totalul activelor de rezervă ale băncilor centrale globale la sfârșitul anului 2025, în creștere față de 20% cu un an mai devreme, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală Europeană, citat de Financial Times.

Obligațiunile de trezorerie americane au scăzut la 22%, de la 25% în aceeași perioadă.

Ponderea activelor de rezervă denominate în euro a rămas neschimbată, la 15%. Compoziția schimbătoare a activelor de rezervă — dețineri cu lichiditate ridicată pe care băncile centrale le utilizează pentru a-și susține monedele, a-și îndeplini obligațiile de plată internaționale și a oferi lichiditate în perioadele de turbulențe financiare — reflectă o încercare a multor țări de a căuta alternative la dolarul american, moneda de rezervă de facto a lumii.

Aceste eforturi s-au accelerat din 2022, când Washingtonul a folosit sancțiuni pentru a îngheța rezervele de dolari ale Rusiei în urma invaziei la scară largă a Ucrainei. „Tensiunile geopolitice continuă să stimuleze o cerere puternică de aur din partea băncilor centrale”, a scris președinta BCE, Christine Lagarde, în raportul de marți.

Cine are cele mai mari rezerve de aur

Cu peste 36.000 de tone de aur, băncile centrale ale lumii stochează aproape la fel de mult aur ca în perioada de vârf a erei Bretton Woods, potrivit BCE.

Când dolarul american era legat de lingouri, iar cursurile de schimb valutar față de alte monede erau fixe, băncile centrale dețineau 38.000 de tone de aur.

Însă creșterea prețului aurului peste valoarea obligațiunilor de trezorerie americane — în mod tradițional, piatra de temelie a rezervelor internaționale în dolari — este și rezultatul creșterilor spectaculoase ale prețului său din ultimii ani. Metalul a atins un maxim de peste 5.500 de dolari pe uncie troy în ianuarie.

Datele BCE arată că activele denominate în dolari, în ansamblu, reprezintă încă cea mai mare parte a rezervelor, de 42%.

Achizițiile de aur ale băncilor centrale au încetinit ușor la 850 de tone în 2025, după trei ani de achiziții nete de peste 1.000 de tone pe an. Cei mai mari acumulatori de rezerve de aur din 2022 au fost China, Polonia, Turcia și India, arată raportul.

După ce a cumpărat 220 de tone de aur de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina în 2022, Turcia a implementat la începutul anului 2026 ceea ce BCE a numit „una dintre cele mai mari reduceri de rezerve din ultimii ani”, vânzând sau împrumutând 130 de tone de aur după începerea războiului din Iran.

Raportul BCE a precizat că rolul internațional al monedei euro a crescut „treptat, dar constant, în ultimul deceniu”. Emisiunile de datorie internațională denominate în euro au crescut cu 30%, atingând un „nivel record” de aproape 1 trilion de euro anul trecut, în timp ce investitorii internaționali au investit un net de 850 de miliarde de euro în activele din zona euro, împingând intrările de portofoliu străin „aproape de nivelurile maxime de la crearea monedei euro”.

Inițiativa a întrunit 48 de voturi „pentru”, venite din partea senatorilor AUR, USR și PACE – Întâi România, 56 de voturi „împotrivă”, din partea PNL, PSD și UDMR, și o abținere.

Proiectul prevedea ca primar să fie declarat ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate. În cazul în care niciun candidat nu întrunea această majoritate, urma să fie organizat un al doilea tur de scrutin, la două săptămâni după primul, la care să participe primii doi candidați clasați în ordinea numărului de voturi obținute.

De asemenea, propunerea reglementa organizarea unui al doilea tur și în caz de balotaj între mai mulți candidați la funcția de primar, situație în care ar fi urmat să participe toți candidații aflați la egalitate. După al doilea tur, câștigător ar fi fost declarat candidatul care obținea cel mai mare număr de voturi.

O procedură similară era prevăzută și pentru alegerea președinților de Consilii Județene.

În expunerea de motive, inițiatorii au susținut că este necesară revenirea la un sistem de vot care să răspundă „dublei exigențe privind reprezentativitatea și legitimitatea”.

În timpul dezbaterilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat că, într-un sistem electoral cu un singur tur pentru aleșii locali, electoratul „alege gospodarul”, în timp ce, în cazul scrutinului în două tururi, „intervine politicul”.

Propunerea legislativă urmează să fie dezbătută de Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.