Florin Cîţu a afirmat, în cadrul emisiunii „Ai aflat! cu Ionuţ Cristache”, că multinaţionalele sunt principalii contribuabili la bugetul statului român, atât prin impozitele pe profit, cât şi prin contribuţiile salariale.
În acelaşi timp, fostul premier a criticat noul sistem de impozitare, despre care spune că ar putea face România mai puţin atractivă pentru investitori.
„Cele mai mari venituri la buget vin de la multinaţionale. Ele plătesc aici angajaţi, TVA, forţă de muncă. La final, tot în România plătesc”, a spus Cîţu. „În România, multinaţionalele plătesc mai mult decât restul. Şi salariile medii sunt mai mari decât în companiile româneşti.”
În discuţia despre fiscalitatea marilor companii, Cîţu a subliniat că impozitarea se face deja la nivel local în cazul subsidiarelor şi sucursalelor, inclusiv în domeniul bancar. „Este o diferenţă, e adevărat, dar nu una care face diferenţa”, a punctat el, referindu-se la dezbaterea privind impozitarea profiturilor în ţara unde acestea sunt generate.
În ceea ce priveşte contextul internaţional, Cîţu a menţionat iniţiativele OECD pentru stabilirea unui nivel minim global de impozitare, dar şi reticenţa SUA în aplicarea acestora.
El a atras atenţia că România riscă să îşi piardă competitivitatea faţă de ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Cehia, care oferă condiţii fiscale mai atractive.
„Noi nu ne batem cu Franţa şi Germania pentru capital. Ne batem cu Bulgaria, cu Ungaria, cu Cehia. Iar toate aceste ţări au impozite mai mici decât noi, atât pentru companii, cât şi pentru forţa de muncă”, a avertizat fostul premier.
Articolul Florin Cîţu: „Multinaţionalele plătesc mai mult decât companiile româneşti.” apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile ucrainene au anunțat că atacul s-a soldat cu doi morți și 27 de persoane rănite, în timp ce mai multe clădiri rezidențiale și autoturisme au fost distruse.
Potrivit guvernatorului regional Vadim Filașkin, bomba de 500 de kilograme a fost lansată la ora 17:20, exact când zona era aglomerată cu cetățeni care își făceau cumpărăturile. Opt blocuri de locuințe și opt autoturisme au fost complet distruse. De asemenea, aproximativ 30 de tarabe comerciale din piață au fost afectate.
Imagini video postate online arată foc și fum intens în jurul centrului comercial. Pompierii au intervenit prompt pentru stingerea incendiului, iar oficialii nu au exclus posibilitatea ca în interiorul clădirii să se mai afle oameni. Filașkin a afirmat că atacul a fost intenționat și a vizat civilii, într-un moment de maximă aglomerație.
Zelenski: „Un act de terorism rusesc stupid”În discursul adresat națiunii, președintele Volodimir Zelenski a condamnat atacul, descriindu-l drept „pur și simplu oribil” și „un act de terorism rusesc stupid”. El a subliniat că nu există nicio logică militară în atacurile asupra centrelor comerciale și că scopul Rusiei este clar: să ucidă cât mai mulți civili.
Acesta nu este primul bombardament rusesc în Dobropillia. În martie, un atac cu rachete și drone a ucis 11 persoane, printre care și cinci copii. Orașul este situat la nord-vest de Pokrovsk, zonă strategică aflată sub presiunea avansului trupelor ruse din ultimele luni.
Articolul Rusia lovește din nou: Centru comercial bombardat în Dobropillia, bilanț tragic apare prima dată în Mediafax.
Întrebat ce se întâmplă cu angajații de la Primăria Timișoara și dacă face restructurări, Fritz a răspuns: „Eu și în ultimii ani am avut mai multe reorganizări în care am disponibilizat anumite persoane și acum pregătim o organigramă nouă în care vom reduce 10-15% din posturi”.
Primarul a explicat, la B1 TV, că „întotdeauna este ceva de eficientizat” și că digitalizarea a ajutat la acest proces: „Noi, în Primăria Timișoara, am și digitalizat aproape toate serviciile publice. Toată munca internă este digitalizată și asta ne ajută foarte mult”.
Fritz a avertizat însă împotriva unei abordări extreme: „Cred că e important să nici nu cădem într-o capcană populistă. Avem anumite zone în administrație în care e nevoie de oameni”. A dat exemplul urbanismului, unde „aș mai avea nevoie de câțiva arhitecți în primărie ca să facă autorizații de construire” și de ingineri pentru verificarea proiectelor tehnice.
„Nu trebuie să intrăm într-o isterie anti-administrație. Acest stat, ca să funcționeze, are nevoie de o administrație și de oameni profesioniști și dedicați. Ei există, dar într-adevăr nu are nevoie de oameni care joacă Candy Crush la birou”, a concluzionat Fritz.
Articolul Fritz: Nu avem nevoie de oameni care joacă Candy Crush la birou apare prima dată în Mediafax.
Fritz a fost întrebat, miercuri seara, la B1 TV, dacă USR va avea candidat la Primăria Bucureşti.
Preşedintele USR a răspuns afirmativ: „nu va fi stabilit de mine, ci de membrii USR”.
Fritz a adăugat că nu este un secret că îl apreciază pe Cătălin Drulă: „Îl consider pe Cătălin Drulă un candidat excelent şi va fi un primar superb pentru USR”.
Articolul Fritz despre un candidat din partea USR la Primăria Bucureşti: Drulă ar fi „un primar superb” apare prima dată în Mediafax.
Întrebat la B1 TV dacă crede că PSD ar putea ieşi de la guvernare şi cum ar arăta un executiv fără social-democraţi, Fritz a răspuns: „Dacă ar fi existat o variantă, să avem un guvern în care un partid să fie în opoziţie, un partid democratic pro-european şi să putem să facem aceste reforme într-un echilibru democratic mai sănătos, am fi făcut-o”.
Fritz a explicat că „faptul că PSD este la guvernare cu PNL, cu USR, cu UDMR, este tocmai manifestarea faptului că nu merge altfel, nici matematic, nici politic”.
Preşedintele USR a recunoscut că „clar că există tensiuni, clar că nu am devenit peste noapte cei mai compatibili din punctul de vedere ideologic”.
Referitor la necesitatea colaborării în ciuda diferenţelor, Fritz a subliniat că „ţara acum ne cere să sărim peste orgoliile noastre, peste interesele particulare ale fiecărui partid şi să facem acest act de sacrificiu pe care până la urmă îl cerem şi din partea cetăţenilor”.
Articolul Fritz: Nu suntem compatibili ideologic, dar guvernarea cu PSD era singura opțiune apare prima dată în Mediafax.
Întrebat, la B1 TV, dacă coaliţia ia în calcul scenariul în care primul pachet ar putea pica la CCR, Fritz a răspuns: „un motiv de ce anumite măsuri pe care oamenii le aşteaptă pe bună dreptate nu au fost incluse în acest prim pachet, a fost tocmai acesta”.
Obiectivul a fost „să nu vulnerabilizăm întregul pachet cu prea multe măsuri care sunt dubitabile, care sunt extrem de controversate, care ar putea să vulnerabilizeze validitatea juridică a acestui pachet”.
Întrebat despre pensiile speciale, Fritz a declarat că „eu nu cred că o reformă reală poţi să o faci în două săptămâni sau într-o lună. Deci eu aş vedea asta mai degrabă în toamnă”.
„Ce n-aş vrea să facem este iarăşi să avem o reformă de ochii lumii, unde facem repede ceva ce arată bine şi toată lumea ştie că într-un an o să pice la Curtea Constituţională”, a subliniat preşedintele USR.
Fritz a concluzionat că, după experienţa de cinci ani de Primăria Timişoara, „nu există această baghetă magică” şi că „trebuie să ne alegem luptele, trebuie să facem lucrurile temeinic”.
Alianţa pentru Unirea Românilor a depus o sesizare de neconstituţionalitate împotriva Legii austerităţii adoptate prin angajarea răspunderii de către Guvernul Bolojan, acuzând Executivul că impune măsuri abuzive fără dezbatere parlamentară şi că promovează o guvernare autoritară.
Articolul Dominic Fritz despre primul pachet de măsuri fiscale: Ar putea pica la CCR apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, recunoaște că forțele navale românești au fost neglijate și avertizează că Marea Neagră va deveni o zonă cu multe provocări după terminarea războiului din Ucraina.
Întrebat despre situația forțelor navale, neglijată, ministrul a răspuns: „Da, au fost foarte neglijate. Asta e realitatea. Deci au fost cumva Cenușăreasa”.
Moșteanu a subliniat că „Marea Neagră va fi o mare a multor provocări”, mai ales după terminarea războiului din Ucraina.
„Vom avea de protejat infrastructuri energetice importante. Vom avea Neptun Deep. Vom fi cel mai mare producător de gaze”, a explicat ministrul, referindu-se la proiectele energetice din zona economică a Mării Negre.
Ministrul a menționat că România are deja „exerciții comune” și „misiuni comune cu turcii și bulgarii pentru deminare”. A precizat că deminarea „va trebui” să fie făcută și că aceasta „este o primă misiune comună și foarte, foarte mare”.
Moșteanu a anunțat că „vor trebui să fie misiuni de patrulare comune” în viitor, subliniind complexitatea provocărilor care vor apărea în Marea Neagră după încheierea războiului.
Articolul Moșteanu: Marea Neagră va aduce multe provocări apare prima dată în Mediafax.
Moşteanu a fost chestionat, miercuri seara, la Antena 3 CNN, care este opinia sa despre serviciul militar obligatoriu, în contextul în care mai multe state membre NATO din Europa se gândesc serios la reintroducerea acestuia.
„Eu cred că nu. Dacă mă întrebaţi apropos de declaraţii politice, eu cred că nu e nevoie de serviciu militar obligatoriu”, a răspuns Moşteanu.
Ministrul a precizat că ţările care discută această posibilitate, precum Germania şi Danemarca, au făcut doar „declaraţii politice până acum, n-au luat decizii”.
Referitor la viziunea sa asupra structurii forţelor armate, Moşteanu a afirmat: „Cred că e nevoie de o armată profesionistă bine înzestrată, bine motivată, şi, pe lângă asta, o rezervă voluntară consistentă”.
Articolul Ce spune ministrul Apărării despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu apare prima dată în Mediafax.
Întrebat, la Antena 3 CNN, dacă, în mandatul său, dronele lansate de ruși care ajung pe teritoriul României vor fi doborâte, Moșteanu a răspuns: „Dacă este un pericol, evident”.
Ministrul a precizat însă că „poate să fie mai mult pericol să-l dobori deasupra unei localități decât să o lași să cadă în câmp”, evaluarea fiind făcută de specialiștii militari în timp real.
Referitor la procedurile de intervenție, ministrul a explicat că există „un lanț de comandă foarte, foarte clar făcut între noi și parteneri, noi Armata Română și partenerii noștri NATO, în care se monitorizează și se intervine gradual și până la alerta ”jos””.
România are acum cadrul legal pentru a doborî dronele și că „se ridică avioanele de fiecare dată la nevoie”.
Întrebat despre protecția României, ministrul a răspuns că „noi, ca țară NATO, suntem bine protejați. Avem această umbrelă de protecție NATO”. Potrivit ministrului, există „o monitorizare foarte atentă a lucrurilor care se întâmplă la granița României” și că „trupele Armatei Române și ale partenerilor aliați sunt tot timpul pregătite, sunt în alertă”.
Ministrul a concluzionat că „soldații noștri, armata noastră este bine pregătită, bine interconectată cu trupele partenerilor și aliațiilor NATO” și că populația „poate să stea liniștită”.
Articolul Moșteanu: Dronele rusești care pun în pericol populația vor fi doborâte apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Conturilor Publice, Amélie de Montchalin, a anunțat oficial că în urma unei negocieri tehnice directe cu statele membre și instituțiile europene, contribuția Franței va scădea de la 7,3 miliarde la 5,7 miliarde de euro.
Această reducere a fost posibilă datorită unei reforme în trei componente, parte dintr-un efort mai amplu al guvernului francez de a controla deficitul public. Anunțul vine la o zi după ce premierul François Bayrou a prezentat un plan de economii în valoare de 43,8 miliarde de euro, menit să stabilizeze finanțele publice ale țării.
Ministrul de Montchalin a declarat că reducerea contribuției nu a fost o măsură unilaterală, ci rezultatul unei negocieri tehnice transparente și constructive cu toate statele contributoare nete. „Aceasta este o negociere tehnică. Comisia Europeană nu este o entitate externă cu care nu putem discuta”, a subliniat oficialul francez.
În contextul în care Comisia Europeană a lansat recent propunerea de buget pentru cadrul financiar multianual 2028–2034, estimat la 2.000 de miliarde de euro, Franța își aliniază angajamentele la obiectivele de responsabilitate fiscală și coeziune internă. Contribuția redusă reprezintă un pas important în direcția restabilirii echilibrului financiar, după ce Franța a înregistrat unul dintre cele mai mari deficite publice din UE în 2024.
„Traiectoria noastră este controlată și sustenabilă. Responsabilitatea noastră este istorică”, a mai spus ministrul în fața comisiei de finanțe a Adunării Naționale.
Prin această economie semnificativă, Franța își consolidează poziția de actor responsabil în UE, demonstrând că disciplinarea bugetară poate fi realizată fără a compromite angajamentele europene.
Articolul O țară europeană a negociat să contribuie la bugetul Uniunii Europene cu 1,6 miliarde de euro mai puțin apare prima dată în Mediafax.
Întrebat, miercuri seara, la Antena 2 CNN, de ce vrea armata română ca tinerii să facă pregătire militară și cu ce scop sunt chemați rezerviștii la exerciții, Moșteanu a răspuns că orice armată modernă are nevoie de militari permanenți și o rezervă operațională.
„Partea de rezerviști a îmbătrânit, simplu spunând. Și noi ne înzestrăm, ne pregătim”, a explicat ministrul.
Ministrul a anunțat că sunt în lucru două proiecte importante – modificări la legea apărării naționale și la legea pregătirii populației pentru apărare. Potrivit acestuia, se va crea un cadru pentru o nouă formă de voluntariat militar în termen, cu sesiuni de pregătire de 4 luni.
Referitor la situația rezerviștilor operaționali care sunt chemați la exerciții, Moșteanu a spus că aceștia sunt convocați pentru actualizări de bază de date și pentru a ști „în caz de mobilizare, să știm unde te găsim și să știi și tu la ce unitate te prezinți”. Ministrul a subliniat că „este un lucru absolut normal de structurarea informațiilor într-un stat”.
Moșteanu a abordat și problema dezinformării, menționând că există un site oficial – inforadar.mapn.ro – unde armata explică toate știrile false care circulă pe rețelele sociale.
Ministrul se referea la speculațiile conform cărora armata îi pregătește pe tineri pentru că România intră în război: „Nimeni nu vrea război. Asta să fie foarte clar. Ne uităm însă că nu putem să întoarcem capul, să ignorăm faptul că pică drone lângă noi”.
Ministrul a explicat că armata se pregătește conform principiului „prepare for the worst, expect the best” și că ceea ce se întâmplă în armata română este „absolut normal față de ce se întâmplă în alte țări NATO”.
Articolul Moșteanu: Armata dezvoltă noi forme de voluntariat militar pentru a întineri rezerva operațională apare prima dată în Mediafax.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat miercuri o analiză care compară salariile judecătorilor din România cu cele din alte țări membre ale Uniunii Europene.
Potrivit acestei evaluări, România ocupă locul 20 din 27 când vine vorba de venitul brut lunar al unui judecător aflat la început de carieră. Dacă se ia în calcul venitul net, adică suma rămasă după aplicarea taxelor și adăugarea tuturor sporurilor, România urcă pe locul 22.
„Observând dezbaterea publică referitoare la veniturile judecătorilor, Consiliul Superior al Magistraturii informează societatea prezentând date obiective din studiul CEPEJ emis în iulie 2025 privind funcţionarea sistemelor judiciare din statele membre ale Uniunii Europene, care cuprinde o analiză comparativă cu privire la salarizarea judecătorilor la nivelul Uniunii Europene, sintetizând date din aproximativ 27 de ţări pentru venitul brut şi pentru venitul net”, arată CSM, într-un comunicat publicat pe pagina oficială.
Irlanda, Danemarca și Malta sunt țările cu cele mai mari venituri brute pentru magistrații aflați la început de drum. România se află la același nivel cu Lituania, în timp ce diferențele față de primele poziții sunt foarte mari.
În ceea ce privește venitul net, România rămâne aproape de coada clasamentului, cu doar cinci state plasate mai jos. Țări precum Grecia, Slovenia și Croația se află imediat sub România, dar diferențele nu sunt mari. La polul opus, Polonia, Lituania și Bulgaria oferă salarii nete cu 20-30% mai mari decât România.
Din cele 5.345 de posturi existente în sistemul național, 2.463 sunt destinate judecătoriilor, adică aproximativ 46%. Judecătorii cu grad de tribunal primesc salarii cu 11% mai mari decât cei de la judecătorii, iar cei de la curțile de apel au venituri superioare cu încă 13%.
„Se observă în mod facil din statistica prezentată în studiul CEPEJ din 2025 că, în ceea ce priveşte venitul net al judecătorilor în România, cu includerea tuturor sporurilor, acesta se situează spre finalul statisticii, România fiind precedată de alte 21 de ţări în care veniturile nete sunt considerabil mai mari”, mai adaugă CSM.
După apariția unor critici în spațiul public, președinții Curților de Apel au răspuns și au explicat că salariile judecătorilor nu sunt „nesimțite”, ci apropiate de cele ale altor bugetari. Ei au spus că un judecător are de lucru de până la zece ori mai mult decât în alte țări europene, iar încrederea în justiție este asemănătoare cu cea din Spania și Italia.
Despre pensionare, aceștia au declarat că vârsta medie de retragere nu este 48 de ani, ci 54, la fel ca în alte domenii cu condiții speciale de muncă.
Articolul Analiză CSM. Salariile judecătorilor din România, printre cele mai mici din Uniunea Europeană apare prima dată în Mediafax.
Cu doar câteva zile înainte ca Tomorrowland 2025 să înceapă, un incendiu major a izbucnit pe celebra scenă principală a festivalului de la De Schorre, Boom, Belgia, scrie EDM Identity.
Evenimentul de muzică electronică, programat să înceapă vineri, 18 iulie, este acum în incertitudine. Imagini și videoclipuri apărute online arată flăcări care au cuprins mai multe etaje ale instalației decorative a scenei, însoțite de explozii, posibil artificii, auzite în înregistrări.
Intervenția de urgență și îngrijorări privind siguranțaPotrivit presei locale, serviciile de urgență au intervenit rapid și în număr mare.
Locuitorii din zonă au fost sfătuiți să își închidă ușile și ferestrele din cauza fumului și a pericolelor potențiale. Până la momentul redactării, nu au fost raportate victime sau răniți. Gravitatea pagubelor rămâne neclară, iar organizatorii nu au confirmat dacă festivalul va avea loc conform planului.
Tomorrowland, lansat în 2005, este astăzi unul dintre cele mai mari festivaluri EDM din lume, atrăgând peste 400.000 de fani și 600 de artiști pe 16 scene.
Incendiul relansează temerile privind siguranța și logistica, chiar înainte de începerea festivalului.
Articolul Tomorrowland, afectat de un incendiu înainte de startul ediției 2025 apare prima dată în Mediafax.
„Acesta este doar unul dintre loturile Autostrăzii Moldovei „pierdut” din PNRR.
În realitate, se circulă deja pe mare parte dintre autostrăzile despre care unii – în mod total iresponsabil – spun că nu vor mai fi construite.
Nu pot să nu mă întreb, aşa cum mulţi români s-au sesizat deja, ce-o fi fost în mintea domnului ministru Pîslaru? Să aibă curaj şi să le spună clar românilor dacă domnia sa consideră că proiectele începute nu mai trebuie finalizate. Pentru că din declaraţiile sale aşa pare…”, a reacţionat Sorin Grindeanu.
Ministrul Investiţiilor Europene, Dragoş Pîslaru, spunea că mai multe bucăţi din Autostrada Moldovei şi Autostrada Unirii au pierdut finanţarea din PNRR din cauza problemelor la procedurile de achiziţii.
Articolul Sorin Grindeanu îl atacă pe Dragoș Pîslaru după declaraţiile despre Autostrada Moldovei apare prima dată în Mediafax.
Incidentul s-a petrecut în luna februarie, când bărbatul, tată a trei copii, a fost mușcat de un câine vagabond. Deși se știa că rabia este mortală la om, singurul tratament primit a fost unul cu antibiotice, la recomandarea medicului de familie. Potrivit soției victimei, medicul nu i-ar fi indicat nicio trimitere către spitalul de boli infecțioase și nici nu i-a recomandat vaccinul antirabic, scrie Monitorul de Suceava.
După câteva luni fără simptome evidente, bărbatul a fost internat inițial la Spitalul de Psihiatrie „Socola”, din cauza consumului de alcool. Ulterior, când starea sa s-a agravat, a fost transferat la Spitalul Clinic de Neurochirurgie „Nicolae Oblu”, unde investigațiile au confirmat prezența unei encefalite, o inflamație severă a creierului, caracteristică rabiei.
Autopsia a confirmat că moartea bărbatului din Iași a fost provocată de rabie, prin disfuncție multiplă de organe. Pentru confirmarea oficială, autoritățile mai așteaptă un rezultat de laborator privind identificarea virusului rabic.
Rabia este o boală virală extrem de gravă, cu evoluție fatală în absența tratamentului imediat. Vaccinul antirabic trebuie administrat în cel mult 48 de ore de la contactul cu animalul suspect.
Într-un caz similar, relatat recent, un bărbat din Olt a fost aproape de moarte după ce a fost zgâriat de o pisică și a ignorat incidentul, ajungând la spital în stare gravă, cu simptome de rabie. De asemenea, în 2024, în județul Botoșani, un câine vagabond purtător de rabie a mușcat două persoane, declanșând o alertă sanitară.
Tragedia din Iași ridică semne de întrebare privind gestionarea cazurilor de expunere la animale suspecte de rabie, dar și asupra importanței informării corecte și a reacției prompte a medicilor de familie în astfel de situații.
Articolul Primul caz de deces provocat de rabie în România după 13 ani. Bărbat din Iași, ucis de un câine fără stăpân apare prima dată în Mediafax.
