Într-un efort neconvenţional de a ţine inflaţia sub control, clerici musulmani din oraşul Majalengka au participat la un briefing special despre inflaţie, organizat de banca centrală a Indoneziei.
Oficialii Băncii Indoneziei colaborează cu predicatorii pentru a descuraja consumul excesiv în timpul Ramadanului, perioadă în care cererea de alimente şi bunuri creşte semnificativ.
„Sperăm ca dumneavoastră, ca ulema (învăţaţi ai Islamului), să fiţi mediatori şi să transmiteţi mesajul că gestionarea inflaţiei este o responsabilitate comună”, a declarat Agung Budilaksono, oficial al băncii centrale din Majalengka.
„Inflaţia trebuie controlată, pentru că este ca tensiunea arterială… Dacă este prea mare, pe termen lung poate fi dăunătoare, iar dacă este prea mică, economia slăbeşte”, a mai spus Budilaksono.
Clericii locali susţin mesajul autorităţilor, subliniind că Ramadanul ar trebui să fie o perioadă de cumpătare.
„Oamenii tind să îşi dorească mai mult în timpul Ramadanului, dar trebuie să le reamintim că esenţa postului este autocontrolul”, a spus Mohamad Padil, unul dintre clericii prezenţi la forum.
Potrivit Reuters, în ciuda unui istoric de inflaţie ridicată, rata a scăzut în ultimul deceniu, iar în 2024 a fost de 1,57%, aproape de limita inferioară a ţintei stabilite de banca centrală. În primele luni ale lui 2025, aceasta a continuat să scadă datorită unor subvenţii mari pentru preţurile la electricitate.
Pe lângă predicile despre consum responsabil, banca centrală a lansat şi iniţiative neconvenţionale, cum ar fi un podcast despre gestionarea cheltuielilor şi programe pentru stimularea antreprenoriatului şi creşterea producţiei locale de alimente. La o şcoală islamică din apropiere, a contribuit la construirea unei sere pentru legume şi a unei ferme piscicole.
Articolul Indonezia foloseşte predicile din Ramadan pentru a controla inflaţia apare prima dată în Mediafax.
„Dacă domnul Călin Georgescu își va pune mâna pe un candidat, probabil că acela va lua o porție copioasă din acest electorat,” a declarat Antonescu marți, la RFI.
Antonescu a subliniat că transferul de voturi nu va fi total: „Cu siguranță pentru mine, nu tot acel electorat se va duce chiar în direcția pe care domnul Georgescu îi indică. E un electorat destul de compozit, nu-i doar un electorat naționalist”.
Antonescu a menționat că, în cazul invalidării candidaturii lui Georgescu, potențialul său succesor va avea la dispoziție foarte puțin timp pentru strângerea semnăturilor necesare, termenul limită fiind sâmbătă. Totuși, acesta crede că AUR ar avea capacitatea ca în două zile de mobilizare să strângă semnături pentru președintele său.
Crin Antonescu e de părere că vor fi cel puțin 3-4 competitori pe cele două locuri în finală: Nicușor Dan, el, Elena Lasconi – dacă va candida -, George Simion sau un alt succesor desemnat sau nu de Georgescu. „S-a vorbit despre candidatura domnului Ponta, care la fel pare iminentă și e o candidatură”.
Articolul Crin Antonescu: Candidatul susținut de Călin Georgescu va lua „o porție copioasă” din electoratul său apare prima dată în Mediafax.
„Sunt foarte reticent la proteste care se organizează în faţa unei instanţe, în proximitatea ei fizică şi în timpul unor deliberări ale instanţei. De ce? Pentru că este un mijloc de presiune, fie şi psihologică, de nepermis într-o democraţie”, a declarat la RFI Antonescu.
Antonescu a subliniat că, deşi apără dreptul la protest, acest drept trebuie exercitat în limite legale: „Apăr de 35 de ani şi ca liberal, şi ca om politic, şi cetăţean până la urmă, apăr cu fermitate dreptul de a protesta. Apăr de asemenea, în aceeaşi măsură, dreptul tuturor de a avea o ordine care să ne protejeze”.
El a criticat şi lipsa de reacţie din partea lui Călin Georgescu şi a susţinătorilor săi în faţa apelurilor la violenţă: „Mă surprinde, chiar mă surprinde faptul că domnul Georgescu, alţi susţinători sau apropiaţi, domnul Simion, nu au făcut apeluri mai ferme către propriilor susţinători. Ba dimpotrivă”.
Întrebat dacă instituţiile statului român „au anticorpii necesari pentru a respinge atacurile din zona suveranistă”, Antonescu a spus că se întreabă despre capacitatea instituţiilor de a apăra democraţia.
„În fond, aceste alegeri, turul întâi anulat, ce se întâmplă acum, nu au fost decât un episod dintr-o luptă pe care, de exemplu, Rusia o duce de multă vremea şi nu doar împotriva României. Asta este un război foarte nou, relativ nou, foarte special. În România, de exemplu, terenul s-a pregătit, cu sau fără ştiinţa unora, de multă vreme. Încă de pe la pandemie s-a declanşat acest război şi un anumit soi de conspiraţionism, care continuă şi azi, un soi de negaţionism pandemic”, a spus Antonescu.
Articolul Crin Antonescu, reticent la protestele din faţa instanţelor apare prima dată în Mediafax.
Potrivit acestuia, implicaţiile deciziei depăşesc graniţele ţării, afectând relaţiile strategice dintre România, Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Hartmann a descris hotărârea BEC drept un act greu de comentat în condiţii normale, sugerând că amploarea sa va putea fi înţeleasă doar în timp. În opinia sa, evenimentul marchează o prăbuşire a valorilor democratice în România, cu efecte pe termen lung asupra sistemului politic.
„Decizia BEC este imposibil de comentat în condiţii normale. Peste vreo 10 ani ar trebui să analizăm ce s-a întâmplat ieri. Acest spectacol grotesc al decăderii democraţiei în România. Este o lovitură care închide dialogul între România şi SUA”.
Analistul susţine că, prin această acţiune, România a transmis un mesaj clar Statelor Unite, consolidând influenţa Uniunii Europene ca principal factor de decizie la Bucureşti. El consideră că această schimbare reflectă şi un posibil răspuns strategic al Franţei faţă de SUA.
„Autorităţile române au transmis un mesaj foarte dur Statelor Unite, că Europa este elementul principal de autoritate în România. Este şi un răspuns de bun venit al Franţei, de a spune Statelor Unite că în Europa nu mişcă cine vrea, ci cine ordonă Franţa”.
H.D. Hartmann a concluzionat că această decizie marchează o etapă pierdută pentru SUA în competiţia geopolitică din regiune. În opinia sa, dialogul politic din România s-a transformat într-unul strict geopolitic, cu implicaţii majore asupra relaţiilor internaţionale.
„Este o problemă fundamentală geopolitică. Dialogul politic în România s-a transformat într-un dialog geopolitic. Astăzi, când vorbim, Statele Unite au pierdut prima etapă a acestui dialog.”
Articolul H.D. Hartmann: „Decizia BEC a închis dialogul dintre România şi SUA” apare prima dată în Mediafax.
Rolul lui Musk în administrația Trump în ceea ce privește reducerea cheltuielilor și concedierea unor angajați federali a dus la proteste în SUA împotriva Tesla, scrie Reuters.
Musk conduce așa-numitul Departament al Eficienței Guvernamentale (DOGE) al administrației Trump.
Într-o postare pe platforma sa Truth Social, Trump l-a apărat pe Musk spunând că acesta „riscă” pentru a ajuta țara și că face o treabă „fantastică”.
„Voi cumpăra mâine dimineață o Tesla nouă, în semn de încredere și sprijin față de Elon Musk, un american cu adevărat grozav”, a declarat Trump.
Musk i-a mulțumit președintelui pentru sprijin pe propria platformă de social media X.
Valoarea acțiunilor Tesla la Bursa de Valori din New York s-a înjumătățit în trei luni. Pierderea este de 781 de miliarde de dolari.
Implicarea lui Musk în politică a afectat vânzările Tesla în toată lumea, în special în Europa. Vânzările de mașini Tesla în Germania au scăzut cu peste 75% în februarie.
Articolul Trump spune că va cumpăra o Tesla pentru a-și arăta sprijinul față de Musk. Compania e în picaj la bursă apare prima dată în Mediafax.
COVID-ul de lungă durată rămâne o problemă majoră, afectând peste 400 de milioane de persoane la nivel global. Specialiştii avertizează că lumea trebuie să înveţe din această experienţă pentru a face faţă viitoarelor ameninţări, conform The Conversation.
Australia a făcut unele lucruri bine – laboratoarele au diagnosticat rapid primele cazuri, iar autorităţile au implementat măsuri de protecţie. Însă au existat probleme în partajarea datelor şi a probelor între state, care ar putea complica răspunsul la o viitoare criză.
Pentru a remedia aceste lacune, guvernul australian investeşte 251,7 milioane de dolari într-un nou Centru pentru Controlul Bolilor, care va coordona răspunsul naţional.
Tehnologiile dezvoltate în timpul pandemiei, precum vaccinurile cu ARN mesager, reprezintă un avantaj pentru viitor. Moderna şi-a stabilit sediul regional la Melbourne, iar CSL poate acum produce astfel de vaccinuri în Australia.
O provocare majoră rămâne situaţia în care nu se poate dezvolta un vaccin eficient pentru un nou virus. În acest caz, trebuie să ne bazăm pe medicamente antivirale, care durează mai mult pentru a fi dezvoltate. Mai multe echipe de cercetare lucrează la medicamente care ar putea funcţiona împotriva unor întregi familii de virusuri.
Distribuţia inegală a vaccinurilor şi medicamentelor în timpul pandemiei de COVID a demonstrat necesitatea unui sistem global mai echitabil. Deşi OMS lucrează la un „acord pandemic”, nu există încă un consens.
Noi ameninţări continuă să apară – mpox a fost declarată urgenţă globală de două ori în ultimii ani, iar acum există o epidemie neidentificată în Congo. Liliecii, consideraţi sursa COVID-19, poartă numeroase alte virusuri potenţial periculoase.
Experţii avertizează că, după cinci ani, încă nu suntem pregătiţi pentru următoarea pandemie, care este o chestiune de „când”, nu „dacă”.
Articolul Astăzi se împlinesc cinci ani de la declararea pandemiei COVID-19 apare prima dată în Mediafax.
Camelia Strungari, purtător de cuvânt SCJU Bistrița, spune că cinci copii minori cu vârste de 3, 4, 6, 7 și 8 ani, precum și mama acestora, în vârstă de 28 ani, din localitatea Posmuș, au fost aduși luni seara la UPU-SMURD, în urma ingestiei accidentale de soluție insecticidă.
„Pacienții au ajuns la UPU-SMURD în stare stabilă, conștienți și cooperanți și au rămas internați la Secția Pediatrie pentru supraveghere medicală”, spune Strungari.
Articolul Cinci copii și mama lor, la spital după ce au băut insecticid apare prima dată în Mediafax.
Studiile au demonstrat că acest tip de alimentație poate preveni și trata boli cardiovasculare, neurodegenerative, artrită, osteoporoză și chiar anumite forme de cancer, scrie Il Messaggero.
Noile linii directoare au fost elaborate de Fundația pentru Dieta Mediteraneană și susținute de numeroase organizații științifice.
Marco Silano, directorul Departamentului de boli cardiovasculare, endocrino-metabolice și de îmbătrânire din cadrul Institutului Superior de Sănătate din Italia, spune că „recomandările urmăresc să promoveze un stil de viață sănătos, bazat pe echilibru nutrițional și sustenabilitate de mediu”.
Ghidul se bazează pe cele mai recente dovezi științifice, cu accent pe prevenirea bolilor cronice.
Dieta mediteraneană nu doar că îmbunătățește sănătatea inimii, dar protejează și creierul împotriva bolilor precum Alzheimer și Parkinson. În plus, are efecte pozitive asupra oaselor, prevenind afecțiuni precum osteoporoza și artrita. Datorită conținutului bogat în antioxidanți, poate reduce și riscul de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer.
Printre beneficiile concrete, ghidul menționează:
– Scăderea incidenței bolilor cardiovasculare precum accidentul vascular cerebral
– Reducerea riscului de cancer colorectal, mamar, hepatic și pulmonar
– Control mai bun al glicemiei și reducerea riscului de diabet tip 2
– Menținerea greutății sănătoase și reducerea grăsimii viscerale
– Protecție împotriva bolilor neurodegenerative
– Menținerea sănătății oaselor și reducerea riscului de fracturi
– Conservarea masei musculare la vârstnici
– Ameliorarea durerii și îmbunătățirea funcției articulare în artrită
– Reducerea complicațiilor în timpul sarcinii
– Diminuarea costurilor directe pentru sistemele de sănătate.
Articolul Dieta mediteraneană, recunoscută oficial ca terapie împotriva bolilor grave apare prima dată în Mediafax.
