Într-o postare pe rețelele de socializare, președintele american a declarat că a discutat cu Coca-Cola despre „utilizarea zahărului REAL de trestie în Coca-Cola în SUA, iar aceștia au fost de acord să facă acest lucru”. El a salutat acest lucru ca fiind o „mișcare bună” din partea companiei cu sediul în Atlanta, adăugând: „Veți vedea. Este pur și simplu mai bine”.
Coca-Cola nu au răspuns miercuri târziu întrebărilor presei legate de această schimbare, inclusiv cum ar putea Coca-Cola să se aprovizioneze cu volumele uriașe de zahăr din trestie de care ar avea nevoie sau dacă zăhărul din trestie ar înlocui sau ar completa ingredientele actuale ale băuturii.
Coca-Cola a declarat: „Apreciem entuziasmul președintelui Trump pentru marca noastră emblematică Coca-Cola. Mai multe detalii privind noile oferte inovatoare din gama noastră de produse Coca-Cola vor fi comunicate în curând.”
Coca-Cola produsă în SUA utilizează sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, un îndulcitor foarte procesat ale cărui efecte asupra sănătății în comparație cu alte forme de zaharuri adăugate a fost mult timp o sursă de controverse.
HFCS este derivat din porumb, a cărui bază de producție se află în statele agricole din Midwest, cum ar fi Illinois, Iowa și Nebraska, în comitate rurale care au votat în mare parte pentru Trump în alegerile prezidențiale din 2024.
Efecte economiceTrestia de zahăr din SUA este cultivată în principal în statele calde de pe coasta Golfului, Florida și Louisiana, în timp ce zahărul din trestie suplimentar este importat în cadrul unui sistem de contingente tarifare.
Acțiunile Archer Daniels Midland și Ingredion, doi dintre cei mai mari procesatori de porumb cotați la bursă, au scăzut cu 6,3 % și, respectiv, 8,9 % în tranzacțiile după închiderea ședinței. Acțiunile Coke au rămas neschimbate.
John Bode, director executiv al Corn Refiners Association, a declarat: „Înlocuirea siropului de porumb cu conținut ridicat de fructoză cu zahăr din trestie ar costa mii de locuri de muncă în industria alimentară americană, ar scădea veniturile agricole și ar stimula importurile de zahăr străin, toate acestea fără niciun beneficiu nutrițional.”
Istoria zaharului în Coca ColaCoca-Cola a utilizat zahăr din trestie în producția americană până în anii 1980 și continuă să o folosească în majoritatea producției străine, inclusic în Mexic, ceea ce a dus la favorizarea așa-numitei Coca-Cola mexicane de către unii consumatori americani. Varianta sa specială Kosher pentru Paște, cunoscută pentru capacele sale galbene, este, de asemenea, râvnită de unii consumatori, deoarece și aceasta utilizează zahăr în loc de sirop de porumb.
Anunțul lui Trump vine în contextul în care secretarul său pentru sănătate, Robert F Kennedy Jr., urmărește o reprimare mai amplă a alimentelor foarte procesate. La începutul acestei săptămâni, Casa Albă a anunțat că zeci de companii producătoare de înghețată, reprezentând peste 90 % din volumul de înghețată vândut în SUA, s-au angajat să nu mai utilizeze coloranți artificiali certificați în produsele lor lactate congelate.
În timp ce Kennedy a atacat HFCS, el a adoptat, de asemenea, o linie agresivă împotriva zahărului în general. La un eveniment desfășurat la începutul acestui an, el a declarat că „zahărul este otravă”, fără a preciza dacă provine din porumb, trestie de zahăr sau altă cultură.
Articolul Trump anunță o nouă victorie. A reușit să readucă zăharul în Coca Cola: „Veți vedea. Este pur și simplu mai bine” apare prima dată în Mediafax.
Conform datelor recensământului din 2021, unul din cinci londonezi (20.81%) nu vorbește engleza ca limbă principală.
Există multe motive pentru a vorbi o limbă străină acasă, iar acestea diferă nu doar de la familie la familie, ci și de la un membru la altul al aceleiași familii, potrivit SWLondoner.
Dr. Tony Capstick, profesor asociat de limbă și migrație la Universitatea din Reading, a declarat: „Este modul în care familiile iau decizii cu privire la limbile pe care le folosesc în anumite scopuri”.
Principalele limbi străine vorbite în LondraPotrivit recensământului realizat în 2021, principala limbă străină vorbită în Londra este limba română. Aproximativ 160.000 din populația Londrei vorbește limba română.
Pe locul doi în topul limbilor străine vorbite în capitala Angliei se află spaniola, cu 117.000 de vorbitori, urmând poloneza, cu 112.000 de vorbitori și bengaleza, cu 101.000 vorbitori.
Dr. Capstick a subliniat rolul traiectoriei migraționale a familiei. „Acest lucru poate influența luarea deciziilor. Dacă sunteți un migrant de prima generație, probabil aveți opinii destul de puternice cu privire la menținerea limbii materne sau, și acestea sunt mai degrabă modele de integrare asimilatoare, s-ar putea să doriți ca familia să nu folosească limba moștenirii culturale și să folosească limba dominantă”.
Dr. Capstick a spus: „Bilingvismul are tot felul de beneficii cognitive, precum și beneficii sociale și culturale”.
„Părinții, în funcție de modul în care percep unele dintre aceste ipoteze despre utilizarea limbii, își vor stabili politica lingvistică familială”.
„Nu este întotdeauna vorba despre nivelurile de educație, dar vă puteți imagina că, dacă sunteți o familie din clasa mijlocie, destul de bine educată, este mai probabil să vedeți în zilele noastre beneficiile bilingvismului”.
Profesorul a adăugat că unele limbi sunt mai durabile de-a lungul diferitelor generații.
El a spus: „Tinerii din a treia și a patra generație de pakistanezi britanici încă folosesc urdu și panjabi acasă”.
„Am lucrat cu multe familii din Mirpur, în nordul Pakistanului. În aceste familii, ar fi foarte neobișnuit ca urdu și panjabi să nu fie folosite acasă, alături de engleză”.
Ca și în gospodăriile multilingve, limbile nu sunt separate.
El a spus: „Într-o singură propoziție, oamenii pot trece de la engleză la urdu, sau de la engleză la italiană sau de la engleză la franceză”.
Articolul Limba română este pe primul loc în topul limbilor străine vorbite în Londra apare prima dată în Mediafax.
Poliţiştii din București au reținut miercuri bărbatul cercetat pentru furt calificat și conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Cazul a început pe 13 iulie 2025, când un bărbat de 37 de ani a sunat la 112 pentru a reclama furtul autoturismului său. Victima a explicat că și-a parcat mașina într-o parcare special amenajată din Sectorul 1, dar nu a mai putut scoate cheia din contact din cauza unei defecțiuni tehnice.
Când a revenit a doua zi dimineața, a constatat că autoturismul fusese furat. În mașină se aflau mai multe scule electrice, prejudiul total fiind estimat la 3.000 de euro.
Cercetările au condus către un bărbat de 27 de ani, cunoscut cu preocupări infracționale. Potrivit probatoriului administrat, suspectul ar fi furat autoturismul pe 13 iulie, în jurul orei 6.00, folosind cheia adevărată.
După ce a luat mașina cu sculele din interior, bărbatul a condus-o fără a avea permis de conducere pentru nicio categorie, deplasându-se în județul Giurgiu. În aceeași zi, în jurul orei 16.00, ar fi revenit în Capitală și ar fi abandonat vehiculul într-o parcare neamenajată din Sectorul 6.
Poliţiștii au găsit autoturismul abandonat și l-au restituit proprietarului, fără scule.
Articolul București: Un tânăr a furat o mașină fără să aibă permis. A mers până în Giurgiu și înapoi apare prima dată în Mediafax.
Ministerul de Interne și al Siguranței a declarat că în regiunea South Chungcheong, situată la sud de Seul, s-au înregistrat peste 400 de milimetri de precipitații de la începutul ploilor miercuri. Administrația Meteorologică a Coreei a precizat că sunt așteptate în continuare precipitații puternice pe parcursul nopții de joi.
Ministerul Educației a anunțat închiderea a 403 școli, iar 166 de unități educaționale au raportat pagube materiale.
Autoritățile au mobilizat echipe de intervenție pentru a sprijini persoanele afectate și pentru a monitoriza zonele cu risc de noi alunecări de teren pe fondul ploilor continue.
Articolul Coreea de Sud: Doi morți și peste 1.000 de persoane evacuate în urma ploilor torențiale apare prima dată în Mediafax.
Rusia își reconfigurează sistemul de plăți în comerțul internațional, orientându-se tot mai mult către rublă, moneda sa națională, pentru a contracara efectele sancțiunilor impuse de Occident după invadarea Ucrainei în 2022. Potrivit datelor publicate recent de Banca Centrală a Rusiei, citate de Bloomberg, peste jumătate din exporturile țării sunt achitate acum în ruble, în timp ce ponderea plăților în valute „prietenoase”, precum yuanul chinezesc, a scăzut la o treime.
Comerțul în ruble protejează Rusia de plăți înghețate„Scopul principal al trecerii comerțului pe ruble a fost evitarea plăților înghețate sau întârziate,” a explicat Stanislav Murashov, economist la Raiffeisenbank în Moscova, confirmând că „este vorba despre reducerea riscului de sancțiuni și menținerea fluxului de plăți.”
Tranziția vine într-un context economic delicat: exporturile rusești au înregistrat o scădere de aproximativ 6% în primele cinci luni ale anului, în principal din cauza diminuării prețurilor la materii prime. În același timp, volumul de valută străină vândut pe piața internă de exportatori a atins cel mai scăzut nivel de la începutul anului 2023.
Comerțul în ruble vine cu costuri: veniturile Rusiei scadÎnsă, odată cu extinderea sancțiunilor secundare ale SUA în 2024, chiar și băncile din țări „prietenoase” au devenit reticente în a gestiona plăți directe pentru entități rusești. În consecință, companiile au adoptat sisteme alternative. Potrivit unui raport al Centrului pentru Analiză și Strategii în Europa (CASE), cel mai eficient mecanism constă în utilizarea unor conturi „în oglindă” în ruble și yuan. Acestea permit conversia fondurilor fără transferuri directe, fiind astfel dificil de detectat de către autoritățile de reglementare internaționale.
„Această infrastructură alternativă de plăți s-a dovedit extrem de adaptabilă și devine tot mai robustă și mai puțin transparentă”, au precizat experții CASE.
Pe de altă parte, creșterea rolului rublei în tranzacții vine cu riscuri. O rublă întărită și prețurile scăzute la exporturi au dus la o diminuare semnificativă a veniturilor bugetare ale Rusiei. Totodată, cererea corporativă pentru valuta străină a scăzut la jumătate față de anul trecut, indicând o posibilă reconfigurare structurală a economiei ruse în fața izolării financiare globale.
Articolul Rusia ocolește sancțiunile, mutându-și comerțul în ruble apare prima dată în Mediafax.
Fenomenele vizate includ scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte severe de inundații locale, care se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele Prahova, Suceava și Botoșani.
Începând de joi, ora 12.00, până vineri, ora 24.00, este Cod galben de râuri din județele Maramureş, Satu Mare, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj, Sălaj, Harghita, Mureș, Alba, Brașov, Sibiu, Hunedoara, Gorj, Covasna, Argeș, Vâlcea, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Neamţ, Suceava, Vrancea, Galaţi, Vaslui, Iași, Bacău, Botoșani, Constanţa și Tulcea.
Codul portocaliu vizează râuri din județele Harghita, Covasna, Braşov, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Suceava, Neamţ, Vrancea, Galaţi, Botoșani, Iași, Vaslui, Constanţa și Tulcea, de joi, ora 18.00, până vineri la ora 12.00.
Bazinele afectate sunt Tisa – intrarea în ţară, Vișeu, Iza, Tur, Someș, Mureș, Jiu, Olt, Argeș, Ialomiţa, Călmăţui, Siret, Prut și râurile din Dobrogea.
Articolul Cod portocaliu de inundații pe râuri din 15 județe, până vineri la prânz apare prima dată în Mediafax.
