Agregator de ştiri

Reprezentanții companiei care operează feribotul pe ruta Zimnicea (România)- Sviștov (Bulgaria) au informat Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu că legătura fluvială a fost oprită începând cu ora 09:30.

Decizia a fost luată pentru a preveni riscurile generate de vremea nefavorabilă.

Autoritățile precizează că reluarea circulației cu bacul va fi anunțată imediat ce condițiile vor permite desfășurarea transportului în siguranță.

Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu recomandă persoanelor care intenționează să călătorească spre Bulgaria să se informeze din timp cu privire la situația traficului în zonă.

Astfel, conform datelor înregistrate prin intermediul SATI (Studiul de Audiență și Trafic de Internet), în ziua de 28 decembrie 2025, platforma DESCOPERĂ.ro a fost accesată de 115.094 de cititori unici la nivel global. La nivel național, DESCOPERĂ.ro a continuat să fie lider în categoria Știință și Tehnologie cu 98.655 de cititori unici.

Cu acest prilej, echipa redacțională dorește să mulțumească cititorilor DESCOPERĂ.ro pentru atenția cu care ne urmăriți! Este cu adevărat un privilegiu să fim cel mai urmărit site de Știință și Tehnologie din România!

Revista DESCOPERĂ.ro a fost înființată în aprilie 2003, iar încă de la început echipa editorială și-a propus să construiască cea mai dinamică și mai importantă revistă de popularizare a științelor din România, aducând cititorilor români informații inedite din cele mai variate domenii ale științei, tehnologiei, istoriei, culturii și naturii.

Astăzi, DESCOPERĂ.ro continuă să fie cel mai mare site de popularizare a științelor și de cultură generală din România. Pentru a-și îndeplini această misiune, articulată în sloganul E LUMEA TA!, portalul DESCOPERĂ.ro aduce zilnic cele mai noi știri din cele mai fascinante domenii științifice, investighează și analizează amănunțit fenomene controversate, invenții sau descoperiri din secolul XXI, dar și din trecut, și își invită urmăritorii să exploreze și să se pronunțe asupra articolelor bine documentate.

Echipa DESCOPERĂ.ro este coordonată de Adrian Artene – Director Editorial, Ioana Scholler – Redactor-șef, fiind completată de o echipă de redactori și colaboratori dedicați, formată din Ștefan Trepăduș, Mihaela Horchidan, Mihaela Stoica, Mioara Enache și Roxana-Ioana Ancuța.

DESCOPERĂ.ro face parte din ARCMEDIA, cel mai complex si variat grup de publishing din România care reunește sub un singur brand multe dintre cele mai notorii și respectate publicații din piața românească. Astfel, în portofoliul ARCMEDIA se regăsesc publicații precum CANCAN, Ciao, ProSport, Gândul, Promotor, „Ce se întâmplă, doctore?”, DESCOPERĂ.ro, go4it, go4games, Liga2, Râzi cu lacrimi și Apropo, la care s-au adăugat ulterior agenția de știri Mediafax și agenția Mediafax Foto, în ianuarie 2025, și G4Media, G4Food, TechRider, Economedia si Pets&Cats.

Monday’s CCR meeting has ended. It has been postponed again. The next meeting has been set for January 16.

Only 5 of the 9 judges were present in the courtroom.

The legislative act concerns major changes to magistrates’ special pensions.

The referral was sent to the CCR after Prime Minister Ilie Bolojan took responsibility in Parliament for the second version of the bill. The High Court judges unanimously decided to challenge the legislative act, arguing that the new regulations affect the independence of the judiciary and effectively lead to the abolition of service pensions for magistrates. The decision was adopted with the votes of all 102 judges present.

The first version of the law on magistrates’ pensions was rejected by the Constitutional Court on October 20, on the grounds that it lacked the approval of the Superior Council of Magistracy.

The reform bill currently under review by the Constitutional Court provides for a change in the way pensions are calculated, with pensions representing 55% of the average gross remuneration received in the last five years of service, with a ceiling of 70% of the last net remuneration. At the same time, it is proposed to increase the minimum length of service required for retirement from 25 to 35 years, as well as to raise the retirement age to 65.

The transition period is set at 15 years, starting on January 1, 2026, during which time the retirement age will gradually increase by one year. According to the draft, in 2042, magistrates would be able to retire at the age of 65.

The Constitutional Court began debating the law on Sunday, but the ruling was postponed.

At one point, the debates were temporarily suspended, and later the session could not continue due to a lack of quorum after judges proposed by the PSD left the room.

Decizia privind oprirea livrării scrisorilor în Danemarca vine pe fondul unor pierderi financiare semnificative. PostNord Danemarca a raportat un deficit operațional de 428 de milioane de coroane daneze, echivalentul a aproximativ 57 de milioane de euro, în anul precedent. Conducerea companiei susține că măsura este una pragmatică, în condițiile în care volumul scrisorilor fizice a scăzut cu peste 90% din anul 2000 până în prezent, scrie Politico.

„Danemarca este una dintre cele mai digitalizate țări din lume, iar majoritatea cetățenilor nu mai folosesc corespondența clasică”, a declarat Andreas Brethvad, director de relații publice și comunicare al PostNord.

Deși PostNord se retrage din acest segment, legislația daneză garantează dreptul cetățenilor de a trimite și primi scrisori fizice. Astfel, livrarea scrisorilor în Danemarca va fi preluată de compania privată Dao, începând cu luna ianuarie. Danezii vor putea depune scrisorile în magazinele Dao și vor utiliza timbrele acestei companii.

Dao a anunțat că va primi subvenții guvernamentale de 110 milioane de coroane și că intenționează să își extindă capacitatea de procesare la până la 80 de milioane de scrisori anual. Reprezentanții companiei afirmă că există semnale privind o revenire a corespondenței fizice, mai ales în rândul tinerilor.

Încetarea serviciului va duce la desființarea a aproximativ 1.500 de locuri de muncă și la eliminarea celor 1.500 de cutii poștale roșii emblematice. O parte dintre acestea au fost deja vândute la licitație, iar fondurile obținute au fost donate organizațiilor caritabile. Restul vor fi reutilizate în proiecte comunitare, după modelul altor țări europene.

Danemarca nu este un caz izolat. În mai multe state europene, inclusiv Germania și Polonia, autoritățile poștale reduc serviciile tradiționale și numărul de angajați, în încercarea de a se adapta noilor realități digitale și economice.

Potrivit ministrului Cseke Attila, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației va continua anul viitor prioritizarea investițiilor finanțate prin PNRR. Termenul-limită de implementare a programului expiră în 2026.

Totodată, programul guvernamental de construire de creșe „Sfânta Ana” va rămâne o prioritate, a transmis instituția. „Prin acest program, sprijinim copiii și familiile tinere și oferim o soluție pentru una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă România și întreg continentul european: natalitatea în scădere”, a precizat oficialul.

În continuarea măsurilor de transparență adoptate în 2025 în relația cu autoritățile locale și sectorul construcțiilor, Cseke Attila spune că, în 2026, ministerul va pune accent pe predictibilitate. „Toate măsurile întreprinse în 2025 au stimulat investițiile și au oferit un sentiment de siguranță antreprenorilor, angajaților din construcții și familiilor acestora”.

Ministerul Dezvoltării a transmis că, în anul care se încheie, au fost eliberate gratuit aproape un milion de extrase de carte funciară. Măsura a însemnat economii de aproximativ 20 de milioane de lei pentru proprietari. „Statul lucrează pentru cetățeni, nu cetățenii pentru stat. Vom continua cu măsuri similare și în 2026”, a declarat ministrul.

În privința fondurilor europene, rata de absorbție a PNRR a crescut de la 15% la 66%. Până la finalul anului 2026, absorția fondurilor ar putea ajunge la 100%, potrivit ministrului.

Cseke Attila a explicat că execuția bugetară a investițiilor este mai mare decât în 2024, în pofida dificultăților financiare ale României. De asemenea, ministrul a precizat că datoriile de 6,7 miliarde de lei preluate la începutul mandatului au fost achitate. „Vom achita toate facturile, inclusiv cele depuse în această lună, dacă nu sunt necesare completări sau clarificări punctuale. La finalul anului nu vom avea facturi neplătite pe niciun program de finanțare guvernamental”.

Tot în 2025, ministerul a finanțat investiții în infrastructura aeroportuară, sprijinind aeroporturile din Satu Mare, Baia Mare, Craiova și Târgu Mureș cu aproape 500 de milioane de lei.

Fiul fostului internațional Ionel Ganea, George Dănuț Ganea, susține că deciziile luate în cazul său la Újpest FC, formație din prima ligă a Ungariei, nu au fost exclusiv de ordin profesional. Fotbalistul român, în vârstă de 26 de ani, care și-a reziliat recent contractul cu formația din Budapesta, spune că, în ciuda faptului că a fost mereu disponibil, nu a primit niciodată o șansă reală de a se impune.

„Am făcut tot ce a ținut de mine. Am arătat mereu că sunt disponibil, dar, din păcate, nu a fost vorba doar de lucruri profesionale. Simt că au existat și alți factori”, a declarat atacantul, potrivit publicației Csakfoci.hu.

Dănuț Ganea a evoluat timp de două sezoane și jumătate la Újpest. În această perioadă a bifat 37 de apariții oficiale și patru pase decisive pentru echipa violet-albă. În primăvara anului 2024, cariera sa a fost serios afectată de o accidentare gravă – o ruptură de ligamente la genunchiul drept – care l-a ținut departe de teren aproape un an.

„Când m-am accidentat la genunchi, am plătit eu operația, mai mult decât clubul. Asta a fost înțelegerea, pentru că nu am vrut să mă operez în Ungaria. Ei nu au fost de acord să acopere integral costurile operației din Italia”, a explicat Ganea.

Intervenția chirurgicală a avut loc în Italia, iar fotbalistul spune că, deși medicii i-ar fi permis revenirea după șase luni, a reușit să joace din nou abia în luna a 11-a.

Referindu-se la perioada de recuperare, Ganea a precizat că, potrivit doctorului Pier Paolo Mariani, chirurgul ortoped italian care l-a operat, ar fi putut reveni pe teren mult mai devreme. „Doctorul Mariani mi-ar fi dat acordul să revin după șase luni. Eu am jucat din nou abia după aproape un an, deși eram deja 100% refăcut”.

În cei aproape trei ani la Újpest, fotbalistul spune că a lucrat cu cinci antrenori diferiți, iar situația sa a fost similară cu fiecare dintre ei. „Cu toți s-a întâmplat același lucru. La final, nu cred că a fost vina mea. Nu am primit niciodată cu adevărat o șansă. A existat accidentarea, dar nici atunci nu am primit o oportunitate reală”.

Ionel Ganea a susținut că fiul său nu a fost privit cu ochi buni la Újpest din cauza naționalității, relatează presa maghiară. „Nu îl plac cu adevărat pentru că este român. Am auzit asta de la oameni cu care încă țin legătura în Ungaria. Îi este greu să primească o șansă doar pentru că este român”. „Au o filozofie pe care am întâlnit-o foarte rar în cariera mea”, a completat fostul internațional român.

Atacantul român vrea să revină cât mai repede pe teren. Ganea este în căutarea unui club care să îi ofere șanse reale de a juca. „Vreau să joc, îmi doresc foarte mult să joc din nou fotbal. Nu am mai fost pe teren de mult timp, iar ultimul an și jumătate a fost extrem de dificil pentru mine și pentru familia mea”. „Acasă e acasă. E un sentiment diferit să fii printre români. Dar, în situația mea, nu pot spune că am posibilitatea să aleg”, a menționat jucătorul.

Fotbalistul român a insistat că își dorește să fie evaluat strict ca jucător, fără a fi judecat prin prisma altor criterii. „Un club care să se uite doar la George Ganea, nu la tatăl meu. Dacă cineva îl vrea pe George Ganea, să-l ia pe George Ganea, nu pe Ionel Ganea”. „Este foarte greu pentru orice copil de fotbalist”, a spus atacantul pentru Digisport, mărturisind că s-a simțit mai liber de etichete și presiune în afara țării.

George Dănuț Ganea a fost format la Viitorul Constanța, clubul fondat de Gheorghe Hagi. Fost internațional român de tineret, el a bifat multiple selecții la naționalele U21 și U23 ale României. Atacantul a evoluat ulterior la Viitorul (Farul Constanța), UTA Arad și Universitatea Cluj. În vara anului 2023, a semnat cu Újpest, club din primul eșalon al Ungariei.

BNR arată că masa monetară în sens larg a înregistrat la sfârșitul lunii noiembrie 2025 un sold de 768.605,1 milioane lei. Aceasta a crescut cu 1,4 la sută față de luna octombrie 2025, iar în raport cu noiembrie 2024 s-a majorat cu 6,6 la sută.

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna noiembrie 2025

cu 0,3 la sută față de octombrie 2025, până la nivelul de 446.769,3 milioane lei. Creditul în lei, cu o pondere de 68,7 la sută în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,1%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 31,3 la sută în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,2%.

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 6,8 la sută, pe seama majorării cu 4,6 la sută a componentei în lei și cu 12,2 la sută a componentei în valută exprimată în lei.

Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a înregistrat o creștere în luna noiembrie 2025 de 1,4% față de luna octombrie 2025, până la 264.062,8 milioane lei. În raport cu noiembrie 2024, acesta s-a majorat cu 13,7 la sută.

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna noiembrie 2025 cu 1,5 la sută față de luna anterioară, până la 649.111,0 milioane lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 5,6 la sută.

Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,1 la sută în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,7 la sută față de luna octombrie 2025, până la 441.863,9 milioane lei. Comparativ cu luna noiembrie 2024, acestea s-au majorat cu 1,4%.

Depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 1,2 la sută față de luna anterioară, până la 257.420,4 milioane lei și cu 3,9 la sută față de aceeași perioadă a nului anterior.

Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) s-au majorat cu 2,3 la sută față de luna precedentă, iar față de luna noiembrie 2024, au înregistrat o reducere cu 1,9 la sută.

Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 31,9 la sută din volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,1 la sută față de luna octombrie 2025, ajungând până la nivelul de 207.247,1 milioane lei. Comparativ cu luna noiembrie 2024, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 16,0 la sută.

Depozitele în valută ale gospodăriilor populației, exprimate în lei, au crescut cu 0,2 la sută față de luna octombrie 2025, până la 140.877,2 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024, creșterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 15,7 la sută.

Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 3,1 la sută față de luna octombrie 2025, până la 66.369,9 milioane lei. Comparativ cu noiembrie 2024, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 16,8 la sută.

Mesajul transmis de Kremlin după discuțiile Trump–Zelenski a fost unul direct: Ucraina ar trebui să își retragă trupele din toate zonele din Donbas aflate încă sub controlul său. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că această cerință este o condiție de bază pentru orice avans în negocieri. El a mai precizat că o noua convorbire telefonică între Vladimir Putin și Donald Trump ar putea avea loc „în viitorul apropiat”, arată cotidianul La Stampa.

Conform estimărilor oficiale ruse, Federația Rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei . Aici se includ Crimeea, aproape 90% din Donbas, precum și porțiuni semnificative din regiunile Zaporojie și Herson. Se mai adaugă și câteva zone mai mici din estul și sudul țării.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat, după întâlnirea cu Donald Trump, că planul de pace aflat în discuție prevede garanții de securitate. Acestea sunt menționate de Statele Unite pentru o perioadă de 15 ani, cu posibilitate de prelungire. Totuși, autoritățile ucrainene consideră această durată insuficientă.

„Ne confruntăm cu un război care durează de aproape 15 ani. De aceea, dorim garanții pentru 30, 40 sau chiar 50 de ani”, a afirmat Zelenski, citat de presa ucraineană. Liderul de la Kiev a menționat că o asemenea decizie ar avea valoare istorică. Donald Trump s-a angajat să analizeze această solicitare esențială, a mai spus el.

Donald Trump a spus, după întrevedere, că atât Vladimir Putin, cât și președintele ucrainean „își doresc un acord”. A declarat optimist că părțile sunt „aproape de o înțelegere”. Cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese clare în ceea ce privește statutul Donbasului sau o eventuală încetare a focului.

Surse diplomatice indică faptul că există diferențe majore de poziție nu doar între Kiev și Moscova, ci și între unii dintre aliații occidentali în privința etapelor următoare ale planului de pace.

Activitatea diplomatică rămâne intensă. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat o reuniune a susținătorilor Ucrainei la Paris, planificată pentru luna ianuarie. În paralel, Washingtonul și Moscova ar putea continua dialogul la nivel înalt, cu scopul de a găsi soluții pentru blocajul actual.

Deocamdată, pozițiile celor două părți rămân distanțate. Rusia condiționează orice progres de retragerea trupelor ucrainene din Donbas, iar Kievul solicită garanții de securitate pe termen îndelungat, menite să prevină reapariția unui conflict armat.

Potrivit instituției, așa-numita ordonanță „trenuleț” nu aduce nicio modificare dreptului prevăzut la art. 58 alin. (2) din Legea nr. 448/2006, care reglementează acordarea alocației lunare de hrană pentru această categorie de copii. Beneficiul rămâne în vigoare și se aplică în continuare.

Confuzia a apărut în urma interpretării eronate a articolului XXXVIII din ordonanță, care prevede neaplicarea, în anul 2026, a art. 58 indice 2 din Legea 448/2006. Autoritățile subliniază că acest articol nu se referă la alocațiile de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA, acestea fiind reglementate distinct prin art. 58 alin. (2), care nu a fost modificat.

„Prin ordonanța «trenuleț» nu este adusă nicio atingere acestui drept. Alocația lunară de hrană pentru copiii cu handicap de tip HIV/SIDA se acordă în continuare”, precizează ANPDPD.

Reprezentanții instituției afirmă că rămân deschiși pentru clarificarea oricăror îngrijorări generate de această confuzie, care a dus la răspândirea unei știri false.