Lipsa de pregătire a cadrelor didactice este principalul motiv pentru care mulți elevi din România se confruntă cu analfabetism funcțional, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, în cadrul unui podcast organizat de Salvați Copiii România.
Întrebat în cadrul podcastului cât de mare este responsabilitatea profesorilor în existența analfabetismului funcțional, ministrul a confirmat că aceștia sunt principalii vinovați.
„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe. N-ai pe cine să pui responsabilitatea decât pe cadrele didactice. Și asta e valabil și în preuniversitar și nu vreau să-i scutesc și pe cei din învățământul superior, când dăm greș și noi avem un abandon școlar destul de mare și este tot, ca să spun așa, un rol important pe care îl are universitatea și profesorii.”, a spus Ministrul Educației.
Daniel David a explicat că, atunci când elevii ajung până în clasa a VIII-a fără competențe de bază, vina nu poate fi plasată în altă parte decât asupra cadrelor didactice.
„Dacă-l ai pe copil în școală și tu l-ai primit în clasa a V-a și ai lucrat cu el până în clasa a VIII-a, și în clasa a VIII-a la testele PISA sau la TIMSS el apare în zonă de analfabetism funcțional, fiind la școală.. păi nu vă supărați, cine este de vină?”, a spus David.
Declarațiile ministrului vin după ce România s-a clasat pe penultimul loc din Uniunea Europeană și între pozițiile 45 și 48 la nivel global, în cadrul testelor PISA 2022.
O analiză Eurydice publicată în 2025 indică faptul că România se află printre statele din Uniune care au implementat cele mai puține măsuri consistente pentru combaterea analfabetismului funcțional.
Șeful departamentului pentru țările din spațiul post-sovietic al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Alexei Polishchuk, a fost citat de agenția de presă rusă de stat TASS spunând că oficialii turci sunt cei care au solicitat în repetate rânduri reluarea negocierilor de pace.
„Echipa rusă este pregătită pentru acest lucru, mingea este în terenul Ucrainei”, a spus el, notează Reuters.
În replică, Ucraina respinge afirmațiile Kremlinului potrivit cărora ea este de vină pentru blocarea procesului de pace.
Informația vine în contextul în care ultimele negocieri de pace față în față între cele două părți au fost loc în 23 iulie, la Istanbul.
În plus, însărcinatul cu afaceri al Rusiei în Turcia, Alexei Ivanov, a spus că la ultimele discuții față în față din iulie, Moscova a propus crearea a trei grupuri de lucru pentru a avansa negocierile, unul politic, unul militar și unul umanitar, potrivit EFE.
Kievul cere încetarea focului pentru reluarea negocierilorPe de altă parte, Ucraina acuză Kremlinul că întârzie negocierile prin faptul că refuza să declare încetarea focului, așa cum cer în cor Kievul, SUA și UE.
Acesta a fost și motivul pentru care președintele american Donald Trump a anulat cel de-al doilea summit cu Vladimir Putin, care ar fi trebuit să aibă loc în capitala Ungariei, Budapesta.
După o primă parte de joc echilibrată, fără goluri, tricolorii au dominat categoric partea secundă.
Toma a deschis scorul în minutul 47, iar Tomșa a reușit o dublă în minutele 58 și 62, desprinzând România la 3-0. Andorra a redus din diferență prin Gonzalez Garcia (69’), însă Senciuc a stabilit scorul final, 4-1, în minutul 83.
Pentru România au evoluat: Ungureanu – Gașpăr, Racu, Fotin, Techereș (Senciuc 74’) – Tomșa (Vereș 65’), Bodo, Pîrvu (cpt.) – Toroc (Necșulescu 46’), Stoian (Stanciu 84’), Toma (Petculescu 65’).
În cealaltă partidă a grupei, Finlanda a învins Islanda cu 3-2.
Următoarele meciuri ale tricolorilor sunt programate astfel:
România – Finlanda, sâmbătă, 15 noiembrie, ora 16:00, pe Stadionul „Anghel Iordănescu” din Voluntari
Islanda – România, marți, 18 noiembrie, ora 16:00, pe Stadionul „Concordia” din Chiajna
Toate partidele din această grupă sunt găzduite de România, pe stadioanele din Voluntari, Chiajna și Buftea. Primele două echipe clasate vor avansa în Turul de Elită, programat în primăvara lui 2026.
Turneul final al Campionatului European U19 va avea loc între 28 iunie și 11 iulie 2026 în Țara Galilor, în orașele Wrexham, Bangor și Colwyn Bay.
Anunțul reprezintă o schimbare majoră de perspectivă, iar Administrația pentru Alimente și Medicamente a Statelor Unite (FDA) a explicat că decizia se datorează unei analize științifice mai ample, a discuțiilor cu experți și a consultării publice.
„După 23 de ani de dogme, FDA anunță că încetează să mai alimenteze frica ce a ținut femeile departe de un tratament care le poate schimba și chiar salva viața”, a declarat luni comisarul instituției, Marty Makary, citat de Reuters.
El a menționat că FDA „ascultă femeile care au contestat paternalismul medicinei” și că mesajul vine și în sprijinul „studentelor la medicină care cer o educație mai solidă despre menopauză în facultăți”.
FDA întoarce foaia: avertismentele severe se transformă în beneficiiTotul a început în 2002, când un studiu amplu, cunoscut sub numele de Women’s Health Initiative, a arătat posibile legături între terapiile hormonale pentru menopauză și afecțiuni grave precum infarctul, accidentul vascular cerebral, formarea cheagurilor de sânge și cancerul mamar. În urma acestor concluzii, agenția americană pentru medicamente (FDA) a impus cel mai sever tip de avertisment, așa-numita „cutie neagră”. Indicând efecte adverse grave sau potențial fatale. avertismentul de tip „cutie neagră” este cel mai sever nivel de atenționare impus de FDA pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă.
Decizia a avut un impact puternic: medicii au devenit precauți, iar multe femei au renunțat la tratamentele hormonale de teamă pentru siguranța lor.
Pe baza cercetărilor mai recente, experții au concluzionat că, folosite corect – în doze mici, pe termen scurt și la femei sănătoase, sub 60 de ani – aceste terapii nu doar că nu prezintă riscuri mari, ci pot fi benefice, ameliorând simptomele menopauzei și îmbunătățind calitatea vieții. În acest fel, FDA a întoars complet foaia: după zeci de ani în care terapiile hormonale au fost tratate ca un pericol sever, ele sunt prezentate acum drept soluții sigure și cu potențial benefic.
Tratamente noi și etichete curateÎn același timp, au fost aprobate două noi medicamente destinate ameliorării simptomelor menopauzei: o versiune mai ieftină a medicamentului Premarin, creat inițial de compania Pfizer și un tratament non-hormonal pentru bufeuri și alte alte simptome legate de schimbările hormonale.
Agenția colaborează acum cu producătorii pentru actualizarea etichetelor produselor, eliminând de pe acestea referințele despre riscuri precum boli cardiovasculare, cancer mamar sau demență, așa-numitele „avertismente de tip cutie neagră”.
Până acum, toate tratamentele cu estrogen purtau avertismente privind riscul de accident vascular cerebral, formarea cheagurilor de sânge și posibilitatea apariției cancerului mamar.
Entuziasm în industria farmaceuticăFirmele farmaceutice au reacționat pozitiv: „Companiile sunt încântate când FDA le spune că pot elimina un avertisment înfricoșător de pe produsul lor”, spun reprezentanții agenției americane pentru medicamente.
