Tribunalul București a respins luni o acțiune Greenpeace, astfel că proiectul Neptun Deep merge mai departe, susține Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
„Astăzi, printr-o decizie fermă, justiția a apărat interesele României împotriva încercărilor repetate ale ONG-ului Greenpeace de a bloca proiectul vital Neptun Deep. Tribunalul București a respins în fond acțiunea Greenpeace, iar ONG-ul trebuie să plătească acum 80.000 lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom. Această sentință confirmă încă o dată că multe dintre acțiunile de acest fel inițiate împotriva proiectelor strategice ale României sunt fie nefondate, fie inadmisibile. Aceste procese ne costă timp, bani și oportunități majore pentru dezvoltarea și securitatea națională”, a scris luni pe Facebook ministrul Energiei.
El arată că România a câștigat nu doar un proces, ci o bătălie importantă pentru interesele strategice.
„Este inadmisibil ca resursele limitate ale statului român să fie dedicate pentru a combate constant acțiuni judiciare neîntemeiate, în timp ce Greenpeace cheltuiește sute de mii de lei pe avocați pentru a porni procese în serie. Am spus de la bun început că nu avem emoții că justiția va face dreptate. Și așa a fost. România nu poate permite ca proiectele esențiale pentru securitatea noastră energetică să fie sabotate, așa cum au fost în ultimele decenii”, a adăugat Burduja.
El susține că Neptun Deep este un proiect esențial nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune, asigurând gaz românesc, ieftin și abundent pentru români, frații noștri de peste Prut și toți vecinii noștri, la un preț corect.
Articolul Burduja: „Tribunalul București a făcut dreptate. Neptun Deep merge mai departe” / ONG-ul trebuie să plătească acum 80.000 lei dezvoltatorilor Romgaz și OMV Petrom apare prima dată în Mediafax.
Afirmațiile făcute în aprilie 2022, pe vremea când servea ca episcop al orașului Chiclayo din Peru, uimesc prin precizia și hotărârea lor, într-o perioadă în care multe figuri din spațiul religios se abțineau să vorbească deschis despre un subiect atât de fierbinte.
În cadrul interviului oferit publicației Semanario Expresión, Monseniorul Robert Prevost – acesta fiind numele său la naștere – a condamnat fără echivoc agresiunea militară a Rusiei, denumind-o „ o invazie imperialistă autentică”, titrează La Stampa.
El a evidențiat că, lăsând la o parte divergențele geopolitice, evenimentele din Ucraina constituiau „crime împotriva umanității” și a solicitat o înțelegere mai aprofundată a atrocităților cauzate de acest război.
„Trebuie să îi cerem lui Dumnezeu pace, dar și să recunoaștem mai clar răul pe care îl face Rusia”, declara atunci episcopul Prevost.Vorbele sale par cu atât mai relevante în prezent, având în vedere că, devenind între timp Papă, Leon al XIV-lea este așteptat să ofere o perspectivă morală și spirituală asupra conflictelor mondiale, printre care și cel din Ucraina.
Atitudinea sa justă și ancorată în realitate, încă dinainte de a deveni papă, contrastează vizibil cu abordarea diplomatică prudentă specifică Vaticanului, recunoscut pentru poziția sa neutră și pentru apelurile relativ generice la pace din ultimii ani.
Profilul noului Suveran Pontif arată o viitoare direcție clară a VaticanuluiReapariția acestor afirmații oferă o perspectivă clară asupra profilului moral și politic al noului pontif – un conducător spiritual care nu ezită să condamne injustiția, chiar și înainte de a ocupa funcția supremă în Biserică.
Afirmațiile din 2022 ale Papei Leon al XIV-lea pot fi interpretate acum ca o anticipare a unui pontificat cu o atitudine mult mai decisă, în care Biserica ar putea asuma un rol mai proeminent în condamnarea actelor de agresiune și în sprijinirea popoarelor oprimate.
Articolul Papa Leon al XIV-lea, o poziție fermă încă dinainte de pontificat: „Războiul din Ucraina este o invazie imperialistă rusă” apare prima dată în Mediafax.
E greu să faci reduceri de cheltuieli ale statului fără să faci disponibilizări, dar acestea trebuie făcute în urma unor analize, susține președintele interimar al României, Ilie Bolojan.
Întrebat la Radio Europa Liberă dacă măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare vor duce și la disponibilizări, Ilie Bolojan a spus: „E greu să faci reduceri de cheltuiel ale statului fără să faci disponibilizări acolo unde, calculând corect încărcarea de personal, se constată că sunt oameni care nu au ce să facă și nu justifică existența. Dar aici trebuie făcute analize pe fiecare instituție”.
„Este evident că orice fel de reducere de cheltuieli a funcționării statului român nu poate fi gândită fără o reducere și a personalului. Cât? Din ce domenii? În ce etapă? Trebuie făcută o analiză și eu sunt rezervat întotdeauna să arunc cifre și am evitat întotdeauna această chestiune. Eu am făcut, când a depins de mine, la instituțiile pe care le-am gestionat, dar pe baza unei analize și nu aruncate, cum să vă spun, într-un anumit context sau altul”, a adăugat Bolojan.
Articolul Bolojan: „E greu să faci reduceri de cheltuieli ale statului fără să faci disponibilizări” apare prima dată în Mediafax.
Președintele interimar Ilie Bolojan a spus, într-un interviu la Radio Europa Liberă, că îl va vota pe candidatul independent Nicușor Dan.
Totodată, el i-a îndemnat pe români să iasă la vot duminică, 18 mai, și să voteze „cum le dictează conștiința”.
„Eu cred că ne-am câștigat un drept în acești ani, cu multe sacrificii, dreptul de a vota. Și sunt mulți oameni care în turul I au votat candidați care nu au intrat în turul 2. Și eu sunt în această situație. Mesajul meu către toți românii e să meargă să voteze și să voteze așa cum le dictează conștiința, gândindu-se că România e la o intersecție importantă și fiecare prin votul pe care îl va da va face istorie pentru România”, a spus Bolojan în cadrul interviului.
Dintre cei doi candidați între care se va da finala prezidențială în 18 mai, Ilie Bolojan a afirmat că „analizând candidații care sunt în turul 2, îl voi vota pe domnul Nicușor Dan președintele României”.
Articolul Ilie Bolojan a anunțat pe cine va vota în turul 2: Toți românii să voteze cum le dictează conștiința apare prima dată în Mediafax.
În cei aproape 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a înregistrat progrese economice remarcabile, care includ triplarea PIB-ului, o creștere de patru ori a salariului mediu net în euro și depășirea pragului de 1.200 km de autostradă. Aproape 100 de miliarde de euro au fost absorbite din fonduri europene până la finalul anului 2024, în cadrul a trei exerciții bugetare succesive, a relatat luni Ziarul Financiar.
România a marcat vineri Ziua Europei și aproape 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. În această perioadă, PIB-ul țării s-a triplat, salariul mediu net în euro a crescut de patru ori, iar infrastructura rutieră a fost extinsă, depășind pragul de 1.200 km de autostradă. De asemenea, România a absorbit aproape 100 de miliarde de euro din fonduri europene până la finalul anului 2024, în cadrul a trei exerciții bugetare succesive, potrivit sursei citate.
Șeful organizației analiștilor financiari din România, parte a CFA Institute, a insistat asupra legăturii directe între absorbția fondurilor europene și evoluția economică a țării, avertizând că o oprire a acestora ar putea duce economia românească într-o criză financiară: „România a avansat semnificativ din punct de vedere economic. La începutul procesului de aderare la UE, PIB-ul pe cap de locuitor era de doar 30% din media europeană, iar acum a ajuns la 80%”. Comparativ cu economiile țărilor care nu sunt membre UE, cum ar fi Serbia sau Albania, progresul este evident”, a precizat Adrian Codirlașu.
În următorii 8-10 ani, PIB-ul și salariul mediu net se vor dubla dacă România își va urma parcursul europeanÎn prezent, România se află la același nivel al PIB-ului per capita (la paritatea puterii de cumpărare) cu Polonia, o țară cu 36 de milioane de locuitori, și a depășit economii precum cele ale Ungariei și Croației.
Între anii 2006-2024, PIB-ul a crescut de 3,6 ori, până la 350 mld. Euro. Comparativ, în 2006, PIB-ul României era de 97 miliarde de euro, iar în 2007 a crescut cu 30 miliarde de euro.
Experții financiari estimează că, în următorii 8-10 ani, PIB-ul și salariul mediu net din România se vor dubla din nou dacă politicile actuale vor continua. Factorii cheie sunt intrarea în Schengen, intrarea în OECD, organizaţia celor mai dezvoltate ţări ale lumii, şi construcţia autostrăzilor care vor lega românii de la nord la sud şi de la est la vest, în următorii cinci ani.
Articolul România a egalat puterea reală de cumpărare a polonezilor și a depășit economiile Ungariei și Croației apare prima dată în Mediafax.
Președintele interimar, Ilie Bolojan, susține că amânarea deciziei Franței de a trimite încă 2.000 de militari la baza NATO de la Cincu nu are legătură cu întârzierile în modernizarea infrastructurii din zonă. Totuși, acesta recunoaște problemele organizatorice în implementarea proiectelor necesare.
În cadrul unui interviu acordat Radio Europa Liberă, Ilie Bolojan a negat speculațiile privind o posibilitate a neînțelegere între Franța și România privind întârzierea rebilitării a unor poduri și drumuri din zona bazei militare de la Cincu.
Acesta a susținut că „Nu a existat o decizie de a nu suplimenta trupele în România, ci ce a existat a fost amânarea unor exerciții”.
Despre problemele cu care se confruntă autoritățile responsabile, președintele interimar a precizat „Pur și simplu e o problemă de organizare, de prioritizare, de licitații, de contestații și în general de a sta cât mai mult pe rezolvarea problemelor, ceea ce de multe ori n-am făcut cum a trebuit.”.
Articolul Ilie Bolojan recunoaște problemele din infrastructura militară: „Nu ne-am ocupat cum trebuia” apare prima dată în Mediafax.
Sociologul Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, se așteaptă la o prezență semnificativ mai mare la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai, comparativ cu primul tur. Într-un interviu acordat Digi24, el a subliniat că această creștere ar putea influența decisiv rezultatul, într-o cursă care se anunță tot mai strânsă.
„Ultima săptămână a confirmat ceea ce știam de regulă despre competițiile din al doilea tur, a confirmat o polarizare a societății destul de clară și, evident, o echilibrare puternică a competiției. Dezbaterile cred că au fost utile, românii au avut ocazia să vadă – o parte dintre ei, adevărat – să vadă candidații. Cred că e important pentru ambii candidați să participe în continuare la dezbateri, este cea mai bună șansă a lor de a obține voturi suplimentare. Dincolo de bazinul lor propriu de susținători, de fideli, de loiali, în turul doi orice candidat trebuie să creeze o coaliție de votanți mult mai largă”, a spus Remus Ștefureac.
El a explicat că, dacă inițial diferența dintre George Simion și Nicușor Dan era considerabilă, lucrurile s-au echilibrat rapid.
„În prima săptămână s-a constatat o echilibrare a cursei. Dacă pe toate simulările anterioare de tur doi, diferența dintre domnul George Simion și domnul Nicușor Dan varia între 15-20 de puncte, chiar, să spunem, domnul Nicușor Dan performa ceva mai slab în turul doi decât alți candidați după rezultatele turul întâi, am văzut o mobilizare a legăturilor din toate zonele, inclusiv ale celor care nu au intrat în turul al doilea, plus foarte mulți alegători noi. Mă aștept la 1,5 milioane, cel puțin, de alegători noi în care să vină în turul al doilea”, a mai spus Remus Ștefureac.
Ștefureac anticipează o prezență la urne semnificativ mai mare față de primul tur, precizând cifre care depășesc orice așteptări de până acum.
„Din ce am văzut, cel puțin din date, constat următorul lucru: dacă în declarațiile participanților la sondaje de dinainte de turul întâi estimarea de prezență era cam în jur de 50%, cel puțin pe datele INSCOP Research, estimarea de prezență care reiese din declarațiile cetățenilor de săptămâna trecută se duce undeva spre 63%, deci cumva o creștere de 10-13 procente a intenției declarate de a se prezenta. Mă aștept să avem o astfel de creștere.”
În plus, el a subliniat importanța dezbaterilor publice pentru a ajunge la votanți noi, mai ales a celor 9 milioane de români care nu și-au exercitat votul în primul tur.
„La o dezbatere de acest tip, sigur că publicul se extinde. Orice candidat are interesul, de exemplu, de a accesa public pe care nu-l accesează în mod obișnuit. Trebuie să accesezi un public căruia nu-i vorbești în mod obișnuit, care nu te votează, poate în mod obișnuit, poate chiar nu te simpatizează, dar să te vadă până la urmă, să-ți vadă programul, să-ți vadă ideile, să le compare cu ale contracandidatului și să aleagă în cunoștință de cauză.”, a adăugat el.
Articolul Șeful INSCOP anticipează o prezență record la vot pe 18 mai: „Aceste alegeri se vor juca la o diferență mică” apare prima dată în Mediafax.
Întrebat la Radio Europa Liberă dacă, în momentul în care va redeveni membru PNL, ar vrea să reformeze partidul, Bolojan a răspuns: „Toate partidele care au obținut scoruri slabe au două opțiuni: să se reformeze, să înțeleagă lecția pe care le-au dat-o românii, sau să continue în felul acesta și sfârșitul nu va fi foarte îndepărtat”.
El a adăugat că, din punctul său de vedere, „și PNL, un partid care are totuși valori importante, care eu cred că sunt bune pentru societatea noastră, deci dreapta conservatoare, are capacitatea în anii următori să schimbe garniturile, să aducă oameni noi, să fim profesioniști, să ne respectăm angajamentele, să generăm încredere”.
„Nu doar PNL, ci toate partidele politice”„Asta trebuie să facă nu doar PNL, ci toate partidele politice, pentru că altfel nu putem face ceea ce ține de noi, să ajutăm la creșterea încrederii în instituții, în societatea românească, în oamenii politici și un om politic care nu are încredere, nu are autoritate, nu își poate exercita această funcție”, a subliniat președintele interimar.
Bolojan a declarat că, dacă un om politic nu are încredere, „este doar o problemă de timp până oamenii își dau seama că promisiunile pe care le-a făcut nu se bazează pe nimic decât pe elemente de campanie”.
Articolul Bolojan: Toate partidele trebuie să se reformeze sau sfârșitul le va veni curând apare prima dată în Mediafax.
„Din punct de vedere al situației economice, lucrurile nu stau foarte bine. Pentru că, pe de-o parte, avem un deficit mare, trebuie să-l reducem. Și ceea ce am reușit în această primă perioadă a anului este să nu creștem deficitul. Dar nu am reușit să scădem acest deficit, ceea ce înseamnă că în perioada următoare va fi nevoie de unele măsuri care să corecteze parțial acest deficit. E greu de presupus că în jumătate de an vom putea să reducem două puncte procentuale de la 9% să spunem la 7%”, a spus Ilie Bolojan la Radio Europa Liberă.
Scăderi de cheltuieli și posibile creșteri de taxe și impoziteÎntrebat ce înseamnă aceste măsuri, el a răspuns: „Înseamnă că, foarte probabil, va trebui să avem o combinație, care înseamnă scăderi de cheltuieli, ceea ce ar fi trebuit să facem de ani de zile, pentru că nu trebuie să ne ascundem, finanțarea acestui deficit este o problemă delicată pentru noi. Și, deci, parte de combinație de scăderi de cheltuieli și sper să nu fim în situația, dar este posibil, să avem și măsuri de creștere a unor taxe și a unor impozite”.
El arată că după alegeri este nevoie de un guvern stabil care să se bazeze pe o majoritate parlamentară, „în așa fel încât să iei aceste măsuri”.
„Avem niște probleme legate de absorbția fondurilor europene, avem întârzieri pe PNRR, banii europeni sunt ca și sângele proaspăt în economie, ne ajută să ne menținem un nivel al investițiilor bun, ne ajută la rating, dar, pe de altă parte, avem și partea de consolidare fiscală, care ne este impusă nu nouă, tuturor țărilor europene, care au deficite foarte mari, în mod cronic”, a adăugat Ilie Bolojan.
Articolul Creșteri de taxe și impozite? Anunțul făcut de Ilie Bolojan apare prima dată în Mediafax.
