Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit vineri, într-o conferință de presă, despre situația iazurilor piscicole din România și despre practica folosită ca paravan pentru exploatarea agregatelor minerale.
Potrivit acesteia, controalele recente arată că sunt diferențe foarte mari între datele oficiale și realitatea din teren, iar efectele ajung să fie resimțite, în final, de comunități.
Diana Buzoianu a declarat că există un volum uriaș de agregate extrase în baza autorizațiilor pentru iazuri piscicole.
„Atenție, noi în ultimii 10 zile vorbim oficial de 230 de milioane de metri cub de agregate extrase prin iazuri piscicole. Dar, în realitate, la controalele care au fost realizate de către autoritățile de mediu în zonele respective, a reieșit foarte clar că, de fapt, această cantitate era mult peste în realitate. Deci se exploata cu depășirea perimetrelor care erau date pentru avizele respective”, a declarat Diana Buzoianu.
Ea a explicat că, în multe cazuri, exploatările nu sunt urmate de amenajarea reală a unui iaz piscicol, iar terenurile rămân abandonate ani la rând.
„Ce se întâmplă cu aceste gropi care, de cele mai multe ori, sunt abandonate cu totul ani de zile mai târziu? Fie rămân niște cratere cu apă, care pun după aia în pericol”, a spus ministra.
Riscurile nu sunt doar teoretice. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a vorbit și despre cazurile grave petrecute în ultimii ani.
„Am avut deja cazuri în care, în ultimii ani de zile, oamenii au murit înotând în astfel de iazuri care nu erau realizate conform legislației. Avem în momentul de față inclusiv situația unor astfel de iazuri în care s-a îngropat ulterior o cantitate semnificativă de deșeuri și apoi s-a acoperit cu pământ. Au fost găsite astfel de cazuri în practică și au fost date amenzi”, a precizat ea.
„Avem inclusiv situația unor animale sălbatice sau domestice care sunt pierdute în astfel de perimetre abandonate. Apoi, aceste locuri ajung să fie folosite pentru depozitări ilegale de deșeuri, iar toate acestea reprezintă un cost pe comunitate. De fapt, ceea ce numim noi astăzi dezvoltare, în multe cazuri, ajunge să fie un transfer de costuri de la constructor către comunitate”, a afirmat Diana Buzoianu.
Ea a mai declarat că există și constructori care respectă legea, însă procentul este destul de redus: „Sunt foarte mulți constructori de bună credință, dar aceste iazuri, o parte dintre ele, puține, aproximativ 10%, au fost închise cu îndeplinirea tuturor condițiilor pentru a fi declarate iazuri piscicole”, a spus ministra.
Măsurile impuse de Ministerul MediuluiÎn ceea ce privește măsurile care urmează, Diana Buzoianu a anunțat că vor fi modificări legislative pentru a limita prelungirea autorizațiilor pe perioade foarte lungi.
„Vrem să modificăm legislația ca să nu se mai poată prelungi ani de zile, cum se întâmplă astăzi, aceste cratere să aibă autorizații și peste 10 ani. Avem sute de autorizații date din 2015 care sunt folosite în continuare pentru exploatarea balastului, fără să fie creat în acea zonă un iaz piscicol, așa cum s-a prevăzut inițial. Vom limita termenul pentru prelungirea acestor autorizații”, a explicat ea.
Un alt punct esențial, a mai spus Buzoianu, este creșterea garanțiilor financiare pe care operatorii trebuie să le depună la începutul proiectului. În prezent, spune ministra, aceste sume sunt mult prea mici: „Astăzi, garanțiile sunt de ordinul a 10.000-20.000 de lei. Sunt foarte mici și, în general, mult sub ceea ce ar trebui alocat pentru a readuce terenul într-o situație corectă din punct de vedere al legislației de mediu. Suntem în discuții cu ANRM pentru a crește această garanție, pentru a modifica ordinul comun și pentru a stabili clar cine poate decide executarea ei. În ultimii ani, această garanție, așa mică cum a fost, a fost foarte rar executată”.
„Autoritățile de control pot merge pe teren, pot vedea când este nevoie de executarea acestor garanții și pot juca un rol decisiv în readucerea zonei la condiții normale dacă legislația a fost încălcată”, a spus ea.
Potrivit datelor existente, peste 60-70% din agregatele minerale exploatate în prezent provin din iazuri piscicole, nu din balastierele clasice.
„Toate aceste măsuri trebuie să ducă la evitarea unui fenomen cunoscut în teritoriu, și anume că iazurile piscicole, care pe hârtie sunt iazuri piscicole, ajung să fie în realitate cratere care pun comunitățile în pericol. Este legitim ca constructorii să aibă acces la agregate minerale, la pietriș, dar aceste lucruri trebuie făcute corect, fără paravane legislative care să ne pună pe toți în pericol”, a spus ministra Mediului.
Creșterea duratei de viață poate astfel să însemne altceva decât “îmbătrânirea” clasică, cu multe boli care ne limitează fizic și psihic, izolare și ani în care starea de bine și fericirea sunt doar excepții.
În 20 iunie, în cadrul Brain Event 2026, la București, Sala Palatului, nume de top din cercetarea mondială ne vor spune care este stadiul cercetărilor din neuroștiințe și ce putem face pentru longevitate, imediat și concret, în viața de zi cu zi.
Neuros Europe, organizatorul evenimentului, îți va oferi în cadrul Conferinței Brain Event 2026, întâlniri spectaculoase și de neuitat, dar mai ales acces la câteva dintre cele mai uimitoare rezultate ale științei și la multe aplicații de ultimă oră din domeniul longevității și sănătății creierului, gata să fie folosite simplu și eficient.
Citeşte comunicatul integral AICI
Într-un comunicat de presă transmis vineri, PSD „face apel la PNL și USR să înceteze disputele privind controlul asupra fondurilor destinate Programului de relansare economică – singura reformă autentică a actualei Coaliții de guvernare!”. Social-democrații susțin că pachetul de măsuri trebuie avizat de urgență de Ministerul Economiei pentru a putea fi pus în aplicare.
Potrivit PSD, programul a fost inițiat încă din luna septembrie 2025, însă implementarea sa a fost întârziată. Social-democrații susțin că acest lucru „a accentuat declinul economic provocat de măsurile de austeritate adoptate anul trecut de Guvern”.
„După intrarea în recesiune tehnică, România nu își mai permite un nou blocaj asupra acestei reforme, care își propune să încurajeze investițiile noi în sectoarele strategice ale economiei naționale. România are nevoie urgent de stimuli economici pentru a redresa scăderea economică din ultimele două trimestre”, se mai arată în comunicatul emis de PSD.
PSD mai menționează că disputele privind controlul fondurilor alocate prin program sunt secundare în raport cu necesitatea implementării rapide a măsurilor economice.
„Este mai puțin important cine va gestiona acele fonduri! Important e ca reforma să fie demarată cât mai rapid pentru a se evita adâncirea recesiunii economice”, subliniază social-democrații.
STB a anunțat, vineri, un plan în 12 pași pentru redresarea financiară, în contextul în care societatea are datorii care se ridică la 1,6 miliarde de lei. Cele 12 măsuri propuse au fost aprobate de Consiliul de Administraţie al societăţii şi vor urma etapele legale de implementare pe parcursul acestui an.
Unele măsuri propuse vizează reducerea la jumătate a numărului de directori, actualizarea tarifelor, programe de plecări voluntare și reorganizare, dar și reducerea temporară a săptămânii de lucru la patru zile pentru anumite categorii de personal.
Cele 12 pași sunt:
„1. Reducerea funcțiilor de conducere cu minimum 30 % și a directorilor cu 50%. Se va face o economie de circa 400.000 lei pe lună;
2. Reducerea temporară a săptămânii de lucru la patru zile pentru anumite categorii de personal, fără afectarea activității de transport. Este vorba despre personalul de conducere și TESA. Sunt exceptați șoferii de autobuze, troleibuze, vatmanii, angajații din depouri și autobaze (personalul de întreținere, maiștri). Impactul financiar este de peste 7,3 de milioane de lei pe lună; 3. Stoparea angajărilor și menținerea sistării promovărilor, cu excepția personalului esențial pentru exploatare; 4. Diminuarea orelor suplimentare și a orelor consecutive cu 7%. Impactul financiar: 385.000 de lei pe lună; 5. Programe de plecări voluntare și reorganizare. Impactul financiar: între 7 și 8 milioane de lei pe lună; 6. Optimizarea traseelor de acces și retragere; 7. Actualizarea tarifelor astfel încât să reflecte realitățile economice și costurile reale ale serviciului public de transport; 8. Creșterea gradului de conformare și descurajarea călătoriei fără titlu de transport valabil; 9. Reanalizarea politicii de gratuități care să asigure echilibrul între protecția socială și sustenabilitatea financiară a serviciului public; 10. Transportul public suplimentar pentru evenimentele publice va fi asigurat exclusiv în baza unor contracte și va fi prestat contracost, valorificarea prin publicitate a liniei turistice; 11. Eliminarea cheltuielilor neoportune;12. Eșalonarea datoriilor. Datoria către ANAF se ridică, în prezent, la peste 1,4 milioane de lei”, se arată în comunicatul STB.
„Măsurile propuse urmăresc reducerea cheltuielilor, creşterea veniturilor şi consolidarea sustenabilităţii financiare, fără întreruperea serviciului public de transport. STB se confruntă cu un deficit de lichidităţi, cu obligaţii fiscale foarte mari, de 1,6 miliarde de lei, care pun presiune pe bugetul local. Implementarea lor va fi realizată cu consultarea partenerilor sociali şi cu respectarea cadrului legal”, a afirmat Andrei Dinculescu‑Bighea, directorul general al STB.
Acesta a mai subliniat că responsabilitatea STB este să păstreze transportul public funcţional şi accesibil.
„Acest plan urmărește stabilizarea companiei și crearea unei baze sustenabile pentru viitor. Ne dorim ca toți colegii care își asumă direcția de modernizare și eficientizare a companiei să se regăsească în acest parcurs și să construim împreună viitorul STB”, a precizat directorul general al STB.
