Agregator de ştiri

Cine parcurge registrul acţionarilor companiilor listate la BVB observă că în spatele unor companii perfor­mante se află deseori nu persoane fizice, ci societăţi înre­gistrate în Cipru sau Olanda.

Calitatea vieţii din Europa a dus de-a lungul anilor la atrofierea nevoii de a inova, iar acest lucru se vede acum mai mult ca niciodată, când industria de aici trebuie să facă faţă concurenţei cu China şi SUA.

Preţul mediu cerut pentru un a­partament vechi cu trei camere din Bucureşti a ajuns în mai 2026 la 140.308 euro, în creştere cu 1.616 euro, respectiv 1,1% faţă de aprilie 2026.

Genesis Property, unul dintre cei mai vechi proprietari de pe piaţa locală de birouri, cu o experienţă de peste 20 de ani şi cu două campusuri în Bucureşti – West Gate şi YUNITY (fostul Novo Park) –, mizează pe spaţii verzi şi pe facilităţi pentru angajaţi pentru a-şi prelungi contractele cu chiriaşii multi­naţionali, în condiţiile în care modul de lucru se schimbă rapid sub presiunea adoptării inteligenţei artificiale.

DN Agrar (DN), producător de lapte de vacă din Alba Iulia listat pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti cu o capita­lizare de 490 mil. lei (95 mil. euro), a început în martie 2026 construcţia unei fabrici de procesare a laptelui degresat şi a smântânii, o investiţie de 3,5 milioane de euro finanţată printr-un credit de la Exim Banca Românească.

Tanola, un business de familie din judeţul Suceava, a pornit de la pasiunea pentru căutarea trufelor şi a ajuns astăzi să comercializeze la nivel naţional prin magazinul online produse premium pe bază de trufe, fructe liofilizate dar şi o colecţie de mirodenii. Afacerea este dezvoltată de familia Tănasă, care a investit în procesare şi în vânzarea online pentru a adăuga valoare resurselor locale.

Nimeni nu a văzut-o venind. A explodat la 10 dimineaţa, vineri, în portul Constanţa, în apropierea danelor 77-78, lângă sediul Agenţiei Române de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare şi în zona unui terminal petrolier. Iar explozia nu a fost controlată.

Comarch, companie poloneză de software care are aproape 5.000 de angajaţi în 65 de oraşe pe cinci continente, vrea să intensifice prezenţa în România prin extinderea echipei locale şi trei platforme dedicate băncilor - pentru creditare, banking corporativ şi factoring - pe care le consideră gata de implementare imediată. Ţinta? Băncile mari din piaţă.

Sameday, una dintre cele mai mari firme din piaţa locală de curierat, îşi închide operaţiunile din Ungaria, pas ce duce la ieşirea curierului de pe piaţa vecină, potrivit informaţiilor apărute în presa din Ungaria. Sameday confirmă aceste informaţii şi spune că piaţa din Ungaria s-a schimbat mult în ultimii ani, devenind foarte competitivă.

Când SUA au atacat Iranul în fe­bruarie, lumea era cuprinsă de nebu­nia ciocolatei Dubai. Fisticul, sub formă de pastă sau cremă, este unul dintre cele două ingrediente princi­pale şi definitorii ale umpluturii din celebra ciocolată Dubai.

„Ne întoarcem la era geoeco­nomiei, în care economia este un in­strument cheie al competiţiei dintre marile puteri“, a declarat ministrul afacerilor externe din Polonia, Ra­doslaw Sikorski, la un forum econo­mic organizat de ziarul de afaceri Rzeczpospolita.

Companiile de asigurări membre UNSAR au plătit în medie 21 de dosare de daună în fiecare zi a anului trecut, ca urmare a furtunilor şi inundaţiilor, potrivit informaţiilor de la UNSAR.

Fostul premier Ilie Bolojan a lansat un atac extrem de dur la adresa PSD, pe care îl acuză că a sabotat guvernarea și a refuzat să își asume măsurile necesare pentru corectarea deficitului bugetar al României.

Într-un dialog amplu la podcastul politic „Ce se întâmplă în România”, Bolojan a susținut că social-democrații „au fugit de orice răspundere”, deși au participat la toate deciziile importante ale coaliției.

„Unele partide (…) dinamitează coaliția”

„Unele partide nu respectă înțelegerile pe baza cărora s-a făcut coaliția, nu-și asumă răspunderea, dinamitează coaliția, așa cum a făcut Partidul Social Democrat, încălcându-și înțelegerile, mințindu-și partenerii, fugind de orice răspundere, mințind opinia publică”, a declarat Ilie Bolojan.

Fostul premier spune că experiența ultimelor luni a distrus complet încrederea PNL în PSD și susține că liberalii nu mai vor o nouă alianță cu social-democrații.

„PNL, după această lecție pe care am trecut-o din nou, am luat decizia, pierzându-ne total încrederea în Partidul Social Democrat, să nu mai facem coaliții cu PSD”, afirmă Bolojan.

„Toate deciziile au fost luate cu PSD de față”

Potrivit acestuia, PSD a acceptat inițial măsurile economice asumate de guvern, însă ulterior a început să se delimiteze public de ele și să transfere costurile politice asupra partenerilor de coaliție.

„Toate deciziile au fost luate de față cu reprezentanții PSD. Nimic nu s-a luat împotriva lor. Pentru că a fost un consens pe tema asta. Să caute vinovați, (…) să mintă, să blocheze lucruri care trebuiau îndreptate (…) asta nu face decât să continue să livreze voturi împotrivă”, a spus fostul premier.

Funcționarea mașinăriei de propagandă a PSD, explicată de Bolojan

Bolojan a descris și atmosfera tensionată din interiorul coaliției, acuzând PSD că pregătea atacuri publice chiar înaintea ședințelor comune.

„Făceau ședințe înainte de coaliție, luau niște decizii și veneau și le aruncau pe masa coaliției, dar deja pregăteau știrile. (…) Se transmiteau parțial adevărat, cuplate cu o minciună, în așa fel încât să se creeze senzația în spațiul public că există un om rău în încăpere”, a afirmat acesta.

„Formula tehnocrată permite PSD să fugă de răspundere”

Fostul premier consideră că PSD încearcă și acum să evite asumarea directă a guvernării, inclusiv prin susținerea unei formule tehnocrate.

„Formula tehnocrată permite PSD să fugă de răspundere”, a declarat Bolojan, susținând că social-democrații ar fi trebuit să își asume deschis conducerea Executivului, fiind partidul cu cel mai mare număr de parlamentari.

Ilie Bolojan a avertizat că România traversează o perioadă economică extrem de dificilă și că reformele dure nu mai pot fi amânate.

„Nu mai putem continua ca până acum. Dacă vrem să nu-i mințim pe oameni, trebuie să le spunem adevărul”, a spus acesta.

Ce știm până acum: Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului, susținând că atacul este un răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Israelul afirmă că a interceptat rachetele, dar tensiunile rămân ridicate, iar oficiali israelieni vorbesc deja despre o posibilă ripostă. În același timp, Donald Trump a făcut apel la calm, cerând Iranului să revină la negocieri și anunțând că îl va suna pe Benjamin Netanyahu pentru a-i transmite să nu răspundă militar.

UPDATE Trump îi cere lui Netanyahu să nu riposteze

Trump a declarat într-un interviu că îl suna „chiar în acel moment” pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-i spune să nu riposteze.

„Rachetele iraniene nu au lovit pe nimeni. Sper ca Israelul să nu riposteze. Dacă Bibi le va răspunde cu un atac, situația se va prelungi la fel cum s-a întâmplat în ultimii 47 de ani sau în ultimii 3.000 de ani.”

„Suntem foarte aproape de un acord final cu Iranul. Va fi un acord bun. Nu vreau să se destrame din cauza a ceea ce se întâmplă acum”, a adăugat Trump.

„Sunt pe cale să-l sun chiar acum pe Bibi și să-i spun să nu riposteze. Amândoi și-au făcut deja partea. Israelul a avut atacul său, iar Iranul a avut atacul său. Nu avem nevoie de încă unul”, a precizat Trump

UPDATE „Teheranul trebuie să ardă”: reacție dură din Israel după atacul Iranului cu rachete

Ministrul israelian al Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, a transmis un mesaj dur după noile atacuri lansate de Iran asupra Israelului, în timp ce tensiunile din regiune cresc rapid.

„În această seară, Teheranul trebuie să ardă!”, a scris Ben-Gvir, în ebraică, într-o scurtă postare publicată pe X.

Publicația americană Axios citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian.

UPDATE Iranul explică atacurile din acestă noapte

Garda Revoluționară Islamică din Iran (IRGC) afirmă într-o declarație că atacurile din această seară asupra Israelului „au servit drept avertisment”.

Aceasta adaugă că, în cazul în care „actele de agresiune” ale Israelului – referindu-se la atacul asupra Libanului de mai devreme – se vor repeta, răspunsurile ulterioare vor fi „mai ample”, vizând „toate” țintele americane și israeliene din regiune.

IRGC a afirmat că a vizat baza aeriană Ramat David, situată la sud-est de Haifa, folosind rachete balistice.

UPDATE Trump mesaj către Iran după atacul cu rachete

Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat Iranul să se întoarcă la masa negocierilor, după ce acesta a lansat rachete asupra nordului Israelului.

„Ce aș sugera Iranului: Ați lansat rachetele, ajunge. Întoarceți-vă la masa negocierilor și ajungeți la un acord”, a declarat Trump pentru Fox News.

UPDATE Donald Trump a fost informat. Iran a lansat un al doilea val de rachete

Axios relatează că Donald Trump a fost informat cu privire la situație, în contextul în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran.

Iranul a lansat un atac asupra Israelului

Teheranul susține că atacul reprezintă un răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului și purtător de cuvânt al comisiei pentru securitate națională și politică externă, a declarat că Iranul a avertizat în mod repetat că nu va tolera încălcarea armistițiului și atacurile asupra Libanului.

„Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei.

Oficialul iranian avertizase anterior că Teheranul va da un răspuns „dureros” atacului israelian asupra Beirutului, unde armata israeliană a transmis că a lovit un centru de comandă al Hezbollah.

Atacul Iranului vine după ce Israelul a efectuat lovituri asupra unor ținte din capitala Libanului, într-o zonă considerată bastion al grupării Hezbollah, aliată a Teheranului.

Israelul susține că a interceptat toate rachetele lansate de Iran

Israelul a anunțat, în această seară, că a interceptat toate rachetele lansate până acum de Iran, în timp ce armata israeliană a transmis că a detectat noi lansări de pe teritoriul iranian.

Potrivit Forțelor de Apărare ale Israelului, sistemele defensive sunt în funcțiune pentru a intercepta amenințările. Armata israeliană anunțase anterior că se pregătește pentru posibile tiruri asupra Israelului în următoarele ore.

Atacul din acestă seară complică și mai mult eforturile de prelungire a unei armistiții fragile între Washington, Tel Aviv și Teheran.

„În această seară, Teheranul trebuie să ardă!”, a scris Ben-Gvir, în ebraică, într-o scurtă postare publicată pe X.

Declarația ministrului de extremă dreapta vine după ce Iranul a lansat rachete către Israel, într-un atac prezentat de Teheran drept răspuns la loviturile israeliene asupra Beirutului. Potrivit armatei israeliene, rachetele lansate până acum au fost interceptate, însă au fost detectate și noi lansări din Iran.

Atacurile iraniene au vizat nordul Israelului și marchează prima lovitură directă cu rachete a Iranului asupra Israelului de la armistițiul din aprilie, care a suspendat confruntarea militară dintre SUA, Israel și Iran.

Ebrahim Rezaei, consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, a declarat că Teheranul avertizase în repetate rânduri că nu va tolera încălcări ale armistițiului și atacuri asupra Libanului.

„Agresorii au primit răspunsul în această seară”, a spus Rezaei.

Escaladarea vine după ce Israelul a lovit ținte în Beirut, armata israeliană susținând că a vizat un centru de comandă al Hezbollah. Gruparea libaneză, aliată a Iranului, are o prezență puternică în suburbiile sudice ale capitalei Libanului.

Axios relatează că Donald Trump a fost informat cu privire la situație, în contextul în care Israelul semnalează un al doilea val de rachete lansate din Iran.

Publicația americană citează un oficial israelian care a precizat că Israelul intenționează să riposteze la atacul iranian.

„A existat o poziție și scrisă și verbală, destul de fermă, cu privire la așteptarea României ca astfel de lucruri să fie anunțate. Acum, eu înțeleg și bucata cealaltă. Ucraina este o țară aflată în război. Într-o țară aflată în război, prioritățile au o dinamică fantastică. Trebuie să ni se clarifice din partea Ucrainei cu niște dovezi, dacă au știut mai devreme și n-au anunțat, dacă abia atunci au știut și ei, cu 20 de minute înainte, care a fost preocuparea Ucrainei în respectiva zonă cu aceste drone, n-au vrut ei să vină, poate, până acolo cu ele, dar de la ei au plecat, că ăsta e un lucru cert, și ce ținte ar fi avut în Marea Neagră”, a spus Radu Miruță, duminică seara, la B1TV, precizând că România așteaptă răspunsuri.

Mai mult, el susține că aceste clarificări „trebuie să vină și din partea părții ucrainene”, „nu neapărat să umblăm noi să le obținem”.

Ministrul Apărării a spus care este „așteptarea” lui de la Ucraina: „Atunci când, dacă se întâmplă să pierzi controlul, fie că e dronă aeriană, fie că este dronă maritimă cu încărcătură, e legitim să pui mâna pe telefon și să anunți instituțiile de România că s-ar putea să găsească așa ceva. Ceea ce acum nu s-a întâmplat, decât cu 20 de minute înainte ca ea să se autodetoneze”.

Premierul a precizat că a reușit să adune partidele din fosta coaliție cu un program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”.

„Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri”, a declarat Bolojan. 

Acesta a precizat că a fost nevoie ca Guvernul să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții „pentru a scădea prețul din energie, pentru a crește productivitatea, nu pentru a scădea salariu minim”.

„Dar dacă în sistemul de stat noi am făcut doar angajări în care am crescut salariile peste un nivel sustenabil, am ajuns în situația în care România, conform analizelor pe care le avem, are venituri din produsul intern brut într-o pondere de 30% la bugetul de stat, în timp ce media țărilor europene au 40% venituri la bugetul de stat din PIB, deci ei din bogăția totală a țării au 40% să rezolve problemele cetățenilor, noi avem 30% să rezolvăm”, a afirmat Ilie Bolojan. 

Creșterea salariului minim și scumpirile din energie au creat presiune miciile companii

Premierul a precizat că, factori precum această creștere anuală a salariului minim sau scumpirea prețurilor la energie au creat o presiune puternică pe companiile „cu valori adăugate destul de mici”, dar și „în toată economia unde ponderea costului de salarii sau a energiei a avut un impact mai mare în costurile firmei.

„Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat după 2019-2020, vedem o anumită dinamică și s-au închis companii, s-au pierdut locuri de muncă și în anumite zone ale țării, mai îndepărtate de marile orașe din România, de oportunități, mulți români au perceput asta ca o afectare a șansei lor, pentru că acel loc de muncă nu foarte bine plătit, dar care exista s-a desființat”, a explicat Bolojan.

În continuarea exemplului referitor la modul în care statele din afară își gestionează bugetele, Bolojan a precizat:

„Din acel 40% pe care le au, ponderea cheltuielor cu salariile este undeva maxim 25% în medie, iar noi avem 39-40% pondere. Deci noi, din puținul pe care îl avem să rezolvăm problemele cetățenilor, o pondere mult mai mare o folosim cu cheltuielile aparatului de stat cu partea de salarizare și indiferent cine vine în guvernare”, a declarat Ilie Bolojan. 

În încheierea ideei sale, premierul interimar demis, Ilie Bolojan, a precizat că următorul Guvern va trebui să adreseze aceste chestiuni.

„Dacă nu atacă aceste probleme, aceste provocări, aceste crize pe care le avem, n-a făcut nimic”, a conchis Bolojan.