Xi Jinping a declarat că cele două state trebuie să își consolideze încrederea reciprocă, să își ofere sprijin și să își apere interesele comune, evidențiind că stabilitatea relațiilor bilaterale reprezintă un factor esențial într-un context internațional marcat de incertitudine.
„În fața unei schimbări care se întâmplă o dată la un secol, China și Rusia trebuie, printr-o cooperare strategică mai strânsă și mai robustă, să apere cu fermitate interesele legitime ale ambelor țări, să susțină unitatea Sudului Global și să demonstreze simțul responsabilității așteptat de la marile puteri și membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a transmis liderul de la Beijing, potrivit agenției Xinhua, citată de Reuters.
De asemenea, Xi este așteptat să se întâlnească cu omologul său rus în cursul acestui an, pentru a reafirma parteneriatul strategic și a marca diverse aniversări, inclusiv tratatul de prietenie sino-rus semnat în 2001.
Declarațiile vin într-un moment în care China își extinde relațiile diplomatice cu alte state. În 2026, mai mulți lideri occidentali, inclusiv prim-miniștrii Spaniei, Marii Britanii și Canadei, au vizitat Beijingul pentru a consolida legăturile bilaterale.
Cercetarea, publicată în Journal of Affective Disorders, a analizat datele a peste 460.000 de persoane incluse în UK Biobank, cu vârste între 40 și 69 de ani, mai arată Euronews. Participanții au raportat obiceiurile zilnice de consum de cafea, inclusiv tipurile consumate. Evoluția lor a fost monitorizată pe o perioadă medie de 13,4 ani. Rezultatele indică un model de tip „J”: cei care consumă moderat cafea au un risc mai redus de tulburări mintale. În același timp, consumul foarte scăzut sau excesiv nu oferă aceleași beneficii.
Studiul arată că persoanele care consumă cinci sau mai multe cești de cafea pe zi pot avea un risc crescut de probleme de sănătate mintală. În schimb, intervalul optim pare să fie de două până la trei cești zilnic. Iar efectul este mai pronunțat în rândul bărbaților. Cafeaua conține peste o mie de compuși bioactivi, inclusiv cofeină, polifenoli și alți antioxidanți. Cercetătorii sugerează că efectele antiinflamatorii ale acestor substanțe, în special ale cofeinei și acidului clorogenic, pot contribui la reducerea riscului de tulburări mintale. Cofeina acționează și asupra sistemului nervos, influențând mecanisme asociate cu stresul și starea de spirit.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste un miliard de oameni suferă de tulburări mintale la nivel global. Afecțiuni precum anxietatea și depresia reprezintă una dintre principalele cauze ale dizabilității pe termen lung. Autorii studiului subliniază nevoia unor strategii de prevenție, inclusiv prin dietă și stil de viață, pentru a combate creșterea acestor probleme la nivel global.
Atletico Madrid a pierdut cu 2-1 manșa secundă a sferturilor, pe teren propriu, însă rezultatul a fost suficient pentru calificare, scor 3-2 la general, după victoria cu 2-0 obținută săptămâna trecută pe Camp Nou.
Atletico, care nu a câștigat niciodată competiția, va întâlni în semifinale pe Arsenal sau Sporting Lisabona.
Simeone: „Suntem pregătiți”„Vom intra cu toată speranța noastră, cu încredere totală. Știm care ne sunt punctele forte și defectele”, a spus Simeone.
„Suntem pregătiți. Vom merge după ceea ce urmărim de mulți ani”, a adăugat antrenorul lui Ateltico.
Simeone a condus-o pe Atletico în finala Ligii Campionilor în 2014 și 2016, ambele încheiate cu înfrângeri dureroase în fața rivalei din oraș, Real Madrid.
Ultima dată când madrilenii au ajuns în semifinale a fost în 2017.
„Sunt deja 14 ani aici și încă mă entuziasmează să văd că echipa continuă să lupte. Jucătorii s-au schimbat, a trebuit să o luăm de la capăt de multe ori, iar acum suntem din nou printre cele mai bune patru echipe din Europa”, a spus tehnicianul argentinian.
Veteranul lui Atletico, Antoine Griezmann, a spus că echipa sa a crezut mereu că poate reveni după cele două goluri rapide marcate de Barcelona.
Lamine Yamal și Ferran Torres i-au dus pe catalani în avantaj, însă Ademola Lookman a redus din diferență pentru Atletico, iar golul s-a dovedit decisiv.
„Cu fanii noștri și cu valoarea pe care o avem, știam că putem marca”, a declarat Griezmann.
El a adăugat: „A fost o dublă frumoasă și dificilă, împotriva unei echipe care joacă foarte bine. A fost foarte greu, dar am trecut mai departe”.
Flick consideră că Barcelona trebuia să meargă mai departeAntrenorul Barcelonei, Hansi Flick, a declarat că echipa sa ar fi meritat să ajungă în semifinale, dar trebuie să învețe din această eliminare.
„Am făcut o primă repriză fantastică, dar trebuia să marcăm mai multe goluri. Era cu adevărat posibil, însă am primit un gol pe care nu îl așteptam în acel moment. Dacă privești ambele meciuri, meritam să ajungem în semifinale. Mentalitatea și atitudinea arătate pe teren mă fac foarte mândru”, a spus Flick.
Barcelona a terminat ambele partide în 10 oameni, după ce tânărul fundaș Pau Cubarsí a fost eliminat pe Camp Nou, iar Eric García a văzut cartonașul roșu marți, în capitala Spaniei.
Ca urmare a detectării unei grupări de drone care evolua în proximitatea spațiului aerian românesc, pe direcția Vâlcove, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis populației la ora 02.37.
În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de pregătire pentru tragere.
La câteva ore distanță, un nou grup de drone a fost detectat în evoluție către zona Ismail, situație care a determinat transmiterea unui al doilea mesaj RO-Alert, la ora 05.08.
Autoritățile precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 05.42.
Ministerul Apărării Naționale anunță că forțele sale mențin măsurile de supraveghere și coordonare necesare pentru protejarea populației și a teritoriului României, în contextul evoluțiilor de securitate din regiune.
Reacția lui Vance vine după ce Suveranul Pontif a afirmat că Iisus „nu este niciodată de partea celor care folosesc sabia sau aruncă bombe”. Vicepreședintele american a contestat această idee, invocând exemple istorice precum implicarea SUA în Al Doilea Război Mondial. El a susținut că intervențiile americane, inclusiv eliberarea Franței și a lagărelor naziste, pot fi considerate acțiuni justificate, mai transmite NBC News.
„Teologia trebuie ancorată în adevăr”Vance, care este catolic, a precizat că apreciază implicarea Papei în teme precum imigrația sau avortul, dar consideră că există limite. „Este important ca și Papa să fie atent când vorbește despre teologie”, a spus acesta. Vance a mai subliniat că astfel de opinii trebuie să fie „ancorate în adevăr”. El a adăugat că, la fel cum liderii politici trebuie să fie precauți în declarațiile publice, și liderii religioși au o responsabilitate similară.
Schimbul de replici vine într-un context tensionat între Papa Leon al XIV-lea și administrația condusă de Donald Trump. Suveranul Pontif a criticat recent războiul cu Iranul și a făcut apeluri repetate la pace. La rândul său, Trump l-a descris pe Papă drept „slab” și „ineficient în politica externă”.
Reacții în comunitatea catolicăDeclarațiile liderilor politici au generat reacții în rândul comunității catolice din Statele Unite. Mai mulți reprezentanți ai clerului au apărat pozițiile Papei și au criticat atacurile venite din zona politică. În același timp, Papa a transmis că nu se teme de criticile administrației americane și că va continua să promoveze mesajul de pace bazat pe Evanghelie. Disputa reflectă tensiunile tot mai vizibile dintre discursul religios și cel politic într-un context internațional marcat de conflicte și polarizare.
Potrivit șefului diplomației sud-coreene, incidentul diplomatic este considerat închis.
Controversa a izbucnit după ce președintele Lee a publicat pe platforma X un mesaj în care a comparat acțiunile militare ale Israelului împotriva palestinienilor cu Holocaustul. Afirmațiile au provocat reacții dure din partea autorităților israeliene, care au respins categoric paralela făcută, considerând-o inacceptabilă și ofensatoare din punct de vedere istoric.
Pe plan intern, declarațiile președintelui sud-coreean au generat critici și dezbateri aprinse, atât din partea opoziției politice, cât și a unor segmente ale opiniei publice. Ministerul de Externe de la Seul a intervenit ulterior pentru a clarifica poziția oficială a Coreei de Sud și pentru a limita impactul diplomatic al mesajului, eforturi care, potrivit lui Cho Hyun, au dus la detensionarea relațiilor cu Israelul.
Fost medic în cadrul marinei, Schwartz a fost adjunct al chirurgului general al SUA în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump. Sean Slovenski, un fost director executiv al Walmart, este, de asemenea, avut în vedere ca adjunct principal al lui Schwartz, în așteptarea aprobării lui Trump, a adăugat ziarul.
Casa Albă și Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale (HHS), care supraveghează CDC, nu au răspuns imediat la solicitarea Reuters de a comenta.
Vestea numirii lui Schwartz vine în urma unor remanieri la conducerea CDC, după ce Trump a demis-o pe directoarea Susan Monarez în august anul trecut, din cauza obiecțiilor acesteia față de modificările politicii de vaccinare planificate de secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr.
Ea a fost înlocuită de secretarul adjunct al HHS, Jim O’Neill, care a fost succedat în februarie de Jay Bhattacharya, directorul Institutelor Naționale de Sănătate din SUA.
O’Neill, care a deținut funcția de director interimar al CDC pe lângă postul său de la HHS începând din august, a renunțat la ambele funcții în februarie și i s-a oferit postul de director al Fundației Naționale pentru Știință.
De asemenea, în cursă pentru funcții de conducere la CDC se află comisarul pentru sănătate din Texas, Jen Shuford, și înaltul oficial al FDA, Sara Brenner, a scris Dan Diamond, reporter al ziarului, pe X, citând surse.
Organizația solicită acum altor autorități internaționale, inclusiv OMS, să adopte aceeași clasificare, scrie Science Alert.
Diabetul de tip 5, cunoscut anterior sub denumirea de „diabet asociat malnutriției” (MRDM), ar putea afecta până la 25 de milioane de persoane la nivel global, în special în țările cu venituri mici și medii, unde insecuritatea alimentară și accesul limitat la servicii medicale sunt probleme majore.
Istoria controversată a diabetului de tip 5 și revenirea diabetului de tip 5Această formă de diabet a fost descrisă pentru prima dată în 1955, în Jamaica, dar a fost ulterior neglijată.
Deși OMS a recunoscut temporar afecțiunea în anii ’80, lipsa dovezilor clare a determinat retragerea clasificării în 1999. Timp de decenii, comunitatea științifică a dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat, iar lipsa unui consens a blocat cercetarea și accesul pacienților la tratamente sigure.
Cum diferă diabetul de tip 5 de alte forme de diabetSpre deosebire de diabetul de tip 1 (autoimun), diabetul de tip 2 (rezistență la insulină), diabetul de tip 3c (afectare pancreatică) sau diabetul gestațional, diabetul de tip 5 este cauzat de deficiențe nutriționale severe, mai ales în copilărie. Studiile recente arată că pacienții cu diabet de tip 5 sunt parțial deficitari în insulină, dar rămân sensibili la aceasta, ceea ce face ca tratamentele standard să fie uneori ineficiente sau chiar periculoase.
Endocrinologul Meredith Hawkins, una dintre principalele voci care au susținut recunoașterea diabetului de tip 5, avertizează că tratamentele greșite, în special administrarea excesivă de insulină, pot provoca hipoglicemie severă, uneori fatală, mai ales în zonele afectate de foamete. IDF a creat în 2025 un grup de lucru dedicat diabetului de tip 5, care va elabora criterii de diagnostic, ghiduri terapeutice și un registru global de cercetare.
Perspective globale asupra diabetului de tip 5Deși este mai frecvent în Asia și Africa, diabetul de tip 5 nu este limitat la aceste regiuni. Creșterea subnutriției în America Latină și Caraibe sugerează că această boală ar putea deveni o problemă globală majoră. Specialiștii subliniază că doar prin recunoaștere oficială, cercetare susținută și politici publice coerente pot fi salvate vieți.
Navele au plecat din portul Chabahar, situat la Marea Omanului, și au fost contactate prin radio de nava de război americană, fiind instruite să se întoarcă spre porturile iraniene, titrează Reuters.
Potrivit oficialului, nu este clar dacă au fost emise avertismente suplimentare. Incidentul oferă primele detalii concrete despre aplicarea blocadei ordonate de președintele Donald Trump, o măsură fără precedent menită să forțeze Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.
Administrația Trump speră că blocada SUA împotriva Iranului va obliga Teheranul să accepte condițiile impuse de Washington pentru încheierea conflictului declanșat pe 28 februarie de Statele Unite și Israel. Printre aceste condiții se numără și redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz, considerată un punct-cheie al comerțului energetic global.
Trump a afirmat că această cerință a fost inclusă și în armistițiul încheiat cu Iranul în urmă cu o săptămână, armistițiu care urmează să expire săptămâna viitoare. Totuși, experții avertizează că eficiența blocadei rămâne incertă în acest stadiu incipient.
Evaluări prudente ale experțilorPotrivit analistului Noam Raydan, de la The Washington Institute for Near East Policy, datele de monitorizare arată că cel puțin un petrolier a făcut cale întoarsă după instituirea blocadei, însă multe nave implicate în transportul petrolului iranian își opresc sistemele de localizare.
„Suntem abia în a doua zi. Nu știm încă cât de eficientă va fi această măsură”, a declarat Raydan.
Desfășurare militară masivăComandamentul Central al SUA a confirmat că șase nave comerciale au fost deja obligate să se întoarcă din drum și că niciun vas nu a trecut de blocadă de la intrarea acesteia în vigoare, luni, la ora 10:00.
Operațiunea implică peste 10.000 de militari americani, mai mult de 12 nave de război și zeci de aeronave. Deși armata americană susține libertatea de navigație, aceasta se aplică doar navelor care nu au legătură cu Iranul.
Experții avertizează că blocada SUA împotriva Iranului constituie, din punct de vedere juridic, un act de război și ar putea declanșa represalii din partea Teheranului. Iranul a amenințat anterior statele din Golf care găzduiesc forțe americane și are un istoric de atacuri asupra navelor comerciale.
Creșterea tensiunilor a dus deja la o majorare cu aproximativ 50% a prețurilor globale la petrol, iar bilanțul conflictului se ridică la circa 5.000 de morți.
Liderii Partidului Democrat au anunțat că vor continua să aducă în discuție astfel de inițiative săptămânal, atât timp cât războiul declanșat la 28 februarie nu se încheie, scrie Reuters.
Liderul majorității democrate din Senat, Chuck Schumer, a acuzat republicanii că au permis marginalizarea Congresului. Potrivit acestuia, la peste 45 de zile de la începutul conflictului, legislativul nu și-a exercitat rolul constituțional din cauza refuzului republicanilor de a se opune deciziilor președintelui Donald Trump.
Impasul politic de la WashingtonDemocrații au încercat în repetate rânduri, în ultimele luni, să adopte rezoluții privind puterile de război ale lui Trump, menite să oblige administrația să obțină aprobarea Congresului înainte de lansarea unor operațiuni militare, inclusiv în Iran și Venezuela. Toate aceste inițiative au fost blocate de republicani, care dețin majorități fragile în ambele camere ale Congresului.
Republicanii susțin că acțiunile militare ale administrației sunt legale și limitate ca durată. Liderul republican din Senat, John Thune, a declarat că operațiunile au fost „extraordinar de reușite” și că administrația are un plan clar, care nu va necesita un conflict de lungă durată.
Democrații încearcă să lege dezbaterea privind puterile de război ale lui Trump de efectele economice resimțite de populație. Blocajele impuse porturilor iraniene au dus la perturbări în livrările de petrol și gaze naturale, provocând scumpiri ale carburanților și îngrășămintelor agricole în Statele Unite. Creșterea prețurilor este considerată un risc electoral major pentru republicani, cu mai puțin de șapte luni înainte de alegerile din noiembrie, care vor decide controlul Congresului.
Noi rezoluții și voturi iminenteChuck Schumer a anunțat că alte zece rezoluții privind puterile de război ale lui Trump au fost deja depuse și vor fi supuse votului săptămânal. Următoarea rezoluție este sponsorizată de senatoarea Tammy Duckworth, veteran de război, și ar putea ajunge la vot în Senat chiar miercuri.
În paralel, Camera Reprezentanților pregătește un vot similar privind limitarea atribuțiilor președintelui în conflictul cu Iranul. Casa Albă susține că președintele acționează în limitele atribuțiilor sale constituționale de comandant suprem, invocând necesitatea protejării securității naționale.
Aceste deportări către Republica Democrată Congo reprezintă primul pas concret al unui acord bilateral anunțat la începutul lunii aprilie, prin care autoritățile congoleze acceptă migranți care nu sunt cetățeni ai țării.
Sursele indică un număr cuprins între 37 și 45 de deportați, provenind în principal din America Centrală și de Sud, inclusiv din Columbia, Peru, Chile și Guatemala. Este pentru prima dată când astfel de migranți ajung în Republica Democrată Congo în baza acestui acord negociat cu Statele Unite.
Momentul ales pentru aceste deportări coincide cu eforturile administrației americane, conduse de Donald Trump, de a implementa un acord de pace între Congo și Rwanda, menit să pună capăt violențelor din estul țării, unde mii de persoane au fost ucise sau strămutate din cauza rebelilor M23. În paralel, cele două state au semnat și un parteneriat strategic ce oferă Statelor Unite acces preferențial la mineralele critice congoleze.
Această suprapunere a intereselor politice, economice și de securitate ridică semne de întrebare privind motivațiile reale ale acordului de deportare.
Condiții de cazare și incertitudiniPotrivit informațiilor obținute de Reuters, deportații vor fi cazați temporar într-un hotel din apropierea aeroportului principal din Kinshasa, pentru o perioadă de 10 până la 15 zile. Aceștia vor beneficia de camere individuale și două mese pe zi, fiind supravegheați de poliția națională congoleză și de o firmă privată de securitate. După această perioadă, soarta lor rămâne neclară, iar nici Washingtonul, nici Kinshasa nu au oferit detalii privind planurile pe termen lung.
Acordul a atras critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a opoziției politice din Congo. De asemenea, deportări similare către alte state africane, precum Ghana, Camerun sau Guineea Ecuatorială, au fost anterior contestate de experți juridici.
Migranții vor primi sprijin umanitar din partea International Organization for Migration, care a precizat că nu este implicată în procesul de deportare propriu-zis, ci doar în asistența post-sosire, la solicitarea autorităților congoleze.
