ISU Olt anunță că explozia s-a produs joi, într-un bloc de locuințe, la o garsonieră situată la etajul trei, în orașul Balș. Explozia a fost urmată de un incendiu, mai transmit pompierii din Olt.
Conform ISU, până în acest moment au fost identificate două victime, cu arsuri și o persoană cu atac de panică.
Pompierii acționează pentru lichidarea incendiului, concomitent cu evacuarea locatarilor.
Autoritățile din județul Olt au activat Planul roșu de intervenție. La fața locului au fost mobilizate șase echipaje SMURD, două autospeciale de stingere, o autospecială pentru descarcerare, un echipaj CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear) și un post medical avansat pentru intervenții în situații de urgență.
Potrivit celor mai recente date citate de Novinite, standardul puterii de cumpărare (PPS) în Bulgaria este de 13.079 euro, ușor mai mare decât cel al României, de 13.023 euro.
Grecia, stat membru al UE din 1981, rămâne în urmă cu 12.436 euro, evidențiind progresul economic rapid al Bulgariei după aderarea la Uniunea Europeană în 2007, împreună cu România.
PPS-ul este un indicator care arată valoarea reală a banilor în fiecare țară și permite comparații directe ale nivelului de trai.
În țările balcanice care nu sunt în UE puterea de cumpărare rămâne mult mai redusă: Turcia se apropie de pragul de 10.000 de euro, Serbia ajunge la 8.971 de euro, iar Macedonia de Nord la 7.609 euro. Albania înregistrează cea mai mică valoare din regiune, de doar 5.098 euro.
Pe lângă vecinii balcanici, Bulgaria depășește și unele state din Europa Centrală. Slovacia are un PPS de 11.433 euro, iar Ungaria 11.999 euro, scrie Novinite.
Pe primul loc în Uniunea Europeană se află Luxemburg, cu un PPS de 38.581 de euro.
Asta înseamnă… „dezvoltare”Presa elenă își exprimă îngrijorarea după ce noile date arată că Grecia a rămas în urma Bulgariei și României la puterea de cumpărare.
Publicația Europost din Grecia critică situația într-un articol intitulat intitulat „Asta înseamnă … «dezvoltare»”.
Europost scrie că aceste date sunt dovada unui progres economic rapid al Bulgariei, în timp ce Grecia continuă să se confrunte cu dificultăți în a îmbunătăți nivelul de trai al populației.
Grecia a traversat în ultimele două decenii o serie de crize economice profunde, marcate de recesiune, programe dure de austeritate și un nivel ridicat al datoriei publice.
Clipul video, publicat inițial de presa rusă și propagat rapid pe platformele online, îl arată pe Putin în timpul unei discuții despre interzicerea dispozitivelor de vapat. Însă atenția publicului a fost captată de aspectul fizic al președintelui: mâini inflamate, o tentă palidă a pielii și o postură generală încordată. Jurnalistul ucrainean Dmytro Gordon a subliniat că „pumnii lui Putin par să-l doară”, adăugând că expresia sa facială sugera un posibil disconfort sau o tensiune musculară.
Un istoric al momentelor controversateAceste îngrijorări nu reprezintă o noutate, starea de sănătate a liderului rus fiind analizată cu atenție în repetate rânduri. În 2022, în timpul unei întâlniri televizate cu ministrul apărării, Serghei Șoigu, Putin a fost filmat agățându-se de marginea mesei, un gest considerat de unii observatori o încercare de a-și stăpâni un posibil tremur al mâinii. Mai recent, în 2024, înregistrări de la o conferință din Kazahstan au surprins mișcări necontrolate ale picioarelor sale, readucând în discuție posibilitatea unei boli neurologice.
De fiecare dată, Kremlinul a negat vehement aceste speculații, insistând că președintele se bucură de „o condiție fizică excelentă” și că examenele medicale anuale nu au identificat nicio afecțiune gravă.
Interpretări medicale și analize politiceDr. Bob Berookhim, un urolog din New York, a declarat pentru Daily Mail că, deși „mișcările observate ar putea fi simptome ale bolii Parkinson sau ale altor tulburări neurologice”, un diagnostic cert nu poate fi stabilit exclusiv pe baza unor înregistrări video.
Pe de altă parte, analiștii în comunicare politică accentuează importanța percepției: pentru un lider autoritar ca Putin, orice semn vizibil de slăbiciune fizică poate fi interpretat ca o vulnerabilitate, cu potențiale consecințe asupra stabilității interne și a imaginii externe a Rusiei.
Discuții despre longevitate și viitorul puteriiZvonurile au fost alimentate și de un recent schimb de replici informal între Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Discuția lor despre „inovații biologice care ar putea extinde speranța de viață la 150 de ani”, deși aparent o glumă, a fost percepută de unii analiști ca un indiciu al preocupării liderului rus pentru longevitate și consolidarea puterii pe termen lung.
În concluzie, deși discursul oficial al Kremlinului promovează imaginea unui lider activ și viguros, frecvența acestor episoade controversate menține aprinsă dezbaterea publică privind starea reală de sănătate a președintelui. Pentru mulți observatori internaționali, condiția fizică a lui Vladimir Putin a încetat să mai fie o problemă personală, transformându-se într-un element cu implicații geopolitice semnificative, capabil să influențeze viitorul politic al Rusiei.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a făcut public un document intern al fostei Securități care demontează mitul instituției atotputernice și infailibile. În realitate, poliția politică a regimului comunist era adesea dezorganizată, superficială și plină de erori jenante. Raportul, datat 25 ianuarie 1968 și emis de Direcția a IX-a – Filaj, arată cum ofițerii pierdeau din atenție „obiective” importante sau se desconspirau prin greșeli banale.
Documentul face trimitere la o consfătuire condusă de Nicolae Ceaușescu, în care liderul comunist reproșa ofițerilor de Securitate „autoliniștirea” și „scăderea simțului vigilenței”. În limbajul de lemn al epocii, se cerea „perfecționarea muncii de filaj” și „creșterea calificării cadrelor”. În traducere liberă: regimul era nemulțumit că „ochiul și timpanul” partidului făcea greșeli care puteau compromite acțiuni de supraveghere.
Filajul Securității: Gafe care ar face de rușine un film de spionajRaportul oferă exemple concrete care, astăzi, par desprinse dintr-o comedie neagră: un urmărit a fost pierdut pentru că ofițerii citeau ziarul în timpul misiunii; într-un alt caz, un „obiectiv” și-a dat seama că este urmărit după ce securiștii au folosit aceeași Volgă vernil două zile la rând — o mașină care „sărea în ochi”; doi cetățeni străini, urmăriți de filaj, au observat agenții și s-au apropiat de mașina lor, spunându-le ironic: „Lucrați foarte slab”. Astfel de situații, descrise în detaliu, arată că Securitatea era departe de imaginea sa oficială de instituție invincibilă și perfect conspirată.
CNSAS notează că principalele cauze ale eșecurilor Securității erau lipsa de atenție (61%), organizarea defectuoasă (23,4%) și confuzia sau necoordonarea (15,6%). În unele cazuri, filajul era pierdut pentru că ofițerii nu asigurau toate ieșirile unui imobil, se odihneau în mașini sau ignorau complet planurile de acțiune.
Raportul arată că, în 1967, Securitatea a înregistrat o ușoară îmbunătățire față de anii precedenți, dar tot însoțită de numeroase „lăsări din filaj” – pierderea țintelor urmărite. Cele mai comune motive: respectarea regulilor de circulație (61,7%), blocajele în trafic (14%) și defecțiunile tehnice la autoturisme (4,3%). În pofida încercărilor de a masca slăbiciunile, documentul demonstrează că Securitatea era departe de imaginea de mașină de represiune perfectă pe care regimul o promova.
„Atotputernica” Securitate, plină de fisuriConcluziile CNSAS sunt clare: instituția care inspira frică în rândul populației era adesea ineficientă și ridicol de neglijentă. În timp ce propaganda o prezenta ca o forță de elită, rapoartele interne arată o realitate de culise mult mai banală — una în care birocrația, delăsarea și prostia subminau chiar și cel mai vigilent „ochi al partidului”.
Cercetarea a arătat că 49% dintre locuitorii din mediul rural își exprimă preferința pentru AUR, 21% pentru PSD, 12% pentru PNL, 7% pentru USR.
De asemenea, 30% dintre persoanele care locuiesc în mediul urban ar opta să voteze cu AUR, 19% dintre aceștia susțin PSD, 17% USR, 17% PNL, 6% UDMR, 5% SENS.
Astfel, cercetarea demonstrează existența unor diferențe consistente între opțiunile de vot din mediul urban și cele din rural în care AUR domină masiv preferințele electorale, urmat la distanță mare de PSD.
Cum explică experții diferențele dintre mediul rural și cel urban„Barometrul Informat.ro – INSCOP relevă diferențe consistente între opțiunile de vot din mediul urban unde competiția se echilibrează între AUR, PSD, USR și PNL, respectiv cele din rural în care AUR domină masiv preferințele electorale, urmat la distanță mare de PSD. Această structură reflectă nu doar opțiuni partizane, ci moduri diferite de raportare la puterea politică și la discursul public. Urbanul, expus la diversitate mediatică și o cultură politică mai deliberativă generează un electorat mai fragmentat, cu preferințe diverse. Ruralul, în schimb, funcționează pe baza unei coeziuni simbolice mai puternice, în care formarea opiniei depinde de rețele tradiționale care, pe fondul problemelor sociale și economice mult mai acute decât în urban, favorizează partidele care cu discurs populist, radical sau care oferă sentimentul de protecție”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 26 octombrie -3 noiembrie 2025. Metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 3000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1.8%, la un grad de încredere de 95%, au precizat realizatorii barometrului.
