Alphabet, conglomeratul care deține Google, a anunțat miercuri seara că va aloca 85 de miliarde de dolari pentru infrastructură în 2025, într-un efort de a-și extinde strategia în domeniul inteligenței artificiale. Suma este cu 10 miliarde de dolari mai mare decât estimarea anunțată în februarie și depășește cu mult prognoza Wall Street-ului, care era de 58,84 miliarde de dolari, potrivit CNBC.
Motivul este cererea în creștere pentru serviciile de cloud. Alphabet a explicat că majorează investițiile ca răspuns la „cererea puternică și în creștere pentru produsele și serviciile noastre Cloud”, un segment care a înregistrat o creștere de 32% a veniturilor în al doilea trimestru față de aceeași perioadă a anului trecut.
Încredere în pariul făcut de Google pe AIÎn mod obișnuit, piețele reacționează negativ la anunțuri privind cheltuieli crescute, însă de această dată reacția a fost pozitivă: acțiunile Alphabet au crescut cu până la 3% în tranzacțiile după închidere, chiar dacă au pierdut o parte din acest avans ulterior.
Analiștii consideră că investitorii au încredere în potențialul Alphabet de a monetiza investițiile în AI și de a transforma aceste cheltuieli în venituri consistente.
„Un bănuț economisit poate fi un bănuț câștigat, dar un bănuț investit cu cap poate aduce o liră înapoi”, notează CNBC.
Anunțul a venit în contextul unor rezultate financiare peste așteptări pentru al doilea trimestru, consolidând poziția Alphabet ca lider în tehnologie și AI, într-un moment în care competiția la nivel mondial se intensifică.
Asia atrage investiții private recordÎn timp ce marile companii tech, precum Alphabet, își dublează miza pe inteligența artificială, regiuni precum Asia devin tot mai atractive pentru investitorii aflați în căutare de randamente și piețe în dezvoltare.
Asia-Pacific a devenit rapid un punct fierbinte pentru industria creditelor private, în condițiile în care băncile își reduc expunerea tradițională. Potrivit datelor platformei de informații financiare PitchBook, activele gestionate în credite private au crescut de la aproape zero în anul 2000 la 62,3 miliarde de dolari în primul trimestru al lui 2024. Doar în ultimii ani, această sumă s-a dublat de la 34,3 miliarde în 2017, confirmând că finanțarea alternativă câștigă teren în regiune.
„Industria creditelor private își intensifică atenția asupra Asiei”, atrasă de „piețele de capital în evoluție și de decalajele tot mai mari de finanțare”, pe fondul retragerii băncilor, menționează raportul.
De la infrastructura digitală la credite private, 2025 se conturează ca fiind anul în care capitalul își caută drumuri noi. Nu neapărat mai sigure, dar mai promițătoare.
Articolul Google investește masiv în AI prin Alphabet, compania sa-mamă apare prima dată în Mediafax.
Articolul Dominic Fritz, despre cazul lui Piedone: Inclusiv corupții și criminalii au drepturi apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Justiției a spus că expunerea publică a unor probe din dosarul penal încălcă anumite dispoziții ale Codului de Procedură Penală, întrucât, în conformitate cu normele procesual-penale din România, urmărirea penală este confidențială. Astfel, pentru succesul anchetei, pentru protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, pentru aflarea adevărului, legea a stabilit ca probele și alte aspecte ale urmării legale cum ar fi ordonanțele, măsurile procesuale dispuse, să rămână confidențiale.
„Nu este normal ca aceste probe să apară public, cu atât mai mult cu cât este vorba de aspecte care pot să țină de sfera familială, de anumite chestiuni pe care nici nu vreau să le comentez”, spune Marinescu, la Digi 24.
Întrebat ce relevanță au aceste interceptări ce privesc o discuție privată în dosarul penal în care este anchetat Cristian Popescu Piedone, Marinescu a spus că „în momentul în care se dispune o măsură investigativă, cum este o metodă specială de supraveghere, aceasta a interceptării convorbirilor, telefonice, conversațiilor, eventual de spațiu ambiental (…), în acest moment este supusă unei examinări existența persoanei, comunicările sale, și evident că mandatul respectiv acoperă în spate aceste comunicări. Acum este rolul procurorului, a organului de urmărire penală, să stabilească ce anume prezintă relevanță”.
Dreptul la viață privată este foarte bine protejat prin lege„Foarte important e un lucru: aceste măsuri sunt intruzive în spațiul privat, sunt intruzive în viața unei persoane. De aceea, în conformitate cu dispozițiile articolului 53 din Constituție, orice reducere care se face asupra drepturilor și libertăților fundamentale, este foarte atent calibrată, este stabilită prin lege și trebuie să urmeze un regim foarte strict. Apariția în spațiul public a unor aspecte personale care ține viața privată este evident contrară normelor procesuale și riscă să afecteze, bineînțeles, și dimensiunea drepturilor personale cu privire la viața de familie, etc. Este un lucru pe care nu cred că ajută nici ancheta și sincer nu cred că ajută nici… decât poate unor curiozități așa… dar în fine”, mai spune Marinescu.
Ministrul Justiției speră că stenogramele cu cearta dintre Cristian Popescu Piedone și soția sa nu au provenit din interiorul DNA.
„Eu nu cunosc sursa acestor informații apărute în spațiul public. Sper să nu provină de la organele de urmărire penală, pentru că, repet, acest lucru nu este permis de lege.(…) Nu cunosc aceste ordonanțe, ca să vă pot spune dacă au fost prelucrate aceste detalii personale sau doar au fost lăsate acolo unde ele se găsesc, adică în materialul brut al interceptărilor realizate în punerea în executare probabil a unor mandate”, afirmă Marinescu,
Ministrul a mai spus că va cere Parchetului să facă verificări despre sursa stenogramelor„Ancheta trebuie să respecte parametrii stabiliți prin Codul de Procedură Penală, adică această confidențialitate. Din punctul meu de vedere nu este bine ca probele unei cauze să apară în spațiu public, pentru că aceasta poate să compromită modul de desfășurare a anchetei și a aflarea adevărului. Voi solicita, probabil, organelor de urmărire penală, parchetelor, să vegheze cu maximă strictețe la respectarea dispozițiilor procesuale și constituționale, care protejează drepturile și libertățile fundamentale. Încă o dată, nu cunosc de unde au provenit aceste dezvolviri făcute în spațiu public. În acest moment, dată fiind divulgarea publică a unor probe din dosare, probabil voi solicita parchetului să realizeze niște verificări pentru a ne asigura că integritatea informației relevante penal și corectitudinea desfășurării urmăririi penale sunt asigurate pentru că acestea sunt niște exigente al statului de drept. Evident, nu doresc să intervin într-o anchetă aflată în curs și îmi exprim speranța că la capătul procesului penal va fi stabilit adevărul”, a mai spus Radu Marinescu.
Procurorii DNA au interceptat nu numai informații necesare construirii dosarului de corupție împotriva lui Cristian Popescu Piedone, dar au surprins și înregistrări cu certurile dintre fostul șef ANPC și soția acestuia, Iulia Popescu. Potrivit stenogramelor aflate în posesia DNA, Popescu Iulia, soția lui Piedone, este extrem de nervoasă și îi reproșează soțului faptului că ar consuma prea mult alcool și că s-ar întâlni cu alte femei,
Articolul „Nu este normal”, spune Ministrul Justiției după apariția stenogramelor cu cearta între Piedone și soția sa apare prima dată în Mediafax.
Ministrul Culturii a afirmat că din toamnă, muzeele, instituțiile de spectacol și bibliotecile vor fi închise în weekend, dar trebuie să spun răspicat: nu poate asista pasiv la moartea sectorului două zile pe săptămână, afirmă fostul ministru al Culturii Raluca Turcan.
„Cu toată prețuirea pe care o am pentru actualul ministru al Culturii, trebuie să spun răspicat: nu poate asista pasiv la moartea sectorului două zile pe săptămână. Acesta a afirmat că din toamnă, muzeele, instituțiile de spectacol și bibliotecile vor fi închise în weekend. Exact atunci când, peste tot în lume, oamenii își fac timp pentru cultură. Da, contractul colectiv de muncă semnat de fosta ministră, Natalia Intotero, vine cu sporuri greu de susținut. Dar un ministru al Culturii nu se uită neputincios la un document și ridică din umeri. El intră în dialog, caută soluții legale și le aplică, chiar dacă asta înseamnă negocieri dificile sau rezistență internă”, scrie pe Facebook Raluca Turcan.
El arată că, între a închide porțile culturii în fața oamenilor și a sta de vorbă cu angajați care cer mai mult sprijin – pe bună dreptate pentru muzee și biblioteci, căci angajații au salarii foarte mici – „alegerea unui lider adevărat este clară”.
„Aceasta nu e o problemă administrativă. Este o problemă cât o țară de mare. Este despre educație și despre ce alegem să fim ca societate. Domnule Ministru, nu vă feriți de soluții. Căutați-le. Le avem”, încheie Turcan.
Articolul Turcan: Ministrul Culturii nu poate asista pasiv la moartea sectorului două zile pe săptămână apare prima dată în Mediafax.
Agenţia S&P Global a reconfirmat ratingul României la ‘BBB-/A-3’, cu perspectivă negativă, atât pentru datoria în valută, cât şi pentru cea în monedă locală, pe termen lung şi scurt, subliniind că menţinerea calificativului se bazează pe ipoteza că guvernul va reuşi să ţină sub control dublul deficit major al României, notează zf.ro.
În acelaşi timp, perspectiva negativă reflectă opinia agenţiei conform căreia riscurile legate de finanţele publice ale României vor rămâne ridicate în următorii câţiva ani, în ciuda măsurilor de consolidare anunţate.
”Măsurile fiscale ale guvernului sunt adoptate într-un context macroeconomic dificil, caracterizat de o încetinire a economiei, o inflaţie ridicată şi în creştere, precum şi un deficit de cont curent (CC) ridicat.”, se arată în comunicatul S&P.
S&P vede riscuri ca provocările economice şi politice să submineze agenda ambiţioasă de politici a guvernului, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu, dincolo de 2026, rămâne incertă.
În opinia agenţiei de rating, măsurile fiscale propuse vor reduce deficiteleÎnsă acestea vor contribui probabil şi la încetinirea economiei. Partea pozitivă este că agenda de corecţie fiscală şi reforme a noului guvern va ajuta la deblocarea fondurilor europene.
Agenţia a subliniat că alegerea lui Nicuşor Dan ca preşedinte la mijlocul lunii mai, urmată de formarea unui nou guvern condus de prim-ministrul Ilie Bolojan, a pus capăt unei perioade prelungite de incertitudine politică şi de politică economică în România.
Impactul fiscal total al acestor măsuri este de 1,1% din PIB în 2025 şi 3,5% din PIB în 2026, împărţit relativ echilibrat între măsuri privind veniturile şi cele privind cheltuielile.
”În opinia noastră — şi luând în considerare efectele de runda a doua asupra economiei — acest lucru va contribui la reducerea deficitelor sub 7,7% din PIB în acest an şi la 6,4% în 2026, de la 9,3% din PIB în 2024, cel mai ridicat nivel din 2009. De asemenea, înţelegem că guvernul intenţionează să adopte noi măsuri sub forma a două pachete suplimentare de reforme în următoarele luni, ceea ce ar putea duce la o consolidare fiscală suplimentară, chiar dacă într-o măsură mai mică decât cea a iniţiativelor deja legiferate”, se arată în comunicatul agenţiei.
Politicile fiscale ferme vor ajuta RomâniaS&P consideră că actuala corecţie fiscală, precum şi eforturile mai ferme de reformă în linie cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), vor accelera fluxul de fonduri europene către România.
România are în continuare dreptul de a primi aproape 18 miliarde de euro, aproximativ 5% din PIB-ul estimat pentru 2025, din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) până în 2026, precum şi peste 26 de miliarde de euro, adică peste 7% din PIB, în cadrul Cadrului Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021–2027. Aceste fonduri vor sprijini creşterea economică şi vor contribui la finanţarea deficitelor externe în următorii ani.
Articolul România evită retrogradarea în categoria „junk”. S&P Global menţine ratingul la ‘BBB-/A-3’, cu perspectivă negativă apare prima dată în Mediafax.
Declarațiile ministrului Radu Miruță referitoare la grafitul românesc și presupusa „nevoie de curaj” pentru ca România să intre „la masa marilor jucători”, nu sunt altceva decât o pregătire pentru concesionarea acestui zăcământ strategic către companii străine, spune deputatul AUR Valeriu Munteanu.
„Declarațiile recente ale ministrului Economiei, Radu Miruță (USR), referitoare la grafitul românesc și presupusa <nevoie de curaj> pentru ca România să intre <la masa marilor jucători>, nu sunt altceva decât o pregătire ideologică și politică pentru concesionarea acestui zăcământ strategic către companii străine”, afirmă deputatul AUR Valeriu Munteanu.
Când un ministru al Economiei declară, în mod repetat, că România este bogată, dar „nu știe să joace” și că trebuie să vină „cei cu bani” pentru a valorifica ceea ce „Dumnezeu a lăsat în pământ”, este clar că planul guvernării USR-PNL este acela de a ceda controlul asupra resurselor naționale, adaugă parlamentarul AUR.
„Nu este prima dată când un guvern de tip fanariot, cum este cel condus astăzi de tandemul Bolojan–USR, vine cu intenția de a concesiona bogățiile subsolului românesc. Acum, grafitul este ținta – o resursă esențială pentru industria microcipurilor și a tehnologiei avansate. În loc să dezvoltăm o capacitate națională, ni se spune că soluția este să lăsăm totul pe mâna altora. Aceasta nu este viziune economică, ci trădare a interesului național”, a declarat deputatul AUR Valeriu Munteanu.
AUR cere stoparea oricărei tentative de concesionare a zăcămintelor strategice către companii străine fără control public și transparență
„USR este astăzi vioara principală a unei guvernări care își ascunde planul de cedare a suveranității economice sub un discurs pseudo-tehnocratic. Nu putem accepta ca, după ce am pierdut petrolul, aurul și gazele de șist, să pierdem și grafitul, metalul viitorului în microelectronică. Acesta trebuie să rămână sub control românesc și să fie valorificat pentru poporul român, nu pentru profitul altora”, a subliniat deputatul AUR.
„Nu vom permite ca bogăția acestei țări să fie înstrăinată pe tăcute. Cerem transparență, asumare și o strategie națională de dezvoltare industrială bazată pe resursele proprii, nu pe cedări către corporații străine. România trebuie să fie stăpână pe ce este al ei – în pământ și deasupra lui”, a încheiat Valeriu Munteanu.
Ministrul Economiei, Radu Miruță, afirmă că nu înțelege de ce grafitul folosit în siderurgie nu este folosit de România acum în producția de microcipuri. „De ce nu avem curaj să jucăm și noi acolo?”, a spus Radu Miruță, la RFI.
Miruță afirmă că este clar că România e o țară cu foarte multe resurse, o țară bogată.
„România e o țară sărăcită, nu e o țară săracă. Resursele astea, mai ales în contextul actual, eu sunt absolut convins că sunt elementul care poate întoarce masa. Avem grafit, care acum 12 ani se folosea pentru cu totul altceva decât e bătălia mondială acum. Atunci se folosea în siderurgie, acum se folosește pentru microcipuri, pentru procesare puternică în inteligența artificială. De ce să nu avem curaj să spunem că vrem să jucăm și noi acolo? Că ni se pare că sunt aia foarte mari. Sunt mai mari decât noi. Sunt companii cu miliarde de euro doar în cercetare investite. Sunt companii care aduc pe bani grei orice om deștept din lumea asta să lucreze acolo. Dar nu poate să facă ce a lăsat Dumnezeu. Nu poate să facă natura. Nu poate să facă grafitul. Care în România este. De ce să nu intrăm și noi la masa ei? Sunt ei cu banii lor, noi suntem cu resursa. De ce să nu avem curaj să jucăm acolo?”, afirmă ministrul.
Articolul AUR: Guvernarea vrea să dea pe tavă resursele României. Primul pas: grafitul românesc apare prima dată în Mediafax.
Ovidiu Miclea are 46 de ani și este unul dintre prea puținii fierari ai județului Sibiu. Cât este ziua de lungă, bate fierul până-i cald: „Este mare nevoie de scoabe, chei de îmbinare, cuie, mânere sau balamale de poartă pentru casele care se reabilitează pe Valea Hârtibaciului. Am comenzi inclusiv de la „Ambulanța pentru monumente” sau de la diverși artiști”, spune bărbatul atent la bucata de metal ce-și schimbă forma văzând cu ochii.
În ziua vizitei, fierarul din Apoș făcea scoabe: „Sunt pentru îmbinarea grinzilor. La final, le dau cu o ceară de albine și gata, nu mai ruginesc”.
Omul aproape că s-a lipit de nicovală în urmă cu 40 de ani, bunicul fiind cel care i-a pus ciocanul în mână. „Îl chema Octavian, iar lumea-l știa de Moș Tovian. A fost fierarul din Ighișul Vechi și a muncit până la 80 de ani. La început m-a învățat să fac „opturile” de înnodat lanțul și tot felul de cârlige. Eram fascinat de tot ceea ce știa să facă”.
Din Ighișul Vechi, sat al comunei Bârghiș, Ovidiu Miclea a ajuns să fie fierar la doar câțiva kilometri distanță, în Apoș, după ce a urmat o cale lungă, printre străini: „Am muncit în construcții, am fost și îngrijitor la cai, în Austria. M-am întors acasă, că tot aici este mai bine”.
Fierarul nu este omul care să se întindă la taifasCărbunele sfârâie sub suflul aerului împins de compresor, iar bucățile de fier sunt trase cu cleștele din jar și puse pe o nicovală zdravănă, cocoțată pe un trunchi de stejar noduros. Fiecare lovitură a ciocanului face ca fierul să scuipe scântei pe podea, iar locul să răsune a toacă metalică.
Este un ritual precis, în care fiecare lucru are locul și sensul său. „Acesta este cleștele lui Moș Tovian. Mai am de la el câte unelte”, spune meșterul cuprinzând în palmele bătătorite fărâma de moștenire. Până la urmă, precum meseria-i brățară de aur, așa și dragostea pentru fierul încins a fost cel mai de preț lucru pe care bătrânul fierar l-a putut lăsa nepotului său.
„Eu am o fată de 18 ani. Este elevă la Liceul de Arte din Sibiu, îi place mult să picteze. Ea nu mă va moșteni ca meserie, dar sper să am nepoți pe care să-i învăț”, mai mult murmură omul văzându-și de treabă.
Fierăria din Apoș a ajuns să păstreze viu meșteșugul de pe Valea Hârtibaciului și datorită banilor europeni„Am avut un proiect de dotare de vreo 50.000 euro. M-a ajutat foarte mult domnul Mihai Barbu, căruia îi mulțumesc”, spune fierarul care are o colaborare continuă cu proprietarul hergheliei „Villa Abattis” din localitate. Un ciocan pneumatic, o mașină de găurit cu coloană sau un aparat de sudură se află printre noile dotări ale fierăriei, utilaje care l-ar fi făcut să pălească de invidie pe Moș Tovian, care toată viața a îmblânzit fierul doar cu forța propriilor brațe și priceperea minții.
Pe Ovidiu Miclea l-am lăsat cufundat în munca în care crede aproape cu sfințenie. Știe că pe el se bizuiesc constructori, arhitecți, artiști și mai toată suflarea din acea parte a Văii Hârtibaciului. Clinchetul sacadat, ca de clopot al nicovalei, se preumblă prin tot locul, iar timpul stă în loc, vrând parcă să cruțe tot și toate.
Pe peretele clădirii stă scris Fierăria Albastră, culoare în care a fost zugrăvită întreaga casă, împrumutată parcă din seninul cerului. Înăuntru trudește Ovidiu Miclea, fierar în satul Apoș din județul Sibiu.
Articolul FOCUS: Bate fierul până-i cald. Povestea unuia dintre puținii fierari ai Sibiului apare prima dată în Mediafax.
Controlorii de trafic aerian au pierdut joi contactul cu un avion de pasageri An-24 care transporta aproximativ 50 de persoane în extremul est al Rusiei, au informat agențiile de știri Interfax și SHOT.
SHOT a declarat că avionul, operat de compania aeriană Angara, se îndrepta spre orașul Tynda din regiunea Amur, la granița cu China, și se crede că se afla la câțiva kilometri de destinație când a pierdut contactul, potrivit Reuters.
„Un avion An-24 operat de Angara Airlines nu a reușit să ia legătura cu punctul de control desemnat, situat la câțiva kilometri de aeroportul Tynda”, a declarat o sursă.
Aeronava transportă 40 de pasageri, inclusiv doi copii, împreună cu șase membri ai echipajului.
Știre în curs de actualizare.
Articolul Un avion de pasageri rusesc, cu peste 40 de persoane la bord, a dispărut apare prima dată în Mediafax.
