„V-am consultat și majoritatea dintre voi ați spus un lucru foarte clar: stomatologia trebuie să fie dezvoltată și în spitalele publice. Aveți dreptate! În România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți”, a scris Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, pe pagina sa de Facebook.
Prin programul AP – Stoma, spitalele care asigură deja servicii stomatologice ar putea beneficia de fonduri pentru achiziționarea echipamentelor și efectuarea analizelor medicale. De asemenea spitalele care își doresc extinderea activității pentru serviciile stomatologice au și ele posibilitatea de a primi fonduri.
Programul ar putea asigura fonduri achiziționarea de echipamente medicale, materiale, medicamente, dar și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie generală.
De asemenea, prin programul de finanțare ar putea fi acoperit și costul analizelor, dar și al investigațiilor imagistice necesare.
Potrivit proiectului, Ministerul Sănătății ar putea suporta costurile pentru echipamentele medicale esențiale precum: unituri dentare, radiologie și imagistică, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator, dar și altele.
Programul de finanțare ar putea permite și achiziționarea materialelor consumabile, dar și a materialelor de protecție, precum și acoperirea costurilor investigațiilor auxiliare.
Cu ajutorul programului, unitățile medicale ar putea beneficia și de service-ul și mentenanța aparaturii medicale.
Ordinul de ministru AP– STOMA a fost pus în transparență decizională. Proiectul a fost elaborat, derulat și finanțat de Ministerul Sănătății și urmează să fie implementat în spitalele publice care au sau vor avea în componență secții de stomatologie.
Decizia vine în urma tragediei petrecute la o clinică privată din Sectorul 3 al Capitalei, unde o fetiță de doi ani a murit, din cauza unei anestezii făcute în timpul unei intervenții stomatologice.
Astronomii care folosesc Telescopul Spațial James Webb (JWST) au descoperit o „creșă” stelară enigmatică în apropierea centrului Căii Lactee, scrie Daily Galaxy.
Descoperirea pune sub semnul întrebării teoriile cunoscute privind eficiența formării stelelor în medii galactice extreme.
O regiune de formare stelară neobișnuit de eficientăRegiunea, cunoscută sub numele de Sagittarius B2, se află la aproximativ 26.000 de ani-lumină de Pământ, aproape de centrul galaxiei.
Deși conține doar circa zece la sută din gazul molecular din zonă, produce aproape jumătate din stelele care se formează acolo.
Oamenii de știință spun că un asemenea nivel de eficiență contrazice modelele actuale de formare a stelelor.
Cu ajutorul instrumentelor în infraroșu ale lui Webb, cercetătorii au observat nori denși de gaz și praf care strălucesc în nuanțe intense de roșu și violet.
Unele regiuni rămân complet opace, sugerând existența unor protostele adânc îngropate, ascunse privirii.
Un mediu chimic bogat și extremDatele din infraroșu mediu au scos la iveală zone cu o complexitate chimică excepțională în interiorul norului.
Aceste regiuni conțin molecule rareori întâlnite împreună în alte părți ale galaxiei.
Cercetătorii cred că turbulențele, câmpurile magnetice și diferențele de temperatură ar putea accelera colapsul gravitațional.
Totuși, nicio teorie singulară nu explică pe deplin productivitatea extraordinară a regiunii.
Radiația intensă și gravitația puternică din centrul galactic complică și mai mult modelarea acestui mediu.
Implicații pentru evoluția galacticăOamenii de știință de la NASA afirmă că înțelegerea regiunii Sagittarius B2 ar putea remodela teoriile despre evoluția galaxiilor.
Dacă astfel de „fabrici” stelare extrem de eficiente sunt comune în apropierea nucleelor galactice, modelele actuale ar putea necesita revizuiri.
Observațiile în infraroșu stratificate ale telescopului spațial James Webb permit cartografierea simultană a temperaturii, densității și compoziției chimice.
Datele sugerează că mai multe generații de stele se pot forma simultan în același nor.
Studiile viitoare vor stabili dacă Sagittarius B2 este un caz izolat sau parte a unui tipar cosmic mai larg.
Microplasticele (mai mici de 5 milimetri) și nanoplasticele, de dimensiuni mult mai reduse, pătrund tot mai frecvent în corpul uman, în special prin alimente, sucuri și apa potabilă. Datorită dimensiunilor lor infime, nanoplasticele pot traversa bariere biologice esențiale, inclusiv bariera intestinală. Potrivit descoperirilor recente, ele pot ajunge în sânge, fiind transportate apoi către diferite organe.
Oamenii de știință au atras constant atenția că aceste particule se acumulează în organism și declanșează inflamații, stres oxidativ și dezechilibre ale microbiomului, afectând sănătatea pe termen lung.
Soluția propusă de cercetătoriO echipă de cercetători din China a descoperit o metodă surprinzător de simplă pentru reducerea cantității de microplastice din apa potabilă. Este vorba de fierberea apei potabile, urmată de filtrare. Testele au fost realizate atât pe apă de la robinet cu un conținut scăzut de minerale, cât și pe apă dură, bogată natural în calciu și magneziu.
„Nanoplasticele și microplasticele din apa de la robinet care scapă sistemelor centralizate de tratare reprezintă o preocupare tot mai mare. Ele pun în pericol sănătatea umană doar prin simplu consum al apei”, scriu autorii studiului citat de Science Alert.
Testele pe apa potabilăCercetătorii au adăugat în mod controlat microplastice și nanoplastice în probele de apă. Apoi au fiert lichidul și au îndepărtat particulele precipitate. Rezultatele au fost impresionante: în anumite condiții, până la 90% dintre aceste particule au fost eliminate. Eficiența a fost mai mare în cazul apei dure, care formează depuneri de calcar atunci când este încălzită.
„Această strategie simplă de fierbere a apei poate decontamina microplasticele din apa de la robinet. Ea are potențialul de a reduce în mod inofensiv aportul uman al acestor particule”, a explicat coordonatorul studiului. Zimin Yu, inginer biomedical la Universitatea Medicală din Guangzhou, coordonează echipa care studiază impactul materialelor artificiale asupra sănătății umane.
Eficiență maximă în apa durăCalcarul format în timpul fierberii captează fragmentele de plastic într-o crustă solidă, similară depunerilor observate frecvent în fierbătoarele de apă.„Eficiența precipitării nanoplasticelor a crescut odată cu duritatea apei”, notează echipa de cercetare. În cazul apei foarte dure, rata de eliminare a ajuns până la 90%.
Chiar și în apa de la robinet cu un conținut redus de minerale, aproximativ un sfert dintre microplastice au fost eliminate. Resturile pot fi apoi îndepărtate cu ajutorul unui filtru simplu, precum o sită metalică folosită pentru ceai.
Cum ajunge plasticul ajunge în paharul nostruStudiile anterioare au identificat fragmente de polietilenă, polipropilenă sau polistiren în apa potabilă de la robinet. Aceste particule provin din degradarea materialelor plastice folosite zilnic, precum hainele sintetice, ustensilele de bucătărie sau ambalajele. Ele ajung în stațiile de tratare a apei, nefiind eliminate complet în acest proces.
Pliculețele de ceai pot elibera, de asemenea, miliarde de particule de micro și nanoplastic atunci când sunt scufundate în apă fierbinte. Efectul a fost observat și în cazul altor materiale plastice expuse la temperaturi ridicate.
Impactul exact asupra sănătății este încă studiat. Însă microplasticele au fost deja asociate clar cu modificări ale microbiomului intestinal și cu creșterea rezistenței la antibiotice.
Soluție la îndemâna oricui„Consumul de apă fiartă și răcită este o strategie viabilă pe termen lung pentru reducerea expunerii la microplastice”, este concluzia cercetătorilor. Având în vedere nivelul tot mai ridicat al poluării cu plastic, aceștia speră ca acest obicei simplu să fie adoptat pe scară din ce în ce mai largă.
Brian Cole, în vârstă de 30 de ani, din Virginia, a recunoscut că a plasat dispozitivele, niciunul dintre ele neexplodând, în fața sediilor comitetelor naționale ale Partidului Democrat și Partidului Republican, după arestarea sa la începutul acestei luni, potrivit documentului, făcut public duminică.
Cole le-a spus agenților FBI că „ceva s-a rupt” și că voia să facă ceva „partidelor” din cauza influenței lor în politica americană, adăugând: „Nu-mi place niciunul dintre partide în acest moment”, conform fragmentelor din interviul citate în document, scrie Reuters.
Procurorii au prezentat noi detalii despre anchetă, susținând că Cole ar trebui să fie reținut până la proces. O audiere este programată pentru marți la tribunalul federal din Washington.
Cole se confruntă cu două acuzații legate de explozibili și nu a introdus încă o pledoarie.
Arestarea sa, aproape cinci ani după incident, a survenit după ce înalți oficiali ai FBI au ordonat o reexaminare a cazului, care le-a dat bătăi de cap anchetatorilor și a alimentat teoriile de dreapta legate de revoltele de la Capitol.
Cole a negat în interviul cu FBI că plasarea bombelor pe 5 ianuarie 2021 ar fi avut legătură cu certificarea alegerilor în Congres a doua zi.
Dispozitivele nu au fost descoperite decât în jurul orei 13:00 pe 6 ianuarie, deturnând resursele poliției chiar în momentul în care susținătorii președintelui Donald Trump au pătruns în Capitol.
Inițial, el a negat că le-ar fi plasat, afirmând că se afla în Washington pentru a participa la un protest în sprijinul afirmațiilor false ale lui Trump potrivit cărora înfrângerea sa în alegerile din 2020 a fost rezultatul unei fraude electorale generalizate.
Cole a declarat FBI că oamenii cu influență trebuie să ia atitudine dacă „ceva atât de important precum votul în alegerile federale este falsificat”.
Potrivit documentației proiectului, Drumul Expres Suceava – Siret va avea o lungime de 43 de kilometri, și este format din două loturi.
– Lotul 1 (Suceava – Dărmănești): 18,6 km
– Lotul 2 (Dărmănești – Bălcăuți): 24,45 km
Pe traseul viitorului drum expres vor fi construite: 4 Noduri rutiere: Suceava Nord (DN29A), Suceava Vest (DN2-DN2P), Rădăuți (DN2-DN2H) și Siret Sud (DN2), dar și 57 de poduri, pasaje și viaducte.
După finalizarea proiectului, drumul va fi dotat cu parcări de scurtă durată, dar și spații de servicii. Parcările vor avea, de asemenea, câte șase stații de încărcare pentru mașinile electrice.
Potrivit anunțului dat, luni seară, de Cristian Pistol, documentația a fost transmisă Agenției Naționale pentru Achiziții pentru validare.
După validarea documentației, anunțul de participare la licitație va fi publicat în SEAP, alături de termenul limită pentru depunerea ofertelor.
Construirea drumului expres va fi finanțată prin programul SAFE, destinat proiectelor de infrastructură care au utilitate civilă, dar și militară, contribuind la consolidarea industriei europene de apărare, potrivit anunțului dat.
Turcia și Armenia au ajuns la un acord pentru simplificarea regimului de vize, ca parte a procesului de normalizare a relațiilor dintre cele două țări vecine, a anunțat luni Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara.
Decizia vizează facilitarea călătoriilor și reprezintă un nou pas într-un proces început în urmă cu câțiva ani, notează AP.
Potrivit ministerului turc, de la 1 ianuarie, deținătorii de pașapoarte diplomatice, speciale și de serviciu din ambele state vor putea obține vize electronice gratuite.
Autoritățile de la Ankara și Erevan au reafirmat angajamentul pentru continuarea procesului de normalizare, cu obiectivul unei relații complete, fără condiții prealabile.
Relațiile dintre Tuurcia și Armenia au fost marcate timp de decenii de tensiuni istorice și de sprijinul Ankarei pentru Azerbaidjan.
Cele două țări nu au relații diplomatice, iar granița comună rămâne închisă încă din anii ’90.
Totuși, în 2021, cele două guverne au decis relansarea dialogului, prin numirea unor emisari speciali, pentru a analiza pași concreți spre reconciliere și redeschiderea frontierei.
Demersurile de apropiere au evoluat în paralel cu tentativele de reducere a tensiunilor dintre
Armenia și Azerbaidjan, după conflictul din 2020 pentru controlul regiunii Nagorno -Karabah, susținut de Turcia de partea Azerbaidjanului.
Pe fondul acestor evoluții, persistă și disputa istorică legată de moartea a aproximativ 1,5 milioane de armeni în perioada Primului Război Mondial. Armenia și majoritatea istoricilor califică evenimentele drept genocid, în timp ce
Turcia respinge această interpretare și susține că victimele au rezultat din contextul unui război civil și al instabilității regionale.
Rusia a declarat că Ucraina a atacat reședința prezidențială din regiunea Novgorod în timpul nopții cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care au fost toate distruse de apărarea aeriană rusă. Nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube, a spus Lavrov.
Președintele ucrainean Zelenski a declarat că acuzația este o minciună, adăugând că Moscova pregătește terenul pentru a ataca clădirile guvernamentale din Kiev. El a afirmat că precizările Rusiei sunt o încercare de a submina negocierile de pace.
Lavrov a declarat că țintele pentru loviturile de represalii ale forțelor armate ruse au fost deja selectate.
„Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns”, a spus el, adăugând că atacul echivalează cu „terorism de stat”.
Lavrov a menționat că atacul a avut loc în timpul negocierilor privind un posibil acord de pace cu Ucraina și că, deși Rusia nu va părăsi negocierile, poziția Moscovei va fi revizuită.
Nu a fost clar imediat dacă Putin se afla în reședința Dolgiye Borody care a fost folosită în trecut de Josef Stalin, Nikita Hrușciov, Boris Elțîn și Putin.
Luni, Putin a ordonat armatei sale să continue campania de preluare a controlului total asupra regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce un comandant rus a declarat că forțele Moscovei se aflau la 15 km de cel mai mare oraș al acesteia.
